You are on page 1of 21

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii

Însumând ecuaţiile (7.3) se găseşte că:

∑ ∑ ∑
·


·

·

· +
n
i
n
i j
j
j i
n
i
i
F F
1 1 1
0
(7.4)
Înmulţind vectorial relaţiile (7.3) cu vectorii
n i r
i
, 1 , ·

, la stânga, se oţin şi
ecuaţiile:

n i F r F r
n
i j
j
j i i i i
, 1 , 0
1
· · × + ×


·
→ → → →

(7.!)
care, "rin adunare, conduc la:

∑ ∑ ∑
·


·
→ →
·
→ →
· × + ×
n
i
n
i j
j
j i i
n
i
i i
F r F r
1 1 1
0
(7.#)
$on%orm relaţiilor (7.1 & 7.') avem că
∑ ∑
·


·

·
n
i
n
i j
j
j i
F
1 1
0
,
∑ ∑
·


·
→ →
· ×
n
i
n
i j
j
j i i
F r
1 1
0
, ast%el că , din (7.4)
şi (7.#), oţinem următoarele condiţii necesare de echilibru "entru un sistem de "uncte
materiale:


·

·

0
1
n
i
i
F
,

·
→ →
· ×

0
1
n
i
i i
F r
(7.7)
(ceste condiţii nu sunt )nsă şi suficiente "entru ec*ilirul unui sistem de "uncte
materiale deoarece ele nu asigură că %iecare "unct al sistemului este )n ec*iliru. (st%el,
considerând un sistem de două "uncte materiale
1
A
şi
'
A
, acţionat de %orţele coliniare

F
şi +

F
(%igura , 7.'), cu toate că relaţiile (7.7) sunt veri%icate, "unctele nu vor %i )n
ec*iliru ci se vor a"ro"ia unul de altul.
-entru un solid rigid, condiţiile (7.7) sunt condiţii necesare şi suficiente de
echilibru.
7.2. Teoreme şi metode pentru rezolvarea problemelor de statica sistemelor
$ondiţiile (7.7) re"re.intă %orma matematica a teoremei solidificării al cărui enunţ
este:
Teorema solidificării: Un sistem de puncte (sau de rigide deformabil! care se
află "n echilibru sub acţiunea unui sistem de forţe oarecare! continuă să răm#nă "n repaus
dacă este rigidi$at prin introducerea unor legături interioare suplimentare.
/acă se consideră doar o "arte din ecuaţiile (7.3) şi (7.!) şi anume acelea care
e0"rimă condiţiile de ec*iliru "entru "unctele ce alcătuiesc un sistem i.olat din sistemul
de "uncte iniţial, "rocedând la %el ca mai sus se oţin condiţii similare celor e0"rimate de
101
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
(7.7), cu oservaţia că sumele se consideră numai "entru "unctele susistemului. 1e oţine
ast%el teorema echilibrului părţilor, care se enunţă ast%el:
Teorema echilibrului părţilor: %acă un sistem de puncte (sau de rigide
deformabil se află "n echilibru sub acţiunea unui sistem de forţe! atunci o parte oarecare
din sistem considerată ca rigid este de asemenea "n echilibru sub acţiunea forţelor care
corespund acestei părţi.
2olosind această teoremă se "oate oserva că "entru a re.olva o "rolemă de
ec*ilirul sistemelor de cor"uri "utem considera ec*ilirul %iecărui cor" )n "arte. 1e a3unge
ast%el la metoda izolării corpurilor.
2iecare cor" i.olat va %i acţionat de forţele e&terioare date (active), de forţele
e&terioare de legătură (necunoscute) din legăturile cor"ului cu cor"urile din a%ara
sistemului şi de forţele interioare de legătură (necunoscute) din legăturile acestui cor" cu
celelalte cor"uri din sistem.
,i"urile de legături (e0terioare sau interioare) sunt aceleaşi cu cele )ntâlnite )n
ca.ul rigidului cu legături şi modul de tratare al lor este acelaşi. În ce "riveşte %orţele de
legătură interioare, treuie res"ectat cu atenţie principiul acţiunii şi reacţiunii, ceea ce
)nseamnă că dacă "e un cor" a"are o acţiune, "e cor"ul cu care vine )n contact va a"are o
reacţiune egală şi direct o"usă.
În re.olvarea "rolemelor de ec*ilirul sistemelor de cor"uri a"ar ca necunoscute
"arametrii ce %i0ea.ă "o.iţia de ec*iliru "recum şi com"onentele reacţiunilor. -entru a
elimina unele reacţiuni, care nu interesea.ă, se "oate a"lica teorema ec*ilirului "ărţilor
sau c*iar teorema solidi%icării, adică se scriu ecuaţiile de ec*iliru doar "entru o "arte din
sistem considerată rigidi.ată sau "entru )ntregul sistem considerat ca rigid.
7.3. Probleme rezolvate
R 7.1) 1e consideră sistemul de are )n ec*iliru din %igura 4 7.1.1. 5tiind că l 6 1
m, ' 6 ' 78 9 m , - 6 10 78 şi : 6 '0 78 m, să se determine reacţiunile din
)ncastrarea ( , rea.emul sim"lu ; şi articulaţia $ .
2igura 4 7.1.1
4e.olvare: 1e a"lică metoda i.olării cor"urilor considerând %iecare cor" se"arat,
acţionat de %orţele e0terioare, %orţele de legătură cu e0teriorul sistemului şi %orţele de
legătură )ntre cor"urile care alcătuiesc sistemul. 2orţa uni%orm distriuită < se )nlocuieşte
10'
;

