You are on page 1of 48

„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” Preot Petre Popescu

La Chandelle de Montréal
Anul XVII, Nr. 3 – iunie – august 2013 – 48 pagini

Constantin Brâncoveanu Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni județul Olt. A fost fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu și al Stancăi (Cantacuzino), sora domnitorului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de tată la vârsta de un an și a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, care i-a oferit o educație aleasă. În cei 26 de ani de domnie, 1688 și 1714, Țara Românească a cunoscut o epocă de prosperitate și de pace. El este cel mai mare ctitor de lăcașe laice al țărilor romanești. În construcțiile religioase și laice, a aplicat un stil, propriu, stilul brâncovenesc. În 1694 a înființat Academia domnească din București, în clădirile de la mănăstirea „Sfântul Sava”. Întreținea și alte lăcașe de învățământ, în incinta unor mânăstiri. A ridicat mânăstirile de la Râmnicu Sărat, Horezu, Sâmbăta de Jos, Surpatele, Polovragi și Mânăstirea Turnu și Bisericile de la Potlogi, Mogoșoaia, Doicești, Făgăraș, Biserica Sfântul Ioan cel Mare, Biserica mănăstirii Sfântul Sava și Biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde doamna Marica a adus și îngropat osemintele martirizate de turci. În final, Ali Pașa îl acuză că adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent, motiv pentru care îl aduce la Istanbul unde, la 15 august 1714, este decapitat alături de cei patru fii și de sfetnicul și ginerele său, Ianache Văcărescu. Au fost canonizați la 20 iunie 1992 la București. Astfel, o eră înfloritoare își găsește sfârșitul în această tragedie. Redacția

La 15 august 2013, se împlinesc 299 de ani de când a fost asasinat la Istanbul, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și Ianache Văcărescu, sfetnicul și ginerele său.

Revistă de literatură și cultură generală bilingvă / bilingue Revue de littérature et de culture générale

iunie – august 2013

CANDELA DE MONTREAL Sumarul numărului

pagina 2

P redic a la Na șt erea Ma ic ii Do mnu lu i Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal......................................................................... 3 Bio gra fia P rea Feric it u lu i T IKHON, Arhiepis c o p a l Wa s hingt o n - u lu i ş i Mit ro po lit ul P r ima t a l Bis eric ii Ort o do x e în Americ a ............................................ 4 Alex a ndru Jipa – Un dest in împlinit Victor Roșca ....................................................................... 4 Ru s a liile la ro mâ ni Marius Fincă ....................... 7 Ro u a Mirunei Miruna Ocnărescu ........................... 8 T rec u t ul în ex periment e Barbu Cioculescu .... 9 P o eme George Filip ..................................................... 10 Ado les c entul (F.M. Do st o iev s ki) – I – eseu Iuliana Onofrei ................................................................. 11 P o ez ii de ieri ș i de a z i Dumitru Ichim ............ 12 Filo z o fia dis curs u lu i po lit ic – VIII Po lit icianu l de azi ş i Edictu l din Milano Daniela Gîfu ..................................................................... 13 O Ca rt e a s no bilo r, c a na dia nă Mircea Gheorghe .......................................................................... 15 O înt â mpla re ex t rao rdina ră ( Celu i c e n-a cuno sc ut iubirea , Ca rmen Io nes cu) Prezentare Livia Nemțeanu ............................................. 17 Arghez i, înt re t elu ric ş i c eles t Prof. Doina Drăguţ ............................................................................... 18 Cei c a re mă enerv ea z ă Florin Oncescu .......... 19 Bis eric a Ha rș u, u n s imbo l a l s pirit ua lit ă ț ii c ra iov ene Ion Anton Datcu ... 20 P o eme din v o lumu l „Ca ra ct eru l es t e des t in” Daniela Voiculescu ........................................ 21 Fo rţ a dac ilo r a plic a tă în Art ele P la s t ice ş i Ma rţ ia le (Interviu luat de Leonard I. Voicu domnului Ioan Opruţ) ...................................................... 22 Mc Gill’s Ga t es. Miruna Tarcău ............................ 23 T â rgu l de ca rt e interviuri luate de Ana Maria Gîbu .................................................................................. 24

Cena c lul epigra miș t ilo r Melania Rusu Caragioiu ............................................................................ 26 Ma rc Ma rines c u - un a rt ist co mplet Carmen Ileana Ionescu ..................................................... 27 P ARCURSURI ILUST RAT E 5. În Grec ia ș i T urc ia – Î n c ro az ieră Angela Faina artista Wladimir Paskievici - naratorul ......................... 28 Ia ro mâ nea sc ă – P o eme Lia Ruse .................. 30 La co rde ro uge Leonard Ionuț Voicu ................... 31 Des pre înț elepc iunea minț ii ș i nu numa i Elena Olariu..................................................... 32 Să - i c uno aș t em pe c ei de lâ ngă no i (Mela nia Rus u Ca ra gio iu) Ioan Anton Datcu33 Mo a rt ea do mnului Bla nc ha rd Prof. Dr. Paul Dăncescu .................................................................. 34 Co nflic t ul dint re genera ț ii Elena Buică ...... 35 P eripeț ii de na v et ă Corina Luca ....................... 36 Ba la de Livia Nemțeanu - Chiriacescu ...................... 37 „Șoaptele Nemuririi” - Cătălina Stroe Corina Luca 38 SERIA ȘT IINȚ E – 1 2. Des pre ro lu l ba c t eriilo r în o rga nis mul uma n – pa rt ea II -a Wladimir Paskievici............................. 39 62- Gh. P uiu Ră duc a n Ion Jianu ...................... 41 Cena c lul Miha i Emines c u P reședint ă Liv ia Nemț eanu .......................................................... 42 La tă mâ ia t Doina Hanganu- Bumbăcescu .............. 42 P ens e c o mme le v ent Christina Callimachi ...... 43 Aga guk ( X III ) Roman de Yves Thériault. Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor ............ 45 Anun ț urile c omunit ăț ii ..................................... 47 Apa riț ii edit o ria le (s c riit o ri c a nadieni): ................................................................ 48 Șoaptele nemuririi – Cătălina Stroe _________________ 48 Rugă și dialog – Teodor Curpaș ____________________ 48 Celui care n-a cunoscut iubirea – Carmen Ileana Ionescu 48

Candela de Montreal , revistă fondată ș i editat ă , din 1997, de Victor Ro ș ca
Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb, Montréal, Québec, Canada H2R 2S9; Telefon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roșca Consilier de redacție: pr. Liviu Alexandrescu Secretar de redacție: George Filip Colectiv de redacție : Ortansa Tudor, Doina Hanganu, Carmen Ionescu Ilustraţiile : Angela Faina, Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929 Canada, Dépôt légal - Bibliothèque nationale du Canada et Bibliothèque nationale du Québec, 1997

iunie – august 2013

CANDELA DE MONTREAL
Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal
aibă copii, dar nu - și pierduseră speranța, rugându -se permanent lui Dumnezeu, să le dăruiască un urmaș. În încrederea lor au mers până la retragerea în locuri singuratice, unde au postit, s-au rugat, au lăcrimat și și au sfâșiat inima, până ce Dumnezeu le- a trimis răspuns prin îngeri, că cererea lor va fi primita. Așa s -a născut Maria, viitoarea Sfântă Fecioara Maria, care a fost aleasă de Dumnezeu să fie vasul ales ce va purta în pântece și va naște pe Mântuitorul lumii, cum proorocise Isaia: “ Iată Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și va chema numele lui Emanuel”. (Isaia 7,14).

pagina 3

Predica la Nașterea Maicii Domnului
toți cei ce cred în Dumnezeu şi iubesc poruncile Lui. Maica Domnului stă în genunchi înaintea Preasfintei Treimi şi se roagă împreună cu îngerii şi cu Apostolii pentru pacea lumii, pentru iertarea păcatelor şi mântuirea tuturor oamenilor. Să serbam deci cu bucurie frați creștini, sfânta zi a Maicii Domnului. Să o lăudăm cu cântări duhovnicești, să cădem în genunchi înaintea sfintei ei icoane, și să bi necuvântam pe aceea pe care îngerii o laudă în cer. Să o venerăm cu toată evlavia și cu toată dragostea, căci prin mijlocirea ei, ne facem fii iubiți ai lui Dumnezeu, ne umplem de darurile cerești și ne curățim inimile mărturisind -o ca Maica lui Dumnezeu. Lumina sfintei sărbători de azi să vă lumineze tuturor viața, bucuria Praznicului să rămână veșnic în inimile voastre și vă urăm: ,,La Mulți Ani și împliniri duhovnicești’’, tuturor celor care poartă numele Născătoarei de Dumnezeu.

„Nașterea Ta de Dumnezeu Născătoare Fecioară, Bucurie a vestit la toată Lumea; că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru și dezlegând blestemul a dat binecuvântare și stricând moartea, ne-a dăruit nouă viața veșnică.”

Iubiți credincioși! Una dintre sărbătorile apropiate sufletului nostru din aceasta perioada, este Nașterea Maicii Domnului, numită în popor și Sfânta Marie Mica - sărbătorită pe 8 Septembrie. Astăzi prăznuim Nașterea Împărătesei cerului și a pământului, ca rod al rugăciunii, al milosteniei și al facerii de bine, câștigată de la Dumnezeu, de Sfinții Părinți Ioachim și Ana. Nu prăznuim nașterea unui sfânt, ci nașterea aceleia ce este mai sfântă decât toți sfinții. Maica Domnului începe noul an bisericesc și tot ea îl încheie, în lun a August anul următor, tocmai pentru importanța pe care o are în învățătura și viața noastră ortodoxa, anume că Preamilostivul Dumnezeu a binevoit a începe și a termina planul mântuirii neamului omenesc din robia diavolului prin Fecioara Maria. Maica Domnului este al doilea cer sau a doua lume, cum zice Sfântul Ioan Damaschin. Maica Domnului a fost o persoană aleasă de Preasfânta Treime, dintre toate popoarele pământului, ca cea mai curată și mai sfântă fecioară din neamul lui Aaron după mamă și din neamul lui David după tată, aleasă din două seminții de frunte după trup. Despre Fecioara Maria, putem spune că vine din familia dumnezeieștilor părinti, Ioachim și Ana, originari din Nazaretul Galileii. Ei ajunseră la adânci bătrâneți, fără să

Icoană cu Adormirea Maicii Domnului de Theophan the Greek, 1392 (wikipedia) Așadar, Maica Domnului s - a născut prin rugăciune și toată viața ei a fost o rugăciune. Ea și acum se roagă neîncetat în bisericile noastre, împreună cu toți sfinții, pentru noi, pentru mamele şi copiii noștri, pentru

iunie – august 2013

CANDELA DE MONTREAL

pagina 4

Biografia Prea Fericitului TIKHON, Arhiepiscop al Washington - ului şi Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe în America
Prea Fericirea Sa, Prea Fericitul Mitropolit Primat Tikhon, s-a născut la 15 iulie 1966 cu numele de Marc R. Mollard, în Boston, MA, fiind cel mai în vârstă dintre cei trei copii ai familiei, Francois și Elizabeth Mollard. După scurte perioade petrecute în Connecticut, Franța și Missouri, s-a stabilit împreună cu familia în Reading, PA, unde a terminat liceul Wyomissing în 1984. În 1988 a terminat Facultatea de limbă Franceză și Sociologie la Colegiul Franklin și Marshall din Lancaster, PA, apoi s-a mutat la Chicago. În anul 1989 a fost primit în sânul Bisericii Ortodoxe convertindu-se de la Episcopalianism. În toamna aceluiași an a început studiile la Seminarul Teologic Universitar Sfântul Tikhon din South Canaan, PA. După un an, a intrat în mânăstire ca novice. A obținut titlul de Master în Teologie la Seminarul Tikhon în 1993, după care a fost numit asistent și apoi profesor de Vechiul Testament cu specializarea în Profeți, Psalmi și Literatura apocrifă. A servit și ca instructor pentru programul de studii, oferind cursuri despre viețile sfinților Vechiului Testament, A colaborat cu Starețul Alexander (Golitzin), actualul Episcop de Toledo și al Episcopiei Bulgare din cadrul OCA, în publicarea volumului ”Mărturia vie de la Sfântul Munte Athos” sub egida editurii Saint Tikhon’s Seminary Press. În 1995 a fost tuns în monahism cu numele de Tikhon, în amintirea Sfântului Patriarh Tihon, Iluminătorul Americii de Nord. Apoi, în același an a fost hirotonit diacon și preot. În anul 1998 a fost ridicat la rangul de Egumen, iar în 2000 a fost înălțat la rangul de Arhimandrit. În decembrie 2002 a fost numit Stareț al Mânăstirii Sfântul Tikhon. Doi ani mai târziu, la 14 februarie 2004 a fost hirotonit episcop. În 9 mai 2012 a fost ridicat la treapta de arhiepiscop. În 13 noiembrie 2012, Arhiepiscopul Tikhon a fost ales Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe în America în cadrul celui de-al 17-lea Consiliu al Întregii Americi. Din „Solia”, mai-iunie 2013, pag. 21

uzul liturgic al Vechiului Testament și Vechiul Testament în literatura patristică.

Alexandru Jipa – Un destin împlinit
Victor Roșca
Ministerului Învăţământului. A urmat Liceul Militar Iaşi pe care l-a absolvit în 1938. Continuându-și cariera militară, a făcut şcoala de ofiţeri de geniu. În anul 1941, la declanșarea războiul cu Uniunea Sovietică era deja ofiţer, activând într-o unitate de vânători de munte din cadrul regimentului comandat de generalul Vasiliu Răşcanu. A luat parte la majoritatea luptelor din campania sovietică, până la Stalingrad. În timp ce era pe front, îndemnat de o putere nevăzută, îşi trimite ordonanţa să-și vadă casa. Aceasta trece și pe la casa familiei Jipa. Mama îi trimite fiului o iconiţă cu Maica Domnului. La întoarcere, pe când se aflau în linia întâia, ordonanţa îi predă iconiţa, pe care Alexandru Jipa o așează în buzunarul de la piept, al vestonului. În aceeaşi zi, un glonţ tras de inamic ricoşează de rama iconiţei. De atunci, știe că Maica Domnului îl va ocroti în viaţă. În anul 1944, când frontul în retragere era la granița Moldovei, unitatea lui se afla deja în ţară. În 1945, după încheierea armistițiului, generalul Vasiliu Răşcanu fusese confirmat Ministrul al forţelor armate. Căpitanul Alexandru Jipa este numit de acesta şeful gărzii regale. Era perioada confuză de dinaintea alegerilor din 19 noiembrie 1946, când înalții ofițeri ai armatei române, deşi promovaţi în funcţii de guvernul Groza simțeau datoria să apere „regele şi patria”. La 8 noiembrie 1945, de ziua numelui regelui, bucureştenii, mulți studenţi şi elevi de liceu, s-au adunat în Piaţa Palatului ca să-şi manifeste susţinerea şi fidelitatea faţă de monarhul ce se afla în „greva regală”. Mihai I refuza să sancționeze legile emise de guvernul procomunist, condus de Petre Groza. Conducerea comunistă alarmată de îndrăzneala opoziției, a trimis în grabă câteva camioane încărcate cu echipe de şoc înarmate cu răngi de fier pentru a-i împrăștia. Alexandru Jipa decide să acţioneze împotriva cotropitorilor sovietici. Îşi pune întreaga unitate în stare de alertă, o încolonează şi, cu

Destinul și curajul sunt proprii fiecărui om. Destinul nu-l cunoaștem, dar curajul, care cel mai adesea, el ne decide destinul, fiecare și-l exteriorizează prin firea lui. Alexandru Jipa a fost predestinat să joace un rol important, dar puţin cunoscut, în istoria evenimentelor tumultuoase din perioada instaurării comunismului bolşevic în România. Alexandru Jipa s-a născut la 20 aprilie 1920 la Aliceni, judeţul Buzău, dintr-o familie de intelectuali. Tatăl său era inspector şcolar pe ţară în cadrul

citind şi bucurându-se de cei doi nepoţi de la fiica lor. din Montréal. Evenimentele petrecute stârnesc mânia guvernului. De la un sergent din corpul de gardă al închisorii Uranus. pe pod. Intră în Austria cu ajutorul unui camion de muncitori. care făcuse războiul în unitatea de vânători de munte comandată de el. Ileana. Mai întâi se stabilește la Hamilton. . prieten de familie. Alexandru Jipa a été prédestiné à jouer un rôle important. După evadarea de la închisoarea Uranus. Traduction en francais par Wladimir Paskievici Chaque être humain a destin et un courage qui lui sont propres. Cu ajutorul demonstranţilor. Deoarece purta încă hainele militare cu gradul de căpitan. este arestat şi trimis la închisoarea Uranus pentru anchetă. Il a suivi les cours du Lycée militaire dont il fut diplômé en 1938. I se reproşează iniţiativa antimuncitorească. Alexandru Jipa a trecut pentru totdeauna în lumea veșniciei. la Sorbona. iar după câteva zile de la întâmplări. Aici o cunoaşte pe domnișoara Renée Coloniem care. când Alexandru Jipa a trebuit să-și părăsească familia pe care a întemeiat-o și a adorat-o întreaga viață. doctoriţă. Il a pris part à la plupart des combats menés en Union Soviétique. il était déjà officier actif dans une unité de chasseurs alpins d’un régiment commandé par le général Vasiliu Răşcanu. I se întocmeşte dosar pentru trimiterea în faţa Curţii marţiale. unde sunt întâmpinaţi de uralele mulţimii. la 28 noiembrie 1953. În 1950. hotărăște să se refugieze în occident. Ajunge fără dificultăţi la graniţa de vest. il a fait l’École de génie à l’intention des futurs officiers. iese din curtea palatului în marş spre piaţă. imigrează în Canada. La data de 27 iunie. două din camioanele acestora sunt răsturnate iar celelalte sunt obligate să se retragă. mais peu connu. Poursuivant sa carrière militaire. Din închisoare. dă onorul în faţa palatului şi porneşte spre Calea Victoriei urmat de o coloană de manifestanţi ce strigau lozinci pro rege. Ei sunt dezarmaţi de militari şi eliberaţi cu condiţia să nu mai intre în curtea Palatului.iunie – august 2013 fanfara militară în frunte. Ileana. Se internează la infirmerie. Alexandru Jipa Budapesta trece Dunărea noaptea. l’ordonnance passe par la maison de la famille Jipa. se pregătește pentru o nouă aventură. este eliberat împreună cu toţi ceilalţi refugiaţi români ce se aflau în închisoare. Faptele sale sunt considerate foarte grave de către Siguranţa comunistă. hărăzită de destin. région de Buzău. Aici. il ne le connait pas mais le courage. trece clandestin graniţa în Franţa. fost prizonier în România. Le même jour. Profitând de neatenţia santinelelor. află că va fi transferat la Jilava. lors du déclenchement de la guerre contre l’Union Soviétique. Se întoarce în piață unde este purtat pe braţe de manifestanţi. dans une famille d’intellectuels. Prieten al părintelui Petre Popescu. în Aliceni. il donne un jour congé à son ordonnance pour que celui-ci rentre chez lui. fiind protejat de CANDELA DE MONTREAL şeful de post de jandarmi. Le destin. împreună cu ceilalţi români din grupul de la Paris. dans l’histoire des événements tumultueux qui ont eu lieu durant la période de l’instauration du communisme bolchevique en Roumanie. La sfatul mamei. Pendant qu’il était au front. unde sunt adăpostiţi şi ajutaţi cu banii necesari pentru a ajunge la Paris. trei agenţi ai siguranţei comuniste se prezintă la garnizoana palatului pentru a-l aresta. Însă. Depuis lors. La mère envoie à son fils une petite icône de la Vierge Marie qu’Alexandru Jipa place dans la poche de poitrine de sa veste militaire. care se temea că ar putea fi ucis. La pagina 5 împreună cu un preot. jusqu’à Stalingrad. scrie unui prieten american. un băiat Alexander devenit inginer şi o fată. a venit o zi. De aici. La intervenţia acestuia. En 1941. il l’extériorise par sa nature. îi va deveni soţie. Alexandru Jipa a lucrat mulţi ani ca director al departamentului de inginerie al Întreprinderii de Proiectare şi Consulting Tescul. în condiţii legale. În capitala franceză domnul Jipa studiază dreptul. Din Austria pleacă în Germania şi de acolo. Urmează facultatea la universitatea McGill şi obţine diploma de inginer constructor. iese în stradă şi se pierde printre pietoni. Traversează frontiera maghiară pe la Timişoara. Din Ungaria îi scrie mamei sale pentru a o linişti. hotărât să evadeze. se simte în siguranţă. La Adunarea Generală Parohială care a hotărât intrarea bisericii Buna Vestire în Episcopia Ortodoxă Română a Americii. Avant de revenir. domnul Alexandru Jipa şi doamna René Coloniem Jipa şi-au petrecut cea mai mare parte a timpului în apartamentul din centrul orașului. comuna natală. plătindu-l pe şofer. În timp ce echipele de şoc străbăteau piaţa lovind în stânga şi în dreapta ca săi alunge pe manifestanţi. qui le plus souvent décide de son destin. se strecoară în curtea închisorii fără să fie oprit. participă la viaţa comunitară românească în cadrul Bisericii Ortodoxe Române „Buna Vestire”. apoi la Montréal. Pensionari. Se ascunde acasă la părinți. une balle tirée par l’ennemi ricoche contre le cadre de l’icône. Devine unul dintre sprijinitorii activi ai bisericii şi ai acestei comunităţi. Alexandru Jipa est né le 20 avril 1920 à Aliceni. căpitanul Alexandru Jipa trimite soldaţii ca să-i alunge pe bătăuşi. Are doi copii. Ajuns aici. A doua zi. împreună cu întregul grup de români de la Paris. Curajul nu l-a părăsit întreaga viață. Son père était inspecteur scolaire territorial dans le cadre du ministère de l’Éducation. domnul Jipa este convocat de generalul Vasiliu Răşcanu la Ministerul Forţelor Armate. este arestat. a fost unul dintre cei doi supervizori ai desfăşurării votului. pe care îl ajutase să comunice cu familia. Primul popas îl fac la o mănăstire. il sait que la Sainte Vierge le protégera durant toute sa vie.

un ami de la famille. il a été l’un des deux superviseurs du déroulement du vote pour que celui se déroule en toute légalité. Ici. pagina 6 Dans la capitale française. il écrit à un ami américain. il s’interne à l’infirmerie. Faisant suite aux démarches de ce dernier. deux de leurs camions sont renversés tandis que les autres sont obligés de se retirer. Ses faits sont considérés très graves par la Sécurité communiste. Le lendemain. On lui prépare un dossier pour être transmis à la Cour martiale. Ici. choisi par le destin. il fait connaissance avec Mlle René Coloniem qui deviendra sa femme. alarmés par l’audace de l’opposition ont envoyé à la hâte quelques camions remplis d’individus armés de barres de fer. en lisant et en se réjouissant de leurs deux petits-enfants provenant de leur fille Ileana. il traverse la frontière hongroise dans la région de Timisoara. Décidé de s’évader. Alexandru Jipa est passé dans l’éternité. il est arrête et envoyé dans la prison Uranus pour y subir une enquête. Ces agissements provoquent la colère du gouvernement. De l’Autriche il passe en Allemagne et de là. il prête le salut d’honneur au Palais et se dirige vers la Calea Victoria. il traverse clandestinement la frontière avec la France. Pendant que les brigades de choc traversaient la place en frappant à gauche et à droite pour chasser les manifestants. Charles Soucy (neveu). Ileana Jipa (fille). qu’il sera transféré à la prison de Jilava. avec un prêtre. Il a soutenu activement l’Église et la communauté. De là. Il apprend d’un sergent de garde de la prison – qui avait fait la guerre CANDELA DE MONTREAL dans la même unité de chasseurs alpins qu’il avait commandé comme officier –. Le 8 novembre 1945. Il met son entière unité en état d’alerte. Alexandru Jipa décide de s’opposer à ces « brigades de choc » organisées par les envahisseurs soviétiques. Avec l’aide des démonstrateurs. il sort dans la rue et se perd dans la foule. Il s’installe au début à Hamilton. il est arrêté. Profitant d’un moment d’inattention des sentinelles. étudie le droit à la Sorbonne.iunie – august 2013 En 1944. . En 1950. les Bucarestois – y compris beaucoup d’étudiants et de lycéens – se sont rassemblés devant le Palais Royal pour manifester leur soutien et montrer leur fidélité au monarque qui venait de se « mettre en grève ». il se prépare à une nouvelle aventure. Jipa est convoqué par le général Răşcanu au ministère des Forces Armées. Les dirigeants communistes. il suit le conseil de sa mère qui craignait pour sa vie et décide de se réfugier en occident. M. Une fois retraités. Comme il n’a jamais manqué de courage. En 1945. Après l’évasion de la prison Uranus. même s’ils avaient été promus à ces fonctions par le gouvernement Groza. Ami du père Petre Popescu et des autres Roumains du groupe de Paris. il se sent en sécurité car il était protégé par le chef de poste de gendarmes. trois agents de la sécurité communiste se présentent devant la garnison du palais pour l’arrêter. Alexandru Jipa et Mme Renée Coloniem Jipa ont passé la plupart de leur temps dans leur appartement du centre-ville. En effet. Il pénètre en Autriche dans un camion transportant des travailleurs. Il a deux enfants. Il se cache dans la maison des parents à Aliceni. Le 24 Juin 2013. Jipa. afin de disperser la foule. Il revient dans la Place du Palais où il est porté sur les bras des manifestants. suivi par une colonne de manifestants qui criaient des slogans en faveur du roi. fanfare en avant. un garçon devenu ingénieur et une fille. On lui reproche l’initiative anticommuniste. Le capitaine Alexandru Jipa est nommé par celui-ci chef de la garde royale. médecin. Arriva cependant un jour. C’était durant la période de confusion qui a régné avant les élections du 19 novembre 1946 pendant laquelle les officiers hauts gradés de l’armée roumaine. Alexandru Jipa. il participe à la vie communautaire roumaine dans le cadre de l’Église orthodoxe roumaine de l’Annonciation. le général Răscanu a été nommé ministre des Forces armées. lorsque Alexandru Jipa a dû quitter sa famille qu’il avait fondée et qu’il adorait. son unité était revenue au pays. Il suit des cours à l’université McGill et obtient le diplôme en génie civil. Quelques jours après les événements. De la Hongrie il envoie une lettre à sa mère pour la rassurer. À Budapest. lors de la fête de prénom du roi. sa commune natale. Leur premier arrêt est dans un monastère où ils sont abrités et où leur donne l’argent nécessaire pour arriver à Paris. Cependant. Alexandru Jipa a travaillé durant de nombreuses années comme directeur d’ingénierie à la firme d’ingénieursconseils Tecsult de Montréal. Béatrice Soucy (nièce). ancien prisonnier en Roumanie qu’il avait aidé à correspondre avec sa famille. il passe le Danube par le pont. Les agents sont désarmés par les militaires et sont libérés à condition de ne plus pénétrer à l’intérieur de la cour du Palais. Renée Jipa (épouse). il est libéré ensemble avec tous les autres réfugiés roumains qui se trouvaient dans le même camp. après la signature de l’armistice. il se faufile dans la cour de la prison sans être arrêté. Comme il portait encore l’uniforme militaire avec le grade de capitaine. la dispose en colonnes et. Du côté gauche à droit: Jean Paul Soucy (beau-fils). Lors de l’Assemblée générale paroissiale qui a décidé l’entrée de l’Église de l’Annonciation dans le Diocèse orthodoxe roumain des Amériques. ensuite à Montréal. il émigre au Canada avec un grand groupe de Roumains se trouvant à Paris. De la prison. Arrivé ici. M. savait que le devoir était de protéger « le roi et la patrie ». sort de la cour du palais et pénètre dans la Place du Palais où ils sont ovationnés par la foule. durant la nuit. le roi Michel Ier refusait de sanctionner les lois émises par le gouvernement procommuniste dirigé par Petre Groza. M. en payant le chauffeur. lorsque le front se trouvait sur la frontière de la Moldavie. la capitaine envoie ses soldats pour éloigner les bagarreurs.

la strămoșii noștri. Cum Rusaliile se serbau la începutul verii. Astfel de explicații și considerații privind originea. Cercetările asupra datinilor tracice sugerează că. nume ce vine din epitetul tracic THRAEKI-DIKE „Bine-Cuvântata” (cf. capricioase şi răzbunătoare. De ce nu l-am fi putut prelua direct de la romani asta nu ne lămurește nimeni. Adrian Cocoșilă) Etimologie În privința denumirii lucrurile sunt mult mai încurcate. simbol al limbilor ca de foc. în ziua Solstiţiului de Vară. denumirea de Sânziene poate avea mai multe origini. de ziua Cincizecimii. Practic primii creștini sărbătoreau simultan Pogorârea Duhului Sfânt cu Înălțarea Domnului. 15-22). perechea marelui preot al Lunii. Acesta reprezintă un punct de vedere ”clasic” privind raportarea la tradiții. În Vechiul și Noul Tetament nu este folosit acest nume. ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. Tenerife 1958-1966.16. cunoscute și cu numele de Pogorârea Sfântului Duh. multe sărbători creștine s-au suprapus peste altele mai vechi. rom. sărbătoare a Soarelui și Luminii. creștină. au mai fost numite şi AB SENT ION RUSTICON „Cele care l-au răstignit pe Sent Ion”. conform căruia nu există la români nimic mai vechi de cucerirea romană. probabil Drăigadca. În realitate însă. numită Șavuot sau Sărbătoarea săptămânilor (Lev. Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat. sărbătoarea lor rămânând legată până astăzi de cea a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. apoi o a treia pe dealul Sionului. Rusaliile Făpturi fantastice şi ritualuri de exorcizare la români). O altă etimologie posibilă este SÂNTADIANA. după pierderea Eurydikei. Sânziana mai purta și denumirea de Drăgaica. bazată pe Tradiție. al acceptării și consacrării în rândul . frumoase. iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi diamonice. urmată dimineața de o alta pe Golgota. a zice). iubitorule de oameni. Exegeza creștină. Trebuie căutat mai adânc în tradițiile arhaice ale românilor. fiind situată ca importanță imediat după Paști și Crăciun. Există obiceiul ca în ziua de Rusalii. trecut printr-o formă intermediară.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Rusaliile la români Marius Fincă nostru. așa cum spune și troparul praznicului: „Binecuvântat ești Hristoase. De fapt Călușul este un dans ritual. răsură şi răzor. teologice a sărbătorii Rusaliilor. "Rusalie"). serbată la 50 de zile de la Paști (Ieș. A fost la origine un ritual al inițierii. semnificația și vechimea acestei mari sărbători nu au darul de a lămuri lucrurile. prin termenul din greaca medie ρουσάλια și slavonul Rusalija (Alexandru Ciorănescu. mărire Ție!”. la o analiză cât de cât mai atentă vedem cum astfel de explicații se prăbușesc ca un castel de nisip. afirmă că la Cincizecime era de față și Maica Domnului. Acest eveniment unic a avut loc în ziua în care evreii aveau o sărbătoare agrară a pârgii. Duh. ”poporul scoborâtor din zei”. De aici cele două denumiri alternative. Rusaliile şi Sânzienele erau aceleași. Este una din sărbătorile cu dată variabilă fiind celebrată a cincizecea zi după Paști. Istoricul sărbătorii În Fapte 20. Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. trimițându -le lor Duhul Sfânt. “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morților.). să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei. (cf. făcând parte din obiceiurile de trecere. 19. deci. (Livia Roșca. În acest caz. Tot THRAEKIDIKE se numeau şi armele gladiatorilor traci. Orfeu a fost răstignit de preotesele Soarelui. Precizăm de la început că există două niveluri de percepere a Rusaliilor: una teologică. aflăm că sărbătoarea începea cu o slujbă nocturnă. Este considerat ”actul de naștere” al Bisericii Creștine și cade totdeauna duminica. cum este îndeobște denumită. şi cândva fuseseră pe pământ preotese ale Soarelui. Astfel. Rosalia. adică a primelor roade. ca semne ale coborârii Sfântului Duh. care apoi ajunge o aniversare a Legământului. Ceva informații despre celebrarea Cincizecimii la Ierusalim s-au păstrat în Peregrinatio Etheriae de la sfârșitul secolului al IV-lea. La rândul ei. o sărbătoare a morților. dansând pentru prosperitate și vindecare miraculoasă.v. locul coborârii Sfântului Duh. 116). de unde avem în română Rusalii. Abia pe la începutul secolului al V-lea s-au despărțit aceste sărbători. aflăm că Apostolul Pavel se grăbea să ajungă la Ierusalim. bazată pe textele și tradițiile primilor iudeo-creștini când este comemorat un eveniment crucial în istoria creștinismului: coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor în a cincizecea zi de la învierea Domnului (Faptele Apostolilor 2. tinere. incluzând aici Crăciunul și Paștile. Ea era mai-marea preoteselor Soarelui. printre care SAN-TIANA „Comunitatea Soarelui”. sau Cincizecimea. și printr-înșii lumea ai vânat. suferind influențe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone. Încălcând acest străvechi obicei. UR-SOLIA. Nu este caz singular: la pagina 7 Rusaliile. apoi decapitat (ibid. 23. În nici o altă țară latină sau nu din Europa. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor. la Hierogamie „Nunta Sacră”. în care pentru sufletele celor dispăruți se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi. 1-11). Astfel. Pentru că aceste preotese îl torturaseră pe Orfeu. La români. reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale românilor creștini. lucrurile capătă o notă ciudată și puțin credibilă. s. Se obișnuiește să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume. Duhul trebuie văzut întotdeauna ca Duhul lui Hristos. se tălmăcește prin „Ale Soarelui” sau prin „Ca Soarele (de Strălucitoare)”. atât cea ortodoxă cât și cea catolică. dacă i-ar fi cu putință. La romani. Călușarii Semnificația și obiceiurile de Rusalii ale românilor contrazic categoric teoria originii romane a sărbătorii din Rosalia latină. Dacă pentru denumirile ”teologice” de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt nu există nici un dubiu privind originea și semnificația sărbătorii. urmașii getodacilor. ce avea şi supranumele de SENT-ION. Mitologie românească: Sânzienele și Rusaliile). Rosalia s-a transformat. „Prea Minunatul”. Ultima celebrare avea loc după-amiaza pe Muntele Măslinilor în amintirea Înălțării Domnului. drag. când se încearcă explicarea denumirii de Rusalii. clerul iudeo-creștin a suprapus sărbătoarea Cincizecimii peste această străveche sărbătoare populară sau păgână. ”Oficial” cuvântul românesc ”rusalii” derivă din latinescul Rosalia. Dicționarul etimologic român. Ortodocșii sărbătoresc în această zi nașterea Bisericii prin pogorârea Sf. Dumnezeul fel. de unde mai avem a răsări. sau ”de prag”. nu s-au păstrat atâtea obiceiuri arhaice ca la noi la români! De Rusalii se pornesc cetele de călușari prin sate. (Adrian Bucurescu. nu trebuie văzut sau conceput ca despărțit de Hristos.

