You are on page 1of 20

[Type text

]

Urbanizarea si aglomeratia urbana Introducere

―Urbanismul este o maniera de a face un lucru dupa reguli si expresia unui ideal de frumusete in stiintele umane. Daca urbanismul nu poate pretinde de a fi o stiinta, o tehnica, o arta, o promisiune, asta inseamna o actiune‖.(Larousse, pag 5.) Motivatie: Tema pe care am ales-o “ Urbanizarea pe glob si aglomeratiile urbane” constituie un subiect de actualitate,care a fost dezbatut inca din cele mai vechi timpuri, de cand Terra a inceput sa fie populata de specia umana. Subiectul ne atrage cu atat mai mult cu cat, in Romania putem remarca un fenomen de imigrare acerba dupa ani 90. Capitolul 1. Prezentarea generala a urbanismului. 1. Evolutia istorica a urbanismului. 1.1 Urbanismul antic reprezinta ansamblu de experiente accumulate in timp de catre om in ceea ce priveste organizarea spatiilor destinate folosintelor civile,religioase, militare, productive si de recreere din cele mai vechi timpuri pana la sfarsitul Evului Mediu. Primele orase sau dezvoltat in Mesopotamia, Egipt, Siria, Asia centarala , India si China.  Urbanismul in Grecia Antica

Istoria Greciei Antice cunoaste o periodizare cu trasaturi specifice ale fiecarei etape reflectate in aspectul oraselor.  Perioada homerica (arhaica) Numita astfel pentru ca atunci au aparut epopeele homerice, perioada cuprinsa intre secolele XII - VIII i. Hr. caracterizata prin aparitia polisurilor (orase-cetati), a vietii comerciale, politice, culturale precum si a acropolei.  Perioada clasica ( VI - V i. Hr.) S-a caracterizat printr-o dezvoltare foarte intensa a arhitecturii si sculpturii. Specifica acestei perioade este aparitia tramei stradale ortogonale (retea sistem hipodamic). In aceasta perioada s-au executat primele lucrari tehnico-edilitare: alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate.

[Type text]

 Perioada elenistica (323 - 31 i. Hr.) Numita si Epoca de aur/Epoca lui Fidias/Secolul Pericle se caracterizeaza printro impresionanta activitate in domeniul constructiilor oraselor.  ―Urbanismul roman.- antichitate roamna a folosit in mod creator experienta predecesorilor, aplicand in realizarile urbanistice norme si reguli valabile si in zilele noastre.‖1 Urbanismul medieval- dupa caderea Imperiului roman urmanismul antic se exmrima mai ales in structuri fizice care dovedesc afirmarea crestinismului in Occident,castele,biserici,manastiri.

1.2. Urbanism premodern- se defineste in mod conventional ca fiind ansamblu de teorii, studii,referitoare la teritoriu, in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul secolului al XVIII-XIX in Europa. Specificul acestei perioade este Filarete socotit inventatorul traseelor urbane de tip stea. Acesta a fost primul care a conceput un plan radialconcentric pentru orasul ideal pe care il propune si il numeste Sforzinda. Cateva dintre ideile privind constructia oraselor sunt:  stabilirea formei incintei coform exigentelor impuse de tehnicile de aparare;  castelele burghezilor au fost integrate in urbanistica noua, fiind vizibile numai din strada;  amplasarea constructiilor in zone functionale;  ierarhizarea strazilor si a pietelor dupa destinatia lor;  amplasarea in zone izolate a atelierelor producatoare de noxe;  prezenta unei legaturi usoare intre zonele productive si spatiile comerciale;  promovarea constructiei pe nivele diferite a cailor de circulatie pentru vehicule si pietoni; 1.3. Orasul erei industriale (secolul al XIX-lea – al XX-lea) In aceasta perioada au fost create noi orase cu scopul de a deveni capitale, astfel la mijlocul secolului al XIX-lea sunt fondate Ottawa si Pretoria, iar la inceputul secolului al XX-lea orasul Cambera, New Delhi, Ankara, iar la sfarsitul anilor ’50 Brazilia.Specific acestei perioade au fost fondate primele orase turistice precum Miami sau Palm Beach (secolul XX). 1.4. Urbanism modern

1

Cristina Alpopi.Elemente de urbanism, editia a II-a. pag 13.

