You are on page 1of 21

Logistica

Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………..1 M1. Bazele managementului logisticii…………………………………………………………4 M1.U1. Conceptul de logistică………………………………………………………………...5 M1.U2. Gestiunea lanţului de aprovizionare globală şi performanţa………………………...21 M1.U3. Lanţul de aprovizionare amonte. Managementul achiziţiilor industriale……………39 M1.U4. Lanţul de aprovizionare aval. Managementul resurselor şi distribuţia fizică………..59 M1.U5. Sistemul informaţional logistic………………………………………………………81 M2. Subsistemul logistic industrial………………………………………………………….101 M2.U1. Manipularea materială. Tehnici de analiza…………………………………………103 M2.U2. Manipularea materială. Subsistemul de manipulare de tip conveior………………119 M2.U3. Stocarea materială……………………………………..............................................139 M2.U4. Noi abordări privind gestiunea modernă a producţiei……………………………...155 Temă de control……………………………………………………………………………..172 Rezumat……………………………………………………………………………………..173 Notaţii şi abrevieri…………………………………………………………………………...174 Bibliografie………………………………………………………………………………….177

0

Introducere
Cursul intitulat “Logistica” are ca scop prezentarea contribuţiei logisticii şi lanţului de aprovizionare-livrare la creşterea competitivităţii şi satisfacerea cerinţelor clienţilor, a principiilor operaţionale ale gestiunii industriale şi logistice, a tehnicilor moderne şi strategiilor de gestiune a fluxurilor şi integrării funcţionale în cadrul întreprinderilor şi între întreprinderi. Lucrarea aprofundează conceptele din activitatea de logistică, fiind un instrument util studenţilor care se pregătesc în acest domeniu, dar şi tuturor celor care activează în domeniul logisticii şi al activităţilor adiacente şi sunt preocupaţi să-şi dezvolte cunoştinţele şi abilităţile. Mediul concurenţial obligă tot mai mult întreprinderile să examineze, restructureze şi redirecţioneze activităţile pentru a obţine avantajul competitiv. Logistica prin activităţile sale este vitală în crearea unui astfel de avantaj, ea putând influenţa pozitiv cota de piaţă şi rentabilitatea întreprinderii, dacă este privită ca o resursă strategică, nu doar ca o simplă activitate. Logistica trebuie privită în condiţiile realităţii actuale, în contextul evoluţiei mediului de afaceri românesc şi european. Odată cu conştientizarea importanţei logisticii pentru o organizaţie competentă, a crescut şi nevoia de dobândire a unor cunoştinţe aprofundate în domeniu. Logistica şi managementul operaţiunilor logistice ne învaţă cum să planificăm şi să conducem procesul de producţie al companiei pornind chiar de la selecţia furnizorilor, mişcarea materialelor în interiorul companiei şi distribuirea produselor finite până la consumatorul final. Studierea acestui domeniu presupune cunoaşterea comportamentului de cumpărare al companiilor, managementul stocurilor, planificarea şi controlul producţiei, managmentul calităţii, managementul transportului şi distribuţiei. Obiectivele cursului Cursul de „Logistică” are ca misiune pregătirea studenţilor programului de studiu Inginerie Economică Industrială, forma de Învăţământ la Distanţă. Acest curs este orientat către conjunctura actuală a pieţei serviciilor logistice în România şi coordonatelor europene şi mondiale ale acestei pieţe, pentru a asigura studenţilor dezvoltarea unor abilităţi practice care să le permită accesul ca specialişti în domeniu, pe bază de egalitate cu tinerii din Europa, în mediul concurenţial european actual. Obiectivul principal este îmbogăţirea cunoştinţelor din sfera disciplinelor cu caracter economic, managerial ale studenţilor. Cursul îsi propune să ofere 1

în mediul concurenţial european actual. aprovizionarea. producţia. a conceptelor privind managementul lanţului de aprovizionare-livrare. la nivel naţional. a conceptelor moderne de gestiune a producţiei. studenţii vor fi capabili:  să opereze cu noţiuni precum: distribuţia fizică. distribuţia. transportul şi depozitarea. integrarea corespunzătoare în muncă. Tradiţional. Obiectivul fundamental al logisticii este furnizarea serviciilor către client cu cele mai mici costuri. în vederea implementării celor patru funcţii generale ale oricărei entităţi economice: planificarea. stocare. precum şi recunoaşterea performanţei. 2 . într-o manieră eficientă şi eficace.  să-şi dezvolte aptitudinile şi să-şi însuşească cunoştinţele necesare desfăşurării activităţii logistice din cadrul unei organizaţii. Gestiunea integrată a întregului ciclu operativ al întreprinderii cuprinde: proiectarea. manipulare. atât de către asociaţiile profesionale din domeniul logisticii cât şi de mediul academic. la sfârşitul acestui curs. managementul logistic. etc. logistica. precum şi metode şi tehnici de analiză cantitativă a subsistemului logistic industrial (logistica internă). Cerinţe preliminare A înţelege rolul logisticii în companii nu este posibil fără ca studenţii să nu-şi însuşească noţiuni generale privind ştiinţa managementului. conducerea şi coordonarea resurselor. termenul de „management” se referă la activităţi ce implică grupuri de oameni. a modelelor de performanţă ale lanţului logistic.studenţilor prezentarea elementelor introductive de logistică interorganizaţională. gestiunea integrată a fluxurilor materiale. asistenţa postvânzare.  să obţină competenţe care să certifice fiecărui student nivelul de calificare atins în domeniu. fie că sunt la început de carieră sau că doresc să schimbe domeniul de activitate. iar modul în care aceste patru funcţii se manifestă trebuie să fie perceput prin prisma „noilor paradigme” în management. Tendinţele actuale manifestate în domeniul managementului diferenţiază noţiunea de „conducere” (leading) de cea de „administrare” (managing).  să-şi dezvolte abilităţi practice în domeniul organizării activităţilor logistice (logistica externă şi logistica internă).. organizarea. tinerilor absolvenţi de învăţământ superior. Logistica asigură gestiunea integrată a fluxului tuturor materialelor şi produselor finite din întreprindere. care să le permită. depozitare. În acest sens. livrarea la client. managementul lanţului de aprovizionare-livrare.