Caii sălbatici Aşteaptă-mă mamă pe dealuri Ca în poveştile cu prinţi Caii sălbatici să ne-aducă Pâine. iar dacă stropii îl vor ocoli atunci el va muri. Din vârful steagului călușarilor se taie trei lungimi din bățul folosit de dansatori. primindu-le şi dânşii de la pelasgi. la încheierea jocului.jucatul copiilor purtați în brațe în hora Călușului sau săritul lor. în Istoria sa. un totem (Ciocnitul Călușului) în care apar excese.transferul magic al fertilității divine prin vrăjirea. bolnavul este ridicat în picioare și în timpul dansului se aruncă oala în sus. . Să m-aştepţi sub firul lor verde Ca un copil la prima scăldătoare . prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoței.. CANDELA DE MONTREAL atunci el se va vindeca iar călușarii vor reveni peste o săptămână ca să încheie actul de magie. Istoriografia modernă îi denumește cu un nume ambiguu și neutru: cavalerii traci! Acest cult s-a păstrat până astăzi și în Macedonia. la omul bolnav. păstrată fragmentar de Eusebiu din Cezareea. săbii din lemn. se face un șanț de lungimea acestora unde se așează legătura de bețe. Totul se desfășoară într-o muțenie desăvârșită. . acela pricepe ceea ce zic”. în ritualul de exorcizare magică a călușarilor. Un alt personaj important al cetei este "mutul": mascat în timpul dansurilor Călușarilor.alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin amenințarea lor cu diferite arme preistorice (bețe. (și al limbajului) maestru al științelor. art. se leagă împreună cu coronița de pelin. legătură de usturoi și ștergarul alb cusut cu ață roșie. Ori de mă vei striga peste ulcele De strajă iți voi pune vântul in chimir S-alunge vorba cu sperietorile Şi să ţi-o scalde în izvoarele de mir. Valsul nopţii Lasă-mă să valsez printre maci Pe tălpi să-mi pun coroniţe de soare Să-ţi intru cu Luna în cetăţi Şi umbra mea să ţi-o pun la picioare. cunoscut de greci ca Hermes Trimegistul. De va fi anotimpul ploios Lasă-mi potecă de vise în urmă Fă-mi un semn prin perdeaua de stropi Ca să mai vin cu macii mei în turmă. printre alții de urmașii tracilor. sub conducerea unui ”inițiat”. teolog și mare inițiat. intinși pe pământ. arcuri cu săgeți).grăbirea căsătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor. Adevăruri ascunse). urme ale unor practici orgiastice. de o efigie (Steagul Călușului). usturoi). bolnavul se scoate afară. la lăsatul întunericului. cit). a bolovanului de pagina 8 sare. inventatorul scrisului. De mă vei căuta pe ulicioare M-oi face umbra liliacului bătrân Ţi-oi umezi obrazul cu răcoare Şi l-oi usca de va cădea o stea în fân. în timpul jocului. numită Doborarea călușarilor. . (Livia Roșca. locuită.11). prin plantele vrăjite (pelin. erau numiți și dioscuri (pomeniți sub acest nume și în Faptele Apostolilor. Olariu Arimin. Dacă stropii cad și pe bolnav. acelaşi cu Sarmis sau Moş Arimin al pelasgilor și românilo r vechi. călușarii dansează. În jurul acestuia. se culcă pe pământ cu capul spre răsărit unde se așază o oală mare de lut plină de apă și legată la gât cu un șnur roșu. uneori. Cabirii. apoi se acoperă cu brazdele de pământ. adesea obscene. Mutul nu dansează. . de către călușari pentru alungarea bolilor. numit acum vătaf sau staroste. mersul la trap sau la galop al cailor. coribanți sau samotraci. "luate din Căluş" etc. prin impetuozitatea dansurilor călușărești care imită. În absenţa-mi De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit să-ţi spună Că mi-am făcut culcuş în hora ielelor Să-ţi dănţuiesc în fotă de străbună. (C. şi arginţi Vom despica firul de iarbă În viile de după nori Când caii noştri îşi vor pune Aripi de piatră-n subsuori Vom aduna livezi în poală Şi le-om spăla cu anotimpuri Caii flămânzi să vină-acasă Să fie cald în aşternuturi Aşteaptă-mă sub lună plină Umbra-mi trimit pe jumătate Iar cea care îmi e străină Copita calului o bate. În tradițiile populare.desfătarea zeului cabalin substituit de o mască purtată de Mut. pomenit de Homer în Iliada. el ii penalizează pe cei care greșesc și execută tot felul de gesturi comice. dat apoi vitelor pentru prășire şi înmulțire.H. în hora călușarilor şi prin atingerea bățului purtat de Mut. în special a "frigurilor". prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut spartă cu bățul de Mut sau Vătaf. Roua Mirunei Miruna Ocnărescu În roşul gândului să te-nfăş Când marea de maci mi-o pui la picioare. 28. şi a blidului cu semințe pentru însămânțarea şi rodnicia ogoarelor.vindecarea persoanelor "luate din Rusalii". de la puiul de găină sacrificat violent sau de la călușarul supus unei morți rituale. personaje mitologice. şi sare.iunie – august 2013 cabirilor. . La despărțire starostele păstrează bucata rămasă din steag și cinstește ceata cu vin. pe care le celebrează samothracienii. Jocul Călușarilor poartă cu sine funcții şi semnificații diferite ca vechime și simbolistică: . Atunci te-oi prinde de căluşul patimii Te-oi împărţi în patru corzi de scripcă Gustând dumnezeirea azimii Din suflet ţi-oi ciupi o părticică. iar la un moment dat. ai regelui Rhesus. istoric fenician din secolul XII î. A doua marți după Rusalii este dezlegarea călușarilor care se face într-un loc tainic pe malul unui râu. Herodot afirmă: „Cel ce este iniţiat în misterele cabirilor. prin scenele războinice (Războiul). ne spune cine erau cabirii: secretarii regelui Thoth. Sanchoniathon.

născuţi după căderea comunismului în România. recent apărut. a duplicităţii. unde piesa de schimb este performanţa. Ioan Ladea. Victor Roşca. că nimic din ce a însemnat genocidarul comunism . într -o măsură. că din ce ai mai putea să afli. conform teoriei lui Pavlov. tinereţea. fiul sculptorului Romulus Ladea. Banat şi Bucovina: „Aici lipseau celularele. nu era o temniţă modernă. cetăţeni model. A refuza delaţiunea ca factor existenţial a costat scump în comunism. în celule neîncălzite. nu se fabrică proteze. dar mai cu seamă din familie. rejudecaţi şi condamnaţi la pedepse de câte douăzeci şi cinci de ani temniţă grea.U. exilat în ales baza de susţinere a rezistenţei la reeducare. din Transilvania. Rămaşi în vizorul Securităţii. a reflexelor condiţionate. una care. Cei care se declară plictisiţi de importanţa care se dă astăzi fenomenului turnătoriei într-un regim totalitar au pe învelitoarea capului o muscă. a dreptului la ticăloşie pricepe cu greu preţul sărat al libertăţii. nordul Moldovei şi Maramureş. deschise oricărei cedări. în Transilvania. tot aşa. imposibilitatea de a aduce armonie şi fericire a unui regim fondat pe ură şi înzestrat cu cruzime. Un studiu. ale unei foste mănăstiri.-ului (Organizația Tinerilor Reeducați). cu o prefață de Cosmin Budeancă. să nu ştii cu ce să începi. prin amănunţime şi dar de sinteză a celor întâmplate la închisoarea din Târgşor între anii 1948 -1952 întruneşte calităţile unui roman. spune dl. din judeţul Braşov fusese arestat întâia oara în chiar timpul examenului de bacalaureat. şi ieşit la treizeci şi patru! Târgşorul. elevilor li s-a aplicat o reeducare condiţionată. ca lider al unui grup de elevi ai liceului „Radu Negru” din Făgăraş şi judecat. înstrăinării eului. Temeiul incriminării. Odată ce: „Aici s-a dat o luptă între două concepţii de viaţă opuse. cobora de la fapte. fotografiile. după morala comunistă. nu puţini din tagma profitorilor de ieri merg până acolo încât fac apologia trecutei orânduiri. La Târgşor. indiferent de anotimpul anului. apoi condamnat pentru activităţi împotriva regimului la putere. la ispăşire. din cercul celor mai apropiaţi. fie altele de până la şaptesprezece ani. Personal.sub egida Fundației ASPERA . tineri mai delicaţi. antiguvernamentală. iar din Muntenia erau elevii din Urziceni". Regimul de reeducare de la Târgşor. în fiinţe decerebrate. care a fost printre prizonierii temniţei acesteia se numeşte Victor Roşca. după doi ani. Autorul. Articol publicat în „Acolada” (nr. care. pi erderii certitudinii morale. dl|. în care s-a urmărit îngenunchierea noastră fizică şi aservirea morală”. dar asigurat. rânduite pe mai multe niveluri. Pedeapsa fusese de doi ani. Din Oltenia am găsit la Târgşor elevi din Craiova. pentru toate vârstele. care i -ai cunoscut în profunzime viciile de structură. din porţia zilnic servită în presă şi la televiziune. începuturile bătrâneţii. nu au mai cedat ispitei unei vieţi mai uşoare în puşcărie.T. cu asprimile lui. scrie dl. spaţii carcerale anume gândite şi pregătite pentru copii şi adolescenţi. clădite de Vlad Ţepeş. sunt persoane care fără să o fi dus bine în timpul comunismului întâmpină mari greutăţi în a se adapta realităţilor unei societăţi. 1 ianuarie 2012. Nici locul înmormântării acestora nu este cunoscut. fusese mai demult închisoare militară . Refuzul de a aparține O. Slatina şi Turnu Severin. În zilele noastre.R. cu alternarea de făgăduieli şi ameninţări. Credeai. în luna iunie a anului 1948 a intrat în Târgşor primul lot alcătuit din şase elevi veniţi de la Jilava. Caracal. în cadrul unui program de reeducare. Victor Roşca. Mulţi alţii aveau între patrusprezece . Familia. vai. Pentru aceasta. au făcut pneumonie. aflăm că: „Nici o provincie nu a fost cruţată de arestări. cu celule pe ambele părţi şi cu coridoare largi interioare”. Victor Roşca. grupuri de elevi manifestând aceleaşi crezuri şi idealuri. iar l a finele cărţii. spre a face din ei. rezistenţa la manipulare s-au sprijinit pe existenţa a ceea ce. Cine n-a trăit în era suspiciunii. între condamnaţi maturi. administrativă. opţională. maturitatea. Ajunşi la Târgşor. revistă de literatură și artă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România . la ieşirea din detenţie. în vârstă de doisprezece ani.. dar şi ale unei epopei: „Târgşorul n-a fost o puşcărie politică obișnuită. Aceştia fac observaţia că în trecutul comunist duceau un trai modest. precum cele construite de imperiul Austro-Ungar în secolul al XIX-lea. 2011 . cu sfârşit letal. Valori pentru care. lucrarea se intitulează „Experimentul Târgşor începutul represiunii comuniste”. nimic nu te -ar surprinde. mai puţin bazat pe violenţă. prin ameninţări şi şantaj. cu încă una. culcaţi pe ciment.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Trecutul în experimente Barbu Cioculescu Canada. cercuri destul de largi care au profitat de pe urma comunismului.. şi a promisiunii unei eliberări mai timpurii. De pildă. spre a pune lucrurile la locul lor. prelungită. s-au numit „familiile”. născut la 17 decembrie 1926 în satul Râuşor. cei mai mulţi dintre foştii condamnaţi cu pedepse uşoare. numeşte locul şi timpul. Cel mai tânăr deţinut la Târgşor a fost elevul. Extraordinara expunere. în a căror mulţime mă pierd. închisoarea era amenajată într-un complex de clădiri vechi.cincisprezece ani. ce urma să-i transforme în zombi. A fost răzbunarea finală a Securităţii. Lipsit de violenţa celui de la Piteşti şi Gherla. din cele ce au învăţat la şcoală. iar după 1948 devenise una politică. al instinctului primar de conservare şi mai pagina 9 Tot mai mulţi din trecătorii de pe stradă. eventual. erau liceeni.cu referinţă la nimicirea elitelor ţării . deţinuţii trimişi la alte puşcării.A.nu ţi-a scăpat. ei au acceptat să colaboreze cu administraţia închisorii. în ciuda maldărului de argumente de care în chip firesc dispui. Gherla. din care au dat în tuberculoză. au fost rearestaţi după revoluţia maghiară din 1957. era actul voluntar al înfrângerii egoismului. dar cu un instinct sigur. Și asta fie că aveau condamnări mici. Ei îşi formează o opinie despre viața în cele mai bine de patru decenii de comunism. La Piteşti. Bucureşti. şi-a avut totuşi morţii săi. după şederea în hrubele de la Jilava. dar chiar şi cu câţiva bucureşteni. Editura Curtea Veche. am cunoscut un tânăr intrat la închisoare la optsprezece ani.). experimentul reeducării a dat greş. Cu puţina lor experienţă de viaţă. Securitatea s-a slujit de cele două clasice mijloace de convingere: speranţa/frica sau recompensa/pedeapsa. pag. După spusele autorului. nu mai puţin acesta urma să spele minţile cursanţilor. acolo. Şi.din Brașov ( România ) şi Boston (S. Cu atât mai mult. iar la urmă bătăile. autorul le dă numele. Loturi succesive însumând opt sute de elevi. puşcăria a fost desfiinţată. înfăţişând prezentul ca pe antecamera Apocalipsei. studenţilor li s-a aplicat ceea ce s-a numit inhibiţia programată. Sunt familii. ei au preferat regimul de izolare. Iar dacă cei mai mulţi dintre deţinuţi proveneau din nordul ţării. Încurajaţi de segmente ale mediei. până la a te fi obişnuit să crezi că vei trece pragul existenţei în acelaşi comunism spoit în diverse nuanţe. La Târgşor. arestaţi fiindcă înfiinţaseră în liceul din Buzău o organizaţie clandestină. Şi ţi se întâmplă ţie. încerca să ne spele creierul şi să ne impună aşa-zisele valori concepute de Marx şi Lenin şi alta care apăra cu îndârjire valorile morale tradiţionale”. cu acceptul Partidului. pe care câte o victimă le-a ispășit până la ultima zi. la intenţie. 4). dacă ai trăit ani ai adolescenţei. Târgșorul a fost un loc de experiment pregătit de Securitate. sunt tineri. mintea nu te-ar fi dus că au existat în România comunistă închisori.

voi.regretatului Dan Spătaru – trecea regina democrată în frunte cu un majordom să ţineţi minte – lume.Doamne fereşte! nu aur aţi strâns în ciubere de dud.sculaţi boieri mari! pagina 10 poemul trist a fost o glumă mai am prin viaţă paşaport Poetul fără trup Sunt legitim . el a plecat.. trudeaţi ca tot omul .giuvaieruri .. chirciţii. la sărbătorirea celor 50 de ani de la căsătorie) de cincizeci de ori veni primăvara cu verdele ei. apoi s-au scurs pe albia Oltului sculptaţi în alabastre ecvestre..nestemate.. nu paftale .. . adesea v-aţi dus la umbra căruţii şi aţi păcătuit .dar vine dimineaţa planetară şi-şi pune noaptea Luna căpătâi şi Omul-trup e gata să se ducă iar eu îi plâng pe umăr: mai rămâi! dar ducipalul bate din copită şi s-a topit străinul – spre Parnas precum un fulger fulgerat în clipă..lume: aghiazma nu miroase-a rom lăsaţi culisele închise acolo-s sfinţii serafimi şi replicile lor ne-nalţă până la Sfintele Treimi au mai trecut poeţi pe uliţi printre istorii – vrau să spun dar nu-nţeleg de ce poporul şi-a pus la cârmă un nebun? pe Neron ăla din istorii l-aş face cremă pentru dinţi iar activiştilor în roşu le-aş zmulge ultimii doi dinţi unde sunt letopiseţarii? străbunii noştri unde sunt? îi chem de martori la congrese să-şi latre ultimul cuvânt m-aşteaptă-o Rosinantă-n piaţă ea este iapa mea – sadea şi dacă dă frumos din coadă visaţi să călăriţi cu ea? eu plec cu-n trandafir în palme spre steaua mea din Polul Sud acolo – toţi convivii erei rod . zefiruri.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Poeme George Filip dar nunta de diamant aţi tocmit-o? aşa. furnici.jucam şotronul şi mă zbăteam prin strâmtul infinit mulţi şi-au pierdut în veacul meu galonul fiindcă prin viaţă. cincizeci de toamne..sfânta povară părinţii cuminţi v-au dat-o de zestre. că vă vom ura cu muzici. şi vara a venit de cincizeci de ori cu cireşele şi pâinile-i calde.a cincizecea oară şi iarna veni să vă ningă cu zăpezi promoroace dar în bordeiul vostru e cald şi-i bine şi voi germinaţi sub cincizeci de cojoace.chimvale.staţi cuminţi prieteni poetul liric e nemort îi mulţumesc acestui trup de Om plămădit din luturi şi ardoare că nu s-a îndoit pe drumul lung şi m-a dus o viaţă în spinare cu drag i-aş da căpiţe mari de fân să soarbă cer din Marea cea albastră puteri i-aş da – ca unui Făt-frumos şi-aş împărţi cu el sfânta colastră dar acest trup de Om n-are hodină se pierde-n herghelia dobrogeană care i-a dat ovăz şi mari porunci: să nu îşi pună geană peste geană i-aş da şi cerga să se învelească în nopţile albastre – fără somn dar el mă dă cu mâna la o parte cu gesturi consfinţite-n os de domn acestui trup ce-njură româneşte şi doar din doine el respiră har i-aş da prieteni haina de pe mine şi i-aş turna tot sufletu-n pahar dar n-are timp să pună brazi pe uliţi cu ducipalul zboară tot mereu în seara asta – hăituit de muze el va cina cu bunul Dumnezeu aş vrea în acest trup să fiu o clipă să-i lustruiesc copitele de cal şi când mă pierde Marea mea cea Neagră el să m-ajute să ajung la mal pe pragurile tinereţii mele pe unde mama mea urzea pe gard acolo unde mă-njurau ţăranii nebănuind că eu le voi fi bard .ca doi păcătoşi. motto: eu mă cam răsfăţam . ați cules viile . ..porumbul crud din vraful meu de manuscrise strigă mereu un nou poem nu trageţi camarazi – nu trageţi de moarte-n viaţă nu mă tem iubitele adună vreascuri să fie rugul meu înalt cu-o mână mă jelesc pe mine cu cealaltă – pe celălalt adio... Dumnezeul vâlcean veni printre voi şi vă ocroti de.nu m-au dibuit Nunta de aur (Familiei Ioan şi Silvia BARBU..şi aţi prins peşte..de cincizeci de carate. cu cobiliţi grele..democrat .poetul a rămas... cu mânecile suflecate... averea voastră a fost şi vă este argintul din frunţi .din chirpici.cu mulţi lăutari. zideaţi mari palate ...ca la Vâlcea . e a cincizecea nuntă.. iar din basmul băsmuit împreună v-au răsărit în prag pruncii voştri frumoşi. pe vatra încinsă din luna cuptor jărăgaiul iubirii voastre mai arde.

nu-i considerat cel mai de seamă în seria marilor romane dostoievskiene. Dacă într-o bună zi m-am hotărât să-mi însemn până în cele mai mici amănunte tot ce am pătimit de-un an încoace. aceasta se datorește unui puternic imbold lăuntric. De te vei trudi o viață întreagă ca s-o pătrunzi.M. S-a stabilit la Petersburg. La terminarea războiului şi-a dat demisia şi a plecat în străinătate.. Trebuie să fii strașnic de îndrăgostit de tine însuți ca să-ţi dezvălui sufletul fără pic de rușine. singurică. unde a rămas vreme mai îndelungată. fiindcă din adolescenţii de astăzi se vor ridica generațiile de mâine. pagina 11 Adolescentul (F. vreo câțiva ani. Adolescentul este un „bildungsroman“ în filiația şi la antipodul modelului goethean. am trăit întotdeauna ca un copil părăsit. pentru că vreau să fiu om (FM Dostoievski) Ce suntem noi înșine? Ce este omul? aceasta este întrebarea pe care o pune Dostoievski.4 Romanul este scris la persoana întâi: „M-am apucat să aștern pe hârtie această istorie a primilor mei pași pe drumul vieții fiindcă nu m-a răbdat inima să n-o fac. eu nu scriu spre a-mi atrage laudele cititorilor. Eu mă ocup cu această taină. nu consistă numai în misterioasa lui alcătuire psiho-fizică: omul are adâncimi care nu pot fi pătrunse decât cu rugăciune. Datorită lor se vor păstra măcar unele trăsături autentice. dacă sunt într-adevăr sincere. căci aş socoti o necuviință şi o mârșăvie faptul de a-mi da în vileag toate tainițele inimii şi de-a face negustorie la taraba lor literară cu descrierea sentimentelor şi a gândurilor pe care acestea ţi le stârnesc. trei ori: când sărăcea în ultimul hal. Dostoievski) – I – eseu Este nevoit să se izoleze în ungherul său din fragedă copilărie: De când îmi amintesc. Generalul Ahmakov. soția lui Makar Ivanovici Dolgoruki şi viitoarea mamă a adolescentului. în străinătate. Abia atunci se vor dovedi de folos asemenea ‹Însemnări› ca ale dumitale. Opera lui ni se dezvăluie ca o grandioasă confesiune. în ciuda caracterului lor hibrid şi haotic . Cu toate acestea a părăsit şi această funcție. când realitatea de azi nu va mai fi actuală şi viitorul va deveni prezent.. Taina omului pentru Dostoievski. Între timp. Eroul principal al romanului. un om în floarea vârstei. Tânărul provine dintr-o familie întâmplătoare ai cărei membri sunt dezbinați. După moartea soției s-a mutat la țară. împreună cu Sofia. Dostoievski ne apare ca unul ce a cunoscut marea taină finală a ortodoxiei: isihia şi rugăciunea inimii. nu mă mai apuc în viața mea să-mi scriu autobiografia. singură.. Aici a întâlnit-o pe Sofia Andreevna Dolgoruki. apoi a intrat ca ofițer de cavalerie într-un regiment de gară. în schimb supralicitat în Est. În schimb. după care să se poată reconstitui ce anume se ascundea în sufletul unui adolescent dintr-o epocă atât de frământată ca a noastră – simptom care nu trebuie disprețuit.1 Romanul Adolescentul. labilitatea şi criza epocii. ele vor constitui un valoros material documentar. încât te corupe chiar şi atunci când te îndeletnicești cu ea numai pentru sufletul tău. dar n-a ajuns pe front şi n-a luat parte la nicio luptă. ci numai fiindcă așa se nimerea. Occidentul i-a acordat o atenție deosebită. Mai târziu s-a căsătorit cu Fanariotova. Dar această taină trebuie dezlegată. spre deosebire de toți cei ce mânuiesc condeiul. a plecat în străinătate să-şi petreacă convalescența la Motto: Omul este o taină. a intrat în relații foarte strânse cu bătrânul prinț Sokolski. s-a stabilit la Moscova unde ducea o viață mondenă. a locuit o vreme îndelungată undevan sud. nici chiar pe cele mai triviale. slujnica în vârstă de optsprezece ani de la curte şi totodată. pe care n-o văzusem decât de două. După citirea atentă a ultimelor lui romane (Adolescentul şi Fraţii Karamazov). Lizocika așa cum o dezmierdau. iar când s-a întors. Versilov a făcut studii universitare. la urma urmei. căci aproape de când m-am născut am fost lăsat printre străini. sora adolescentului. Pe urmă. dar în acest loc secundar şi-a îngropat autorul comoara2. având pe deasupra grijă încă de un copil mai mic. Versilov s-a lăsat şi de asta. şi aceasta cred că nu dintr-o intenție precisă. i-ar fi stingherit mai cu seamă în călătorii. El a fost oarecum subapreciat în exegezele din Vest. Singura mea scuză e că. a plecat din nou în străinătate. că doar sunt destui literați care scriu de treizeci de ani şi. adolescentul – Arkadi Makarovici Dolgoruki a trimis însemnările fostului său dascăl Nikolai Semionovici. O. În tot această perioadă. Mai târziu Versilov a făcut parte din prima serie de mijlocitori de pace care arbitrau în conflictele dintre moșieri şi țărani. şi atunci numai în fugă.“ Dostoievski a înclinat în Adolescentul spre forma spovedaniei. chiar de-ar fi să mai trăiesc o sută de ani. situația lui financiară s-a schimbat radical de două. mama era încă tânără şi frumoasă şi Versilov ținea desigur s-o aibă mereu în preajma lui. care ar trebui citit în duhul creștin în care a fost scris pentru a-i înțelege profunzimile pneumologice. trei ori. Când m-am născut. Kafka. ca o integrală revelație a duhului său. pierdută printre străini. deoarece influența literaturii este atât de nefastă. ca operă literară. Mai ales cugetările tale personale pot părea uneori foarte banale. Iată motivul pentru care până la vârsta de douăzeci de ani pot spune că aproape n-am cunoscut-o pe maică-mea. cu evlavie şi cu credință în Dumnezeu. Vreau să redau aidoma întâmplările. din pricina unei vieți dezordonate a avut de timpuriu un atac de apoplexie. Deun lucru sunt însă convins. fără să știe limba. Întrucâtva invers au funcționat afinitățile elective față de Adolescentul. căci prea m-au uluit cele petrecute. În timpul războiului din Crimeea a intrat din nou în armată. fiindcă un lucru pe care tu pui mare preț ar putea să nu prezinte niciun interes pentru altcineva“. atunci când ea va aparține trecutului.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Iuliana Onofrei bine lucrurile: „Totuși. pe care a lăsat-o la Königsberg. ci disprețului şi nepăsării lui Versilov față de oameni5. Opinia inteligentului dascăl coincide oarecum cu a adolescentului şi lămurește mai . Liza. a început să preia procese civile. iar un sugaci care plânge când ţi-e lumea mai dragă. să nu zici că ţi-ai pierdut vremea în zadar. În Rusia sovietică romanul Demonii a fost o carte îndelung ignorată sau hulită. când îşi revenea îmbogățindu-se peste noapte.. pentru viitoarea frescă a unei epoci haotice. dându-și demisia din armată. A călătorit prin străinătate. Apoi. datorită căruia a devenit prietenul familiei Ahmakov ce era pe atunci la Ems. ‹Însemnări› ca ale dumitale ar putea servi drept material pentru o viitoare operă literară. Scriitorul explică în epilogul romanului Adolescentul că şi-a ales un erou din familia caracteristică vremii dominate de destrămarea febrilă a tradițiilor nobiliare: îl preocupau în cel mai înalt grad transformările vertiginoase. străduindu-mă din răsputeri să nu adaug nimic şi mai cu seamă să nu mă las ispitit de meșteșugul scriitoricesc.3 Romanul şi-a găsit de altfel admiratori în persoana a doi mari prozatori ai secolului care a trecut: Hermann Hesse şi Fr. a romantismului. Când şi-a revenit. atunci artistul de mâine va putea să toarne în forme armonioase până şi destrămarea şi haosul de azi. un jurnal intim şi o frescă istorică întemeiată pe estetica sfâșiată de contradicții. incertitudinea. nici ei nu știu de ce se trudesc de atâta amar de vreme. deși mă puteam lăsa păgubaș. Această situație nu se datorește sentimentelor maică-mi. a izbutit în cei trei ani de căsnicie să toace la cărți considerabila zestre a soției lui Katerina Nikolaevna Ahmakova şi care. Eu nu sunt scriitor şi nici nu vreau să fiu.

. curge. un loc ce moartea nu îl știe.13 6. fie prin purtarea lui neobișnuită. Părintele Arhimandrit Paulin Lecca.215 2. intenţie care l-a înspăimântat pe acesta. ci a banală mașină de cusut. Katerina Nikolaeva era o adevărată mamă vitregă pentru ea. Sunt copii obidiți încă din copilărie de purtările neplăcute ale părinților.. ''De Apa Morții îți grăia copilul Meu.... care pesemne a cucerit-o. tânăra fată i-a declarat pe neașteptate tatălui ei că vrea să se mărite cu Versilov.dar s-au pierdut. suferindă de piept şi pe cât se spunea.. . și încă-o jăluire: Pe cel cu pârăciune să nu -l muncești. de două ori. Orfeu. Jurnalul fericirii. Ascunsul cheii l-am aflat și-o am chiar eu.. hambară și lacrele din pod. fie prin elocvența lui exaltată. Orfeu mergea cu fața înapoi Floricăi Bațu Ichim la trei ani orfeici ''Eu știu. cu toții închinându-se în prag. că tot ce-a auzit întreaga vară. Bucureşti. Versilov. Editura Fundaţiei culturale Ideea europeană. Romanul este autobiografic în sensul cel mai profund al cuvântului..iunie – august 2013 Ems. . precum şi a predaniilor părintești6. pricepere. Editura Pentru Literatură Universală. S-a ajuns la o situație extrem de încordată. l-a pălmuit în public. Nicolae Steinhardt. nici vorbă să aducă a vioară. descoperindu-și „o irezistibilă vocație religioasă“. Editura Dacia Cluj-Napoca 1995. talent. și nu de cea pe-obraz transfigurată o singură privire din doi ochi scăldându-se de două ori o dată'' se auzi o rază printre nori. o fată bolnăvicioasă. Va urma 1. că numa-n nepătrunsul lui rămas-am ce-am rămas eternul sărutându-l pe altoi! Simți gustul primului sărut?'' Orfeu. Adolescentul. În manuscrisul romanului Adolescentul. sunt copii care încă din copilărie încep să înțeleagă dezordinea şi șubrezenia temeliilor întregii pagina 12 lor vieți. sorbind lumina tălmăcită de un cântec. 1998. nici aripei popas.. 1998 5. extraordinar de frumoasă şi tot atât de visătoare. de vreo şaisprezece ani. De atunci. în cuget de artist. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul.215 3. XIX. Editura Discipol. obidiți de părinți şi de mediul lor şi. Cu şi mai multă îndârjire s-a împotrivit Katerina Nikolaevna. curge.dar iată și cel care talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Tot alte fulgerări pe muchea de smarald și în aceeași apă. După înmormântarea fetei. lipsa formelor stabilite. Curând a murit de inimă rea şi tatăl CANDELA DE MONTREAL fetei. În mod inexplicabil. Editura Discipol. apoi întoarsă peste cap de două ori în curcubeu. dar ia-i talantul și împrumută-l mie că tare am nevoie de-o greutate să mă ajute la pedală! Iar iarna dacă țârâitul meu nu -l mai auzi că tacu-l e că la tivul Tău lucrez cu acul și-atât de greu tragi firul prin vocală! * Talant – sec. În cele din urmă. Cum totul curge. care mergea cu fața înapoi cum moartea-i poruncise: ''De-o vrei. Biata fată s-a otrăvit cu chibrituri de fosfor. p.. Dostoievski.. cu litera finală prelungită. uitând blestemul. p. Frumosul divin în opera lui Dostoievski. p. la cărăuși. p. Dostoievski – tragedia subteranei. în urma unui al doilea atac de apoplexie. propovăduind un nou fel de viață. Jurnalul fericirii.209 4. ? Nu e oprire nici atunci când apele din smârc nuntindu-și bahna din arc aerian de abur în culori. că Bunul Dumnezău în sinea Lui e trist că de o veșnicie același e stiharul ce și-L poartă și-i timpul ca să-I cos o haină nouă. . scriitorul şi-a descris familia: Sunt copii care încep să mediteze din fragedă copilărie asupra familiei. curge. Editura Dacia Cluj-Napoca 1995. curge. Frumosul divin în opera lui Dostoievski. tânăra fată s-a îndrăgostit de Versilov. care se întorsese de la Paris. unul mereu în altul. Nicolae Steinhardt. nu te opri până ajungi afară!'' Deodată. sărut după sărut. el se opri în fața ei și amândoi setoși se-mbrățișară. Ți-am tăinuit și în moliftă și în acatist. grăi Euridice. Vor scârțâi căruțele. nu te opri din cântec. 2004. era ostracizat având o reputație mai mult decât dubioasă. de două ori. Povestea poetului fără talanți* Pe la sfârșitul toamnei cei cu talanții înfățișa-se-vor pentru divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. că-n mintea mea deșartă ( acoperiș prin care plouă) am cutezat ca un poet. ci iartă prostia grea ce-a mustăcit în vină mohnita-i răutate. Părintele Arhimandrit Paulin Lecca. ''Bătrânul tău n-a tors luminii niciodată măcar un singur smârc. întâlnindu-l pe Versilov în parcul de la Ems. fără ca acesta să-l provoace la duel. Bucureşti. îl sorb pe Dumnezeu?'' . bătrânul mă oprește să mă scald.. survenit însă peste trei luni. pe vremea aceea. din glas a mai rămas răspuns doar un ecou din semnătura Lui.. . ca de altfel toate romanele lui Dostoievski. de rod spre beci adânc.. Ion Ianoşi. tânărul prinț Sokolski. ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut). mai ales.84 Poezii de ieri și de azi Dumitru Ichim Panta rhei Că totul curge. care nici nu putea concepe o asemenea căsătorie. de dragul fiicei lui din prima căsătorie. p.

lipsa de considerare cu privire la actul fundamental prin care împăratul Constantin a recunoscut libertatea de cult a religiei creștine. care se află la fundamentul oricărei vieți sociale. care are ..vina se învârte în jurul clasei politice.. deplasarea fidelilor către spațiul interzis al sacrului şi în interiorul acestuia. şi o face cu cerneală roșie!. sacrul se fundamentează pe existența în societate a două sfere separate.) şi-Mi urmează Mie!”7. în comparație cu orice alt tip de demagogie? Ceea ce contează. politicienii. ci recunoaște sacralitatea omului. de data aceasta în calitatea sa de elector. Şi totuși. ca instrument specific al politicii. în societățile moderne. lasă ne-nțeles că în cercetarea sa . amintesc de natura radical diferită a deținătorilor puterii. sunt încă profani. vinde tot ce ai (. încă din titlul propus. aflați în competiție electorală. în cele din urmă. în fața religiei. tot așa.) tot mai numeroase şi mai precise pe măsură ce reglează pătrunderea de profani în chiar inima domeniului interzis. Organizarea rolurilor de guvernanți o demonstrează: accesul la putere. constă în principal în divizarea lumii în două domenii. odată cu trecerea timpului. Émile Durkheim amintește că trăsătura distinctivă a gândirii religioase. total eterogene una față de alta şi pe care spiritul refuză să le pună în contact. care s-a dezvoltat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Statul devine laic. Votul democratic constituie momentul lor privilegiat şi analiza lui permite sesizarea trăsăturilor fundamentale ale acestei relații cu politicul.şi. este încadrat până la cele mai mici detalii prin codul electoral. care reglează. Numeroase simboluri (insigne. Acest contact va părea cu atât mai excepțional cu cât candidatul posedă deja o notorietate națională. standardizează şi universalizează procedurile electorale. Actul votului. pe urmă exercițiul acesteia. cetățeanul. așa-zisă a „noii etici”. prin ritualuri. odată cu înscăunarea împăratului Constantin.. adică el este deja „sacralizat” prin locul pe care-l ocupă în spațiul puterii. în stat sau în formațiunea sa politică. la rândul lor. fără a se sinchisi să-i dea şi o altfel de recunoaștere. ca mijloc de influențare. deci şi a puterii politice. stă constrângerea. În articolul Edictul din Milano sau cum s-a ajuns ca un asemenea act fundamental pentru destinul Europei şi pentru toată evoluția bătrânului continent să fie luat mai puțin în considerare de către aproapele nostru politicianul?!. Analiza antropologică a sacrului permite sesizarea anumitor dimensiuni fundamentale ale articulării dintre societate şi sistemul politic: la fel ca orice religie. are un contact direct. unul retorico-rezumativ. „unul cuprinzând tot ceea ce este sacru. la care aspirase „conducătorul suprem” al țării. au accentuat ignorarea acestui act fundamental. Domnia sa. orbiți de dorința de a glorifica acte mai de suprafață şi mai apropiate de interesele lor. este el însuși sacralizat. trăsăturile sacrului. doar intimitatea contactului cu puterea îi transformă şi îi face inaccesibili. protocoale. întâlnindu-i în piețe. în acest sens. Sacralitatea puterii politice nu este în mod necesar legată de originea ei divină. celălalt tot ceea ce este profan”3. Deci. asemenea sfinților.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 13 Filozofia discursului politic – VIII Politicianul de azi şi Edictul din Milano Daniela Gîfu şi implicații sociale.. În timpul campaniei electorale. care pasează cei 1700 de ani de civilizație statală/europeană în obligațiile parohiale1. în sensul dispozitivului antropologic indispensabil pentru crearea şi revitalizarea liantului social pe care Durkheim îl dă acestui termen. nu are intenția de a căuta vinovați. însemne de respect etc. de cea a susținătorilor opoziției. prin ce se deosebește polemica susținătorilor puterii. avem în vedere faptul că acesta nu rămâne surd. ireversibile. putem vorbi de o etică religioasă care îndeamnă la „Du-te. nici de formele ei specifice din societățile tradiției. urmărind prestațiile televizate ale candidaților. Doar în ziua scrutinului. sau le place să creadă că sunt. ci de a-i dojeni pe cei care dau dovadă de o etică îndoielnică față de Edictul lui Constantin. sunt mijloacele folosite. se acompaniază de constrângeri rituale (ceremonii de învestire.. întreb retoric: Putem vorbi de o relație între etică şi politică? La prima vedere s-ar părea că cele două se exclud reciproc şi doar una din ele este adevărată. Actorii politici. normează materialul folosit. Citez: Din pricina politicienilor care. această separație absolută nu poate merge până acolo încât să facă imposibilă orice comunicare între aceste două domenii. contribuind – cum afirmau Ihl4 şi Deloye5 – la solemnitatea momentului. asistând la mitingurile electorale etc. care marchează începutul libertății omului modern. de cele mai multe ori. ignorant… în afara contextului electoral (Sâc!). apropiat cu puterea: în momentul în care prin votul său pătrunde în spațiul interzis. „votul este o manipulare socialmente reglată a interzisului”6. Să ne amintim că prin aplicarea constrângerii s-a construit „epoca de aur”. cel supus de altfel atenției publice în Caietul șase al Grupului de Reflecție privind democrația reală. Şi totuși. activitatea politică se supune unei etici ca orice altă activitate. orice sistem politic reglează punerea în relație a oamenilor cu spațiul inviolabil al puterii în jurul căruia se ordonează. conferindu-i o dimensiune sacră. proceduri şi coduri de activitate publică etc. nu supraviețuiesc decât dacă sunt adorați şi. are posibilitatea să aibă un contact superficial cu sfera interzisă a puterii. Se naște o nouă întrebare: Se poate sustrage democrația determinantului antropologic al ordinii sociale şi politice? În spatele oricărei forme de putere. cetățeanul. deținătorul unic al puterii. Astfel. pe care le observăm chiar şi în societățile ce proclamă separația puterilor civile şi religioase. Acestea apar mai ales prin intermediul „liturghiilor politice”. Corneliu Leu. În această perspectivă analitică. oameni liberi . pentru restul societății. de ce nu a fiecăruia dintre cei care (iată!) se pot numi. La rândul meu. Şi când spunem stat laic. Cu tot curentul de laicizare2 a instituțiilor politice. Înainte de învestire. chiar dacă stabilește un ritual sărac în fața celor religioase. a conservat. un ritual. puterea. Corneliu Leu se simte dator să semnaleze. în calitatea lui de (tele)spectator. deci. ei depind de oameni.). precum şi solemnitatea locurilor unde evoluează şi chiar izolarea de care se plâng uneori. Votul poate fi considerat. care reglează comportamentul actorilor şi organizarea biroului de votare. Totuși.

