You are on page 1of 19

RESURSE NATURALE REGENERABILE

Abstract: Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Prevenirea poluării, ca factor ma or de prote are şi conservare a resurselor naturale regenerabile şi implicit a mediului !ncon urător, se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate materiale, tehnici, tehnologii şi practici care să conducă la eliminarea sau măcar la reducerea acumulării deşeurilor sau a altor poluanţi. "uvinte cheie# resurse naturale regenerabile, biomasă, energie geotermală, energia mareelor, energii regenerabile, circuitul apei !n natură

1. Introducere Resursele naturale constituie o parte importantă a avuţiei naţionale, fiind formate din totalitatea surselor existente în natura şi care sunt folositoare omului în anumite condiţii tehnolo ice, economice şi sociale. !xtrase din mediul lor natural pot fi transformate în bunuri a căror utili"are presupune consumul lor direct. Resursele naturale sunt clasificate în două cate orii distincte: #re enerabile$ #nere enerabile$ Resursele naturale re enerabile sunt constituite din: #apa$ #aer$ #sol$ #flora$ #fauna$ #ener ie solară$ #ener ie eoliana$ # ener ie a mareelor$ # ener ia eotermală$ # biomasa. %ntre resursele componente ale primei cate orii există interacţiuni naturale puternice, astfel că, orice intervenţie antropică asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinţe şi asupra celorlalte. &tili"area acestor resurse este practicată într#o manieră complexă şi coordonată, pentru

php + http:99mmediu.1 +. lacuri. după creşterea populaţiei planetei este cri"a apei potabile. prin urmare doar 5.scritube. iar în biosferă.I#. av'nd consecinţe pe termen lun . Atunci c'nd una din resursele naturale re enerabile este rav afectată de poluare.A3+5+55B. vulnerabilă şi limitată. at't în lumea plantelor.23. r'urile.<!R3+5+5153+5# 3+5123+5decembrie3+5+5159. se poate considera că s#a produs de radarea mediului încon*urător. reu sau imposibil de evaluat şi corectat.ro9R<#!!A#!I<=!>9A. Apa este una din substanţele cele mai răsp'ndite pe planeta . din procentul de 45 3 c't repre"intă apa pe suprafaţa . şi anume +. Apa dulce repre"intă un procent destul de mic din cantitatea totală de apă de pe planetă. /a nivel mondial.A Apa este o substanţă absolut indispensabilă vieţii. resursele naturale re enerabile în resurse nere enerabile. apa repre"intă o resursă naturală re enerabilă. ea constituie elementul fundamental indispensabil vieţii. reducerea impactului ne ativ asupra mediului încon*urător se poate reali"a.ăm'ntului.63+5lansare3+5. fiind unul dintre cei mai universali solvenţi. apa intră în compo"iţia chimică a mineralelor din crusta planetei şi din nucleul acesteia. de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie prote*at şi apărat.8 miliarde de oameni. )actorul principal care transformă. indiferent de forma acesteia. care îi conferă funcţia 1 http:99:::. aproape total şi ireversibil. hidrosferă.reali"area simultană a mai multor scopuri. %n secolul al 00I 1lea.A#R!. c't şi a animalelor.</&/#. oceanele. lacurile.!#=A>&RA1?2+@1+1@+@.pdf .tate3+5of3+53+5!nv3+5report9/ansare3+5. modific'nd chiar caracterul lor (re enerabil(. 6in apa dulce doar un procent este direct accesibilă prin i"voare.A.A#. restul re ăsindu#se în calotele laciare. ca sursă de supravieţuire.ăm'nt. în primul r'nd. pentru ca în atmosferă să o înt'lnim sub formă de vapori.aracteri"area principalelor tipuri de resurse naturale re enerabile a. ape subterane. este poluarea. %n fiecare proces de producţie şi activitate desfăşurată de către om. Aplicarea unor metode distructive poate să provoace anumite schimbări ireversibile ale resurselor naturale. heţarii de calote. %n stare liberă ea formea"ă apele subterane şi ume"eala solului în litosferă.<!R3+5+5153+5#3+5123+5decembrie3+5+5159Raport 3+5national3+5de3+5stare3+5a3+5mediului3+5+55B9A. prin mi*loace de prevenire a poluării. mările. r'uri. form'nd unul din învelişurile acesteia.+ )iind una din cele mai comune substanţe din natură. . prin utili"area raţională şi conservarea resurselor naturale.com9 eo rafie9 eolo ie9A.43 din apa planetei este disponibilă. a doua mare problemă lobală. picături de apă şi cristale de heaţă. &na din caracteristicile importante ale apei este mişcarea. mobilitatea. pentru populaţia actuală de 7.&R.

iar restul se stochea"ă în heţari. de exemplu în . iar peste 1. lipsa apei şi secetele sunt din ce în ce mai dese. Casele de vapori se deplasea"ă la distanţe apreciabile.? )i ura 1. sursele de apă sunt rare: mai puţin de 13 din apa de pe lob este bună pentru consum.&R. cu toate că în anumite "one din sudul !uropei. iar în anumite condiţii se condensea"ă şi revin pe suprafaţa >errei sub formă de precipitaţii.com9 eo rafie9hidrolo ie9A. un lac pe de o parte şi re iunea încon*urătoare pe de altă parte. unde mai mult de *umătate se evaporă. în !uropa. =u putem trăi fără ea.+ miliarde de oameni 1 aproape o cincime din populaţia lumii 1 nu are acces la surse de apă potabilă. apa se ăseşte aproape peste tot din belşu . /a nivel lobal. se infiltrea"ă în sol sau se scur e prin reţeaua hidro rafică. ? http:99:::. Acest circuit este enerat atunci c'nd fenomenul cuprinde întrea a planetă şi local c'nd se produce la scară restr'nsă. prin care se produce evaporarea apei de la suprafaţa oceanului şi a uscatului şi trecerea ei din stare lichidă în stare de vapori în atmosferă. "iclul hidrologic cu unele aspecte induse de activitatea umană. dar ne comportăm de parcă ni se cuvine. 6in fericire.pania.php .de principal mi*loc de le ătură şi schimb de substanţă şi ener ie între sferele planetei.A#@@@?@.I#R!. Apa – o resursă naturală pre ioasă !e ne"a# $ace $ără apă% Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale.A)A. /a ba"a acestui proces stă conversia radiaţiei solare ca sursă de ener ie. >otalitatea căilor şi formelor de mişcare a apei este cunoscută sub denumirea de circuitul apei în natura sau ciclul hidrologic.><R#6!#C!6I&#.scri roup.

