Cap.I Generalitati: 1.

1 Obiectul si scopul investitiei Valorificarea cat mai completa a marilor rezerve pe care fondul funciar le are, prin inlaturarea sau limitarea efectelor nefavorabile ale factorilor naturali, constituie principalul obiectiv catre care tind eforturile multor specialisti din agricultura tarii noastre cat si din intreaga lume. Studiile si cercetarile intreprinse au scos in evidenta faptul ca pe doua treimi din suprafata cultivata a tarii nu se poate concepe practicarea unei agriculturi moderne si eficiente, care sa asigure un nivel ridicat al productiei vegetale si animale fara lucrari de imbunatatiri funciare. Sunt zone intinse cu soluri din cele mai fertile, dar care sufera permanent de seceta, de eroziune, de inundatii sau exces de umiditate, adeseori pe aceleasi terenuri suprapunandu-se actiunea negativa a doi sau mai multi factori, care produc pagube agriculturii noastre an de an. In ultimii 50 de ani s-au executat numeroase lucrari de imbunatatiri funciare, pe intreg teritoriu al tarii, ajungandu-se, daca ne referim numai la desecare drenaj, la o suprafata amenajata de , milioane !ectare. "in pacate sumele investite in aceste lucrari nu au avut in totalitate efectul pozitiv scontat, multe sisteme de desecare, fiind subdimensionate si dotate insuficient cu utilaje specifice. "e asemenea in cadrul acestor amenajari au fost neglijate lucrarile agropedo-ameliorative cu scop de regularizare a regimului de apa din sol si de la suprafata solului. "atorita noilor conditii create in urma #evolutiei din "ecembrie $%&% este necesar sa se treaca la un nou mod de a privi lucrarile de imbunatatiri funciare si cu precadere a celor de desecare drenaj. 'stfel, paralel cu reabilitarea si modernizarea retelelor de canale si a constructiilor aferente se impune completarea sistemelor existente cu lucrari pentru accelerarea eliminarii excesului de apa. "e asemenea se impune un alt mod de folosire a amenajarilor corespunzator noilor structuri existente in agricultura romaneasca. "upa decembrie $%&% conceptul asupra proprietatii s-a sc!imbat radical mai, ales in urma adoptarii noi (onstitutii din octombrie )00 , prin adoptarea *egii nr.$&+$%%$ si al celorlalte legi care reglementeaza dreptul la libera asociere, conditiile exploatarii amenajarilor de imbunatatiri funciare sau sc!imbat. Solurile cu exces de umiditate, care fac obiectul acestei lucrari, se incadreaza in starea lor naturala in categoria solurilor slab productive. "atorita suprafetelor intinse pe care le ocupa, rezolvarea problemelor pe care le ridica in vederea cresterii potentialului de productie, trebuie sa stea in atentia specialistilor si producatorilor din agricultura, pentru asigurarea unor recolte mari stabile si de buna calitate. ,entru realizarea acestora, este necesara in primul rand cunoasterea factorilor limitativi ai productiei agricole, in cazul nostru a cauzelor care determina excesul de umiditate, in functie de care sa fie stabilite masurile menite sa conduca la obtinerea rezultatelor dorite, corespunzatoare bazei