 strazile definite ca si cai de acces pentru anumite piete.  acelasi stil arhitectonic pentru toate fatadele cladirilor . cat si cea rurala. comunelor. mijloacelor de comunicatie. daca se depasea se crea un alt orasgradina conform acelorasi principii. teritoriilor. Planul Howard pentru Londra Ideile de baza ale lui Howard au fost:  terenul destinat fiecarui nou oras gradina (avea 400 ha urbane pentru terenul de constructii si 200 ha pentru centura verde agricola care il inconjoara) nu era stationabil si trebuia sa ramana in proprietatea comunitatii.  orasul-gradina trebuia sa asigure un echilibru intre urban si rural. cu scopul de a realiza cele mai bune conditii de viata pentru colectivitati. Intre jumatatea secolului al XIX-lea si primii ani ai secolului XX in Europa se contureaza doua directii diferite privind organizarea sistematica: 1. .Scopul urbanismului este acela de a favoriza bunastarea comunitatii prin perfectionarea structurilor. Structura urbanistica a teritoriului Urbanismul este stiinta care. 2.  comunitatea asigura controlul asupra cresterii si limitarii cresterii populatiei din fiecare oras-gradina (maxim 32.000 locuitori).[Type text] Aceasta a aparut in secolul al XVIII-lea in Anglia si a dus la despopularea satelor si supraaglomerarea oraselor.Haussmann pentru Paris (transformarea oraselor existente) 2. 2. in zona sa urbana. transport). ci intregul teritoriu.Howard pentru Londra (crearea unor orase noi) Planul Haussmann pentru Paris Ideile de baza ale lui Haussmann au fost:  strazi si piete trasate cu o riguroasa axialitate.1 Teritoriul si componentele sale Teritoriul este opera omului fiind format din urmatoarele elemente:  asezarile umane.  infrastructurile de retele (alimentare. pe plan social si uman. studiaza sistematizarea rationala a oraselor.Obiectul de studiu al urbanismului cuprinde nu numai orasul.

2 Asezarile umane Orice asezare umana apare initial acolo unde exista conditii naturale si de mediu favorabile cum ar fi:      prezenta unui curs de apa. amplasate in zone stramte intre munte si mare (ex. Orasul Orasul este o forma complexa de asezare umana. pasaje.  liniar. cu functii multiple si complexe. fertilitatea solului. cu un numar mare de locuitori. exercita o mare influenta economica si organizatorica asupra zonei inconjuratoare.  Forma orasului .3. exercitate de o populatie care traieste in cea mai mare parte din activitati mai putin agricole. iluminare naturala. Cazul numeroaselor orase grecesti si italiene).  Clasificarea oraselor Cele mai semnificative din punct de vedere urbanistic sunt: -clasificarea functionala(se bazeaza pe activitati care definesc rolul unui oras). 2. se dezvolta relatii si comunitati bine organizate.[Type text]  marile spatii libere. marile artere de circulatie. Structura urbanistica a unui mare oras cuprinde elemente precum:     case cu putine etaje. 2. pe zone de campie (ex. -clasificarea in functie de forma fizica(se bazeaza pe configuratia fizica a orasului). Orasul Milano). Exista orase care se extind in mod:  radiar. spatii verzi etc. acces la drumurile publice etc.

 Drobeta Turnu-Severin (Romania). elemente naturale si artificiale definite geometric.  Avantaje:  permite patrunderea usoara pana in centrul orasului permite extinderi inelare ale orasului.  asigura legaturile intre cartiere si poate distribui traficul greu si de tranzit pe arterele de rocada..[Type text] Prin forma orasului se intelege aspectul sau vizibil avand in vedere ansamblul tuturor partilor sale fizice: reteaua de strazi.  o usoara divizare a oraselor. ziduri etc. O posibila clasificare a oraselor in functie de forma este aceea care analizeaza planul orasului.  Exemple de orase:  New York (zona Manhattan). Din totalitatea planurilor descoperite de urbanistii moderni putem desprinde cateva scheme geometrice care au inspirat mai mult sau mai putin constient constructiile de orase: 1. . 1. precum: canaluri.  Dezavantaje:  circulatia este incetinita.  in intersectii vizibilitatea este redusa.  San Francisco (California).este conceput cu scopul unei distribuiri armonioase a strazilor in jurul unui centru de unde pleaca toate arterele sub forma unor raze. gradini. cladiri izolate.Planul mixt . cu toate caracteristicile acesteia.  Exemple de orase:  Odessa (Ucraina)  Milano (Italia)  Braila (Romania) 1.Planul rectangular (hipodamic) – utilizat in constructia oraselor  Avantaje:  schitare simpla. suprafete deschise de dimensiuni variabile precum: curti interioare.  in intersectii vizibilitatea este redusa.Planul evantai .combina planul rectangular cu cel radial-inelar. piete.Planul radial concentric . parcuri etc.este de fapt o jumatate de retea radial-inelara. santuri.  simpla proiectare a retelelor de transport.  Dezavantaje:  circulatia este ingreunata – pierderi mari de timp. 2.

