You are on page 1of 38

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

PROGRAMA ANALITICĂ DISCIPLINA: OPŢIONAL A3 LIMBA ROMÂNĂ (TENDINŢE ÎN LIMBA ROMÂNĂ) SPECIALIZAREA: ROMÂNĂ / O LIMBĂ STRĂINĂ ANUL V, SEMESTRUL I, II TITULARUL DISCIPLINEI: CONF.UNIV.DR.CECILIA CĂPĂŢÎNĂ I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea noţiunilor de tendinţă, limbă actuală, limbă literară, abatere şi normă. Însuşirea unor deprinderi de identificare şi de comentare a diferitelor tendinţe care se manifestă în româna actuală, la diferite niveluri. Dobândirea capacităţii de a prevedea sensul fenomenelor vizate, de a le admite sau, dimpotrivă, de a le împiedica să se impună.

II.

TEMATICA

Conceptele de tendinţă, limbă română actuală, limbă română literară. Normă şi abatere în ştiinţele limbii. endinţe care se manifestă în limba română actuală. Direcţii ale tendinţelor! spre sistematizare sau spre individualizare a aspectelor vizate.

"

III.

EVALUAREA STUDENŢILOR #$erciţii de identificare a abaterilor, de calificare a acestora în raport cu norma limbii literare, de pronosticare a direcţiei spre care se îndreaptă acestea . este de identificare, în stilul publicistic îndeosebi, a unor tendinţe %reşite în raport cu normele actuale ale limbii române şi de corectare a e$primării. &nalize comple$e de identificare a unităţilor limbii, de sesizare a unor direcţii de întrebuinţare a acestora în româna actuală, de calificare a sensului tendinţelor constatate, de ar%umentare în favoarea sau în defavoarea abaterii de la normele actuale.

IV.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

A!"#$, M%&#"#, Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală, '( !&). Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, !&). #) II )*#, B+,+"*-.%, E/%.+"# U(%!*"0%.12%%, 3443, 5. 67 33 Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, B+,+"*-.%, E/%.+"# #,#/*$%*%, 6893 Dicţionar de ştiinţe ale limbii, B+,+"*-.%, E/%.+"# N*$%"#, 3446 Enciclopedia limbii române, B+,+"*-.%, E/%.+"# U(%!*"0 E(,%,)&5*/%,, 3446 G+2+ R&$#)&, V#)*"%#, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, !*"0%+(* (&+1, B+,+"*-.%, E/%.+"# :+$#(%.#0 E/+,#2%&(#), 3444 S.&%,;%2&%+ I,;%$, A/"%#(#, ocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creati!itate, B+,+"*-.%, E/%.+"# A)), 3446 V%(.%)1 R1/+)*0,+, I&#(#, Ediţia a ""#a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române $D%%&'(, LLR, 3, 3443, 5. 3 <

'

V%(.%)1 R1/+)*0,+, I&#(#, )nele ino!aţii ale limbii române contemporane şi ediţia a ""#a a D%%&, '( !&). Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, !&). #) II )*#, B+,+"*-.%, E/%.+"# U(%!*"0%.12%%, 3443, 5. =3 <7 Z#>%+, R&/%,#, Di!ersitate stilistică în româna actuală , B+,+"*-.%, E/%.+"# U(%!*"0%.12%%, 3446, 33? /* 5. .

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

SUPORT DE CURS DISCIPLINA: OPŢIONAL A3 LIMBA ROMÂNĂ (TENDINŢE ÎN LIMBA ROMÂNĂ) ANUL V, SEMESTRUL I, II TITULARUL DISCIPLINEI: CONF.UNIV.DR.CECILIA CĂPĂŢÎNĂ

". Cuvântul tendinţă apare definit în dicţionarele e$plicative româneşti ca (orientare comună a unei cate%orii de persoane) direcţie) evoluţie a cuiva într*un anumit sens, forţă care face ca un corp să se mişte într*o anumită direcţie) direcţia pe care o are un corp în mişcare+ ,D#-, .., tendinţă/. 0eţinem acele trăsături care ne interesează în definirea conceptului de tendinţă în limbă! direcţie, evoluţie, forţă, cate%orie de persoane. Credem că tendinţele în limbă sunt direcţiile %enerale de evoluţie ale unui fenomen lin%vistic spre simplificare, uniformizare 1 re%ularizare 1 sistematizare 1 unificare sau, dimpotrivă, spre

2

%reşeli. multiplicare a sistemului limbii. care se săvârşeşte. forma eu continui constituie o abatere. De pildă. e limpede că sarcina lin%vistului e aceea de a o identifica. abaterea. care pot fi tendinţe. norma actuală recomandă eu continuu. au fost selectate. 0omâna actuală e (etapa cea mai apropiată de prezent+ sau (etapa cea mai recentă a limbii române contemporane+ . în acest se%ment literar. constă în utilizarea altei forme. 4a fel stau lucrurile şi când se afirmă că limba 3manifestă tendinţe de5+ 6orbitorii unei limbi sunt cei care imprimă un sens sau altul mişcării pe care o numim tendinţă. ipostaza supradialectală. eu continui. &şadar o tendinţă are aspectul unei alternative la o formă de limbă şi reprezintă cauza oricărei sc7imbări lin%vistice. sin%ular a indicativului şi con=unctivului prezent. inovare. Cei mai mulţi lin%vişti plasează începuturile românei contemporane în secolul al -. da.:uţu 0omalo.ns. încălcări ale re%ulilor.. &şadar. le%iferate. datorită (caracterului ei normat+. ransformarea continuă a limbii române e rezultatul tensiunii create între elementele stabile. Dacă una dintre tendinţele care se manifestă în limbă anunţă o sc7imbare (a tipului structural sau a structurii lin%vistice în %eneral+ . neadaptare. la persoana .D84. de a prevedea efectul ei. # clar că un motor al sc7imbărilor în limbă îl constituie %reşeala. '. nu orice abatere de la normele lin%vistice reprezintă o %reşeală.-*lea.! ''</. în ciuda unui sistem fle$ionar verbal în care nici un verb nu are terminaţia u-u. şi totuşi. normată . Parado$al.ibidem. Dintre numeroasele procedee de e$presie de care dispune limba română. '.subl. Desi%ur că intră în discuţie doar acea tendinţă a cărei arie de răspândire e e$tinsă prin numărul mare de vorbitori*utilizatori şi printr*un uz îndelun%at. doar unele. de a o comenta şi. abateri. în raport cu sistemul verbal în care e$istă succesiunea finală < . ">/. 4imba literară reprezintă (ipostaza cea mai în%ri=ită a limbii între%ului popor+. normate şi cele ocazionale. devierea de la normă. vorbitorii ei. &baterea %eneralizată. 9ricare tendinţă poate veni în contradicţie cu norma limbii literare sau (poate fi contracarată5de o tendinţă opusă+ . în raport cu norma. mai cu seamă.diversificare. devenite cvasi%enerale./ 4imba nu are nici o putere. dar.ibidem/.. nu orice %reşeală care se manifestă la un moment dat duce la o sc7imbare lin%vistică. tendinţă/. Cineva scria 3să sperăm că an%lomania mai poate fi combătută prin puterea de selecţie a limbii române+ .

marcate în D !" prin semnul e$clamării pus înaintea cuvântului*titlu/.oana 6intilă*0ădulescu. Constatarea e însoţită de analiza sensului sc7imbării vizate şi de acceptarea sau neacceptarea formei deviante. ortoepic şi morfologic al limbii române . au determinat conducerea !*ului. 3Numărul redus de cuvinte+ cu 3indicaţii foarte succinte+ din Îndreptar şi epuizarea celor două tira=e ale Dicţionarului menţionat. ortoepic şi morfologic .2/ cuprinde şi modificări de norme. pe de o parte. 3unele neînre%istrate încă în nici un dicţionar+. pronunţare şi fle$iune pun probleme deosebite+ A. . contribui. lin%vistul îşi asumă obli%aţia de a stopa sc7imbarea. dezvălui.ui. Dicţionarul ortografic. încercând să atenuăm şocul firesc al înlocuirii unor norme cu altele şi. În caz că direcţia sc7imbării este spre includerea în sistem a respectivului fapt de limbă. "?@'/ şi Îndreptarul ortografic. s%.#entru o nouă ediţie a Dicţionarului ortografic. ci o formă sistemică. . 0olul lin%vistului nu se reduce doar la cel de observator neputincios care constată e$istenţa unor tendinţe de deviere de la normă şi le consemnează. această abatere nu e o %reşeală. chiui.2/. eu atribui. Pentru româna actuală. persona . închipui etc. &cademiei 0omâne să solicite elaborarea unei noi ediţii a D &ceastă nouă ediţie a Dicţionarului . zbengui.nformaţiile şi unele ar%umente ne*au fost oferite de trei articole ale .. '.. cu a=utorul ar%umentelor lin%vistice. să le motivăm.ată de ce vom prezenta câteva dintre sc7imbările anunţate . . învălui. Când direcţia este e$trasistemică. ortoepic şi morfologic al limbii române . îngădui. ci toţi vorbitorii instruiţi. & intrat de=a în tradiţie ca re%ulile orto%rafice. redactor responsabil al D !" . sc7imbarea unor norme nu mai poate reprezenta şi nici nu reprezintă numai impunerea unor forme %eneralizate prin uz. lin%vistul transformă abaterea %eneralizată prin uz în normă. la prezentul indicativ şi con=unctiv. în 3&ctele Colocviului Catedrei de > . ortoepic şi de punctuaţie . încui.anunţată ca fiind terminată şi avizată la sfârşitul anului '. dar şi e$istenţa unor neolo%isme recente. Ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic. ortoepice şi morfolo%ice să fie stabilite de &cademia 0omână. totodată. 3a căror scriere. de care vor trebui să ţină cont nu numai profesorii de limba română în alcătuirea manualelor şcolare sau a subiectelor de e$amen. în 440.oanei 6intilă*0ădulescu. pe de altă parte.prima ediţie.D !"/./. '. zgudui. ţiui.a=uns la ediţia a 6*a în "??>/ oficializează aceste norme.

a 'ub'titua... deşeua.u/a . evolua. evalua. Cu e$cepţia verbului nere%ulat a lua şi a celor defective a ploua şi a oua. dilua. Cum forma eu &'ă( continui. Cu e$cepţia lui a in'trui Aeu &'ă( in'truie'cD.in'inuez. celelalte se con=u%ă la indicativ şi con=unctiv prezent. lua. sin%ular. cu rostirea celor doi u în silabe diferite. persoana . accentua. pentru indicativ şi con=unctiv prezent. nici -i Aeu &'ă( continuu . în româna actuală.D !%/ recomandă. a de'titui. e$istă câteva verbe terminate la infinitiv în *. &stfel.ez Aeu &'ă( evaluez .2) $nele inovaţii ale limbii române contemporane şi ediţia a II-a a D actuale+. a in'trua. '.D &şadar.limba română+. atenua. aciua. persoana .editat de &cademia 0omână/. deviantă în raport cu re%ulile actuale încă. e*tenua. Bucureşti. pro'titua. În româna actuală. !-ului . a de'titua. persoana . &u e$istat însă în româna vec7e verbele! a atribua. a in'titua. Bucureşti. ci mai ales de caracterul de e$cepţie al primei forme în raport cu sistemul fle$ionar verbal al limbii române şi de caracterul sistemic al formei acceptate. '. ortoepic şi morfologic al limbii române. care. inclusiv al persoanelor instruite. în 440. au dobândit forma infinitivală! a atribui. oua. a in'trui. În privinţa verbului a continua. Corma %eneralizată prin uzul tuturor. dezavua+ ploua. forma eu &'ă( continuu.. este însă eu &'ă( continui. perpetua. 'tatua.. tatua. morfolo%ică şi ortoepică încă valabilă .2/.cele mai multe în 7iatul u-a. sin%ular cu sufi$ul . p.u. eşua.'ub'titui. decizia înlocuirii formei eu &'ă( continuu cu eu &'ă( continui e motivată nu numai de %eneralizarea prin uz a celei din urmă.eu &'ă( continuiD.oana 6intilă*0ădulescu. în 3&specte ale dinamicii limbii române E . ></ în Dicţionarul limbii române . decizia lin%viştilor de a o accepta ca normă e perfect =ustificată. se înscrie în tendinţa de re%ularizare a clasei verbale. a 'ub'titui.") Ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic. e limpede că nici unul dintre aceste verbe nu are la indicativ şi con=unctiv prezent. persoana . a contribui. a con'titui . puţine în difton%ul )a/! evacua. in'inua. &cest lucru =ustifică forma eu &'ă( continui. sin%ular nici desinenţa . $nele inovaţii ale limbii române contemporane şi ediţia a II-a aD !-ului. sin%ular! eu &'ă( atribui .contribui . 'itua. înşeua. '. '.. celelalte se con=u%ă la indicativ şi con=unctiv prezent. a in'titui. a con'titua. efectua. 3înre%istrată acum peste E. de ani+ .atenuez . diminua. a contribua. norma orto%rafică.