materiale asigurate, nivelului te!nico-stiintific de care dispune agricultura, ca si conditiile naturale din fiecare zona a tarii. 'meliorarea solurilor cu exces de umiditate trebuie corelata cu masurile de prevenire si combatere a celorlalti factori limitativi, care sa dea in final, posibilitatea aplicarii unor te!nologii ameliorative si culturale cunoscute. ,agubele aduse economiei nationale de excesul de umiditate, sunt foarte mari. Se apreciaza ca acestea sunt aproape ec!ivalente cu productia ce se obtine anual pe $,& milioane de !ectare. -nii autori arata ca productiile sunt mai mici la grau cu 500 $.000 .g+!a, la porumb cu 500 $.500 .g+!a si la cartof cu $0 t+!a fata de cele normale. In anii ploiosi in #omania sunt afectate de excesul de umiditate /.000.000 !a teren agricol, din care 0.)00.000 !a arabil 12erca,$%%&3. 4ivelul recoltelor obtinute la plantele cultivate pe aceste soluri este, in general, scazut desi potentialul de productie al lacovistilor si solurilor lacovistite, este cu $5 )0 5 mai mare ca cel al cernoziomurilor. (ontinutul in substante nutritive, ca si cantitatea mare de materie organica, creeaza in aceste soluri un potential de productie foarte ridicat, dar care nu poate fi valorificat din cauza insusirilor fizicomecanice defavorabile, create de excesul de umiditate. 6xista o unanimitate de pareri asupra faptului ca, in vederea luarii in cultura a solurilor cu exces de umiditate, prima veriga ce se impune este indepartarea surplusului de apa si reglarea regimului aero!idric din masa solului, prin lucrari de desecare, drenaj. 7ara acestea, nici o alta masura de lucrare si cultivare nu poate sa dea rezultatele dorite. 8ajoritatea specialistilor considera drept apa in exces acea cantitate care depaseste capacitatea solului sau umiditatea corespunzatoare suctiunii de $+ bari, sau ec!ivalentul umiditatii, precum si limita inferioara de plasticitate, respectiv limita de framantare. #ogobete si 9arau 1$%%/3 considera drept apa in exces din punct de vedere !idro-ameliorativ cantitatea care depaseste capacitatea de saturatie si care se scurge spre drenuri. 'ceiasi autori precizeaza ca in acceptiunea agronomica excesul de apa apare cand continutul de umiditate depaseste 05 din volumul total al solului, iar in sens pedologic, cand umiditatea depaseste capacitatea de camp. (onform acestora se considera ca exista exces de apa in sol atunci cand suctiunea lui depaseste valoarea de $,/& pe scara p71$+$/ bari3 ceea ce corespunde capacitatii capilare, situatie in care solul este deformabil si adeziv, iar apa este cedabila drenurilor. (aracteristicile principale ale fenomenului de umezire excesiva sunt in ordinea importantei agronomice: frecventa, durata, forma, extinderea, intensitatea, sursa si cauza. 1.2 Obiectul si scopul lucrarii.

Studierea si precizarea tipului si subtipului genetic de sol, a insusirilor morfologice, fizico-c!imice si biologice ale acestuia, stabilirea cauzelor care determina excesul de umiditate si masurilor care sa duca la eliminarea acestuia.

Scopul lucrarii il constituie executarea unor lucrari de desecare-drenaj prin care sa fie eliminat excesul de umiditate si care sa duca la o imbunatatire a regimului aero-!idric din sol, a insusirilor fizico-c!imice si biologice, termice, care sa permita cresterea fertilitatii solului, prin intensificarea activitatii microorganismelor din sol, a cresterii solubilitatii fosfatilor !idrosolubili, modificarea pozitiva a continutului de potasiu asimilabil din sol, toate acestea ducand la largirea pretabilitatii pentru plantele de cultura 1crearea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a acestora3 in scopul sporiri productiei agricole si a calitatii acesteia. ,e langa inlaturarea excesului de umiditate se va urmarii asigurarea inmagazinarii apei 1stavilare pe canalele de desecare3 care sa fie pusa la dispozitia plantelor in perioadele cu deficit de umiditate.. 1.3. Prezentarea de ansamblu al lucrarii propuse.

*ucrarea se va concretiza printr-un sistem de desecare-drenaj, cu constructiile !idrote!nice aferente, prin dimensionarea acestora se va asigura eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile afectate.

Cap.III. Proiectarea propriu zisa. In urma analizarii rezultatelor studiilor si cercetarilor din zona propun executarea lucrarilor de eliminarea a excesului de umiditate. 'ceste lucrari vor duce la eliminarea excesului de umiditate din zona, la imbunatatirea regimului aero!idric din sol cu consecinte favorabile asupra proceselor din sol 1raport optim aer apa3, a evolutiei solului, la creerea conditiilor optime cresterii si dezvoltarii plantelor. Impreuna cu masurile agrote!nice adecvate, respectiv lucrari de calitate a solului, fertilizarea organica si minerala, afanarea adanca, va permite obtinerea unor recolte mari, de calitate si prin aceasta veti fi in avantaj fata de alti producatori in conditiile in care #omania va fi primita in -niunea 6uropeana, produsele le veti putea vinde in orice tara a -6, in functie de pretul produselor pe piata. Va scadea volumul lucrarilor de intretinere a culturilor deoarece prin desecare drenaj se combat buruienile specifice solurilor cu exces de umiditate 1palamida, coada calului, roua cerului, rogoz, papura, trestie, pipirig3, se asigura prevenirea unor boli si daunatori. Veti putea executa lucrarile de pregatire a solului, insamantarea, intretinerea culturilor si recoltarea in conditii optime si la timp. In functie de plantele pe care le vom cultiva, sporurile de productie pe care le vom obtine ne vor oferi posibilitatea amortizarii investitiei in 5-/ ani, c!iar ) ani in cazul cartofului, si dupa aceea vom avea un profit considerabil. 3.1. Lucrari de baza. 6xecutarea unui sistem de desecare drenaj, cu constructiile !idrote!nice aferente, dimensionat astfel incat sa asigure eliminarea excesului de umiditate de pe terenul afectat. 3.1.1. Metoda de desecare propusa.