instrumentul constrângerii în viața publică a devenit statul autorității publice legitime. încheiat cu o vizită la locul de moarte al lui Constantin din mai 337. „eticianul convingerilor nu suportă iraționalitatea etică a lumii. vol. Dacă urmările unei acțiuni politice. ci. regăsită în etica absolută a Evangheliei. 16-17). Desigur. Ed.. Émile DURKHEIM. ucraineni. în Bernard DENNI. Astfel. chiar a pizmei. de Ida Alexandrescu. Eikon. Am cercetat şi aplecarea Bisericii cu privire la celebrarea celor 1700 ani de când s-a încheiat persecuția împotriva creștinilor din Imperiul Roman. Eikon. Paris. Puterea se află practic în întregime dependentă de cetățeni. În momentul înscăunării se uită discursul electoral pacifist. lucrurile nu stau deloc așa. [. ținând totodată seama de momentul potrivit aplicării preceptelor fiecăreia. care au un rol foarte important odată la 4/5 ani. vol. făcându-se uz de forță. aşa cum spunea Weber. În fața radicalului îndemn machiavelic „scopul scuză mijloacele”. 2. PUF. Le geste électorale à l’occasion des scrutins cantonaux et régionaux de mars 1992 . instrumentul specific al acestei așa-numite constrângeri legitime determină particularitățile eticii politicii. influenței externe mafiote. Patrick LECOMTE. Desigur. 48 . Les Liturgies politiques . politică şi societatea contemporană. Găneţ. Politica. reprezintă modalitatea de a arăta că puterea a avut dreptate. Cluj-Napoca. Oliver IHL. 15 noiembrie 2004. 1993 6. Marcu 10:21 8. Participation politique et démocratie: definition et facteurs de la participation politique. așa cum a dorit să-i numească CANDELA DE MONTREAL în cadrul unuia dintre discursurile sale electorale din 2009? Naționalismul a fost înlocuit cu patriotismul local: „Dincolo de români. Bucureşti. Ed. a instituit o religie civilă consacrată cultului națiunii: voințele individuale. sau pagina 14 după o etică a responsabilității. Anima. iar cei implicați politic trebuie să acționeze după o etică a convingerilor. dimpotrivă. Să nu pierdem din vedere faptul că. vol. că este interesată de așteptările publice. nr. putem afirma că satisfacerea setei de răzbunare. liderul spiritual al lumii ortodoxe. 6 10. Paris. actorul politic nu se va declara vinovat. pp. 1. Paris. Reuniunea. arătând prin acțiunile sale. Punctul decisiv care plasează pe niveluri diferite politica şi religia este consecința unui demers. Les Formes élémentaires de la vie religieuse. 43-1. dacă este impusă doar unei părți dintre indivizi. Logic vorbind. toți liderii politici sunt expuși unor consecințe neluate în calcul. un fel de instituție sociodivină. a constat în comunicări privind aspecte istorice. în condițiile democrației de azi. şi Consiliul European al Conferințelor Episcopale sau CCEE. Vă mai amintiți de atitudinea favorabilă a lui Traian Băsescu la adresa țiganilor.c. politicianul va găsi de-a dreptul periculoasă adoptarea acestei căi.. S-a văzut clar că există un profund contrast între a acționa după preceptul eticii convingerilor – în sens religios – şi a acționa după preceptul responsabilității. 1979. romi. contrare: ele pot fi orientate după o etică a convingerilor sau după o etică a responsabilității”8. desigur. Teză pentru doctoratul de stat în ştiinţe politice. laicitatea autentică cere o colaborare vie şi permanentă între Parlament şi Biserică. din germ. constatăm că eticianul. Patrick LECOMTE. În politică nu putem vorbi de o noblețe a intențiilor. s. indiferent de scopul urmărit. este primordială. „comprimate în voința colectivă a poporului (…). fiind răspunzător de urmările faptelor întreprinse. Odată câștigat acest instrument. principalul mijloc de influențare este constrângerea legitimă. p. Bartolomeu I. Așa cum afirma Weber. Max WEBER. vol. Cluj-Napoca. ci va arunca răspunderea pe umerii adversarilor. pe baza unei etici a convingerii. În politică. juridice şi politice ale libertății religioase în Eur opa şi în restul lumii. în Bernard DENNI. În special după câștigarea puterii. ClujNapoca. Ed. oricât ar fi el de dureros. cu respect şi despre conaționalii noștri țigani. iar binele poate naște răul. Presses Universitaires de Grenoble. Cele două etici nu sunt complementare şi actorul politic care știe să le folosească în tandem poate fi numit cu adevărat om politic. articol semnat de M. liderii catolici şi ortodocși s .] Va veni timpul să vorbim. vol. Patrick LECOMTE. 43-1. p. Şi lor trebuie să le dăm șansa ca familiile lor. (v. orice etică a convingerilor pare să eșueze. 2004. lipoveni. în perioada 17-18 mai a. îşi schimbă brusc atitudinea. trad. L’urne électorale. p. 2. în Revue française de science politique . în mod ironic nu au fost prezenți nici politicieni şi nici cetățeni la această întâlnire. Tot ce se obține prin acțiuni electorale care fac uz de instrumentele constrângerii şi încearcă să se supună unei etici a responsabilității. aceea de a fi legitimați. care au ca finalitate posibilitatea apariției unor efecte secundare negative. dat fiind faptul că fiecare dintre cele două instituții ale statului sunt în slujba vocației personale şi sociale a acelorași cetățeni.. Politica. indiscutabil. copiii lor să trăiască cu decență"9. 1986. faptic. toți acești oameni au drepturi la fel ca oricare român. în Bernard DENNI. apărător al laicității republicane. se mizează pe a răspunde cu aceeași monedă răului. un actor politic trebuie să facă apel doar la posibilitatea de a respinge toate acțiunile care recurg la anumite mijloace „neortodoxe”. o vocație şi o profesie . corupția lumii a permis includerea instrumentelor constrângerii în etică. Şi. Paris. 1993 5. El este un raționalist al eticii acosmice”10. nici o etică din lume nu poate pierde din vedere faptul că atingerea obiectivelor urmărite. Publicaţia Cotidianul. p. O altă discrepanță între religie şi politică este modul de abordare a adevărului. Grenoble. 2. Dacă datoria creștinească de a spune adevărul. rezultate din cele mai sincere convingeri. Întreaga experiență cotidiană se supune legii conform căreia răul poate duce la bine. 17 4. Eikon. care poate să declanșeze abuzuri şi sentimente necontrolate. 47 9. spre exemplu. la fel de întristătoare ne-a fost aflarea răspunsului. este condiționată de folosirea unor mijloace de influențare politică îndoielnice moralicește.au întâlnit în orașul turc Istanbul. L’élection au vilage. avem în țară unguri. eu le spun țigani. proaspăt legitimat. la stârpirea corupției. 1992. 3. 2004. tocmai în vederea pedepsirii greșelilor celor care îşi puneau în pericol sufletele. ediţia I. creează şi sacralizează puterea publică care exprimă legea şi voința generală”. Cu ușile închise (Sâc!). Sociologia politicului. PUF. 1992. Formes et usages d’une technique de vote. la un seminar privind libertatea religioasă. corupției etc. Claude RIVIÈRE. Din cele consemnate şi multe altele pe care le putem adăuga. 2004. p. dar şi cu sufletul. de cele mai multe ori discursive. dar e scurt şi manevrabil. deși. 1988. 252 (4027). Este aproape imposibil de decretat care mijloc e justificat şi care nu în vederea atingerii unui scop. pune în pericol – ceea ce religia numește – mântuirea sufletească. Așadar. Practic. o vocație şi o profesie. Sociologia politicului. Politica se face cu mintea. 20 7. Deși s -a adus în discuție şi relația dintre religie. că mi-s dragi cântecele lor. Sociologia politicului.iunie – august 2013 Actorul politic va respinge o astfel de pretenție lipsită socialmente de sens.a subliniat că iacobinismul. Yves DELOYE. în Revue française de science politique . 2. Prin analogie. Ed. Bernard DENNI. şi o vom face imediat după alegeri. cu manifestări discursive bine meșteșugite cu privire asupra unor anumite convingeri. Max WEBER. Ostilitatea manifestată de electori față de actorii politici se regăsește într-o serie de activități prin care cetățenii sunt abilitați să intre în contact cu universul sacru al puterii. organizată în comun de către Patriarhul Ecumenic de la Istanbul. dar cu respectarea unor constrângeri rituale. prin păcatul originar. ca să nu fii tras la răspundere pentru propagarea lui. sunt puse sub semnul eșecului. „toate activitățile etic orientate pot fi puse sub semnul a două precepte fundamental diferite din punct de vedere etic şi. care ar duce.

dintr-un cod social a cărui respectare şi chiar supralicitare dau unui ins posibilitatea de a face o bună impresie asupra oamenilor din jurul lui. pornind de la serialul polițist. care se cred absolut unici şi individuali. lui Thackeray. de regulă. să le trezească admirația şi dorința de a-l accepta în grupul lor. Noam Chomsky. Observațiile lor nu erau rasiale. a fost invitat al canalului american de televiziune CBS. Christian Lander nu şi . de la o zi la alta. să întărească stereotipul care face din ei o elită dominatoare. albilor. "Scriu despre albii. Cartea sa. Che Guevara. Autorul a fost asaltat de ziariști. şi autoironia de care Lander vorbește într-un alt interviu. canadiană Mircea Gheorghe le-a mai amintit mai târziu când a început să dea interviuri. Căci mutatis mutandis. muzica piratată. vizitele la psihologi.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL O Carte a snobilor . un împătimit al Internetului. negativă sau pozitivă. am zice. Fiecare "lucru" este o ocazie pentru a schița un portret în jurul unei preferințe. de asemenea. oamenii se recunoșteau cu voie bună în micile portrete morale ale lui Christian Lander. cîte 600. este de mult proscrisă după cum știm cu toții. Firește că unii îl acuzau de rasism. Dar majoritatea reacțiilor erau totuși entuziaste. renovările. sau e de presupus că trebuie să le placă. vorbesc şi mă tachinez şi pe mine însumi. care a intuit o afacere bună şi i-a propus lui Lander să transfere textul de pe sit într-o carte. În a doua. dimpotrivă. yoga. galben când e vorba de oameni. Christian Lander. în mari vedete internaționale. Filmele documentare. dacă rămânem în spiritul scenariilor siropoase ale filmelor muzicale de acum 50-60 de ani. nu ca să fiu descoperit şi să semnez un contract editorial. Drept care şi-a făcut în ianuarie 2008 un site cu subiectul Stuff White People Like. Şi totodată foarte amuzant /. După un doctorat întrerupt la universitatea McGill din Montreal. fetele asiatice.. Succesul a fost aproape instantaneu: în prima săptămână s-au conectat pe sit zilnic aproximativ 200 de cititori. canadian originar din Toronto. distinctă demografic de Africa de nord. Christian Lander şi prietenul său vor fi simțit că dacă se poate vorbi fără nicio conotație rasială. marca de mașini Toyota Prius. şi intervievat la The Oprah Winfrie show. familiale şi economice în care s-au format. Ei percepeau. în 2008. același lucru este valabil şi pentru albii americani şi pentru cultura lor albă: "Auzim mereu. călătoriile în alte țări. despre arta neagră şi de Africa neagră (adică de Africa subsahariană). aproape fără să-şi dea seama. Şi fără să elaboreze prea mult asupra subiectului. sau cu filmele muzicale din anii 50-60. care n-ar fi fost posibilă dacă n-ar fi existat Internetul. Căci lucrurile care le plac lor şi pe care le-am inserat pe sit. apărută în luna iulie 2008. ziarul New York Times de duminică. la 29 de ani. În a treia. vorbindu-se despre stereotipuri ale oamenilor care locuiesc în anumite zone sau de stereotipuri ale asiaticilor ori ale negrilor. Ghidul lui Christian Lander surprinde distanța dintre iluzia despre sine a albilor şi realitatea stereotipurilor uniformizatoare din care nu pot evada. aşa cum îi vede Christian Lander. şi avea un prieten filipinez cu care îi plăcea să stea la taifas cu ajutorul tastaturii. nici nu sunt reale. Drepturile asupra acestei cărți viitoare au fost cumpărate cu 300. îl ajută să stabilească raporturi de curtoazie şi respect cu ei. să cânte în stradă. Christian Lander enumeră 150 de "lucruri care plac albilor" într-o listă de-a dreptul suprarealistă: cafeaua. dar inocentă replică peste timp dată celebrei cărți a W. animați. bicicletele. Dar vorbind despre ei. fac parte. beneficiind de o situație materială confortabilă. s-a căsătorit şi s-a stabilit în Statele Unite la Los Angeles în 2006. Ideile au venit de la sine". Să poarte un fular..M. Am vrut să aplic conceptul acesta şi albilor. Povestea lui Christian Lander şi a cărții lui seamănă cu acele success stories care fascinează imaginarul popular despre America. pentru Christian Lander. sociale. de convingeri de stânga. De multe ori. Era. luau umorul şi satira drept insulte. dar important este că. firește. maratoanele. conformist ori oportunist. Amândoi urmăreau cu pasiune un serial polițist The Wire (Firul) de pe canalul american HBO şi își dădeau cu părerea că orice alb care se respectă ar trebui să vadă filmul acesta. spune Lander într-un interviu. nici rasiști. mândri că nu au prejudecăți de niciun fel şi că spiritul lor e deschis către experiente şi culturi diferite de a lor. cu o educație îngrijită. Ghidul complet privitor la gustul unic a milioane de oameni: Lucrurile care le plac albilor ( The definitive Guide to the Unique Taste of Millions: Stuff White people Like) veritabilă. părul roșu. Interesul în jurul cărții lui este departe de a se stinge. sub chipul editorului de la Random House. negru. instinctive. Ghidul se A apărut acum câțiva ani la editura americană Random House o carte sclipitoare de umor şi inteligență. reciclarea materialelor recuperabile. Totul s-a petrecut din întâmplare". "Nu mă așteptam câtuși de puțin la un asemenea succes. adopțiile de copii străini. să vorbească despre ideile astea şi altora. ci culturale. despre cântăreți de stradă ori de bar.. americană. scriitor. un asemenea "cântăreț" a fost până în luna iulie 2008 şi autorul Ghidului. îmi plac şi mie ". dar tinerii aceștia nu erau nici politicieni. Pasul următor a fost. A ieșit. îl suspectau că urmărește în mod subtil să demonstreze superioritatea albilor. circa 4000! Pe urmă cititorii cotidieni au ajuns la zeci de mii. nu sunt niciodată inexplicabile. extrem de celebru. nici persoane publice. a devenit. Folosirea termenilor alb./Râdeam când am început să facem lista cu tot ce le place albilor. A fost uimitor de ușor. divorțul etc. subtitlurile. Există o cultură populară a albilor care este determinată nu rasial. Barack Obama. "Albii" lui Christian Lander sunt tineri şi maturi din clasa de mijloc. Magazinul New Yorker. iar ca scriitor. Japonia. Motivele pentru care era obligatoriu pentru un alb ca să facă asta au fost repede uitate. a intrat repede pe lista prestigioasă de best-sellers ținută la zi de New York Times şi a continuat să figureze acolo câteva luni. Alții. cei doi prieteni au început să reflecteze şi la alte lucruri care le plac. Cafeaua tare. transformați miraculos de către impresari cu fler. marijuana. Eu făceam situl ca să mă distrez. Christian Lander. Preferințele albilor. precizează el într-un alt interviu.. ele vin totdeauna dintr-un calcul.000 de dolari. festivalurile de filme. nu genetic ci de circumstanțele istorice. pagina 15 Şi atunci a apărut "impresarul" miraculos. pantalonii scurți. din spațiul public datorită conotațiilor presupuse rasiale. Fraza-cheie pentru lectura cărții se găsește în interviul acesta: se cred absolut unici şi individuali. Autorul.

întâlnite pretutindeni şi în toate epocile istorice. doar imaginate) tânărul sau tânăra să încerce să scrie romane sau scenarii de film. snobismul ca deschidere şi bunăvoință în fața noului. ci dimpotrivă. ridicolul. Pe de altă parte ei trebuie să se şi diferențieze prin gusturi particulare. Îşi cumpără case pe malul apelor. O idee bună este. Franţa sau Spania. să știi numele marilor zone viticole. toate inclinațiile şi comportamentele sociale trebuie să denote deschidere. albilor le place vinul: "În cultura albilor ţi se cere să cunoști ce este un vin bun. şi ar dori să se "dezintoxice" de gustul (ansamblul de valori) unic. de exemplu. dacă se vădește că sunt ignoranți în ale vinului. ca empatie. citesc plini de un respect ritual cu începere de la 22 de ani. sunt considerați imbecili şi luați peste picior/. e nostim! Din ce zonă e vinul ăsta? O să ţi se spună zona şi atunci adaugi: Ador vinurile din zona asta. presărată cu experiențe reale uimitor de tipice (uneori nici măcar reale.. copiii albi deveniți tineri adulți albi fac o călătorie în Europa. Cartea snobilor a lui Thackeray sau Dicționarul ideilor primite de-a gata al lui Flaubert. să consume alcool. prin absurd. Care însă. persiflându-l totodată pentru presupusele sale asiduități de a intra în gratia altora. Căci altminteri. redevabil presiunii de uniformizare a societății. al nostru. un proces. lenea intelectuală. Detestă lanțurile de magazine de tip Wal-Mart şi se simt vinovați pentru toate faptele rele comise de-a lungul istoriei de strămoșii lor (drept care. că e prea dotat pentru școala aceea. să consume alcool. se declară admiratori ai unor personalități culturale contestate şi pretind că nu le place televiziunea care "prostește creierul". precum Satyriconul lui Petronius. fac copii între 35 şi 40 de ani şi de regulă apoi divorțează. responsabilitate socială şi lipsă de prejudecăți rasiale. am putea zice.. al tuturor. dintrun puzzle ce ascunde un portret al omului alb alcătuit din stereotipuri. dar în același timp şi fumători de marijuana. "Or să noteze numele vinului ca să încerce să-l găsească şi dacă nu-l găsesc poziția ta socială va deveni încă şi mai înaltă. De obicei. Argentina. duminica la aceeași oră. Dictonul Chassez le naturel il revient au galop! este valabil şi pentru modelele culturale. aleg să bea mărci de bere din micro braserii de care nu a auzit multă lume. Este absolut inacceptabil ca vorbind cu un alb. sunt considerați în familiile lor toți foarte dotați. își cer scuze tot timpul şi pentru orice). să fumeze marijuana etc. un must în educația oricărui alb american. colaterale ale conviețuirii pașnice. sesizând o devenire. spune Christian Lander. ediția de duminică. exercitate asupra comportamentelor şi gândirii individului. proprii unei societăți civilizate şi bine organizate. din Cehia. cu adevărat primejdioase pentru sănătatea socială. Câinele." Aceasta este structura mai tuturor articolelor din ghid. să te îndoiești de genialitatea progeniturii lui. fac benevolat (mai ales când benevolatul se transformă într-o slujbă bănoasă). ci. tolerante şi armonioase în comunitățile uriașe şi policentrice ale timpului nostru. cu Ghidul lui Christian Lander ne aflăm în spiritul unei vechi tradiții literare cu balize fundamentale. Părinții albi sunt urâți de copiii lor fie pentru că au fost tirani . fie avocați. Din alt punct de vedere. Din acest motiv Ghidul lui Christian Lander este în cele din urmă o carte despre snobismul euforic şi stabilizator. condiții esențiale ale omogenității şi coerenței axiologice. mimetismul. mimetismul chiar dacă le luăm ca atare. micile efecte negative. O vor face toată viața. ca o inteligență socială. din Australia. altminteri destul de binevoitoare.. Astfel. iei o înghițitură şi spui: Ooh. aflat în interiorul ei. Anglia lui Thackeray sau Franța lui Flaubert. pagina 16 Rezultă din toate notele astea . de asemenea. îl iubește necondiționat şi toată viața pe cel care-l hrănește. de multe ori..fie pentru că au fost nepăsători . Conformismul se poate citi ca disciplină. De aceea. recomandările pentru un comportament socialmente acceptabil: "Dacă o persoană albă iți oferă un vin. "Nu se poate face nimic ca să previi chestia asta" ne avertizează fals sever autorul. iubesc diversitatea culturală (cu deosebire când este vorba de restaurante). Poate din pricina asta câinii sunt atât de importanți într-o familie de albi. țin neapărat să facă impresie de experți în cultura altora. Este de bon ton ca la întoarcerea din călătorie. În general. Dacă. Dar ar fi greșit să rămânem lipiți de contextul strict contemporan. Copiii albi. între 15 şi 29 de ani. din păcate imposibil de găsit în regiunea în care te afli. Ca atare. Mi-ar plăcea să am o vilă în zona asta viticolă. spre deosebire de copii. Când un copil alb nu face față programului din aceste școli. adoptă copii străini. sunt. literal. şi un timp prea scurt ca să le deguști pe toate sau să înveți ceva despre ele. ca o facultate de asimilare şi de adaptare la mediu. snobismul. Călătoria aceasta este. sugerată de sintagma gustul unic care ne trimite la conceptul de gândire unică al lui Alain de Benoist şi Ignacio Ramonet. adună materialele reciclabile şi folosesc la cumpărături pungi reutilizabile. Dar din cauză că există mii de podgorii. mimetismul. ar vrea să-şi amelioreze statutul social. sunt înscriși la studii în școli particulare spre a se pregăti pentru colegii şi universități de unde vor ieși fie medici. la cafea. îl preferă pe Barack Obama. Snobismul. să fumeze marijuana etc. chiar când ajung la bătrânețe. adaugă autorul. unui cititor imaginar din afara culturii albilor sau unuia care.iunie – august 2013 adresează. în ultimă instanță.nu le-au îngăduit să-şi piardă CANDELA DE MONTREAL nopțile. în fond. cum se spune. ca acceptare pragmatică a valorilor consensuale. Problema este însă că acești copii când ajung la adolescență încep să-şi urască părinții. deseori oamenii albi sunt nevoiți să mimeze priceperea. că are un spirit prea creativ pentru profesorii lui.şi din multe altele care ar putea fi adăugate. New York Times. nu sunt totdeauna defecte. "albii" lui Christian Lander s-ar simți ofuscați de ironia lui. ba chiar susțin că nu au televizor. Cum era societatea romană a lui Petronius. Dar un portret dinamic. Face impresie bună de asemenea.le-au îngăduit să-şi piardă nopțile. atunci pe locul rămas gol ar năvăli "în galop" alte modele culturale "unice" "uniformizatoare" "totalitare". sunt vegetarieni. să declare că a rămas din călătorie cu o preferință pentru o anume băutură dintr-o ţară vizitată. iar prostia. adepți ai medicinii naturale şi a alimentelor bio. privite d e pe trotuarul de vizavi./ O asemenea umilință poate distruge un om alb pentru ani şi ani". care vin trebuie să-ţi placă şi. şi să declari că vinul tău preferat este produs în cutare podgorie mică. un portret generic. Din acest motiv tinerii albi se împrietenesc cu tineri gay şi cu negri. mii de feluri de vinuri. lenea intelectuală. . În realitate. formele subtile ale prostiei omenești. dimineața. de exemplu pentru berea Pilsner. al mult acuzatei americanizări. piese. nu înseamnă pentru familia lui că n-ar fi dotat. Urmează. Fiindcă acestea sunt țintele esențiale ale Ghidului lui Christian Lander: conformismul social.

Şi al răzbunării. pentru că deși vorbește românește. spunea Hermes Trismegistul (numele grec al zeului egiptean Thot. Am petrecut o noapte albă. Pentru că iubirea îmbracă haina patimii. Căci m-a eliberat de fals şi minciună de culpabilitate şi vinovăţie închipuită. Şi dă cu soarta de pământ. așa cum este numai viața reală. pe când eu teaşteptam! Secretul e înlăuntrul tău. Cunoaște-te pe tine însuți. Şi într -un blestem îndelung. E scrisă cu un simț autocritic intenționat exagerat. algerian cu studii de inginerie făcute în România şi căsătorit cu o româncă. în adâncul său. dar apoi răvășitoare. Pustiu cartierul încins. Dar mai înainte de a începe prezentarea cărții. de zgură. După terminarea comentariilor animate ale celor prezenți. Misterele antice trimit omul să-l caute pe Dumnezeu nu în Paradis.a cunos cut iubirea” Vamă Nu poţi scrie de iubire dacă nu ştii ce înseamnă . Poeta noastră îl găsește pe Dumnezeu în dragostea şi revolta sa de-a lungul acestei epopei în versuri. vădit impresionată de drama autoarei. strivită de tot. aneantizată. trăiește şi moare. Carmen Ionescu) Prezentare Livia Nemțeanu După amiaza zilei de 20 iunie 2013. Adânc. Ne trebuie multe dovezi de dragoste şi de ură. (Marie Philippe Commetti). Şi în final. Spicuiri din „Celui ce n . a trăit şi s-a stins. de înălțare şi de prăbușire. mulți dintre noi o vom ține minte. veveriţe îmi taie calea se ascund până şi ele de tine! Pe mine mă iubesc oamenii! Toţi mă au în grijă de când am plecat de la tine. e romanul unei iubiri ce s-a aprins. în el însuși. uneori ironic. Oarbă. trei mușcate îmi mor. E pustiu. în final. un tremur ce se adaugă altora şi duce la cutremur. E nespus de umană. Obosită apoi. necondiționată. Se unduiește şi se risipește. aruncă sorții distrugerii pe cel ce-a distrus-o şi-l nimicește (în carte) precum a fost ea nimicită (în viață). La întrunirea Cenaclului Eminescu. Ea şi-a început speech-ul cu o afirmație prețioasă : Cartea aceasta e un giuvaer ! Ideea. Şi e scrisă sprințar. ca pe-un roman de aventuri în care ești curios să știi ce urmează. E o istorie cu suflu de sentimente de proporții balzaciene.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 17 O întâmplare extraordinară (Celui ce n-a cunoscut iubirea. (Le symbole perdu de Dan Brown). mai nădăjduiește. Eu sunt iubită. Președinta cenaclului. de-atâta ofilire. Şi patima creste până ce crapă şi se transformă în ură. Toate școlile mistice de-a lungul vârstelor au încercat să transmită această idee. Şi totuși umanitatea continuă să-l caute pe Dumnezeu în cer. dl. concepția ei e magnifică : începe. Era mesajul tuturor marilor maeștri. asimilat cu Hermes). Vremea se duce pe Strada Uitării. Se desființează. şi se ridică pe verticala conștientizării şi renașterii din propria cenușă. Promisiune E pustiu pe drumul serii. Nimeni nu mi te vroia alături! Pe mine mă iubeşte Dumnezeu. prăbuşitoare. se scutură de noroiul cu care a fost împroșcată. deasupra lui. pe urma celui arghezian. Şi în adevăr lacrimile au curs din abundență şi în fața publicului impresionat de emotivitatea ei. s-a prezentat o carte. „că se simte iubită : o iubesc copacii. care spune însăși. E pustiu fără tine şi vara se duce Pe-ascuns printre garduri rupte de timp. Lumina am stins căci ochii mă dor De-atâta privit pe la colț de fereastră De când te aștept. Pe altarul iubirii. ca o ființă. Aceasta a fost întâmplarea extraordinară a serii din 20 iunie. Nu știți că voi sunteți zei ?. Comentariile au fost numeroase. amin. când nu mai e nimic. autoarea a primit un număr considerabil de buchete de flori (adresate fără îndoială poetei ) dintre care jerba frumoasă şi savant alcătuită oferită de fiul ei Tudor a ridicat un zumzet de uimire. Iar ei se lasă prinși de braţele mele calde. Împărăția lui Dumnezeu e înlăuntrul vostru. spunea Iisus. ci în inima lui. O gustare bogată şi artistic prezentată a întâmpinat oaspeții înainte de terminarea întrunirii. conștiința individuală care reflectă propria noastră existență. intitulată Celui ce n-a cunoscut iubirea (titlul sugerează că acela ce n-a cunoscut iubirea poate afla totul despre ea din cartea ei). pe ea şi pe autoare. Fiecare pagină nu e o prăpastie.care a circulat. terfelită. iubirea încă mai respiră. care i-a blocat vocea. ce-ai făcut. Iar timpul ce trece pare învins. N-o poți lăsa din mână până la sfârșit. fără speranță. au suscitat auditoriul. Dar treptele se adaugă. dar limba lui natală este franceza. care s-a prelungit mult după cenaclu. E pustiu în casa albastră.iar iubirea cere vamă! Nu poţi scrie de iubire de nu ai iubit în viaţă iară din greşeli trăite nu ai tras nici o povaţă! Nu poţi scrie de iubire dacă sufletul ţi-e sterp şi nu te-a muşcat iubirea cu veninul unor şerpi! Nu poţi scrie de iubire dacă nu ştii ce înseamnă . dar ținem să menționăm pe măcar unul dintre ei. Ben Omar Nouredinne. înăbușind-o în final. vom transcrie în original comentariul său : La peinture est une poésie muette el la poésie est une peinture parlante (un citat din Robert Graves) şi transgresează emoțiile autoarei în poezie prin alt citat : Toute forme d’art est une tentative pour rationalisé un conflit d’émotions dans l’esprit de l’artiste. Nu poți decât s-o iubești. grandios. Nu vom aminti mulți din cei peste 40 de ascultători. Pe tine cine te mai iubeşte acum?? . ca un strigăt de implorare şi de disperare către dumnezeire. Carmen Ionescu a luat cuvântul pentru a mulțumi acestora şi a exprima ideea că ea a trăit această carte şi a scris-o cu durere şi cu lacrimi. hai revino acasă! Am fost prea singuri în doi? Te iubeam! Promit c-am să tac şi-o să arăt că nu-mi pasă Unde ai fost. e doar o treaptă către afundul ei. spunea Pitagora. E vie. oamenii şi Dumnezeu”. Se dezvelește uitând pudoarea.cât şi prezentarea ei. prima carte a poetei Carmen Ileana Ionescu.iar iubirea cere vamă! Sunt iubită Pe mine mă iubesc copacii! Îi îmbrățișez în fuga mea de fiecare dimineață. sentimente încep să se-usuce Lăsând doar dureri. Şi. Începutul e o dăruire totală. lacrimi şi ghimpi. mai așteaptă să fie strivită. de-atâta dăruire. Cartea aceasta e un roman de dragoste. Fiecare strofă nu e un cuib de metafore. lucru mai rar. dar e un fior. ca să ne îndreptăm gândul nostru ateu către eul nostru interior. O ură domoală la început. când se vede călcată-n picioare. poeta şi scriitoarea Livia Nemţeanu-Chiriacescu n-a fost zgârcită cu aprecierile la prezentarea cărții respective. pentru că atât cartea .

în ultimii ani. . înjurase în dreapta. Arghezi. să-i taie scara meşterului Cuvintelor potrivite. Cuvinte potrivite. teluricul Arghezi redevine celest şi publică meditaţii despre viaţă şi lume. să reiterez un traseu între teluric şi celest al lui Tudor Arghezi. modestul ceasornicar din Elveţia. nu! Trebuia să facă acele mici concesii cu guvernanţii? (deşi le-a făcut abil). despre T. pentru a se disculpa de textul respectiv. avea să îndure reversul acţiunilor sale publicistice. trăia din banii primiţi pe cireşele vândute în poarta casei de la Mărţişor. o celebră apoftegmă: „corb la porc nu scoate ochiul”. Tancred Constantinescu. născut la 10 ani de la trecerea în eternitate a Poetului Naţional. când. în „Scânteia”.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Arghezi. al Agatelor negre. Atras de lumea mireană. cândva. să-i fure.ca profesie şi talent -. în Contemporanul condus de G. Călinescu. şi de nume celebre.. la textele lui Tudor Arghezi. pentru că Meşterul fusese primit în ceruri. „celebrul” autor al poeziilor ocazionale din perioada proletcultismului. această îndoială. în actualitate. Au încercat. Arghezi a ajuns să se îndoiască şi de adevărurile sacre. dar care au însemnat ceva în devenirea întru modernitate a literaturii române şi a culturii româneşti în ansamblu.). Arghezi i-a supravieţuit acestuia cu 2 ani şi ceva (martie ’65 iulie ’67).a. Merita Arghezi 7-8 ani de ostracizare? Categoric. unii pretinşi specialişti în literatura română de după război. acum şi aici. peste ani. Tot în această lungă paranteză mai trebuie amintit că tatăl lui Sorin Toma. monah. la 20 de ani de la întârziatul său debut editorial. dar a fost marginalizat. de unde este trântit la pământ. blamat de atâta vreme şi de atâţia. Ivaşcu. G. na făcut detenţie. aşa de negre. În aceeaşi perioadă. al Cimitirului Buna-Vestire. Fostul monah de la Cernica. Repus în drepturi. Scrie despre răscoala din 1907. Monstruoasă alianţă: cel care traduce în româneşte pe fosta regină şi poetă avea să devină poetul de curte al comuniştilor din România ! Ce-i drept. Tudor Arghezi redevenise ceea ce fusese înainte de 1948: cel mai important poet de după Eminescu. avea să-i spună ministrului de Interne de atunci. Am încercat. se făcea remarcat ca traducător al versurilor semnate de Carmen Syllva. apoi. Pavel pagina 18 Ţugui inserează la capitolul consacrat lui Arghezi şi câteva misive primite de la marele poet. Fenomenul arghezian irumpea. Om cu picioarele pe pământ.. A fost şi o orientare a puterii (pe care trebuie s-o apreciem cu măsură). Avusese puterea (verbului) şi gloria până atunci. comiliton cu Pamfil Şeicaru („etajul şi şantajul”). şi în reviste efemere („Liga ortodoxă”). Efort zadarnic.cu puţin peste 40. cu toate că acolo a adâncit studiul cărţilor sfinte şi a scris unii dintre psalmi. căruia i se zicea şi „Porcu” şi care a avut un merit deosebit în ridicarea casei de la Mărţişor. Fără a apela. Theodorescu avea să renunţe la viaţa de la Mănăstirea Cernica. Capitolul se intitula „Fenomenul arghezian”. are cel mai inspirat titlu. Călinescu. Doina Drăguţ Din celestul (sau slujitor al celestului). scrie Cântare omului. el. Celestul psalmist era redus la condiţia unui oarecare teluric. în registru biblic. După cum se ştie. trebuie citită cu reticenţă. iar exegetul . punându-l pe seama altora. fără a apela la texte. către cer. un atlet al jurnalisticii româneşti. adică recunoscându-i-se valoarea. În puterea gloriei. de asemenea. Textul din 1941. gospodarul Arghezi se înalţă până în Tăria Cerurilor. chiar dacă. fără prejudecăţi. Arghezi devine un terrier alături de coana Paraschiva. Măruntul (la trup) frate şi. deşi despre poetul de la Mărţişor au scris strălucit şi alţi monştri sacri ai criticii literare româneşti. Mai în vârstă cu 18 ani decât „divinul critic”. Arghezi spunea. Arghezi avea aproape 60 de ani. după ce se bucurase de toate onorurile. spre a supraviețui.. avea să purceadă. şi de obscuri (atraşi de sejururi în România). la 47 de ani. până în 1955. depoziţia sa. şi la 67 de ani de viaţă. un „merit” a avut şi Sorin Toma: acela de a fi scris. Nu se ştiu multe lucruri despre relaţiile personale dintre Arghezi şi Călinescu. fenomenul Arghezi a făcut pactul cu diavolul. între teluric şi celest. cel care. ceasornicarul de altădată. La vremea aceea. propun o reconsiderare a traseului poetului Cuvintelor potrivite. al Florilor de mucigai. Când avea să treacă la cele veşnice. mai erau la putere şi „românii” Ana Pauker. Regimul de atunci ajunsese la concluzia că nu poţi ieşi în lume fără valori culturale. un teluric. Celestul Tudor Arghezi de până în 1948 devine. era la vârsta pantalonilor scurţi. modestul . pe Calea Victoriei. Ion N. pune scara şi se urcă. îi părea rău că a fost înjurat prost. infamul text Tudor Arghezi. adică eclectice. în anii ’50. că nu -i pare rău că toată viaţa a fost înjurat. Vremurile n-au fost. încerca să revină la vreo 90 de ani. între teluric şi celest Prof. în acest caz. Arghezi avea atunci o experienţă revuistică de aproape 30 de ani. Tudor Arghezi se pomenea vânzător de cireşe. în 1940-1941. Arghezi. traduce din Krâlov. şi el la puşcărie. în iulie 1967. au fost şi aparatnici constructivi (a se vedea volumul lui Pavel Ţugui: Amurgul demiurgilor. Eminescu (în 5 volume). avea atunci 69 de ani. când „divinul critic” da forma finală a Istoriei. putrefacţia poeziei sau poezia putrefacţiei. din paginile volumului de debut. ele sunt o dovadă irefutabilă a aserţiunii anterioare). (Fostul redactor-şef de la Scânteia. Scrisese şi în reviste fără orientare. Ar fi putut fi băgat. precum se spune. Eminescu şi Opera lui M. care fusese. numai că el. G. înjurase în stânga. la cărţile care au devenit de referinţă: Viaţa lui M. fără să ştie încotro se îndreaptă Istoria. Teoharie Georgescu ş. Arghezi este tradus peste tot. după capitolul consacrat lui Eminescu. precum Salvatore Quasimodo (a cărui lecţiune din poetul Cuvintelor potrivite n-are nici o altă valoare decât aceea că este semnată Quasimodo). însă. Iosif Chişinevski. Fenomenul arghezian. Călinescu îi acorda. Arghezi se lăuda cu faptul că la văzut pe Eminescu. cel mai însemnat spaţiu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Celestul îl învinge însă pe teluric. Arghezi este lăsat să publice tot ceea ce vrea. prin ultimele volume. aşa cum spun exegeţii (?) mai noi. al lui G. Avea să plătească. în toate revistele României. în anii ’50.