:
<

l
3l
(
l '
l ! , 1 l ! , 1
-

$
/
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
cu o %orţă concentrată ec*ivalentă ( ) * l ', a"licată la 3umătatea arei (/ şi având
aceiaşi direcţie şi sens cu %orţa '. -entru %iecare cor" se scriu cele trei ecuaţii de ec*iliru
cores"un.ătoare ca.ului "lan.
Corpul 1 ( %igura 4 7.1.' )
∑ · − + − · 0
+ A i
, ( , -
(1)
∑ · − · 0
+ A i
. . /
(')
∑ · ⋅ + ⋅ − ⋅ − − · 0 3 ' ' l , l . l ( M M M
+ + A A i

(3)
2igura 4 7.1.' 2igura 4 7.1.3
Corpul 2 ( %igura 4 7.1.3 )
0 4! sin
0
∑ · − · 0 , -
+ i

(4)
∑ · − + · 0 4! cos
0
0 1 . /
2 + i

(!)
0
'
' 3
3 · ⋅ − ⋅ · ∑
l
0 l 1 M
2 + i

(#)
/in ecuaţiile ( 1 & # ) se oţine :
In :
31 0 1
2
' !
'
'
· ·
In C : 0 4! cos = ' ! 4! sin
0
0
· − · · ·
2 + +
1 0 . 31 0 ,
In ! :
( )
m 31 , l . l ( l M M
. . 31 ( , ,
+ + A
+ A + A
⋅ − · − + + ·
· · − · + − ·
' 1! '> 3 ' '
= 0 = ' ! >
.
103
l
l
2l
2l
(
(
:
(
?
(
@
:
$
$
?
$
@
A
/

$
-
;
;
8
$
@
$
?
l 3
l ! , 1 l ! , 1
0
4!
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
R 7.2) ;ara (;, de greutate 4 şi lungime 4 l, este re.emată %ără %recare )n "unctele ( şi $
(($ 6 3 l ) . $a"ătul ( este legat cu un %ir ine0tensiil ori.ontal (/ iar ara %ormea.ă
ung*iul
α
cu ori.ontala. -e ară, )n "unctul B ( (B 6 l ) se găseşte o s%eră de ra.ă 5 şi
greutate 0 care este "rinsă cu %irul C2, "aralel cu ara (; ( %igura 4 7.'.1 ). 5tiind că
sistemul este )n ec*iliru, să se determine tensiunile din %irele (/ şi C2 .
2igura 4 7.'.1
4e.olvare: 1e i.olea.ă cele două cor"uri ( ara şi s%era ) şi se scriu ecuaţiile de
ec*iliru :
ara ! ( %igura 4 7.'.' )
∑ · − + · 0 sin sin α α
+ 6 A% i
1 1 7 -
(1)
0 cos cos · + − − · ∑ α α
+ 6 A i
1 1 4 1 /
(')
∑ · ⋅ + ⋅ − ⋅ − · 0 3 cos ' l 1 l 4 l 7 M
+ A% A i
α

(3)
"#era de centru $ ( %igura 4 7.'.3 )
∑ · − · 0 sinα 0 7 -
8F i

(4)
∑ · − · 0 cosα 0 1 /
6 i

(!)
104
(
C
B
2
$
;
/
α
α
l
l
l
l
D

(
/
$
;
(/
,

B
8

$
8

(
8


E
0
B
α
C
B
8

-

C2
,

x
y
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura 4 7.'.' 2igura 4 7.'.3
/in ( 1 & ! ) re.ultă :
( ) ( )
α
α α α
α
α α
α
sin 3
cos ' sin 3 cos 3
=
sin 3
cos sin '
= cos
' '

− − +
·


· ·
4 0
1
0 4
1 0 1
A + 6
( )
α
α α
α
sin 3
cos sin 3 '
= sin


· ·
0 4
7 0 7
A% 8F
R 7.3) 2ie sistemul de cor"uri rigide din %igura 4 7.3.1. ;ara C(, de lungime l şi greutate
negli3ailă, este )ncastrată )n C şi articulată )n ( cu troliul de ra.e 1
5
şi
'
5 şi greutate
A . 4a.a %usului articulaţiei este
ρ
iar coe%icientul de %recare este
µ
. -e cilindrul mare
al troliului este )n%ăşurat un %ir care are la un ca"ăt "rins un cor" de greutate 0. /e
cilindrul mic al troliului este "rinsă, tot "rintr+un %ir, "laca "lană omogenă de greutate 4
din %igură.
2iind date valorile "entru 4 ( a 5 5 l , , , , , , ,
' 1
µ ρ , se cer :
a ) @aloarea ma0imă a %orţei 0 la ec*iliru =
) 4eacţiunile )n C şi ( )n ca.ul )n care %orţa 0 are valoarea ma0imă.
2igura 4 7.3.1
4e.olvare: a ) 1e i.olea.ă cor"urile sistemului, se introduc %orţele e0terioare şi de
legătură şi se scriu ecuaţiile şi condiţiile de ec*iliru la limită. ,endinţa de mişcare a
sistemului care cores"unde valorii ma0ime a %orţei 0 este cea )n care cor"ul 4 cooară.
Corpul 1 ( %igura 4 7.3.' )
∑ · − · 0
8 A i
, , -
(1)
∑ · + − · 0
8 A i
. . /
(')
∑ · ⋅ + − · 0 l . M M M
A 8 f 8 i
(3)
10!
C l
(
-