a faptelor aberante+ . tendinţe particulare . în special/ şi (analo%ia+. de eliminare a e$cepţiilor. '. (Perioada actuală pare..6aleria :uţu 0omalo semnalează câteva cauze ale producerii %reşelilor în limbă.care se manifestă doar într*un sin%ur compartiment al limbii/) * tendinţe generalizate . de durată/ vs.+ . indiscutabil acesta este cel ştiinţific. e$tinderea instrucţiei. în special de către un vorbitor străin.ibidem.printr*un uz %eneral. sunt la modă şi dispar/) F . îndrăzneau să dea verdicte.! '"/ Până în stadiul actual. 8e înţele%e cât se poate de limpede că aceştia nu se încumetau la o sarcină riscantă. aceea de a prevedea evoluţia sau sensul transformării şi. Putem. luând în calcul direcţiile în care evoluează limba română.ibidem/. şi mai ales în morfolo%ie. încadrându*le într*o anumită tendinţă. într*o le%e sau alta.:uţu 0omalo. diferitele transformări. &stăzi însă e$istă lin%vişti care dau pronosticuri corecte.la nivelul sistemului lin%vistic al unei limbi sau a unui %rup de limbi/ vs. &nalo%ia acţionează deosebit de puternic în %ramatică.. Cât despre stilul care are cea mai însemnată pondere în alcătuirea limbii literare actuale. şi anume! (cunoaşterea insuficientă a unei limbi+. limbii culte. (comoditatea sau le%ea minimului efort+ . realizând tendinţa de simplificare şi re%ularizare a sistemului. să clasificăm tendinţele astfel! * tendinţe generale . tendinţe 'poradice . dimpotrivă. sau5în le%ătură cu diferite evenimente e$tralin%vistice+. un rol decisiv în evoluţia românei literare l*a =ucat relaţia acesteia cu limba populară. '>/ Căile prin care româna literară îşi e$ercită influenţa şi îşi impune dominarea asupra românei populare sunt! (posibilităţile moderne de comunicaţie.ibidem/.prin elipsă. cu atât mai puţin. facilitarea accesului la cultură+ . considerăm noi.care apar. # =ustă observaţia 6aleriei :uţu 0omalo privitoare la sarcina vec7ilor lin%vişti care e$plicau (retrospectiv. &nalo%ia (reprezintă forma în care se manifestă le%ea %enerală de re%ularizare şi de or%anizare tot mai coerentă a materialului lin%vistic în cadrul sistemului unei limbi. a reprezenta o etapă în care preponderenţa revine limbii literare.

&lături de alte re%uli orto%rafice. ortoepic şi de punctuaţie. urmată de despărţirea propriu*zisă în silabe a celui de*al doilea component . niciuna. 8ensul unic şi funcţionarea unitară din punct de vedere morfosintactic a acestui compus pronominal impuneau re%ula sudării %rafice ! niciunul/ Noua %rafie va fi completată.una . norma actuală ţine cont de analiza structurii formative.unele . în primul e$emplu. lipsită de un corector automat de despărţire a cuvintelor la capăt de rând. Gna dintre cele mai dificile sarcini a lin%viştilor este normarea scrierii cuvintelor compuse.sau de 'i'tematizare.ul/ sau de statutul de %rupare sintactică liberă a aceloraşi cuvinte. scrierea 3de mână+. silabaţia va fi! ni-ciu-nul . niciunul . Hi totuşi. normalizare. având în vedere că această formă fusese 3le%ală+ până la ediţia a . aceasta asi%ură funcţionarea unitară a limbii în varianta ei scrisă. va e$ista. nici pe altul sau cu 0-am văzut nici măcar pe unul dintre voi.ul/. în timp ce. pentru că funcţionează ca o sin%ură unitate . regularizare. Printre 3noutăţile+ anunţate de autorii D !" se numără scrierea sudată a pronumelor şi ad=ectivelor pronominale ne%ative compuse niciun.Cât priveşte despărţirea acestor cuvinte la capăt de rând.. ce 'ă mai vorbim de cei treizeci câţi ar fi trebuit 'ă vină12 Constatăm că.ni-cio. îmbinarea liberă a aceloraşi cuvinte permite dislocarea termenilor.unii . tendinţe de diver'ificare .scris nici unul.* tendinţe de 'implificare .de îmbogăţire a unor cla'e. se %eneralizează şi reuşeşte să minimalizeze această preocupare. din "?F"/ Nimeni nu se mai îndoieşte astăzi de statutul de pronume 1 ad=ectiv ne%ativ compus al lui niciun. # sc7imbarea unei sc7imbări. de deviere de la norme/ * tendinţa spre economie vs. mai mult ca si%ur. în celelalte două e$emple. tendinţa spre redundanţă. 8ă comparăm 0-am văzut pe niciunul dintre voi cu 0-am văzut nici pe unul. Constatăm că scrierea computerizată. adică recomandă o fra%mentare iniţială în cuvintele componente! nici şi unul .o ..ni-ciun . de abatere. multă vreme de aici încolo. Ciind un fenomen fonetic şi nicidecum morfolo%ic sau %rafic.ni-ciu-na . forme etc. @ . conform normei încă în vi%oare/ nu admite intercalarea unui alt cuvânt între elementele sale componente. unificare/ vs.*a a Îndreptarului ortografic.cu e$cepţia monosilabicului o/. cu indicarea silabelor şi a accentului..adică e un pronume ne%ativ compus/.

Prima dintre forme reprezintă succesiunea! prepoziţia în J ad=ectivul pronominal ne%ativ niciun J substantivul caz. în niciun caz/. deoarece adverbul relativ component are rolul de element de relaţie între două propoziţii . vs. nici când. nu '-a du' /.0u '-a du' nici unde l-ai trimi' . niciuna. nu i-a plăcut vs.unul al cuvântului nici. iar pentru îmbinarea liberă. constatăm că adverbele compuse sudate nicicând. n-a crezut sau 0-a ră'pun' nicicum cu 0u-ţi place nici cum '-a îmbrăcat./ În cazul aceleiaşi %rafii a celor două combinaţii . În privinţa accentuării acestor compuse. parcă nu arăta aşa bine şi cu 0ici o dată din calendar nu e aşa importantă ca cea de azi.probabil. în nici un caz. unde.care se va scrie. Îmbinările libere acceptă intercalări. iar îmbinările libere. nici cum '-a coafat sau 0iciodată nu întârzie cu 0ici odată.în poziţie antepusă sau postpusă re%entului frecvent verbal! 0iciodată nu întârzie . în paralel cu funcţionarea îmbinărilor libere perec7i motivează revenirea la scrierea niciunul. nu-l 'uporţi vs.al uneia dintre silabele ultimului cuvânt component/. pentru adverbul compus e$istă un sin%ur accent . nicidecât. cum.Comparând 0icicând nu '-a comportat aşa ciudat cu 0ici când a auzit că renunţă.0ici unde l-ai trimi'. după apariţia D !" şi în conformitate cu re%ulile instituite.al celei de*a doua silabe/. frazei.0u întârzie niciodată/. nicidecum/ au alte sensuri decât cele ale %rupurilor alcătuite din aceleaşi cuvinte . # cât se poate de clar că şi funcţionarea adverbelor compuse cu nici. să se creeze un astfel de pro%ram de corectare automată. I0ici măcar când n-a arătat mai bine/ 0ici aşa cum l-ai învăţat. 30-a ră'pun' nici măcar cum/ rebuie amintită aici perec7ea în nici un caz şi nici într-un caz. nu '-a de'curcat vs. cum de altfel se procedează la orice cuvânt compus scris sudat. in'ulta. altul al celuilalt cuvânt! când. 9 deosebire esenţială de funcţionare este aceea că adverbele compuse aparţin unei propoziţii ./ 9 altă deosebire priveşte pronunţia diferită a acestor perec7i.aşa încât va trebui să învăţăm re%ulile despărţirii cuvintelor la capăt de rând. nici cum. un ? . niciodată . după toate probabilităţile. 3deloc+ .ca de altfel şi niciunde.În niciun caz dintre cele prezentate nu e vorba de ceva grav . nu! 0ici măcar unde '-a du' de bunăvoie. 0u va admite. adverbele compuse. nicicum. când era mai tânăr. nicidecât. odată/. 8*ar putea întâmpla ca. e aproape si%ur că va fi notat un sin%ur accent . I0u pleacă nici măcar unde/ 0ici atunci când tace. fie locuţiunea adverbială cu sensul 3nicidecum+. #a reprezintă fie această combinaţie . e$istă două accente . scrise sudat. în niciun caz/. deoarece.

Cea de*a doua formă conţine adverbul de ne%aţie nici J prepoziţia într..0ici într-un 'ingur caz dintre cele relatate.hipodroame.dintre cele. hipodromuri . . găluşti .care a fo't analizat. nici în două cazuri ca ace'ta nu '-a acţionat cu atâta grabă/ 0ici într-un caz ca ace'ta .celălalt caz . lacrimi. * e$tinderea formelor în Ki de plural ale substantivelor feminine! aripi. având %ri=ă să e$iste în comunicarea noastră fie opoziţia! un caz./ În locuţiune însă. chibrituri . ţărănci.două cazuri. pe de o parte.ca acela . foarfeci. dar insuficient revine accentuării diferite . fie o vecinătate atributivă! într-un caz ca ace'ta .nici într-un caz.J articolul ne7otărât 1 ad=ectivul pronominal ne7otărât un 6 substantivul caz. perini. perni. ţărănci.prezentat. gogoşi. vecinătăţile atributive sunt e$cluse.cămine. ci. În 7'pecte morfologice şi 'intactice ale limbii române actuale.ultimele două şi altele ca acestea în limba=ul neîn%ri=it/. la 3actualitatea+ unora dintre tendinţele semnalate. prin adău%area unor e$emple din româna actuală. la sc7imbările normei. # probabil ca formele! ţigănci. * e$istenţa formelor duble de plural ale unor substantive neutre! nucleuri nuclee.ca acela . Comentariile noastre se vor referi. în niciun caz ca ace'ta dintre ace'tea.. căpşuni . căpşuni să capete statut de normă în D99L '. nici în celălalt nu trebuie 'ă renunţaţi2/ 0ici într-un caz. moluşti. prin urmare. ". coperţi. remarci. lacrimi şi că tendinţa se menţine! chitări. &le$andru Niculescu se referă la tendinţe care se manifestau într*o perioadă anterioară anului "?E2. pe de altă parte.chibrite. vom spune corect! 0ici într-un caz. evidentă. nici în altul . îngheţăţi. În n5ciun caz 'ă nu renunţaţi la drepturile voa'tre2 / &utoritate distinctivă are autonomia substantivului caz din îmbinarea liberă în niciun caz. ţigănci. poieni. iar. plă8i. 'oluţia nu e bună vs. &şadar.fructe/. Constatăm că s*au impus aripi.fructe/. coperţi. remarci. datorită capacităţii sale de a domina atribute . substantivul e doar un formant şi.În nici4n caz dintre ace'tea. ciocolăţi .prezentat. căminuri .de dimen'iunea celui de la !ihăileşti nu 'e poate vorbi doar de ignoranţă.rol distinctiv. crătiţi. nu 'e pune a'tfel problema. mai cu seamă. datorate tendinţelor constatate de &le$andru Niculescu.alt . cireşi .