de pesticide. ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în r'uri. înainte de a fi trimisă prin conducte. &ediul #arin este 'ital pentru 'ia a pe pă#(nt Cările şi oceanele acoperă 413 din suprafaţa lobului şi includ B53 din totalul or anismelor vii de pe planetă. . dar. nu numai pentru conservarea re"ervelor de apă potabilă. adică aceeaşi suprafaţă ca şi "ona continentală. datorită pescuitului şi turismului.irca ?23 din apa din !uropa provine din ape de suprafaţă 1 lacuri şi r'uri 1. !cosistemele marine ne a*ută din multe puncte de vedere: au un rol determinant în definirea climatului şi a manifestărilor meteorolo ice şi absorb bioxidul de carbon emanat în atmosferă ca urmare a activităţilor umane. un pilon al prosperităţii economice. E Aşteaptă p'nă aduni suficiente rufe sau vase şi apoi pune în funcţiune maşina de spălat.%n !uropa. Cările şi oceanele sunt şi o sursă ma*oră de hrană. duc la pierderea a circa +2 de litri de apă pe "i şi asta se poate re"olva cu o simplă arnitură nouă. %n acest mod. !e po i $ace pentru a econo#isi apă% E )ă un duş. < poţi colecta în butoaie oale sau le poţi cere părinţilor să monte"e un ba"in care să adune apa ce cur e pe streşinile casei. 6eşi în ultimii ?5 de ani în &! s#au luat măsuri pentru reducerea poluării.ăstrea"ă apa de ploaie. Acesta este un procedeu costisitor. şi un a*utor nepreţuit pentru sănătatea şi pentru bunăstarea noastră. 6acă toţi europenii ar închide robinetul. Apa adunată astfel poate fi folosită la udatul rădinii sau la spălarea maşinii. mai sunt încă multe de făcut şi putem şi noi să contribuim la acest efort. în lacuri şi în mări.555 de piscine olimpice în fiecare an. E . s#ar economisi suficientă apă pentru a umple 7. care sunt afectate de poluare.555. cantitatea nu este principala problemă. în loc de baie$ astfel consumi de patru ori mai puţină apă. dar necesar. =u e doar ecolo ic. /a contactul cu apa. c't şi electricitate. ci calitatea apei lasă uneori de dorit. Reducerea poluării este extrem de importantă. 6acă nu ai destule rufe sau vase murdare pentru a mer e la capacitate maximă. Apele marine ale !uropei acoperă ?. care formea"ă ba"ine subterane de apă. deoarece apa poate fi contaminată de în răşăminte. economiseşti at't apă. Robinetele care cur . Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în !uropa. ci şi economicF E %nchide robinetul c't timp te speli pe dinţi. . ele sunt transportate spre r'uri şi fluvii şi de acolo în mare. de substanţe chimice industriale sau de ermeni de la unoaiele umane sau animale. re lea"ă funcţionarea aparatului la *umătate din capacitate.555 Dm+. E Gerifică şi repară robinetele. .rincipalii poluanţi sunt în răşămintele şi pesticidele. Restul de 723 provine din ape freatice 1 apa de ploaie infiltrată în păm'nt. ea trebuie tratată.

%ntre acestea se numără herin ul de Atlantic şi merlucius. creşterea resurselor de apă. ele pot ucide peştii. 6esalini"areKindepartarea sarurilor di"olvate din ocean şi a apei prin distilare Jevaporare şi condensare. intru"iunea apei sărate în stratul acvifer. lacuri. în lacuri sau în mare. • • Apa subterană. E =u arunca unoaie în r'uri.a efecte po"itive se număra reducerea inundaţiilor. . blocarea i"voarelor de apă . !fectele ne ative includ costuri ridicate de electricitate şi producerea unor cantităţi mari de sare. deteriorea"ă conductele. alte vieţuitoare marine sau păsările. insecticide. .)ă *i tu ce'a+ E =u arunca substanţe chimice sau ulei prin sistemul de scur ere 1 adică vopsea. E Itim cu toţii că peştele e bun pentru noi. ulei de ătit şi ulei de motor. şapte din primele "ece specii de peşti de consum Jcare repre"intă circa ?53 din speciile pescuite în întrea a lume-.or 9apa#3!+3853B?#o#resursa#naturala#pretioasa9 .onform <r ani"aţiei =aţiunilor &nite. fapt ce provoacă pierderea locuinţelor şi distru erea terenurilor. sunt exploatate la maximum sau excesiv. >oate astea poluea"ă apa şi.şi osmo"a inversa Jpompată prin filtru la presiune ridicată-. • • Iceber urile sunt foarte scumpe şi extra erea apei potabile este ineficientă. costuri mari pentru construirea acestora. în acelaşi timp. cărate de curenţii marini şi de v'nt. Reducerea pierderilor din iri aţii prin utili"area unor metode noi precum canale de iri aţie. apa pentru iri aţii$ efectele ne ative includ pierderea de apă prin evaporare. 6e asemenea. utili"area unor stropitori cu pivot pe centru sau a unor stropitori de înaltă preci"ie a căror funcţionare se ba"ea"ă pe un consum mic de ener ie . evită să măn'nci puiet şi întreabă#l pe v'n"ătorul de la ma a"in de unde provine peştele. dar pescuitul exa erat duce la punerea în pericol a multor specii.A!R&/ @ http:99protectio. Hunoaiele aruncate pot a*un e la mari distanţe. . medicamente. b. Află dacă există centre de colectare pentru aceste materiale în cartierul tău şi returnea"ă medicamentele vechi la cea mai apropiată farmacie.onstruirea bara*elor şi re"ervoarelor. inundarea "onelor locuite. pericolul prăbuşirii bara*elor. du unoiul la un coş special amena*at.umpără peşte din speciile mai numeroase. nivelarea terenurilor. costul redus al ener iei. 6acă te duci la pla*ă. distru erea faunei acvatice. !fectele ne ative includ reducerea stratului acvifer. contaminare.@ !e pot $ace autorită ile+ • . prăbuşirea păm'ntului. reţinerea nisipului ce conţine o cantitate mare de elemente nutritive. creşterea intensităţii cutremurelor.