cum se-nțelegea fiu-meu. bănuindu -mă că-mi bat joc de el. Îi ceream sfatul despre unde am fi putut noi găsi. „Azi am fost la interviul despre care v. Conversația aceasta o vedeam ca pe un drept al meu. înainte de a-i spune La Montreal. „Ce mai faceți voi? Tocmai terminați de mâncat? Adică ați terminat deja. Adresanta se crede vedetă de blog. auzindu-le chicotelile. cum ne. bani. Ce veste bună? Intru în mesaj și citesc prima frază. În ultimii trei-patru ani. obișnuiam să vorbesc cu șoferul. Încearcă și altul de la masă să deschid gura. cu băiatul lor. pentru că era la fel dornic ca și mine să vorbească. Chiar dacă ai aceeași manie. Uneori. dar și cu modul abrupt în care declanșam conversația. Poate și din acest motiv. Îi spun că am ajuns o singură dată în Bulgaria. dar mă simt ușor înșelat. în zona pe care ne propusesem s-o explorăm.i smulgă ecusonul de la gât. un dus-întors face două ajungeri).. Spune mai întâi ceea ce pare să fie opinia lui personală (Obama e bun!).a luat în mână și la privit cu mirare. a nepriceperii.. ca pe un serviciu acoperit de costul transportului. Mai este și forma de adresare. mai întotdeauna un imigrant. nevasta și fiul se sufocau de râs. am început să vorbesc din ce în ce mai rar despre excursia la Istanbul. în excursiile la New York. să facă ceva bani. Acela poate fi capabil de dialog. cei doi români. La două dintre cursuri aveam mereu aceiași colegi. Ceva în legătură cu accentul englezei mele. un alt român. Cum îi place lui săși facă vacanța. puțin sub 30 de ani. șoferul devenea suspicios. Apoi și l-a scos de la gât și l-a băgat în buzunarul cămășii. Sună telefonul. Mi-am zis: Ce mai contează și părerea unui bulgar? Bulgarul a reacționat ca orice român care m-a auzit vorbind de o excursie la Istanbul. concretizată în același subiect favorit. gen „Și atunci. față de aceeași opinie. dornici să scăpăm de tirul verbal și să ne întoarcem la birouri. ne mărturiseam reciproc originile. Răspund cu inima strânsă și constat imediat că am avut ghinion. Dar îi trecea repede. Cel care ia masa în oraș cu ecusonul de serviciu atârnat la gât Am alergie la această atitudine din vremea primilor doi ani petrecuți de mine la Montreal. E aceeași persoană cu autoarea veștilor bune. probleme de serviciu.au găzduit turcul și nevasta lui. toți se duceau la Istanbul pe-atunci. iar nevasta și fiul ne privesc posaci. ăsta? L-am uitat. Cristina ia o figură panicată și-mi șoptește să mai obțin un sfert de ceas amânare. vorbesc cu un bulgar. Ce necazuri a avut el cu mașina.” Primesc un e-mail cu subiectul: „Vești bune!” Îmi tresare o pleoapă. cum am străbătut Bulgaria într-o zi cu Dacia noastră. sau de care a auzit. eu stau alături. Printre ei.. cândva la începutul anilor ’90. nu mai mult de zece. aproape de fiecare dată când luam un taxi.. Mașină. Cum s-a făcut că am cunoscut un turc în România. „Ce faci cu chestia aia la gât?” . dar n-are loc. temător să nu se creadă că și eu fusesem unul din ăia cu negoțul. pe limba lui. cel puțin. antipatia dintre ei luase un caracter manifest. un chinez cu doctorat. Sau. sau terminați în curând? Cristina mai are puțină treabă? Păi atunci vorbesc cu tine. Sunt numai unul dintre destinatarii pierduți într-o listă anonimă.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Cei care mă enervează Florin Oncescu Nu l-am mai contrazis. Ceilalți trei începem să mâncăm mai repede. dinainte de răspân direa telefoanelor mobile.” Îmi irosesc următorul sfert de ceas mormăind răspunsuri de complezență la întrebări retorice. pentru că nu știe când să se oprească. un quebechez cu job la Bell Helicopter. dacă mă gândesc bine. mersul cu taxiul în New York a devenit o altă mâncare de pește. pentru că românul amenința să.. în vara lui 2008. etc. (De fapt. dacă subiectul e el însuși. de care era musai să beneficiez. Quebechezul s-a făcut mai întâi că nu-nțelege despre ce-i vorba. omul mărește debitul cuvintelor. până se eliberează ea. când am plecat de la job”.am spus și m. Ecusonul acela era doar partea cea mai vizibilă a unei atitudini disprețuitoare față de colegii lui imigranți și lipsiți de joburi. „Aaa. era cooperant. o stradă cu multe restaurante. pe-atunci preșcolar. Citirea rubricii Subject îmi trezise speranța unor vești bune avându-mă pe mine drept beneficiar nemijlocit. Treptat. Ce crede el despre alegerile din Statele Unite. Cel care știe tot ce vreau să-i spun. reflectată în acel „v-am spus”. El ia un aer de atoateștiutor și-mi spune: „Știu. Omul începe să turuie pe un subiect. Cel care monologhează întruna A nu se confunda cu tipul care vorbește întruna numai despre el. eram lipsit de job și urmam un program de master la Ecole Polytechnique. omul poate deveni agasant.. tot sperând la o întoarcere a vremurilor bune. atunci când m-am dus la Istanbul. dădeam explicații detaliate. (va urma) . cum ne-a invitat el să petrecem câteva zile la Istanbul. Șoferul.. obosit de explicațiile astea reiterate. frustrat. puțini la număr. așa îl vedeam noi. însă nu și-a permis să insiste prea mult în direcția asta. cu întrebările nepuse alungându -mi-se una pe alta din cap. Cel care vorbește întruna numai despre el însuși pagina 19 Cel care vorbește întruna la telefon Acum zece ani. La început. Mâncăm împreună în pauza de prânz. pentru a nu ieși în pagubă.l-a întrebat într-o zi românul meu pe tipul de la Bell. Turbanatul de la volan vorbește întruna la telefon. îl iscodeam despre cum îi merge business-ul. Cum presimte o întrerupere. Conaționalul meu și quebechezul erau cam de-aceeași vârstă. eu ce era să fac?” Variație: Cel care vorbește întruna pe un subiect unic. într-un grup de patru. Ultimul venea la cursuri cu ecusonul de la Bell atârnat de gât. apoi pronunță numeroasele dubii pe care le are. Numărul apelantului e dat la secret.au luat!” Mă bucur pentru adresantă. L. Pe bancheta din spate.. pe când aveam 35-36 de ani. petrecută la începutul anilor ’90. știu.

iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Ion Anton Datcu După terminarea lucrărilor și inaugurarea bisericii. o căruță din scânduri. care atingea în anul 1800 cifra de 5481 de suflete. cu mai multe nuanțe. în apropiere. Prin apariția Regulamentului Organic. un salt enorm. lângă Biserica Harșu au mai rămas câteva oase ale unor anonimi. apoi Haașu. un om deosebit. încet. aflat la mică distanță. se numea Ulița Episcopiei. După mutarea lor. pe sub care trecea un pârâu firav. Actuala stradă. Brazda lui Novac se numea Brazda Împărătească. din municipiul Craiova. la fiecare ridicare a capacului. construit pe locul unde se afla Mănăstirea Gănescu. care. Craiova se afla sub influență slavonă. de faptul că. oprindu-se la Hotelul Minerva. condamnații erau executați în mod intenționat numai în văzul lumii. s-a încheiat în anul 1870. mai ales. Chirițescu. ajungea în râul Jiu sau în grădinile aflate în cale. în Oborul Târgului de Afară. se construise gara. Fabrica de Pâine „Traiu”. Dovăncescu. determinat. amplasate la mai multe intersecții. din cartierul respectiv. care a impus pavarea străzilor din jur. Pisania veche se află la Muzeul Olteniei. Ea reprezenta un drum strategic de retragere a armatei și a populației în afara orașului. placate cu plăci de granit. în acele vremuri. Biserica Harșu. cu piatră cubică. Ceva mai înainte. o imensă realizare. în 1895 să ajungă la 38624 de persoane. 1829. Lăcașul de cult a fost construit în perioada 1800-1806 (7308-7314). domnitorul Carol I a urgentat votarea și aplicarea Legii Sănătății Publice. scrisă în arabă și slavonă. deoarece. apa freatică. spre Biserica Madona. ca toate cimitirele carierelor să fie scoase în afara orașului. în 1873. cartierul întinzându-se spre Nord-Est. în jurul căreia se va forma mahalaua cu același nume. Distribuția se făcea cu droaga. În anul 1863. un simbol al spiritualității craiovene construit actualul Teatru Național. care au condus țara scurte perioade. de la acea dată. în paranteză figurând anii din vechea numerotare a cronicarilor valahi. fostele ulițe cu șanț pe mijloc. spre Nord-Est. linia de tren trebuia să treacă prin centrul orașului. al cărui izvor se afla la poalele dealului ce străjuiește orașul. pe care erau amplasate magaziile de sare ale orașului. gara urmând să fie amplasată în Biserica Harșu. probabil fără rude sau prieteni. care venea la cumpărături. în cazuri de pericole majore. apoi. Semen. au fost modificate pentru prima dată. Până în prezent asupra construcției s-au abătut opt cutremure majore. din apropierea gării. La nord de Biserica Harșu. cu excepția perioadei 1718-1739. 1908. Firul de apă își continua drumul pe Valea Orbeților. în apropiere. în urmă cu șapte ani. care. ermetic închisă. Sineasca și altele. Până în anul 1815. pe lângă Piața Veche-Elca. se pot aminti preoții Gronea. care să-i reînhumeze în noile locuri stabilite. în anul 1835 deservea 90 de familii. încet. apoi Sfânta Biserică a Târgului de Afară. un cleric înzestrat cu o educație aleasă care a făcut stagiu la Mănăstirea Athos. ca. strada Maica Precista. Obiceiul ca morții să fie îngropați în jurul lăcașului de cult. în oborul aflat lângă actualul Podișor. Viitorul cartier se lărgea rapid. în același timp cu dezvoltarea vertiginoasă a orașului. un dar sau însușirea de a fi generos. preotul paroh este profesorul Viorel Dică. Importanta măsură a urmărit igienizarea interiorului urban. trecea prin Valea Vlăicii. poartă hramul Sfinților Părinți Ioachim și Ana. Începând cu anul 2010. Voinea și Marica. primar era Gheorghe Chițu. Drăghici. strada Sfântul Dumitru. s-a conturat cimitirul. în anii 1802. șerpuind la stânga. apoi 2244 locuitori în 1859. dar și prin mutarea târgului în partea de est a orașului. Pentru disciplinarea populației. când. cu șanțuri de evacuare a apei. 1838. deoarece. pe Drumul Bucureștilor. postelnicul Nicolae Samurcaș au avut funcții importante în timpul domnitorilor acelor vremuri. La început a fost destinată Palatului de Justiție. S-a plecat de la darnicul-Așu sau Har-Așu. Constantin Ipsilanti și Ion Caragea. actuala Madona. începând cu data creației. într-o pantă pronunțată. în jurul ei. spre dealurile din nordul așezării. . la periferie . însușire care a avut o influență capitală asupra viitoarei denumiri a bisericii. reprezentând printre altele. noul templu al spiritualității s-a numit Biserica Învierea. din care ieșea aburul. unde se îngropau morții cartierului. care reglementa de pe poziții ferme. de peste șapte grade. Cele nerevendicate de nimeni erau înhumate în cimitirul Bisericii Harșu. ca. cât și celălalt ctitor. în final să rămână pentru eternitate Harșu. Har este o expresie de origine slavonă. au apărut noile cișmele cu mâner. Bălana. 1940 și 1977. rezultată de la ploi. înzestrat cu mult har. Pe latura de nord-est erau înșirate spânzurătorile sinistre și. La capătul lor stă de veghe și acum o cruce de piatră. În anul 1888 a apărut în apropiere gara și linia de tren. care purta la acea vreme denumirea de Podul Calicilor sau al Orbeților. Construcția trotuarelor din scânduri groase a continuat pe strada Lipscanilor. facerea sau zidirea lumii. rezultată din ploi. 3840 pâini și 1000 de jimble. Rădulescu. pe un teren întins. Primele ulițe podite cu scânduri groase au apărut în sectorul dintre Biserica Hagi Enuș și Piața Nouă.Ungureni. Clădirea Universității a fost construită în 1890. în zona în care s-a pagina 20 Biserica Harșu. o cârciumă. 1894. Atât colonelul. Cadavrele erau apoi ridicate de rude și îngropate în locurile lor de baștină. la data respectivă. când a fost sub stăpânire austriacă. împărțea zilnic abonaților. Traian Așu avea gradul de polcovnic. a fost ridicată prin efortul colonelului Traian Așu. se află vestitul Podișor. Mihai și Alexandru Șuțu. aceste înspăimântătoare scene au încetat în zona respectivă. Conform propunerilor inițiale. infesta frecvent fântânile din apropierea numeroaselor locuri de veci. 1896. actuala stradă Ștefan cel Mare. echivalent cu cel de colonel. Dintre figurile marcante care au slujit la acea biserică. În anul 1863. Este vorba de strada Cuza Vodă. trecându-se la profilul convex. care au provocat pagube importante. În apropiere se mai afla Temnița Veche și Târgul de Afară sau Nedeia cea Mare. S-au introdus trotuarele.

....... Grivița și în cele două războaie mondiale ce au urmat. printre flori de portocal fosile de amoniţi şi safire roz. papaya şi chili! vise pătrate.. vino. Mitropolit Nifon Criveanu. sânul meu drept e ca plexul lunar. verighetă de coral! la Saint Tropez. vesel. vanilie şi flori de Bach privesc prin pentagrama lui mai... În martie 1854.. psalmii se destramă... treisprezece de două ori.... şuvoi de pământ pus într-o liră. un fel de cal cu gură de fecioară. verde înfiorător.. căutând amurgul dintr-un trandafir de santal.. ca şi cum coloana infinitului s-ar goli de tristeţea ultimei păsări. unde sticlarii modelează vise cu oameni trăind în pace. labradorit în ochi de regină.. şerpii din Malta şi pescăruşii din binomul Saturn-Jupiter. ploaie cu duioşie... o altfel de muzică. Nichita şi geamătul lui Cioran.. ambra e verde ca timpul pe care ţi-l dau.. pofta de cafea şi karma din triunghiul lui Pascal! şi Paris înmulţit cu cinci! tu şi pântecul meu... eşti aici. având în mijloc acest imens simbol al spiritualității.. aur energetic şi boabe de muştar. La 26 octombrie 1896. Levannah şi Kamar atunci când creşti în dragoste. închide-mă cu raiul. maci. e o lumină ce îţi aduce toţi îngerii. 13 în oglinda lui 11. e doar o stare de a merge chiar prin inima pământului..... strada pe care este amplasată Biserica Harșu a avut mai multe denumiri: Modestiei. tsunami ce mă duce în plină toamnă.. eu şi braţele tale. . pletele-mi duc poeme cu inimi de cai în galop. greieri şi mărgăritare. iubind violetul sedus de Venus în Săgetător! 4 în oglinda lui 1. Din rândurile populației locale au existat mulți voluntari. în sângele meu de ametist. la inițiativa primarului Nicolae Romanescu sa construit parcul cu același nume. iscodind sprânceana lui 13! fracţie pe coadă de maimuţă.. câtă răcoare de stejar? şi stă să plouă.. îmbrăţişare şi semne de mirare.. greutatea lui şapte e stranie... prima pe dreapta! paritate. cum spunea Nichita.. situat pe locul trei în ierarhia celor mai mari parcuri naturale din Europa. grâu şi măsline. la intersecții.. fără somn. gondola e un ochi de rai... un oraș plin de istorie.. care s-au înrolat. mistic. cafea roz şi aripi de înger.iunie – august 2013 zona comercială din Valea Vlăicii. târzie. care avea puterea de a alimenta maxim 365 de becuri... indiferent câte palate se vor construi în jurul său... se va înălţa! şi această pace supremă va fi un cadou. cerc... semnul din visul vânzătoarei trece în bluza ta albă cu mânecă scurtă. prin clepsidra unei nopţi violet.. ronţăind o ciocolată amăruie cu guava. zâmbind. Călimănești și.. tu eşti fosfor şi fistic. liniştea fumului de iederă. pocnind de dor şi miros de flori de Bach........ nu-i aşa? „pierderea cunoştinţei prin cunoaştere” şi greierul e dulce ca un ceai de salcâm... a intrat în funcțiune Uzina Electrică a CANDELA DE MONTREAL orașului... iar patru ani mai târziu. unde cristalele sunt urechi de spiriduşi. în coajă de avocado! şi sunt sigură că şi karma vrea să-mi mângâie sânii îmbătaţi cu vise de vanilie! sunt femeia dintr-o virgulă. arcul din casa a treia. actualmente.. respiră încet. ce va rămâne semeț peste veacuri. unde crinii îşi vând transele pe şerpi cu gust de trestie. şi reapare Neptun în Sextil cu Marte... nu mai e decât o descreţire.. şi zboară şi radicalii din haiku! pare o rotire de karmă. verificând destinul. şi totuşi e linişte! încet.... din melodia nopților albe cântăresc un sfert de veac. greieri şi inele de cupru din Imnul către Theotokos. învârtindu-ţi timpul rămas. ştiu. e noapte... mai şi iunie la rotisor. a unui cartier pitoresc. un templu uriaș..... dor de lalele galbene. cu picanterii sexuale şi migdale! şi arde bine. şi ametist cu cleşti de rac! şi te iubesc aşa cum iubeşte timpul aura unui opal. şi urc pe o muchie roz. au apărut lămpile cu petrol. curgând liniştit printr-un fel de dragoste. De la începutul anilor 1900. Alexandru pagina 21 Odobescu. amintiri şi berze care zboară spre nord. oaza cu Luna în Leu şi Neptun în Scorpion. soarele caută zorele... lavandă şi nalbă! ghimbir în chihlimbar şi paritate! Marte în trigon cu Luna avalanşă de mesaje. vin şi mirodenii. Mai trebuie consemnată perioada 1901-1903.. oamenii bârfesc. sunt cea care îţi iese în cale.. Kundalini şi un sentiment de noi începuturi. politica se îndoaie. iarba creşte.. relaxare cu ciocolată albă şi rodie.. ploaia se-nmulţeşte cu piersici bleu.. cât pelin. nu va mai fi decât o horă de îngeri! lapte. Bartok Bella. 3 în oglinda lui 1. când. a frunţii. smerenia şi tăcerea desăvârşită! şi această iubire. Marte ne şlefuieşte un ton karmic. un fel de oracol cu doape de bere şi uragane de întreg! şi cât te vreau. Poeme din volumul „Caracterul este destin” Daniela Voiculescu pe şoptite cuţitul taie.. care aşteaptă să-mi plătesc datoria karmică. că te pot iubi şi din departare. ştiu că drumul s-a stins... nopţi ascunse în mandale albe. în 1877.. s-a introdus pe străzi iluminatul cu ulei de rapiță.. un izvor de malachit... Varianta a fost respinsă.... Aceasta este imaginea mirifică a unei parohii de tradiție. şi acest mai trece printr-o explozie de negru şi roşu... visul e mult auriu. cântecul zornăie a libertate plătită. trei pisici şi un vapor. luptând cu mult curaj la Plevna. vino.... greieri după ploaie. unde se duce acest ecou şters de liniştea unei ploi cu fulgi de ovăz? şi mielul paşte. graţie de pisică portocalie cu pete albastre.... oracol şi o senzaţie de pericol...

deoarece. Iar atunci când a fost cazul. am început şi studierea Artelor Marțiale . cu ce cuvinte v-ar place să vă primească odată ajuns la porţile Raiului ? IO : Bine ai revenit ! LIV : Vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu revistei Candela din Montreal şi vă dorim în continuare mult succes ! Trofee câștigate de Ioan Opruț în arta marțială alte discipline. LIV : Presupunând că există Dumnezeu. am avut confirmarea că alegerea mea este bună.sunt determinante în destinul fiecăruia dintre noi. primul sat românesc. "Using no way as way. domnul Iosif Ion.am practicat Judo. Kick Boxing . au fost agricultori. LIV : Ce aţi avut de învățat de la aceste persoane ? IO : Ceea ce am învățat pe parcursul vieții este că alegerile pe cale le facem . Kung-fu. iar apoi.1 DAN. . LIV : Ce zgomot vă place cel mai mult ? IO: Curgerea apei de munte. iar ulterior. cred eu.S. M-am născut în Banat. prietenii din copilărie. ? Mă refer la locul de origine. Dan Inosanto (U. am studiat rând pe rând LIV : Care este filozofia principală după care vă conduceți în viaţă ? IO : Imaginația şi creativitatea sunt ultimele forme ale Artelor de orice fel.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 22 Forţa dacilor aplicată în Artele Plastice şi Marţiale ( Interviu luat de Leonard I. la esența ființei umane. Shindokai Kan . Voicu : Dle. creatorul emisiunii Bouillon de culture. LIV : Povestiți-ne pe scurt un moment de maximă satisfacție avut în aceste domenii.1 DAN . Thai Box . Artele Marțiale (Jotaikido Jutsu) nu sunt o problemă doar de tehnică şi strategie. au fost mai mulți maeștri care m-au influențat în cariera mea legată de Artele Marțiale: Arthur Oprea (Ungaria). Natura.şi nu șansele pe care adesea le avem . Acest lucru este definitoriu pentru personalitatea fiecăruia dintre noi. care i-a sfătuit pe părinții mei să mă trimită la examenul de admitere pentru clasa a V-a la Liceul de Artă din Timișoara. reușind la examenul de admitere la liceul de Arte Plastice "Ion Vidu" din Timișoara. Timișoara. pe parcursul Academiei de Arte " Ion Andreescu " din Cluj-Napoca. a fost învățătorul satului. au contribuit la protejarea granițelor României. Membrii familiei noastre. crearea școlii Jotaikido Jutsu rămâne pentru mine un moment cu totul special. Karate. a modului în care mă antrenez sau lupt şi a fondării viziunii mele în tot ceea ce fac. de forme şi sisteme stilizate. iar apoi publicarea cărții mele Combat Styles în 2003 la editura Marineasa.A) etc. a Artelor Plastice cât şi a Artelor Marțiale. îl voi folosi drept sursă de inspirație pentru următoarele întrebări : LIV: Care este cuvântul dvs. Voicu domnului Ioan Opruţ ) Leonard I. mă mândresc în mod deosebit cu obținerea de câteva ori a Locului I la Cântarea României şi admiterea mea la Academia de Arte " Ion Andreescu " din Cluj -Napoca. primii ani ai copilăriei. cultura populară. Familia noastră îşi are rădăcinile în acest sat de generații. nu aş dori să schimb nimic. tradițiile folclorice. după graniţa de la Vama Marga. desenul în general creația. favorit ? IO : Creativitatea. Acestea le putem aplica tuturor domeniilor vieții prin intermediul măiestriei artistice.1 DAN și Jotaikido Jutsu . artist plastic şi karatéka ? IO : Am ales calea Artelor de mic copil. Ju Jutsu Kokusai .1 DAN. vreţi să ne faceți o scurtă prezentare a dvs. ? IO : De tânăr. Cu permisiunea dvs. Ferdinand Mack (Germania). ce altă profesie aţi vrea să faceți ? IO : Iubesc ceea ce fac.4 DAN. satul Voislova. LIV : Dar în Artele Marțiale ? IO : Deoarece am obținut centura neagră în mai multe stiluri de Arte Marţiale: Kobu Jutsu . crescători de vite şi păstori. În aceiași perioadă. deci care există de cel puţin 616 ani. ea ar fi legată de domeniile pe care le stăpânesc ( ex: filmări. Ioan Opruţ : Mă numesc Ioan Opruţ fiul lui Petru şi Maria Opruţ. LIV : Când ați realizat că Artele Plastice sunt destinul dvs. Ju Jitsu . LIV : Care este cuvântul care nu vă place de loc ? IO : Cuvântul vulgar în general. am realizat că Arta Plastică este modalitatea prin care doresc să mă exprim de-a lungul vieții. LIV : Cum v-au influențat aceste origini impresionante ca om. Originile fiecăruia reprezintă un "spațiu de inițiere '' ce conduce. atât. Kempo. Apoi am avut alți profesori la nivel liceal şi apoi universitar. LIV : Ce (cine) vă creează o bună dispoziție ? IO : a) Familia b) antrenamentul c) pictura.3 DAN. mai ales în perioada Imperiului Habsburgic. asemeni multor altor săteni. la câţiva kilometri de Sarmisegetusa Ulpia Traiana. IO : Cu toate că am avut multe momente de satisfacție în domeniul Artelor Plastice. LIV: Ce zgomot nu vă place de loc ? IO: Zgomotul produs de utilajele industriale. Having no limitation as limitation.7 DAN. toate acesta au reprezentat sursele mele de inspirație. familia. sat care a fost atestat prima dată în anul 1397. județul CaraşSeverin." acestea sunt cuvintele lui Bruce Lee care au contribuit la fondarea filozofiei mele de viață. Voislova era. Învățarea artelor nu este doar o problemă de acumulare de cunoștințe. Cred că trebuie să alegem ceea ce învățam şi nu să învățam ceea ce ni se impune. În ceea ce privește Artele Marțiale. ci mai degrabă o cale prin care descoperim cauza propriei ignoranțe. LIV : Care este prima persoană care v-a influențat ca artist plastic ? IO : Prima persoană care a influențat drumul meu ca artist. LIV : Unul dintre cei mai mari jurnaliști al ultimelor decade a fost Bernard Pivot.6 DAN. în ce privește meseria dacă aş putea să practic și altă profesie.4 DAN. Jeet Kune Do. a modului în care pictez. la vârsta de 11 ani. Opruţ. Jeet Kune Do . părinţi. LIV : Ce vă inhibă ? IO : Lipsa culorii. ci sunt o problemă de înțelegere spirituală şi antrenament adecvat. Taekwondo . fotografie etc) LIV : Ce profesie nu v-ar place să faceți în nici un caz ? IO : Polițist. împrejurimile satului. LIV: Dacă ar fi posibil.

un mois plus tôt. ce qui entraîne nécessairement une augmentation du chômage et de la pauvreté. sans lesquels un gouvernement ne pourrait même pas contracter des dettes aussi phénoménales. C’est justement pour ça qu’il y a eu plusieurs renflouements. Ce qui expliquait les nombreux renflouements de la Grèce. à la moindre bulle financière. la dette continuerait forcément à augmenter. il affirma que le problème de la crise actuelle était de nature systémique. qui s’était abstenu d’aborder tout sujet politique après l’histoire du tract. d’après mes souvenirs. C’est comme ça qu’on se retrouve. Mon copain. avec lequel on se met à isoler ses murs ou qu’on se met à brûler dans un feu de foyer. Au fur et à mesure que la courbe des spéculations augmente. l’instauration d’un régime communiste aboutisse immanquablement à un gouvernement « fort » qui est en réalité une dictature . en commençant par la règle d’or de la « main invisible » dont le respect aurait empêché cette interminable série de renflouements de banques et de pays insolvables. –En ce moment. mais j’admis volontiers qu’un pays dont 70% de la population travaillait à la banque risquait d’avoir des problèmes. demande-toi ce que c’est que la vraie valeur. alors? –Eh bien. la plus grande partie des dettes internationales provient de ce qu’ils appellent le secteur commercial des marchés financiers. du Portugal. il faut qu’il y ait eu rétablissement un jour ou l’autre . les transports. debout devant l’entrée du métro Côte des Neiges. et le reste. je crus sauver du temps en lui demandant directement quel serait selon lui le système économique idéal. C’est un peu ce qui s’est passé en Allemagne dans les années 20. l’argent se multiplie tellement qu’un billet de banque devient un objet comme un autre. Par coïncidence. Mais alors le renflouement. une crise. la part d’argent qui est investie dans des secteurs utiles comme la recherche scientifique. Si le fermier accepte. l’éducation et la santé ne cesse de diminuer . Y auraitil un lien entre le renflouement de la Grèce et l’élection de Pauline Marois. le premier problème du libéralisme économique. selon lui. Prenant l’argent comme unité de valeur absolue. En gros. ce type de faillite était toujours celle C’était là. pagina 23 Au tout début du « printemps érable ». –Alors selon toi. Ce qui me fit songer que la grande manifestation contre l’augmentation des frais de scolarité du gouvernement Charest était prévue pour aujourd’hui. Tout ça pour dire qu’un bœuf ou un âne correspond bien mieux à la définition de l’ouvrier selon Marx que n’importe qui que je connaisse. ce qui fait qu’il meurt de faim… –Exact. Je protestai alors que. une étudiante de McGill discute avec des activistes de la crise financière qui touche actuellement l’Europe et le monde. Bien qu’en pratique. parce que ça coûte moins cher que d’acheter du bois. ce genre de disproportions produit une hausse dans le secteur des services. –Hmm. je reconnus ce matin-là l’un des activistes qui avaient abordé monsieur S. et tu auras ta réponse. c’est des bulles qui grossissent sans cesse jusqu’à ce qu’elles explosent. je vois ce que tu veux dire. En réalité. Voyant qu’il était en train de me perdre. ça a le culot de vouloir imposer des mesures d’austérité aux autres pour réparer leurs conneries! Je répondis alors que les gouvernements n’avaient pas tort de vouloir réduire les dépenses : autrement. –Et ce serait quoi une vraie croissance. dans la mesure où la croissance mesurée par les statistiques ne reflète rien de plus que de nouveaux investissements commerciaux. L’humeur des passants s’assombrissait en effet au passage du plus petit nuage. ils le jouent à la Bourse… et le perdent le plus souvent. elles conservent toujours à peu près dix pour cent de l’argent de leurs clients disponible dans des caisses automatiques pour des retraits ou des transactions liquides. il sera plein aux as. en théorie. –En général. Autre point commun? Les deux systèmes assument que les êtres humains ne sont faits que pour une chose. non? –Of course. Il y avait bien des emplois en finance. il illustra son argument à l’aide d’un exemple plutôt connu. à servir des hamburgers. accompagnée d’une baisse drastique dans le secteur de la production. l’économie ne se rétablit jamais véritablement. le communisme est censé conduire à une disparition totale de l’État. C’est tout le système qui est fait pour s’écrouler. dans ce système. jusqu’à ce que le pays en question ne soit plus capable de la payer. avec un doctorat en poche. expliqua-t-il. Tout ce qu’il touche se transforme en or. soit celui du milliardaire qui. . –Ah d’accord. Une mise en commun des biens matériels? Ce à quoi il répliqua à ma plus grande surprise que le communisme ne s’oppose pas véritablement au libéralisme. –Ça fait déjà des lustres que la Grèce est insolvable. Me préparant déjà à recevoir de glorieuses citations de Marx. ce système décrétait que le pays est en période de croissance jusqu’à ce qu’elle éclate et que les crises finissent par provoquer à la longue une instabilité politique et sociale qui peut dégénérer en guerre. mais tout son argent ne lui permettra pas de survivre plus d’une journée si les magasins n’ont plus la moindre carotte dans leurs rayons. do you think that bankers can be moral? La question me fit sourire. le monde entier devrait être frappé d’une mélancolie automnale. Dans un contexte d’hyperinflation. ce ne sont pas vraiment des crises? Tricky question. le néolibéralisme prévoyait clairement des mesures contre l’hyperinflation. À présent que le mal était fait.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL McGill’s Gates . –… enfin bref. ce n’étaient jamais vraiment les pays qui étaient en faillite. qui avait prétendu s’opposer fermement à la hausse des frais de scolarité lorsque le gouvernement Charest était encore au pouvoir ? Une réflexion sur la mondialisation… À en croire l’imaginaire fin-de-siècle que la génération des grands romantiques du XIXe ne connut qu’à son déclin. s’abstint également de m’entraîner avec lui. À proprement parler. Avant d’avoir pu décider tout à fait si je voulais m’arrêter. de l’Irlande… Sauf que naturellement. et l’on rêvait déjà aux vacances de Noël. C’est un peu la morale du mythe de Midas. se présente chez un fermier pour lui offrir toute sa fortune en échange de sa récolte annuelle. des États-Unis. Miruna Tarcău des grands groupes financiers. Ergo. à l’arrivée du mois de novembre. Et après. le travail. Autrement dit : de nouvelles bulles sur lesquelles l’on se met à parier de nouveau. ce qui laisserait la main invisible décider du « libre développement de chacun ». Pour qu’on puisse parler de crise. c’était quoi au juste? Un plus grand emprunt? En vérité. provoquant ainsi ce qu’on prend pour des crises économiques. Il fallait bien que les gens aient quelque part où entreposer leur argent. ce fut le type brun qui m’aborda le premier : –So. ils n’allaient quand même pas se mettre à tirer un nombre démesuré de billets de banque comme sous la république de Weimar? –Le tirage des billets de banque est toujours démesuré s’il correspond à aucune valeur physique. or. l’énergie. Mais les banques ne servent pas seulement à l’entrepôt de nos économies. dans un contexte de crise alimentaire grave. non? Certes.

organizate de obicei la Romexpo. editori. Apulum (Muzeul de istorie) etc. de plus en plus en proie à l’énervement. de produse tradiționale. ele fiind oportunitatea ideală pentru a se face cunoscută activitatea instituțiilor. Un peu plus tard. Ana Maria Gîbu: 1. Le chemin en métro me parut abominablement long. aici pot găsi cărți care lipsesc din librării. dar aș opta fără tăgadă pentru cele de carte din mai multe considerente: scriu şi îmi doresc foarte mult ca şi cărțile mele să ajungă pe standul unui astfel de târg. Je ne voulais pas savoir pourquoi la plupart des gouvernements sont en train d’imposer des mesures d’austérité fascistes contre lesquelles protestent les étudiants en ce moment? –Excusez-moi. ce puteți să ne spuneți despre acestea şi cât de necesară este participarea la târgurile de carte. Târgul de carte interviuri luate de Ana Maria Gîbu 3 Tot mai mult în ultimii ani se organizează târguri şi expoziții din toate domeniile. Je ne croyais toutes ces histoires qu’à moitié . devant l’entrée Milton. cei care nu avem posibilitatea să ajungem în București la târgurile naționale şi internaționale de carte. –Isn’t it your job to serve and to protect citizens in need? Il faut dire que je ne m’attendais pas à une réponse patriotique de sa part. de gaz lacrymogènes et de poivre de Cayenne. atât în calitate de autori cât şi de vizitatori? Care este sentimentul pe care-l trăiți în timp ce sunteți înconjurați de zeci de cărți pline de secrete? Luminița Zaharia: Un târg de carte este întotdeauna o desfătare pentru ochi. de asemenea. mademoiselle? CANDELA DE MONTREAL –Quoi! m’écriai-je alors. Une dizaine d’étudiants avaient décidé d’occuper les bureaux de l’administration au cinquième étage du bâtiment James. ai bătrânului ziar și al tinerei edituri. Je me dis que mon copain devait avoir mal jugé la situation.iunie – august 2013 Au moment même où je me disais que je ne comprenais plus rien à leurs positions. L’une d’elle lui demanda : –May we ask you a question? –Yes. critici literari. iar pentru un autor care își lansează o carte – oportunitatea de a se face auzit. un prilej de a cunoaște ofertele editurilor. Des gens essayaient de s’enfuir par l’entrée Milton. non! Au contraire! Tout le (…) entiè. Des étudiants avaient alors décidé de former une chaîne humaine autour du bâtiment de l’administration pour empêcher la police d’arrêter leurs camarades au cinquième étage. le prénom. d’accord. co-patroni ai trustului de presă. lorsque le policier répliqua fermement : –And property. Mais je ne pus m’empêcher de songer aux sombres prédictions du type de Côte-des-Neiges. noutățile mai ales. să nu-mi tulbure nimeni extazul. je lui demandai alors de m’écrire un message texte pour m’expliquer ce qu’il avait à me dire. are dublă reprezentativitate: ca patroni de tânără editură. tandis que je cherchais encore mon copain. aucun livre pour me changer les idées. de a mă plimba printre cărți! Pentru un autor. il devait y avoir plus de cinq mille manifestants regroupés aux gates de McGill. aş achiziționa cărțile preferate la un preț redus. un tărâm magic în care te poți pierde ca Alice în țara minunilor! Încerc să nu ratez în nici un an. de a achiziționa cărți din toate domeniile de interes. Merde! Mon copain. de neasemuit cu nimic. –La feuille de contacts. dar şi a persoanelor fizice: târguri meșteșugărești. membră a Asociației Editorilor și Distribuitorilor profesioniști din România. à côté de Côte des Neiges. au șansa de a se promova. J’étais déjà pratiquement parvenue à l’entrée du métro quand je me rendis compte que le type à lunettes essayait de m’arrêter depuis cinq bonnes secondes. Qui a tabassé qui? Tu n’as rien. Ce n’était pas dangereux? –Non. on est bien contents que la police soit là pour nous protéger. dar am participat și la alte târguri de carte. Je décidai alors de donner mon courriel pour éviter de perdre davantage de temps. l’email et le numéro de téléphone de leurs contacts. articole de îmbrăcăminte. aş întâlni scriitori. J’hésitai à la prendre. scriitorii îndrăgiți. Je pourrais la récupérer? C’est alors que je m’aperçus que j’étais presque en train de crier – un peu comme mon copain sur les quais de la ligne verte. et je me mis à regretter que la ville de Montréal n’avait pas investi davantage d’argent dans ses transports en commun pour créer une ligne sous le Mont-Royal qui relierait directement les deux côtés de la butte. medicamente.(…) -cifique! –Bon. și anume Gaudeamus și Bookfest. Pris dans la foule. Parle plus fort! –Des (…) ont débarqué! Je sais pas combien (…) et ils disent que les gardes de sécurité (…) tabassés! –Quoi. și ca autori de cărți. Mon téléphone se mit à vibrer : je reçus quatre ou cinq messages. de mașini. Ou du moins… c’est ce dont j’essayais de me convaincre jusqu’à ce que je parvienne à traverser la foule réunie sur la place devant l’entrée Milton. societăților comerciale. et ils avaient envoyé des messages aux étudiants de dehors affirmant que les gardes de sécurité les avaient tabassés. la prețuri fără concurență! Editurile. Pentru noi. ca de exemplu Kilipirim (Sala Dalles). a editorilor de la Națiunea. Trois appels manqués. mă pregătesc sufletește și financiar. din diferite motive. Aștept aceste evenimente cu sufletul la gură. toi? Comme je n’entendais toujours rien. suflet și spirit. poeți. Bouge pas! Et dis-moi où t’es! Fin de la conversation. sans doute Américaines. decorațiuni interioare. Je décrochai au moment où le type me tendit une feuille demandant le nom. Pentru iubitorii de carte. Est-ce que je suis à McGill? Non. tandis que d’autres tentaient de s’engouffrer dans des bâtiments pour échapper aux gaz et aux coups de bâton – mais une partie de l’escouade bloquait toutes les issues. un mois plus tôt. aceste târguri sunt necesare ca aerul. il me semblait que ce type et mon copain étaient tous deux devenus fous. de a intra în contact direct cu cititorul sau cu alte edituri. J’étais vraiment sûre de ne pas vouloir laisser mon email? Silence. Aucun réseau. ce à quoi il m’invita hardiment à venir le rejoindre. tandis qu’une autre se chargeait d’acculer les dissidents au mur avec leurs boucliers. uneori merg cu prieteni dragi. ca scriitori. cel puțin cele două mari târguri. Les choses peuvent facilement dégénérer : et après. de a-și majora considerabil procentul de vânzări! Romeo Tarhon: Participarea noastră. des gens s’en sont pris aux gardes de sécurité? –Non! Des étudiants ont (…) James Building. s’il vous plaît. La care dintre ele m-ar duce pașii prima dată? Evident că nu aș ocoli nici târgurile de îmbrăcăminte sau cosmetice. apartenență care ne onorează și ne obligă. atât eu. târguri de carte etc. cât și Cezar Mihalache. on ne peut pagina 24 jamais vraiment juger correctement le déroulement des événements. j’arrive. alteori îmi doresc în secret să merg singură. de mobilă. produse electrocasnice. une scène me marqua plus particulièrement : j’avais rejoint la rue Milton lorsque je vis deux étudiantes près des Gates de McGill. D’après mon copain. armés de bâtons. où je vis débarquer une centaine de policiers anti-émeute. s’approcher d’un policier. să nu împart cu nimeni aerul vrăjit al acestor oaze de frumos. et (…) -bassés! –Je comprends rien. quelqu’un eut l’idée géniale de me passer un coup de fil. produse cosmetice. les uns après les autres. .

