You are on page 1of 15

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii

1. Noţiuni introductive
1.1. Obiectul mecanicii
Mecanica este o ramură a ştiinţelor naturii care a apărut din cele mai îndepărtate
timpuri. Această ştiinţă a avut un rol de seamă în dezvoltarea civilizaţiei omeneşti,
naşterea şi dezvoltarea sa permanentă fiind o consecinţă a problemelor practice apărute în
fiecare epocă, legate de construcţii, transporturi etc. Mecanica studiază una dintre
multiplele însuşiri şi manifestări ale materiei şi anume mişcarea, prin aceasta înţelegând
toate schimbările şi procesele care au loc în univers începând cu simpla deplasare şi
terminând cu gândirea. Materia este inepuizabilă şi ca atare şi procesul cunoaşterii ei.
Mecanica teoretică clasică sau mecanica newtoniană studiază una dintre cele
mai simple forme de mişcare, cunoscută sub numele de mişcare mecanică, definită ca fiind
modificarea relativă a poziţiei unui corp sau a unei părţi a acestuia în raport cu un alt
corp considerat ca reper sau în raport cu un sistem de referinţă. Dezvoltarea mecanicii sa
făcut simultan cu aceea a matematicii, progresele uneia din aceste ştiinţe antrenând
progresele celeilalte. Din acest punct de vedere, mecanica a constituind un model şi pentru
alte ştiinţe de bază ale naturii !fizica, biologia, chimia", acestea urmând un proces de
matematizare analog.
#a dezvoltarea mecanicii au contribuit unii dintre cei mai mari savanţi ai lumii.
$impla lor enumerare ar necesita prea mult spaţiu. %om aminti totuşi savanţii ce au avut o
contribuţie esenţială la naşterea şi dezvoltarea acestei ştiinţe.
De antichitate sunt legate numele lui Aristotel !&'(&)) î.e.n" şi Arhimede !)'*
)+) î.e.n". ,rimul a enunţat principiul inerţiei iar cel deal doilea este considerat
întemeietorul $taticii.
,erioada -enaşterii conţine şi ea nume mari . Leonardo da Vinci !+(/)+/+0",
Nicolaus Copernic !+(*&+/(&", Johannes epler !+/*++1&2", C.!. "u#$ens !+1)0
+10/" etc.
3ntemeietorii mecanicii clasice rămân însă marii savanţi %alileo %alilei !+/1(
+1()" şi &saac Newton !+1()+*)*". 4alilei stabileşte noţiunile de bază ale cinematicii,
viteza şi acceleraţia, studiază căderea corpurilor, mişcarea pe plan înclinat, formulează
principiul inerţiei la forma actuală şi susţine cu mult cura5 concepţia heliocentrică a lui
6opernic. 6el care e7tinde studiul mecanicii la întreg sistemul planetar şi stabileşte cea
dintâi lege fizică scrisă sub forma unei ecuaţii diferenţiale este, însă, 8e9ton. :l defineşte
principiile fundamentale ale mecanicii şi descoperă legea gravitaţiei universale.
$avanţi de referinţă întâlnim şi în secolele ;%<<;<; . Leonard 'uler !+*2*
+*'&", Jean Le!ond () Alembert !+*+*+*'&", *illiam "amilton !+'2/+'1/", Joseph
Louis La$ran$e !+*/1+'+&", Carl +riedrich %auss !+***+'//", "enri ,oincare
!+'/(+0+)" etc.
Mecanica modernă este legată de numele lui Ma- ,lan. !+'/'+0(*", 'rwin
/chrodin$er !+''*+01+" şi al lui Albert 'instein !+'*0+0//".
3n ţara noastră se disting prin cercetări în domeniul mecanicii /piru "aret !+'/+
+0+)", Andrei &oachimescu !+'1'+0(&", 0raian Lalescu !+'')+0)0", Victor V1lcovici
!+''/+0*2", Caius &acob !+0+2+00+", !adu Voinea etc.
0
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
1.2. ,rincipiile mecanicii clasice
#a baza mecanicii clasice stau un număr de principii !legi sau a7iome" formulate
de <saac 8e9ton în lucrarea sa fundamentală =>Principiile matematice ale filozofiei
naturale? !+1'1". Acestea sunt .
,rincipiul inerţiei !legea < @ a a lui 8e9ton" . AUn corp îşi păstrează starea de
repaus sau de mişcare rectilinie şi uniformă atâta timp cât nu intervin alte forţe care să-i
modifice această stare”
,rincipiul acţiunii 3orţei !legea a << @ a a lui 8e9ton". A Variaţia mişcării este
proporţională cu forţa motoare imprimată şi este dirijată după linia de acţiune a forţei?
,rincipiul acţiunii 4i reacţiunii !legea a <<< @ a a lui 8e9ton" . Aa orice acţiune
corespunde întotdeauna o reacţiune e!ală şi contrară”
,rincipiul paralelo$ramului !corolarul < a lui 8e9ton" . AUn corp su" acţiunea a
două forţe unite descrie dia!onala unui paralelo!ram în acelaşi timp în care ar descrie
laturile su" acţiunile separate ale forţelor”#
Bbservaţii . i" 3n formulările celor patru principii, prin corp se înţelege un punct material
!vezi secţiunea +.(".
ii" 3n legea a <<a masa este considerată constantă !ca de altfel în întreaga mecanică
clasică".
iii" Mişcarea este raportată la un sistem de referinţă absolut şi imobil !fi7".
iv" ,rincipiul al doilea conduce la ecuaţia