a tăcea etc.he*ametre.dulapi. neîn%ri=it al limbii.. şi constatăm că se menţine tendinţa specializării te7nice a pluralului în Ki. în loc de ţie în'eţi. în loc de noi în'ene/. în special. viruşi . nu.*a . * întrebuinţarea (te7nică+ a unor substantive cu pluralul în K i.robinete.termene. vi'uri . globuri .globi. # posibil să se impună. hematomuri . comple*e .*a! a di'pare în loc de a di'părea. horo'copuri . în special a celor de %enitiv*dativ sin%ular . a di'părea. care mai au o formă de plural în Ke! robineţi . ca verbe de con=u%area a .*a în con=u%area a . căminuri . gălbenuşuri gălbenuşe.cămine. a ţine. a rămâne.tunele. noi înşine./ În privinţa tendinţei semnalate de &l. ţie în'uţi.închizătoare etc. a decădea.globi . mie în'ămi.niveluri. * utilizarea invariabilă a ad=ectivului pronominal de întărire în'ăşi în locul tuturor celorlalte forme. * trecerea verbelor de con=u%area a . şpalturi .*a tradiţională . * utilizarea pronumelui personal dân'ul ca pronume de politeţe. probabilitatea includerii acestor forme în seria pronumelui de politeţe.rapoarte. albuşuri .viru'uri. Constatăm că unele s*au diferenţiat semantic .re'oarte etc.Niculescu. a 'cădea.. altele însă au rămas în %rupa a .ghişee. a plăcea. "?E2! 2""/.. "" ..nivele. Hi în vorbirea celor instruiţi se constată o simplificare a paradi%mei acestui ad=ectiv prin renunţarea totală sau parţială la formele de feminin.horo'coape. a place în loc de a plăcea etc. raporturi .rapoarte/.nucleuri . raporturi . închizători . compuşi compu'e etc.nuclee. Constatăm că această tendinţă s*a restrâns la vorbitorii neinstruiţi. în dicţionarele normative actuale. re'orturi . &dău%ăm! 'uporturi . he*ametri . vi'uri vi'e. dulapuri .albuşe. cu aceeaşi observaţie despre diferenţierea semantică a unora dintre acestea! nivele . tuneluri . comple*e comple*uri.hematoame. e$istând. în re%istrul colocvial.comple*uri. motivată de 3fle$iunea complicată+ . din păcate.ghişeuri . de &le$andru Niculescu sunt înre%istrate. parado$al însă.vi'e. globuri . Precizăm că această tendinţă se %eneralizează. a prevedea.şpalţi. c7iar în vorbirea unor persoane instruite. în loc de mie în'emi. în ciuda protestelor lin%viştilor.'uporţi. forma %eneralizată prin uz! chibrite/ &dău%ăm forme duble e$istente în româna actuală! niveluri . Dacă unele dintre verbele menţionate. altele. termeni ... în "?E2. a umple /.

tencuie ..tăinuieşte.'chingiuieşte. pe cele nere%ulate .pradă.chefuieşte. alochează . a plăcea. va ave. a vedea. încercuie . va şede. a compărea.chituieşte.încercuieşte.mituieşte. văruie . a tran'părea. biciuie . chinuie . 'chingiuie .dăinuieşte. bombăne . 6erbele nere%ulate a avea.. pentru imperativ afirmativ de persoana a . va di'pare. a decădea.. 'trăduie .*a sin%ular! îngăduie-i 'ă plece . persoana .văruieşte. şi 'e conformează . chefuie . dăinuie . a di'plăcea. închipuie-ţi că.închipuieşte-ţi că. tăinuie . a şedea vor constitui însă %rupa verbelor de con=u%area a .se folosesc forme incorecte ca! va tace.ibidem. * renunţarea la anumite sufi$e verbale! bănuie .huiduieşte.fulguieşte. a cădea. mituie . 2"'/.biruieşte.'e conformă.*a sin%ular! eu - "' . la con=u%area . tânguie . 3o tendinţă de renunţare la aceste sufi$e verbale! * ez.*a tradiţională. con'emnează . va pute. a încăpea. a vrea.bombăneşte. tendinţa semnalată continuă şi în româna actuală.hărţuieşte .. cheltuie cheltuieşte. dibuie . huiduie .. că e posibil ca verbele! a apărea.. la data respectivă. nu însă va be.hăituieşte. hăituie . va apare.. hărţuie . va vre// Credem. drăcuie . şi K e'c.chinuieşte. a putea. târguie . persoana a .dibuieşte . a complăcea să treacă în %rupa de con=u%area a . chituie . Precizăm însă că ea 3afectează+ doar verbele re%ulate şi.. De e$emplu.*a.drăcuieşte. decât cele prezentate mai sus . aşadar. la con=u%area a . a 'cădea.care sunt ale indicativului şi con=unctivului prezent. rar. înghe'uie-te înghe'uieşte-te sau pentru indicativ prezent.tânguieşte.Niculescu. ignorează ignoră/ &le$andru Niculescu intuieşte.. tânguie tânguieşte.ghiftuieşte.6*a. a di'părea. dibuie . dăinuie .*a sin%ular/.îngăduieşte-i 'ă plece . ghiftuie . prădează .pentru ultimele două.con'emnă.de'tăinuieşte. observăm că se %eneralizează.dăinuieşte .tencuieşte.dibuieşte.ghemuieşte. de'tăinuie de'tăinuieşte. ghemuie . &dău%ăm variantele verbale concurente din româna actuală! biruie .'tăruieşte. D99L înre%istrează ambele variante/. 8emnalăm însă e$istenţa şi a altor variante fle$ionare în cadrul %rupei a .6*a tradiţionale. fulguie .di'peră.6*a+ .cele două variante apar în D99L/. 'tăruie . a bea.bănuieşte.alocă. de'tăinuie .'trăduieşte. a zăcea. şi a . În privinţa verbelor de con=u%area a .D99L recomandă îngăduie/.târguieşte etc. di'perează .biciuieşte.

la vremea respectivă. &cest lucru nu înseamnă că nu vor mai e$ista verbe cu . upgradează . printează. s*au menţinut ambele forme pentru a marca diferenţieri semantice! acord atenţie . formă care atestă fosta apartenenţă a verbului a trebui la clasa verbelor cu sufi$ * e'c / Credem că. prime8duieşte. gafează.neamurile tale updatează. proce'ează.împre8muieşti. te 'fătui . di'peră.dentificăm o tendinţă recentă în privinţa verbelor neolo%ice cu infinitivul în Ka. eu. nu s*au impus. fa*ează.eu dăruie'c.tu împre8mui . modulează. do:nloadează. decodează. formatează. a tran'pune în viaţă. tu dăruieşti. propovăduieşte. monitorizează. a da . înlocuieşte.acordez vioara. a da în folo'inţă. intuieşte. acce'ează. trebăluieşte. a da enter. mă 'fătuieşti.profe'orii tăi . mediatizează. miluieşte. trăieşte etc. altoieşte. &'e( decablează. * omiterea prepoziţiei pe înaintea substantivelor comune care denumesc persoane! 7m întâlnit elevii tăi . locuieşte.împre8muie'c . de &le$andru Niculescu. deznădă8duieşte. la indicativ şi con=unctiv prezent K ez9 ta'tează . de'conge'tionează. li'tează. a face un chat. sensul 3a introduce versiuni superioare+/. dintre variantele cu sau fără Ke'c. alocă. căpătuieşte. demarează. vizualizează. mă 'fătui. 'tartează. plă'muieşte. te 'fătuieşti şi con=unctivul prezent 'ă trebuia'că. 6erbe ca! obişnuieşte. în ciuda uzului %eneral semnalat. În privinţa variantelor de indicativ prezent cu sau fără Kez. prile8uieşte. pricinuieşte. con'emnă. &-ul(. făgăduieşte. 'canează. se vor impune cele fără sufi$ . găzduieşte. re'tartează. * întrebuinţarea frecventă a unor (construcţii verbale+ în locul unor verbe sinonime! a da randament. editează.e'c. . butonează. &'e( cablează. de'carcerează. degre'ează. dar s*au impus ignoră. tu dărui . s*au fi$at în această formă şi e mai puţin probabil să se sc7imbe.'tudenţii tăi . muştruluieşte. având avanta=ul 3scurtimii+ şi al eliminării riscului de a %reşi. 'e conformă.mă 'fătuie'c. deviru'ează. etnicizează. a pune problema etc. oglinda reflectă lumina. omul reflectează la. oate se con=u%ă cu sufi$ul Kez. te 'fătuie'c. pecetluieşte. auditează.cu "2 . ticluieşte. re'etează. nădă8duieşte. compo'tează. orânduieşte. Grmătoarele colocaţii verbale recente sunt mai folosite decât sinonimele lor verbale! a da clic.ta'teze. 4a alte verbe.

etc.. nu vorbeam numai de'pre . . . observaţiile anterioare/ * e$tinderea construcţiilor prepoziţionale ale infinitivului cu funcţie circumstanţială! încetează de a mai vorbi. carne pentru ..'ă 'pun.v. '-a 'pecializat în a demon'tra. îi amintim pe = şi > etc. Construcţia recomandată este I-am întâlnit pe 'tudenţii tăi la teatru/ #a are sinonime! <i-am întâlnit 'tudenţii sau 7m întâlnit 'tudenţii tăi la teatru/ Confuzia dintre aceste construcţii sinonime a stat la baza e$primării %reşite a complementului direct*persoană. neprecedat de prepoziţia pe. J este J ca 'ă9 +copul I!? este. * * e$tinderea %erunziului.bMte. . vreau ca 'ă . ca să reia legăturile profe'ionale cu ace'te in'tituţii. nu poate ca 'ă . &şadar.de lapte. produ'e din . e vorba de'pre . se datorează aspectului cult al unei asemenea e$primări. Gtilizarea tot mai frecventă a infinitivului în locul con=unctivului. o văd pe mama. Prevedem însă că neanticiparea prin clitic a acestui tip de complement va deveni normă. dar şi 7m întâlnit pe 'tudenţii tăi sau <i-am întâlnit 'tudenţii/ * %eneralizarea anticipării prin clitic pronominal a complementului direct postpus predicatului! îl caut pe fratele meu. preparate din . e de'tul de greu a disponibiliza.ată fra%mente de te$te puse la dispoziţie de motorul de căutare :oo%le pentru a di'ponibiliza! 0oua conducere decide a disponibiliza*. Credem că.etc. '-a ridicat pentru a vorbi. vom putea spune! I-am întâlnit pe 'tudenţii tăi. în special cu funcţie atributivă! realizare 'intetizând po'ibilităţile. . în ciuda %eneralizării acestei e$primări. cântec vorbind de'pre.p.('ă în locul lui 'ă/! etc.mmi. trebuie menţinută re%ula.mec-eria este ca "< .Jeste J ca 'ă sau în! n. 'e teme ca 'ă nu-l -'ă nu-l cerţi sau în tiparul sintactic! sb. intenţionează a disponibiliza. * folosirea con=uncţiei compuse ca&. înlocuirea unor prepoziţii cu altele! materiale din .'ă plec.ro/) .de gătit.de carne.'-a anga8at a nu disponibiliza. articole pentru . în româna actuală.de ei.de viaţa etc.de fier... 'e limitează la a alege.7u/+ Cinstit este ca să-i lă'ăm 'i ace'tuia.de 'port.'ă facă şi intranzitive! 'e gândeşte ca 'ă -'ă plece. merge până la a conte'ta etc. &ceasta apare frecvent după verbe tranzitive! aştept ca 'ă .

co. "*'.. -4.md/) +copul ace'tui capitol este ca să deveniţi familiar cu mediul. cool2+ (art/ cit/. Loda unor accentuări ciudate e în vo%ă.8C4. pe linie de şi con=uncţionale! indiferent că.neva'ta. p.com/. şi anume variantele de accentuare! 'plDndid . criminal. a fi bolovan. paralizant de tâmpit.Mu/) ?e important este ca să @economi'im timpul@ cât mai bine. tare. "E2*"EF/. p. f5rav . din moment ce. ta*5 .adău%ăm pe full. câtă vreme etc. faţă de. * * apariţia unor locuţiuni prepoziţionale! cu privire la. "??@. me'eriaşă. ".ce caracterizează de fapt ar%oul/! obsedant de bine făcută.maf5e etc. vorbeşte despre (accentuarea emfatică+ din comunicarea orală. care (se datorează e$acerbării tendinţei de 7iperbolizare . pe mă'ură ce. cui.daOnbible. demenţial. Corina 4eonte inventariază câteva astfel de forme . 2*F/. be'tial. În articolul Auperlativul în argoul tinerilor .nDutru. mortal. 'ă te duci la Bellu. tră'net. "???. per!ers de tânără. p.440. 'ta' . în special la tinerii prezentatori şi moderatori de emisiuni de televiziune.centrulmedia. un car de ani. "> . 'ă-ţi tragi palme.'e va declara greva etc. sau asupra e$tinderii acentuării %reşite ca! butel5e. crimă2. cu semnificaţia de 3ar7iplin+/. tanc.-.miNroeleNtroniNa..copiii . "E<*"EF/ În Cimba română actuală/ 7'pecte negative ale pronunţării . mangă."??>*"???/ al tinerilor din sudul ţării+! mişto . ţai'. marfă2. palpitant de 'ingură.cel mai mişto foarte mişto. va fi declarată greva .tE*i. în special a spic7erilor. 6aleria :uţu 0omalo atra%e atenţia asupra unui (fenomen destul de bine reprezentat+.firEv.'plend5d. penibil de pro't@ sau alte e$presii! a fi ciumec. 0ostirea mai intensă a unor cuvinte sau %rupuri de cuvinte are rolul de a atra%e atenţia asupra ideii e$primate de acestea. tE*i. (înre%istrate în ar%oul actual . De asemenea. evitarea refle$ivului pasiv în favoarea pasivului perifrastic! la % februarie a fo't de'chi'ă .'-a de'chi' şcoala de calificare. prevDdere.. mEfie . penal. or. 'ă-ţi baţi părinţii . clei. &minteşte şi e$presiile cu valoare superlativă.să-i faci pe oameni 'ă înţeleagă. aiuritele accente sunt departe de această funcţie. ne4tru .