A

$ ;
D

a '
a
( )
' 1 ' 1
4 4 4 , 4 <
1
2
3
4
(
@


'
,

1
,

%
:


(
A
1
4
'
4
(
?


Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii

2igura 4 7.3.' 2igura 4 7.3.3
Corpul 2 ( %igura 4 7.3.3 )
∑ · − · 0
A i
, -
(4)
∑ · − − − · 0
' 1
( 7 7 . /
A i

(!)
0
1 1 ' '
· − ⋅ − ⋅ · ∑
f A i
M 5 7 5 7 M

(#)
' '
A A f
. , M + · ρ µ (7)
Corpul 3 ( %igura 4 7.3.4 )
∑ · − + · 0
3 1
4 7 7 /
i

(>)
∑ · ⋅ − ⋅ · 0 '
1
a 7 b 4 M
2 i
(F)
b este ascisa centrului de masă, care se "oate determina %uncţie de a :
( )
a b
π
π


·
# 3
3 13
2igura 4 7.3.4 2igura 4 7.3.!
Corpul % ( %igura 4 7.3.! )
10#
0
@

E
0
(
@

(
(
?

%
:

0
:

0
?

0
l
ma0
-

0
E
'
,


1
,


E
0
a
D

3
,

− a '

;
$
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
∑ · − · 0
ma0 '
0 7 /
i
( 10 )
/in ecuaţiile ( 1 & 10 ) se oţine
( )
ρ µ
ρ µ ρ µ

+ +
·
'
1
ma0
'
5
( 4
a
b
5
0
.
) 4eacţiunile )n articulaţia ( şi )ncastrarea C se determină din ecuaţiile ( 1 & # ) .
$om"onentele lor sunt :
In ! :
A f A A
. M ( 4
a
b
0 . , ρ µ · + + · · =
'
= 0
ma0
Gn $ :
( )
8 8 8 8
. l M ( 4
a
b
0 . , + · + + · · ρ µ =
'
= 0
ma0
R 7.%) 1e consideră sistemul de cor"uri din %igura - 7.4.1 %ormat din :
- ara cotită (;$ ( ' 1
, , l +8 l 28 a A2 · · ·
) , de greutate negli3ailă,
articulată )n C (%ără %recare) şi acţionată )n $ de %orţa verticală F
(necunoscută)=
- troliul de greutate 4 şi ra.e r! 5. (rticulaţia din
1
8
este %ără %recare =
- greutatea ( "rinsă de roata mică a troliului "rin intermediul unui %ir (%ără
%recare).
Între %irul "rins )n ( şi / şi roata mare a troliului e0istă %recare de coe%icient de %recare
µ
. 1e cer :
a ) /omeniul de valori al %orţei F "entru a se reali.a ec*ilirul )n "o.iţia din %igură=
) 4eacţiunile )n articulaţiile 8 şi
1
8 "entru
min
F F ·
.
2igura 4 7.4.1
4e.olvare: a ) 1e a"lică metoda i.olării cor"urilor .
Corpul 1 ( %igura 4 7.4.')
107
D , 4 , r

(
;
C
$
2

A

1
C
µ
/
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
∑ · − · 0
1
7 , -
8 i

(1)
∑ · − · 0 F . /
8 i

(')
∑ · ⋅ − ⋅ · 0
' 1
l F a 7 M
i8

(3)
2igura 4 7.4.' 2igura 4 7.4.3
Corpul 2 (%igura 4 7.4.3)
∑ · − − · 0
' 1
1
7 7 , -
8 i

(4)
∑ · − − · 0
1
( 4 . /
8 i

(!)
0
1 '
1
· ⋅ − ⋅ + ⋅ · ∑ r 7 5 7 r ( M
8

(#)
În "lus, avem şi relaţia lui Buler:
( ) ( ) π µ π µ e0" e0"
' 1 '
7 7 7 ≤ ≤ −
(7)
/in ( 3 ) , ( # ) şi ( 7 ) se oţine
( )
( ) 1 e0"
e0"
'
min

· ≥
π µ
π µ
l
a
5
r
( F F
.
) În C :
( )
( ) 1 e0"
e0"
'
min '