încăl"irea lobală şi subţierea stratului de o"on. • .entru ca umanitatea să prote*e"e şi să conserve pentru eneraţiile viitoare aceasta resursă naturală unică.ro9referate9++1@A1+77?B22@+. a"e de seră care menţin planeta caldă. provoacă iritaţii şi dere lări care iau forma aler iilor şi bolilor infectioaseprin viruşi transmişi prin aer. fie mobile. care creea"ă cenuşa.</&/ .care acoperă continente între i. cre'nd un efect de ceata albastră sau ne ura asupra "onelor muntoase. . fără de care plantele şi animalele nu ar putea supravieţui. camioane. • Incendiile din păduri. sulfuri de hidro en JL+. cenuşa vulcanică şi poluanţii umani. virusiii şi bacteriile.emit milioane de tone de compuşi or anici volatili Jterpene-. copacii şi plantele Jfoioasele şi coniferele.tropii de apă din mare şi ve etaţia de radată sunt principalele surse ale compuşilor de sulf reactivi din aer. particule J.-.urse naturale ale de radării9poluării calităţii aerului sunt: • Gulcanii. • .pdf .2 c. avioane şi nave.<-.rin respiraţie. dar devin dăunătoare c'nd sunt adău ate activităţilor umane Jantropolo ice.ursele mobile: maşini. trenuri. etc.moDeN Countains din . %n pre"ent exista patru direcţii ma*ore în ceea ce priveşte poluarea aerului: calitatea aerului.şi alte a"e toxice. maşini de tuns iarba. ploile acide. Atmosfera conţine aer. o condiţie necesară pentru ma*oritatea formelor de viaţă. punctele de depo"itare a deşeurilor solide. precum şi construcţiile sau demolările.B3 Ar.tatele &nite ale Americii. oxi"i de sulf J.&na dintre cele mai importante resurse naturale ale păm'ntului este atmosfera sa. .olenul.care au ca re"ultat o încărcare de cicluri naturale şi astfel echilibrul este distrus. • . !ste important de amintit ca materialele din atmosfera care sunt create natural sau emise nu sunt de obicei dăunătoare pentru oameni. !ste format din particule 2 http:99:::. 5.olul este definit că stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. care creea"ă fum ce conţine monoxid de carbon J. • . precum şi alte ecosisteme. de exemplu Mlue Rid e sau ..<+. utila*e rele.ursele staţionare: industriile ba"ate pe procesele de tip combustie. . ceata acidă.referateoD.5?23 ..ursele umane sau antropo enice ale poluării aerului sunt în proporţie de B53 cau"a poluării aerului în "onele urbane. sporii. 5. trebuie luată în considerare problema poluării aerului. +13 <+.ompo"iţia aerului este următoarea: un amestec de 483 =+. Aceste surse de poluare a aerului sunt fie staţionare.<x. . a"e inerte şi poluanţi naturali precum praful. cu efecte ma*ore la nivel local şi lobal. • . reali"'nd o temperatură medie lobală peste temperatura de în heţ şi permiţ'nd apei să existe sub formă lichidă.

ba"in carbonifer patrimoniu eolo ic şi arheolo ic. diferitele specii de plante şi animale au evoluat încet şi au dispărut din cau"a schimbărilor climatice radicale şi a imposibilităţii de a se adapta competiţiei pentru supravieţuire. .ă interfaţa dintre păm'nt. apa. materii or anice. exploatarea comercială Jcolectarea de plante. . carbonul. aer şi apa. distru erea habitatelor repre"intă cea mai mare ameninţare pentru aceste specii.minerale. odată cu creşterea populaţiei umane şi consumarea resurselor naturale.555 de specii de plante şi 2. solul este o resursă nere enerabila care îndeplineşte mai multe funcţii vitale: o o o o o o producerea de hrană9biomasa depo"itarea. din anii 1755. 6e#a lun ul erelor eolo ice. aer şi or anisme vii.rincipalele cau"e ale dispariţiei speciilor de plante şi animale sunt: distru erea habitatelor.este 1B.rincipalele opt procese de de radare a solului cu care se confrunta &! sunt: ero"iunea de radarea materiei or anice contaminarea salini"area compacti"area pierderea biodiversităţii solului scoaterea din circuitul a ricol alunecările de teren şi inundaţiile7 d.anpm. 7 http:99arpm l. Alte c'teva mii de speciii a*un în pra ul dispariţiei în fiecare an înainte ca biolo ii să le poată identifica. specii şi ene. >otuşi.ro9Cediu9solAsubsol#1? . !ste un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. v'natul iraţional şi bracona*ul-. filtrarea şi transformarea multor substanţe Jinclu"'nd apă. a"otulsursa de biodiversitate.)/<RA II )A&=O .555 de specii de animale de pe Hlob sunt clasificate ca o o o o o o o o fiind pe cale de dispariţie. serveşte drept platforma9mediu fi"ic pentru oameni şi activităţile umane sursa de materii prime. . 6intre aceste cau"e. habitate. rata de dispariţie a crescut pro resiv. distru erile produse de către speciile aclimati"ate şi poluarea.