44. .. . :ruiţă pro%nozează utilizarea lui ca (un substantiv feminin. ". plural şi invariabil9 Aeminar cu reprezentanţii mass-media pe teme de reglementare. pe parcur'ul cărţii . realmente. Într*un alt articol.. implicit a sensului verbelor cu care se combină şi a conte$telor în care sunt plasate+ . ca atare.moldova. în rândul persoanelor instruite. Cără îndoială că e$istă şi mai mulţi vorbitori care îl întrebuinţează ca pe un substantiv feminin.a trei 'ecţiuni în loc de în carte . "??E..md/) . în stadiul actual al românei.. practic. &ass-media nu au voie 'ă intre în 'pitalul în care 'unt internate 'oţia şi fiica lui #ăune'cu . prin i%norarea sensului acestora.te*tului .trei 'ecţiuni ş.Craşoveanu.a.te*t .440. '. @/ #$emplifică cu! 'pre diferenţă de în loc de 'pre deo'ebire de. în articolul ?azul dativ cu prepoziţia FlaG . în care a=un% să fie utilizate unele prepoziţii ca urmare a confundării lor.în Efectiv. "???. ticuri lin%vistice+ În le%ătură cu mass#media.p. "?@.cn/) . <E*<F/ întrebuinţarea acestor cuvinte ca pe (nişte clişee..ro/)J/J/ invită reprezentanţii mass-media la şedinţa. cu sens colectiv+ şi nu ca pe un pluralia tantum.ro/. cu sens colectiv.unui coleg.c7inabroadcast. iar predicatul verbal la "E . . Constatăm că. :. (atra%e atenţia asupra modului impropriu.ong.anrc. p. &ass-media hongKongheze de'pre vizita în Long . ".e*%ov.ro.bucuresti. b'ervaţii privind întrebuinţarea unor locuţiuni prepoziţionale în e*primarea actuală . precizează că această construcţie prepoziţională (este întrebuinţată cu totul %reşit K şi supărător de frecvent K în situaţii în care sin%ura formă cazuală %ramatical corectă şi literar admisă este aceea de dativ a substantivului! Hevi'ta am dat-o la un coleg . e$istă. variabil. ot D. Craşoveanu semnala . o tendinţă puternică de a folosi ma''-media ca pe un substantiv feminin. c7iar defectuos. Ie rog 'ă-i zici la !ariana !arianei+. acordă ad=ectivele determinante cu sin%ularul feminin.440..ob'ervaţii a'upra e*primării actuale/ . p. funcţie de în loc de în funcţie de. <*E/. @*""/.

independentă .ro. a vulnerabiliza. ilustrează câteva tipuri de %reşeli.sin%ular! .altermedia. imbatabilitate/. a con'imţi de bună voie. au convenit de comun acord.'upotabilitate. în articolul Oreşeli în le*icul actual . (folosirea improprie a unor cuvinte+ şi (nerespectarea re%imului lor sintactic . p. au recidivat din nou. "???. gang'teri'm. de la înfiinţarea 'a.+ şi frecvenţa (e$presiilor pleonastice! au plănuit în mod deliberat. în loc de i-a a8utat 'ă debuteze/. "???. (formarea şi utilizarea abuzivă+ a derivatelor în Kitate . &utoarea (nu nea%ă că unele dintre e$emplele de mai sus s*ar putea impune. 440.erionet. negli8ate+ participanţii nu s#au sinc-isit 'ă 'trige. admiteri't.ro. Narcisa Corăscu. a prevedea dinainte. ma''-media . cum ar fi! (folosirea cu sens deviat a cuvintelor+ .440.erionet. '. Pe de altă parte.. @/ Lioara &vram . cu timpul. octombrie . în loc de ocolite.limbă de tip derivativ/ pentru formaţiile derivate! otopeni't. dar nici pi'toalele nu 'unt omise.info/) Atereotipuri şi ţigănii în mass media română//. redutabilitate. 2*@/. a genocida. deoarece.altermedia. mass-media '-a con'tituit. a alifia. p. Credem că în viitorul imediat. o dificultate deloc uşoară+. "F . deci (nerecomandabile! a torţiona..la . a trompeţi. a 'pălat putina şi a fugit. 2.or%/. (crearea ad*7oc de verbe+ cu caracter forţat. începutul "MMN mass-media internaţională a acoperit pe lung că'ătoria .mulţi cumpără o puşcă. .. politiciani't etc. constată (preferinţa limbii române . bănuite 'au 'u'pectate.. n-au pregetat/.românea'că . prin %eneralizare+.(..Polo'irea adverbială a participiului Ffo'tG.art/ cit/.info/). a conlucra împreună..orto%rafiat cu sau fără cratimă/ va fi întrebuinţat ca invariabil. a bugeta. clienteli'm. 8eomanfişi'm.or%/) ma''-media locală . a bişniţa. 'cump şi foarte co'ti'itor.. hei-rupi'tic. prudenţialitate. feminin sin%ular cu sens colectiv!5 a 'târnit indignarea celorlalte partide şi a întregii mass#media lui el!eţiene.emi'iunea i-a debutat. .con'tănţeană . a agre'iona etc. în loc de n-au ezitat. (multe fapte de limbă care au constituit cândva abateri sunt acceptate astăzi de normă+ .

'indrom însoţite de determinanţi nominali sau verbali5'indromul ?âmpeanu.2. @>*"./. 'anctitate 'antitate.$n 'ufi* la modă în ma''-media9 rom/ . monarhită. dinamica limbii. din volumul 7'pecte ale dinamicii limbii române actuale. la fel ca în (alte perioade din istoria limbii române+.. p. 'tate fo'te comuni'te etc. #ditura Gniversităţii. "???. ţările fost comuni'te. p. inventariază F> de formaţii recente cu acest sufi$! complotită. orto%rafie şi punctuaţie * * transformarea frecventă a 7iatului în difton%! alcool . conştiinţă conştiinţă. care se %eneralizează. nu poate fi strânsă în c7in%ile unor re%lementări de ordin le%islativ*administrativ+. ". a'tmatic . '.pu'tnic. Bucureşti.ită şi core'pondentele 'ale.op'prezece.. aşadar sunt corecte e$primări ca! ţări fo'te comuni'te. pu'tnic .p. 'andviş .. 'pionită.*'"/ Prezentăm. endinţe în fonetică. şi cea pe care o trăim e (marcată de dinamică+ şi. '.'anviş.ziar) reducerea %rupurilor consonantice! promptitudine . ">*'2/ că. ştiinţă .elemente de compunere şi sufi$e/5şi sinonimia1 concurenţa cu substantive ca boală. mai ales că (c7iar dacă are manifestări nedorite. opt'prezece .alcool..+. ca fenomen natural obiectiv.+ . tendinţele din diferite compartimente ale limbii. manie. informatită.p. Într*un alt articol . permiţând surprinderea pe viu a modului de funcţionare a limbii+ . 2*>/ precizează că participiul fo't este folosit %reşit ca adverb! F%N fost 'ovietici.??/ 8ubscriem la părerea Lioarei &vram . telenovelită etc. oportunită.promtitudine.p. deoarece acesta are (valoare de ad=ectiv+.a'matic+ "@ . ci trebuie să (constituie o temă %eneroasă şi fascinantă 5 pentru numeroase cercetări.?on'ideraţii a'upra dinamicii limbii şi a'upra 'tudierii ei în româna actuală.. . Dintre constatările Domniei sale reţine atenţia (sinonimia şi concurenţa sufi$ului Kită cu anumiţi formanţi le$icali . 8C4. zi-ar . în cele ce urmează. rinocerită.ştinţă. 'indromul ?oca?ola.

butic+ revenirea la scrierea etimolo%ică a neolo%ismelor care fuseseră fonetic şi %rafic! filozofie.hard-di'K. şi una.ai'berg. bleumarin . toate ace'te lucruri+ 0u termina'e.. filo'of . '".de'eară.mail. "? .. magazioner . attachement atachement etc. odată ce . ziler . cearşaf . o-line . modificarea formei tip a cuvintelor! foarfecă . marfar .filozof.pieptene. '.odată ce %rafia diferită a pronumelui ne%ativ nici un&ul( . măia'tru .bleumarin+ adaptări fonetice şi %rafice! bişniţă. ai'berg .a clicKa. în special! hamburger hamburgher . patr-.. cotidian . hard-di'c.com) QR'Kunov a beneficiat de două SlibereS însă e zi mare când bieloru'ul tran'formă tot. #irateria e'te redu'ă în Aerbia însă legile 'unt încă deficiente.cearceaf * * * * %rafia diferită a locuţiunilor! odată cu .me%s * absenţa vir%ulei înaintea con=uncţiei adversative în'ă.>.foarfece. nevr-. vizavi.niciun&ul( vir%ula înainte de şi copulativ! !i8locaşul a centrat. hidr-. oscilaţii în privinţa %rafiei unor an%licisme. csusibiu. după sau şi înainte. di'eară . avErie. ai'berg.şofer. matr-.online. trEfic etc. şi Ilie a trimi' în poartă/ . în'ă toate treburile din ca'ă+ 7r fi vrut.Oazeta Aporturilor..magaziner.corigent.2/ vir%ula înainte.. şi alta/ * absenţa vir%ulei înaintea con=uncţiei adversative dar! 7ce't 'ite e'te dedicat tuturor celor care nu ştiu dar dore'c 'ă afle.feră'trău. în'ă. măia'tre. şi 'corul devine T-% . cori8ent . aflată între două propoziţii! . adaptate * * acceptarea accentuării %enerale! Entic.. pieptăn . artr-.mărfar. cotidiane+ neadaptări fonetice! şofeur . fieră'trău .zilier..ezoteric.ro * renunţarea la silabaţia morfolo%ică! acr-. e-mail .setimes. KnocKout etc. patriotă. de'pera di'pera.hamburgăr. celor care ştiu câte ceva dar vor 'ă afle mai multe şi chiar şi celor care cred că ştiu.* * * * * abandonarea alternanţelor fonetice! patriot .o dată cu. a clica . şi după con=uncţia în'ă aflată în interiorul unei propoziţii! !i-a 'pu' în'ă. 'canner 'canner.

ţigănci etc. re%ionalisme.alături de formele admise sau c7iar în locul acestora/! căpşuni. gagici.alături de formele admise sau c7iar în locul acestora/! eu continui.uneori combinate fie cu iniţiale. nevr-. coperţi. 'ubiect se vor despărţi numai fonetic! 'u-bi-ect.0odica Pafiu. acest procedeu tinde să înlocuiască pe acela al si%lării '. fie cu cuvinte scurte între%i/. KnocKdo:n.ei miroa'e/) * acceptarea pluralelor şi forme de %enitiv*dativ nearticulat . patr. . cUlap'. ei miro' . matr-. Conform autoarei. * * * * admiterea accentuărilor! Entic. eu decernez &vs.cuvintele care conţin elemente ca! acr-. hipn-. * * revenirea la unele forme etimolo%ice! KnocKout. cuvinte rare. ne%ativ! niciun&ul(/ despărţirea fonetică în silabe este plasată pe primul loc. 9 tendinţă manifestată în denumirea societăţilor comerciale 3rebotezate sau recent înfiinţate+ . o-bi-ect. ei miro' . 1 ad=. trEfic. F 1 "??F/ constă în compunerea din fra%mente de cuvinte . cireşi . avErie./ Cuvintele obiect. prUlap'-prolEp' scrierea diferită de norma actuală a locuţiunilor! odată ce. găluşti.fructe/. iar aşa*numita silabaţie morfolo%ică este tolerată . hidr-. ar7aisme.N&+. Nume de firme. odată cu scrierea diferită a pron. nivele. 0omânia literară. cleşti.vs.12% '( DOOM3 * acceptarea formelor verbale . renunţarea la diminutive. eu decern/.etc.