Durata medie de studiu individual Parcurgerea de către studenţi a unităţilor de învăţare ale cursului de Logistică. la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare se regăseşte un rezumat. aspecte teoretice privind tematica unităţii de învăţare respective. rezolvarea acestor două teme de control fiind obligatorie. test ce va deţine o pondere de 60% în nota finală şi notele aferente celor două teme de control. 3 . atât aspectele teoretice cât şi rezolvarea testelor de autoevaluare. Evaluarea La sfârşitul semestrului. La sfârşitul fiecărui modul sunt indicate două teme de control. probleme rezolvate. Structura cursului Cursul intitulat “Logistică” este structurat în două module. Acestea vor fi încărcate de către studenţi pe platforma e-learning până la o dată prestabilită. La rândul său. care prezintă cele mai importante aspecte analizate în cadrul acesteia.Mijloace de lucru Parcurgerea unităţilor de învăţare aferente celor două module . ce va conţine întrebări teoretice din materia prezentată în cadrul acestui material. teste de autoevaluare precum şi probleme propuse spre discuţie şi rezolvare. cât şi numeroase aspecte practice – exemple şi exerciţii rezolvate – care pot ajuta studenţii în activitatea profesională. rezolvarea problemelor propuse se pot face în 2-3 ore pentru fiecare unitate. iar al doilea modul cuprinde patru unităţi de învăţare şi este destinat prezentării subsistemului logistic industrial. De asemenea. necesită existenţa unor mijloace sau instrumente de lucru. care vor deţine o pondere de 20% fiecare. Materialul de curs conţine atât secţiuni teoretice. softuri specializate pentru acest domeniu.fiind destinat managementului logistic.Bazele managementului logisticii şi Subsistemul logistic industrial. care va cuprinde: un test de evaluare. exemple. astfel: primul modul cuprinde cinci unităţi de învăţare . fiecare student va primi o notă. realizate pe parcursul semestrului. fiecare unitate de învăţare cuprinde: obiective.

studenţii vor fi în măsură să: • definească.5 U2. cu evidenţierea sarcinilor strategice ale departamentelor funcţionale. Lanţul de aprovizionare aval. manipulare. ciclului operativ din companii. Bazele managementului logisticii Cuprins Introducere……………………………………………………………………………. Gestiunea lanţului de aprovizionare globală şi performanţa……………………. • explice. Managementul achiziţiilor industriale………. cunoaşterea particularităţilor şi complexităţii acesteia. Subsistemul logistic global are în vedere toate operaţiile logistice ce se efectuează pe lungimea traseului ce porneşte de la previzionarea surselor de materii prime până la clientul final. producţia – logistica internă (industrială) şi distribuţia – logistica aval (comercială). având la bază instrumentele şi conceptele cu care operează logistica. vor fi conştienţi de rolul şi locul logisticii la nivel microeconomic şi vor putea aplica aceste principii de organizare şi funcţionare în activitatea lor la viitorul loc de muncă. Conceptul de logistică……………………………………………………………. eficientă a relaţiilor din lanţul logistic şi trecerea la implementarea conceptului de Supply Chain Management. transport.59 Introducere Managementul operaţiunilor logistice contribuie la aprofundarea problematicii moderne în domeniul logisticii.. instrumente prezentate în cadrul acestui modul. explice şi utilizeze conceptele şi metodele specifice de lucru. Lanţul de aprovizionare amonte.39 U4.. Managementul resurselor şi distribuţia fizică……. şi locul logisticii în acest contex.. distribuţie..Modulul 1. stocare / depozitare. în mod deosebit. • dezvolte capacităţi de a desfăşura activităţi în toate domeniile componente ale logisticii (aprovizionare..21 U3.. o abordare fezabilă.4 Obiectivele modului……………………………………………………………………. Obiectivele modulului Prin parcurgerea acestui modul.4 U1. locul pe care îl ocupă logistica în organizarea clasică a societăţii. cuprinzând aprovizionarea – logistica amonte. servirea clienţilor). 4 ..