Mihaela Tălpău. 2 La care dintre aceste târguri aţi participat şi în ce calitate? Ce v-a impresionat? L. în general vorbind. pasiune. Alexandru Mironov și mulți. prezentă în antologie. Cum am spus deja. (Foto 3. pentru a lega prietenii literare ș. ci și de carte școlară. Ana: Regala . a lui Sever Mureșan . 4. R.G. Ion Lupan aflat între două avioane de pe meridianele lumii. între care mulți cu o notorietate de invidiat de către alte publicații. (Foto 1. De pildă.a. Adică din pagina 25 diaspora. între cei 35 de autori.. Rodica Diaconu. M-a impresionat (m-a copleșit!) marea de cărți în care pur și simplu mă pierdeam. iar o parte sunt debutanți din punct de vedere publicistic. mesageri și gazetari. citesc aproape toate numerele revistei Momentum. să scriem mult și să publicăm cât mai mult.. cu oameni de cultură și arte și să vedem ce se mai poartă în moda cărților sperând că. copii! A. Apulum. Sinceră să fiu. că nu e totul pierdut! M-au impresionat lansările de carte. având bucuria să ne reîntâlnim cu foarte mulți colegi de breaslă. Era de înțeles că ți-ar fi fost foarte greu să fii prezentă la lansare… Așa cum spuneam. pe consacrata poetă.d. măcar în această lume specială. științifică. AMG. Ce aveți în vedere în acest sens pentru edițiile din toamna lui 2013? L. tot îi va aduce mai aproape de ei înșiși!)... 2012. poetul și publicistul militant Virgil Andronescu din Brăila. concerte. de la Ediţia a VII-a a Salonului Internațional de carte Bookfest. interviurile. pentru a deveni conștient de impactul scrisului său. să vadă. bineînțeles. ca omeni de cultură din a căror revistă săptămânală în format print și cotidian în format digital. în calitate de autori. am lansat primul volum din colecția antologică purtând titlul sugestiv „Cu patria în suflet”. am cumpărat toate volumele disponibile!). dar și de presă. dar și cu alți autori de succes…? Trăim sentimentul firav al unei glorii de moment umbrit de amărăciunea că nu traversăm cele mai bune vremuri pentru carte. să atingă hârtia. Să nu ratez nicio ediție! R. pe prietenul nostru scriitor. Respectând tradiția creată prin invitarea unei țări la fiecare ediție. La ediția din toamnă a târgului de carte Gaudeamus. îmi face plăcere să o remarc. autoeducare. boemă dar selectă. prima ta carte. proiecții cinematografice. Cât de important este pentru dumneavoastră ca autori de carte sau ca editori să fiți prezenți la aceste târguri de carte? Târgurile de carte pot avea influență asupra unui scriitor sau editor? L.T..criticii. Kilipirim. Gabriel Mirea. la Gaudeamus.. atmosfera caldă.M. Mihai Popa. Cezar Mihalache.Bineînțeles că. Mulți români. căreia îi sunt apreciate calitățile prin conținut. ale editorilor autori. la standul editurii Lumen (și. mulți alți scriitori adorați! M-a impresionat prietenia care lega acolo oameni care nu se văzuseră niciodată. nici cu un an înainte. Dăruiți-le. care a venit special din Franța. și vom vedea că prin cultură. (foto 2. o parte sunt încă la început de drum liric având una sau mai multe cărți. am lansat volumul “Şi îngerii au îngeri păzitori”. și ale noastre. tabloidizarea și impostura. pe fondatorul „Fundației Literar-Istorice Stoika”. nu doar spiritual. nici străini. deși eu nu le-aș spune ”târguri”. prin literatură. precum și de Rodica Diaconu – redactor la editura Eminescu. Prezentarea a fost asigurată de scriitorul Marin Codreanu și de managerul editurii. odată cu autograful pentru care vizitatorii stăteau la cozi lungi.Z. Anghel Drăgan) A. Bogdan Cristian Târziu) R. Andrei Sever Mureșan. o cheamă Ana Maria Gîbu. pentru a-și cunoaște cititorii și. prin scriitori și cărturari. își dăruiau și o bucățică de suflet! I-am văzut de aproape pe Mircea Cărtărescu. am plecat cu sacoșe de cărți pe care de-abia reușeam să le duc. scriitorii și făuritorii de cultură și cărți. Vă mulţumesc în numele lor şi al meu. care cuprinde și un grupaj din poeziile tale (la standul editurii Singur).. așa cum am făcut-o și la lansare. reprezentații de teatru pentru copii şi cursuri de limbă franceză.. Bookfest. Salonul s-a bucurat de 300 de evenimente: lansări de carte. Luminița Zaharia. alături de un gând bun. poeții Gabriel Mirea. Bookfest s-a bucurat în 2012 de participarea Franței ca oaspete de onoare.. Având în jur de 150 de condeieri.Z. apărute tot la editura Eminescu și prezentate de scriitorul și istoricul Mihai Popa.. Bogdan Cristian Târziu. România are șansa să se salveze. invitata editurii Națiunea). și nu am decât cuvinte de laudă.. Mulți scriitori străini.. jurnalist și expert IT.. culorile cărților destinate copiilor (aș spune că acestea m-au vrăjit întotdeauna cel mai tare!). dar nu neg faptul că pentru un scriitor. vom fi prezenți ca observatori.M. în perioada 30 mai-3 iunie. pe poeta debutantă de mare sensibilitate patriotică Doina Butnaru. nu am lipsit.G. nu s-au infiltrat manelismul. . și Grădina mea. sesiuni de lectură şi întâlniri cu personalități ale lumii literare românești şi internaționale. de doi ani de când ființăm și ca editură. la ediția din acest an a târgului de carte BookFest 2013.. La ediția 2012 a târgului Gaudeamus.. beletristică. L. Încă nu s-a iscat nici un scandal de plagiat la un așa nivel. La această ediție. tot am fi fost nevoiți să participăm activ la astfel de manifestări.. recenziile. care are loc la începutul verii și unde lansăm o parte din cărțile editate. Luminița Zaharia. După cele două ediții de la care nu am lipsit de când funcționăm și ca editură. cu 35 de poeți care au ținut să publice versuri de dragoste de țară și pentru sfânta limbă românească. o poezie dragă sufletului dumneavoastră. Cezar Mihalache. Au fost prezenți la eveniment mai mulți autori ai volumului. vă rog să le transmiți ceva scriitorilor tineri şi cititorilor viitorului număr al revistei online “Vis de artist” şi “Momentum”. am avut marea surpriză de a găsi cărțile tale. și nelipsită de la lansările Editurii Națiunea. mai ales tineretul avid nu doar de lecturi ușoare. al unei foarte tinere poete. prezentările de cărți importante. pentru ungerea spiritului cu mierea culturii pe pâine neagră și amară..M. de la fiecare târg. Consider indispensabilă prezența noastră măcar la o parte dintre aceste târguri. (consemnări ale scriitoarei Cezarina Adamescu. comunicatele. care sa desfășurat în Pavilionul central ROMEXPO...semn că lumea mai are o șansă. Și cum ar fi altfel lansând un autor de calibrul profesorului Ion Coja. autorii în carne și oase. Cezarina Adamescu.iunie – august 2013 Dar chiar dacă nu am avut aceste responsabilități.Z. Cititorilor tineri le doresc să se îndrăgostească de carte și să nu se vindece toată viața.Z. 3. pe scriitorul și publicistul Virgil Ciucă din SUA. antologia Poeme Hai Hui. să nu uite că prietenul care nu-i va dezamăgi niciodată este cartea! Urmăresc constant activitatea Asociației Vis de artist. Succes! În încheiere. care. Mai era un nume acolo. cu volume incendiare. Doru Dăncuș) În calitate de autor? La târgul Gaudeamus din noiembrie 2005 am lansat volumul Contraste. precum și la alte astfel de manifestări.. Aș parafraza o cunoscuta pildă proverbială cu următoarea zicere: Dacă nu ai carte. Ne-am propus să fim prezenți și activi la târgul internațional de carte BookFest. ca publiciști și gazetari. de scriitori de articole. Sănătoși să fim. să savureze cuvântul scris.G. fascinată (leaș fi cumpărat pe toate!). fiindcă numai negoț și târguială nu se fac pe acolo. Sivia Cincă. CANDELA DE MONTREAL Doru Dăncuș. între care. mirosul de cerneală. Ion Coja. deja. nici români. Mulți. dar și de pe podiumul unde se lansează cărți. nu lipsesc literatura. A. să publicăm cu orice preț. scriitoarea Silvia Cincă. copertă și execuție tipografică. de editori și scriitori. scriitorul și artistul plastic Florian Stoica Laurențiu. nu ai parte. La Târgul Apulum 2008 (Muzeul Național de Istorie) am avut onoarea unei duble lansări: volumele Are mama două fete și Totul cântă-n jurul meu..m.Așa da. firește. apărut la editura Eminescu. la un târg de profil. noutățile editoriale. A.T.G. rezultând o voluminoasă și superbă carte. de a fi avut numeroși invitați și de a fi fost luați în seamă de ”lumea bună”. mă simt mult mai bine ca vizitator decât ca autor la aceste târguri. dar și marea de oameni dornici să cunoască. cărturărească.T. între care. nu ne permitem să lipsim din decor.M. limbi străine.. Mulți dintre coautori sunt poeți de notorietate. ne putem lăuda cu bucuria de a fi avut succes. este foarte important să participe la evenimente de gen. Romeo Tarhon. coautor George Filip. să încerce să-și aștearnă sufletul și gândurile pe hârtie (fie și un simplu jurnal.

Dacă-n creație-ai dat chix. alune! Robului epigramei Iar stai la ordinator Și pândești o epigramă? Rupt în coate și dator. Deviza viitoarei adunări va fi celebrul distih ce aparține lui Marin Sorescu : . că nu mai am date Și-mi dă doar coduri cifrate ! . Dl. după care. Unele îți ies pe nas ! Lasă-te. prea plin de sine Nu prea muncește mult. Președintele Asociației Culturale Române. Catalina Stroe. unde toți cei prezenți au apreciat regalul de literatură la care au participat. dar cu. desemnată să conducă și ședința din ziua respectivă. Șerban Silion.. În aere e el polivalent! Plutește el.ro. de data aceasta deviza a fost . Dar tu ești cea care-ai uitat Câte minciuni spui și cât riști! Parcă ești pomul lăudat! Sfat Decât să i-o spui direct. Pavel Leahu. A patra întrunire a Cenaclului . Fiecare reuniune desfășurându -se sub egida unei chemări..c. memorialistul Ion Anton Datcu. redăm mai jos știrea și spusele domniei sale: Cenaclul epigramiștilor „Păstorel Teodoreanu”. Cenaclului Epigramiștilor din Montreal Epigrame . prin intervențiile avute. Mery Palcu. Să îl faci de panoramă! Răspunsul epigramistului fără inspirație Ce-ți mai face epigrama? Mă întreabă un confrate. fabule. coordonatorul și președintele Cenaclului Epigramiștilor „Păstorel Teodoreanu”. de necaz Și-ndată schimbă acul la… macaz ! Unui ofticat De scrii ca omul la plictis Și curge nasul unu i pix. că faci doar . A format cu el un cuplu !” Pentru informații suplimentare puteți apela la coordonatorul cenaclului.. epitafuri și glume celebre. Mustăcește-o în concept Și-i servești o epigramă. dar noru-i plin de… ace! Unuia fără inspirație De te doare capul că n-ai haz Iar confrații te vorbesc de rău. memorialistul Ion Anton Datcu a adus mulțumiri celor de peste 30 de participanți și invitați. pline de umor. De comun acord s-a luat hotărârea ca. telefon (450) 622. Cel de al doilea vicepreședinte ales este epigramistul Mike Farcas.Păstorel Teodoreanu” a avut loc vineri.Montreal.Oaia ce-a mâncat-o lupu’. Eugenia Radu. S-o culegi e imposibil… Nu ești pasăre.. Melania Rusu Caragioiu. Nivelul ridicat al manifestării a fost certificat de prezența în sală a patru președinți de asociații românești.Montreal. S-au remarcat stârnind ropote de aplauze. Doar tu te mai bagi în seamă! Epigramistului optimist S-a copt epigrama-n pom. viitoarea întâlnire a membrilor Cenaclului „Păstorel Teodoreanu” să aibă loc vineri 30 august a. Nu știu.c. care împreună cu operatorii Bianca Lavric și Nicolai Lavric reprezintă neobosita echipă a televiziunii K2 Tv. Hai. distinsele recitatoare. Cu ocazia acestei întâlniri s-a hotărât ca vice-președintă a Cenaclului să fie poeta Melania Rusu Caragioiu. tot în aceeași sală ( frumos și nou renovată). care au răspuns chemării de a participa la deja cunoscutul concurs de epigrame. a adus elogii importanței acestui cenaclu. la Biblioteca Bisericii Buna Vestire din Montreal.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Cenaclul epigramiștilor Melania Rusu Caragioiu pagina 26 Ca urmare a comunicatului de presă dat de dl... mai soarbe-o dușcă.6845.. Victor Roșca. Carmen Ionescu. că nu îi place Îl urcă-n nori balonul de talent. orele 18 :00. Du-i din Sara(lui)ilie Puțin haz.Hai la lupta cea mare !” În deschiderea întâlnirii. Petrece-ți oful cu o miss! Unui epigramist Epigrame naști și rime.crime” Dormi ! Permite-ți un… popas! Epigramistului galant De mergi la cofetărie Să-i cumperi și poante bune. care a revigorat activitatea culturală din Montreal și nu numai. și Petre Protopopescu au adus o notă de bună dispoziție.Melania Rusu Caragioiu Altuia. gazdă ospitalieră și organizator fiind redactorul șef al revistei „Candela de Montreal”. 26 iulie a. În emoționanta sa alocuțiune Domnul doctor Paul Dăncescu. ci om… Poate-ți pică ea… plocon! Unei lăudăroase catren Ne crezi pe toți alzheimeriști. lista fiind lungă… Poetul Adrian Erbiceanu a citit o serie de versuri dialogate. Doina Hanganu. Ion Anton Datcu.

opera sa ajunge în finala celui mai mare concurs internațional ținut vreodată (5201 participanți) la World Trade Centre Memorial Site Competition. către întreaga lume. El este. El se remarcă de asemenea prin contribuția adusă comunității din care face parte. doar pentru a aminti trei dintre cele mai importante reușite pe plan artistic. el a deschis o nouă poartă culturii noastre. (. Juste pour rire. simboluri caricaturale în obiecte fizice. inclusiv Le Cynisme (1993) care a avut loc în Grand Foyer Culturel de la Place des Arts. iar a doua.) Nu copiez niciodată pe nimeni (și) pentru a ști cum să fac. Trophée Victor. artei și culturii canadiene. pe plaiurile străinătății? Este un artist care transformă.un artist complet Românul care trăiește oriunde în Canada și care nu se mândrește cu reușita unui român. În competiție cu el însuși. Marc Marinescu desfide prin propria-i operă. legile fizicii creând în arta sa ceea ce mulți ar vedea imposibil. pagina 27 Marc Marinescu . să descopăr.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Carmen Ileana Ionescu contribuția sa. cum să nu fac. este cea mai gravă dezonoare adusă neamului din care te-ai născut! Dar cine este acest om purtat de valurile vieții. printr-un stil absolut personal. Dar să nu uităm că tot el este cel care a conceput și realizat trofeul decernat câștigătorilor aceluiași festival. 2004. Marinescu a fost Directorul artistic al Concursului Internațional de arte vizuale al Festivalului Juste pour rire. ci cu nu mai puțin de cincizeci de ani de dedicației pentru arta pentru care a fost născut. trebuie mai întâi să aflu. Marc Marinescu ne spune – trec la treabă fără a ține cont de orele petrecute. nu este un adevărat român. prin pasiune și sudoare. timp de jumătate de secol. a lui dacă vreți. Anul acesta. care a avut loc între 13 și 27 iulie. expoziție în aer liber (cum se putea mai bine decât a expune sub cerul liber arta acestui artist complex!). Am o frică profesională de a nu călca pe urmele bătute de alții. Nu cu puțină experiență. . trofeu omagial cu care este onorat în 2009 pentru De asemenea. Acestea. fiind un cetățean de onoare al acesteia. care a avut ca temă cinismul. ambele desfășurate în această vară – prima.. Căci. Este un designer. la care prezintă 24 de lucrări. Cu o bogată activitate expozițională. precum mulți dintre noi. New York.. Dl. făcându -l totodată să guste din bucuria de a breveta unele din operele create. la umorul vizual. un arhitect. le vom aminti doar pe ultimele două. a nu aprecia munca și devotamentul propriului tău concetățean. Dar Marc Marinescu nu este numai un artist. Dar paleta sa de recunoaștere a muncii de aproape o jumătate de veac nu începe cu această numire. medalie atribuită de către Guvernul Quebec artiștilor pentru activitatea lor culturală și științifică. de asemenea. Lucrările sale l-au urcat pe treptele cele mai înalte ale recunoașterii locale și internaționale. un artist complet! Este acela care prin viziunea lui unică aduce noul. grupând în palmaresul succesului premii și distincții de valoare internațională. cel care a creat Medalia pentru Prix du Quebec a anului 2011. Despre munca sa. prin vibrațiile bărbatului român.

iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 28 PARCURSURI ILUSTRATE 5.C. atât reală cât și legendară. înconjurate de minarete înalte și elegante a căror siluetă se profilează pe cer.artista Wladimir Paskievici . 3). filozoful (și geometrul) Pitagora. Așezăminte apar din perioada de piatră (neolitic). Naxos. aporturilor lor civilizației umane și a bogățiilor lor incomparabile. a învins! Insula avea o mare importanță economică : aici se găseau cariere importante de marmură de calitate. Dacă în trecutul îndepărtat al insulei. celebră prin creațiile sale artizanale). A doua. al vinului. Bizantinii. și-a găsit nevastă. Londra și Beijing. În Grecia și Turcia – În croazieră Angela Faina . pentru obiectele artizanale în ceramică de culoare roșie. Atenienii din nou. o viziune furtivă (Fig. Naxos. mai mulți măgari decât bărbați ». urmați de Fenicieni și de Ionieni (Greci). precum și arhitectul Rhoicos. este un cartier al portului unde balcoanele locuințelor la malul mării se găsesc chiar deasupra . Romanii. cu un sat-castel (Pyrgo) în care « sunt mai multe biserici (75) decât case. etc. insula cea mai apreciată de turiști (400 000 pe an). Acesta se vede în multe aspecte ale arhitecturii și ale vieții de toate zilele. Micenienii (din Micene). totul sub un cer mediteraneean superb. matematicianul și astronomul Aristarh – primul filozof care a spus că Pământul se învârtește în jurul axei sale și în jurul soarelui! –. anterioară celei grecești. Primii colonizatori provin din Anatolia (Turcia de azi). zeul mărilor și al oceanelor furtunoase. Efes. Un relief dulce ce-ți permite să faci excursii urcând și coborând pantele împodobite de nenumărate case și vile. Samos are un trecut glorios pentru că printre fiii ei se găsesc fabulistul Esop. etc. Venețieni. azi se poate făli. la reîntoarcere în port. În săptămâna petrecută pe vapor. Istanbulul este unul din rarele orașe din lume care intră într-o categorie aparte. Naxos produce și exportă marmură și șmirghel. și ea de proveniență divină. Mykonos cea albă cu acoperișurile caselor albastre și Samos.d. arhitecți și sculptori de valoare. și care a distrus o importantă insulă ce se afla în acel loc. mare calmă. este marele număr de moschee grandioase. În sfârșit. susține că în apele insulei. Azi. precum și diverse produse alimentare. al extazului și al fertilității – pentru a obține privilegiul de a deveni divinitatea titulară a locuitorilor insulei. așa cum se poate vedea de exemplu în coafura femeilor (Fig. relief stâncos și mici golfuri. Samos. 2 și Fig. Primele așezăminte datează din al patrulea mileniu înainte de era Fig. insula cea mai mare și plină de legende. pe care voisem deja să-l vizitez cu atâția ani în urmă. Istanbul. cer albastru. Apoi. Alta. toate albe cu un acoperiș – uneori cu o cupolă – într-un albastru caracteristic. 1 Grecia : Ruine Angela Faina Acuarelă (23 cm x 30 cm) Myconos este. centrul unei foste colonii importante din Turcia și Cnossos. nepotul lui Apollo și nepoata lui Dionysos. Cicladele sunt locuri turistice de predilecție pentru frumusețea naturii : climă mediteraneeană. cea mai mare și cea mai înaltă. mai mult vin decât apă. trecutul insulei se confundă cu cel al celorlalte insule. 1) valurilor. au venit valuri de cuceritori : Romani. Voi relata numai impresiile unui turist fermecat de cele văzute. Santorini atrage prin faptul că această insulă este produsul unei violente erupții vulcanice care a avut loc în jurul anului 1600 î. cea a capitalelor imperiale cum sunt numai Paris. atunci când descoperi acest oraș venind din mare. ideale pentru a adăposti yachturi. încă din antichitate. este imensitatea marilor moschee (Moscheea albastră. Capitale deosebite. Atenienii. pe drept. are o bogată istorie. amfore și cupe. au existat reprezentanți ai civilizației minoice. Una din atracțiile turiștilor sunt morile de vânt. în Creta. În trecere. Primele așezăminte umane datează din epoca de piatră și provin din triburi din Anatolia. Azi. ne-am îndreptat spre Istanbul. inițial o biserică creștină devenită apoi o moschee otomană și actualmente un muzeu incomparabil). între altele. Moscheea lui Soliman Magnificul. este celebră. Poseidon (Neptun la Romani). fiind cel mai puternic. care a durat 624 de ani (12991923). Una din ele pretinde că numele Naxos provine de la numele unui fiu al lui Apollo. din care locuitorii au produs vase. etc. Unele insule s-au făcut cunoscute prin civilizația lor avansată pentru epocă dar multe au fost distruse de frecventele și puternicele cutremure din regiune. Apoi. Alte produse artizanale sunt obiecte în bronz și bijuterii diverse. Una din cele mai surprinzătoare legende este cea relatând disputa între Poseidon și Dionysos (Bacchus) – zeul vegetației. cunoscut în antichitate. Nu voi rezuma aici aportul imperiului otoman. considerată ca cea mai frumoasă. Dar și legendele impresionează. Persanii.. Aceasta pentru ca pescarii sau căpitanii de vapoare să sară iute în casă. datând din al 16-lea secol. legenda ne povestește că numele insulei provine de la eroul Mycon. etc. Arabi. Pentru rest. devastată de o erupție vulcanică. Un altul. al pomiculturii. fostul centru al civilizației minoice. am vizitat insule făcând parte din Ciclade (Santorini. ce se detașează pe un fond de coline stâncoase sau de mare cu multe plaje.naratorul noastră. precum și celebra Sfânta Sofia. Prima impresia a Istanbulului. Roma. * După Ciclade. Bizantini. datorită importanței lor istorice. Dionysos. Istoria lor este foarte asemănătoare. este contrastul între tradiționalism și modernism. ce ar fi constituit legendara Atlantidă. Primii ocupanți ar fi fost Tracii. continentul magic din Mitologia greacă. Ca trecut istoric. A treia. Cicladele sunt un grup de 38 de insule situate la estul Greciei de sud din care numai 24 sunt locuite. Minoianii (provenind din Creta).

cu o masă de cca 70 de tone fiecare). covoare.2 Turcia – Istanbul : Tânără purtând o coafură tradițională Angela Faina Grafică (23 cm x 30 cm) Dimineața. Minos. zeul timpului. jumătate taur. * Seara. atât prin proporțiile sale armonioase (dimensiuni interioare 70 m lungime și 60 m lățime. cu nenumărați și agresivi vânzători de pielării. tablouri. este perfect conservată. care era considerată ca una din cele 7 Minuni ale lumii antice. 16 000 m2 de mozaicuri pe fond aurit și numeroase alte decorații. 4). dar și vase.5 m și o înălțime de 43 m. ea este un superb exemplu de arhitectură bizantină. jumătate om. etc. Tezeu. În epoca sa de glorie. când influența ei 1Fig. de covoare precum și de nenumărate obiecte aurite : bijuterii (coliere. Pentru a ieși din Labirint. la sfârșitul imperiului otoman. cât și prin decorațiile sale interioare : 24 coloane antice (2 din porfir. atunci când parcurgeam pe jos. a pătruns în Labirint unde.5 m înălțime). Efes a căzut în declin o dată ce regiunea s-a înnisipat. a constituit cea mai mare bazilică din acea epocă. al VI-lea. al XI-lea î. vase. De acolo. Înăuntru. cu o capacitate de 24 000 locuri și biblioteca. a folosit un fir desfășurat dintr-un ghem de lână pe care i l-a dat iubita sa Ariana. a ordonat arhitectului său Dedal să construiască un Labirint de unde nimeni nu mai putea ieși și l-a pus pe Minotaur înăuntru.d. devenit tânăr fugos. la gura unui fluviu ce se vărsa în Mediterană. Topkapi se întindea pe o suprafața de 70 de hectare și adăpostea 4000 de persoane. marmură și porfir (20 m înălțime și 1. Moscheea albastră. Tot Creta a fost locul unde Zeus. totul pare plutind în aer. Azi. ne-am plimbat în bazar. am profitat de o vedere admirabilă spre mare (Fig. care-și devora toți copiii. și când eram înconjurat de atâtea ruine… Viitoarea escală a fost în Creta. Seara. având o suprafață interioară de 100 m x 70 m și o cupolă cu o bază de 31 m diametru. Întemeiat de Greci în sec. așa numită din cauza numeroaselor mozaicuri de culoare albastră cu care este tapisată în interior. tronuri. pe o cale pavată cu pietre în perfectă stare. O înstrăinare completă. lampadare și multe altele. Ea a fost construită la începutul secolului al XVII-lea. moscheea este luminoasă (are 138 de ferestre) și în afară. Așa cum am spus. 4 Turcia – Istanbul : Vedere Angela Faina Ulei (23 cm x 30) admira multe vestigii grecești și romane interesante : templul zeiței Artemis (azi în ruine). Interiorul moscheii are o suprafață impresionantă (64 m x 72 m) și este luminată prin 200 vitralii. mama lui. 10 din marmură albă și 12 din granit).). Greu să te abții să nu cumperi ceva… În restul zilei ne-am plimbat prin oraș. l-a protejat contra lăcomiei tatălui său Cronos (Saturn). Construit puțin după cucerirea Constantinopolului (1453). pe coasta Asiei Mici. Lucrurile s-au complicat când nevasta lui Minos s-a lăsat sedusă de un (adevărat) taur trimis de zeul Poseidon și a dat naștere Minotaurului. de factură romană. ceasuri. fiica lui Minos și sora vitregă a Minotauru lui. teatrul antic din marmură. Mi-a rămas însă și o ciudată impresie. Aici. Rhea. farfurii. Domul central are un diametru de 23. etc. În ceea ce privește Sfânta Sofia. Istorie. În Creta s-a născut Zeus (Jupiter). este considerată ca fiind cea mai frumoasă și . Cum bazilica are o înălțime de cca 55 m înălțime. a fost construită în mijloul secolului al XV lea pentru unicul beneficiu al sultanului și al familiei sale. După amiaza am petrecut-o în celebrul palat-muzeu Topkapi. Totul de o bogăție uluitoare și de un gust extrem de rafinat. în mijlocul sec. am plecat spre Efes. Străzi strâmte cu magazinele lipite unele de altele. Interiorul este impresionant : coloane imense și masive de granit. cu o cupolă de 27. Azi se pot pagina 29 Fig. Când a fost terminată. candelabre. a fost conceput ca palat pentru sultani și a devenit un muzeu în 1921. a reușit să ucidă monstrul. regele legendar al Cretei. pahare. a sedus – luând forma unui taur – pe captiva sa Europa. a cărei fațadă monumentală de două etaje. A doua zi dimineața. 4 minarete înalte și extrem de fine. Fig. brățări. împodobite fiecare cu câte 10 balcoane care le pun în relief.C. și el în ruine.50 m diametru. dând naștere lui Minos. cu artizani lucrând în tot felul de ateliere. oglinzi.5 m diametru și de 47. cercei. 3 Turcia – Istanbul : Tânără purtând o coafură modernă Angela Faina Grafică (23 cm x 30 cm) Moscheea lui Soliman Magnificul. Cele mai vechi oseminte umane datează de acum 128 000 de ani! Civilizația cretană – sau minoică – a atins apogeul în perioada 2100-1650 î. este din cele mai cunoscute și vizitate din lume. furios.C. orașul este în ruină dar in epoca sa de glorie a fost un important centru comercial și religios. mobiliere diferite.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL elegantă. lampadare. ne-am dus să mâncăm într-un restaurant situat pe celălalt mal al Bosforului pentru a admira Istanbulul noaptea. asistat de zeița Venus. Loc de legende. Azi cuprinde cele mai impresionante colecții de comori din perioada glorioasă a imperiului : statui. 20 000 de piese de ceramică artizanală o îmbogățesc în interior pe când 6 minarete (o excepție) o completează în exterior. erou grec fundator al orașului Atena. am vizitat moscheile. În exterior se găsesc 4 minarete robuste. de istorie și de turism. picturi. mortuară ca la Pompei.d.

C. stilată mult. Din trecut ce povestesc.. sub anumite aspecte. cu toate șevaletele deschise. mărunt. Apoi. E un veșmânt de mare clasă Dar și de autenticitate. domeniul nobil cu oamenii de la curte. pagina 30 Turism. clipele pândesc în ochii mei. Cnossos. pe pământ. de-un zeu.. Chipuri simple.. . Tulburătoarea-mi suflare O las să treacă prin noapte. secretul lui. Are cinci etaje. ascensiuni pe munte și plaje la mare. bine organizată și CANDELA DE MONTREAL chiar. lumină Cu sunete calde răscolind privirea. al VIII-lea î. aprinde-o privire.-n veci. pe suflete. “E-ambasadorul țării” . Cândva se va pune sechestrul pe vise Și. Ies din emoții scântei Pe-o tandră amintire. Palatul său maiestuos a cunoscut gloria în perioada 1700-1350 î. sub influența marilor puteri din epocă. Într-o noapte cu stele și lună plină Se odihnește. deodată. Insula oferă nenumărate locuri turistice pentru amatorii de natură : panorame superbe. Unde clipele-s deschise Mângâind vremea amară..infinit.doldora de stele. Creionează.C. Creând nenumărate povești. prin geamul zărilor Ești prea elegantă și ai gesturi selecte! Vino Clipa pe care eu am simțit-o Avea ritmul unui vals plutitor Oare se știe cum trece prin noapte Sufletul meu scuturând candori?: Deodată o inimă-nvie. Și-o vorbă va face.iunie – august 2013 se întindea din Grecia până în Egipt.azi . pe ramuri. de Dumnezeu. a cunoscut prima așezare umană în anul 7000 î. Cnossos. pomii-și agață. capitala Cretei antice. . de sânziene Spumoasa pânză a iilor Fulgeră numai frumusețe Modelele își au farmecul lor Prin gingășie și prin tandrețe.iar . Complet ruinat. Privirea ta naște în clipele dulci Fiorul unui strigăt curat. Unde dorul se coboară În inimi ce tăinuiesc. Noi am ales o plajă unde ne-am petrecut ultimele ore pe uscat. a fost în bună parte restaurat și vizitatorul descoperă o structură complexă. Ca și cum arătătorul (Pitit bine în artere) Ar alerga pe ceasornic În grăbita-i învârtire? Trece viața-n așteptare Nelipsită de tristețe Fără dulcea ei uitare-n Sărbători de paradis… ……………………… Stingeți doru -n întrebare Și aprindeți în ea steaua Cu luminile pe care Le găsiți. este împărțit în zone – domeniul regal cu sala tronului frumos decorat cu fresce. domeniul militar (palatul era și o cetate) și domeniul comercial pentru locuitorii din cetate – are nenumărate săli și culoare (u neori dând impresia unui labirint…) și dispune de sisteme ingenioase de aerisire (prin puțuri de lumină) și de răcorire (prin aducere de apă curgătoare). 24 iunie 2013. Zilele tale sunt mereu în sărbătoare Iar nopțile albastre . în vis.net/romanblt/ Ie românească – Poeme Lia Ruse Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic. Vino! Îmi șoptești. cum ne sugerează Că. « modernă ». E o tradiție nestinsă Amplifică farmecul femeii Și fiece culoare-i prinsă Cu toată lumina ideii. Grigorescu te-a imortalizat În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat… În poezia lui.. Iar soarele coboară-ncetișor către sud! Cerul zburdă în simfonia păsărilor Timpul tău îndulcit e jucat de insecte. precis. Ecoul lor ducând aceleași vești. Ne este din străbuni rămasă Deci ne oferă identitate. Cum steaua-ți nu-ncetează să m-atragă Noi vom rămâne. mirat. Ie românească. tăcută.Alecsandri “Rodica”.d. Salt-o-ntâmplare. Vara. Ie ! Ești vedeta înflorată.. înainte de a ne întoarce la Atena și de acolo la Montreal. Apoi influența cretană a diminuat și cu timpul Creta a trecut.d.. să știi! Nuferi sărbătoriți pe cer se roagă. era deja populat ă în sec. succesiv.cinstit! Cartea de povesti Vremea-i îmbrăcată într-o altă haină Gându-mi aleargă cuminte: cine sunt? La geam se scutură teiul de taină Proiectând în aer. Vară luminată de-atâtea clipe calde Răcorită de evantaiul frunzelor-vânt Ești-mbăiată-n ploi și zvântată la soare Primenită cu fotă și ie-n mărgele. Cusută în culoare senină. Miroase a miere și lumină: “E valoarea culturii românești”.. în cartea de povești? Vară Vară-acoperită de ierburi în smaralde Și pictată-n culori. plimbări în păduri.. bumbac sau in topit Cusută cu arnici .C. cercei Câmpul se transformă-n galben din verdele crud Fiecare vietate-și țese umbra ei. și ea îmbrăcată ar fi Cu ia ce acum “excelează”. iubirea.din suflet dulce Cu sunet de cristal alb Nu simțiți cum se tot duce Timpul fără contenire. Arborii. Gând și vise. domeniul religios cu un sanctuar dirijat de preoți.. Ce excursie magică! Notă : Imaginile se pot vedea color la adresa internet a revistei : http://pages. Împodobită. Capitala Cretei. Râdeți . Pe străini îi extaziază Tezaurul portului popular Căci pe femei parcă dansează (Păcat că e-mbrăcată-atât de rar). Întrebare Gând și vise Într-o seară Repetată și de alții.d.. încă o zi.