C#D9. D:CC9&. PPCD. &:&. 0odica Pafiu consideră că procedeul compunerii cu fra%mente de cuvinte. 8.. 8N. B.mpe$ 804. . &N86L.D#0L& 8&. În absenţa unor informaţii de aşa*zisă 3cultură românească+ a tot ce mişcă.. D0&L. C0 L. . 8C PC 8plai 8&. CC. 09L# T. & 4&88. 9:. Nu suntem de acord nici cu 3relativ uşoara descifrare+ a unor astfel de compuse. &N 0#C0. această observaţie nu e verificată.09L&0 &. &L0.PQ. C0C. 8C G0B. 80. PN4. C9L . P0L. C9L. . compunerea din fra%mente de cuvinte . CC sunt doar câteva din compusele prin acest procedeu apărute în 30omânia liberă+ din "' aprilie './ Compunerea din fra%mente de cuvinte combinate cu iniţialele cuvintelor alcătuitoare . 9N . C&P etc.N. iniţiale şi cuvinte scurte între%i 3pare a fi o cale destul de comodă de a obţine un nume5cei care îl folosesc îi %ăsesc probabil şi alte avanta=e! o relativă transparenţă K se%mente precum . 8PP. L8.compusul K nume de societate era obţinut.L R imişoara/. din iniţialele cuvintelor componente! CC0. CN. 9Q .:.ibidem/.:rupul :#4890.N89C . #4B& R #lectro Banat/ şi compunerea din fra%mente de cuvinte cu cuvinte între%i . în absenţa unei statistici. compusele din iniţiale sunt mai frecvente . L. 8C B. PD.0#. .0&4 %rup. . 8&. 8C. D#-.LP. 8C L&4. deoarece. B . P8D. C&0. De pildă.8 8#CG0. '" . Nu putem fi de acord cu prima afirmaţie asupra tendinţei de înlocuire a procedeului de compunere cu iniţiale. &09L. în cele mai multe cazuri. LLP8. 9G:. Părerea noastră. 60. LC. C. &lte compuse ca! 09L4G-. 8C C#0&L. BN0. 8C Dipalma.D#B.L#C. &P&P8. LQ.0. 6&. CN&. L9D&09L/ au funcţionat alături de si%larea din iniţiale. BN8. &N8.D. &6&B. B. PNSCD. . 8C 4inens . N. este că.. C8Q. CN6L. G#.nternational Center.. 09.C. & Prodcom 8&.C& . B08.L. e limpede că 3descifrarea+ acestor nume e imposibilă. 8C ime radin% 804. multe dintre societăţile comerciale conţin fra%mente din prenumele sau din numele patronilor 1 acţionarilor . la fel de subiectivă. #-P. C0. #radin% 804. 8C 8. U 804.P09L# Întreprinderea de proiectări R Întreprinderea de proiectări metalur%ice.L/ lăsându*se uşor descifrate K dar şi un spaţiu de =oc pentru mici ambi%uităţi şi sonorităţi e$otice+ .C 0&N8/.P09 .B.. indiferent de utilitatea reală a acestora./. C&8.G:. CN&. 8C Panvitan 8&. CP8. L&PL.&P09P&0. . GNP4&8 . . C#C. CG:. dimpotrivă..

N. &4&0L 8Mstems. firmă româno*%ermană specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru mana%ementul firmei. dar şi din alte limbi/ sau fra%mente de cuvinte care facilitează decodarea! 8C Lilena 8upermarNet 804. 8CCC 1 CNCC .&L8 croitorese/. GDL0.8L& 8tudio 804 . 09LC4. PD8 1PD80.. dreptul de a*ţi (boteza+ societatea sau firma după cum vrei.L Distribution 804. &0CY. P0L. &DC98. &N4. Compusele din iniţialele elementelor alcătuitoare! L4P& 1 L4P 4. formate tot din iniţiale combinate cu cuvinte între%i sunt decodate datorită mediatizării! L&pN.mobiliară L&8 #0 Dorobanţi. Cirma C7arme Lode 804..&S. PD. societate de înţele%erea numelui contabilitate. deşi conţin elemente care ar facilita descifrarea. într*un conte$t care asi%ură înţele%erea.N.. LQ. C. distribuitor bere. &lte compuse. '' .din 8ocietate Comercială a Căilor Cerate devine Compania Naţională a Căilor Cerate/ pot fi descifrate prin frecvenţa cu care sunt utilizate în media şi. &0#-. &4C& &4L& . 8C 09L #.0eţeaua Naţională de #lectricitate devine Compania Naţională de #lectricitate/.din română.Pipera/ producător confecţii 804.0L& . L8. &8#.# 8C &ltez. &89C. L#C. & D. În ciuda asocierii nepotrivite a cuvintelor alcătuitoare . Din păcate. e$pertiză şi audit comercial. &%enţie de resurse umane :lobal Consultin%. &P9LG0#H. 89C V. C.L#D#8 Consultin% :roup Departamentul 0esurse Gmane.: etc. 8C 0&N8C&0 804.B#U4#0 Decor 8&. 9LN. # dreptul luiZ Nimeni nu trebuie să i*l în%rădeascăZ Cine oare şi*ar mai asuma responsabilitatea cenzurii[ # cât se poate de clar că nu se mai poate limita sau anula libertatea de e$primare.nternet. 8e observă adeseori că preferinţa 3naşului+ se îndreaptă spre nume proprii sau comune străine. în ciuda faptului că firma 1societatea 3botezată+ e sută la sută românească. &%enţia .deea 8tudio 8&.0L& Calor 804. 804.C. respectiv e asi%urată de precizările e$plicite asupra obiectului de activitate.0L& 8C 3Car Plus 8ervice+ 804.44. evident. CY&0. ci face şi mai dificilă înţele%erea sau reţinerea corectă a acestora. L.4 Prod '.&8. 8ă mai observăm că sc7imbarea acestor si%le e destul de frecventă. PN4.09L etc. 0#N#4 1 C9N#4 .. L&#. &8.&L9ND firmă consultanţă. 6&. C.. Cafe K . acest lucru nu simplifică.0LW Cad%ead etc.& Lilenium 8cool. C. a$i.asociere uneori 7azlie! B0G W0. În următoarele compuse e$istă cuvinte între%i . BG8.L &udit. conţin şi alte elemente care anulează această şansă.N#88 Center. &L&D#G8 X V.

. 7O7 V E-ga. de uz. Pledăm însă pentru crearea unor re%uli . 9NG. $E V 4-e. ?07-ul. iar compusul este monosilabic . de aceea. consoanele care o încadrează nu mai sunt urmate de vocala e . cu trei silabe etc. AIP V '5f. #0C-ul. . de cele mai multe ori. L. mai cu seamă. IJH V teverD etc. P07-ul.!E? VmDc. influenţat. #AD V pe'edD. L4P& etc. ale întreprinderilor sunt temporare şi. Constatăm. P0I-ul. Când la mi=loc este o vocală. orice înre%istrare a acestora este depăşită * poate c7iar în ziua efectuării acesteia * de peisa=ul economic atât de 3mişcător+. P07 V feneE. ?PH V ceferD.orto%rafice./ În privinţa pronunţării acestora. ortoepice./. P#A V fepe'D. iar accentuarea este tot o$itonă . IJ7-ul. ?7A-ul. B0H V benerD. În cazul si%lelor la care ultima literă este a unei vocale. Privitor la compusele rezultate prin abreviere din iniţialele termenilor componenţi. iar absenţa punctului care urma după fiecare literă tinde să se %eneralizeze . în mod frecvent. '2 . AHI V 'ere5. nu mai funcţionează nici o re%ulă ./ Cele mai multe dintre si%lele societăţilor comerciale. !7E-ul etc.Credem că tipul de abreviere din iniţialele cuvintelor componente este cel mai frecvent procedeu intern de îmbo%ăţire a vocabularului limbii române actuale. ?P V cefD. observăm că scrierea acestor iniţiale se face cu ma=usculă. #D V pedD. câteva tendinţe.P0I V fene5. L#C. iar accentuarea este o$itonă . cu câte două silabe+ !7E V me-a-D. ?70 V ceneE etc. #0C V penelD. 7AE V a-'D. cum ar fi! B0H-ul. BID V b5d. 8G&.CC0. cu două silabe/ Dacă si%la conţine două vocale. ale firmelor. AHC V 'erelD. cu câte trei silabe) e$cepţie A7 V e'-E..AHC-ul. observăm că la cele alcătuite numai din consoane se adau%ă vocala e după fiecare consoană. 7J7B V a-vEb. În sinta$ă se manifestă preferinţa pentru utilizarea unor anumite procedee sintactice de punere în relief a unui component sau %rup de componente dintr*o frază. &rticolul 7otărât se adau%ă cu a=utorul cratimei . BIH V b5r etc. #0<?D V peneţecedD. consoanele componente sunt dublate de e.) e$cepţie ?7A V cea'D/./ 8e încadrează în seria substantivelor neutre toate aceste compuse obţinute prin si%lare.IJH-ul. morfolo%ice/ care să conducă la o relativă sistematizare a acestui domeniu. IJ7 V teveE. în absenţa unor re%uli în ceea ce priveşte scrierea. pronunţarea sau comportamentul morfosintactic al acestor compuse.

reluată în re%enta P' de subiectul pronominal al acesteia! doar ei/ "ubire.. în special! Ca nici două 'ăptămâni. complementul 1 subordonata şi termenul de referire! 0u m-a a8utat nimeni altcine!a decât el/ 0-a putut ră'punde nimic altce!a decât ce în!ăţase/ c/ reluări ale anumitor poziţii sintactice . în ciuda faptului că în conte$tul unei acţiuni favorabile această prepoziţie precedă complementul instrumental! Datorită cura4ului a reuşit/ vs.formând '< . 8e preferă.nventarul instrumentelor sintactice cu rol conectiv şi de marcare a funcţiilor şi a diverselor tipuri de propoziţii este în continuă mişcare. despre trăirile şi suferinţele lor. -" dar.: 0u literatura.parlamentarii ne-au arătat şi ei ce pot/ Îmi vine în minte acum Bacovia -% care şi dumnealui le pricepea pe toate a'tea/-" .2% toţi o admit. doar asta îşi doreşte/ . complementul concesiv 1 circumstanţiala concesivă se construieşte mai ales cu a=utorul semiadverbului indiferent care precedă fie prepoziţia de .a/ tiparele de construcţie adversativă! nu . ci gramatica mă pa'ionează/ 1ramatica. în e$primarea complementului cauzal prepoziţia datorită. ci ce!a mai înalt.cele mai frecvente sunt reluările subiectului 1 subiectivei şi a complementului direct 1 completivei directe/ cu a=utorul pronumelor.la care a apelat .P" este completivă directă şi este reluată în re%enta P' de cliticul o / d/ tipare de construcţii relative! ?eea ce îmi place -%e -"că nu minte/-N în loc de Îmi place -% că nu minte/-" sau ?el .-" b/ tiparul construcţiei complementului de e$cepţie 1 a circumstanţialei de e$cepţie cu trei termeni! re%entul.În P' subiectul e$primat prin pronumele relativ care este reluat prin pronumele de politeţe şi dumnealui/ Cei ce !orbesc numai despre ei înşişi. În limba=ul colocvial şi familiar se preferă con=uncţia că pentru introducerea cauzalei! 0-a venit că e bolna!/ în loc de 0-a venit fiindcă 2 deoarece 2 din cauză că e bolna! . ci / -% /. 0-a a8un' la timp datorită ceţii/ în loc de 0-a a8un' la timp din cauza ceţii.capeţi nu orgoliu.23doar ei au şan'a de a gă'i un adevăr şi de a face de'coperiri 'emnificative/." . În e$primarea solemnă.a fo't chiar adver'arul/ în loc de 7 apelat chiar la adver'arul 'ău/ .. şi nu literatura mă pa'ionează/ Dacă rămâi cât de cât fidel propriei tale fiinţe -%. şi nu .Complementul direct iubire este reluat cu a=utorul pronumelui demonstrativ a'ta/ Că acest ataşament duce în ultimă instanţă la durere. de pildă.P" este subiectivă.