Acest termen a fost utilizat iniţial pentru domeniul militar (referitor la mişcarea şi aprovizionarea armatelor). Modalităţile de abordare a logisticii………………………………………. [10]..4. auzim tot mai des cuvântul „logistică”.5 M1. componentelor şi produselor finite începând de la furnizori.Unitatea de învăţare M1. Tot mai multe organizaţii au înţeles că este nevoie de un departament specializat care să se ocupe de acest domeniu de activitate. 5 ...2.. Conceptul de logistică Cuprins M1. Introducere…………………………………………………………………. Rezumat……………………………………………………………………. Obiectivele unităţii de învăţare…………………………………………….U1. traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori.  identifice caracteristicile etapelor din evoluţia logisticii. Obiectivele unităţii de învăţare Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv principal iniţierea studenţilor în interesanta lume a logisticii.U1.U1.3.12 M1. La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:  identifice şi explice principalele elementele care stau la baza logisticii.5 M1. Definirea şi rolul logisticii……………………6 M1. Test de evaluare a cunoştinţelor……………………………………………19 M1.6.1.. Introducere Astăzi auzim tot mai des vorbindu-se despre rolul deosebit al specialistului în logistică în asigurarea competitivităţii organizaţiei.1. Logistica se poate defini [3] ca fiind procesul cu care se gestionează într-o manieră strategică transferul şi stocarea materialelor.U1.U1. ulterior fiind extins şi în activitatea economică şi în alte domenii.2. în ultimul deceniu conştientizându-se rolul şi importanţa logisticii în asigurarea unui grad ridicat de satisfacere a cerinţelor clienţilor şi a unui nivel corespunzător de îndeplinire a obiectivelor organizaţiei. rolul departamentului de logistică şi al specialistului în logistică în asigurarea performanţelor organizaţiei.5.U1.18 M1.U1.  descrie importanţa operaţiunilor logistice din cadrul unei firme.U1. M1.20 M1.7. Evoluţia istorică a logisticii.U1. De fapt.U1. Bibliografie………………………………………………………………..

gestionarea fluxurilor necesare reuşitei militare. Încă din Roma Antică. Toate dezvoltările logisticii militare au fost preluate de către logistică cu aplicaţii în aprovizionare. Acesta a fost utilizat pentru prima data în domeniul militar. “know-how” şi “tehnologie” pentru a atinge cât mai repede posibil obiectivul principal al reconstrucţiei după război. al XVIII-lea ca “ştiinţă a raţionamentului”. americanii utilizau cuvântul “logistics” pentru a desemna aprovizionările (cu arme. producţie şi distribuţia mărfurilor. materiale şi produse. în acea vreme consilier militar al preşedintelui Roosevelt. În timpul celui de-al doilea război mondial. însă în alte domenii logistica există de multă vreme. M1.3. fiind considerată ca aplicaţia practică a artei de a mişca trupele. decât cu ocazia celui de-al doilea război mondial şi mai ales sub impulsul generalului Marshall. cuvântul nu a devenit de circulaţia actuală. a fluxului de materii prime. „logista” fiind ofiţerul însărcinat cu organizarea amplasamentului pentru legiunile romane. piese de schimb. Pentru militari. Deşi noţiunea de logistică în sensul mai larg de optimizare economică este prezentă în anumite lucrări încă din secolul al XIX-lea.U1. reparaţii) şi mijloacele pentru a le face să ajungă la locul şi timpul dorit. Definirea şi rolul logisticii Termenul de „logistică” este de utilizare recentă în gestiunea economică a întreprinderii. Strategia decide locul de acţiune. Aplicată la activitatea întreprinderii. urmărind să se introducă prosperitatea în ţările vestice care au fost incluse în acest plan. iar termenul de “logisteo” exprima administrarea . perspectivă în măsură să ducă la performanţele economice scontate. Exemplu Planul Marshall a fost un gigantic plan logistic. construit în jurul noţiunilor de fluxuri necesare pentru optimizarea unor obiective definite pe plan politic. logistica constă dintr-o cercetare permanentă. Logistica este privită ca o parte a artei războiului [2]. prin termenul de “logiste” se înţelegea intendentul însărcinat să furnizeze armatei tot ceea ce este nevoie pentru a duce un război. Evoluţia istorică a logisticii. iar logistica aduce trupele în acel loc. Logistica în Franţa se dezvoltă mai mult în sec. 6 . Principiile logisticii sunt de origine militară. muniţii. Conducătorii militari au fost primii care au dat o utilizare nouă cuvântului logistică. Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore. abordeze logistica într-o viziune integrată şi strategică. respectiv punerea la dispoziţia Europei de resurse de tipul "capital". ce urmăreşte optimizarea mijloacelor existente în scopul stăpânirii fluxurilor de informaţii. logistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele ce permit aplicarea planurilor strategice şi tactice. [29].

la locul şi la momentul când există o cerere. gestiunea fizică a producţiei. din prisma transportului şi manipulării mărfurilor de la punctul de producţiei la punctul de consum sau de utilizare. În continuare sunt prezentate câteva exemple ale evoluţiei conceptului de logistică. aprovizionarea şi conservarea resurselor. Apariţia logisticii. care o abordează ca tehnică şi. toate operaţiile vizate: localizarea uzinelor şi a antrepozitelor. transporturile şi manipularea. a ambalajului. a unei cantităţi determinate dintr-un produs. engineering-ul şi activităţile tehnice pe teme cerute. deci. aprovizionare până la producţia şi distribuţia către clientul final cu satisfacerea exigenţelor pieţei cu un cost minim. Asociaţia Americană de Marketing priveşte logistica. câteva dintre definiţii fiind prezentate în continuare: • European Logistics Association defineşte conţinutul noţiunii de logistică. controlul şi desfăşurarea fluxurilor de bunuri de la concepţie. proiectarea. stocajul şi gestiunea stocurilor. Logistica priveşte. logistica reprezintă ansamblul activităţilor având ca scop punerea în operă.Exemplificaţi alte planuri logistice aplicate în evoluţia conceptului de logistică de-a lungul timpului. Din punctul de vedere al Asociaţiei Logisticienilor din Franţa. • • • 7 . prin organizarea. O altă definiţie a logisticii este şi cea dată de către Sole Society of Logistic Engineers. programarea şi urmărirea acestora. fiind rezultatul unor serii de etape care s-au succedat de-a lungul anilor şi până în prezent. o ştiinţă care susţine realizarea obiectivelor societăţii. Evoluţia conceptului şi practicii logistice nu se rezumă la simpla înlocuire a sintagmei de “distribuţie fizică” cu termenul “logistică”. în acelaşi timp. planificarea. Astfel. conceptul de logistică a evoluat în funcţie de mediul economic şi de afaceri din fiecare ţară. aşa cum este ea percepută astăzi. este necesară pentru management. aprovizionarea. La ora actuală. pentru noţiunea de logistică nu există o definiţie unanim acceptată. a fost rezultatul unei serii de etape care s-au succedat de la începutul anilor ’50 ai secolului XX până în prezent. la cel mai mic cost. pregătirea şi administrarea comenzilor.