→ →
·$ a m

!+.+"
unde m este masa punctului material,

a
acceleraţia sa iar

$
forţa motoare imprimată.
1.5 (ivi6iunile mecanicii clasice
Din punct de vedere metodologic, mecanica ne9toniană se împarte în trei mari
capitole.
<" /tatica @ se ocupă cu echilibrul corpurilor materiale, studiind sistemele de forţe
careşi fac echilibrul precum şi reducerea sistemelor de forţe.
<<" Cinematica @ studiază mişcarea corpurilor fără să ţină seama de forţele care le
acţionează şi de masa lor. 3n cinematică se face un studiu geometric al mişcării
mecanice.
<<<" (inamica @ studiază mişcarea corpurilor cu luarea în considerare a forţelor care
le acţionează şi a masei lor.
1.7. Modele ale mecanicii clasice
,entru simplificarea studiului, în mecanică corpurile reale se înlocuiesc prin
schematizări ale lor, denumite modele. -ezultatele studiului pe modele se e7tind pe
+2
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
corpurile reale în măsura în care acestea corespund condiţiilor luate în considerare la
efectuarea studiului, iar e7perienţa confirmă rezultatele. Modelele mecanicii clasice sunt.
,unctul material @ un punct geometric căruia i se atribuie masă, reprezentând cea
mai mică diviziune dintrun corp, şi care păstrează toate proprietăţile fizice ale corpului cu
negli5area dimensiunilor acestuia.
/istemul de puncte materiale @ o mulţime finită de puncte materiale aflate în
interacţiune şi care ocupă un anumit domeniu finit al spaţiului.
Continuul material @ modelul unui corp la care se admite că orice element de
volum conţine materie, adică are masă.
Corpul solid ri$id 8ri$idul9 un continuu material nedeformabil, oricare ar fi
sistemul de forţe ce acţionează asupra lui.
6orpul solid real suferă deformaţii !elastice şi plastice" pe care însă mecanica
clasică le negli5ează. Colosind aceste modele se va studia separat mecanica punctului
material, a sistemului de puncte materiale şi a solidului rigid.
3n mecanică se utilizează atât clasa mărimilor fundamentale @ spaţiul, timpul, masa
@ dar şi o serie de mărimi derivate cum ar fi forţa, viteza, acceleraţia, impulsul, lucru
mecanic, energia cinetică etc.
++
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2. 'lemente de calcul vectorial
2.1. /calari 4i vectori
Multe mărimi fizice pot fi definite complet prin intermediul unui singur număr
invariabil la alegerea unui anumit reper. Astfel de mărimi se numesc mărimi scalare sau,
mai simplu, scalari. :7emple reprezentative de mărimi scalare folosite în mecanică sunt
masa, timpul, momentul unei forţe faţă de o a7ă, energia mecanică, momentele de inerţie
etc.
Multe alte mărimi fizice prezintă însă un caracter geometric, simpla precizare a
valorii lor numerice nefiind suficientă pentru o caracterizare deplină a mărimii respective.
:ste cazul mărimilor vectoriale !sau al vectorilor". 8u putem concepe disciplina mecanică
fără a discuta despre noţiunile de forţă, moment al unei forţe faţă de un punct, viteză,
acceleraţie, impuls, moment cinetic etc.
%om considera că spaţiul de lucru al Mecanicii clasice este spaţiul euclidian
tridimensional
&
%
. ,entru a preciza poziţia unui punct M în spaţiul
&
%
considerăm
următoarele elemente .
un punct fi7at B al spaţiului
&
%
, numit ori!ine D
distanţa r de la punctul B la punctul M D
un sens de parcurgere al segmentului EBMF şi anume sensul de la B la M.
Distanţa r, astfel determinată, poarta numele de vector de poziţie al punctului M şi
se notează prin