ce 'ă faci2 8emnalăm tendinţa e$tinderii utilizării cliticelor i şi o desemantizate. intercalarea este %ândită şi controlată! Ca început. au dato-n bară.aparent/ opuse ori incompatibile) formă particulară a antitezei. o$imoronul este interpretat ca relaţie sintactică . -3indiferent care sunt riscurile5 2" Din fraza orală populară.determinare. dă-i-nainte.2 % dacă ea 'e prelungeşte prea mult.9. nonreferenţiale şi nonsintactice.Ducrot K z. el poate fi '> .Rdacă/. au luat-o pe arătură etc. care nu doreau 'ă intre în acel po't un nei'prăvit ca Bogdăreanu. au luat-o de bună. demonstrativul e folosit ca substitut al unei propoziţii! Că nu i#am răspuns. în special. dă-i mai în faţă. a o lua la picior+ dăi cu bere. dă-o-ncolo. în care întreruperea %rupurilor sintactice este determinată de afectivitate. în acest tip de frază. În sensul său restrâns. de . 8pecifică limbii române este utilizarea pronumelui demonstrativ cu formă populară a'ta şi a cliticului personal o cu valoare neutră. adverbe relative şi con=uncţiile subordonatoare! că. dacă. De re%ulă.locuţiunea prepoziţională indiferent de /. în special în re%istrul ei colocvial în e$primări ca! dă-i cu una. îi 'pu'e'e 'oţiei că accepta'e candidatura la rugămintea unor prieteni şi oameni de bine. au pu'-o de poveşti.-"'e dovedeşte 'terilizantă şi nefa'tă/-NDuşmanul e'te acel om -%care te ucide -"indiferent cu ce arme luptă. dă-i la 'tânga etc. ca duplicitatea să nu se ruineze cu desă!ârşire şi să nu apară prea !iolentă ambiţia lui de a fi inginerul şef al sectorului patru. dă-i cu alta. dă-o dracuX. 9$imoronul este (o fi%ură sintactico*semantică realizată ca asociere între doi termeni cu sensuri . asta e foarte grav/ sau ca nume al unor obiecte nedeterminate! Ca'ă asta5 Asta-i.2NWi îmi fac me'eria alături de colegii mei. fie pronume 1 ad=ective relative 1 ne7otărâte compuse cu ori. "ndiferent ce influenţă suporţi. coordonare/ a două antonime . a fost preluată intercalarea şi în fraza cultă. Cu această valoare. au luat-o la mă'ea. dă-i cu vin sunt transferate masiv în limba română actuală. odorov/) într*o încadrare comparativă lăr%ită. dă-i cu gura. asta am făcut-o în ideea de a nu te 'upăra/ Dacă minte. au luat-o razna. De la apariţia acestora în locuţiuni sau îmbinări cvasilocuţionale ca! a o rupe la fugă. a o lua la 'ănătoa'a.

?/P/H/ . chat. pragul. într*o e$presie parado$ală! %cări frenetici sunt o desmierdare.i desmierdarea de!eni insultă. dl. !oi. ar trebui*. asile 8ulucea.2 cu zumzete de roi. "on 6opescu.2%! şi ţi-am golit de oa'peţi . a edita sunt ec7ivalentele lui a tipări. #D. primarul Craio!ei.*. d-voa'tră . !7E.2 . dar admit şi scrierea fără acest punct despărţitor! A/$/7/ . 8*a e$tins procedeul şi asupra abrevierilor formate din iniţialele ma=uscule ale termenilor componenţi. cum ar fi! (a/ asocierea între termeni . 'ite. #0C. !E? etc.. Coarte multe denumesc realităţi noi.ibidem/ &brevierile care păstrează litera finală a cuvântului nu au punct final.!iaţa.A$7. o*imoron/ De la simpla determinare sau coordonare de antonime.Rdv/. De e$emplu.DWC. autoarele DWC consideră că în poezia modernă. dna. #$H. dv'//. dintre care cele mai multe sunt împrumuturi din en%leză. d-lui. subsemnatul.&(. preşedintele 7omâniei. . ca atare nu au un corespondent românesc! airbag. redactorul#şef al ziarului*. &ltele au corespondent în română! a printa."*2% -% #A0.sinta%matică/a antitezei . *etc.*. #ste evident că aceste împrumuturi masive au un mare avanta=! acela al facilitării înţele%erii cu vorbitorii altei 'E . B0H."#. precizează obiectul desemnat printr*un cuvânt cu sens va% sau indică numele. do:nload. situaţia socială. #AD. dra. 8epararea apoziţiei prin vir%ulă Dacă apoziţia denumeşte profesia.?PH. e-mail etc. frumuseţea şi cu moartea lucrează pe'te noi/ b/ asocierea între #>%"$#2%* -% (*B#2%*. Gna dintre cele mai importante tendinţe din româna actuală este aceea a îmbo%ăţirii le$icului prin pătrunderea masivă de neolo%isme.considerat variantă . doamna /. d-ei. o$imoronul tinde spre contraste mai subtile. atunci vir%ula despărţitoare faţă de termenul coreferenţial este obli%atorie. d-'a etc. d-ta. pentru care dicţionarele normative recomandă scrierea cu punct după fiecare iniţială ma=usculă. domnul . tinda+ '-auzi în ce tăcere. De e$emplu. !ecinii lui. directoarea întreprinderii*.frastice 1 e$trafrastice/!5 Gacea'tă întunecată luminozitate care cade din 'teleG . "on "liescu.

împrumutate şi formaţii româneşti/ e$cerptate din . ?on'ideraţii a'upra dinamicii limbii şi a'upra 'tudierii ei în româna actuală .L&C/. pronunţia specială.L&C /. a digitiza 3a introduce într*o formă di%itală+ . întâlnită doar în limba vorbită. . '. care constă în desc7iderea unei perne de aer protectoare/. frecvent. comportamentul morfosintactic şi semantica acestor împrumuturi sunt lin%viştii..fără transcriere fonetică. în continuare. p. a good rea'on.L&C/.3sistem pasiv de protecţie a pasa%erilor în caz de accident+ bazat pe 3perne %on%labile+ DN&0) dispozitiv de prote=are a persoanelor dintr*o maşină. Z la lDg[re.ată de ce prezentăm. 7BA . vol. nu are de ce să fie mai periculoasă decât alte influenţe străine+ şi că 3avem a face cu o perioadă marcată de dinamică K aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne5+ ..sistem modern de frânare) termenul nu apare în nici una dintre lucrări/.L&C/. în caz de accident. a dota cu calculatoare+ .. Precizăm că vom folosi si%lele! DN&0 şi L&C pentru cele lucrările amintite şi NDN. ac\ui' comunitar . Z la longue.. #ditura 8crisul rifan şi &drian .2/.limbi şi câteva dezavanta=e care vizează.L&C/.. Lioara &vram atra%e atenţia că 3. a boot-a 3a porni calculatorul prin încărcarea sistemului de operare+ .2 şi dintr*un articol al Lonicăi &rdeleanu Cruceru. în "??F şi că oferim e$plicaţii diferite acolo unde le socotim necesare. În absenţa acestor norme.e-maili întâlnite numai în limba vorbită .#. '. '. pronunţia. airbag . acţiunile şi politicile comunitare+. add-in] en%l.L&C/. Bucureşti. Primii care trebuie să 3normeze+ scrierea. 'F .&vram. L&C antiviru'.%/D 3publicitate+.nfluenţa en%leză nu este un fenomen în sine ne%ativ. a clicKa . a acce'a 3a aplela date sau informaţii+ . a computeriza 3a prelucra cu a=utorul calculatorului. a cu'tomiza Ya personaliza+ . adverti'ing Aeadvătaizin. add-in . ca aceea din limba*sursă etc.D07H/ al #lenei Dicţionarul de neologi'me şi abrevieri recente rifan.L&C/. apărut la Ceraşu. vorbitorii le vor folosi incorect./. a do:nloada 3a încărca un fişier din reţea+ . a e-maila .clica 3a apăsa repede mouse*ul+ cu varianta a clicăi. . câteva neolo%isme recente . apărut la #ditura &cademiei. probabil 3ac7i+/ 3totalitatea normelor =uridice ce re%lementează activitatea instituţiilor G. pentru 0oul Dicţionar de 0eologi'me al lui Clorin Larcu.L&C/.apărut în 7'pecte ale dinamicii limbii române actuale. a cripta a încifra+ . #ditura Gniversităţii. scrierea 3nefonetică+ a multora. intitulat ?omportamentul morfologic al termenilor din domeniul informaticii .L&C/. a chatui 3a discuta. antreprenor 3pro%ram au$iliar+/. întâlnit doar în limba vorbită+ .oan Pra7ovean.

clementină . bancă de date. banner . cal troian . 7panova. atoate'alvator./.3.3proiectare asistată pe calculator+/. bermude.3a lua în consideraţie+* DN&0/. 7uto?7D . came'cop . '@ .fruct din specia citricelor. checK-in . Big Brother. cu sensul de aran=are prealabilă a scorului) neînre%istrat/.3o perioadă de discuţii şi de muncă practică cu o temă anume. a'cultabil. verificare+ al companiilor de zbor/. a'i'tent 'ocial. a butona. blat . audiote*t .3salvarea unui fişier.nu e$istă în DN&0/. celular. atelier . clip publicitar . chat . ? 00E= O .nu e în DN&0/. attachment . aplaudac.3document care poate fi ataşat la e$pedierea unui mesa= electronic+ K DN&0/. cu rolul de a apăra drepturile cetăţeanului de abuzurile autorităţilor publice+/.neînre%istrat/.a'K 3ofertă 1 cerere+.fără pronunţie.3activitate care presupune! ac7iziţionarea şi pre%ătirea mâncărurilor. bid . c7iar dacă acesta a fost şters+/. 3cameră di%itală de luat vederi pentru PC+) cu %reşeli de e$primare în DN&0/. âr%ul de carte Bucureşti/. a 'e cabla . ?D. automat bancar. ?D-H !. briefing. mai ales. boala vacii nebune. concediu paternal.. estetica etc.3serviciu de înre%istrare. ca'h. bacK-up . neînre%istrat/.3revizuire şi control al contabilităţii şi %estiunii unei societăţi+/ . apelabil. 7vocatul poporului .în fotbal. catering .neînre%istrat) 3cea mai mică unitate de informaţie care poate fi folosită de calculator+/. a\uafitne''. brocoli.3conversaţie realizată prin intermediul internetului+/. a anviza8a . cartelă electronică. furnizarea personalului care serveşte. bingomanie.3modalitate de evaluare a valorii filmelor sau pieselor de teatru. bit . audit . bodR . chee'eburger . BooKare't . card.inter=ecţia nu apare în dicţionarele recente/. antreprenoriat. comerţ electronic. bo*-office . bo'chetar. că'uţă vocală. bioenergoterapeut. bip . ba*.neînre%istrat în DN&0) fiarele contor'ionate ale maşinii/. co-patron. în care un %rup de persoane îşi împart cunoştinţele şi e$perienţa+ * DN&0/. şi anume+ după numărul de bilete vândute/. doar precizări ca 3preţ foarte convenabil şi servicii5sistem e$trem de eficient şi rapid5acte5facturi întocmite pe calculator5marfa 5încărcată în maşina clientului+/.neînre%istrat/. Billa. a compo'ta. a audita. ca'h and carrR .nu e în DN&0/.nu e în DN&0/. contor'ionat . televiziune prin cablu. contracepţie.3e$plozie demo%rafică+/.3pro%ram instalat în calculator fără ştiinţa utilizatorului+/.neînre%istrat/. buget de au'teritate. babR-boom .nstituţie înfiinţată în "??".nu e$istă în DN&0/. a'i'tent maternal profe'ioni't.3obiect de len=erie intimă de damă+/.fără o e$plicaţie e$actă a sensului.3sistem în care cel care c7eamă sau ascultă intră în interacţiune cu mesa=e înre%istrate+*DN&0/. bingo .