peciile aclimati"ate introduse unui nou ecosistem au cau"at.duc la distru erea sau fra mentarea acestor medii de viaţă.oluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase specii de peşti endemici. fiind o sursă de ener ie re enerabilă. Astfel.!cosistemele sănătoase asi ura hrana. Culte specii de balene au a*uns în pra ul dispariţiei după ce au fost pur şi simplu măcelărite pentru ulei şi carne. 118 milioane mP de material lemnos în !uropa. ele se adaptea"ă unor habitate specifice. 6e asemenea. 6iferite chimicale toxice s#au răsp'ndit tot mai mult în circuitul hranei în cadrul ecosistemelor. >ranssiberianul. declinul speciilor native.00. care este preţuit ca medicament şi afrodisiac.e măsură ce vieţuitoarele evoluea"ă.loile acide au distrus. ireversibil p'nă în "iua de astă"i.oare. !ner ia solară poate fi folosită să: • enere"e electricitate prin celule solare Jfotovoltaice- 4 http:99:::.ro9animale#si#plante9specii#pe#cale#de#disparitie9 . reduc'ndu#se astfel diversitatea enetică şi adapt'ndu#se mai reu la condiţiile climatice schimbătoare. precum pădurile. Acest peşte de pradă a redus drastic populaţiile native de peşti şi a cau"at dispariţia a nu mai puţin de +55 de specii endemice.!=!RHIA .oluarea. < altă cau"ă ma*oră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea mediului. . p'nă la sf'rşitul sec. defrişarea pădurilor. urbani"area şi construcţia de drumuri J>ransama"onianul.4 e. deversările chimice au afectat pentru mult timp şi fundul oceanic.</ARO Energia solară este ener ia emisă de . de multe ori. coloniştii britanici au introdus bibanul de =il în lacul Gictoria în Africa de !st. 6e asemenea. 6ispariţia uneia dintre speciile care alcătuiesc un astfel de lanţ trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv. familii între i de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cau"a cule erii lor iraţionale. 6e asemenea. apa şi soluri fertile pentru a ricultură. . 6istru erea habitatelor de către activităţile umane este cau"a primară a dispariţiei unor specii de plante şi animale.Cenţinerea ecosistemelor actuale.naturalist. speciile pierd contactul cu celelalte populaţii. recifurile de corali sau mlaştinile. @53 din medicamentele moderne provin de la plante şi animale. . habitatul fra mentat devine o "onă prea restr'nsa pentru a suporta o populaţie mare. depinde în mare măsură de biodiversitatea lor. %n unele ca"uri. care se hrăneau cu al e. ucis pe scară lar ă pentru cornul sau. ve etaţia acvatică din lacul Gictoria a crescut extrem de mult şi echilibrul natural a fost dere lat. exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a crescut simţitor. care le asi ura condiţiile optime de viaţa de care au nevoie. . . %n ultimii @55 de ani. %n 1B2B. drenarea mlaştinilor. &n alt exemplu concludent este rinocerul ne ru african. Astfel. aer curat.

ener ia solară poate acoperi aproape 253 din nevoile de ener ie. de#a lun ul anilor. QrecoltareaR ener iei solare poate fi reali"ată aproape în orice loc. 6upă ce lumea a reali"at pericolul de dispariţie a tuturor resurselor de combustibil de pe . duce la un cost lobal extrem de eficient. sistemul trebuie să fie de"voltat şi eficient. ceea ce înseamnă că pot fi instalate aproape în orice tip de spaţiu. • . . nefiind concentrată într#o sin ură parte. 6e"avanta*ele ener iei solare: • • . ener ia solară este disponibilă în toate "onele planetei. beneficiind 8 http:99ro.or 9:iDi9!ner ieAsolar3. utili"area ener iei solare are şi ea avanta*ele şi de"avanta*ele ei. ca orice alt process. %n timp ce primele cau"ea"ă probleme le ate de evacuarea deşeurilor nucleare.pre deosebire de re"ervele de ulei şi cărbune. au fost cercetate şi descoperite metode alternative de obţinere a ener iei.osturile iniţiale pentru componente sunt ridicate.anourile solare nu produc nicio poluare în timpul funcţionării. cele din urmă produc fum dăunător şi cenuşă. Q. nucleare şi instalaţiile termice.elule solare funcţionea"ă doar în timpul "ilei. 6in acest motiv. spre deosebire de reactoarele dacă soarele va înceta să ardă. panourile solare presupun mai puţină mentenanţă şi monitori"are. Acest lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea ener iei solare să coste destul de mult. fără a vă face ri*i că trebuie să construiţi locaţii speciale. • Iniţial. %n plus. prin pompe de căldură încăl"ească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice8 .@38? .rin urmare. • &nităţile eneratoare de ener ie solară sunt compacte şi flexibile ca proiectare. panourile solare costă mult. Avanta*ele ener iei solare: • • ener ia solară este o resursă re enerabilă în adevăratul sens al cuv'ntului. . . =u va dispărea dec't .ea mai prietenoasă cu mediul şi ăsită sub formă naturală din abundenţă este ener ia solară.ăm'nt ce nu ar fi posibilă dacă soarele ar dispărea chiar şi o secundă. >otuşi.ăm'nt.• • • • enere"e electricitate prin centrale termice solare Jheliocentraleîncăl"ească clădiri.el mai important efect al ener iei solare poate fi crearea şi susţinerea vieţii pe . ca" în care nu va mai exista viaţă pe planetă. direct încăl"ească clădiri.:iDipedia.uleasăR în mod adecvat. iar eficienţa lor este redusă pe parcursul "ilelor mohor'te şi înnorate. dar enerarea ratuită de ener ie.