r
sau

&M
. %aloarea absolută !sau modulul" vectorului

r
se notează
prin

r
. ,entru a caracteriza mai bine vectorul

r
ne folosim de trei drepte necoplanare,
perpendiculare în B două câte două, notate prin B7, BG şi Bz, pe care considerăm un sens
de parcurs !sensul pozitiv". 3n partea pozitivă a a7ei B7 considerăm punctul A la distanţa
egală cu unitatea de B. %om nota vectorul de poziţie

&'
al acestui punct prin

i
şil vom
numi versor. ,rocedând la fel pentru a7ele BG şi Bz obţinem versorii

j
şi

(
!figura H
).+". 8otăm prin
) +
, M M
şi
&
M
proiecţiile punctului M pe a7ele B7, BG şi Bz,
respectiv, şi cu 7, G şi z distanţele
) +
, &M &M
şi
&
&M
!considerate cu semnul AI => sau
=>=> după cum punctele
) +
, M M
şi
&
M
se găsesc în partea pozitivă sau negativă a
a7elor B7, BG şi Bz".
Deoarece vectorul
+

&M
are modulul egal cu valoarea absolută a cantităţii ) iar
versorul

i
are modulul 1 vom conveni să notăm
→ →
· i ) &M+
indicând prin aceasta că
vectorul
+

&M
este determinat de scalarul ) şi versorul

i
. Analog,
→ →
· j * &M)
şi
→ →
· ( z &M&
.
,entru vectorul de poziţie

r
al punctului M vom conveni să scriem
+)
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii

→ → → →
+ + · ( z j * i ) r

!).+"
şi vom spune că vectorul

r
are componentele
→ → →
( z j * i ) , ,
iar punctul M coordonatele
7, G, z faţă de a7ele triedrului B7Gz. -eprezentarea !).+" poartă numele de formă analitică
!sau +ipercomple)ă, a vectorului

r
.
Cigura H ).+ Cigura H ).)
De la vectorul de poziţie al punctului arbitrar M se poate face acum pasul către
noţiunea de vector în general. Astfel, considerând punctele M şi 8, vom defini vectorul
→ →
· v M-
not
ca fiind se!mentul orientat M-# ,roiecţiile punctelor M şi 8 pe a7e vor
determina trei vectori
→ → →
( v j v i v
z * )
, , astfel că putem scrie