· · ·
π µ
π µ
5
r
(
a
l
F 7 ,
8
,
min
F .
8
·

În
( )
( )
( 4 .
5
r
( 7 7 , 8
8 8
+ ·

· + ·
H 1
,
1 e0"
e0"
' :
1 ' 1
π µ
π µ
R 7.&. 1e consideră sistemul de cor"uri rigide din %igura 4 7.!.1 %ormat din :
- troliul de greutate 0
4
, ra.e 0 0
, 5 r
şi moment de inerţie %aţă de a0a de
simetrie egal cu
0
9
, a%lat "e un "lan ori.ontal caracteri.at "rin coe%icienţii de
%recare de rostogolire s şi coe%icientul de %recare de alunecare
µ

(necunoscuţi)=
10>
1
,
0
@
0
?
1
l
'
l
(
;
a
C
$
2
4
r
1
,
'
,
1
C
A
D
1
0
@
1
0
?
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
- scri"etele %i0 de greutate D
1
şi ra.a
1
5
, articulat )n
1
8
cu ara verticală (C
1
=
- ara
1
A8
, de lungime l şi greutate negli3ailă, )ncastrată )n ( =
- scri"etele moil, de greutate
'
4
şi ra.ă
'
5
=
- greutatea 3
4
=
$or"urile sunt legate )ntre ele "rin %ire ine0tensiile şi sunt menţinute )n ec*iliru )n
"o.iţia din %igură datorită cu"lului de moment M a"licat troliului.
1ă se determine coe%icienţii de %recare
µ
şi s "entru ca ec*ilirul să nu se ru"ă )n
sensul de coorâre al greutăţii
3
4
.
2igura 4 7.!.1
4e.olvare: 1e a"lică metoda i.olării cor"urilor .
Troliul ( %igura 4 7.!.' )
∑ · − · 0
1
: 7 -
;i i

(1)
∑ · − · 0
0
4 1 /
; i

(')
( )
∑ · + − + · 0
0 0 1
r 5 : M M M
r ; i

(3)
; ;
1 7 µ ≤

(4)
; r
1 s M ≤

(!)
10F
1
C
C :
l
(
3
D

'
C
( ) s , G µ
1 1
D , 4

' '
D , 4

0 0 0 0
D , 4 , r , I

0
4
0
r
C
1
1
0
D
G
8
r
:
:
G
,
E
0
1
D

1
1


1
C
1
0
?

'
1

1
C
@

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura 4 7.!.' 2igura 4 7.!.3
"cripetele #i' ( %igura 4 7.!.3 )
∑ · − · 0
1
1 8 i
, : -

(#)
∑ · − − · 0
' 1
1
: 4 . /
8 i
(7)
0
1 ' 1 1
1
· − · ∑ 5 : 5 : M
8
(>)
"cripetele mobil ( %igura 4 7.!.4 )
∑ · − − + · 0
' 4 3 '
4 : : : /
i
(F)
0
' ' ' 3
'
· − · ∑ 5 : 5 : M
8

(10)
2igura 4 7.!.4 2igura 4 7.!.! 2igura 4 7.!.#
ara ( %igura 4 7.!.! )
0
1
· − · ∑
A 8 i
, , -

(11)
0
1
· − · ∑
8 A i
. . /

(1')
0
1
· − ⋅ · ∑
A 8 A i
M l , M

(13)
(reutatea
3
4
( %igura 4 7.!.# )
110
E
3
1

'
1


'
C
'
D

4
1

(
(
@

(
:

(
?

1
0
?


1
C
E
0
1
0
@


4
1


3
D

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
0
3 4
· − · ∑ 4 : /
i

(14)
/in relaţiile ( 1 & 14 ) re.ultă :
l
4 4
M 4 1 :
4 4
, , 7 : : :
A ; 8 A ;
'
, ,
'
3 '
0 4
3 '
3 ' 1
1
+
· · ·
+
· · · · · ·
( )
M r 5
4 4
M
4 4 4
. .
r 8 A
− +
+
·
+ +
· ·
0 0
3 ' 3 ' 1
'
,
'
'
1
( ) ( )
min
0
0 0 3 '
min
0
3 '
'
'
,
'
s
4
M r 5 4 4
s
4
4 4
not not
·
− + +
≥ ·
+
≥ µ µ
7.%. Probleme propuse
7.%.1. Teste clasice
TC 7.1) 1e consideră sistemul de are articulate din %igura ,$ 7.1.1. $unoscând %orţele
1

0
şi
'

0
, cu"lurile
1

M
şi
'

M
, ung*iul α "recum şi distanţa a, să se determine
reacţiunile din rea.emele ( şi ;, articulaţiile $ şi / şi )ncastrarea B.
2igura ,$ 7.1.1
TC 7.2) 1istemul din %igura ,$ 7.'.1 este %ormat dintr+un disc omogen de greutate 4 şi
ra.ă 5, care se s"ri3ină "e o ară ori.ontală de greutate negli3ailă care este articulată )n (
şi sim"lu re.emată )n ;, şi un cor" de greutate 0 a%lat "e un "lan neted şi )nclinat cu
ung*iul α %aţă de ori.ontală. 5tiind că ($ 6 $; 6 l, 5 6 l 9 3, 4 6 1000 8,
0
30 · α
şi că
)n $ e0istă %recare atât de alunecare cât şi de rostogolire de coe%icienţi
1 , 0 · µ
şi
5 s 1! , 0 ·
, se cer:
a) @alorile %orţei 0 "entru ec*iliru=
) 4eacţiunile )n ( şi ; "entru
ma0
0 0 ·
.
111
α
1
-