Dacă trendul continuă.  Exemple de orase:  Marsilia Desi la prima vedere conceptul de oras (centru urban) pare extrem de clar.(considerandu-se asezare urbana acea localitate care dispune de o dotare corespunzatoare privind confortul si igiena locuitorilor: alimentare cu apa si canalizare. In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene. .000 de locuitori in Spania. gradul de dezvoltare a serviciilor. . Republica Moldova.criterii administrative. populația urbană a . alimentare cu energie electrica. potentialul economic diversificat.telefonie. proprii lumii in care traim: -pe de o parte explozia demografica.iar pe de alta parte. Elvetia si pana la 20. dotarea cu echipament tehnico-edilitar. -desi in stransa legatura-explozie urbanistica. aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane. cu toate consecintele care decurg.. Suedia. • criterii hotarate de guvern in cazul unor tari ca Romania.dotarile social-culturale care trebuie sa asigure satisfacerea intereselor publice de odihna si recreere.500 in SUA la 10.importanta in teritoriu. structura urbanistica.unde orasele sunt decretate prin acte normative ce au la baza cerinte legate de pozitia geografica favorabila.5% din populația lumii trăiește în zona urbană. Cu toate ca la nivel international demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a asezarilor omenesti este extrem de dificil se contureaza totusi cateva criterii general valabile: • criteriul numeric are in vedere marimea demografica a centrelor (de exemplu de la 250 locuitori in Danemarca. dimensiunea demografica. Bulgaria.Planul liniar . comparativ cu numai 5% în urmă cu doar un secol[1]. ei adăugându-se la o populație de 60 de milioane de locuitori pe an care se nasc în zona urbană[1]. cresterea numarului locuitorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei. strazi etc. exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras.numarul locuitorilor.utilizat in special in constructia oraselor mici sau celor constranse de conditiile de relief  Dezavantaje:  distanta mare intre punctele extreme ale orasului.000 in Canada.[Type text] 3. Peste 180 000 de oameni migrează spre orașe în fiecare zi.. Polonia. Situația în mai 2011: Aproape 50. Definirea orasului difera de la tara la tara in functie de criterii diferite: . . Japonia. 2. in realitate exista o serie de elemente ce trebuie luate in considerare. 300 in Islanda. etc.000 in Olanda). . Ungaria. 1. organizarea intravilanului.

Africa -2mlrd.8-6 mlrd. Bulgaria .Madrid.[Type text] planetei va ajunge la 6. Italia . Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras(de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana(comune suburbane. continentale. Metropola indeplineste rol de capitala la nivel regional sau national. Polonia . Australia si Ociania 46 mln.62%[2]. În medie. Aglomeratiile urbane au si functii de metropole . Europa 720m1n -numarul urbanilor va creste de la1. in timp ce in Europa si tarile dezvoltate numarul de nou nascuti se situeaza la aproximativ 26. .Instambul. Ungaria .5 mlrd la 3.efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare. Spania și Franța .86%. În 1989 ajunse-se la 53%.68%.America Latina 810mln. nationale. Aglomeratiile urbane Aglomerarea urbană .desfasurata pe o suprafata relativ restransa(cu o raza de pana la 5060 km in jurul centrului principal). Pe glob exista 315 orase milionare .orase mici) dependenta de el. urbanizare. regionale). Cehia .Amsterdam.90%. Pentru a cuprinde dimensiunea acestui proces este de retinut ca pentru cazare in orase a unei populatii suplimentare de aproximativ 1.73%. Cele mai mari concentrari urbane — 1995 (populatia in milioane locuitori):Moscova.3 miliarde de locuitori până în anul 2050. Danemarca . Germania . ceea ce va însemna 70% din populația lumii la acea dată[1].97%. iar din 3 oraseni. de diferite dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale.Viena. specialistii estimeaza necesitatea de a construi in fiecare zi un oras pentru 200 mii locuitori.Roma. Marea Britanie . România a atins pragul de urbanizare de 50% în 1985[2].67%. Romania abia atinge pragul de 54%.5 mIrd.Paris. însă în ultimii 19 ani ritmul urbanizării a fost înlocuit de fuga la țară sau din țară [2]. aproximtiv 2 vor locuitori ai lumii a treia. în timp ce în clasamentul european se evidențiază: Belgia . Metropola = oras mare atat ca numar de locuitori (depaseste 1 milion) cat si ca extindere teritoriala.75%.Berlin.Londra. Daca acesta tendinta se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca populatia Asiei sa atinga 5.7 mlrd locuitori.71%.77%.Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern. Prognozele Bancii Mondiale: -catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut.