Les femmes avaient des jupes longues. Tudor Vardan se sentit alors traversé par un frisson glacial et des souvenirs effrayants qu'il n'avait pas oubliés. la corde. éperviers. croyaient au fond d'eux même que ce n'était pas fini. au magasin. bottes en cuir. à l'école. C'est comme ça qu'ils apprenaient qui était mort. tu sais laquelle..Non! . réminiscence d'une vielle couche de couleur qui s'était presque entièrement écaillée au cours des années. § Le village Antoneşti était entouré d'acacias bien fournis et. irritaient les sens des gens dans une pâle tentative de les éveiller de l'ennui et de la somnolence des basses terres en été. recouvertes d'une mince couche de sable blanc formé de pierres cassées. désignant à jamais le droit de chacun. Du haut de la colline recouverte de vignobles. C'est là que Dan Vardan apprit le nom des premières vapeurs pagina 31 . toute la famille. d'être rebelle. de betteraves et de luzerne.oncle Stan. sur les routes de terre battues. pour ainsi dire que le soleil brillait seulement par en arrière et il joignit les mains afin de faire une courte prière vers le ciel. c'est pas bon pantoute! condensées sous forme de gouttes qui découlent du serpentin de refroidissement .Et les bagages? . Chaque villageois avait dans ses armoires des chemises de lin blanches.Oui. il est nulle part! C'est comme s'il est entré dans.La corde a disparue. Des maisons blanches revêtues d'étain ou de carton goudronné. en sachant qu'il fallait le trouver.Qu'est-ce qu'il y a femme? . c'est là qu'ils se baignaient et qu'ils allaient à la pêche avec carrelets. paradoxalement. il se laissait apercevoir seulement une fois arrivé à ses limites.Tais-toi mon homme! Vas-y et cherche-le. De hauts piliers de béton soutenaient les fils électriques et quelques-uns portaient à leur sommet de gros nids de cigognes. complétaient une mosaïque de couleurs estompées par la chaleur torride du mois de juillet.le front . légers. Pour ce droit. ils se saluaient quand ils se croisaient sur la route. ils jaillirent comme le débit gonflé d'une rivière qui brise les rives qui le garde dans son lit et ensuite part à la recherche de la liberté. tous portaient des chemises blanches et des pantalons noirs. à la distillerie toujours on travaillait au plein feu et il fallait faire la ligne pour obtenir la liqueur tant désirée.J'y étais! J'étais chez l'oncle Marin. et battant des ailes avec satisfaction.Est-tu allé chez Floarea? . quelques-unes plus larges.L'as-tu trouvé? .. avec le front plein de sueur et avec les mains serrées et froides. Les uns et les autres portaient.Quelle corde? . servant aussi de portefeuille et de porte-monnaie. . au beau milieu d'un labyrinthe twisté le long des rues. Ils s'entendent bien tous les deux.. Toutefois. destructrice.J'étais! . Quand l'automne arrivait. étaient délimitées avec des clôtures en bois peint. .La corde.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL La corde rouge Leonard Ionuț Voicu Avec les veines des temples gonflées. Et la sangle de métal du joug. Les arrière-cours. . les fils du village.. Le train n'attend pas. brodées avec fleurs rouges et bleues. sous verrou. Toutefois. y compris les jeunes. Ce pont surplombait un petit barrage qui obligeait la rivière à former un lac avec une largeur de seulement quelques dizaines de mètres. Le village comptait environ trois cents âmes. partit vers une nouvelle destination. Ils étaient en attente d'un moment déclencheur pour revenir. Puis. Champs de tournesols. il ressemblait à une tache gris-vert entre les champs jaunes de blé et de seigle. tante Floarea. n'est plus en place.Où serait-il mon Dieu? Où est-ce qu'il pourrait être? Es-tu allé où il se baigne d'habitude ? . ainsi que pour la garde de leurs animaux.De quoi tu parles? La corde n'est plus à sa place? Ni la sangle? . Le moulin était arrêté de temps en temps. était l'un d'entre eux et pas trop différent. Le bourdonnement des bourdons et des mouches. ainsi que d'autres personnes dans le village. cacardant.. sur laquelle on pouvait voir des restes de peinture blanche. mais surtout en caoutchouc étaient pratiques dans la boue. Mais il y a quelque chose de plus. aux cornes noires. Une ceinture large en cuir. et il est parti. il arrive qu'il joue avec son fils. lui. il a poussé son chapeau vers l'arrière. Va voir! . si nécessaire. généralement noires. à la rivière. Pardonne-moi mon Dieu! . source du renouveau et de vie en même temps.qui a une plus grande concentration d'alcool et qui était utilisé pour les frictions. Il ouvrit la vieille porte en bois noircie par le passage du temps. normalement. qui se chicanait avec qui et de nombreuses autres mésaventures. À ce même endroit on pouvait apprendre ce qui se passait dans le village. mais qu'il préférait garder cachés dans le coin le plus sombre de sa mémoire. autre que celles énumérées ci-dessus. tout le monde se connaissait par leur nom . pour fouiller tout le village. le cousin Săndel et même s'ils ne se connaissaient pas.Ça. en plein été. ainsi que les grincements des chariots tirés par de grands bœufs blancs. de couler à sa seule discrétion. je m'en occupe! . . qui atterrissaient dans leur vol précipité directement sur le miroir d'eau. Et en ce qui concerne les enfants du village. car le temps passe et dans pas grand temps vous devrez partir à la gare. des fois il était brisé et il fallait qu'on le répare. pendant le temps des chaleurs gumari.Laisse faire. sur sa nuque..Sais-tu quelque chose? Peut-être qu'il est chez Malec. Et les vignobles étaient accessibles seulement en traversant un pont assez large où seulement un chariot pouvait y passer à la fois. la terre. mais suffisants pour le défendre des chardons sur les champs où il marchait et courrait. caquetant. d'autres plus étroites. rhumes et autres remèdes. vue du ciel. Il a soupiré profondément comme si un malheur était arrivé. entouraient parfois la taille des hommes plus âgés. certaines plus abracadabrantes et loufoques que d'autres. suffisamment grand pour les oies et canards des villageois. avec l'espoir du désespéré dans son âme. Les nouvelles circulaient d'un villageois à l'autre à la vitesse de la foudre. Dan Vardan. Étendu sur la rive gauche de la rivière Tinoasa et descendu comme dans une baignoire. C'est comme ça qu'ils ont appris de leur parents et grands-parents et c’est ainsi qu’ils faisaient tous. Tant d'années s'étaient écoulées et l'horreur de ces souvenirs ne l'avait jamais quitté. ou tout simplement il n'y avait rien à mouliner. bien que tous les enfants avec qui il jouait étaient pieds nus pendant l'été. des genres de chaussures en caoutchouc dans lesquelles entraient toute la poussière des routes où ils marchaient souvent pieds nus. représentant le passé et. qui. ne suivait pas cette habitude. chaussures. de maïs. Le moulin était sur le chemin vers les vignobles et derrière lui se trouvait la distillerie du village où l'on obtenait l'eau-de-vie. des touloupes aux motifs traditionnels. il fronçait les sourcils en regardant vers la terre et en ne voulant rien dire de plus. font partie de la vie quotidienne des gens. au terrain de football.Non ! Sont plus à leur place! . Dan Vardan préférait des chaussures de tennis en toile. foncées et faits d'un tissu plus épais en hiver. ou avec des cannes à pêche. être d'actualité encore aujourd'hui. et lui. certains d'entre eux ont payé de leur vie.. on voyait tout le village. des chemises blanches et toujours des foulards fleuris bien minces en été. Cependant dans la vie quotidienne. en fusionnant ciel et terre dans un étouffant bouillon. des pantalons rustiques en laine faits maison et des bottes en cuir. . parce que cette histoire a commencé. comme la dernière fois quand t'as oublié de mettre le plumier dans son sac-à-dos et il est resté un semestre sans crayons..

. plin de vise. mai mică sau mai mare ca dimensiune. un porumbel voiajor îl trezește din visare. dacă vrei. spălată de gustul potroacă al apelor ca și pătura uzată. Ochi i roși ai porumbelului privesc în ochii căpitanului. poate ultima cursă. unde balene adevărate sau imaginabile îi urmăresc mersul. cel din urmă dă verdictul! Stăpânul casei! Mă duce gândul la marinarul ce toată viața și -a petrecut-o conducându-și corabia. cine știe a -l menține viu. El. Nu-i dă sfaturi. unde privirea tuturor este aidoma cu blândețea copilului nevinovat prins asupra unui fapt inedit: stricarea unei jucării. unul. Și cel care cumpănește lucrurile mai întâi după care trage liniile este St ăpânul. auzul: arhipline… poate de aceea nu mai răspunde la comenzile celelalte… Să dezbrăcăm omul vechi. un loc mai bun de muncă. biata de ea. fratele meu plin de înțelepciune: aurul iubirii dezinteresate. lașitate. Cine adună fiare vechi ruginește odată cu ele! Aurul strălucește și pe întuneric. și nici inima nu-i va mai bate aventuros… Nici inima. îmbrăcată cu hainele milosteniei. când un stâlp al casei se clatină. prin topirea fierului acumulat de-a lungul vremii. continuu noi forme de atac – războiul sufletului necenzurat. își duce la destinație călătorii. oameni care ar voi să domine lumea ori să oprească timpul… Cutez. rugăciune – u n fel de jertfă personală. ceas de ceas – din zi ori miez de noapte. marinarul traversează apele. plin de înțelepciune. având grijă să nu schimbe direcția vasului. bătaia vântului. cine aleargă cu limba scoasă după el. scoatem colții. cu albatroșii ce-i anunță din vreme schi mbarea vremii ca și alintul acestora când îl surprind pierdut în gânduri… Pe umeri. nu înainte de a săpa de jur-împrejurul acestuia să vede m ce este putred… Nu va fi ca -nainte. Sau îi prelungește viața precum cercul de foc apără pe om de gura abrașă dar flămândă a lupului… Nu constructorii au ultimul cuvânt! Stăpânul hotărăște! Chiar dacă acceptă înscrierea la cuvânt – fiecare are dreptul la replică. Corabia nu acostează singură. afișare deșartă. să redau ceva din dimensiunea incomensurab ilă a Macrocosmosului. îmbietor de la ugerul vacii și nici măsuța cu trei picioare – rotundă. se îmbrățișează când un junghi le traversează trupurile… Și plâng. dă culoare și gust rafinat celui ce-l poartă cu înțelepciune: cuvântul. o boabă de muștar în Grădina de Aur a eternității. să avem mare grijă să nu ni se dărâme întreaga clădire…Numaidecât trebuie luate măsuri de întărire a pilonului. fără cârmă dibace și chibzuință marinărească. a abstinenței de la fapte fatidice. mai toleranți. zilnic.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Elena Olariu frunte. nu mai are vreme de bărbierit. la vedere. Este un fel de amestec de noblețe și prețuire a frumosului. ce suntem noi față de Univers!? Biete furnici – mai mari sau infime. din altă castă și – pentru supremația sațietății. adevăratul aur. Tot ce -i mult strică. Unde ai văzut. va ajun ge la mal. căpitanul vasului scapă un „Ehhh!!” după care. Se numește „iubirea din aur pur”. unde Bătrânul Tată să porționeze mămăliguța fierbinte. el un visător plin de înțelepciune care ar voi să fim mai pagina 32 Despre înțelepciunea minții și nu numai bu ni. Este ca o logodnă a sufletului – nescrisă. Niciodată. Pentru o zi sau totdeauna… Ori doar o bucată de vreme: să -și depene amintirile într-un altfel de registru – fără să mai dea seamă!. Roșeața din obraji îi dispare numai după ce Stăpânul îl iartă deși poate jucăria era stricată… Fratele meu de suflet. tare. Să lași. fratele meu de suflet. căutăm de zor. o pot observa asceții. Nu există nici un fel de aliaj în compoziția acestuia. în livadă. . De fapt. nu-l mai ascultă de o bucată de vreme… nu mai bate aventuros ca la începuturi… Fratele meu plin de înțelepciune. ca la Cavalerii Mesei Rotunde. Căpitanului i s-ar scufunda vasul. unde să adăstezi atâta materie ruginită?! În apă?! Fântânile au secat. pe valurile tulburi ale oceanului. ce-i leagă peste timp: patul din scândură. la fel ca marea este agitată și tulbure. căutăm drum către mușuroiul sufletului unde să adunăm. de ce nu. în curte. Infinitul. peste fire uneori. El face schițele.. dă naștere lavei. răcorindu -și motoarele cu sărătura apelor oceanului. imparțiali. indiferent de vreme. grabnic se citește neizbânda atâtor ani. pândim la colț de stradă alte furnici. cu căpitanul în . credință. unde locul zbuciumat al nopților l -a luat liniștea sufletească și împăcarea cu sine… Acum. oglinda sa este interminabila apă a oceanului: verde sau albastru marin.. ciupindu -l de ureche îi spune: Răbdare! Răbdare! Drumul este lung dar Speranța nu moare… Aidoma acestor pasageri trecători . Însoțite de cuvinte abrașe. lumea. În groapă? Au fugit maluril e și hăul care s -a format te cuprinde în îmbrățișarea -i… pe tine și pământul -Mamă. lăcrimări de răni nicicând cic atrizate… Aidoma acestora. înmagazinăm . La ce bun! Din vreme în vreme însă. ajunge la ipocrizie. oceane întregi de resturi. Maestrul. fratele meu de suflet. Mai degrabă un liant între speranță. fierbinte cu un fir de ață albă. de a lăsa în urmă dureri. pe apele sărate ale oceanelor. uzată dar cu amintiri de neșters îi acoperă hainele. el. îmi vei spune! Cum să dezbraci omul vechi de hainele în care s-a obișnuit deja!? Numai și numai dacă și el are voință…Apoi. Și Dumnezeu. de multe ori tulburi pentru că dincolo îl așteaptă familia. pasageri trecători pe valurile apelor. lui. Ca și noi în oceanul uscat al timpurilor. lăsăm în urmă un buletin plin de cifre. vorbesc împreună în nopțile cu lună plină sau când îi înspăimântă cucuveaua ori se înalță mai mult decât ar trebui valurile mânate de curenții reci. aproape transparentă… Echilibrul vine din interior: al clădirii sau al sufletului. punându-și mâna streașină la ochi cuprinde zarea cu privirea. Nemărginita zare. Sau marfa pentru care a semnat un contract. Tulburi amândouă. legătura dintre cârma corabiei și inima căpitanului este ca un fel de logodnă nescrisă peste timp: mănâncă împreună. cu siguranță! Cel puțin s-au făcut grilaje de susținere. se va opri. fuga în necunoscut. mai harnici și nu cerșetori la porțile altora… El care duce și aduce oameni plini de griji. Mai este un fel de aur. Fratele meu de suflet. tulbure cu valuri mari sau molcome. alături de acesta deapănă intimități greu de spus.Nimănui. o casă să dăinuie în vreme cu doar trei stâlpi de susținere?! Nu este un simplu scăunel unde să se așeze gospodina când umple donița cu laptele cald. Iubirea interioară ce se naște prin focul nestins din cuptorul sufletului. milimetric dar în consonanță cu lucrătorii. Lava de aur care luminează pe întuneric și pe care – de la distanță. Acesta este aurul sufletului! Celălalt. îi îngăduie plânsul inimii. aprins continuu. E ca un fel de cutumă unde toți ascultă de vocea inimii. neprimenit cum ne este memoria. întărește pilonul. înfrângeri. privirea. cu grijă. Aurul minții. să-l cizelăm dar. tomuri întregi de hârtie mototolită sau nisip netezit apoi. lumea este rea sau bună. și noi. spălând cu lacrimi sărate obrazul ars de soare și celălalt. nu mai are vreme să -și pună pijamale.

de care trebuie să ţinem cont. Creaţiile venerabilei scriitoare aduc torente de bucurie. Să-i fac ciudă la pisică! Iar sunt zgâriat pe nas Fiindcă. apoi şi fuge departe. perioadă când a fost acceptată în Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români. A urmărit creşterea lor. atenţie şi migală. Viitorul va hotărî dacă acea panglică va fi desfăcută vreodată. O primă constatare este aceea că îşi recunoaşte cu fruntea sus locul natal. Stăpânea bine limba franceză. A urmat o bogată activitate publicistică. Prin muncă susţinută. Mărturie stă volumul. biografiile dumnealor încep cu ambiguităţi. Este vorba de microbul scrisului. Nicolae Iorga preciza cândva: Cel ce aude glasurile ce nu se aud şi tâlcuieşte lucrurile ce nu se înţeleg. deşi. Când prind vreun papuc. Și ne jucăm de-a hârjoana Când nu vede tanti Ioana . asemănătoare formulării jenante: M-am născut între Carpaţi. Mița. La absolvire. din judeţul Arad. Ele-mi sunt bune vecine. Participă la cenaclul Mihai Eminescu şi la încă două. A însemnat debutul unui nou capitol intelectual. o largă paletă a trăirii şi. O serie de poezii au apărut în revistele Destine Literare şi Candela de Montreal. participând la diferite reuniuni de peste hotare. / Când norii uşori nu mai sunt. în scris. a urmat cursurile Facultăţii de Agronomie din Timişoara. lățosul negru şi botos.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Să . din rouă.). mai ales. De fapt are 20 de cărţi finalizate. După ce şi-a perfectat cultura generală. Copiii imi zic TI-MUȘ . într-o toamnă.Iar ai spart vreo două cești? . pe valea Mureşului. . Sunt legate cu şnur lat. asupra căruia nu există leac de stopare. la masa de scris. care îşi aşteaptă publicarea. mărgele. pe afară. în funcţie de hotărârea autoarei.. celebrul as al muzicii de jazz.. devenind o persoană publică. precum şi la Clubul de Aur al Asociaţiei Culturale Române.i cunoaștem pe cei de lângă noi (Melania Rusu Caragioiu) Ioan Anton Datcu pagina 33 3 Scriitoarea Melania Rusu Caragioiu s-a născut la 24 mai 1931. mai ales pentru faptul că. Să-i duc geanta lui Ionică. publicând două cărţi pentru copii. nici aici. (Mi-am făcut o socoteală). care este aspră şi abruptă. o bogată zestre literară. de pripas. care se desfăşoară în perimetrul montrealez. Vacanța parcă nu se mai termină. Poeta şi prozatoarea Melania Rusu Caragioiu este conştientă de faptul că. fără greș. cu care se mândreşte şi. apărut la Editura Destine.. Astăzi am să merg la școală. la diferite reviste de prestigiu şi a participat la diferite simpozioane. arată-te odată! .. din poezia Frunze cu multe cadenţe: Frunzele cad. voi extrage două strofe. fiind colegă cu viitorul actor Dumitru Furdui şi Johny Răducanu.. Sau speră să se facă balerin. prin care se făcea înţeleasă cu toţi cărturarii din ţările vizitate. în liceu. Nu a renunţat. te subjugă până la sfârşitul vieţii. În clipele libere. În anul 2000 a poposit pe pământ canadian. unde s-a adaptat uşor la statutul de imigrant./ Să numere foi dintr-o carte (. apărut la Editura Cuget Românesc. noul loc de muncă se afla în lumea mirifică a cărţilor..Ți-am adus o ciocolată!’’ .. Încet. pe care le ofereau cele patru cenacluri literare.. apelând la multe eforturi şi renunţări. a vorbit cu ele. implicit. îşi doresc să fie cunoscute. fără nicio ezitare. aflate în stadiul de manuscris. prinţul versului. Și ziua. Îl iau și-l ascund sub scară.. este ca un copil care trebuie crescut. Pentru a prezenta câteva concluzii de final.. Exemplul plin de sinceritate al distinsei erudite poate fi luat de alte scriitoare. că. nu în ultimul rând. a fost repartizată la o întreprindere de profil. cu titlurile. Răsfățat și jucăuș. cu multă plăcere. joi. în anul 2012. De dansul ce-l cuprinde-așa focos. care. imortalizată. unde s-a specializat în domeniul plantelor medicinale. încet a fost contaminată de un virus aparte./ Le părăseşte. un strigăt de speranţă la nivelul spiritului şi o adâncă profunzime a aprecierii valorilor umane.. le-a înţeles păsurile şi. poemul. şi-a reluat o veche pasiune. realizările literare. data precisă a naşterii./ Şi fură discret. Am evitat producţia populară originală. Spre Ceruri Sacre. aceea de a transpune pe hârtie gânduri şi sentimente. cu multe sacrificii.. apoi. a reuşit să publice încă două volume. aşa cum afirmă autoarea. când stau pe preș Număr pașii. O altă mare bucurie. Din volumul Furtuni Fecunde. Şi-n cozi.Ti-Muș ! Ti-Muș ? Unde ești? . înghite hapul. promite Monei un ciulin. Monica zice că îl doare capul. acela e Poetul. o oază a firescului.. spre seară. din frumosul oraş de reşedinţă al Banatului. de un înalt nivel emoţional. lirica scriitoarei Melania Rusu Caragioiu este o permanentă comunicare cu natura. dar. E plictiseală sub arșița verii. cu semenii. în comuna Ilteu.. în anul 1955. ascunderea unor date primare ar stârni suspiciunea celor care îi citesc.. pentru adulţi. pe cărarea vieţii doamnei Melania Rusu Caragioiu. A fost furioasă foc Când am prins-o de cojoc! Cu găinile stau bine. până în seară. Între paginile respective. în anul 2012. Ionel-dansator mare.Hai. pentru a se prezenta la altarul unei edituri. Scriitoare Melania Rusu Caragioiu şi-a îmbogăţit cunoştiinţele. a fost contaminată de sensibilitatea acestora. pe la opt. Oglinzi pentru Vacanța Mare (Selecìe de poezii pentru copii) De Melania Rusu De plictiseală Se învârte după coada-nciulinată Grivei. este aceea că a avut şansa să se angajeze la Biblioteca Judeţeană Timiş. Furtuni Fecunde şi Spre Ceruri Sacre. desfăşurate în lungul şi latul ţării. Devine dominator.. Noroc de parcul din strada vecină Şi de livada ce şi-a copt toți merii. Și-l tot ronțăi . tânăra plecată de pe meleaguri arădene. cu Divinitatea. Sunt zburlitul cățeluș Sunt zburlitul cățeluș. la 12 kilometri Est de Săvârşinul regilor români. înconjurătoare. se poate spune. ca pleoapele grele/ Când vântul le trimite „bezele”. aşteaptă acceptul elegiei. Frunzele cântă zborul spre stele/ Pe harpa grăbitului vânt. În paralel a participat la întrunirile. În pregătire are lucrarea Pinteni de năluci. într-o zonă de un pitoresc aparte. O muscă zboară-n lături deranjată.

Lângă muribund eram numai eu și infirmiera negresă. o infirmieră haitiană era lângă muribund. L-am întrebat pe domnul Blanchard dacă vrea ceva. unde erau admiși bolnavi fără speranță de vindecare. una dintre multele formule.a doua. Înainte de a pleca în fugă spre alte treburi. În spital era mult de lucru. la spitalul Nostra-Damus din marele oraș Monte-Reale. conceput într-un mod anarhic. Cancer pulmonar. cu un ton care dădea de înțeles că acest caz nu o interesa. Și n-am aflat nimic. care este moartea. Omul era nu slab. ci de-a dreptul scheletic. Am încercat să citesc repede dosarul cu multe foi de observație. pre agonică. părăsit de toată lumea. Să mă explic. apoi a antebrațelor și până la urmă a ajuns pe dosul mâinii. bolnavi sau bătrâni. pentru că trăiam într-o țară cu o mie de tribunale și cu zeci de mii de avocați hămesiți de procese. Gemea stins. și în fine. Asta mi-a confirmat bănuiala că domnul Blanchard era un sărac părăsit. dar din ce în ce mai mult. principiu care stipula că orice om. toată după-miaza și seara nu venise nimeni la capul bolnavului. ultima fază. să ajute o fată greu de măritat săși găsească un soț și să o cunune. acea doamna tânără și elegantă. nu se putea înțelege mare lucru. făcându-mi glasul cât mai tare și mai clar. are trei mari îndatoriri de îndeplinit: . chiar superficial. nici dintre prieteni. Domnul Blanchard însă nu a mai dat semne să fi priceput ceva. ceea ce înseamnă „fără manevre speciale”. adică să sprijine închegarea unei familii noi. FSM era o formulă. adică cum că n-ar mai fi nevoie să-i facă domnului Blanchard manevre speciale de reanimare. Domnul Blanchard îmi dăduse o lecție. mici cantități ajunseseră sub pielea pe care o dezghiocau de pe firavele țesuturi care mai rămăseseră în jurul mușchilor atrofiați. acum era un moment mare. când de fapt era numai locul unde fusese cândva grăsime. unde se simțeau la palpare acele mici bule de aer. o altă cantitate de aer se strecura în afara plămânului ciuruit. din acea țară îndepărtată din case venisem. moștenită din bătrâni. tocmai pentru ca să se sfârșească acolo. Pentru prima data în viața mea. Asistam la moartea unui om. . stipulate în tradiția țărănească. la cea mai ușoară presiune pe pielea bolnavului. Regulamentul era îndeplinit. În spital era însă mult de lucru și am alergat la treburile mele. mai degrabă am răsfoit ca să aflu amănunte. din Țara Vrancei. un moment rar. n -a mai cuvântat. un volum imens. în ultimele sale ceasuri de viață. a încercat să spună ceva. vorba vine. apoi puțin câte puțin. de care nu se mai interesa nimeni. În rest. Tot grosul muncii și mai ales răspunderea cădea pe capul nostru al internilor din acel spital Nostra-Damus. Eram de gardă începând de după amiază și continuând noaptea până a doua zi. Micile bule de aer continuau să se răspândească printre celulele grăsoase de sub epidermă. am găsit tegumentele umflate de aer. Domnul Blanchard intrase în comă profundă. pentru prima oară în viața mea. vast. Aș fi vrut să rămân lângă sărmanul om. se zicea. Atunci l-am văzut pe domnul Blanchard. În activitatea mea în țara. alături de un muribund. O complicație sau mai bine zis una dintre multiplele complicații ale cancerului pulmonar. când foalele toracelui se umflau puțin.prima datorie era să sape o fântână ca să dea apă de băut călătorilor însetați și săracilor. sau mai bine zis patroana. De citit. era situat pe o arteră principală a orașului. Inițial. Dr. Nu m-am lămurit în plus.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Moartea domnului Blanchard Prof. Câteva vorbe. O parte a spitalului era rezervată pentru tratamente paleative. Pentru mine.a treia datorie era să stea alături de un om care moare pentru că nu e bine. L-am părăsit pe domnul Blanchard. Aceeași grimasă de refuz și aceeași mișcare a capului în semn de negație. adus din munții Carpați. apoi a dat ușor din cap în semn de negație. Am constatat moartea. față de ceea ce vedeam în fața ochilor. dacă n-ar fi bine să prescriem în dosarul bolnavului FSM. nimeni din familie. Spitalul vechi. apoi nimic. . Paul Dă ncescu pagina 34 3 Pe vremea aceea lucram în Patagonia. Sfârșitul n-a fost lung. Nu -l mai atingeam. . Se terminase și cu părăsirea lui în singurătate. în lumea supra-civilizată a Patagoniei. Era ceea ce în medicina se numește emfizem subcutanat. La ora unu noaptea am fost chemat de infirmiera șefă ca să certific moartea domnului Blanchard. Am alergat la alți bolnavi din spital. Cancerul rupsese pleura și la fiecare efort de respirație. dacă o fi avut vreodată vreunul. nu e creștinește să-l lași pe om singur în acele clipe de cumplită cumpănă. Adică să ne acoperim de ce ? Iată de ce ! De orice răspundere în fața legii. ca un pârâit foarte fin. s-a ajuns până la urmă ca emfizemul subcutanat să poată fi palpat sub pielea brațelor. a fost imediat de acord. în România. La început aerul a pătruns numai în interiorul cuștii toracice. în jurul claviculelor. De abia mai târziu mi-am dat seama de cele ce se întâmplaseră. frumoasă și elegantă. o doamnă doctor tânără. din munții Vrancei. istoric. un om sărac. că suntem lângă el și că vom face totul pentru el. decelabil cu buricele degetelor. departe de suferința bolnavilor și de moarte. Cea mai ușoară presiune asupra pielii ajunsese la fel de dureroasă ca o arsură. Mai miloasă. până în ultima clipă. Am alergat. Dintr-un dosar imens. Vorbea cu o indiferență profesională. Începuse să horcăie. * * * În acel miez de noapte eram. A deschis ochii. făcusem numai medicină experimentală. un principiu de morală țărănească. Îmi venise în minte dintr-o dată un vechi principiu străbun. niciunul dintre prieteni. Cred însă că de fapt domnul Blanchard nici nu avea pe nimeni apropiat pe lume. în sfârșit. în Sudul Argentinei. nici din familie. însemnând de fapt „hai să scriem ceva în dosarul bolnavului ca să fim acoperiți”. Am înțeles atunci că mie nu mi-e dat să îndeplinesc nici una dintre cele trei îndatoriri fundamentale ale omului. La miezul nopții m-a chemat infirmiera șefă. Și cum la fiecare mișcare de respirație. Dar ce spun eu celule grăsoase. să-i spun că-i vom face un tratament. Am crezul de datoria mea să-l încurajez. Domnul Blanchard era internat în secția de boli de plămâni. ci să fie lăsat să moară. În salonul de tratamente paleative. odată cu intrarea lui în însingurarea definitivă. aerul trecea din plămâni în spațiile dintre țesuturile înconjurătoare. suferința domnului Blanchard se terminase. După toate aparențele. în cursul vieții lui. condus mai demult de o congregație religioasă de maici. Era într-adevăr „un părăsit” așa cum sunt atâția alții. am sugerat șefului de serviciu. Mi-am făcut o datorie morală să-i spun bietului om. Bineînțeles că patronul. poate un clochard .

iar bunicul reașează şi acum părerile despre lume după alte rânduieli mai noi. cu un strat de pământ sub unghii şi îmbrăcat în straiele din timpul său. spre marea mirare a bunicii. ale soției. în deosebi nora trebuia să fie supusă fără crâcnire. şi eu să mă expun mai mult goală? A intervenit mama în ajutorul meu. de la treabă. deși multe nu mai erau ca pe vremea lor şi câte un vânt al schimbării venea să mai primenească lumea şi atunci deplângeau şi ei vremurile trecute. încât. De departe. Înainte de a ajunge la el. ale băiatului să nu poată clinti nimic din ordinea şi vrerea stabilită de el. S-a apropiat de poartă cu importanță şi cu mișcări ondulatorii a le corpului şi m -a întrebat ce doresc. Când se vorbește despre un om. din gesturi şi din aerul ce-l afișa. şi fel de fel de zorzoane care subliniau farduri grele pe față şi unghii colorate mai mult în negru. Ţigăneşti-Teleorman. Ciocnirea dintre ordinea familiei aşa cum o impusese el şi cea care plutea în aer impusă de nepoată şi de noutățile timpului prezent. ca o adevărată cronică vie. mai peste tot în România. renunțarea la viața țăranilor de demult care inspira stabilitate. chiar când şi cu cine să se căsătorească.căci accesul spre sine însuți nu este întotdeauna lesnicios – rămânând adesea cu ochii ațintiți în adâncimea timpului în care oameni. totul s-a schimbat. lui i se părea prea dureroasă şi prea nedreaptă. dar era încă mea şi după un timp mi-a dat un scaun să stau. În fragedă tinerețe. Dar generația care a fost “supusă” atunci. pe care l-a tocmit el cum a vrut. cu picioarele prăfuite şi crăpate. Când am ajuns acolo. iar nudismul îl poți vedea prea adesea la televizor. La stațiunea “2 Mai” era şi nudism comun despre care îmi relatau prietene şi eu ascultam cu urechile sfârâind de curiozitate. la generație. cum a fost posibil ca încercările sătenilor. doamnele care mergeau la mare foloseau rochii speciale pentru plajă şi baie. înlocuindu-l cu ceea ce el acum deslușea pe îndelete. acea viață liniștită pe care o dau lucrurile hotărâte odată pentru totdeauna. era altfel”. în reviste. Din întâmplare a ieșit din casă o tânără. Au scăzut şi decibelii muzicii. Soția devenise un fel de sclavă. s-a produs o adevărată avarie socială. Cum adică? Pe vremea ei. am strigat la poartă. Părul creț. Treptat-treptat i s-a dezlegat limba şi a început să arate interes din ce în ce mai mult. Deși bunica era o femeie cu orizonturi mai largi. se bălăcea şi ea la mare în costum la fel de “golaș” ca al meu. Atunci de aceea era bine în lume. mai nu sunt şi persoane le de seama mea murmură a nemulțumire. Încercam atunci să străbat cu ochii minții. Ei hotărau soarta copiilor. După ce i-am spus. L-a învățat să renunțe la “așa am pomenit”. când acesta. ieșea în evidență portretul omului strașnic pe care îl descriau sătenii. mama. Am intrat în curte numai la rugămintea pagina 35 “Eheiii! Pe vremea mea. fie ai satului. Avusese mai multe “funcții de conducere” în sat şi era foarte informat în multe aspecte ale vieții satului. dar n-am găsit în mine puterea de a învinge pudoarea şi să mă duc în acel loc “rușinos”. am auzit la început niște bubuituri. neașteptat a trecut la cele veșnice. La următoarea vizită în comună am aflat că nepoata s-a măritat şi că a devenit o familistă așezată în noile rosturi de viață. tinerii nu ridicau glas în fața părinților. Şi tot așa de la generație. A apărut din fundul curții. încât. capacitat ea de a înțelege faptele de viață şi de a le înmagazina. Se desprindea vioiciunea minții. ca într -un tablou al țăranului de altădată. dar nu era posibil să fiu auzită. Acum bătrânul reevaluează fapte şi gânduri din trecut cu oarecare năduf . De la unul-altul am aflat că acest om a fost extrem de neînduplecat şi drastic cu cei din jur. Cu inima cam îndoită. a ținut şi ea strânse hățurile cât a putut. Acum. nepoata asta năstrușnică. L-a învățat lecția blândeții răbdătoare. Într-un târziu a înțeles şi şi-a chemat bunicul. iar în picioare niște pantofi cu vârfuri lungi. Din spusele lui. deși trăiește puternic nosta lgia vremurilor de altădată. cuvinte în care emanciparea se zbătea osândită pe veci la neîmplinire. ca să culeg date pentru monografia comunei. iar eu mergeam la nudism. devenind părinți şi apoi bunici. echilibru şi luarea lucrurilor în serios. Mai multe persoane mă îndreptau spre un bătrân care se apropia de 90 de ani. dar uite că acum n-are nici o putere asupra nepoatei care i-a schimbat traiul de până acum. Nici după aceea tinerii nu ieșeau din voia părinților. mai ales în ultima vreme. iar această nepoată impusese sub ochii lui o lume atât de diferită. fapte şi obiecte renasc întrun alt chip. era sfânt. chiar dacă în acea supușenie mocneau revolte neputincioase şi dureri sugrumate în lacrimi. Mă aflam în comuna mea natală. m -am dus la curtea omului mânată de nevoia documentării. cu reguli de bună purtare care formează un cod de simplificare a vieții şi de la care nu sunt îngăduite abateri. murmurând pentru sine: “eh. Am înțeles că în spatele nepoatei mai stăteau încă multe alte schimbări în scena vieții lui. fie ai casei. i se face şi o prezentare scurtă. Nepoții erau smirnă în fața bunicilor. oamenii îmi prezentau faptele şi întâmplările mai semnificative care îi conturau personalitatea. Totuși. pe vremea mea. așa cum este perceput de fiecare.” Așa îi mai auzi şi astăzi pe unii bătrâni ai satelor. La început nu s-a arătat prea încântat de întâlnirea cu mine. Era îmbrăcată ca pentru plajă. Nu admitea să iasă nimeni din cuvântul lui. să-i dea iertarea şi să îl ducă pe ultimul drum. care încetul cu încetul a distrus un întreg mecanism. Am deslușit apoi că tocmai la casa la care mergeam erau în funcțiune niște boxe care emiteau muzică încât vibra aerul până la distanțe mari. l-a învățat ceva. am rugat-o pe bunica să îmi facă un costum de baie ca să merg la mare. Ce ziceau ei. Desculț.vii sau morți. o lume din care el nu a mai putut clinti nimic. în presa cotidiană. lățos şi îmbâcsit. Mi se părea că citesc în ochii lui regretul de a renunța la ceea ce-şi dorise din totdeauna. L-a făcut să înțeleagă mai ușor că. Astăzi costumele de baie sunt atât de sumare. îmi lăsa impresia că nu a înțeles. Așa este la sat.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Conflictul dintre generații Elena Buică “verde” şi avea încă o bună memorie. cu pântecele gol. cred că era sub 18 ani. cu o bluză gen sutien sumar şi cu o fustă care nu -i acoperea total fesele. tata nu s-a dus să-l vadă. “Degeaba s-a ținut el tare şi bățos toată viața. Este un fel de cimitirul vesel din Săpânţa în ediție orală.” mai adăugau sătenii. aproape încă odată cât pantoful. . Cu băiatul a avut conflicte care l-au determinat să rupă relațiile în așa măsură. dar pentru toți oamenii . iar peste câțiva ani. s-a îngrozit la auzul acestei rugăminți. Era atentă la un grup de băieți de seama ei adunați în fața porții de peste drum cu care comunica din privire.

. Parcă aș fi avut de ales. se explică ea. urc în Expres (unde eram tot singură) și aflu că șoferița cu pricina înlocuia temporar colegul bolnav. toate magazinele de marcă au reprezentanțe deschise aici. Pe drum. Altă dată. asta e relativ. ce va fi. Aștept Expresul care întârzie un sfert de oră. Ziua se petrece grăbită și nu prea. care înseamnă o jumătate de oră de drum întins. până la sosirea în gară. care trebuia să prind expresul de la ora fixă. dându-și seama repede că nu sunt de prin partea locului. de fiecare dată eram singură sau cu încă vreo 2-3 mușterii în autobuz sau microbuz. fără să o vadă în stație. catadicsește să mă lase să urc. Am stat ce-am stat și când m-am convins că nu mai avea niciun sens să pierd timpul. într-o dimineață. În câteva minute.Măcar atât.. total relaxată. Cine spunea ca la țară nu ai sursă de adrenalină? Se pare că eu am parte în fiecare zi. Obosită. așa că n-am mai trecut pe strada aceea. Este Expres. șoferul coboară și merge să-și ia o cafea de la Tim Horton. De data aceasta totul va fi bine. îmi spune odată că el nu aleargă după bani. Mai ales pentru mine. Se pare că mă înșelam. arătau ei cu mândrie. Două zile la rând aceeași poveste? Incredibil.. încep conversația cu șoferița. încât cele trei principale mijloace de transport în comun. șoferul mi-a spus: . supermarket. iar seara (ora 19h30. îl văd venind. își face mereu prieteni și îi place să dea sfaturi. dar vorbește ca și singur. așteptând autobuzul local. Și ce dacă? E ultima oară astăzi. Noroc că urma un semafor și prinde lumina roșie. se lăudau cu orășelul lor înfloritor. Răsuflu ușurată. Deja îmi fac probleme că am devenit invizibilă. Aștept. fac semne cu umbrela. orașul extins și modernizat în ultimii patru ani. Aștept. îmi fac planuri. În cele zece minute petrecute pe zi împreună. imediat cum treci podul peste fluviul St. prinde viteză și trece mai departe. vorba cântecului. nu oprește. Astăzi dimineața. Strig. Eu îl aprob de fiecare dată. Cu noi speranțe. Întâlnirea cu orășelul aflat în vestul Montreal-ului. În a cincea săptămână. Bănci. cu bucurii și regrete. nu 22h00) în afară de ploaie și frig. iată că într-o seară de joi. pe când mă mai bucuram încă de ideea modului ideal de a face naveta și le povesteam prietenilor că nu era atât de greu pe cum mă așteptam. bine că o să ajung în seara asta în Montreal și voi sfârși săptămâna. Ies în stradă. Nu aveam timp să intervin. . În sfârșit. autobuzul expres din Montreal și microbuzele interne comunică între ele pentru a asigura transportul ideal al călătorului. Ploaia șiroia pe umbrelă. microbuzul n-a mai trecut pe strada mea. privesc stupefiată cum își ia mai tare avânt. Aveau dreptate. îi fac semne să deschidă. pornesc a doua zi la drum. era la căldură): . Râd și îmi spun în gând: . Mașina oprește cu câțiva zeci de metri înaintea stației.Dacă nu făcea nici un semn. Fericirea și buna dispoziție a conducătorului auto sunt esențiale. a fost. Îmbrăcat în haine noi. Deci. scot cardul și. merge la un curs de dans country. Răspunsul a venit repede: sincronizarea. magazine toate de renume. Ca turist. șoferul oprește în dreptul unui bloc și spune că revine în cinci minute (uitasem să spun că naveta cu microbuzul local dura maximum zece minute). farmacii. Nu vrea să aștepte să aibă timp liber la pensie ca să se bucure de viață. În fine. Noroc că șoferii comunică întrei ei și se așteaptă. Apoi. Nu durează mult. Cu bucuria de început a sfârșitului. El continua povestea și eu mă regăseam în istoria lui. Ce dacă avea două valize lângă ea? Nu am văzut-o. iată c-a venit și ultima zi”. Iată cum. Săracul. O zi ploioasă. Îl văd venind. Cum spuneam mai sus – paradisul navetiștilor. alerg după el. surpriză. alerg chiar în urma lui.Aveam câțiva clienți care se grăbeau să prindă Expresul. Politețea și amabilitatea localnicilor te invită să fii prietenul lor din prima zi. nervoasă și frustrată în iluziile mele de călătorie.. Privesc pe geam bucuria dimineții scăldate în soare și înveșmântată de culorile toamnei. Laurent. te așteaptă cu brațele deschise. Disperarea mă cuprinde. nimic. îmi faceți cu mâna de departe. Mă pregătesc. l-am ascultat răbdătoare săși facă terapia. începe ultima zi de navetă. Deci. o lume interesantă de navetă. Zi de zi. răspunde calm (normal. Stau cuminte în stație. Cum naveta mea se petrecea în contratimp cu a celor care plecau să muncească sau să studieze în marele oraș. Ia legătura telefonic cu șoferul care nu a binevoit să oprească și acela după ce se asigură de adresa stației cu pricina. țipenie pe stradă. Zis și făcut. Trecuseră astfel patru săptămâni. șoferii povesteau din viața lor. dat fiind că eram (ca de obicei) singura pasageră care părăsește metropola spre alte zări. . care părea că se cunoștea cu șoferul (bine. Șoferul s-a dus să ducă acasă cumpărăturile de la piață și să-și ia pachetul de prânz. într-o seară. O plăcere să te plimbi. Nu oprește. mă agit. Timpul liber și-l face singur zi de zi. Culoarea locală a fost dată însă de întâmplările pitorești. așteptăm. plin de case și ferme agricole. Totuși.Sunteți răsfățată. Pornesc. Nu îmi cere părerea. îmi povestea de frustrările unei cliente pe lângă care a trecut. Dvs. cu nădejdea să prind următorul autobuz expres spre Montreal. pentru că aici toată lumea se cunoaște cu toată lumea) și observ că faptul i se pare obișnuit. mi-am luat picioarele la spinare pe drumul Gării. Este o conspirație la mijloc. Între stația de plecare și cea de sosire. Încurajându-l să continue. De pildă. Vineri. Ca orice navetist. Iar o jumătate de oră până la gară? Acum în plină ploaie. Și totuși aveam o haină galbenă de ploaie.Nu am văzut pe nimeni. îmi zic. care cu numai patru ani în urmă era doar un sat mai mare. din lipsă de interlocutori. Pe când mă așteptam să încetinească ca să oprească. flori și curățenie peste tot. Fericit că are un interlocutor. . probleme de sănătate sau întâmplări hazlii sau mai puțin hazlii despre ceilalți pasageri. Pentru că este un monolog. m-am întrebat cum voi avea toate legăturile de transport la timp. la rândul meu. Îngrijorată la gândul zilelor ce urmau. Ce peripeții mai puteau să se mai întâmple? A urmat apoi întâlnirea cu șoferul . se justifică el. Altă dată. nu știa că peripețiile trecute m-au făcut atât de activă la vederea unui autobuz. Mai rămăseseră trei. pentru că voia să descarce sacul și nu avusese până atunci cui. văd microbuzul sosind. socializează. ”Ce a fost. Inutil să mai repet că de obicei eu eram singura pasageră. el îmi dă rețete de viață. Noroc că ele pleacă la fiecare jumătate de oră. De zece ani. Ar fi bine să aștept Expresul la o stație mai apropiată. Șoferul se întoarce și totul reintră în normal. scopul lui este calitatea vieții. Începe negocierea: că nu are voie să oprească etc.filozof. Acum uite. Urmăresc mirată reacția celuilalt pasager. Eu. într- .iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Peripeții de navetă Corina Luca pagina 36 3 Întâmplarea a făcut să fiu nevoită să fac naveta la 37km de Montreal timp de două luni. aveți șofer personal. Prilej cu care șoferii. ajung la gară odată cu microbuzul mult așteptat. pădure de condo și acelea de lux. va fi. Bucuroasă că am pe cine să-mi vărs năduful. ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. murată și enervată îi explic în câteva cuvinte situația. a fost una surprinzătoare. Autobuzul era gol. Degeaba. Un sistem bine pus la punct. trenul. În dreptul ușii.