'
-

1
:

'
:

B /
$
; (
a ' a ! , 3 a ' a ! , ' a ! , ' a ! , 3
α
( ;
l l
4 , D

( ) s , $ µ
-

0
1!
(
;
J8 '00
J8 100
J8 !0 2 ·
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura ,$ 7.'.1 2igura ,$ 7.3.1
TC 7.3) /ouă locuri de "iatră de greutăţi
31 4 '00
1
·
şi
31 4 100
'
·
se s"ri3ină
unul "e celălalt şi "e doi "ereţi "er"endiculari (%igura ,$ 7.3.1). $oe%icientul de %recare
)ntre oricare două su"ra%eţe de contact este
' , 0 · µ
. Bste su%icientă %orţa F 6 !0 31
"entru a menţine cele două locuri )n ec*iliruK 1e consideră că %orţa F se a"lică )n "lanul
median al celor două locuri ast%el )ncât "utem considera că "rolema este co"lanară.
TC 7.%) 1e dă sistemul de cor"uri din %igura ,$ 7.4.1. ;ara cotită C;$

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
·

0
F0 82+ m

are greutatea negli3ailă şi este )ncastrată )n ca"ătul C. În $ este articulat "e ară un troliu
de ra.e
1
5
şi
'
5
şi greutate 4. (rticulaţia din $ este cu %recare de coe%icient
0
µ
iar
ra.a %usului articulaţiei este
ρ
. -e cilindrul de ra.ă
1
5
este )n%ăşurat un %ir care la
celălalt ca"ăt este "rins de centrul
'
8
al unui disc de greutate (, sim"lu re.emat )n ( "e
ara C;$, direcţia %irului %iind sc*imată "rin intermediul unui mic scri"ete ()n J) de
masă şi %recare negli3ailă. În rea.emul ( e0istă %recare de alunecare de coe%icient
µ
şi
%recare de rostogolire de coe%icient s. -e cilindrul de ra.ă
'
5
este )n%ăşurat alt %ir care la
ca"ătul celălalt este "rins "e un rotor de ra.ă 5 şi greutate
1
4
, acţionat de un moment
motor
m
M
. 1e mai dau lungimile C( 6 l, (; 6 ;$ 6 <l. 1e cer:
a) 1ă se determine valoarea ma0imă a momentului motor
m
M
)n ca.ul
ec*ilirului=
) 4eacţiunile din articulaţia $ şi )ncastrarea C.
2igura ,$ 7.4.1
TC 7.&) 1e consideră sistemul de solide rigide din %igura ,$ 7.!.1 %ormat din:
- ara
6 8
1
, de lungime 5 şi greutate negli3ailă=
- cor"ul de greutate -=
- discul de ra.ă 5 şi greutate 4 cu centrul )n "unctul $=
- ara
2 8
'
, de lungime =5 şi greutate negli3ailă, )nclinată cu ung*iul α %aţă de
ori.ontală.
11'

m
:
1
D , 4
1
C
) 4 4 ( D , 4 , 4
' 1 ' 1
<
) , ( $
0
ρ µ
J
;
A , r
'
C
) s , ( ( µ C
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
Între %ir şi disc e0istă %recare de alunecare de coe%icient
1
µ
iar )ntre disc şi ara
2 8
'
%recare de alunecare de coe%icient
µ
şi %recare de rostogolire de coe%icient s.
$unoscând că
#
,
'
π
α · · 5 % 8 ,
3 4
,
3 '
1 5
s · · µ
,
'
!
ln
3
1
π
µ · , să se determine:
a) /omeniul de valori al greutăţii 0 )n ca.ul ec*ilirului=
) 4eacţiunile din articulaţiile
1
8
şi
'
8
şi rea.emul ; "entru valoarea
ma0imă a lui 0.
2igura ,$ 7.!.1
7.%.2. Teste )rilă
T( 7.1) $e %orţă F este necesară "entru a de"lasa cor"ul de masă
3g M 300
'
·
s"re
drea"taK $oe%icientul de %recare la contactul )ntre oricare două su"ra%eţe este
3 , 0 · µ

(%igura ,D 7.1.1). 1e va lua
'
9 10 s m g ≅ .
a)
1 F '473 ≅
= )
1 F 1!>3 ≅
= c)
1 F 11>' ≅
= d)
1 F F>! ≅
.
2igura ,D 7.1.1 2igura ,D 7.'.1
T( 7.2) $are este valoarea minimă a coe%icientului de %recare
µ
)ntre ara (; şi
su"ra%eţele de rea.em "entru ca ara (; să rămână )n ec*iliru )n "o.iţia din %igura ,D
7.'.1K
1e cunoaşte greutatea arei 4 6 '00 8 şi lungimea ei > 6 3,3 m.
a)
3'' , 0
min
· µ
= )
1'7 , 0
min
· µ
= c)
'7! , 0
min
· µ
= d)
40! , 0
min
· µ
.
7.&. Indica*ii şi răspunsuri
113
Jg 100
Jg '00
0
30
2
0
4! (
;
$
m '

