You are on page 1of 4

PROGRAMA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ

DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI GRADUL DIDACTIC II EDUCATOARE ŞI ÎNVĂŢĂTORI

Notă de prezentare Programa de definitivare în învăţământ şi gradul didactic II la limba şi literatura croată se adresează educatoarelor şi învăţătorilor care funcţionează în grădiniţele şi şcolile cu limba de predare croată. Programa este corelată cu planul cadru de învăţământ şi curicculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ şi gradul didactic II cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I. Limba croată 1. Fonetică şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii croate. Asimilarea după sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iotizarea consoanelor. Vocalizarea lui v- iniţial. Transformarea lui l şi r vocalic din slava comună în limba croată contemporană. Metateza lichidelor. 2. Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor limbii croate. Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba croată. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale.Verbul. Moduri şi

Antun Soljan. Sisko Mencetic. Slavko Pavesic. Dobrisa Cesaric. Literatura croată 1. Romantismul croat : Ljudevit Gaj. II. Ljetopis Popa Dukljanina). Stanko Vraz. Renaşterea : Marko Marulic. Prepoziţii. Ivan Aralica. Vladan Desnica. 9. Petar Preradovic. Literatura evului mediu: cele mai vechi monumente( Bascanska ploca.timpuri verbale. Jure Kastelan. Mijo Loncaric. Mavro Vetranovic. Vtomir Lukic. Junije Palmotic. Marin Drzic. 7. Literatura croată în secolul al XVIII-lea: Matija Petar Katancic. A doua perioadă a modernismului croat: Petar Segdin. Curentul realist în literatura croată: Eugen Kumicic. Nedeljko Fabrio. Josip Pupacic. 12. Josip Kozarac. Genuri şi specii literare. Ranko Marinkovic. Modernismul croat din perioada 1914 – 1929: Ivo Andric. Marija Znika: Hrvatska gramatika. 10. Pavao Pavlicic. Dore Drzic. Ante Kovacic. Umanismul şi umaniştii croaţi: Marko Marulic. clasificare şi comparaţie. interjecţii. Mirko Peti. 5. Modernismul croat ( 1892 – 1916): Antun Gustav Matos. Miroslav Krleza. Ivo Vojnovic. . Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate. Sintaxa. 4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Dragica Malic. 1997. Vladimir Nazor. Eugenia Baric. 11. Fran Krsto Frankopan. Juraj Sisgoric. Ivan Kozarac. Bibliografie 1. Vjenceslav Novak. 6. 2. 1. Matija Antun Reljkovic. 3. Katarina Zrinjska. Dragutin Domjanic. Ivan Mazuranic. Aspectul verbal. Mesa Selimovic. conjuncţii şi particule. Zagreb. Andrija Kacic Miosic. Vesna Parun. Perioada 1929 – 1952 : Miroslav Krleza. Augustin Tin Ujevic. 3. Perioada postmodernistă : Ivo Bresan. Curentul latinist în secolul al XVIII-lea: Djuro Feric. Ivo Goran Kovacic. Dinko Simunovic. Slavko Mihalic. Coordonare şi subordonare. 14. Vesna Zelclevic. Dragutin Tadijanovic. Barocul: Ivan Gundulic. Adverbe. 8. Silvije Strahimir Kranjcevic.

înţelegerea genezei psihicului copilului şi elevului. ed. 5. . Conţinuturi metodice 1. Sistemul unitar. Lectura explicativă a textului. Stjepko Tezak – Dr. Zagreb.1992. VII. Pregătirea citirii. 6. . . B. Stjepan Babic: Gramatika hrvatskog jezika. Miroslav Sicel: Pregled novije krvatske knjizevnosti. analitico – sintetică. corelaţiilor între conţinuturile asimilate. Problemele de bază ale învăţării citirii. ed. Antun Barac. Zagreb. psihologiei sociale. Competenţe psiho. Algoritmul învăţării literelor prin metoda fonetică. 7. procedeele învăţării citirii legate. 3.pedagogice şi metodice . Matica hrvatska. ed. II. 1978. procedeele dezvoltării citirii cu voce tare şi exprimării corecte.prelucrarea. Conceptul de metodică a predării limbii materne. Skolska knjiga. Hrvatska knjizevna kritika.înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan. Dr. Povijest hrvatske knjizevnosti. Bazele psihice ale predării / învăţării citirii. Metodică A. 1996. Zagreb. Zagreb. 2. Skolska knjiga.realizarea sistemelor. Matica hrvatska. . Zagreb. Stjepan Babic. 1960. 4. 1966. . adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţiii educaţionale specifice. Bozidar Finka.asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor. Mihovil Kombol: Povijest hrvatske knjizevnosti do preporoda. pedagogiei generale. Zagreb. transformarea. I – IV. 4. IV.2. III. principiile educaţiei integrate a limbii materne. 1961. Milan Mogus : Hrvatski pravopis. 3. fundamentarea învăţării scrisului.

Gustav Krklec. Metodele dezvoltării deprinderilor de scriere. Josip Kozarac. Pajo Kanižaj. 2. Conştientizarea principiilor comunicării. 14. 11. Zlata Kolarić – Kišur. Dezvoltarea vorbirii.1997. Tipuri de lecţii 11. 7. Obiectivele. 5. 14. IV.Metode de învăţare a citirii independente. 6. 13. 12.5. 9. 17. 10.Dubravko Horvatić. Literatura pentru copii 1. Zvonimir Balog. Importanţa materialului didactic auxiliar. Manja Kovačevič: Metodičko – književno motrista. Pregătirea cadrului didactic pentru lecţie. tipuri de vorbire. Zagreb. Malden Kusec. Obiectivele şi strategiile dezvoltării vorbirii ( exerciţii la nivel morfologic şi sintactic). 15. 15. Stjepan Jakševac. 10. 8. . 8. Dezvoltarea simultană a scrisului şi scrierii corecte. 16. procedeele analizei textului literar( epice. Grigor Vitez. Slavko Kolar. Evaluarea – funcţia ei corectivă şi orientativă în stabilirea metodologiei didactice. Ivana Rokić – Radić. 9. Rolul materialului didactic la lecţii.Sunčana Škriniarić.3. dezvoltarea vorbirii prin jocuri de rol. 6. 12. Slavko Kolar. Ivana Brlić – Mažuranic. Vesna Parun. lirice). 13. Dragutin Domjanić. Organizarea activităţilor extraşcolare. Planuri calendaristice şi planuri de lecţie. caracteristicile vorbirii copiilor. Luko Paljetak. Învăţarea sistemului de semne ale scrisului: învăţarea scrierii literelor şi legarea literelor. Školske novine. Bibliografie 1. 4. 7.