erou-martir. fe'tival-maraton. e*-#D . e-recrutare. a ela'ticiza.3sistem de plăţi electronice+/. copil al 'trăzii. ecoturi'm. curier electronic. criptocomuni'm . e-infra'tructură. e*-contabil. fa't-te*t . en gro'. fişier.. cutie neagră.3mediu. de'carcerare . 3compact disc cu o capacitate de stocare e$cepţională. e-net:orKing .neînre%istrat+/. a formata 3a pre%ăti pentru stocare de '? . driver . eurocentrală. e*traparlamentar.Digital Jer'atile Di'c. eAhop.neînre%istrat) 3încărcare a unui fişier+.tren/. emi'iune-maraton. ta$elor5+/. firmă-fantomă. 'port e*trem . cu scopul de a*i spri=ini în descoperirea şi valorificarea la ma$imum a propriilor disponibilităţi+ KDN&0/. desărcare a unui document. europolitică.nternet/. e*-model. de obicei politică+/. fa't food. e*-manager. cover-girl 3fată înfăţişată pe coperta unei publicaţii+.3ansamblu e$perienţelor de învăţare pe care instituţia şcolară le oferă tinerilor.vinderea unor produse de import la un preţ inferior valorii normale+/.neînre%istrat/. curriculum . en-gro'i't. fitne'' .neînre%istrat în DN&0/. di'plaR. decodare. e-mail.3sistem de căutare rapidă a unei pa%ini din telete$t+/. deviru'are. eurocentric.neînre%istrat) unitate de disc7ete+/.3sustra%ere 5de la plata impozitelor. degre'ant. cracKer .neînre%istrat în DN&0/. a fa*a. europubelă. floppR . eşichier . decablare. e*-craiovean.neînre%istrat) 3pro%ram care compatibilizează diferitele componente ale calculatorului+/. a demara. cuptor cu microunde.3electronic+ . eBanK . euro?itR . elucidant.#AD . e*-'alariat. do:nload . fa'hion . de disc7ete5sau F CD*0om*uri tradiţionale+/. etnicizare.neînre%istrat/. e. euro. spaţiu pe care se desfăşoară o anumită activitate. di'count.3comunism mascat+/.. discuţie.copie-pirat. euroobligaţiune. eurodeputat. eurofinanţe. prin intermediul numerelor+/. e-gouvernement . e*poziţie virtuală .e*treme-game'. coşul zilnic .3reţea computerizată de comuniocaţii via . decombatant. eurocec.nu e în DN&0/.neînre%istrat) 3corp de literă+/. DJD .neînre%istrat/.3e$poziţie realizată pe cale electronică+/. di'chetă. europiaţă. dumping . /. de'conge'tionare . pro%ram de pe . copRright. digital . cri'tale lichide .3sistem de reprezentare. font . e*-decan. a degre'a . etnocid. Europarlament.3pirat informatic+/. corpu' . e*-partener. coprofagie 3plăcere de a spune neadevăruri+. e-recruting. evaziune fi'cală .3o anumită stare fizică şi psi7icăobţinută prin re%im alimentar 7ipocaloric şi sport+/. efect de 'eră. a eficientiza. ec7ivalentul a 2.3furnizarea pe cale electronică a serviciilor %uvernamentale+/.3reducerea conţinutului pro%ramelor şcolare+ K DN&0) ar fi mai potrivite formele cu prefi$ul de-! deconge'tionare. en-detail.nternet+/.

. laR-out. 3%rup de persoane care încearcă să convin%ă un politician în adoptarea unei poziţii+.DD 1. goal-Keeper . lea'ing 3o formă de credit care îmbină parţial elemente de vânzare K cumpărare+. gigapro'tie. Cegea Cu'traţiei 3interzicerea accesului la funcţii publice pe o perioadă determinată a persoanelor care au lucrat în securitate. hearing hand 3model nou de telefon mobil+. inginerie financiară . ne%li=enţă în e$ercitarea profesiei medicale+. Kit 3sursă de softOare completă %ata pentru distribuţie+. maneli't . a greva. happening 3eveniment sau spectacol artistic neoficial+. L?D 37iper*CD*0om+. în partidul comunist5+. mailer .3le%ătură. lentile de contact. lumea electronică .informaţie+ . gafant. inbo* . . e-inK 37ârtie electronică+.nternet+. grant .L&C/. hotelărie 3ocupaţia 7otelierului+. lobbR 3acţiune de convin%ere+. imprimare digitală 3un procedeu5între fotocopiere şi cunoscutul offset+. a hecKări 3a spar%e codul de acces într*un sistem+ . linK .ilobRte &.neînre%istrat) 3+căsuţă poştală cu mesa=e electronice+/. L#AO .nu e în DN&0/.nu e în DN&0/.nu e în DN&0/. hot-line. Internet 3mi=loc de comunicaţie şi sc7imb de informaţie+. interfaţă . looK 3înfăţişare+. gamer .cei doi 2.e-:orld. idealmente 3în mod ideal+. I-?afD 3cafenea care permite accesul la .de'chi'/ la di'tanţă . maKe-up 3mac7ia=+. internaut 3utilizator 1 abonat . grevă virtuală. manea. hot-dog . hamburger . hacKing 3e$ploatarea ile%ală a vulnerabilităţii sistemelor informatice+. internetizare 3faptul de a transmite prin .nu apare/. grilă . a li'ta 3a imprima un document+ . Pree'hop. cuplare+/. homo'e*ualiza 3 aface să devină 7omose$ual+. hard:are. 8uice .L&C/. librărie virtuală. identificator de 'emne 3dispozitiv care 5permite înre%istrarea+ scrisului de mână pe calculator.L&C/.3funcţionari+/. fire:all 3pro%ram de apărare contra 7acNerilor+. la vârf.nu e$istă/.3persoană pasionată de =ocurile pe calculator+/.nu e în DN&0/. gaR. e$citant+.neînre%istrat) 3pro%ram care trimite mesa=e+/magazin virtual 3ma%azin pe . info-. a gafa. fronti't. învăţământ .L&C/. manipulabil. laptop. a loga 3a accesa un sistem+ . intra-comunitar 3în interiorul Comunităţii #uropene+. inepţial. gulere albe .b(. homofobie 3teama de 7omose$uali+. lichidator de întreprindere. malpra*i' 3eroare.nternet+. . hit. întreprinzător.nternet+. Oarda financiară. help-line .nu e în DN&0/.limbă vorbită/ . giga-. grădină virtuală.3portar la fotbal+/. inechivoc.D/. hot 3incitant. live 3în direct+. hacKer 3spăr%ător de coduri asupra reţelelor de calculatoare+. inline-'Kate' 3patine cu rotile+.nternet+. lunch 3prânz+. hard. homo televi'ien' 3omul care priveşte mult la televizor+.nu e$istă/. homo 'pirituali'. hard-di'K.nu e în DN&0/. inginerie genetică.

one-man'ho:. instalaţii moderne de sunet şi aer condiţionat+. no manX' land 3ţara nimănui+.DN&0/.nu apare/. 0O 3or%anizaţie non%uvernamentală+. ne'pon'orizat./ 3listă de opţiuni disponibile. mediatic . multipartid. mineriadă. ima%ini statice sau video. ne'upunere civică.nu e în DN&0/. a fi conectat şi a utiliza . me'agerie vocală 3robot telefonic+. moţiune de cenzură. neinflaţioni't. noici't. ne-ecologic.modelling 3meseria de model în industria modei+. neobolşevi'm.nu apare/. off-road 3automobil de teren+. marşul tăcerii. a naviga 3a accesa. naţională. multipartiti'm. neutilizabil. multcontrover'at. out. moţionar. sau mi=loace media astfel folosite5termenul e folosit pentru datele stoicate pe un CD*09L şi accesate de pe un PC5diverse mi=loace de comunicare într*un sistem inte%rat5+. monarhită. a oferta . 35un ec7ipament care poate converti influ$ul di%ital de biţi în semnal analo% de comunicaţie . modem 3dispozitiv care conectează două calculatoare printr*o linie telefonică+ . multicriterial. afişată pe ecran. monitorizare 3suprave%7ere+. navigator. nemediatizat. 0oKia 3concern finlandez+. sunet.modulare/./. nege'tionabil. ortopolitică.demodulare5+ . normalitate. originalizat. mini accident . nefrolog 3specialist în bolile rinic7iului+. neototalitari'm. no'talgic. ne'pon'orizare. neprofe'ionali'm.LC&/. occidentali'm. cu bar.nu apare/. mou'e 3periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui calculator+.nu apare/. mod4l. no comment 3fără comentarii+. neutrali't. foarte rău+ . neempatic. on-line . ne%ociere la care participă mai multe state+. neprofitabil. notebooK 3calculator portabil+. neocomuni'm. neidentificabil. naşpa 3foarte urât. mediatizare. opacizant.inform. mou'epo* 3virus de şoareci+. neoceauşi't. şi care poate reconverti semnalul analo% în semnal di%ital . multiple* 3un cinemato%raf cu mai multe săli de cinema. neoliberal. meniu . mediatiza.termeni nu apar/. navigare. ocazionat. overfla: 2" . obiectiv turi'tic virtual. neobirocraţie. multilaterală 3reuniune. neoburghez. neotradiţionali'm.nu apare/.nu apare/. !ega-?arita' .nternetul+. ma*i-ta*i .online 3are este conectat la sistem şi poate fi folosit+. neonomenclatură. multimedia 3folosirea combinată de informaţii reprezentând te$t. off-line 3în afara reţelei+. multimodal 3care poate fi realizat în mai multe moduri+. no ob8ection. neocomuni't. neoţiganiada. ma'terand . mau'er . neobolşevic. neimpozabil. moderator.neînre%istrat/. off-'hore 35servicii financiare în locaţii care prezintă avanta=e fiscale atractive pentru nerezidenţi5paradisuri fiscale+. a monitoriza. o'tracizat. megabRte' . neotradiţionali't. negociabil.ar%. manual şcolar alternativ. marKer . ma'ter .

p. a proce'a 3a prelucra+ .3depăşire binară sau împărţire imposibilă care apare pe toate cip*urile Pentium+. "?@<. 2*E . thriller .@.neînre%istrat. 'ite 3pa%ină de Oeb. 'it . Îmi cer 'cuze 'au vă cer 'cuze1. te'ter 3dispozitiv de încercare+ . a e$plora prin intermediul unui scanner+ .. realizabil. în prime-time .L&C/. grădină virtuală.2 &vram. 40. e$plicat ca un subst. 440. piaţa de gro' . Lioara.9:0&C. a upgrada 3a instala o versiune mai nouă+ . B. portal pe .. 'Kateboard . a re'eta 3a reinstala 7ardOare*ul sau softOare*ul unui calculator+ . Jocabularul actual al limbii române. ca'ă virtuală. "??F.*lea. pub . Lioara. "'.DN&0/. Bucureşti. p. tipar+. preelectoral. N. vol. holograme virtuale. iubire virtuală. premarital. N.nu e în DN&0/. p. prenatal.DN&0.L&C/. ". în 37'pecte ale dinamicii limbii române actualeG . carte virtuală/. Lonica. pole-po'ition. --6. a printa 3a tipări un document cu a=utorul imprimantei+ . templete 3şablon. "?@E. >. a 'eta 3a instala 7ardOare*ul sau softOare*ul unui calculator+ . Oreşeli în folo'irea pronumelui care.nternet+ .@. 3locaţie+ . univer' virtual.L&C/. printer 3imprimantă a unui calculator+*DN&0.L&C/.L&C/.nu e în DN&0/.L&C/. "'. prime-time .0/ 2' . a updata. update 3nouă versiune a unui pro%ram+ .lume virtuală.L&C/. întâlnire virtuală. a re'tarta 3a reporni un pro%ram 1 sistem+ . <<<*<<F &vram. Lioara. 'erver 3calculator central în reţea+ .. model.B4.neînre%istrat) Coredana O/ a renunţat la 'itcom pentru a prezenta. a 'cana 3a reproduce un document. editura Gniversităţii.L&C/.DN&0/. 'itcom . 2. virtual 3posibil..L&C/. previe:*DN&0 3vizualizare înaintea tipăririi+.) L&C/.. ine$istent însă+ .nu e în DN&0/. femeie virtuală.'canner 3aparat pentru e$plorare amănunţită 1 reproducerea unor documente+. proce'or 3unitate de lucru a calculatorului+*DN&0.L&C/.apare în DN&0 ca 'Kateboarding/.</. L&C/ 1 3un sistem dintr*o reţea care oferă un serviciu altor sisteme conectate la reţea+ .L&C/.neînre%istrat) o emi'iune 'e va difuza în direct.. 40. ?omportamentul morfologic al termenilor din domeniul informaticii. 'canner . pad 3covoraş pentru mouse+.. time-out .. a ta'ta 3a apăsa tastele unui calculator+ .'. EE*E? &vram.nu e în DN&0/.</.# &rdeleanu Cruceru. imagine virtuală. al .'. '.