D
$
1
C
'
C
4
B
4 '
4
-
µ
1
µ
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
TC 7.1) @e.i %igura ,$ 7.1.'.
2igura ,$ 7.1.'
Bcuaţiile de ec*iliru "entru cele trei cor"uri sunt:
0 ! , ' # > , 0 , 0
1 1 1
· ⋅ − − ⋅ + ⋅ − · + + − · a 1 M a 0 a 1 . 1 0 1 ,
2 A + 2 A +
0 ! , ' sin ! , 4 , 0 sin , 0 cos
' ' '
· ⋅ − ⋅ − · − − · − + a 0 a . . 0 . , 0 ,
+ + % + %
α α α
0 ! , 3 , 0 , 0
'
· ⋅ + − − · − · − a . M M . . , ,
% 6 % 6 % 6
.
1oluţia acestui sistem este:
+n ! :
α sin
'F
'!
11
'
11
7
1
1
1
0
a
M
0 1
A
− − ·
=
+n : α sin
'F
>0
11
'
11
4
1
1
1
0
a
M
0 1
2
+ − · =
+n C : α sin
F
!
, 0
1
0 . ,
+ +
− · · =
+n , : α α sin
F
4
, cos
' '
0 . 0 ,
% %
· − · =
+n - :
' ' ' '
sin
F
14
, sin
F
4
, cos M a 0 M 0 . 0 ,
6 6 6
− · · − · α α α .
TC 7.2) @e.i %igura ,$ 7.'.'. ,endinţa de mişcare a discului este de la ( s"re ;.
2igura ,$ 7.'.'
Bcuaţiile şi condiţiile de ec*iliru "entru cele trei cor"uri sunt:

1 s M 1 7 5 7 M 4 1 7 7
r r
≤ ≤ · ⋅ − · − · − , , 0 ' , 0 , 0
1 1
µ

(1)

0 cos , 0 sin
1
· − · − α α 0 1 7 0
%

(')

0 ' , 0 , 0 · ⋅ + ⋅ − − · − + · − l . l 1 M 1 . . , 7
2 r 2 A A

(3)
114
a ' a ! , 3 a ! , '
1
:

0
$
?

$
$
@

;
8

;
1
-

(
E
(
8

a ' a ! , '
0
/
?

/
/
@

$
E
$
@


$
?


α
'
-

a ' a ! , '
0
/
?

/
/
@

$
E
$
@


$
?


α
'
-

D

0
E
1
,

,

r
:

8

α
α
E
0
1
,

0
8

-

/
(
@
(
?
(
l l
,
r
:
8
;
;
@
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
/in (1) şi (') găsim că 1 4
5
s
4 0 0 '00
sin '
,
sin
ma0
ma0
·

,
_

¸
¸
· ≤
α α
µ
.
-entru
ma0
0 0 ·
, valorile reacţiunilor sunt:
1 0
l
5 4
. 1 0 ,
A A
47! sin
'
, 7! sin
ma0 ma0
· − · · · α α ,
1 0
l
5 4
.
2
!'! sin
'
ma0
· + · α .
TC 7.3) @e.i %igura ,$ 7.3.' (tendinţa de mişcare a locului ; s"re stânga).
2igura ,$ 7.3.'
Bcuaţiile scalare de ec*iliru asociate celor două cor"uri sunt:
;locul ( :
¹
¹
¹
'
¹
· − − −
· − −
0 1! sin 1! cos
0 1! sin 1! cos
1 1
0
'
0
'
0
'
0
' 1
4 7 7 1
1 7 1
=
;locul ; :
¹
¹
¹
'
¹
· − + + −
· + − −
0 1! sin 1! cos
0 1! sin 1! cos
' 3
0
'
0
'
0
'
0
' 3
4 1 7 1
1 7 F 7
,
la care se adaugă condiţiile:
1 1
1 7 µ ≤
,
' '
1 7 µ ≤
,
3 3
1 7 µ ≤
. 1e oţine
1 F 174 ≥
, ast%el )ncât %orţa de !0 8 este su%icientă "entru a menţine ec*ilirul )n sensul
studiat. 1e %ace, )n mod identic, un studiu al tendinţei de mişcare s"re drea"ta a locului ;.
TC 7.%) @e.i %igura ,$ 7.4.'.
11!
0
1!
1
D
'
D
2
1
8
1
,
'
,
'
8
(
;
'
8
3
8
3
,
'
,
'
C
1
,
A
(
r
:
(
8
(
,
$
D
$
@
'
,
$
?
1
,
%
:
'
,
1
D
1
C
1
@
m
:
1
?
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura ,$ 7.4.'
Bcuaţiile de ec*iliru şi condiţiile de ec*iliru "entru cele "atru cor"uri sunt:
A r A A r A A
1 s M 1 7 r 7 M ( 1 7 7 ≤ ≤ · − · − · − , , 0 , 0 , 0
1 1
µ
,
' '
0 ' ' 1 1
, 0
+ + f f
. , M 5 7 5 7 M + ≤ · − + ρ µ ,
0 , 0 · − − · − + −
+ A 8 + A 8
. 1 . , 7 ,
,
0 3 ' · ⋅ − ⋅ + ⋅ − − − l . l , l 1 M M M
+ + A f r 8 ,
0 , 0 , 0
' 1 1 ' 1
· ⋅ − · − · − 5 7 M 4 . 7 ,
m
.
4e.olvând acest sistem la limită "entru
ma0
m
M inecuaţiile devin ecuaţii. 1e
oţine:
4 (
5
s
.
5
M
(
5
s
,
8
m
8
+
,
_