Sistemele urbane pot forma asa numitele zone metropolitane sau simplu metropole (orase mari atat ca populatie: 1. Los Angeles Country.U. tehnologice si comerciale ale lumii. cu o populatie totala de peste 12. cu deosebire in centrele economiei mondiale. iar economia orasului Los Angeles contribuie semnificativ la cea a Californiei. pe de o parte si de alta a stramtorii Messina. cunoscuta ca Los Angeles-Long Beach-Santa Ana.U.000 dar si ca suprafata). cuprinzand intregi orase si devenind cea mai intinsa arie urbana a S. in 2005.Extinderea enorma a zonei urbane a facut din Los Angeles orasul cu cea mai mare arie de intindere din S. Extinderea orasului a avut loc continuu pana la inceputul secolului al XX-lea. stiintifice. pe de o parte si de alta a fluviului Mississippi. dar si in noile tari industrializate.8 milioane de locuitori. Metropola este orasul cu peste 2 milioane de locuitori.9 milioane de locuitori. Marile metropole sunt expresia cea mai elocventa a cresterii urbane actuale.[Type text] Bruxelles. automobilistica. statul California reprezinta o putere economica clasificata la nivel mondial de state pe locul 7. Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale.A. iar impreuna cu localitatile satelit formeaza o arie metropolitana. fiind intrecut doar de New York City. peste 6 miliarde de locuitori. ba chiar si in tarile mai putin dezvoltate. Ele au luat fiinta in toate regiunile globului. Capitolul 2.U. cea a utilajelor agricole etc.U. Conurbatiile cele mai intalnite sunt cele formate din orase dublete:  Saint Paul si Minneapolis (SUA).Urbanismul pe plan mondial Generalitati Planeta numara la nivelul anului 2000. De fapt.  Ludwighshafen si Mannhein (Germania). petroliera.Bucuresti etc.A. dintre care aproximativ 10% traiau in aglomerari care depaseau 10 milioane de locuitori.000. Los angeles (S.A) Este cel mai mare oras din statul California si al doilea ca marime a populatiei din Statele Unite. pe de o parte si de alta a Rhinului. Aria urbana se intinde pe toate directiile. Economia metropolei se bazeaza pe o diversitate foarte mare a industriei aerospatiale. fiind gazda . orasul avea o populatie de aproximativ 3.  Messina si Reggio di Calabria (Italia). fiind centrul economic si cultural al unei zone metropolitane extinse.A. Los Angeles este capitala comitatului omonim. educationale. Conform estimarii facute de Biroul recesamantului S.