Nesățioasă gură a zeului Baal. Încep să dau telefoane ca să treacă timpul. mereu altă amprentă Din noi înșine cât mai mult să lăsăm Cu un suflu aprins într-o stare dementă Creem.Chiriacescu Balada întoarcerii Timpul se înfășură invers pe fus Și te trage cu dinții-napoi Îți scutură tainele cu roadele lor și Copacul tomnatic pe care-l desfoi. încurc orarul. trăind încă în noi. Să te extragi din angoasele ce se umflă Ca pânzele. Peste abisul unei eternități Pe deasupra abisului spre eternitate Către o altă lume teribilă Prea strâmtă pentru inima care se rupe de toate. Piatra e o forță liniștită. Mi se termină bateria la telefon.. Uneori vine în ostrovul din suflet Copilul ce-ai fost. Vraja rea ce-a căzut ca un duh veninos S-o rupi ca pe-o hlamidă ce te sufocă Pentru ca jungherul fricii s-ajungă la os A sunat ceasul cel mai năprasnic Ceasul care se cheamă Destin Ceasul ce smulge parâma din bornă Ceasul în care murim sau trăim Trăim pe de-o parte. Mă scufund în gânduri și în noapte. Reușesc chiar să ațipesc. murim pe de alta. renașterea-ndoielnică. parcă îmi pare rău că s-a terminat naveta. Dacă stâncile se deschid în fața puhoiului. Singură la un capăt de lume. cei ce-ajungem să rupem zăgazul Și vântul șansei să ne ducă pe mal Uitând furtuna care-nghite restul. se golește de zeci de oameni fericiți că ajungeau acasă (cum puteau să încapă atâția?). Înstrăinat de propria-ți viață Sub fumul ce se urcă în sus ca un toiag Prăpastia căscată de paloșul durerii Deschide în absență-un profetic sarcofag. brațele vântului răsucesc Lunatica făptură. Care nu mai vine. Suntem nemuritori Venim pe lume cu instinctul nemuririi Fecunditatea naturii este una Creația cărnii din patul iubirii Nu e-n devoratorul extaz decât arvuna O amprentă. Dar cine șovăie pierdut e pe ștreang Pierdută e clipa cu aurora prielnică. Un vânt disperat te întoarce în loc În țara în care-ai păstorit până ieri Și-ajungi pe hotarul labil dintre vârste Mereu mai străin. mă încurajam: este ultima seară când aștept acest autobuz. Vreau să vie. sângerăm Ne căutăm în patru vânturi urma Mereu grăbiți de-a o maturiza Ca meșterul ce toată viața scurmă Sisif întru eternitatea sa. ca țara cu străbunii. Nașterea-i grea. n-are rost să mai plec. ca un cancer peste meninge. Cotloanele-amintirilor întunecate Se-nchid în trecutul absurd compromis. E mereu mai ieșită din realitate Și mereu mai intrată pe-o poartă de vis. doar câțiva . șoferul mă lasă să urc împreună cu încă trei pasageri zgribuliți și oprește motorul. bătând din CANDELA DE MONTREAL picior ca domnul Goe în gară. Dar el se uită orb și nu te recunoaște Și fuge-n labirinturi. speriat ca de strigoi. construim.. Balada emigrantului A sunat ceasul cel mai năprasnic Ceasul care se cheamă Destin Ceasul ce smulge parâma din bornă Ceasul în care murim sau trăim Ceasul acest’ nu-l aude nimeni Decât insul în pieptul căruia bate Roțile-i sfarmă carnea pe oase Sângele-i fierbe în adversitate Plin i-e paharul. pagina 37 . dă el sentința și iese să tragă o țigară. să investesc sentimente și să am o nouă experiență de viață. Vom trece pe deasupra eternelor chemări În abandonul altor uitate primăveri. Când într-un sfârșit de epopee sosește (trecuse deja o jumătate de oră). nici ajung.iunie – august 2013 un loc în care am căutat să mă adaptez locurilor și oamenilor. La drum! Balade Livia Nemțeanu . mai fără puteri. Mă preling printre picăturile de ploaie în stație. Noi. Ajung acasă avînd un aer odihnit după aproape 12 ore de când sunt plecată. Îmi iau rămas bun de la șoferul – filozof . care se grăbește la plecare să-mi povestească o istorioară hazlie petrecută în familia lor reunită în sfârșit după cinci ani cu ocazia zilei lui de naștere și nu uită bineînțeles ultimele sfaturi. în așteptarea Expresului. umbra ochiului lui. Iată. Mă așteaptă alta. Fascinat de identitatea obiectelor Cu el însuși. De fiecare dată. noaptea se lăsa și autobuzul se lăsa așteptat. Parantezele timpului imobilizat Între frontierele a două durate nesigure Se deschid greu în fața celui damnat Dar trebuie să treci de oglinzile sparte Prin care sângele tău se prelinge. Vremea-și poartă pașii haimana Și îți fură țara ta din cuget N-o mai cunoști și nu te mai cunoaște Întoarcerea-i o talpă ce-ți calcă greu pe suflet. Și din marea de lacrimi să te smulgi cu osârdie. Dacă îngerii-l pot transgresa Pe drumul tenebros pe care mulți pornesc Dar nici se-ntorc.Dacă tot sunt în întârziere. Vine seara. Vom pierde gustul casei strămoșești Dar și cumplita junglă a fricilor de ieri. Turmele spaimelor Galopează. gurile ecoului sparg. Ploaia ploua. Plecăm într-o jumătate de oră. Păstrând în amintire clipele frumoase. Leopardul zăpezilor îi sare-n gât Și-abia mai vede-n ceață ochiul unei cățui Într-acolo-i direcția Timpului nou. pân-ce Brațul furtunii o zvârle în larg Și toate și tot lasă-n urma-i pe veci Precum pre sine-n brazde de urme Fără să poată nici să se-ntoarcă Nici funia timpului vreodată s-o curme Și vara de culoarea grâului Și iasomia de cu loarea lunii. strig eu în gând.

un dublu ADN cu acces la alte dimensiuni. neînţelese de cei indiscreţi sau neinițiați și bineînţeles un organism specific de mesagerie. Aceste. Așadar. ne creăm. Urmărind ideea . care îi caracterizează eseurile. foarte original prin banalitatea lui şi foarte eficient prin simplitatea aparentă a mesagerilor. are un ritm alert care te invită să o descifrezi până la capăt. îngrădiţi de părinţi sau ale celor prinşi în alianţe nefericite. să te descifrezi. Amphion. adică pietre „ascultătoare”.un fel de mini antene. independent şi incoruptibil deci integru. Mult succes autoarei. cu proprietăţi magnetice şi electrice care le fac sensibile la frecvenţele radio . Rezonanţa. Cartea.. recent apărută la editura Orfeu din București. energia infinită. în final. Cătălina Stroe ne bucură și ne răsfață dezvăluindu ne prin cugetările sale înțelesuri noi ale unei lumi deja cunoscute și ne invită printre cuvinte să înțelegem sensurile ascunse ale acestei lumi. nu te mai oglindeşti în ochii nimănui ca să cauţi o rază de energie. anagramându -le. dar să nu se dematerializeze. creaţia finală devenea un radar hiperbolic. la sfârșitul lecturii ai satisfacția de a fi acumulat cunoștințe nebănuite și de a fi descoperit adevăruri fundamentale cu ajutorul unui ghid spiritual – Cătălina. cuantic. izvorul informaţiei totale . începem să fim creativi prin joc: ne jucăm de-a v-aţi ascunselea. după care ești relaxat și ai uitat totul a doua zi.cum arăt. ele pot deveni Sumer și Lot. In blocul de piatră utilizat pentru construcții. anulau pentru scurt timp. ne formăm. a fost poet şi muzician şi constructor al cetății Teba: „în sunetul lirei sale. sete paranoică de informaţii şi de control şi. Pornind de la relatarea unor fapte simple. la un loc. Aflată la vârsta înțelepciunii. la care le găsește sensuri inedite. Se forma astfel o macara. Mureș și Olt nu sunt doar numele a două râuri din manualele de geografie. în 8D. cu porozități interioare specifice. cu o uşoară coborâre a tonului. Nu este o lectură ușoară. de iubire. un becar. personaj din mitologia greacă. să descoperi cheia cu care să intri în adevărata casă a ta. care asculta dincolo de materie. exploratorul Thor Hayerdahl a întrebat un băştinaş foarte în vârstă. zona de extaz. sau în jos. nu sunt aici. în dorinţa de informare. Piramidele au fost construite după reguli precise şi pe principii acustice stricte. pe măsură ce adunăm informaţii. Revenirea la tonul iniţial. Astfel. complexe de inferioritate ale celor ajunşi la putere pe căi ocolite sau doritori de putere. cuvinte cu adâncă semnificație.Cătălina Stroe 3 Cartea „Șoaptele Nemuririi”. Din contră. ajungi să te cunoşti. ce se spune despre mine . pe noi înşine. iar acesta a răspuns simplu: „Nu a trebuit să fie transportate. adică bun. se ridicau încet şi erau plasate in templele de pe înălţimi. ne incită să gândim într-o manieră care să nu mai permită avalanșei de informații de pretutindeni să ne „Iubiri ascunse ale celor prea tineri. jucându -se nu numai cu cuvintele. ne construim. blocuri de piatră din vale. prin crearea unor vârtejuri minuscule la limita dintre atom şi subatom. Thule. din Pacific. erau manipulate de la distanţă prin sunete grave sau de un alt tip. atât cât era nevoie să se pună blocul în poziţia necesară. programul independent prin care ți se arată calea dreaptă de urmat. pentru cei răspunzători de un destin colectiv şi care se folosesc de diplomaţie . printr-o oglindire continuă în ochii celorlalți . Stilul enigmatic. de vacanță. după corectarea „alteraţiilor" se făcea cu un stabilizator. Și lista poate continua. originea criptografiei şi a serviciilor secrete de informaţii se află în natura umana. sursă inepuizabilă de enigme și mistere și succes cititorilor săi mai noi sau mai vechi! Memoria faraonilor-dependența de extaz (Fragment din carte) spre interior. de lucru. intrate în rezonanță. Aceste pietre. idei de răzbunare. când te joci cu ei cu-cu: sunt aici. un fel de „a fi” sau „a nu fi” hamletian! Pe urmă. oamenii DE SERVICIU. cheia sol. un sistem invizibil dotat cu un comutator de sunet! În interior piramida devenea un fel de ureche perfectă. ea „despică firul în patru ” într-un fel în care poate nu ne-am fi gândit niciodată. de ascultat şoaptele nemuririi! Omul este construit tot ca o piramidă şi se poate activa singur sau dacă se pune în rezonanţă cu o piramidă ori o structură perfect piramidală.. ca necesitate sau ca joc al minţii! La primele semne de conştiinţă de sine. Cătălina Stroe. o elice dublă. odată stabilită. enigmă cu chei încifrate. Devii parte din Nemurire.invidie. gelozie. nu mai eşti dependent de informaţii. dar și cu literele. în prima copilărie. Tao. deci cu un diez. să vedem dacă existăm cu adevărat şi intrăm în panică dacă cineva se preface că nu ne vede. sunetul de bază devenea cheia în care se desfăşura lucrarea de construcţie şi care trebuia utilizată pe tot parcursul cheia fa. poţi muta munţii din loc!" este scris în Noul Testament care nu este altceva decât un codex de prezentare al modurilor de funcţionare al energiilor de tip subatomic. pentru că ştii ce va fi! Arunci oglinzile şi spui nu -mi pasă! Piramidele erau şi au rămas nişte instalaţii de aflat destinul. principiile enunţate de Iisus sunt mult mai aproape de înţelegerea oamenilor de azi. La o analiză atentă. nu mai priveşti în stânga şi în dreapta. unde să îţi găseşti destinul.locul fericirii! Când afli cine eşti cu adevărat şi ce destinaţie – ce rol ai primit. ură. a unor tradiții sau chiar a unor glume vehiculate ca bancuri. dorinţa de lărgire a perspectivei. „vârtejuri” erau create prin vibraţia sunetelor aplicate asupra blocurilor de granit şi care. provocând o inversare polară. autoarea ajunge la înțelesuri abstracte cu conotații înalte. dezvoltat şi „complicat” sisteme de comunicare secretă. o antenă delta. se schimba polaritatea fiecărei particule de material sau a spaţiilor dintre particule. familiarizaţi cu fizica cuantică. cum au fost transportate uriaşele statui. cunoaşterea totală. Devii un om drept. te detaşezi. produse de instrumente de suflat. cu materiale care să aibă capacităţi de rezonanţă.până când. toate acestea.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Corina Luca pagina 38 „Șoaptele Nemuririi” . care cuprinde până în prezent șapte volume publicate și o revistă literară pentru copii preșcolari. cu toată gama de sentimente generate de acestea . nu-ţi mai pleci urechea. statuile au mers singure!” Călugării tibetani foloseau gonguri cu sunete speciale în care băteau ritmat până când. Micile corecţii de direcţie sau de poziţie se făceau în sus cu o uşoară urcare a tonului. Bazaltul conţine cristale de cuarţ. Spirit de cercetător. au creat. pietrele se ridicau în zbor şi se plasau singure pe zid.” Ajuns în Insula Paştelui. fiul lui Zeus şi al Antilopei. decât de înţelegerea celor de acum peste 2000 de ani. „Cu o vorbă.arta de a menține armonia în relaţiile la nivel înalt. pentru a fi capabili să citim printre rânduri și dincolo de ele. forţa de gravitaţie. reprezintă a opta petală din palmaresul autoarei. atât cât să permită blocului să leviteze. Până şi bebelușii râd în hohote. să priveşti manipuleze. deci cu un bemol. citind „Șoaptele Nemuririi”. într-o zi. drumul spre ultima realitate care înseamnă împlinirea deplină.

fiecare având o preferință familia lacto-bacililor : Lactobacillus „geografică”. adică Piramida luminoasă. A doua (Sursă : « Bacterie » din Wikipedia) dovadă este Notă : în loc de “cili” citiți “pili” implicația lor în digestia intestine. Pentru a public și care. Rapa Ui înseamnă locul unde vine raza.o CANDELA DE MONTREAL propun fără ezitare pe lista unei utilităţi mai mult electrotehnice. anumite aspecte ale sistemului imunitar așa cum vom vedea mai jos în detaliu. În sprijinul faptului că lucrările s-au făcut. Prima întrebare: despre ce altele să-i ia locul. este şi observaţia de bun simţ că nu s- pagina 39 au găsit nici un fel de unelte ori utilaje. casei (L. Pe de o carbohidrații (zaharurile) în glucoză. care înseamnă ochi şi khe care înseamnă lumina. să se înmulțească și să se apere contra altor specii care l-ar ataca. în aceste locuri. grație enzimelor (substanțe organice) emise de ele și care catalizează numeroasele reacții biochimice necesare acestei O bacterie schematizată producții. O linie trasată între aceste locuri opuse. Dar atunci cum am putea explica faptul că în organismul uman conviețuiesc atât de multe bacterii? Zece bacterii pentru fiecare celulă umană? În principiu. Piramidele s-au reactivat brusc şi transmit semnale din vârf. predominant în controlul foamei și care contribuie la procesul de Bacteroides fragilis. Europei. În cazul particular al speciilor microscopice care ar încerca să pătrundă în interiorul său. Helicobacter pylori care joacă un rol cel mai răspândit. De exemplu. In revanşă. în Până recent. mult mai departe. organismul se apără grație sistemului său imunitar. cei avizaţi aşteaptă reîntoarcerea zeilor. parte. iar structura materialului care predomină în insulă . în stomac. piramida de la Gizeh din Egipt este un fel de Buricul pământului. fiind prima care explora acest rol trebuie însă s-o luăm colonizează intestinele. se găsesc Escherichia coli – alimentelor. Lactobacillus gasseri. Prima și cea mai puternică dovadă a utilității unor bacterii a fost constatarea . sau sistemul imunitar tolerează bacteriile pentru că acestea au devenit inofensive (o ipoteză verificată pentru anumite bacterii). zona cea mai „înconjurată" numai de pământ. Casei) care ajută la digestie și. sau colibacil – bacteria cea mai studiată Dar rolul bacteriilor „amice” merge de biologi. Kheops este un joc de cuvinte. se considera că omul constituie un organism independent. care ameliorează sistemul găsește Strepococcus salivarius care are imunitar al intestinelor. în gură se reuteri. Or. doar ajungând în urmă cu 10. necesară în sintetizarea moleculelor ADN și în producerea de acizi grași surse de energie (între altele). biologii au identificat o serie de substanță mai ușor de digerat. Insula Paştelui este Buricul apelor. In acest timp pe Pământ. împiedică multe sistematic. In limba arabă se numea El Akhouit. care regularizează fermentație a cărnii. ale cărui organe sunt suficiente pentru a-i permite să recunoască ambientul înconjurător. ca să îndepărteze turiştii!” SERIA ȘTIINȚE – 12. Egipt sau China Centrală. cu metode nonconvenționale. să respire. sunt trei posibilități: sau sistemul imunitar funcționează în mod continuu dar este incapabil să distrugă bacteriile care s-ar reface pe măsură ce sunt distruse (această ipoteză a fost înlăturată pentru că nu există nici o dovadă de luptă. punct central între zonele terestre ale Africii. fiind locul cel mai mult înconjurat de ape. În zona din jurul lor s-a fabricat un scenariu terorist. Despre rolul bacteriilor în organismul uman – partea II-a Wladimir Paskievici că țesuturile umane au nevoie de vitamina B12 . între altele. Bacteroides bacterii este vorba? thetaiotamicron.iunie – august 2013 unei polarităţi. sau sistemul imunitar protejează bacteriile pentru că organismul uman are nevoie de ele singura ipoteză reținută. Cercetătorii ruşi au simulat pe ordinator harta cerească căutând o oarecare similitudine între poziţia piramidelor şi constelaţiilor. ca nişte balize. să se hrănească. care transformă Răspunsul nu este simplu. Lactobacillus proprietăți antimicrobiene. duce direct în teritoriul geometriei sacre. cea mai cunoscută de marele mai departe. Asiei şi Orientului Mijlociu situat într-o zonă stabilă din punct de vedere seismic. în greaca veche desemnând termenul de piramida cu caracteristicile ei: ops. decât religioase.oxidul de fier .500 de ani au constatat că poziţia stelelor din constelaţia Orion corespundea exact cu modelul de la sol. sau măcar informaţii care să pomenească de prezenţa lor. să comunice cu semenii săi. Spre surprinderea lor. un fel de baliză în drum spre piramidele din Peru. precum și bacterii. nici un „cadavru”). numai bacteriile pot produce această vitamină.

ca să se hrănească. unul cu o bună doză de bacterii B. prin este și el în descreștere.. J. Dacă producția acestora este micobiomului . 1 H.„The Ultimate Social Network”. apare riscul ca celule Putem acum examina umane sănătoase să fie și ele atacate. primul. aproape două normal atunci când șoarecii primeau treimi. De fapt. nu al stomacului – dacă stomacul produce este din motive altruiste ci pentru prea mult acid. fapt pentru care au primit premiul Nobel de bacterie ordonând sistemului imunitar medicină. 3) . care n-are bacterii în uter atâta timp cât acesta este protejat de placentă. care intimează stomacului să oprească Numărul de persoane având H pylori producerea acidului – și că. care au ca efect să stopeze doi doctori australieni. Un exemplu frapant este tratarea modernă un savant din SUA. 2 B. Scientific American. Ackerman. organismul produce anumite ele la o schimbare a conținutului celule ( de tip T agresiv ) care atacă agresorul. sunt mai puțin de 6%. . de la persoanele din jur și din contactul cu obiecte exterioare. azi.iunie – august 2013 Dat fiind că biologii au găsit. Efortul principal este dus de două echipe. comparativ cu cele 20-25 000 de gene umane. a a copiilor cu antibiotice. etc. în China. pylori în stomac. regularizarea se face prin jocul a două proteine antagoniste (numite respectiv grehlin și leptin ). contribuie și bacteriană. Martin Blaser. 3 Celulă T organismului uman de către (Sursă : Wikipedia) bacterii este terminată. în 2008. Pylori este efectul (Sursă : Wikipedia) specific a fiecărei specii particulare? O cohortă importantă de cercetători lucrează în acest domeniu titanic. Noul născut nu mai este astfel injecții cu B. Alt exemplu. prea ridicată. astfel. Viteza de colonizare depinde de condiții În ceea ce privește B. pylori . putem afirma. Aceste capacități reveneau la prin cezariană. fragilis (Fig. regulile simplifica lucrurile. spre sfârșitul CANDELA DE MONTREAL pagina 40 bacteriile. incluzând solul. istorice. cu multă încredere. adică aproximativ de 150 de ori mai mult! Avem deci de a face cu un ansamblu complex de celule umane și bacteriale. Fragilis (Sursă : Wikipedia) copilăriei. în mod progresiv. în definitiv. fragilis . se pune o primă întrebare: doi gemeni identici (care au exact aceleași gene) posedă oare același microbiom? Cum răspunsul este negativ. adică compoziția lor genetică. este recursul la cezariană și păstrați într -un ambient nașteri prin cezariană. Zece ani mai târziu. Explicația a fost expus la efectul benefic inițial a l descoperită mai târziu. O informație prealabilă importantă. fragilis și H. În 1985. După o producere inițială de grehlin . Cum activitățile acestui „sistem” sunt determinate de ordinele care provin. ca în caz de observat că șoareci născuți prin otită. fragilis ). Pylori o stopează prin stimularea producției de leptin . dar cunoaștem deja cel puțin două răspunsuri. Atunci. pylori. aproape o treime din nașteri au loc scăzute. trebuie să ne întrebăm atunci dacă nu cumva prezența bacteriilor (sau chiar numai a anumitor bacterii) determină de fapt identitatea particulară a fiecăruia din gemeni și deci și cea a noastră în general? Sau încă: în ce măsură fiecare genă bacteriană acționează asupra omului ? Cu milioane de gene de studiat. Este ușor de dedus că lipsa acestei bacterii poate fi unul din principalii factori de obezitate al copiilor americani contemporani. pylori ) și scleroza în plăci. numai în sistemul digestiv. care informează creierul să treacă la acțiune (prima.). Mult ă care ordonă sistemului imunitar să vreme s-a crezut c ă ulcerul era produs producă alte celule ( de tip T de hiperaciditatea stomacului. probabil că nu. a doua. Helicobacter pylori (H.2). ei au găsit 3. un alt omenesc ce să facă! Dar atenție! Dacă medic. Blaser a explicat mecanismul. peste 1000 de specii de bacterii diferite. a arătat că de fapt bacterii le controlează sistemul nostru H. achiziționează primele bacterii în timpul nașterii. ca să se oprească). În 2011. pylori regulează nivelul de aciditate imunitar sau digestia alimentelor. celălalt nu. B fragilis Bacterioides fragilis (B. ar rămâne. în momentul trecerii prin colul uterului și al vaginului (cazul cel mai frapant este L. culturale și ambientale. în caz de agresiune de igienă. Blaser a examinat nivelul de grehlin înainte și după prânz la 92 voluntari.. Prima produce o substanță ( polizaharida A ) (Fig. May 2012. pylori . Ironia este că în 1998. Celelalte provin. în formă și sănătos pe când al doilea ar avea mai multe șanse să devină obez și bolnav… Referințe : . bacteria emite proteine propria lor bunăstare. numai indivizii care au o numărul de boli autoimune s-a înmulțit susceptibilitate particulară pot cu șapte sau opt. s-au îngrășat! Or. proliferează în stomac. Casei care se invită pe colul uterului la femeile însărcinate – și numai în timpul sarcinii! – de un de trec la bebeluș în momentul nașterii acestuia pentru a -l ajuta să digere laptele maternal). În schimb. Pentru a bacteriilor materne. un ecosistem pe care l-am numit microbiom . „colonizarea” Fig. ne putem întreba acum: care Fig. Fig. au arătat că de fapt Este primul exemplu cunoscut de responsabilul era H. Barry Marshall producerea de celule de tip T agresiv . ca comportamentul a două bacterii. moderator). Mazmanian.3 milioane de gene bacteriale diferite. sterilizat aveau capacitățile imunitare azi. Fetusul uman. care au decodat genomii acestor specii. Astfel. mai mult de 80% din americani aveau în stomacul lor H. că doi gemeni identici. În Statele Unite. în bolile autoimune (diabetul de tip 1. O coincidență? Foarte contracta un ulcer. de la genele lor respective. cealaltă în Europa. În sfârșit. Cei care au luat antibiotice ca să elimine Revenind acum la problema gemenilor. asociate poftei de mâncare. Varietatea de bacterii crește cu diversele ocazii de contact și. răspunsul se află într -un viitor depărtat. una în Statele Unite. mai severe azi. H. urmare. și Robin Warren. jumătate având H. jumătate nu. acum două generații.

acea vârstă.cu 59 de poeme traduse în sârbă. Gheorghe Puiu Răducan a mărturisit: „Cartea aceasta.“ Selecție de poezii mai am câteva idei și încerc să scot iarna din toate colțurile sufletului. Fâșia de lumină Fâșia de lumină pătrunde printre lacrimi amare. pentru a nu-mi da demisia fără preaviz de cincisprezece zile să cobor la subsol. Uitarea de ieri face ca peste liniște să se coboare spaima.Greierii cântă răgușit la glezna viorii. premieră.. dar constat: . iar «59» . Proiecte de viitor? Am câteva manuscrise la care lucrez.Gh.. Trecutul se-mpreună cu întunericul. În pivnița de gâde Negura Negura-mi smulge pe mama din brațe.) Poezia lui Gheorghe Puiu Răducan se înscrie în metafora peisajului rustic în care își poate citi destinul oricare cititor sensibil.. .. Puiu Răducan Ion Jianu pagina 41 Născut pe 28 iulie 1951. Timpul ce se scurge-n mări de singurătate mă doare. . care se devorează pentru a reuși să asculte sferele unde are acces eul liric. Între cuvântul artistic și cronicile istorice..Fluturii luminii se desprind de pe florile cu miros de levănțică. din care cit ăm: „În gleznele timpului. cifrele creează un cod al lumii sale interioare. «cincisprezece zile». Preferând un penel cu mult ulei. dominată de un ciclu propriu cunoscut doar de poet. engleză și franceză. este. «Mama» și «Tata»“. nu mai trec spre secure.. . Preaviz Aș vrea să mă dezlipesc de rău ca ventuza de piele și să nu mai mușc din carnea ciupercilor frumoase și otrăvite. poetul oltean Gheorghe Puiu Răducan . de ce învinge întotdeauna timpul? . printre care și două antologii. Volumul «61» a fost tradus în letonă. cu toiagul de crin. Copacii s-au oprit.Fâșia de lumină nu mai face ocolul pământului. «patru păcate») constituie o muzică din spațiul cosmic. În fiecare an mi-am propus să scriu o carte cu un număr de poeme în vers alb care să conțină atâtea poezii câți ani împlinesc iar ca titlu. «trei». Pe un colț de-ntuneric aleargă vedenii înainte ca luna să se rostogolească goală-n ferestre. autorul pictează cu lumini și întuneric (. «62». se-nmulțește de x ori cu diferența la pătrat și tot ce-mi mai rămâne de trăit este viața. caii statuilor priponiți de istorie nechează blând. de eșecuri. . să adorm din sărutul veninului de scorpion tandru. Răsăritul Răsăritul nădejdii apune. În fărâma cu soare eu cald te salut copilărie. Totuși.În piscul sufletului vulturii-și fac cuib... membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Cartea a apărut zilele acestea la Editura MJM din Craiova. poetul Gheorghe Puiu Răducan valorifică contrastele.) Numerologia (inclusă în titlul «62». intitulată „62“ (vârsta pe care o împlinește în acest an).Crucea seamănă tot mai mult cu mine. Prefața volumului „62“ „Cardiograma peisajului poetic“ . încercând să-și califice existența și să eticheteze timpul pierderilor mari (.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL 62.este semnată de poeta Victoria Fonari din Chișinău.Țepești și-a făcut „cadou“ de ziua lui de naștere a 25a carte publicată. Cartea «60» a fost o carte-jubileu.

își mai trăgea nițel sufletul. că m-ai lăsat singurică pe lume. Și nici bătrân nu erai. la omul ei. morții și mormintele lor. Mărine. cum muncea și la câmp și acasă. de unde să știe Mărin al ei că ea e aici și că îl tămâiază. în. A fost cald. of. Și -și continuă bocetul. cald de tot. scrisă cu multă fantezie și amintind basmele noastre românești. Pe drum se mai întâlni și cu alte muieri: cu Florica lui Buzatu. Apoi se porni iar. mâine e duminică și nu se cade să nu fie curat când merge lumea la biserică. nu spun că nu. spre chindie. în. să nu cumva să se răstoarne. Mărine. puse tămâie pe cărbuni și începu să dea ocol mormântului. de toate bețiile lui… „și eu viu ca o proastă sâmbătă de sâmbătă să te tămâiez și să te jelesc. scoase ciocălăul și trase un gât de țuică. Așa au apucat din bătrâni: sâmbătă seara femeile își iau cățuia. cum mergea cu caru la târg și cum ducea sacii la moară… Și câte și mai câte… Apoi se mai odihnea. Luă o sticluță de pe policioară. bun ai fost și de-aia vin eu la tine să te tămâi. Mărine. of. când soarele s-a mai lăsat nițel după deal. parcă și cam răgușise și ca să -i vină glasul. De ce să te miri că doar e luna lui Cuptor.” Marița se mai opri să-și tragă sufletul și să mai bea o gură. cu toate lacrimile pe care m -ai făcut să le plâng și al dracu să fii și cu cine te-o mai tămâia de -aici-ncolo! Așa să știi” – și plecă încrâncenată. Mărine. ca și toate schițele oltenești citite cu succes în cenaclu de doamna Hanganu. e timp destul de mers la cimitir. A participat deseori la lansarea operelor unor autori. scriind despre Mircea Gheorghe. ce-ai făcut cu mine tu. că ne -am iubit de tineri. puteai să mai trăiești. Muierile și -au terminat din treburi. M-ai iubit tu. sunt scrise cu un umor crud. Și tu stai acolo și habar n-ai de mine că sunt singurea și amărâtă și n -are cine mă ajuta. da știu eu că ți au umblat ochii și după alte muieri…” Se opri. că aveam niște călduri că numai ea m-a lecuit. prima publicată de poeta Carmen Ileana Ionescu. Dar așa.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Cenaclul Mihai Eminescu Președintă Livia Nemțeanu pagina 42 3 După amiaza zilei de 20 iunie 2013 a început cu citirea unei legende în versuri. cum plecași tu și mă lăsași. ocolindu-l pe muțește. George Filip. sâmbătă de sâmbătă. . luă tămâia.Bumbăcescu Doina Hanganu Bumbăcescu este o veche colaboratoare a revistei literare Candela de Montreal. credeai că nu știu. Și să nu crezi că am uitat toate câte mi le-ai făcut și m-ai și bătut și drăcuit și înjurat”… „Da lasă. La mormântul lui Mărin al ei nu mai venise nima. ce mai. Că dac-aș fi eu în locul tău și tu în locul meu. în care a publicat numeroase recenzii ale unor cărți apărute în România sau aici. Dar în ușă își aduse aminte de ceva și se întoarse. care rezultă din repetările sarcastice ale acelorași situații care se succed și se umflă până ce pleznesc. mai scăpa și câte -o lacrimă. în. S-a remarcat prin câteva schițe umoristice citite în cadrul Cenaclului Literar Mihai Eminescu sau publicate în revista Candela de Montreal Victor Roșca E sâmbătă și e după amiază. Mai bine să înceapă a -l boci. mai destupă odată sticluța apoi o puse pe pământ cu grijă. Vădit impresionată de drama prezentată de autoare. o chema lumea la multe înmormântări la care-și arăta „talentul”.” Și tot așa. bocindu -l pe Mărin. dar fiecare în partea ei de cimitir. erai încă tânăr. de către autorul ei Cristian Pavel și a continuat cu schița La tămâiat de Doina Hanganu-Bumbăcescu. Acum. Poeta și scriitoarea Livia NemțeanuChiriacescu n-a fost zgârcită cu aprecierile la prezentarea cărții respective. Puse în cățuie niște cărbuni aprinși. Ajunsă acolo. nu știu dacă tu ai veni așa cum vin eu. toate mergeau în același loc. ea și-a început speech-ul cu o afirmație prețioasă : Cartea aceasta e un giuvaer ! La tămâiat Doina Hanganu. zăpuc. o să vezi tu…” se aplecă după sticluță dar aflând -o goală dădu în ea cu piciorul. săriți -ar ochișorii ăia cu care te uitai tu după Leana. mai tare-n glas și amintindu -și mai cu năduf de toate relele pe care i le făcuse Mărin. de toate muierile după care umblase. au măturat și strada în fața caselor că de. că ziceai că te duci seara să cauți vițeaua pe deal. of. Acu. A urmat însă și o prezentare de carte. Mărine. Marița știa să bocească – este o treabă la care nu se pricepe orișicine. Of. lăsă lucrurile jos. cu miros de sâmburi de prună. luă și săpăliga să mai scoată ceva buruieni ce-or fi crescut pe mormânt și vru să plece. își luă lucrurile de jos și întorcându-se spre locul tămâiat i se adresă cu obidă: „Fire -ai tu al dracu Mărine. tămâia și se duc să -și tămâieze fiecare. cu Gherghina lui Ionescu. cu pirați. să mai fi stat lângă mine. Aceasta. mai lua câte-o dușcă: „Ei Mărine. intitulată Celui ce n-a cunoscut iubirea (titlul sugerează că acela ce n-a cunoscut iubirea poate afla totul despre ea din cartea ei). căldura pare să se mai potolească. de -ai chemat pe baba Ioana să mă tragă cu gaz și să mă frece de gâlci. Adrian Erbiceanu sau Victor Roșca. în. O puse apoi jos și porni iar la drum: „În. dar nu de tot. Marița se sculă de pe prispă și intră în casă să se pregătească de plecare. au măturat bătătura. o umplu cu țuică – mai avea o țâră de țuică din aia bună. o puse în buzunar și plecă. În Oltenia este un vechi obicei ca mormântul mortului să fie tămâiat în sâmbetele care urmează înmormântării. de data asta tonul plângăreț înlocuit cu unul mai aprig: „Că multe zile fripte mi -ai făcut cu Leana Mării din deal. și eu știam și plângeam și tu habar n -aveai de mine. făcută în toamnă de vecinu -său Ilie – astupă sticluța cu un ciocălău. Ea era cunoscută în sat. până vine ciurda cu vacile. Că ce bine am dus -o amândoi. Mai de -ales la mortul ei. până se înserează. în. mai lua și câte un gât de țuică și-și mai aducea aminte cât de bun și harnic fusese omu ei. își desfăcu baticul să se mai răcorească – tot n-avea cine s-o vadă că e cu capul gol -. luă sticluța. Și își începu cântarea: „În. of. aoleu și vai de mine. și vițeaua era în grajd și eu știam și plângeam. În. Mărine.” Marița se opri nițel și din plimbat și din bocit. Mărine și ce grijă ai avut tu de mine când am zăcut atunci.