,entru eliminarea excesului de umiditate din precipitatii propun executarea unui sistem de desecare cu canale desc!ise. "esecarea de suprafata se va realiza printr-o retea de canale desc!ise, trasate si dimensionate astfel incat sa capteze si evacueze in timp util excesul de umiditate, fara a afecta plantele de cultura. #eteaua de canale este proiectata conform Stasului in vigoare si se compune din: -5 canale tertiare, fiecare avand un rol bine stabilit, respectiv interceptarea apelor care se scurg la suprafata terenului; -) canale secundare, care vor primi apa din canalele de ordin inferior si o vor evacua in canalele de ordin superior. Solele obtinute in urma executarii retelei de canale prin forma lor va va permite executarea mecanizata a tuturor lucrarilor agricole, cu maxim de randament. *ucrarea se va incadra in planul de amenajare a teritoriului si astfel vor putea fi folosite o parte din lucrarile de amenajare existente in zona, cum ar fii cele doua canale colectoare, volumul investitiei fiind mai mic. In urma studierii si cercetarii terenului, stabilirii surselor de apa care determina excesul de umiditate si debitele ce trebuie eliminate am stabilit: forma sectiunii transversale a canalelor; adancimea apei si a canalului; panta fundului canalului; viteza medie de curgere a apei; cotele fundului canalului si nivelului apei din canal;

constructiile !idrote!nice necesare pe reteaua de canale, in scopul asigurarii scurgerii normale a apelor, dar si asigurarea conditiilor pentru circulatia ve!iculelor si masinilor agricole. (analele sunt astfel proiectate incat evacuarea apelor din sistemul de desecare sa se poata face gravitational evitandu-se alte c!eltuieli de investitie si apoi de intretinere. 'legerea punctelor de racordare a canalelor de ordin inferior 1afluent3, cu cele de ordin superior 1receptor3 s-a facut astfel incat sa se asigure preluarea integrala a apei, in timpul stabilit. (onditiile geologice din zona respectiva sunt favorabile nemaifiind necesare lucrari suplimentare de consolidare, diguri de remuu. ,entru a se asigura scurgerea apei in exces de pe teren sau din precipitatii, pe timpul executarii canalelor, saparea va incepe din aval spre amonte. (onstructiile !idrote!nice ce se vor executa vor fi: stavilare in scopul retinerii apei in canale si creerii posibilitatii ca ea sa fie folosita la irigat, in perioadele in care exista deficit de umiditate;

,odete tubulare vor asigura traversarea canalelor de catre oameni, ve!icule si masini agricole; drumuri de acces, la executarea carora se va folosii pamantul rezultat din sapaturi, pentru a se reduce suprafata scoasa din circuitul agricol, se va asigura un bombament de 0,% m pentru a putea fi practicabile si in perioadele mai umede, cel care este departat de canalele tertiare va fi incadrat de santuri de scurgere, care vor avea legatura cu reteaua de desecare pentru a se asigura scurgerea apei. *ucrarile de drenaj vor consta dintr-o retea de drenuri absorbante care vor colecta apa in exces din profilul de sol si o vor descarca in canalul colector din zona. "esi drenajul subteran va avea costuri mai ridicate din cauza pretului tuburilor si a instalarii a acestora, este singura modalitate de eliminare a excesului de umiditate in mod eficient si in timp va prezenta unele avantaje cum sunt: suprafata scoasa din circuitul agricol este mult mai mica; nu vor fii ingreunate lucrarile agricole mecanice; necesita lucrari simple de intretinere; executarea lor nu contribuie la raspandirea buruienilor, bolilor sau daunatorilor.