economie urbana. c) economia spatiilor amenajate. financiar. Populatia Londrei este de 7. Economia urbana. economic si comportamental.al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este dat de sistemul unitar de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urban. Economia urbana apare astfel ca fiind:domeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale. Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului se evidentiaza drept functiuni caracteristice urmatoarele: -functia rezidentialalocuinte -servicii comunale -timp liber -functia economica-industrie -agricultura -comertcu marfuri echipament hotelier si de primire. asadar. inclusiv din ratiuni legate de refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le adapta din punct de vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban. intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc. Putem.ramura a stiintei economice. evolutiei sociale pe plan tehnologic. si unul din cele mai importante orase ale lumii. valorificarea resurselor naturale si umane in conditiile mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv. in principal a spatiului urban. Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii. Londra (Marea Britanie) Este cel mai important centru politic. a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice. In acest cadru. pentru populatie si agentii economici. 2. prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale in conditii de cost corespunzatoare pentru satisfacerea cererii de servicii specifice. . cultural si artistic al Regatului Unit.Londra Mare acopera o suprafata de 1579 km². plecand de la teza ca economia viitorului va fi economia marilor ansambluri urbane. care sa include in stategia sa b) problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului ambiant. inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial. Exista o imensa diversitate de etnii. culturi si religii.[Type text] a numeroase institutii de renume mondial intr-o multitudine de domenii profesionale si culturale.421 milioane locuitori carora li se adauga alte cateva milioane din zona metropolitana.

Unele unitati economice. scuarurilor. daca este realizata in mod corect. in care se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate. gradinilor. mentinandu-se un mediu ambiant echilibrat. autogari. contine cele mai importante dotari orasenesti. Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt: a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor si regiilor industriale si de depozitare. e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de circulatie. c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate in folosinta intregii populatii din localitatea respectiva. a esteticii orasului si in imbunatatirea microclimei. spatiile destinate transportului in comun. denumita in literatura de specialitate si centrul civic. In functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale. acestea reprezentand teritorii . etc.gaze Informatii si comunicare. unitatile agricole. constructiile si instalatiile destinate transportului exterior (gari. aeroporturi. Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor urbanistice complexe (cartier. ateliere de reparatii) pot fi amplasate iri zona de locuit. etc. a dotarilor si a cailor de circulatie aferente. Zona centrala a localitatii. sector). textile. porturi. b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit. confectii) sau de deservire (fabrici de paine. iar in localitatile rurale. d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor. Drept domeniu de afirmare a economiei urbane il constitue aplicarea concluziilor in baza cercetarior de marketing in determinarea oportunitatilor sau a planului strategic de dezvoltare si remodelare urbana. zonelor plantate de protectie sanitara. etc. echipate si amenajate.radio-TV -telefonie -presa. favorabil desfasurarii normale a vietii. agro-industriale sau industriale. cu specific industrial (filaturi. a sanatatii publice. individual -energie-electrica -termica . se asigura localitatii o functionalitate normala. parcajele si garajele publice. Aceasta zona are o importanta deosebita in mentinerea echilibrului ecologic urban.). Amplasarea zonei industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului deoarece.[Type text] -dotari publice —educatie -sanatate -administratie -loisir -transport-bunuri -persoanepublic.Principiul da baza fiind:-recunoasterea faptului ca limita economica a dezvoltarii urbane este determinate de costurile si fezabilitatea .

-valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica. comuna) a) populatia -evolutie -migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala. protectia si valorificarea mediului inconjurator. la scara nationala. -reabilitarea. Pentru a raspunde acestor obiective. cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de informatii • caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona. zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la: -valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului. In general se urmareste limitarea consumului irational de spatiu. analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca. Aportul economiei urbane.oras. -analiza Aportul economiei urbane. -dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului. evitarea proliferarii arhaice a mahalalelor. evitarea cresterii necontrolate a costurilor legate de infrastructura si lucrari edilitare. zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la: -valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului. grupe de varsta etc) -densitate b) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationala . la scara nationala.[Type text] serviciilor publice. -valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica. -armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala. municipiu.

putem estima ca urbanizarea Frantei metropolitan este aproape sfarsita. Cu mai mult de trei sferturi din populatia vie dintr-o unitate urbana. 90. ) -frecventa deplasarii –motivatii Capitolul 3.1: Populatia Urbana pe regiuni intre 1936 si 1999 – in Franta. Intensitatea de crestere urbana a variat in timp si a atins diversitatea teritoriilor metropolitan dar si gradul de urbanizare al regiunilor frantuzesti care este disparat. (in %) . Urbanizarea Urbanizarea in Franta a inceput in a doua jumatate a secolului XIX si s-a prelungit pe durata ultimilor 50 de ani. GRAFIC nr. 60.[Type text] c) grad de urbanizare —evolutia comparata in interiorul arrnaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale • Studiul zonei de influenta a orasului a) Deplasari de populatie de la /catre b) Raportul populatiei diura/nocturna c) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30.Analiza comparativa intre Romania si Franta Vom analiza cele doua tari din punct de vedere al urbanizarii si aglomerarii urbane.Acest fenomen fiind raspandit pe intreg teritoriul.

