You are on page 1of 8

LIMBA ELINĂ Definitivat

Teme de limbă I. Sistemul fonologic al limbii eline a. vocalismul: clasificarea vocalelor din punct de vedere al timbrului şi al cantităţii; diftongii, clasificarea diftongilor; b. consoanele: clasificare, modificări calitative; c. spiritele; d. pronunţia; e. accentul; regulile de accentuare; f. cuvintele atone. II. Structura morfo-sintactică a limbii eline a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale 1. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului şi numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; 2. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; b. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; c. părţile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia. III. Sintaxa propoziţiei a. subiect, predicat, atribut, apoziţie, numele predicativ, complement; b. funcţiile sintactice ale cazurilor în propoziţie; c. acordul părţilor de propoziţie; topica părţilor de propoziţie. IV. Sintaxa frazei a. coordonarea şi subordonarea; propoziţiile principale; propoziţiile subordonate; b. modurile în propoziţiile independente; modurile şi conjuncţiile introductive în propoziţiile dependente; c. sintaxa formelor nominale ale verbului; d. consecutio modorum în fraza elină.

5. 3. Lexicul limbii eline a. 2. influenţa epopeilor homerice asupra tematicii. originalitatea stilistică. viaţa şi opera. . influenţa stilului retoric asupra strategiei narative a Iliadei şi Odiseii. opera. valoarea filosofico-etică. problema homerică. 4. 2. valoarea istorică. Solon.poem genealogic. valoarea documentară a epopeilor homerice. Iambografii: Arhiloh 1. TEME DE LITERATURĂ Epoca arhaică Homer 1. Sappho 1. b. Hesiod 1. viaţa şi opera. 3. Theognis 1. Poeţii melici monodici: Alceu. viaţa şi opera. 4. 2. stilului şi metricii poeziei elegiace. caracterul satiric. 3. etică. inovaţii metrice şi stilistice. 2. mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea şi compunerea. filosofică a poemului Munci şi zile. varietatea tematică. 2. 3. 4. componenţa lexicului.V. Theogonia -. viaţa şi opera. Poeţii elegiaci: Mimnerm. 3. caracteristici metrice şi stilistice. limba homerică. teme majore în poezia monodică.

principiile filosofiei lui Aristotel. Aristofan 1. viaţa şi opera. 2. Aristotel 1. 2. concepţia nouă despre dramă. viaţa şi opera. 3. Platon 1. Sofocle 1. arta dialogului la Platon. societatea contemporană în teatrul lui Euripide. Epoca clasică Eschil 1. elemente novatoare în opera lui Eschil. filosofia religioasă şi morală. varietatea caracterelor. viaţa şi opera. 3. 2. invenţia dramatică la Aristofan. . 3. viaţa şi opera. Demostene 1. viaţa şi opera. 2. tipologia personajelor lui Aristofan. Euripide 1. viaţa şi opera. personaje şi caractere. viaţa şi opera.Poezia melică corală Pindar 1. 2. viaţa şi opera. 2. 2. 3. inovaţii în tehnica dramatică.

caracterul ştiinţific. 2. limba şi stilul. 3. valoarea documentară. valoarea artistică a operei. 2. 2. arta lui Herodot. 2. Epoca elenistică Teocrit 1. Tucidide 1. 3. dramatismul poemului Argonautica. 3. Herodot 1. viaţa şi opera. Menandru 1. Apolonios din Rhodos 1. 3. . 2. caracterul realist al operei epigramatice. 3.2. caracterul general şi pragmatic al istoriei polibiene. viaţa şi opera. viaţa şi opera. 2. caracterul novator a noii comedii. noutatea inspiraţiei. 2. caracteristicile generale ale omului de stat şi ale oratorului prezentate în opera politică a lui Demostene. stilul. viaţa şi opera. viaţa şi opera. 3. valoarea artistică. viaţa şi opera. viaţa şi opera. Polibiu 1. Calimah 1. concepţia istorică a lui Tucidide.

3. 2. 1980 D. Roma. viaţa şi opera. Humbert. 2. Limba elenă. valoarea artistică. viaţa şi opera. Paris. Sintaxa structurală a limbii vechi greceşti. viaţa şi opera. viaţa şi opera. elocinţa. Lucian 1. ediţia a III-a. caracterul filosofic. Felicia Vanţ Ştef. Graur. Syntaxe grecque. 1986 Feicia Vanţ Ştef. 2. 3. originalitatea oratorică. 3. 2.Epoca romană Plutarh 1. R. 1935 J. 1986 II. New Jersey. Grammatica greca. Pentru temele de limbă Al. arta şi stilul. Bucureşti. Gramatica limbii greceşti. valoarea documentară a Vieţilor paralele. Bucureşti. The Greek Language. arta Grigore din Nazianz 1. viaţa şi opera. Ioan Gură de Aur 1. 3. concepţia istorică. caracterul filosofic şi moralist al scrierilor lui Plutarh. Palmer. Bibliografie obligatorie I. 4. C. Vasile cel Mare 1. Balmuş. 2. critica socială. Iaşi. Pentru temele de literatură . 1965 L. 1960 Maria Marinescu-Himu. Pieraccioni.