!a a fost folosită de la începuturile umanităţii că mi*loc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcaţiuni iar ceva mai t'r"iu ca ener ie pentru morile de v'nt.şi de un sistem de stocare a ener iei. >oate turbinele de pe lob pot enera @?5 >era:aţioră9an. /a începutul anului +511. Corile de v'nt europene. !le au evoluat ca putere de la +2#?5 ST la început p'nă la 1255 ST Janul 1B88-. circa 153 în Irlanda şi Hermania.rin urmare. . Avanta*e %n contextul actual. Corile de v'nt au fost folosite încep'nd cu sec al 4#lea î. . cele mai multe ener'nd între 255# 1255 ST. 1@3 în . ponderea ener iei eoliene. utili"area ei în ca"ul automobilelor sau altor forme mecani"ate este dificilă. Uările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt .B f.23 din consumul mondial de ener ie.pania şi . Industria v'ntului implică o circulaţie a mărfurilor de @5 miliarde euro şi lucrea"ă în ea 745 555 persoane în întrea a lume. Corile de v'nt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare ad'ncime. presarea seminţelor de in pentru ulei şi măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. au fost folosite at't pentru măcinarea de boabe c't şi pentru tăierea buştenilor.hina. caracteri"at de creşterea alarmantă a poluării cau"ate de producerea B http:99:::.tatele &nite. o formă de ener ie re enerabilă. capacitatea mondială a eneratoarelor eoliene era de 1B@ @55 CT.html .?3 la nivelul &!$ procentul este de ?3 în Rom'nia la începutul anului +51+. • • 6eşi aproape orice locaţie primeşte lumina soarelui. în totalul consumului intern era de +@3 în 6anemarca.ortu alia.!=!RHIA !</IA=O Energia eoliană este ener ia v'ntului.pania. confecţionarea h'rtiei. /a început ener ia v'ntului era transformată în ener ie mecanică. dacă luăm în considerare re"ultatul ener etic. *umătate dintre ele fiind în 6obro ea. nu orice locaţie este fe"abilă pentru !ner ia solară nu este o ener ie concentrată precum combustibilii fosili. /a sf'rşitul anului +515.uterea v'ntului este folosită şi în activităţi recreative precum :indsurfin #ul. 2. construite încep'nd cu sec al 1+#lea în An lia şi )ranţa. devenind în acelaşi timp şi loc de depo"itare a materialelor prelucrate.ro9ecolo ie9avanta*e#si#de"avanta*e#ale#ener iei#solare. /a aceeaşi dată în Rom'nia existau peste o mie de turbine eoliene.Lr de perşi pentru măcinarea răunţelor. .medicina#naturista. echivalentul a +. Hermania şi . mărunţirea tutunului. >urbinele eoliene moderne transformă ener ia v'ntului în ener ie electrică produc'nd între 25#75 ST Jdiametre de elice încep'nd cu 1m-#+#?CT putere Jdiametre de 75#155m-. panourile solare.

pre deosebire de centralele nucleare. %n +55@ preţul ener iei eoliene a*unsese de*a la o cincime faţă de cel din anii 1B85. !ner ia eoliană în special este printre formele de ener ie re enerabilă care se pretea"ă aplicaţiilor la scară redusă. . sunt minime. =u se produc deşeuri. de exemplu. a*un 'nd în .. devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili. prin descentrali"area surselor. acestea put'nd fi inte ral reciclate. să fie chiar mai mici dec't în ca"ul ener iei enerate din combustibili.osturi reduse pe unitate de ener ie produsă. . dar prin modul particular de enerare reformulea"ă şi modelul de de"voltare.ostul ener iei electrice produse în centralele • • eoliene moderne a scă"ut substanţial în ultimii ani. . la capătul perioadei normale de funcţionare.. .rincipalul avanta* al ener iei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi a"e cu efect de seră. datorită faptului că nu se ard combustibili. . • .&. în ca"ul eneratoarelor eoliene.ener iei din arderea combustibililor fosili. unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de c'teva ori mai mari dec't costurile centralei. &tili"area resurselor re enerabile se adresea"ă nu numai producerii de ener ie. iar previ"iunile sunt de continuare a scăderii acestora deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi me a:aţi. !ner ia eoliană s#a dovedit de*a a fi o soluţie foarte bună la problema ener etică lobală.roducerea de ener ie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deşeuri. chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile ne ative inerente utili"ării combustibililor clasici.A. costurile de scoatere din funcţiune. • "osturi reduse de scoatere din funcţiune.

oarelui şi /unii. că maşinile omoară mai multe păsări pe an dec't turbinele şi că alte surse de ener ie. sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu. 6e asemenea.11 !ner ia mareelor este sin ura sursă de ener ie re enerabilă ce are un rad mare de predictibilitate. <MUI=!R!A !=!RHI!I CAR!I. 6e asemenea.@38? 11 http:99ro.4 euro la circa 5. !ner ia produsă de maree este influenţată numai de mişcarea pe orbită a trei planete ce exercită una asupra alteia forţe de atracţie ravitaţională : . precum cărbunele.oarele. &n alt de"avanta* este şi (poluarea vi"uală( # adică faptul că au o apariţie neplăcută # iar altul ar fi faptul că produc (poluare sonoră( Jsunt prea ălă ioase-. re"ultatul acţiunii lor 1 ener ia mareelor are de asemenea un caracter foarte bine definit. . eficacitatea ener etică s#a dublat. costul unui DTh produs scă"'nd de la 5. există un risc mare de distru ere în ca"ul furtunilor. /a început. !ner ia mareelor re"ultă din forţele ravitaţionale ale . omor'nd păsări şi necesit'nd terenuri mari virane pentru instalarea lor.!=!RHIA CAR!!/<R !ner ia mareelor este ener ia ce poate fi captată prin exploatarea ener iei potenţiale re"ultate din deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri sau a ener iei cinetice datorate curenţilor de maree. precum şi ca urmare a rotaţiei terestre.! !xistă două principii pentru extra erea ener iei mareice : 1. un important de"avanta* al producţiei de ener ie eoliană a fost preţul destul de mare de producere a ener iei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor.:iDipedia. se afirmă că turbinele afectea"ă mediul şi ecosistemele din împre*urimi. /una şi .or 9:iDi9!ner ieAeolian3. 15 .uţine locuri pe .6e"avanta*e . &tili"area ener iei cinetice a curenţilor mareici. inconstanţa datorată variaţiei vite"ei v'ntului şi numărului redus de amplasamente posibile. Cetodă este rentabilă atunci c'nd densitatea de ener ie de"voltată de curenţii mareici depăşeşte 255 15 http:99ro.rincipalele de"avanta*e sunt: resursa ener etică relativ limitată.ăm'nt oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind ener ia v'ntului. Ar umente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de v'nt au o apariţie atractivă stili"ată. %n ultimii +2 de ani. 6eoarece acestea se deplasea"ă pe orbită după le i fi"ice foarte exacte. deoarece creea"ă poluare şi duc la efectul de seră.or 9:iDi9!ner iaAmareelor .:iDipedia.ăm'ntul. !ner ia mareelor nu depinde de factorii atmosferici sau climatici aşa cum se înt'mplă în ca"ul ener iei obţinute din surse solare sau derivate.?+ euro în pre"ent.