2: Evolutia populatiei din Franta metropolitana urbana si rurala. .[Type text] GRAFIC nr.

3. Cresterea oraselor in lume: . Elvolutia in % a populatiei care traieste/locuieste in orase.[Type text] GRAFIC nr.

In Africa si Asia. Concentratia francezilor in orase: * Patru francezi din cinci sunt citadini. de cele mai multeori . America latina este actualmente la fel de urbanizata ca si Europa ( cu aprox. SPATII CU PREPONDERENTA URBANA . Ritmul de crestere demografica aici . Populatia comunelor urbane (peste 2000 de locuitori aglomerati) reprezinta peste 75% din populatia tarii.[Type text] Urbanizarea in lume a progresat foarte rapid intre anii 1950 si 2000. Dar peste 80% din francezi traiesc in ―locuri cu influenta urbana‖. putin mai mult de un sfert din populatie traieste in orase. Organizatia “Population Reference Bureau” estimeazaca in medie 40% din cresterea populatiei urbane este reprezentata de exodul rural si 60% cresterii proprii a oraselor. 74% urbani). nu intra in raport cu dezvoltarea capacitatilor de productie economica a acestor zone. procentul populatiei mondiale din orase fiind intre 30% si 47%.

Lille (1. Primele 12 aglomeratii ale Frantei concentreaza peste 20 de milioane de locuitori. si peste 2.5 milioane in central orasului ).15 milioane) si Toulouse si Strasbourg ( aproximativ 1 milion). 12 pt * Principalele arii urbane in Franta sunt : Paris ( cu aproximativ 12 milioane de locuitori.5 milioane). Marseille-Aix (1.[Type text] Formatted: Font: (Default) Arial. . Lyon (1.7 milioane).

12 pt * Cresterea oraselor este inegala in timp si spatiu. din Estsi din Centru nu mai atrag locuitori noi.De aceea orasele de talie mijlocie care sunt aspirate de exodul rural pana la jumatatea anilor 1970. In egala masura.[Type text] PRINCIPALELE ARII URBANE IN FRANTA (in milioane de locuitori) Formatted: Font: (Default) Arial. in schimb metropolele din Vest ( Nantes. Grenoble) sunt foarte atractive si dinamice. Montpellier. unele orase din nordul Frantei (Lens. Rennes. Nice. au tendinta sa stagneze. Valencienne°. . Bordeaux) si din Sud ( Toulouse.

etc). réserves naturelles : le désert protégé. . * Cand o aglomeratie urbana depaseste sau tinde sad epaseasca 200 000 de locuitori.[Type text] Extinderea urbana *Extinderea urbana. p. Pouvoirs Locaux. le paraurbain (aires thématiques consacrées à une activité dominante : commerce. aceasta accede la statutul de metropola . LEVY Jacques. este un fenomen aparut incepand cu anii 1960 si care n-a facut decat sa se intareasca de atunci pentru :familiile care parasesc central oraselor si periferiile apropiate pentru a se instala in pavilioane situate in comune rurale sau in mici orase in proximitatea aglomeratiilor. le périurbain (à dominante résidentielle). zone comerciale. *Extinderea spatial a oraselor a fost acompaniata de etalarea infrastructurilor legate de modul de viata urban: zonele de activitate economica. integrand in masura posibilului exigentele ezvoltar durabile (dezvoltarea transporturilor collective. transports. Limita dintre orasele si spatiile rurale a devenit mai ambigua ca in trecut. mars 2001. 32-36. provocarea integrari zonelor urbane sensibile -ZUS. numita si ―periurbanizare‖. tourisme). l’hypo-urbain (l’ancien rural profond. Politica de la oras are ca obiectiv de a sustine cresterea urbana. Futuribles / Etude rétrospective et prospective des évolutions de la société française (1950-2030) 1 Des travaux du Sénat publiés en 1995 tablent ainsi sur un taux d’urbains compris dans une fourchette variant entre 80% et 90% de la population métropolitaine à l’horizon 2015. parcuri de loisir. très peu dense mais devenant une localisation d’habitat possible) et le cata-urbain (parcs nationaux. 3 Jacques Lévy propose de classer le territoire français en six catégories : l’hyper urbain (les centres historiques). le suburbain (les banlieues classiques). industrie. 220 2 Cf. « Les campagnes figures de l’urbain ».etc). aeroporturi. infrastructure de transport. *Aceasta periurbanizare s-a efectuatintr-un mod anarchic.