. --. #ditura Gniversităţii. Pormaţii verbale în limba română actuală şi încadrarea lor morfologică .0/ Craşoveanu.-.. p. p. Bucureşti. "???.. practic. '. '..'. în (&specte ale dinamicii limbii române actuale+.'. Bucureşti.*'> :uţu 0omalo. 440. Di'cur'ul publicitar actual &I. 440. E. '. <*E . ". "??E. --6. 440. ". '. p. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. 440. "?@. 6aleria. <E*<F Craşoveanu. ""*"< :uţu 0omalo. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+.D.0/ Craşoveanu.Călăraşu.. 7'pecte ale dinamicii vocabularului limbii române . "??E. 4iviu. p. 7daptarea neologi'mului Fma''-media+. b'ervaţii privind întrebuinţarea unor locuţiuni prepoziţionale în e*primarea actuală. @*"' . #ditura Gniversităţii. D. Cimba română actuală/ 7'pecte negative ale pronunţării . ". Iermeni culinari deformaţi 'au confundaţi în limba română. D. Dinamica numelor de profe'iuni în limba română actuală ... ?azul dativ cu prepoziţia FlaG &ob'ervaţţii a'upra e*primării actuale(. "??E. D.. '?*2E . p. '. Bianca.. 440. Narcisa. II(. --6.. -4. p. 6aleria. ". p. p. Laria. --.:. Jariantele verbale literare libere9 tendinţe în limba română actuală.. '.. 2*<.-. 40.6..0/ Croitor. 6aleria. --6. p. 440.. Atilul Frela*atG în uzul limbii române actuale . 2*F :uţu 0omalo. 44. realmente. "F*'" Clorea. FF*". #ditura Gniversităţii din Bucureşti. "???.. 44.. De'pre folo'irea unor prepoziţii în pre'a actuală vorbită.F*''> Craşoveanu. Efectiv. <. Bucureşti. ?*"" :ruiţă...> Corăscu. 2*E 22 . p.. 440. >'?*>2@ :uţu 0omalo. Dinamica limbii9 F'orei &mele(G. "???. "???. Laria. Cristina. Oreşeli în le*icul actual.'. '??*22F Dobre. #ditura Gniversităţii din Bucureşti. "?E". p. >F*FF Cvasnîi Cătănescu. 7baterea lingvi'tică. '... p. p.. p. &nca. p. '. --6. 2. în (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. -4. '. 2. '. --6.... Bucureşti... p. :. --6.'. 440. D. "??F. 6aleria. 44. 2*@ :roza. ".

"?E2. ?orectitudine şi greşeală/ Cimba română de azi. 2.. Bucureşti. '. #ditura Gniversităţii. Li7aela. Bucureşti. Bucureşti. Corina. "E2*"E? Lanoliu*Lanea. 8C4. "??@.'. Larina. "F>*"@? Larcu.. p. 'E2*'?? rifan. p. ''>*'<? 8toic7iţoiu*. #ditura Gniversităţii din Bucureşti. &driana. Heflecţii pe marginea modificării unor norme morfologice ale limbii române.. "*'. #ditura &cademiei. 8C4. 2..c7im. Li7aela. 6aleria. în (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. versiune nouă. &GB.2*2'" Pană*Dindele%an. p. p. E*@ 8toic7iţoiu*. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. -4. --. &drian . '. '. p. 0oul dicţionar de neologi'me. #ditura Gniversităţii din Bucureşti. rifan. --. #ditura Yumanitas #ducaţional.'. "??". p. Bucureşti. "??@.'. Bucureşti.'.'. 440. '. '. "?@. în (&specte ale dinamicii limbii române actuale+.. Auperlativul în argoul tinerilor. #ditura 8crisul Pra7ovean. p. 7'pecte actuale ale compunerii tematice . "2'*"2E 0ădulescu.-.:uţu 0omalo...'. "*'. Oenitiv-dativul unor ad8ective cu dublu 'tatut. Yristea..2 2< . Dicţionar de neologi'me şi abrevieri recente . #lena. p. #ditura Gniversităţii.oan. "??@ Liron*Culea. &GB. '. 7eodor. '. 0umele proprii metonimice în limba română actuală .c7im. '. &le$andru. Ceraşu. p. p. &riadna. #ditura Gniversităţii. '<?*'E2 Htefănescu.. 22F*2<? Liron*Culea.-. &driana. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. p. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. Demon'trativul po'tnominal9 'emnal de interacţiune conver'aţională. Clorin. 0umele proprii metaforice în limba română actuală . 2<?*2E2 Niculescu.-. Inovaţii lingvi'tice negative în limba română contemporană. 7'pecte morfologice şi 'intactice ale limbii române actuale .F 4eonte. Laria. -4. Bucureşti. în (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. ?aracteri'tici ale limba8ului vag în 8argonul informaticii . 7'imilarea împrumuturilor englezeşti9 a'pecte actuale ale dinamicii 'en'urilor.. :abriela. "@>*'. -.. #ditura Gniversităţii din Bucureşti..

'til verbal.Gşurelu.. '. a 'cana.[ * Ce tendinţă de construcţie a determinantului e$primat prin substantiv propriu constataţi în ! ta*a Bă'e'cu. cabinetul 0ă'ta'e. a formata. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+. Pafiu. D# &G 9#6&4G&0# * * Ce tendinţă se manifestă în privinţa 7iatului.a 'eta. 2*<.S. 0odica. p. Bucureşti. 2??*<2.. a re'eta. Atil nominal.". ÎN 0#BW0. p. 0odica.. Camelia.*a[ complementului direct prin clitice pronominale! Îl cuno'c pe director . ora doi'prezece se va impune[ Comentaţi %reşelile de construcţie din! mu'trări de opinie publică+ şi-a luat răma' bun şi pălăria/ Ce tendinţă credeţi că se manifestă în privinţa verbelor neolo%ice din limba=ul informatic. în româna actuală[ #$emplificaţi*o Z Ce tendinţă se manifestă în privinţa reluării 1 anticipării cuno'c[ * * * * 8e vor impune formele de nominativ în defavoarea celor de vocativ sau nu în româna literară actuală [ #$emplificaţiZ 8e va %eneraliza masculinul la numeralele cu a=utorul cărora e$primăm data sau ora[ De e$emplu. #ditura Gniversităţii din Bucureşti. '. "??2. ">*"F Pafiu. a printa. concept Ion Ilie'cu[ * Ce tendinţă se manifestă în privinţa verbelor de con=u%area a .. !ărci ale oralităţii în limba8ul publici'tic actual. #ditura Gniversităţii din Bucureşti.#e director îl 2> . 2'F de p. Bucureşti. precum! a acce'a.. ""F*"'F Pafiu. p. '. 0umele de profe'iuni din limba română actuală/ E*primarea genului şi a numărului.'. 1 #8 # 1 #-#0C. 440. Diver'itate 'tili'tică în româna actuală . #ditura Gniversităţii. Bucureşti. în volumul (&specte ale dinamicii limbii române actuale+.'. a ta'ta etc. 0odica.

trotilat. 0o ?omment etc. Oaz pe foc. valabil. de-ţi 'ună apa-n cap5 * * Ce tendinţă sesizaţi în ce priveşte formele unor nume proprii! Atolo. !anu. Wuie #aparude. în defavoarea formelor literare bănuieşte. de vezi 'tele verzi. Bea [ Ce tendinţă se manifestă în privinţa pronunţării. Ia*i. bombăne etc. computer . cheltuie. Jăcă. Jio. de zici Yce-i aiaG. a 'e da rotund. Nrei Aud E't. tromboni't.[ 2E . ci şi prin e*primare. !ilo.* 8unt sinonime! calculator . venit cu pluta etc. O#A. cheltuieşte. Căcă. de auzi câinii din Oiurgiu. în româna actuală.mail şi ce aspecte de adaptare la sistemul limbii române prezintă[ Comentaţi ?a'a omului acela e pe un deal. !ădă. Ho-!ania. Ce tendinţă se manifestă în privinţa folosirii termenului ma''-media[ Ce sens credeţi că au construcţiile consecutive! de-ţi merg fulgii. D^ etc. Lrebe. din punctul de vedere al unei tendinţe care se manifestă în româna actuală[ Ce semnificaţii are neolo%ismul eveniment şi ce tendinţă se manifestă în privinţa utilizării lui[ Ce tendinţă se manifestă în e$primări de tipul 7pariţia acelei femei. #arlament. ordinator1 Care dintre aceşti termeni vi se pare cel mai potrivit să denumească obiectul respectiv şi de ce[ Din ce limbi provin[ Cum s*au adaptat ultimii doi la sistemul limbii române[ * * * * * * 8e vor impune forme ca bănuie.. ?00. Apitalul de $rgenţă. a unor si%le ca ?J. me'eriaş.[ Comentaţi numele unor formaţii muzicale ca! Aarmalele reci. !IJ. * * * * 8unt corecte formele ţărănci. bombăneşte[ Care este sensul neolo%ismului E-mail . vră8eală. elegantă nu numai prin comportament. ţigănci[ Ce tendinţă se manifestă în privinţa acestora[ Care sunt sensurile următoarelor cuvinte folosite ar%otic! marfă. LB .

/[ Daţi două e$emple de cuvinte folosite metaforic în limba=ul computaţional[ Ce sensuri noi au[ De ce câşti%ă teren forme ca mileniul trei. di'tin'ul ciripitor. prefi$oide productive în româna actualăZ În ce conte$te şi cu ce sensuri puteţi folosi locuţiunea ad=ectivală de-o şchioapă[ Daţi e$emple de sufi$e.* * * * * * * Daţi e$emple de prefi$e. 'ecolul al douăzeci şi unulea[ * Ce credeţi despre tendinţa care se manifestă în asocieri ca! 8unii liberali. sufi$oide productive în româna actualăZ Care sunt tendinţele în privinţa utilizării neolo%ismului euro[ Ce tendinţă se manifestă în privinţa fle$iunii cazuale a unor împrumuturi recente . 'ecolul douăzeci şi unu în detrimentul formelor corecte mileniul al treilea.. Ce tendinţă se manifestă în privinţa utilizării pronumelor de politeţe[ Ce tendinţă se manifestă în privinţa folosirii ad=ectivului pronominal de întărire[ Ce se va întâmpla cu verbele din con=u%area a . preşedinte dat în gât de ?0A7A[ * * * * * * * * * Ce tendinţă se manifestă în privinţa folosirii după substantivele feminine a numeralului întâi[ Daţi e$emple de substantive cu forme duble de plural şi arătaţi la care dintre acestea s*a produs diferenţierea semantică.dentificaţi forme ar%otice şi 1 sau de limba= colocvial ale superlativului absolutZ Ce tendinţă se manifestă în privinţa utilizării prepoziţiei datorită1 Ce %reşeală identificaţi în e$primări ca! 0u 'e merită 'ă muncea'că atât2. 'torR. modul no'tru parşiv balcanic. media etc.*a tradiţională[ .substantive ca hobbR. 0u 'e rentează 'ă te duci la ţară2[ Ce tendinţă se manifestă în privinţa e$primării orei[ 2F .

* * * * * * * * * * * * * * Colosiţi în propoziţie 1 frază cuvintele! contor'ionat. de'carecerare şi precizaţi*le sensulZ Ce relaţie e$istă între cuvintele a te'ta. bold[ Colosiţi*le în câte un e$empluZ Precizaţi sensul cuvântului virtual şi daţi trei e$emple de sinta%me cu acestaZ Cum se pronunţă şi ce sensuri au cuvintele bonu' şi di'count[ Colosiţi*le în câte un e$empluZ Cum se pronunţă şi ce sensuri au cuvintele marKer şi live1 Colosiţi*le în câte un e$empluZ Ce tendinţă se manifestă în privinţa elementelor de compunere 1 prefi$elor ultra . clarificaţi sensul fiecăruia dintre eleZ În ce relaţie se află cuvintele a li'ta.'uper .hiper .online1 Colosiţi*le în e$empleZ În ce relaţie se află cuvintele printer şi imprimantă1 Ce semnificaţie au[ Cum se pronunţă şi ce sens are copRright[ Colosiţi*l într*un e$empluZ Ce înseamnă font. a tipări şi a edita1 Colosiţi*le în e$emple şi încercaţi să le precizaţi sensulZ Ce sensuri au cuvintele monitor şi a monitoriza1 Colosiţi*le în e$empleZ Cum se pronunţă şi care sunt sensurile cuvintelor mou'e. italic.cu cât mai multe e$emple/ o tendinţă care se manifestă în româna actualăZ 2@ .e*tra[ ComentaţiZ &r%umentaţi unele dintre sc7imbările de normă din noul D99LZ Comentaţi şi e$emplificaţi . te'ter. no comment şi on-line . Cu a=utorul e$emplelor. ta'tă . a ta'ta. a printa.