You are on page 1of 4

TEMA 8. CLASIFICAREA TERENURILOR ŞI A CONSTRUCŢIILOR 8.1. Criterii de împărţire a teren ri!

"r d pă de#tinaţii Terenurile de orice fel, care aparţin persoanelor fizice şi juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deţinute, se împart pe destinaţii, conform prevederilor legale. $rin deţinăt"ri de teren ri% #e înţe!e& tit !arii drept ! i de pr"prietate% per#"ane 'i(i)e #a * ridi)e% ai a!t"r drept ri rea!e a# pra teren ri!"r #a )ei )are p"tri+it !e&ii )i+i!e% a )a!itatea de p"#e#"ri "ri deţinăt"ri pre)ari. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor. Teren ri!e ) de#tinaţie a&ri)"!ă ,T-A. Din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de !amei şi duzi, păşunile, f"neţele, serele, solariile, răsadniţele, terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii agrozoote!nice şi de îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole, drumurile te!nologice şi de depozitare. Teren ri!e ) de#tinaţie '"re#tieră , T-F . Din categoria terenurilor cu destinaţie forestieră fac parte terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive # st"ncării, abrupturi, bolovănişuri, r"pe, revene, torenţi # dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice. Teren ri!e a'!ate permanent # / ape ,T-0. Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale şi artificiale la nivelul ma$im de retenţie, braţele şi canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale şi contigue. Teren ri!e din intra+i!an ,T-I. %n această categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinţă, situate în perimetrul localităţilor urbane şi rurale, în urma stabilirii limitei de !otar a intravilanului, conform legislaţiei în vigoare. Teren ri!e ) de#tinaţie #pe)ia!ă ,T-S. Din categoria terenurilor cu destinaţie specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene şi navale, cele pe care se află obiective şi instalaţii !idrote!nice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, terenurile cu e$ploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a ţării, precum şi rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile ar!eologice şi istorice şi altele asemenea. 8.1. Criterii de )!a#i'i)are 2i identi'i)are a )ate&"rii!"r de '"!"#inţă a!e teren ri!"r 2i de identi'i)are a )"n#tr )ţii!"r &ategoria de folosinţă este o grupare de terenuri cu aceeaşi destinaţie economică, creată în mod natural sau artificial. 're ca unitate superioară grupa de folosinţă şi ca unitate inferioară subcategoria de folosinţă. (rupele de folosinţă sunt agricole şi neagricole. )iecare dintre cele cinci destinaţii ale terenurilor, pot avea categorii de folosinţă predominante, care ocupă suprafaţa majoritară şi categorii de folosinţă care ocupă un procent mai mic. De e$emplu, categoriile de folosinţă predominante sunt arabilul, viile, livezile, f"neţele şi păşunile, dar un procent mai mic îl ocupă şi construcţiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria de folosinţă curţi#construcţii care este predominantă în cadrul destinaţiei, se includ şi alte categorii de folosinţă, care ocupă suprafeţe mai mici, ca arabil, livezi, ape, etc. &riterii de identificare a categoriilor de folosinţă ale terenurilor Terenuri arabile *ăşuni
+

• •

• • • • • • • )"neţe .ii -ivezi *ăduri şi alte renuri din fondul forestier Terenuri cu ape şi ape cu stuf &ăi de comunicaţii rutiere (D.) şi căile ferate (&)) Terenuri degradate şi neproductive / .

CALCULUL UNUI $UNCT $E SE4MENT Date • • • • '(1'. 3(13. c"nd 6 este determinat cu o mică eroare (=. $r")ede tri&"n"metri) = . CALCULE TO$O4RAFICE S$ECIFICE ACTI5IT6ŢII -E CA-ASTRU 0e folosesc în lucrările de cadastru c"nd apar puncte noi ca urmare a operaţiilor de dezmembrare./) c .+. c"nd 6 este pe aliniamentul '3. parcelare.TEMA 3.26) )igura 8.23) coordonatele e$tremităţilor segmentului '34 d 5 '6.aloarea >. ''33: şi se pot scrie rapoartele 5< d # cunoscută (măsurată)4 . 0e cere 6(16. rectificare de !otar. sau mai mică dec"t toleranţa.+ se observă că ''66: .>>?m reprezintă abaterea admisă pentru punctul 6 faţă de aliniamentul '3 (se consideră drept înălţime în ''63). comasare.erificare coordonatele punctului 6 se folosesc la calcularea suprafeţei triung!iului '63 care trebuie să fie zero.2'). etc. *unct pe segment # analitic *rocedeul analitic )olosind raportul 9n figura 8. distanţa măsurată4 67'3.

6/. @ir de puncte pe segment *rocedeul analitic (=.. )igura 8./.. sau distanţele dintre puncte.6i.ŞIR -E $UNCTE $E SE4MENT *e segmentul '3 se găsesc mai multe puncte 6+. 6= . 0e cunosc distanţele d.A) $r")ede ! tri&"n"metri) =.B C .