,ropun executarea unui drenaj cu tuburi riflate cu diametrul de $00 mm, lungimea de $00 m. "iametrul este mai mare deoarece aceste tuburi au o rezistenta !idraulica la intrare mult mai mare ca cele lise. 'cestea vor capta apa si o vor transporta gravitational in canalul desc!is de evacuare. Intrucat panta terenului este mica, 0,00 5, va fi folosita o sc!ema longitudinala. "renurile absorbante vor fii amplasate in siruri paralele la o distanta de 0 de metrii intre ele, sub un anumit ung!i fata de colector. 'dancimea de drenaj, respectiv valoarea la care trebuie coborata nivelul apei freatice fata de nivelul solului l-am ales astfel incat sa asigure o dezvoltare normala a plantelor in perioada de vegetatie si pentru favorizarea proceselor de mineralizare a substantelor organice din sol in restul timpului. "istanta intre drenuri am calculat-o astfel incat sa asigure coborarea apei freatice de la inaltimea maxima la inaltimea optima, intr-un interval de timp determinat de asigurarea unor conditii corespunzatoare de aeratie a plantelor si de prevenire a salinizarii secundare a solului. 'dancimea drenurilor si distanta intre ele sunt parti direct proportionale. 'm ales o adancime de amplasare a drenurilor astfel incat sa nu fie afectate de ing!et, sa se asigure eliminarea excesului de umiditate, dar sa fie si economica. ,entru a se asigura o buna functionare lucrarilor, drenajul va fii executat cu atentie deosebita pentru a se evita orice neajuns care ar putea duce la intreruperea functionarii retelei si in plus la remedierea cu mari greutati si cu mari c!eltuieli. Saparea se va face in mod obligatoriu din aval in amonte, iar tubul va fii asezat din amonte in aval, pentru ca prin el sa circule numai apa curata.

,entru a se evita colmatarea orificiilor dintre rifluri 1din santulete3 si a tubului drenant, acestea vor fii infasurate intr-un material filtrant, respectiv un material textil drenotext, cu rol si in protectia impotriva infundarii de catre radacini. ,entru a se asigura panta necesara curgerii apei este nevoie ca masina de sapat sa fie bine reglata, iar pozarea tuburilor sa se faca exact pe fundul santului. ,entru a se asigura o buna functionare a lucrarilor de drenaj, reteaua de drenaj, vor fii executate urmatoarele constructii: guri de evacuare la descarcarea in canalul colector 1desc!is3 executate din tuburi de beton de $,50 metri, din care 0,)5 metri vor fii in afara peretelui gurii, prevazute cu un gratar pentru a se evita patrunderea in drenuri a sobolanilor, soarecilor, broastelor sau a unor obiecte plutitoare 1 in cazul unor ape mari in canalul colector3; camine de control pentru urmarirea modului de functionarea a drenajului si pentru a se permite depistarea tronsoanelor care nu functioneaza normal, decantarea materialelor in suspensie, ce vor fii amplasate la mijlocul drenului 1$00 de metrii3. Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise Eliminarea apelor de suprafata provenite din precipitatii abundente, topirea zapezii, prin scurgeri de pe terenurile invecinate mai inalte, din irigatii, se realizeaza printr-o retea decanale deschise. Schema retelei de canale de desecare deschise, tipurile de canale si amplasarea acestora depind de marimea suprafetei cu exces de umiditate, sursa si marimea excesului, de relieful terenului supus desecarii, de folosinta si oganizarea teritoriului, si cand este cazul, de reteaua de irigatie. Reteaua de canale de desecare deschise, in functie de sursa excesului de umiditate este alcatuita din retea de colectare si evacuare a apelor in exces provenite din precipitatiile cazute pe suprafata de desecat, reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile invecinate mai inalte,reteaua de colectare aapelor in exces provenite din irigatii, reteaua de colectare a apelor de infiltratie prin diguri si pe sub diguri, reteaua de colectare a apelor in exces provenite de la amenajarile piscicole. Reteaua de colectare si evacuare a apelor in exces provenite din precipitatii cazute pe suprafata de desecat este alcatuita din canale tertiare, canale secundare, principale si canale colectoare de evacuare. Canalele tertiare, cele mai mici elemente ale retelei de desecare cu caracter permanent, au rolul de a intercepta apa ce se scurge la suprafata terenului, scurgere accelerata prin lucrarile de nivelare, modelare, executate in interiorul parcelelor cultivate. Pentru a intercepta apele de scurgere la suprafata, canalele tertiare se amplaseaza aproape perpendicular pe linia de cea mai mare panta, cu o mica inclinare fata de curbele de nivel, astfel incat sa li se asigure o panta. raseul canalelor tertiale, ori de cate ori este posibil, va trebui sa traverseze zonele depresionare pentru a colecta apele care stagneaza in aceste zone. Evacuarea apei care stagneaza in microdepresiunile dintre canalele tertiare, canale cu caracter permanent, se realizeaza prin santuri cu rigole cu caracter provizoriu executate anual. Pentru a putea fi usor traversate de masini si utilaje agricole, santurile sau rigolele provizorii se