managerii logistici dedică o pondere ascendentă din timpul lor. în cantitatea şi forma adecvată. 3. respectiv de sistem logistic integrat. • Organizaţia americană Council of Logistic Management a adoptat următoarea definiţie a logisticii: “Logistica este acea parte a procesului de furnizare a 8 . ca scop. Organizaţiile au avut tendinţa de regrupare a resurselor umane implicate în desfăşurarea activităţilor de distribuţie fizică şi de management al materialelor. Logistica strategică se bazează pe alianţe interorganizaţionale. Această etapă a fost determinată de decizia firmelor de a spori eficienţa conducerii acestor activităţi. Regruparea personalului. în scopul obţinerii avantajului competitiv. [21]. care permit combinarea activelor şi performanţelor unei companii cu serviciile oferite de alţi operatori logistici. realizarea şi controlul fizic al materialelor şi produselor finite. În consecinţă. stocării şi prelucrării comenzilor. Bowersox [9] prezintă conţinutul principalelor etape de referinţă pentru SUA. La început. Apariţia conceptului de logistică strategică în anii ’90 a reprezentat un pas semnificativ în evoluţia logisticii. Noul concept de logistică integrată. care au menirea să asigure ajungerea produselor la momentul şi locul potrivit. asigurarea la timp a serviciilor pentru clienţi. ansamblul activităţilor care au ca scop punerea la dispoziţie. Logistica integrată. de valoare adăugată.Exemple • Donald J. de exemplu: 1. în locul şi la momentul în care există cerere. în condiţii de eficienţă din punct de vedere al costurilor. de la punctele de origine la punctele de utilizare. cu cost minim a unei calităţi de produse. 4. activităţilor de interfaţă cu furnizorii şi clienţii. diminuând timpul acordat operaţiunilor din interiorul întreprinderii. Logistica strategică. în vederea satisfacerii necesităţilor consumatorilor în condiţiile obţinerii de profit”. • Alte accepţiuni ale definiţiei sunt următoarele: a. [3]. logistica are ca principală misiune gestionarea şi optimizarea fluxurilor fizice de la furnizori până la clienţi. s-a conturat în deceniul al nouălea al secolului XX şi conţine noţiuni legate de deplasarea mărfurilor printr-un lanţ de verigi consecutive. Se urmărea. Această nouă perspectivă este definită de utilizarea competenţei logistice şi a alianţelor logistice din întregul canal de marketing. depozitării. • Tot despre logistică Philip Kotler a afirmat că “implică planificarea. s-a manifestat preocuparea pentru coordonarea activităţilor de distribuţie fizică. b. 2. respectiv a transportului. Coordonarea operaţiunilor.

Perfecţionarea produselor – a necesitat mult timp destinat cercetării şi îmbunătăţirii produsului. culturale. 3. Perfecţionarea metodelor de producţie – datorită progresului tehnic. printr-o deservire perfectă a cererii existente pe piaţă. în scopul îndeplinirii cerinţelor clienţilor”. implementează şi controlează fluxul şi depozitarea eficace şi eficientă a produselor. electronice şi metodice deosebite (cercetări operaţionale. de o înaltă tehnicitate şi în ceea mai mare parte automatizată. teoria sistemelor. Cererea cumpărătorilor variază astăzi foarte rapid şi obligă furnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile clienţilor şi a rămâne astfel competitivi. zone juridice. tehnologice. Ei sunt nevoiţi să-şi asume tot mai multe riscuri datorită numărului mare de frontiere. simularea.conjunctura economică superioară a favorizat realizarea unor progrese tehnice. Îmbunătăţirea managementului în gestionarea întreprinderilor – factorii menţionaţi mai sus au determinat ca managementul şi gestiunea întreprinderii să fie mai eficace la toate nivelurile. 5. Principalii factori care au impulsionat dezvoltarea logisticii în SUA au fost consideraţi următorii: 1. de climă pe care trebuie să le parcurgă. producţia a devenit enormă. serviciilor şi informaţiilor de la punctul de origine la punctul de consum. În prezent pieţele s-au extins foarte mult devenind internaţionale. Noile tehnologii . 2. mai agresivi pentru a satisface nevoile clienţilor. pieţele au devenit pieţe ale cumpărătorilor. lingvistice. 4. cerând să fie mai rapizi. Distanţele geografice şi de timp între furnizori şi utilizatori sau consumatori forţează exportatorii în perfecţionarea livrării de produse. ceea ce obligă producătorii şi furnizorii să nu-şi permită nici un risc pe piaţă. 9 .• produsului care planifică. Evoluţia pieţelor – schimbându-se raportul dintre cerere şi ofertă. Logistica cuprinde toate activităţile din lanţul de aprovizionare-livrare. determinând cheltuieli financiare ridicate. teoria deciziilor) care şi-au găsit aplicaţii fructuoase în domeniul logisticii.

mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor. 10 .sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport.posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei. în deceniul al VI-lea şi începutul deceniului al VI-lea nu existau sisteme de distribuţie planificate şi legături reale între variatele funcţii legate de distribuţie. care nu se conduc după acest principiu. ca urmare a faptului că marile lanţuri de magazine îşi creează propriile structuri de distribuţie. Treptat. De exemplu. . O perioadă extrem de importantă în privinţa dezvoltării conceptului de distribuţie pentru Marea Britanie sunt anii ’70 când se produc două mutaţii majore: distribuţia este inclusă în structura managementului funcţional al organizaţiei. utilizarea calculatoarelor pentru asigurarea informaţiilor necesare şi pentru control. puterea principalilor detailişti creşte în favoarea producătorilor. Distribuţia mărfurilor se realiza prin intermediul mijloacelor de transport aflate în proprietatea producătorilor. concretizat în planificarea pe termen lung şi în preocuparea de identificare şi aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor poate fi constatată la începutul anilor ’80. conceptul de logistică a evoluat relativ asemănător şi pe alte pieţe. în comparaţie restul firmelor.înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri. a fost utilizat conceptul de logistică “leading-edge logistics” (din engleză. Necesitatea unor sisteme logistice integrate este recunoscută de tot mai mulţi participanţi la procesul distribuţiei. Dintre factorii care au determinat apariţia logisticii precum şi reevaluarea rolului acesteia în cadrul unităţilor economice. Creşterea profesionalismului în domeniul distribuţiei. iar raportul de forţe dintre producători şi detailişti se modifică. Astfel. cu scopul de a dobândi şi menţine loialitatea clienţilor. în Marea Britanie [25]. Tendinţele majore care au marcat această perioadă includ centralizarea distribuţiei. Aceste firme sunt mult mai sensibile faţă de cerinţele clienţilor săi şi sunt interesate să stabilească relaţii de colaborare mai strânse cu furnizorii. distribuţia devine pentru tot mai multe firme un domeniu în care este necesară implicarea managementului. dezvoltarea operatorilor specializaţi în desfăşurarea activităţilor logistice. diverse organizaţii folosesc logistica asemeni unei “arme concurenţiale”. . spre deosebire de etapa anterioară. . se pot enumera: . Conceptul de distribuţie fizică este preluat abia în anii ’60 din SUA. Conform acestui concept.Exemple • Sub influenţa conceptelor importate din SUA. “muchie de atac”). reducerea drastică a stocurilor. • Pentru a descrie situaţia firmelor care au reuşit să atingă un nivel superior de competenţă logistică.

Clientul respectiv este îndreptăţit să considere acest produs drept inacceptabil. nu cumva ar fi existat şi o alternativă eficientă?) Descrieţi caracteristicile etapelor de referinţă din evoluţia logisticii. Decizia de a accepta şi de a-i duce prietenului obiectele respective este una eficace (am reuşit ce ne-am propus. interacţiuni în măsură să-l influenţeze pozitiv sau negativ. O acţiune este eficientă dacă are efectele superioare eforturilor. de la caz la caz. iniţiativele legate de calitate (TQM – Total Quality Management).000 RON.  O acţiune este eficace dacă produce efectul scontat. Pentru a înţelege mai bine diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă. astfel încât în locul unei singure soluţii logistice valabile pentru toate segmentele de clienţi. S-a extins ideea de „zero defecte”. preocupările de protejare a mediului ambiant. Nu există pod decât la 3 kilometri distanţă. Un produs ajunge mai târziu la client. în schimb nu este efi cientă (ne costă mai mult decât obţinem ca rezultat. De aceea. dar vă cere pentru asta 1.- necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale. au trebuit dezvoltate soluţii logistice adaptate uneori chiar cerinţelor fiecărui client în parte în ceea ce priveşte calitatea aşteptărilor de la produsul sau serviciul solicitat. sistemele logistice au trebuit să fie regândite. Este clar că sistemele logistice trebuie reproiectate pentru a permite satisfacerea diferitelor aşteptări ale clienţilor.  Aplicarea pe scară tot mai largă a conceptului „managementul calităţii totale” (TQM) a dus la mutaţii semnificative în domeniul logisticii. utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informatică. Exemplu. Preocupările pentru cerinţele ecologice nu pot ieşi din sfera preocupărilor legate de logistică. întrucât acest domeniu este cel în care apar cele mai multe interacţiuni între fi rmă şi mediul natural. imaginaţivă că aveţi de transportat de cealaltă parte a unui râu nişte obiecte la care prietenul dumneavoastră ţine foarte mult. 11 . transportul obiectelor). O cunoştinţă se oferă să vă ajute cu maşina sa. chiar dacă în rest întruneşte toţi parametrii calitativi.  S-au intensificat preocupările de protejare a mediului ambiant. rezultatul dorit. Exemplu.