→ → → →
+ + · ( v j v i v v
z * )
!).)"
Mărimile scalare z * )
v v v , ,
poartă numele de coordonate ale vectorului

v
după
a7ele reperului B7Gz !sau proiecţii ale vectorului

v
". ,unctul M se numeşte punct de
aplicaţie al vectorului

v
iar punctul 8 este e7tremitatea vectorului

v
. Dreapta M8
reprezintă suportul vectorului. Dacă punctul de aplicaţie al vectorului

v
este arbitrar,
atunci vectorul se numeşte li"er. 3n cazul în care punctul de aplicaţie este fi7at vectorul se
numeşte le!at. 3n fine, dacă punctul de aplicaţie al vectorului

v
poate fi ales oriunde pe
dreapta suport, atunci vectorul se numeşte alunecător.
%ectorul la care punctul de aplicaţie coincide cu e7tremitatea poartă numele de
vector nul şi se notează prin

2
. Dacă
→ →
·M- v
, atunci vectorul

-M
, notat

v
, poartă
numele de vector opus vectorului

v
.
2.2. ,roiecţia unui vector pe un plan sau pe o dreaptă
+&
7
G
z
i

J

5

B
r

M
)
M
&
M
+
M
( ) d
v

M
M′
A
A′
8
8′
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
,roiecţia unui vector
→ →
·M- v
pe o dreaptă !d" sau pe un plan !," se obţine prin
proiecţia e7tremităţilor sale pe aceea dreaptă sau pe acel plan. $e obţine astfel câte un nou
vector, al cărui sens va fi determinat prin sensul de deplasare a proiecţiei A> a punctului A
de pe vectorul

v
, când A se deplasează de la M la 8 !figura H ).)".
,roiecţia unui vector

v
pe o a7ă !d", notată prin

v pr
d
, este dată de relaţia

θ cos ⋅ ·
→ →
v v pr
d
!).&"
în care θ reprezintă unghiul format de versorul vectorului

v
şi versorul a7ei !d". 3n
particular, putem scrie că

α cos
→ →
· · v v pr v
&) ) ,
β cos
→ →
· · v v pr v
&* * ,
γ cos
→ →
· · v v pr v
z & z
!).("
unde
γ β α , ,
sunt unghiurile formate de versorul vectorului

v
cu versorii

i
,

j
,

(
ai
a7elor de coordonate !figura H ).&".
Deoarece + cos cos cos
) ) )
· + + γ β α , obţinem că .

) ) ) )
z * )
v v v v + + ·
!)./"
Cigura H ).& Cigura H ).(
Bbservaţia i" Daca
→ →
·M- v
si ( )
M M M
z * ) M , , , ( )
- - -
z * ) - , , , atunci

( ) ( ) ( )
→ → → →
− + − + − · ( z z j * * i ) ) v
M - M - M -
!).1"
2.5. Operaţii cu vectori liberi
+(
α
β
v

γ
G
v
z
v
7
v
z
G
7
y
x
A
D
C
a
c
b
K
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
2.5.1. Adunarea vectorilor liberi
(e3iniţia 2.1. Cie
→ → → →
+ + · ( a j a i a a
z * )
şi
→ → → →
+ + · ( " j " i " "
z * )
doi vectori liberi
arbitrari. %ectorul

c
dat prin relaţia

( ) ( ) ( )
→ → → →
+ + + + + · ( " a j " a i " a c
z z * * ) )
!).1"
poartă numele de vector sumă a vectorilor

a
şi

"
iar operaţia prin care

c
se obţine din

a
şi

"
se numeşte adunarea vectorilor.
Bperaţia de adunare este susceptibilă de a avea o reprezentare geometrică de o
mare valoare practică. %ectorul

c
este segmental diri5at

'.
care coincide cu diagonala
trecând prin A a paralelogramului construit pe vectori
→ →
·'/ a
şi
→ →
· '0 "
ca laturi !figura
H ).(". 6onstrucţia astfel obţinută se numeşte re!ula paralelo!ramului.
Bbservaţii . i" %ectorul sumă
→ → →
+ · " a c
poate fi obţinut şi în alt mod. Astfel, deplasând
vectorii

a
şi

"
paralel cu direcţia lor astfel încât punctul de aplicaţie al vectorului

"

coincidă cu e7tremitatea vectorului

a
vom găsi că vectorul sumă

c
este vectorul ce leagă
punctul de aplicaţie al vectorului

a
de e7tremitatea vectorului

"
. -egula de sumare
astfel obţinută se numeşte re!ula triun!+iului !figura H )./".
ii" -egula triughiului poate fi e7tinsă în cazul unui număr de n vectori
n a a a
→ → →
,..., , ) +
,
) ,
L
≥ ∈ n - n . %ectorul sumă