însă aceasta este o metodă cu )ie prin utili"area unui sistem mecanic prin care în crăpăturile din "onele calde ale scoarţei un randament destul de scă"ut din cau"ă că apa re"ultată va avea o temperatură mult diminuată$ • 12 http:99despretot. )ranţa. re"ultată din § AGA=>AV!/! !=!RHI!I CAR!!/<R # # # # ener etic transformarea apei calde sau a aburilor fierbinţi. apa ce umple bara*ul antrenea"ă palele turbinelor. se construiesc structuri similare cu bara*ele care au rolul doar de canali"are a ener iei nu şi de acumulare.entrala produce ener ie at't pe timpul fluxului c't şi pe timpul refluxului cu a*utorul turbinelor reversibile. . se dispun turbine cu ax ori"ontal Jsimilar cu cele eoliene. &tili"area ener iei potenţiale acumulate ca urmare a creşterii nivelului apei pe timpul mareei. re enerabia şi inepui"abila. inau urat în 1BB@. .oreea de . Cetodă este rentabilă atunci c'nd înălţimea mareei depăşeşte 8 m. ener ia mareelor este predictibilă şi are un caracter re ulat$ ener ia mareelor nu pune probleme deosebite în ceea ce priveşte echilibrarea sistemului ener ia mareelor nu este afectată de fenomene meteorolo ice sau climaterice$ proiectele ba"ate pe ener ia mareelor au un impact redus asupra mediului. %n "onele cu astfel de caracteristici. Mara*ul are o lun ime de 425 m şi o înălţime de 1? m. în ener ie termică sau electrică.sau cu ax vertical.entru canali"area ener iei curenţilor mareici spre aceste turbine. produc'ndu#se de asemenea ener ie electrică.ih:a /aDe 1 .ENERGIA GEOTERMALĂ !ner ia eotermală este o ener ie ecolo ică.info9+51+9579ener ia#mareelor9 . /a nivel mondial există două astfel de proiecte funcţionale: § /a Rance dispus în estuarul r'ului Rance. .entrala produce +@5 CT cu a*utorul a +@ de turbine de 15 CT. Această variantă de obţinere a ener iei mareice este luată în calcul pentru proiectele viitoare din acest domeniu.ud. . . +.e durata refluxului.T9m+ Jcorespun"ătoare unei vite"e de 1 m9s-.2 Sm + şi ad'ncimi mai mari de 2 m. captaţi în "one cu vulcanism accentuat. Investiţia a fost amorti"ată în 1B87 după +5 de ani. apa din bara* este lăsată să cur ă în sens invers prin turbine. . atunci c'nd mareea a*un e la cote minime. din re"ervorul eotermal.1+ h. cu o putere instalată de +2@ CT. A fost inau urată în 1B77 la un preţ actuali"at de 855 milioane de euro. pe o suprafaţă de minim 5.e durata fluxului. %n acest ca" se construiesc bara*e ce permit extra erea ener iei at't pe timpul fluxului c't şi pe timpul refluxului.rincipiul de funcţionare şi obţinere a ener ie eotermale este destul de simplu şi este de două tipuri: • )ie exploatarea directă a apei calde. .

condiţionate de factorii atmosferici şi ciclul "i9noapte. ciclu "i9noapte. precum şi alţi factori fi"ico# eo rafici. vara procesul se inversea"ă. în .. în timp ce vara fenomenul este invers. fie o soluţie de apă cu anti el. sau alţi parametri fi"ici. sunt compuse din trei părţi: • &nitatea de schimb de căldură cu solul: este format dintr#un asamblu de ţevi dispuse în spirală şi amplasate în partea superioară a solului. . %n interiorul ţevilor circula un fluid. apa încăl"ită.terestre se in*ectea"ă apa. • . în stare a"oasă.'nă la o ad'ncime de aproximativ ?m.istemul de pompă eotermala pentru obţinerea de ener ie eotermală . obţinerea de ener ie eotermală se poate face indiferent de anotimp.osturi de mentenanţa scă"ute. Avanta*ele unei astfel de instalaţii: !ficienta ridicată în ceea ce priveşte consumul ener etic necesar utili"ării instalaţiei. >ocmai aceste caracteristici sunt exploatate la maxim de instalaţiile eotermale pentru a încăl"i sau raci spaţiile locuibile. pompele termice.unt instalaţii fiabile.istemul de alimentare cu aer. . =u depind de condiţiile atmosferice externe. scoarţa terestră pentru a climati"a un mediu Jfie a ridica sau cobori temperatura-. av'nd o valoare medie cuprinsă între 15#17 rade . cu a*utorul instalaţiilor adecvate. anotimp. .pre deosebire de alte ener ii ver"i. la nivelul anului +554 doar 13 din potenţialul eotermal total era exploatat. Instalaţiile eotermale. răcind interiorul cladiriilor. la c'ţiva Dilometri ad'ncime. putem transforma puterea aburului sau a apei eotermale pentru obţinerea de ener ie electrică.in urul de"avanta* ma*or îl repre"intă costurile mari de instalare. cu o durată medie de exploatare de +5#+2 ani. /a capătul opus. este extrasă şi captata pentru a fi transformată în ener ie termică sau secundar în ener ie electrică. 6eşi la nivel mondial potenţialul este deosebit de ridicat. +2#?53 .e parcursul iernii temperatura solului este mai ridicată dec't a aerului de deasupra. temperatura solului este constantă. care are rolul de a absorbi sau ceda căldura. Iarna pompa transmite ener ia captată şi reţinută de fluid. fie apă. sub presiune. .e ba"a ener iei eotermale. .ompa termică: este un di"po"itiv creat pentru a folosi puterea căldurii apei sau aburului din . • • consum mai mic în comparaţie cu sistemele de încăl"ire9răcire obişnuite. !xistă trei mari tipuri de centrale care transforma ener ia eotermală în ener ie electrică. • • • .