1. Dezvoltarea logisticii întreprinderii şi a caracteristicilor sale. abordarea sistemică. resurse umane. M1. subsistemul de conducere-proces. în special complexitatea activităţilor care trebuie îndeplinite. financiar-contabil. organizate în funcţie de un obiectiv şi în relaţie cu mediul în care funcţionează. putem avea sisteme deschise şi sisteme închise (fără schimb cu exteriorul). ia în considerare componentele unui sistem. Dacă se are în vedere interacţiunea cu mediu. cu elementele următoarele: sistemul.M1. fiind format din subsisteme: decizional.cu subsistemele componente (subsistemul de fabricaţie. resurse. • Sistemul este ansamblul de elemente în interacţiune. obiectivele. materialelor. informaţional şi fizic.U1.1. variabile de acţiune. au făcut ca majoritatea întreprinderilor moderne să considere şi să trateze ansamblul mişcării şi stocajul materiilor prime. flux. activitate. proces. aprovizionare desfacere. VARIABILE DE ACŢIUNE SISTEM FLUX INTERN INTRĂRI RESURSE IEŞIRI OBIECTIVE TERMEN VALOARE Fig. informaţional).1. pieselor de schimb şi produselor finite ca un sistem. indicatorii de performanţă. fiind astfel două posibilităţi de abordare a sistemului logistic: 1. ce studiază finalitatea sistemului şi relaţia cu mediul. Sistemul de producţie este ansamblul de resurse (umane şi tehnice) a căror finalitate este de-a transforma un flux de elemente fizice pentru a satisface cerinţele clienţilor.1 Schema de ansamblu a viziunii analitice a procesului logistic.1). 12 .4 Modalităţile de abordare a logisticii. Abordarea analitică. Exemple de sisteme: sistemul de producţie . ce studiază în detaliu componentele unui sistem (fig. abordarea analitică. 2. M1.

În această viziune lanţul logistic reprezintă : • integrarea diferitelor procese care leagă clientul final de furnizor. Indicatorii de performanţă sunt mărimi care măsoară eficacitatea unui sistem sau proces în raport cu un obiectiv. ce trebuie atins într-un timp dat permiţând orientarea sistemului şi reglarea sa. Activitatea conţine ansamblul de sarcini elementare. 13 . obiecte (procesele manipulează obiecte fizice. interfuncţionale. informaţii).). 2. posibil de măsurat. • succesiunea de activităţi care adaugă valoare unui produs. Procesul reprezintă ansamblu de activităţi secvenţiale care au ca obiect tratarea elementelor fluxului. interpersonale. El poate fi exprimat sub formă de termen şi valoare. Abordarea sistemică este prezentată în figura M1. complexitatea procesului depinde de numărul de activităţi din care este compus. procese care furnizează bunuri.2 şi evidenţiază finalitatea întreprinderii în relaţiile cu mediul său de evoluţie. realizate de persoane care produc elemente de ieşire având ca punct de plecare elemente de intrare. servicii şi informaţii şi care creează valoare. o normă sau un plan.• • • • • • - Obiectivul reprezintă un scop precis. • totalitatea etapelor necesare pentru a satisface clientul. Variabile de acţiune sunt parametrii asupra căruia pot acţiona actorii sistemului sau procesului pentru a le face să evolueze pentru atingerea obiectivelor propuse. activităţi (procesele pot acoperi două tipuri de activităţi: manageriale şi operaţionale).1. etc. Procesul este caracterizat de un început şi un sfârşit şi este definit de trei elemente sub forma de: entităţi (procesele leagă entităţile între ele prin relaţii: inter-organizaţionale. Fluxul reprezintă deplasarea de elemente în timp şi spaţiu.

informaţii.PIAŢA MUNCII ÎNTREPRINDEREA PIAŢA DE CAPITAL SINDICAT GESTIONARE STRATEGIE DEZVOLTARE CONCURENTA PARTENERI Interfeţe Resurse materiale Resurse umane Cunoştinţe Fluxuri (mărfuri. 14 .2 Finalitatea întreprinderii în relaţia cu mediul extern Procesul logistic – funcţiile de bază.1. monetare) Produse Pieţe Alianţe Reţele logistice Gestiune Resurse umane GUVER N Procese (Activităţi) auxiliare Misiune Tehnologii Know-how CERERE PRODUSE SERVICII PREŢ Procese principale INGINERIE /PROCESE /PRODUSE CANALE DE APROVIZIONARE APROVIZIONARE PRODUCŢIE DISTRIBUŢIE CANALE DE DESFACERE SURSE MATERII PRIME Logistica interna VÂNZARE SERVICE Fig. M1. Dacă avem în vedere elementele esenţiale ale procesului de realizare a produselor necesare satisfacerii nevoilor clienţilor. pentru realizarea lor întreprinderea va utiliza mai multe funcţii de bază ale logisticii pentru a gestiona şi a utiliza cele două tipuri de fluxuri (fizice – de materiale şi informaţionale) ce au sensuri inverse de circulaţie.