ClujNapoca (400. trendul s-a inversat. iar Timisoara 91. Timișoara (400. si 12. 10.[Type text] l’anti-ville valorisé. Sunt relevante componentele şi tendinţele constante ale acestei evoluţii.3 milioane in 1989. si doar 20% in mediul urban. vide de résidents permanents mais composante de l’urbanité contemporaine). numarul persoanelor . 7. Intre 2005 si 2008.9 milioane persoane in 1960.000 de locuitori).000 de locuitori).7 /an). In 1996. 80% dintre acestia avand domiciliul in mediul rural. Brașov. 225 Futuribles / Etude rétrospective et prospective des évolutions de la société française (1950-2030) 227 Evoluţia sistemului urban românesc Observarea evoluţiei sistemului urban românesc de-a lungul ultimului secol.000 de locuitori).000. Cluj. Pascariu) au evidenţiat starea sistemului urban în cadrul intervalelor marcate de cele 7 recensăminte ale secolului XX şi de momentul de răscruce al anului 1989. Conform recensământului din 2011 orașele din România au fost ordonate după populație. populatia urbana a crescut spectaculos: 5. Iasi si Galati aproximativ 100. În prezent. pe baza indicatorilor de populaţie.2 milioane in 1980. 221 5 Ces chiffres doivent être considérés comme des ordres de grandeur dans la mesure où la comparabilité des statistiques nationales en cette matière est sujet à caution.000 de locuitori).000 de oameni) și Oradea (260. La momentul respectiv. respectiv un ritm mediu decenal de 27 oraşe (sau 2. populatia Romaniei intregite era de 18 milioane locuitori. poate fi urmărită atât sub aspectul modificărilor cantitative şi ierarhice cât şi spaţial teritorial. au mai fost declarate oficial încă 55 orașe. iar dupa 2005 chiar s-a accentuat. Odata cu industrializarea fortata initiata de comunisti. Studii întreprinse în perioada 1991 – 1993 (Celac. Craiova (370. iar altele sunt planificate: Brăila-Galați (600. Bacău și Ploiești.000 de locuitori).000. când au apărut 108 noi oraşe. In prezent în România există 320 orașe.6 milioane persoane.1989. In 1930. Iași (ambele cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori). Ulterior.5 milioane in 1970. Bucurestiul avea o populatie de 0. Formarea oraselor In intervalul 1989 -1997 au fost declarate numai 3 oraşe noi (Făget şi Teiuş în 1994 şi Baia de Arieş în 1997) în comparaţie cu perioada 1948 . o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă metropolitană: Constanța (450. Orașe existente în România la data recensământului din 2002 sunt in numar de 265.

procentul va ajunge la 77%.80% Rata migrației nete: -0.121.13 emigranți ‰ locuitori (anul 2006) Rata de creștere a populației: -0. diferenta fiind de peste 120.22% (anul 2010) Rata natalității: 9.000 de persoane. in timp ce numarul persoanelor care si-au schimbat domiciulul din urban in rural a fost de 418.1 decese ‰ locuitori (anul 2010) Rata mortalității infantile: 9.9 născuți ‰ locuitori (anul 2010) Rata mortalității: 12.20% Populația rurală: circa 44. Intre 1996 si 2008.000. diferenta a fost de 313.000. in 2030.[Type text] care si-au schimbat domiciliul din mediul rural in mediul urban a fost de 294. 68% din populatia tarii va locui in orase. Populația urbană: circa 55. Laborsta. UNSD Indicatori demografici:          Mărimea populației: 20.89 ani pentru femei (anul 2008) Rata totală a fertilității: 1.641 locuitori.2 decese ‰ născuți vii (anul 2010) Speranța de viață la naștere: 72.36 copii născuți/femeie (anul 2011)  Previziunea ONU: Potrivit unor proiectii realizate de ONU. Surse: INS. iar pana in 2050.18 de ani o aproximativ 68.69 de ani pentru bărbați (anul 2008) o aproximativ 75. .000.