. . Apa folosită are o temperatură medie care depăşeşte +55 rade . .entralele cu ciclu binar.. mai precis reîncăl"irea "onei şi re enerarea re"ervei de ape eotermală. fie se obţine prin presuri"area şi vapori"area apei fierbinţi. . obtinuandu#se în acest mod ener ie electrică.unt primele tipuri de centrale eotermale care au apărut pe piaţă. .ro9ener ia# eotermala.entralele WflashR se ba"ea"ă pe puterea calorică a apelor eotermale cu o temperatură de 18+ rade .funcţie de starea de a re are a apei fierbinţi: a"oase sau lichida: • • • . Avanta*ele centralelor care folosesc ener ia eotermală: • • . . curata şi re enerabila 6in punct de vedere economic. . ener ia termică9electrică obţinută din ener ia eotermală este =u depind de condiţiile meteorolo ice.entralele uscate folosesc puterea aburului din i"voarele eotermale.entralele cu ciclu binar.e poate . • • vorbi în unele ca"uri de mici cutremure.hiar dacă este o sursă inepui"abilă. are nevoie de un anumit interval de timp pentru mult mai ieftină dec't cea obţinută pe ba"ă de combustibili fosili. Aburii re"ultaţi vor pune în mişcare palele turbinei. Aceste lichide sunt repre"entate de hidrocarburi inferioare precum i"obutanul sau i"opentanul. poate sau nu să fie sin ura sursă de alimentare cu ener ie a locaţiei.html .. Avanta*ul unui astfel de sistem este faptul că funcţionea"ă cu sistem închis. %n eneral.1? 1? http:99dli. pompata şi introdusă în instalaţie la presiuni înalte.pre deosebire de cele anterioare.entrale WuscateR$ . Aburul fie se obţine direct. !ner ia eotermală. în ca"ul acesteia centrale aburul sau apă fierbinte nu intra în contact direct cu turbină. în funcţie de consumator şi suprafaţa încăl"ită9luminată.ursa de ener ie ecolo ică. ceea ce elimina aproape la "ero emanaţiile de a"e cu efect dăunător asupra stratului de o"on.entrale WflashR$ . Acest lichid se evaporă şi pun în mişcare palele turbinei ener'nd ener ie eotermală.rincipiul de funcţionare al acestor centrale: sistemul de captare este dublat de un sistem de lichide care absorb căldura cedată de abur sau de apă eotermală. este nevoie de existenţa unui sistem secundar de alimentare cu ener ie electrică. 6e"avanta*ele acestor sisteme: Instabilitatea solului datorită fora*elor şi in*ectărilor de fluide şi extra erea lor. • re enerarea re"ervei.

Rom'nia a reuşit să ocupe locul 15 în topul celor mai atractive tari din lume la investiţiile inener ie eoliană. Australia sau <landa.12 bRom'nia. Miomasa este o sursă de ener ie re enerabilă deoarece ener ia pe care o conţine provine de la soare. iar capacitatea ţării noastre pe acest se ment a crescut semnificativ în acest an. compuşi complecşi formaţi din carbon. consta în plante şi materiale derivate din plante care se utili"ea"ă la producerea de biocombustibili. sfecla de "ahăr. potrivit clasamentului Rene:able !ner N . soia etc. . în ţara noastră a intrat în funcţiune cel mai mare proiect eolian pe uscat din !uropa. rapiţă.. publicat de !rnstXYoun ."iare. depăşind tari precum Italia. parcul eolian )antanele#.A utili"ată pentru obţinerea de ener ie provine din : # lemn. Vaponia. MI<CA.onstantă. @53 din deşeurile municipale solide sunt constituite din material or anic-$ # deşeuri provenite de la purificarea apelor u"ate şi din crescătoriile de animale$ # culturi de plante cu conţinut de "ahăr Jtrestia de "ahăr.ountrN Attractiveness. Cai mult.A Miomasa.com9mediu9ener ie#re enerabila9ener ia#re enerabila#ia#avant#cele#mai#importante#investitii#din# +51+#1+54872 .-1@ ?.o ealac din *udeţul . clorofila din plante captea"ă ener ia solară prin convertirea dioxidului de carbon din aer şi a apei din sol în hidraţi de carbon J.L+<-.eu9.bionic#pro*ect. în topul celor mai atractive t'rî pentru ener ia re enerabilă Rom'nia ocupa locul 1? în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii în proiecte 1@ :::. sor dulce etc-$ # culturi de plante olea inoase Jfloarea soarelui.i. bioener ie şi produse chimice biolo ice fără să enere"e emisii de a"e cu efect de seră..&ASAsursa3+5de3+5ener ie.MI<CA. la 1@@5 CT în septembrie +51+. hidro en şi oxi en.rin procesul de fotosinte"ă.9BI.ppt 15 http:99:::. !ner iile re enerabile în Rom'nia aRom'nia a rămas şi în +51+ una dintre cele mai atractive tari din lume la investiţiile în ener ia eoliană. Astfel. sub toate formele sale $ # paie şi plante celulo"ice$ # resturi a ricole după cule erea recoltelor $ # deşeuri municipale Japrox. de la 7+? CT instalaţi în septembrie +511. Mra"ilia.