cumpărare. gestionarea depozitelor. ambalare. 15 .4). fluxul de informaţii.1.1. implementarea geografică a uzinelor şi depozitelor. gestionarea comenzilor. manipularea produselor. planificarea şi organizarea producţiei. M. în cadrul canalelor de marketing.3). Eficienţa logisticii presupune corelarea aprovizionării. Integrarea celor trei arii este posibilă prin intermediul fluxului informaţional. Exemplu Fluxul de informaţii AVAL • • • • • • • • • • • • • FUNCŢII Fluxul de materiale Previzionarea AVAL Tratarea comenzilor Livrarea din depozit la consumator Gestionarea stocurilor de produse finite Stocarea în depozite de distribuţie Transport uzină-depozit Condiţionare-ambalare Stocarea pieselor în uzină Programul de fabricaţie Gestionarea materiilor prime Stocarea materiilor prime Transportul materiilor prime Cumpărarea materiilor prime AMONTE AMONTE Fig. Funcţiile procesul logistic general şi sensul de circulaţie a fluxurilor Regrupând aceste funcţii de activităţi ale firmei vom putea să evidenţiem mai detaliat sistemul logistic global al firmei în subsisteme (figura M.1.Funcţiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la: previzionare. servicii către clienţi (figura M.1. distribuţia şi transportul de mărfuri. producţiei şi distribuţiei fizice. activităţi desfăşurate în interiorul întreprinderii şi la interfaţa cu secvenţele din aval şi amonte.3 Exemplu. Schimbul de informaţii în interiorul organizaţiei şi între firme facilitează planificarea şi controlul operaţiunilor zilnice. 1.1. gestionarea stocurilor. aprovizionare.

zona aval: • distribuţia fizică.  subsistemele de organizare (aprovizionare.1. ordonanţarea producţiei. care contribuie la procesul de susţinere a marketingului şi a producţiei.1. circulaţia producţiei neterminate.4. gestiunea stocurilor. C. cumpărarea.FLUXURI FIZICE FURNIZORI B. Zona întreprindere: planificarea şi ordonanţarea producţiei. Toate aceste funcţii sunt îndreptate spre obiectivul central al servirii consumatorului. 16 . depozitarea. Zona amonte: • programarea cumpărării – achiziţiei. manipularea şi administrarea. Operaţiile elementare ale procesului logistic . producţie.  sistemul logistic integrat. • • • CLIENŢI PRODUCŢIE DISTRIBUŢIE APROVIZIONARE FLUXURI INFORMAŢIONALE Fig.sub acest aspect logistica este divizată într-o succesiune de funcţii elementare. Descompunerea procesului logistic global în subsisteme logistice Ca urmare domeniile logisticii pot fi studiate la trei nivele:  operaţiile sau misiunile elementare ale procesului logistic. M. Subsistemele de organizare – reprezintă o abordare clasică prin care se realizează o regrupare a operaţiilor logistice în trei zone de responsabilităţi ce pot face obiectul unui pilotaj distinct: A. distribuţie. tratarea comenzilor. Aceste funcţii au fost împărţite în: • operaţii de bază: transport. aprovizionarea posturilor de lucru. ambalajul. • aprovizionarea unităţilor de producţie. care propune o abordare unitară a concepţiei de produs şi de service după vânzare. transportul şi stocajul. • operaţii de suport: urmărirea şi tratarea informaţiilor. etc).

5. Dacă se are în vedere gradul de participare al responsabililor cu logistica şi impactul deciziilor logistice asupra activităţii firmei. 17 .1. ca şi natură a deciziei. iar prin aplicarea raţionamentelor analizei sistemelor s-au stabilit reguli de coordonare a fluxurilor de producţie şi de distribuţie. Gradul de participare al responsabililor cu logistica MIC • • • • • • • • • • • Gradul si durata impactului deciziilor logistice MARE • • NATURA DECIZIILOR MARE Localizarea unei uzine noi Definirea standardelor de servire a clientelei Schimbarea preţurilor pe zone geografice Redistribuirea produselor pe uzine Redefinirea zonelor de vânzare Negocierea contractelor de cumpărare Introducerea unei noi linii de produse Reorganizarea procedurilor de gestionare a stocurilor Reorganizarea procedurilor de tratare a comenzilor Alegerea mijlocului de transport Localizarea unui depozit nou MIC Fig. M.1. acestea sunt sintetizate în fig. M1.transportul. Subsistemul logistic global are în vedere toate operaţiile logistice ce se efectuează pe lungimea traseului ce porneşte de la previzionarea surselor de materii prime până la clientul final. cuprinzând aprovizionarea – logistica amonte.5 Exemplu.1. service-ul după vânzare.logistica este un instrument de pilotaj al fluxurilor fizice prin fluxurile de informaţii. producţia – logistica internă (industrială) şi distribuţia – logistica aval (comercială). Plecându-se de la această divizare pe subsisteme a logisticii întreprinderii s-a ajuns la definirea acesteia într-o viziune managerială . Gradul de participare şi impactul deciziilor logistice. Exemplu.