executa cu sectiunea de forma triunghiulara, cu taluzuri a caror inclinare este de !"# - !"$. %a amplasarea canalelor tertiale se urmareste ca pe langa interceptarea apelor de scurgere sa se obtina parcele de forma cat mai regulata si marimi care sa permita executarea macanica a lucrarilor agricole cu randament corespunzator. Pentru a obtine sectoare de forma dreptunghiulara, cu suprafata de &'-() ha, canalele tertiare se vor amplasa paralele intre ele, la distante de minimum &)' m, de regula *''-)'' m si cu lungimi de $'-!)'' m .+istanta dintre canalele tertiale depinde de viteza de scurgere a apei la suprafata solului si de durata admisa de stagnare a apei. +e amplasarea si dimensionarea corecta a canalelor tertiare, care constituie elemente de regularizare a apelor sau scurgerile de suprafata, depinde in cea mai mare masura reusita lucrarii de desecare, eliminarea in timp util a excesului de umiditate. Canalele secundare, pentru a prelua si conduce cu viteza sporita, apele colectate din canalele tertiare, se amplaseaza pe linia de cea mai mare panta. ,ceste canale, in funtie de situatia de pe teren, pot avea actiune unilaterala sau bilaterala. -n cazul actiunii unilaterale, distanta dintre canalele este egala cu lungimea canalelor tertiare, iar in cazul actiunii bilaterale distanta se dubleaza. %ungimea canaleler secundare poate avea valori de !)oo-*''' m , in functie de panta terenului si organizarea teritoriului. %ungimi prea mari ale canalelor pot conduca la adancimi mari ale acestora, situatii ce trebuie evitate. Prin modul de amplasare, canalele secundare trebuie sa delimiteze sectoare regulate, de dorit , de forma dreptunghiulara. Canalele colectoare principale si colectoare de evacuare, care preiau apa din canalele de ordin inferior, se amplaseaza pe cotele joase ale terenului, de preferat pe traseul depresiunilor, vailor, valcelelor, privalurilor, urmarindu-se respectarea organizarii territoriului si cat mai putine franturi pe traseul lor. Racordarea in plan a canalelor de ordin inferior si canalele de ordin superior se face sub un unghi de .' ', iar in cazul in care canalele de ordin inferior au un traseu perpendicular pe canale de ordin superior, racordarea se face sub forma unei curbe, cu raza de !-!' ori latimea la gura a canalului respectiv. -n functie de natura pamanturilor. Prin racordarea sub un unghi de .'' sau sub forma unei curbe se previne colmatarea si eroziunea malului in zona de descarcare a apelor dintr-un canal in altul. Reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile invecinate mai inalte este alcatuita din canale colectoare de centura. ,ceste canale se amplaseaza paralel cu latura din amonte asupra suprafetei de desecat, la o distanta de )-)' m de la baza versantului, in funcsie de panta terenului, pericolul colmatarii si in functie de organizarea teritoriului. %ungimea maxima a cestor canale este de !)'' m. Cand lungimea lor depaseste !,) /m, acestea se intrerup, se separa in tronsoane care se racordeaza fiecare la cel mai apropiat canal colector principal al retelei de desecare a apelor interioare. Canalele colectore de centura au taluzul amonte, pe care se scurge apa in canal, cu o inclinare mai dulce, in medie !"& pentru a nu fi erodat, in acelas scop taluzul se poate inierba. aluzul din aval are o inclinare dictata de natura terenului, !"!-!"!,). Pentru a mari capacitatea canalului colector de centura, cu pamantul rezultat din executarea lui se poate realiza in apartea din aval un digulet, la o anumita distanta de mal numita berma.