vol. Craiova. Tragedia greacă. Vornicescu. Kathc»seij. Bucureşti. Phaidon. I-V. I (Diogšnhj kaˆ PoludeÚkhj). I. La poésie alexandrine. Adelina Piatkowski. Dilogi Mortuorum. paris. Despre viaţa şi opera Sfîntului Vasile cel Mare. 1924 D. 1918-1935 Alfred şi Maurice Croiset. `Omil…a a' 1-2 Symeon Noul Teolog. în volumul Variaţii pe teme clasice. Cyropaedia.-E Legrand. Historiae. Istoria literaturii eline. Olympicus (XXXIII). 1-8 Platon.. Tristeţea poeziei lirice a Sfîntului Grigore din Nazianz. Paris. 1972 Ph. Bucureşti. Bucureşti. 1924 Id. XV ('AcilleÝj kaˆ 'Ant…locoj) Actus Apostolorum. Histoire de la littérature grecque. Paris. Popescu. trad. Coman. 1930 Maria Marinescu-Himu. Rachet. Fleury. Pippidi. 1966 G. Polybios. 107c-108c. 29-32 Tucidide. cap. 1981 V. Saint Jean Chrysostome. M. E. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul. rom. Istorii. a 2-a. 1980 N. III. Paris.. Historiae. a. 24-25 Vasile cel Mare. Manuel d’ histoire de la littérature grecque. I. s. Bucureşti. c. XIII (Diogšnhj kaˆ 'Alšxandroj). 1938 TEXTE LITERARE PENTRU DEFINITIVAT Herodot. II. Paris. Locul Odiseei în epica greacă. 113d-114c Lysias. Studiu introductiv în vol. Bucureşti.Alfred şi Maurice Croiset. ed. Hellénisme et christianisme de Saint Grégoire de Nazianz et son temps. Introducere în Iliada. 81-83 Xenophon. Lògoj A 1-60 . 1979 Bibliografie facultativă I. 1-9 Lucian.

religiei. geografiei. cuvintele greceşti al căror radical e prezent în compunerea unor cuvinte savante. — predarea lexicului grecesc. . Proiectarea parcursului disciplinar: a) obiective-cadru de pedagogie generală. 5. fixare şi activizare a cunoştinţelor de lexic grecesc. 2. b) obiective de referinţă ale disciplinei.Tematica şi bibliografia pentru metodică la definitivat sunt aceleaşi ca pentru gradul al II-lea TEME DE METODICĂ A LIMBII ELINE 1. 3. Conexarea absolut necesară a segmentelor de proiectare. mitologiei. c) conţinuturi şi concepte operaţionale ale acestora. tipul gradual de predare. structuri modulare. artei etc. formarea reprezentărilor culturale şi atitudinale. neologismele româneşti cu origine greacă. — metode şi procedee folosite în predarea gramaticii greceşti. învăţare şi evaluare la toate palierele disciplinare: cunoaşterea limbii. istoriei. 4. Strategii didactice ale învăţării: a) tehnica traducerii şi a analizei complexe a textului grecesc. Studierea limbii greceşti din perspectiva integratoare a culturii şi civilizaţiei antice greco-romane. căile de îmbogăţire. opţiunea pentru studiul limbilor clasice. Interdisciplinaritatea — obiectiv major în predarea limbii greceşti. abordarea interdisciplinară a filosofiei. modele ale muncii intelectuale. în scopul însuşirii terminologiei ştiinţifice internaţionale. cu modele de activităţi de învăţare. Şcoala ca sistem. avînd ca finalitate integrarea în viaţa socială şi profesională. Corelarea conţinuturilor disciplinare cu competenţele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limbă greacă. 6. motivaţia învăţării.

Editura Dacia. Lecţia între proiect şi realizare. R. Les Éditions d’Organisation. în Revista de pedagogie nr. Turcu. evaluare formativă şi sumativă). 1990 Notă Temele şi bibliografia pentru metodică sînt pentru definitivat şi gradul al II-lea. Graur. 3/1981 D. 1972 Gh. Îmbogăţirea cu neologisme a vocabularului elevilor de liceu. Ungureanu. Didactica de las humanidades clasicas. Apprendre une langue étrangère. tehnici specializate: diagnoza.— metode de predare a literaturii greceşti. 8. 1982 xxx Consfătuirea pe ţară cu privire la manualele de limbi clasice. 9/XXI. tipuri de evaluare. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în lecţia de limbă şi literatură greacă. 1972 I. Interdisciplinaritatea. Bucureşti. tehnica analizei stilistice a textului grecesc. XX/1981 Bibliografie facultativă F. Cultivarea limbii în şcoală. 2/1981 M. Narcy. P. Ionescu. Cluj. evaluarea continuă. Popescu. Paris. Evaluarea (obiective ale evaluării. în Revista de pedagogie nr. 1990 J. 7. în Studii clasice nr. . Madrid. A. Bibliografie obligatorie Al. b) cunoaşterea lumii greceşti (cunoştinţe actualizate despre lumea greco-romană). Mînzat. factor de progres al învăţămîntului contemporan. Valoarea educativă a studiilor clasice. Adrados. în Tribuna şcolii nr.