¸
¸
+ · + · 1 , ,
( )
5
M
5 l 4 l ( l
5
s
5
r
s
5 s M
m
8 ' 1
' 3
3
+ + +
,
_

¸
¸
+ − + · ,
m f +
m
+
M
5
5
( 5
r
s
M 4 (
5
s
.
5
M
,
'
1
, , + − · + · − · .
:omentul motor re.ultă dintr+o ecuaţie de gradul al doilea oţinută "rin
eliminarea celorlalte necunoscute ("entru
0
0
· µ
). @aloarea sa este:
(
5
5 5
r
s
M
m
'
1
· .
TC 7.&) @e.i %igura ,$ 7.!.'.
11#
:
,
1
,
α
D
$
'
,
8
C
0
:
0
@
0
?
(
(
8
r
:
(
,
;
$
%
:
$
@
$
?
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura ,$ 7.!.'
a) 1e scriu ecuaţiile şi condiţiile de ec*iliru şi se oţine un sistem de 10 ecuaţii şi
3 inecuaţii cu 1' necunoscute:
' 1 1 1 1
, , , , , , , 7 M 7 1 7 M . ,
,
' ' '
, , 1 , .
şi 0. În
scrierea condiţiilor de ec*iliru se are )n vedere dula tendinţă de mişcare.
( )
0 sin
' 1
· + − + α 7 4 7 7 ,
( )
0 cos
'
· + − α 7 4 1 ,
( )
0
1 '
· ⋅ − + + − 5 7 7 7 M ,

0 , 0
' ' '
· − + · − 1 . 1 7 ,
,
0 ' 3
'
· ⋅ − ⋅ + 5 1 5 1 M

(1)
0 , 0 sin , 0 sin , 0 cos
1 1 1 1 1 1 1
· − · − · − · − 0 7 5 7 M 7 . 7 , α α α
.

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
− −
≤ ≤ ≤ ≤ − ≤ ≤ −
α
π
µ α
π
µ
µ µ
'
' 1
'
'
, , e 7 7 e 7 1 s M 1 s 1 7 1

(')
1e aleg ca "arametri %orţele 0 şi 7. /in (1) găsim:
( ) ( ) [ ] α α α sin ' , cos ) ( , sin
1
7 4 0 7 5 M 0 4 1 7 0 4 7 + − + · + · − + · ,
( ) ( ) [ ] 7 0 0 4 . 7 , 0 7 ' sin cos
3
1
, ,
' ' '
+ + − + · · · α α
(3)
( ) ( ) [ ] ( ) [ ] α α α α cos sin , ' sin cos '
3
1
1 '
7 0 4 , 7 0 0 4 1 − + · − − + + · ,
( ) [ ] ( ) [ ] α α α α sin sin , sin sin
1 1
7 0 4 5 M 7 0 4 . − + · − + · .
Înlocuind aceste valori )n (') deducem inecuaţiile:
0
4 4
, 0
4 4
≤ − − ≥ + +
4 0
7
4 0
7 ,
117
:
8
,
;
4
4 '
'
?
'
C
'
@
'
8
α
B
4
1
:
1
@
1
?
1
C
1
,
1
,
-
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
0
1#
!
1#
3
, 0
1#
3
1#
!
≤ − + ≥ − +
4 0
7
4 0
7
(4)
0
'
' , 0
' 10
≥ − + ≤ − −
4
0 7
4 0
7 .
(cest sistem se re.olvă gra%ic )n sistemul de coordonate (0! 7. @aloarea minimă,
min
0
, se oţine din intersecţia dre"telor de ecuaţie 0
4 4
· − −
4 0
7 şi 0
'
' · − +
4
0 7 .
Ba este egală cu
F
min
4
0 · . $ores"un.ător ei avem şi
1>
!
min
4
7 · . În "lus,
∞ ·
ma0
0
.
-ierderea ec*ilirului se "oate %ace doar "rin alunecarea %irului "e disc şi
coorârea "rin rostogolire %ără alunecare a discului "e drea"ta
2 8
'
.
) -entru
F
4
0 · şi
1>
! 4
7 · se oţin reacţiunile:
4 1 4 . 4 , 4 5 M 4 . 4 ,
'7
1 3 10
,
'7
1 3 !
,
1>
!
,
3#
!
,
3#
!
,
3#
3 !
' ' ' 1 1 1