domeniul acesteia înregistrând mutaţii cu adevărat spectaculoase. fluxul de informaţii. Prin optica şi conţinutul pe care le promovează. altele de natură conceptuală. logistica progresând de la stadiul de sursă a operaţiilor de distribuţie fizică. în ultimii 15-20 de ani. sfera de cuprindere fiind mai extinsă. • Funcţiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la: previzionare. Asemenea mutaţii. operaţii desfăşurate în mod separat. gestionarea comenzilor. gestionarea depozitelor. • Literatura străină de specialitate care defineşte activitatea de asigurare materială prin termenul de logistică. logistica impune organizaţiilor actuale să fie cât mai receptive la cerinţele şi exigenţele pieţei. ambalare. Pe plan mondial se consideră că. • Terminologia utilizată în literatura străină de specialitate [9. planificarea şi organizarea producţiei. cumpărare. iar referitor la sistemele integrate de producţie. Rezumat • Fiind un domeniu nou şi atractiv.5. implementarea geografică a uzinelor şi depozitelor. la stadiul actual de sursă de valoare adăugată şi avantaj competitiv. M1. în cadrul unei societăţi. servicii către clienţi. la cel de gestiunea fluxurilor materiale. s-au concretizat în reorientarea de la focalizarea pe distribuţia fizică. • În momentul de faţă. logistica a devenit un instrument de sporire a competitivităţii şi de poziţionare pe piaţă. • În literatura de specialitate se consideră că logistica reprezintă o arie esenţială a activităţii firmei moderne. integrează aprovizionarea materială în activitatea de ansamblu a întreprinderii.. [5]. 13] apelează şi la termenul de logistică. În ceea ce priveşte noţiunea de gestiunea fluxurilor materiale. la analiza întregului sistem logistic. aceasta se încadrează în termenul general de asigurare materială care defineşte aria completă de cuprindere a întregului proces de formare şi gestiune a bazei materiale şi de echipamente tehnice al întreprinderii. de creştere a profitabilităţii şi competitivităţii acestora. manipularea produselor.U1. logistica a ajuns una dintre ariile esenţiale ale activităţii organizaţiei. unele de natură practică.. aprovizionare.Având în vedere modalităţile de abordare a sistemului logistic. Să ne reamintim. distribuţia şi transportul de mărfuri. precum şi funcţiile de bază ale acstuia. se face tot mai mult referire la termenul de logistică. bazat pe conceptul de 18 . De altfel. logistica reprezintă o continuă provocare pentru organizaţii în procesul de satisfacere a necesităţilor clienţilor. efectuaţi un studiu de caz privind organizarea unui sistem logistic. gestionarea stocurilor. să aibă o viziune unitară asupra activităţilor pe care le desfăşoară şi să fie cât mai flexibile şi inovatoare.

unii consideraţi sinonimi. Logistica asigură: a) gestiunea integrată a fluxului tuturor materialelor şi produselor finite din întreprindere b) cercetarea în ştiinţele matematice 4.U1. în general. fiind utilizaţi pentru a descrie în ultimă instanţă. logistica. managementul logistic. Asemenea mutaţii au condus şi la apariţia unor termeni noi. Avem în vedere termeni precum distribuţia fizică. mai cunoscute fiind cele ale profesorului Donald Bowersox. logistică. cât şi operaţional. este un proces istoric. fiind utilizaţi pentru a descrie aproximativ acelaşi domeniu – logistica b) interschibabili 3. pentru piaţa americană şi cele ale specialiştilor englezi. la un set cuprinzător de activităţi legate de mişcarea şi stocarea produselor şi a informaţiei d) cu acelaşi înţeles d) convingerea clienţilor . managementul lanţului de aprovizionarelivrare etc. M1.lanţ de aprovizionare-livrare. Asemenea etapizări au constituit preocupări continue ale literaturii de specialitate. managementul logistic şi managementul lanţului de aprovizionare sunt: a) sinonimi.6. Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Termenii de: distribuţie fizică. acelaşi domeniu – logistica. ce a cunoscut mai multe etape. distribuţie d) managementul proiectelor 19 c) ofertele promoţionale c) fiecare termen se referă. Termenul de „logistică“ a fost utilizat pentru prima dată în domeniul: a) ştiinţelor matematicii b) getsiunii economice c) militar d) filozofic 2. • Evoluţia logisticii. producţie. Logistica are aplicaţii în : a) domeniul finanţelor b) managementul investiţiilor c) aprovizionare. atât pe plan conceptual. managementul materialelor.

6 – b. revised edition. “Logistics and Distribution Planning. Abrudan..5. Barbu T. Oak Brook. Bowersox a) abordarea sistemica b) abordarea euristic-inginereasca a) aprovizionarea b) servicii către clienţi c) Philip Kotler d) Robert C.. se pot enumera: a) posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei b) trecerea timpului c) necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale d) condiţiile geografice 6. Băşanu.. Cândea.. Cristopher. Bălan. Gh. Arsenie V. 2. Bowersox. c. III. 20 . I. 6. 8 – d. 2004. 5. D. Cluj – Napoca. Lexicon militar. M1.). Logistica. Identificati funcţia care nu face parte din funcţiile de bază ale logisticii: Raspunsuri Test de evaluare: 1 – c. Identificaţi economiştii care au enunţat primele definiţii şi concepte de logistica: a) P. J. 4 – c. 1987. 3 – a..U1. Editura Uranus. Soare C.. CLM. Printre factorii care au determinat apariţia logisticii şi reevaluarea rolului acesteia în cadrul unităţilor economice. Editura Dacia. 3. Strategies for Management”. le Pesant de Boisguilbert b) Donald J. Managementul aprovizionării şi desfacerii. în James Cooper. 7 – a. Editura Economică Bucureşti. 2 – b. (coord. Bibliografie 1. I.7. Manual de inginerie economică. vol.. Editura Saka. Why It Pays to Thimk “Logistics”. 4. Martin. 1990. Bucureşti.. 5 – c. 1994. London. Judd c) abordarea strategica d) abordarea analitica c) distribuţia şi transportul produselor d) financiar-contabilă 7. C. d. 2006. Kogan Page Ltd. 2002. în Council of Logistics Management Fall 1987 AnnualConference Proceedings. Logistics Srategic Planning for the 1990s. Posibilităţile de abordare a sistemului logistic sunt: 8. Onisor C.. Donald.