planificate să fie finali"ate în primul trimestru al lui +51?. X R6. cu si uranţă investitorii ar fi mai motivaţi să investească în proiectele eoliene şi solare romaneşti.deener ie re enerabila. capacitatea totală a proiectelor preluate fiind de 1?. însă.hina. procesul mai simplu de autori"are dec't la celelalte forme de ener ie re enerabilă. ca această piaţă este foarte activa în Rom'nia. . Rom'nia se situea"ă în topul ener iei eoliene pe locul 15 # la fel ca şi în ediţia anterioară a raportului din noiembrie +51+ # după mari puteri economice ca Hermania. ceea ce indica proiecţii de creştere substanţială în +51? a puterii instalate de capacităţi solare. dar înaintea . Renovaveis.ountrN Attractiveness Indices este aferent perioadei decembrie +51+ # februarie +51?. . R.. !6. Raportul Rene:able !ner N .pania şi Austria. .olonia. infrastructura şi compatibilitatea acestora cu tehnolo iile . de"volta de*a în Rom'nia proiecte de ener ie solară cu o putere combinată de ?BCT. divi"ia de ener ie re enerabilă a !6.. durata de de"voltare mai scurtă.. . 6e asemenea. de exemplu >urcia(. (6in cau"a discuţiilor apărute în piaţa în le ătură cu posibilă modificare a schemei de susţinere a proiectelor de ener ie re enerabilă. Indicele !rnst X Youn anali"ea"ă trimestrial cele mai atractive @5 de tari din lume privind piaţa internă de ener ie re enerabilă. Aceste proiecţii sunt susţinute şi de radul avansat de de"voltare a acestor proiecte. de"voltarea proiectelor a fost într#o anumită măsură încetinită. ţara noastră se situea"ă în a doua parte a clasamentului. >urcia.oloniei şi Mul ariei. 6eocamdată. Acestea sunt primele proiecte de ener ie solară ale rupului !6. Raportul are în vedere @5 de state şi pre"intă atractivitatea investiţiilor în funcţie de tipul surselor re enerabile vi"ate. 6acă aceasta incertitudine ar fi tranşata po"itiv. a făcut două achi"iţii în domeniul ener iei solare. !rnst X Youn Rom'nia. dar şi a investitorilor din re iune. .hina. şi plasea"ă Rom'nia înaintea unor ţări ca . a explicat )lorin Gasilică.tatele &nite. pe locul +@. ne bucurăm de atenţia investitorilor din !uropa de Gest. %n privinţa ener iei solare. dar mai ales schema mult mai avanta*oasă de susţinere a investiţiilor în ener ie solară dec't la celelalte forme de ener ie re enerabilă. Carea Mritanie şi )ranţa. păstr'ndu#şi po"iţia deţinută în anul anterior. !fervescenta se mentului solar a fost totuşi uşor temperată de anumite discuţii din piaţa despre modificarea schemei. partener şi lider al departamentului de Asistentă în tran"acţii.4 CT. !rnst X Youn remarca.tatele &nite. Astfel.

"iare.17 17 http:99:::.individuale.com9mediu9ener ie#re enerabila9romania#in#topul#celor#mai#atractive#tari#pentru#ener ia# re enerabila#1++5B2+ .

artidele Ger"i.html 1@. 2. !pui"area capitalului natural este un motiv de în ri*orare în special în re iunile cu păduri ecuatoriale. http:99ro.ro9referate9++1@A1+77?B22@+.A)A.ppt 12.medicina#naturista. http:99arpm l.63+5lansare3+5.!# =A>&RA1?2+@1+1@+@.scri roup.A# @@@?@.onservarea resurselor naturale este cea mai importantă problemă a .ro9Cediu9solAsubsol#1? 4. http:99despretot.bionic#pro*ect. a mişcării pentru ecolo ie şi pentru .:iDipedia.ăm'ntului# capital natural enetic ce nu poate fi înlocuit."iare. http:99:::.or 9:iDi9!ner iaAmareelor 1+.I#."iare.I#R!.pdf 7.eu9.@38? B.or 9:iDi9!ner ieAsolar3.<!R 3+5+5153+5#3+5123+5decembrie3+5+5159Raport3+5national3+5de3+5stare3+5a 3+5mediului3+5+55B9A.9MI<CA.onclu"ii %n ultimii ani.<!R3+5+5153+5#3+5123+5decembrie3+5+5159. http:99:::. . http:99:::.com9 eo rafie9hidrolo ie9A.pdf ?.com9mediu9ener ie#re enerabila9ener ia#re enerabila#ia#avant#cele#mai# importante#investitii#din#+51+#1+54872 17.or 9apa#3!+3853B?#o#resursa#naturala#pretioasa9 2. http:99:::.:iDipedia.</&/#. http:99ro.info9+51+9579ener ia#mareelor9 1?. http:99mmediu.ro9animale#si#plante9specii#pe#cale#de#disparitie9 8.Asursa3+5de3+5ener ie..tate3+5of3+53+5!nv3+5report9/ansare 3+5.A3+5+55B.A#.apitalismului =atural.:iDipedia. Miblio rafie 1. http:99ro.@.ro9ecolo ie9avanta*e#si#de"avanta*e#ale#ener iei#solare.&R.anpm.html 15.com9 eo rafie9 eolo ie9A.or 9:iDi9!ner ieAeolian3. &nii văd această epui"are ca pe o sursă ma*oră ne nelinişte socială şi conflicte în ţările în curs de de"voltare.scritube..ro9R<#!!A#!I<=!>9A. protecţiei mediului. care păstrea"ă cea mai mare parte a biodiversităţii naturale a . epui"area capitalului natural şi încercările de a se trece la de"voltarea raţională au fost principalele probleme al a enţiilor de de"voltare. http:99protecţio.><R#6!#C!6I&#.A#R!. http:99:::.referateoD. .ro9ener ia# eotermala. http:99:::.php +.com9mediu9ener ie#re enerabila9romania#in#topul#celor#mai#atractive#tari# pentru#ener ia#re enerabila#1++5B2+ . http:99dli.&R. :::.naturalist.@38? 11. http:99:::.php @.