·
+
· · · · ·
.
T( 7.1) 1e i.olea.ă cele două cor"uri (%igura ,D 7.1.').
2igura ,D 7.1.'
1criind ecuaţiile de ec*iliru la limită se oţine valoarea :
( )
1
g m m
F 11>'
30 cos
30 sin
'
0
0
1 '

+
+
·
µ
.
11>


0
30
1
D
'
D
1
8
1'
,
1'
8
1'
8
1'
,
'
8
'
,
2
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
4ăs"uns corect : c).
T( 7.2) @e.i %igura ,D 7.'.'.
2igura ,D 7.'.'
1e scriu ecuaţiile de ec*iliru "e ori.ontală şi verticală şi ecuaţia de momente %aţă
de "unctul ( "recum şi condiţiile de ec*iliru la limită
+ + A A
1 7 1 7 µ µ · · ,
. 1e
oţine
3'' , 0
min
· µ
. 4ăs"uns corect: a).
11F
$
,
$
8
;
$
D
(
8
(
(
,
0
4!
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
CINEMATICA
+inematica studia.ă mişcările mecanice ale cor"urilor %ără a lua )n
considerare masa acestora "recum şi %orţele care acţionea.ă asu"ra lor.
În cinematică sunt %olosite noţiunile %undamentale de s"aţiu şi tim". 8oţiunea de
mişcare este o noţiune com"le0ă care )ngloea.ă )n s%era ei mai multe elemente:
+ cor"ul care se mişcă (numit şi mobil)=
+ mediul )n care se e%ectuea.ă mişcarea=
+ sistemul de re%erinţă (re"erul) )n ra"ort cu care se e%ectuea.ă mişcarea.
/acă re"erul este #i', atunci mişcarea se numeşte absolută iar dacă re"erul este
mobil mişcarea se numeşte relativă.
( cunoaşte mişcarea unui rigid )nseamnă a cunoaşte mişcarea oricărui "unct al
rigidului. Gată de ce, )n cele ce urmea.ă, se stailesc "rinci"alele noţiuni cinematice luând
)n considerare "unctul material.
.. Cinematica mişcării absolute a punctului material
..1. Traiectorie/ viteză şi accelera*ie
..1.1. Traiectorie
:işcarea unui "unct material : este cunoscută dacă )n orice moment se "oate
"reci.a "o.iţia lui )n ra"ort cu un "unct %i0 C, adică dacă se cunoaşte vectorul de "o.iţie

r
ca %uncţie de tim" :

( ) t r r
→ →
·
(>.1)
2uncţia

r
se consideră continuă, uni%ormă, derivailă de cel "uţin două ori şi %inită
)n modul (%igura , >.1) .
1'0
r

:
C
) $ (
1
) 0 t ( :
0
· ) 0 t ( : >
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2igura , >.1 2igura , >.'
:işcarea unui "unct material : este cunoscută şi dacă se indică cura ( $ ) "e care
se mişcă "unctul (%igura , >.') şi modul )n care se mişcă "e aceasta, mai "recis dacă se
cunoaşte legea s ) s(t, numită lege orară a mişcării.
0rin traiectorie se "nţelege locul geometric al po$iţiilor succesi?e ocupate de
punct "n mişcarea sa (sau locul geometric al e&tremităţilor ?ectorului de po$iţie

r
. Între
traiectorie şi cura ( $ ) "e care se mişcă "unctul nu e0istă totdeauna o identitate.
..1.2. 0iteza
:oilele "ot "arcurge aceiaşi distanţă )n intervale di%erite de tim" sau distanţe
di%erite )n acelaşi interval de tim" ast%el )ncât "entru caracteri.area mişcării este necesar să
se introducă noţiunea de vite.ă.
-rin de%iniţie, ?ite$a (instantanee unui punct material este dată de deri?ata "nt#ia
a ?ectorului de po$iţie "n raport cu timpul :





· · r
t d
r d
?
not
(>.')
Cservaţii : i) În mecanică, derivata de "rim ordin a unei %uncţii scalare sau vectoriale se
notea.ă cu un "unct deasu"ra numelui %uncţiei, derivata de ordin doi "rin două "uncte
ş.a.m.d.
ii) 1e oservă că
t
r
t d
r d
?
t


· ·

→ ∆


0
lim
, unde
medie
?
t
r


·


este vite.a medie )n intervalul
de tim"
t ∆
,

∆r
%iind LMcreştereaMM vectorului de "o.iţie

r
.
iii) Nnitatea de măsură "entru vite.ă )n sistemul internaţional 1G este
1 −
⋅ s m
.
..1.3. !ccelera*ia
Bste o mărime vectorială care caracteri.ea.ă variaţia vite.ei unui "unct )n mişcarea
sa ca direcţie, sens şi modul.
-rin de%iniţie, acceleraţia (instantanee unui punct este dată de deri?ata "nt#ia a
?ectorului ?ite$ă "n raport cu timpul sau de deri?ata a doua a ?ectorului de po$iţie "n
raport cu timpul :

• •






· · · · r
t d
r d
?
t d
? d
a
not
'
'
(>.3)
Cservaţii : iv) 1e oservă că
t
?
t d
? d
a
t


· ·

→ ∆


0
lim
, unde
medie
a
t
?


·


este
1'1