Au premier jour. on voit l’océan. Un moine nous amène dans une brouette une montagne de chapeaux de soleil.Aujourd’hui vous allez construire un château. ce n’est pas sucré. Elle parle de façon agitée. comme si son esprit et son corps étaient en parfaite coordination. La journée commence de façon plus légère. Nous nous mettons au travail. J’en choisis un qui me tombe sur les yeux – je ne vois plus rien et on rit de cette mésaventure – ensuite Sunita choisit un chapeau qui me va parfaitement bien et je lui remercie. des fruits. Les moines s’y approchent. La jeune fille qui avait fait les toilettes a entre 25 et 30 ans. tout était biologique. Sunita est née au nord de l’Inde. Nous passons par un jardin vert. J’essaie d’en reprendre mais il n’y en a plus. est entouré d’une bordure en bois construite avec soin. sourire aux lèvres. des yeux foncés. Tous respirent soulagés. . des chaises très inconfortables. en passant. de la même couleur que le plancher. . Le moine éclate de rire. la boisson a un très bon goût. avec des tourelles et des passages. Chacune d’entre nous va enfin savoir ce qu’elle aura à faire durant la journée. Le thème du séminaire porte sur la mort et l’impermanence. de diaphane… On m’appelle par mon nom monacal que je n’ai pas le droit de prononcer et on me dit: « Aujourd’hui. me répond-on. toujours en courant. je me dirige vers le dortoir commun que je partage avec neuf autres femmes de tout âge. elle est la seule de notre groupe qui s’est fardé à 4 h du matin. le seul sans vue. nous disposons de deux carafes de vin rouge. d’où l’on entend l’océan au loin. Nous sommes silencieux. disons 5 m par 5 m. des figues (du jardin). « C’est l’heure du repas » me communique-t-il avec un large sourire. On nous apporte une maquette très élaborée. nous sommes mortes de fatigue. avec des lits superposés. Entre-temps. il fait froid. Je ne comprends pas grand’chose à ce qu’elle raconte car elle a un affreux accent en anglais. en plus. Moi je dors en haut mais la place d’en bas est libre de sorte que je me trouve dans une situation privilégiée. Elle a un beau visage. à Sausalito.Non. les cloches pou r le repas de midi nous trouvent en plein travail. nous nous habillons dans des uniformes grises couleur souris et nous nous dirigeons. l’horizon s’illumine. . . avec toutes sortes d’herbes pour les préparations en cuisine. se trouve une table étroite. On entend des cloches. et ressemble à un modèle. nous sommes réveillées par un bruit assourdissant. avec des irradiations. C’est moi. mais le nettoyage des toilettes l’a humanisé et je l’observe maintenant avec plus d’attention. il n’est que 4h du matin et je meure de sommeil. l’intérieur est en bois foncé. ce n’est pas épicé. nous avons un jeune instructeur qui nous guide. Tout était production propre. tu casses du bois pour faire le feu et tu charries de l’eau! » «Vous allez construire un château!» La consigne est de ne pas parler entre nous ou alors le strict nécessaire. et se servent de son contenu. ne fait pas un geste de trop. Le sol est couvert de sable. répondons-nous. nous avons de l’eau. selon un plan donné. agitée par des « questions fondamentales ». les toilettes également. Je lui demande de parler en français et je m’offre de traduire en anglais pour le reste du groupe. Un jour est passé. dans un long dortoir. À l’intérieur. le soleil va bientôt se lever. Un détail piquant.Avez-vous vu les appartements de luxe? demande une Française qui avait eu la corvée de laver les toilettes. en langue vulgaire d’abord puis en latin. c’est la nuit et je commence à me demander qu’est-ce qu’il m’a pris de venir parmi ces fous-là… J’entrevois un grand chaudron qui dégage de la vapeur. les fenêtres sont grandes. comme aurait dit mon mari. les herbes sauvages de l’abrupte vallée et les herbes plantées par les moines sentent le… saige. Le lendemain.Il paraît qu’il y a quelques appartements qu’on loue à des écrivains ou à des artistes. on va certainement me proposer quelque chose de noble. nous connaissons déjà la routine. on m’offre une tasse métallique contenant un liquide d’aspect douteux. est d’âge incertain. Un carré de sable de grandes dimensions. Mais quel lever? Le soleil se lève dans une heure. Il semble qu’Isabelle Allende. Surprise: ce n’est pas du lait. le citron. de longues tables en bois massif. Enfin le soleil fait son apparition. je m’endors profondément. je me demande qu’est-ce qu’on va apprendre sur la mort ou l’impermanence. le soleil s’est levé depuis longtemps. souple. je regarde la montre. organique. une grande écrivaine de l’Amérique du sud. d’un rire si contagieux que je ne peux pas m’empêcher de rire à mon tour. nous ne les avons pas vues. Je m’y dirige aussi. On nous dit qu’il faudra le saluer comme si Dieu se tenait devant nous. le moine qui me reçoit me demande : « Pourquoi estu venue? » Je réponds. nous avons les mains sales et nous . J’attends mon tour. certainement amené du bord de la mer. À ma grande surprise. se trouve ici. Je ne n’aime pas beaucoup ce genre de poupée Barbie de sorte que je ne l’ai pas examiné beaucoup jusqu’à maintenant. est mince et grande. celle qui se pose des questions sur le sens de la vie. Dehors il fait nuit. généreuses et troisquarts de la sale communique directement avec l’extérieur. Nous nous asseyons avec le visage tourné vers la direction où il doit paraître. pour l’instant je me souhaite une salle de bains bien à moi… Sur ce. Nous arrivons à l’endroit où l’on servait le repas: beau à couper le souffle. sans le voir. elle a quelque chose de très naturel dans son comportement. qui arrivent au monastère pour écrire ou peindre. Elle est mince. Je suis dans la moyenne. Le moine décline. beige-blanc. des noix. Nous nous précipitons vers la salle de bains commune où je me lave seulement le visage et je me brosse les dents – sait-on jamais? –. au lieu d’être appelés séparément. C’est un sable granuleux. le nom de chaque plante. remplie de toutes sortes de plateaux comprenant des légumes. Les choses se passent comme au premier jour mais.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Pense comme le vent Christina Callimachi pagina 43 3 « Tu casses du bois et tu charries de l’eau! » Je me trouve depuis une semaine dans un monastère bouddhiste. L’air est chaud et parfumé. alors qu’est-ce? Du thé mashala. se déplace vite et se tient bien droite mais n’est pas raide. Je goûte voir. toujours des cloches mais le son est particulièrement aigu et je me couvre les oreilles pour ne pas assourdir. On nous mène dans un endroit immense. La salle de bains – en fait des douches – est commune. En fait. établie en Californie. vif. toute frissonnante. vers le carré extérieur d’où nous devons assister au lever du soleil. La Française finit sa tirade en disant « Et nous sommes leurs servantes! » ce qui déclenche un gigantesque fou-rire dans notre dortoir. un peu gênée : « Pour trouver le sens de la vie! ». le groupe est mixte et nous sommes autour de 20-22 apprentis. Près du mur intérieur. Sunita étant la doyenne. pas noirs mais plutôt maron-foncé. elle peut avoir tout âge entre 50 et 80 ans. Sunita est celle qui salue le soleil en atteignant le sol avec son front. comme le font toutes les Françaises. Après le repas. J’ai commencé à perdre le goût des questions fondamentales.

. « Tes maîtres zens » Un jeune moine m’amène chez les chiens. essayons avec l’autre. selon le goût.Et alors. Il est énorme.Comment ça a été? demande-t-il. de l’eau minérale (nous nous trouvons près d’une source très connue). gris et blanc et paraît assoupi. . juste un lit étroit recouvert d’une couverture beige.Je n’ai pas eu le temps d’en avoir. . Lorsque j’arrive à un demi-mètre de lui. etc. Je me suis pris une assiette pleine de bolets comestibles (champignons sauvages) grillés.Je cherche Dieu. Pas tout le monde prend du vin. Le moine me regarde attentivement. ni les phoques malades réfugiés sur la plage. Je réponds le plus honnêtement possible que je voudrais m’occuper des chiens. Je reste tranquille pour revenir de ma frayeur.Non. fit-il. . Il s’agit d’une production propre tout comme les légumes. Je me réfugie à l’ombre d’un pagina 44 arbre rabougri. mais nous dormirons sous une tente. des concombres frais et des aromates – feuilles et herbes du jardin. répond-il et ensuite il +m’avise qu’il viendra me chercher lorsque le soleil arrivera « là-bas » et il m’indique un certain endroit à l’horizon. mais je ne peux pas bien distinguer son visage. il découvre brusquement ses crocs et émet un son sinistre. . immanquable. Il est plus jeune. ni les loups de mer. Du sel et du poivre. qui est la réplique d’un célèbre château bouddhiste.Le moine-chef veut te voir. près de l’océan et des arbres géants. ici on ne mange aucun être vivant. On me recommande de ne pas mélanger le lassie avec du vin mais j’ai soif.Peux-tu appeler les chiens? je demande. Je pense à ce que j’avais dit au début – le « sens de la vie » – mais cela me semble maintenant comme une blague du livre d’Ilf et Petrov. il disparaît promptement. je réponds. et j’apprends qu’après avoir fini la « construction du château ». Le moine m’attend. je m’assois près d’un collègue. Nous montons et descendons à toute allure les sentiers de montagne. nous n’avons le droit d’emmener que les médicaments absolument indispensables. de sorte que j’ai le visage tourné vers la lumière de dehors. La communauté bouddhiste est strictement végétarienne. Le chemin est à peine visible. Nous arrivons dans un lieu de pâturage immense. selon ce que je comprends. toute transpirée. les verres sont embués. . . le moine en chef me montre une liste de corvées. nous sommes morts de fatigue. . Je prends mon courage à deux mains et m’approche du deuxième chien. Enfin. La réponse est oui. qui nous regardent avec indifférence. me dis-je. on y voit des chèvres qui broutent. je vois que Sunita a un grand verre avec une boisson blanchâtre.Pourquoi est-tu venue ici? me demande-t-il. un crayon et les vêtements que nous portons. grands comme des ours. je prends un verre après m’être assurée que j’ai de l’imodium dans ma trousse d’urgence. Après une pause. . là. il fait chaud. Un modeste bureau en bois st une chaise (inconfortable. Nous ne devons pas déranger les hiboux géants. Du lassie avec concombres – quelle merveille! Je demande la recette et on m’explique qu’on mélange. du babeurre. C’est probablement à cause de mon échec avec les chiens.As-tu réussi à les atteindre? . la boisson est glacée. m’informe mon guide. répondis-je. près du mur. parce que tu es effrayée. C’est un vin rouge foncé.iunie – august 2013 portons tous des chapeaux pour nous protéger contre un soleil sans pitié. Je me retire sous l’arbre rabougri et j’attends le retour de mon guide. je ne peux pas. debout. répond-il. La pièce n’est pratiquement pas meublée.Tu prendras soin des chiens. Après quoi. ils n’ont pas de nom. « Tu prendras soin des chiens » Aujourd’hui. . je ne pense pas qu’il soit vieux mais il a un très bon goût. C’est inhabituel car les épreuves journalières auxquelles nous sommes soumis ne sont pas distribuées à cette heure. je veux savoir s’il existe. après m’avoir accueillie par un bref « Bienvenue! ». rangés de côté pour ne pas empêcher la beauté de la vue directe. dit-il lentement. avec un regard acéré comme un bistouri. . un carnet. Le jeune apparaît joyeusement au moment convenu.Qu’est-ce qu’il te plairait de faire parmi tout cela? me demande le moine en chef. deux chiens. en sortant de sous l’arbre nain. Dans l’après-midi. J’essaie de me rapprocher de l’un des chiens. joyeusement. Je vois « l’objet » de mes travaux. le lait. . le moine commence à parler à basse voix tandis qu’une bonté immense. Je bois deux grands verres après quoi je me précipite comme une folle vers les toilettes et vers la trousse avec l’immodium. Je suis reçue dans une pièce à haut plafond qui a vue vers la mer. plus vigilant et m’avertit à temps que je n’ai aucune chance. nous aurons des toilettes. nous devrons attendre notre tour pour des consignes de travail « personnalisées ». Le matin. mon guide marche si vite que j’oublie ma peur de marcher le long d’un précipice. ce chien n’a pas l’air trop amical. elle me répond du lassie avec concombres. Je sens qu’il me regarde intensément. . et. Nous dépassons la zone du précipice. Des fleurs jaunes se trouvent dans un grand vase. m’incite à m’asseoir sur le lit et place la chaise devant moi. de salade et de riz. comment me vais-je débrouiller…? je lui demande. nous devrons travailler au château. Lorsque mon tour arrive. . tout le monde mange en silence. ‘La liste est longue: • laver la vaisselle • laver les toilettes • faire du jardinage • charrier l’eau de la source minérale • casser du bois • soigner les chiens bergers qui gardent les chèvres • chanter • faire du secrétariat • faire de la comptabilité • ramener du bois mort • etc. les fromages de chèvre. en traduction libre.Mal. J’ai perdu la première partie des instructions. un conifère d’un aspect désagréable.Tu es venue ici parce que tu te sens seule. séparément. palpable. toujours sur la terrasse. la pièce se prolonge avec une terrasse où je vois des meubles en rattan. me dis-je. vis-à-vis la mer. je réponds. comme celles de la salle à manger).Pourquoi? je demande de nouveau. remplit la pièce.As-tu eu peur? . Le verre de vin rouge. le moine se retourne vivement et me demande en souriant. de mauvaise humeur.Non. Le moine m’explique que les endroits les plus dangereux ici sont précisément ceux qui paraissent les plus sécuritaires.Parce qu’ils ne viennent pas. Nous ne devons pas les toucher ou essayer de les « pousser vers la mer »… La petite Française me dit avec dégoût quelque chose d’intraduisible – elle parle en français ou plutôt elle demande si on doit faire du « pipi sauvage ».C’est qu’alors ce sont tes maîtres zens. Le vent ne souffle plus. si nous disposerons de toilettes. nous déménagerons au campus d’en bas. on entend le grondement de la mer quelque part au loin. « Laisse Dieu tranquille! » . répondis-je. . je lui demande qu’estce que c’est. CANDELA DE MONTREAL .Ça te regarde. m'annonce-t-il après un moment de silence. . ça sent mauvais.

Alunecă încet la pământ așezându -se pe vine. y place deux tasses bleues. nu o nevăstuică sau un vizon pe care i-ar fi observat imediat. Solul nu mai avea elasticitatea acelui așternut gros. dar extraordinar de solid. dresse une table pliante en bois. Își încărcase arma. conștient dintr-o dată de prezența unui animal. el se oprise pe tundră. deocamdată. Pe briza zilei venea frigul. Un cuțit cu lama ascuțită îi atârna de-a lungul gambei. si je peux te demander.Bien. Era simplu. Pe cât de bine fiara ghicea distanța la care se afla vânătorul. descriind un cerc mare în jurul locuinței sale. nu se va întoarce drept prin spatele iurtei la Iriook și la micuțul lui. îndeosebi. Abia sosită. era semn că de acum înainte urma liniștea. nemișcat. Avea părțile laterale albe.(Yves Thériault) Amargok – Lupul Alb Vara nu va mai dura multe săptămâni de acum înainte. Acum ea devorează prada și nu va începe vânătoarea decât mai târziu. mereu friguroase. allons maintenant à table. Noaptea. fără să se întoarcă. Toujours en silence. la théière avec le thé chaud. Banda de aur de la orizont își pierdea din sclipirile sale. mais cela signifie que ton Dieu. poate? Dacă era pitit pe undeva așteptând.Et. când doar răcoroasă.. O strângere de inima îl alertă.Bon.C’est ainsi. mai mult. El cunoștea doar direcția sa. Chiar și în întuneric. iar permafrostul se va suda pentru multe luni înainte. Dar Agaguk n-ar fi putut să-și explice cum funcționa acest mecanism. Lupul Alb va pieri.Ainsi soit-il! dit-il sur un ton neutre. Se puncta la orizont timpul mizeriei. et un petit vase avec une fleur jaune.iunie – august 2013 .Mais je ne veux pas du tout le laisser tranquille… . ni question. lumina zilei și a nopților nu mai era aceeași. ni réponse. du violet au gris. În ajun. . Altul. căci Agaguk i-ar fi simțit prezența și s-ar fi îndreptat direct spre el. où pensestu trouver Dieu dans tout cela? Je suis tellement abasourdie de ce qu’il me dit. pagina 45 . nu mai era atât de bună pentru a te întinde la pământ să dormi acolo nuntit cu solul.Tu es venue parce que personne (il accentue personne) n’est vraiment présent dans ta vie. Năpârlirea era semnul cert că se apropie frigul. apoi hămăia. De pe acum. Renii apăreau tot mai rar. Ceva ce decurgea dintr-o facultate psihică formată în decursul multor generații.. calmement. j’insiste. el mergea la voia întâmplării. iar tundra fu cuprinsă de umbră. rareori strălucitoare. ... simțea de departe în spatele lui prezența iurtei și a celor două ființe dragi care locuiau în ea. . cenușii. Nici la ce distanță. ci. câteodată chiar sălbatice precum o hoardă de carnivore înfometate. celui du sens de la vie…. Conta în întregime pe proprii ochi. cu o lamă lată și scurtă. în direcția indicată de mâna stângă întinsă drept spre marea Stea care se balansa în cer. Avea nevoie de ceva timp să identifice direcția de unde venea și lungimea saltului spre animal. Trecu o oră. Le soleil se couche dans la mer. De nenumărate ori. . Colinda prin tundră. și Agaguk mânca. Soarele de miezul-nopții va face loc în curând semi-penumbrei. cu pușca pregătită aproape de obraz. nefăcând nici cel mai mic efort. Nu se auzea nici măcar zgomotul vreunei insecte. Dar Lupul Alb? Acesta urla oare? Vâna împreună cu haita? Dacă el rătăcea solitar pe tundră. nu era nici un lup. mai degrabă. . se îmbrăca mai bine sau își mărea balotul de piei brute pentru trocul de la postul de schimb. conclut le moine. . Schimbările bruște de temperatură – când glacială.J’ai cherché Dieu toute ma vie. zilelor mate. le moine-guide s’évanouit. umed și cald. Urma pânda. les couleurs changent rapidement. un ritm nou al sângelui sau cine știe ce fleac – îl avertiza asupra unei prezențe străine.. dar. Quand enfin je peux parler. pendant que moi je suis tout ouïe. pe atât de exact îi simțea și el prezența. Hăituise.Tu es venue parce que tu deviens aveugle et que tous tes cris à l’aide sont restés sans réponse. Nous commençons à boire en silence la boisson chaude aromatique.Tu es venue parce les jeux sont faits et qu’il n’y a plus de place.Probablement. cufundat în moliciunea mângâietoare și caldă a mușchiului. Că va folosi o armă sau alta era totuna. Dacă vreo haită urla pe undeva. în același timp cu un lup. fără îndoială. trebuia să . je m’écrie presque: CANDELA DE MONTREAL . pe instinctul său de a surprinde orice prezență vie pe tundră. Animalul își făcea apariția. apoi răbdarea.. Plecat de la iurtă fără să urmărească o pistă precisă. Agaguk colinda tundra.Si tu veux rencontrer Dieu… commence-t-il. Dar chiar pe vânt rece. N-avea nevoie să-l vadă ca să aibă certitudinea că acesta se afla în apropierea lui. et surtout de la façon dont il le dit. ceva anume – o neliniște interioară. n-ar fi putut spune. Că viaţa lor este schimbată acum. În picioare. De fapt.Il faut… quoi? je lui demande. le moinechef tourne le vase avec la fleur jaune pour que la fleur soit dirigée vers mon visage. nul part ailleurs pour toi. îl doborâse. transformându-se treptat într-o linie ternă. când adevărate rafale reci – nelinișteau animalele și îngălbeneau mușchiul. il faut d’abord que tu le laisses tranquille! . devenind mătăsoasă. Agaguk ( XIII ) Roman de Yves Thériault. dit-il. Se anunța scurta toamnă. Agaguk scruta vastul peisaj funebru. Nu putea spune deocamdată din ce direcție.. atunci când noaptea cădea pe câmpie strivind restul zilei. unde să-l descoperi? Pată albă în întuneric? Silueta lui. era petrecut sub centură. iar blana vizonului începea să se îndesească. De cât timp. Oprindu-se. Agaguk văzu un iepure. În curând înghețul de suprafață va întâlni gheața de la fund. . apoi două. ar fi fost mai ușor. s’il existe. comprimându-l pentru a nu lăsa în jur decât slabul arc luminos de la orizont. Dar nici urmă de lup alb. . apropierea pericolului. Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor Acţiunea acestui roman se desfăşoară în lumea eschimoşilor aşa cum era ea în anii patruzeci. timp de câteva zile. . este de netăgăduit. Entre-temps. avec compassion… Pendant longtemps je ne peux sortir mot. știa că din cauza drumului luat la plecare. dar era o fiară mare. on entend sonner les dernières cloches pour le repas du soir. ne le laisse pas tranquille. tu ne l’as pas cherché là où il le fallait. Ar fi știut. abia-abia luminoasă.Le laisser tranquille. Nimic nu se mișca. Simțea prezența unui animal nu prea departe. nici unde se situa în sine simțul care îl avertiza. datorita pătrunderii progresului în Arctica. începea să cedeze frigului venit de la nord. Timpul vieții bune se termina. deîndată ce luna va apune. . Noaptea îi era arma cea mai eficientă. urma iarna. vreun ren. Luna dispăru. je m’entends répondre. le jeune moine apporte le thé Mashala. sans aucune agressivité. couvert par une housse.Tu es venue au bon endroit.

sigur. în sfârșit. La orizont. Dar dacă nu-l va nimeri? O distanță clară. ea se simți mândră. Tayaout se trezi plângând în lumina iurtei. Al tuturor lupilor de pe pământ și din dosul pământului. Iriook văzu în întregime cum arăta soțul său. iar omul care l-a ucis este tatăl lui Tayaout. zise ea. Parka îi era sfâșiată. Învins de oboseală și suferință. Moartea lupului? Moartea omului? Agaguk apăsă pe trăgaci. strângând în pumn cuțitul. Dar n-a ucis lupul. Dar de abia la lumina lămpii în iurtă. – Ce s-a întâmplat? – întrebă Agaguk. Și Agaguk era acum în picioare. Omul și fiara basculau în întuneric. durerea fiindu-i calmată pe moment. care acum era una cu pământul. Atunci ea începu a plânge. încât îi producea greață. să-ți îngrijesc rănile. Eschimosul fixă punctul de umbra care părea un fel de proeminență pe suprafața mușchiului. Omul în fața fiarei. iar ochii îi erau sticloși. vedea cum sângele lui Agaguk făcea o pată neagră care se întindea pe mușchi. Acum sau niciodată. Or. Parcă târându-se spre el. deși limba îi atârna din gură. O secundă.. ce se amplifica sfredelitor în noapte. Lupul nu a fost aici. Lupul Alb. glonțul. Doar l-a julit în trecere. Agaguk avea în gură un gust dulce de sânge care îi dădea energie și îi relaxa nervii. scoțând un geamăt lung și trist ca moartea și se lăsă să cadă pe mușchi. Afară.. cincizeci.. Marele Lup Alb? Singurul care putea lăsa o umbră pală pe o altă umbră. o sută de pași. Lupul sfârtecase o dată cu ea și bucăți din carne. CANDELA DE MONTREAL Cei doi se angajară într-o luptă oribilă. Dacă lupul va veni mai aproape. Băloasă de furie. În continuare la ora 15:00 în Biblioteca Atwater se va lansa cărtea d-lui Herman Victorov din Windsor.. își sfâșia cu ghearele adversarul. de pe umeri. Iriook care nu dormea. Lupul furios. Ce s-a întâmplat? pagina 46 Ea nu avu putere decât să-și ridice capul și să arate cu degetul spre fața bărbatului. dar cu pușca pregătită de a trage. Din direcția iurtei. egali în furie. Mirosul adus de vânt era de lup. – Agaguk?!. atunci. – Șeful este mort. Se îndrepta. Mușcătura lupului i-a smuls de pe față nasul și o parte din obraji. O luptă groaznică. înjunghiat. fără expresie. La fiecare căscătură a botului fiarei cu răgetul său – un strigăt al omului. îndepărtânduse vreo zece pași. Agaguk va declanșa arma și glonțul va ucide animalul. văzu o umbră deasupra unei alte umbre. Se înfruntau două șiretenii. murmură Iriook. îl întâmpină tremurând toată. Își trecu mâna peste față. El se rostogoli la pământ. o gimnastică macabră. Agaguk. își strânse brațul cu cuțitul în mână pentru a străpunge cu putere pielea animalului. de pe coapse.dominând deopotrivă. Agaguk și-a lipit ochiul de miră – fiara era bine prinsă în obiectiv. dar omul sesiză secunda propice când animalul se încovoia pentru a prinde noi forțe și. . care se încorda împotriva torturii. Mai văzu că umbra se mișca. topit în noapte. O masă fantomatică. un singur animal era în stare să creeze acest tablou. ci cenușie. Un destin clar. Agaguk zăcea inconștient. Vocea sa era un plânset tărăgănat. înfipt parcă în pământ. să aștepte și să asculte.. – Șeful tuturor lupilor. un fel de bolid împins de curenți se abătu cu violență asupra lui Agaguk. Agaguk desfăcu o sfoară care-i servea de centură. Și nu mai era o pată. apoi se stinse și urmă liniștea. Așteptă. – Este bine. nu se putea contura o siluetă. Câteva minute mai târziu știu precis. Totul depindea de un gest. greu de distins pe solul negru. Deodată. spre Agaguk – țintă încă neclară pentru el. Lupul sări.. Fâșii de carne atârnau între dinții lupului. în dreptul unde banda de orizont se termina. (va urma) Să rb ă torirea Zile i Limbii R o mane la Mon treal Asociația Canadiană a Scriitorilor Români vă invită să luați parte la festivitatea organizată cu ocazia sărbătoririi „Limbii Române” ce va avea loc sâmbătă 31 august 2013 orele 11:30 în „Piața României” (la statuia poetului national Mihai Eminescu). În locul nasului. Cercetând cu ochii suprafața solului. înnodă un capăt de labele din urmă ale lupului și se înhămă la greutate. Iriook plângea încet. declanșarea. O pasăre de noapte sfârtecă cerul cu strigătul ei lugubru.. Se aplecă. călare pe lupul care se zbătea urlând. Omul și-a îndreptat șira spinării. sări din nou asupra omului. o labă din spate a lupului mai tremura încă spasmodic. Pumnul ce-l ținea porni ca o săgeată și se înfipse o dată.. Din locul unde se afla. Agaguk privea cu atenție în jurul său. Pata nu era închisă la culoare. de apăsarea rapidă pe trăgaci. din spate. dar în locul alintului ea simți. Acum. târând-o pe tundră. Pândea și el prada sa căutând să regăsească silueta lui Agaguk pe sol. ai zice că poți să-l atingi cu mâna. O rafală de vânt foșni ușor pe mușchi. pe fundalul soarelui miezului-de-noapte de la orizont. Agaguk arătă leșul. ci forma bine conturată a unui lup ce se târa pe burtă. o haită reîncepu a urla. Curând mirosul deveni atât de puternic. Acesta se feri. scoțând răgete diabolice. – Merg să aprind lampa. – Tayaout? – întrebă el. Apoi distanța unei hărțuieli și. Glonțul fu un uragan țâșnit din țeavă. vrând parcă s-o mângâie pe Iriook pe umeri. – L-am ucis.. continuă ea. Gura lupului se deschidea enormă. egali în putere . Deodată lama cuțitului sclipi. mai aproape. urmată de un vin d'honneur. aproape un murmur. cu toată vigoarea regăsită. Apoi. aștepta ca animalul să se apropie. Nu era decât o foarte slabă tentă de lumină. se ridică și își petrecu brațul peste figura însângerată măsurându -și în sine forța care îi mai rămăsese. încă o dată și încă o dată. folosindu-și labele puternice. Un gest pe care el căuta să îl înțeleagă. căzând alături cu greutate la pământ. Când sosi în fața iurtei.iunie – august 2013 stea la pământ pentru a simți vântul în nări. Imediat însă se ridică pe propriile labe. nu era decât o gaură imensă. când fiara. amestec de țipete și răgete pe rând – când omul. corpul soțului său. Zece pași. chiar mai puțin. îl lovea cu toată puterea brațelor sale. zăcea la picioarele lui. încerca să muște ființa care se zbătea îndârjită între labele sale.. absolut nemișcat.

St-Eustache J7P 2H4 Cell: (514) 567-4619 Courriel: info@violeta. De conținutul articolelor din revistă este răspunzător autorul. unde veți găsi toate informațiile necesare privind orarul. Wladimir Paskievici Constantin Boboc Total 200 $ 65 $ 265 $ Picnic la Biserica Buna Vest ire Duminică 4 august a avut loc. Dr. Bibliotecară. Joi 15 august – Adormirea Maicii Domnului. d-na Iuliana Vegheș.bunavestire. Sâmbătă 26 octombrie – Sf. De asemenea.philharmondimundimontreal. Donaț ii pentru revista Candela de Montreal în 2013 Prof. HELENE POIRIER. trei concerte pe an. recuperarea comisioanelor datorate agenților imobiliari) – Régie du logement  (Québec) H3V 1G6 Sărbători relig ioa se Marți 6 august – Schimbarea la față a Domnului. divorțuri. Cuv. litigii testamentare. Paraschiva.13:00. Izvorul de mir. Vă rugăm să donaţi bibliotecii cărţi în limba română. Vă mulţumim. CHABRIER. cecretul fraților Vintilă) Instantanee de la picnic: CASEY AURAN / AUTO EURO CHOIX Mașini de ocazie la prețuri convenabile. * Candela pe internet: pages. proprietara imobilului Bibliotec a „Miha i Em ine scu” a Biser icii „ Buna Vest ire” Biblioteca este deschisă:  marțea și joia între orele 11:00 – 13:00. chef talentat cu sens artistic avansat si pasiune convingătoare. locul repetițiilor. STRAUSS. Montréal Tel.ca  Ab onamen te Vă rugăm să vă abonaţi la revistă.ca Cele mai bune condiții pentru clienții români la www. informațiile complete privind sesiunea 2013 -2014. chemin de la Côte-des-Neiges. Cu plăcere de a vă primi printre noi.net/romanblt/ sau www. Univ.iunie – august 2013 CANDELA DE MONTREAL Anun țurile comunităț ii pagina 47 grupaj realizat de Victor Roșca NOTĂ: Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr.violeta. : 514-341-5330 –Imigrație –Drept matrimonial (separări. Pierrefond. Petre Popescu un picnic cu mititei și bere. 16625 Boul. garda copiilor. Matre Mucenic Dumitru.000 în limba româna si circa 15. Orchestra este formată din șaizeci de muzicieni de la nivelul avansat la semi -profesional. pensii alimentare.) –Drept imobiliar (defecte ascunse de construcție ori vicii de sol. Datele și locul concertelor vor fi puse în curând la zi. Petre Popescu” sunt suportate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. for mularul de înscriere. violoncel și contrabas. Sesiunea de toamnă începe în septembrie cu un foarte fr umos repertoriu : VERDI. (Rețeta mititeilor. altiste. Montreal. în grădina Casei Române pr. GERSHWIN.com. H9H-4L2 Zona: L’ile Bizard-Sainte Genevieve Cell: (514) 999-8160 ORC HEST R A PHIL H AR MO NIA MUND I DE MO NT RE AL Pentru plăcerea de a face muz ică împreună. Biblioteca dispune de 20. Donatorii le pot aduce duminica la Biserică sau la bibliotecă. Şcoala dumin icală pentru copii a Biser icii Buna Vest ire Copii sunt în vacanță până în luna septembrie. De asemeni în sectorul de vânt : cors și trombons. Sâmbătă 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci. Ea este dirijată de JEAN-PASCAL HAMELIN.000 de volume dintre care circa 5. Bureau 3. când biblioteca este deschisă. Liviu Alexandrescu. și  duminica între orele 11:30. Luni 14 octombrie – Sf. Dreptul de a reproduce și de a difuza din revista „Candela de Montreal” este rezervat numai redacției. Costul anual este de 25$. 1. Programu l Slujbelor relig ioase În fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare marcate cu roşu în calendarul creştin: o Orele 9:30 – Utrenia o Orele 10:30 – Sfânta Liturghie În fiecare vineri la orele 18:00 se oficiază Slujba Acatistului şi Taina Spovedaniei Să ne cunoa ștem profesioniș tii din comunitate Me CEZAR CATALIN MIHAI Avocat 5022. Responsabil cu recrutarea corzilor pentru OPMM poirierhelene2@videotron. de pr. alto. Pentru detalii vizitați situl nostru : www.ca/RO/ (butonul Candela) Aveți dorința de a vă alătura la o orchestră simfonică unde să vă puteți desfășura talentul? Disponibilități în sectorul de corzi : violon. 2.000 în limbile franceză şi engleză. VIOLETA PÎRVU Courtière immobilier agrée 333 Champagne. Orchestra susține două.ca . omologări testamentare etc.infinit. Joi 29 august – Tăierea capului Sf Ioan Botezătorul.

„Dă-mi dragostea –napoi și nu pleca cu ea!/Unde mai pleci acum? Rămâi în viața mea” P.” P. fac ca lectura să fie deloc uşoară. Sunt dialoguri cu aștri. 46. Și în epilog: „Nu poți scrie de iubire/dacă nu ști ce înseamnă/iar iubirea cere vamă!” P. cu dorul meu. „Am plâns în ani cum numai ploaia plânge. pesemne. Insula Paştelui este Buricul apelor./să uit. „De mă-ndrăgostesc de tine. ale orașului meu.//…mi-e frică de urgie. de țipăt și ocară. indiferent că este prezentat în realitățile vremii.29. un amestec de proză şi versuri. Sau. mi-am pus întrebarea dacă știm să trăim în iubire şi dacă știm să ne ducem crucea destinată. cuantic….” P. Multe dintre ele reflectă crâmpeie din peisajele minunate ale țării mele.19. Subiecte de o diversitate impresionantă. am așezat țăranul. despre zădărnicia noastră în unele momente ale vieții. sclipiri de trezire. de iubirea ta și de a mea. „Motelul unde-am fost aseară/mă tot privește disperat / trist mă îndrept acum spre gară.25. căci atât mi-a rămas.27. De aici. omul rămâne în centrul atenției. ce am putea fi şi determinantele acestora. Încet. dialogul despre flori şi lacrimi. în ceață. dar interesantă! (Corina Luca) *** „Piramidele erau şi au rămas nişte instalaţii de aflat destinul. de la Atlantida la fizica cuantică. poţi muta munţii din loc!" este scris în Noul Testament care nu este altceva decât un codex de prezentare al modurilor de funcţionare al energiilor de tip subatomic.. „Iubire! Pleacă și mă lasă/Îmi dai fiori și mă-nferbinți! ce tot aștepți să-mi intri-n casă/Mă faci să plâng și mă-nspăimânți!” P. nici tu nu ști!/și mă lași în drum. încet. sunt destul de frecvente în poeziile prezente aici.24. Am dat glas rugăciunilor în care mi-am pus sufletul pe palme. … La altarul țării.. în fața mamei plecată pe un alt tărâm.30. Trezirea este însă brutală./Dar azi am prins un znop de fericire!” P.//…E poarta către taina ce-ascunde adulterul. apare. pentru toate gusturile. Trăirea la tensiunea maximă îi tulbură însă gândurile. O povestire înfiripată sub imboldul dragostei. ca şi pe cele precedente. Dăruirea atinge incandescența. sau. „Viață ce faci tu cu mine?/Lasă-mă în pace!/Ce vrei tu. despre zbor înaripat spre alte mări şi țări. În prim plan rămâne.” P. Memoria faraonilor!. Cred că ne-am îndepărtat prea mult de interiorul nostru. să te sărut / Să mi te bat în piept și acolo să te-ascund. Cătălina Stroe) CANDELA DE MONTREAL Rugă și dialog – Teodor Cu rpaș Acest volum de versuri l-am dedicat. cum aș vrea să îl uit!” P. dialogul cu mama.55. în curând. uitând de Biblie şi căutând să câștigăm cât mai mult fără muncă. fiind locul cel mai mult înconjurat de ape. unde scrie „Fiecare îşi duce crucea lui”. să uit. Dar patima alunecă-ncet în adâncuri „coboară. sociale şi politice şi de elemente satirice. la altarul satului şi al existenței noastre. cu durere în suflet că vă părăsesc pe toți cei dragi în viață! ( Teodor Curpaș) pagina 48 Celui care n-a cunoscut iubirea– Carmen Ileana Ion es cu Celui ce nu ştie ce-i iubirea este un roman de dragoste scris în versuri. Luciditatea. Răbufnesc regretele. nelipsind trăsăturile omenești. (Victor Roșca) Apariții editoriale (scriitori canadieni): .voind să-i sorb misterul/Să văd ceascunzi de mine. „Ridică-mă soartă deasupra.iunie – august 2013 Șoaptele nemu ri rii – Cătălina Stroe Al patrulea volum de eseuri al autoarei. de observaţii filozofice.” P. unde ne vom întâlni.” (Extrase din capitolul. un experiment presărat cu elemente inedite. apar întrebări./Ajung cu gândul să te prind. coboară și coboară. ori în visele mele. ce taină porți în piept/Să știu dacă cuvântul îți e curat și drept. sau „Dumnezeu este iubire”. totuși. „Cu o vorbă. să-mi pot privi viața de sus. cu visurile despre ea. dialogurilor mele cu lumea. ce-am să fac/Nu va fi decât cu soarta până-la urmă să mă-mpac. 32. că în tot ce am scris. spune-mi mie.” P.23. … Sigur. începe trezirea. ne invită la un maraton prin două mari capitole: Oglindirea şi Nemurirea. de ascultat şoaptele nemuririi! Omul este construit tot ca o piramidă şi se poate activa singur sau dacă se pune în rezonanţă cu o piramidă ori o structură perfect piramidală…. „Oblonul casei tale e-albastru ca și cerul/Eu îl deschid încet . de la Iubire la Nemurire. … Toate pornesc de la Biblie. „Mă scol în zor și inima mie grea / De teamă. Dialogurile s-au transformat treptat în meditații despre ceea ce suntem.67.” P..