·
→ →
·
n
i
i a c
+
este vectorul care închide conturul poligonal
format din vectorii puşi cap la cap întro ordine oarecare, începând cu punctul de aplicaţie
al primului dintre ei şi sfârşind cu e7tremitatea ultimului. Astfel, în figura H ).1 este
prezentată regula poligonului pentru cazul a trei vectori
& ) + , ,
→ → →
a a a
. Brdinea de sumare
este indiferentă.
Cigura H )./ Cigura H ).1
iii" Adunarea vectorilor liberi are următoarele proprietăţi.
+" :ste asociativă, adică
( )
→ → → → → → → → →

,
_

¸
¸
+ + · +
,
_

¸
¸
+ c " a c " a c " a , , ,
D
)" :ste comutativa, adică
( )
→ → → → → →
∀ + · + " a a " " a , ,
D
&" %ectorul nul,

2
, este element neutru .
( )
→ → → → → →
∀ · + · + a a a a , 2 2
D
+/
a
b
c
a
b
c
+
a

)
a

&
a

& ) +
a a a c
   
+ + ·
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
("
( ) ( )
→ →
− ∃ ∀ a a,
!numit opusul lui

a
" astfel ca
→ → → → →
· + − · − + 2 " ! " ! a a a a
.
4ăsim astfel că operaţia de adunare determină pe mulţimea vectorilor liberi % o
structură de grup comutativ. %om nota acest grup cu !%, I". 3n acest grup ecuaţia
→ → →
· + " ) a
are o unică soluţie pe care o notăm prin
→ → →
· − ) a "
şi pe care o numim diferenţa
dintre vectorii

a
şi

"
!figura H ).*".
Cigura H ).* Cigura H ).'
2.5.2. :nmulţirea unui vector liber cu un scalar
(e3iniţia 2.2 . Cie 1 ∈ λ şi
V a ∈

. Aplicaţia
→ →
⋅ →
,
_

¸
¸
→ × ⋅ a a V V 1 λ λ, , . M M
poartă numele de înmulţire cu scalari#
Bbservaţii . iv" ,rin

⋅ a λ
înţelegem un vector liber construit astfel.
+" dacă 2 ≠ λ şi
→ →
≠ 2 a
, atunci

⋅ a λ
este un vector liber care are aceiaşi direcţie cu
vectorul

a
, acelaşi sens cu

a
dacă 2 > λ sau sens contrar lui

a
dacă 2 < λ şi
lungimea egală cu

⋅ a λ
!figura H ).'".
)" dacă 2 · λ sau
→ →
· 2 a
, atunci
→ →
· ⋅ 2 a λ
.
v" 3nmulţirea vectorilor liberi cu scalari are următoarele proprietăţi .
+"
( )
→ → → →
∀ · ⋅ · ⋅ a a a a , + +
D
)"
( ) ( ) ( ) V a 1 a a ∈ ∀ ∈ ∀ ⋅ ⋅ ·
,
_

¸
¸
⋅ ⋅
→ → →
, , , β α β α β α
D
&"
( ) ( ) ( ) V a 1 a a a ∈ ∀ ∈ ∀ ⋅ + ⋅ · ⋅ +
→ → → →
, , , β α β α β α
D
("
( ) V " a 1 " a " a ∈ ∈ ∀ ⋅ + ⋅ ·
,
_

¸
¸
+ ⋅
→ → → → → →
, , , α α α α
.
(e3iniţia 2.5 . Cie vectorul liber

a
. %ectorul

u
, definit prin




⋅ · a
a
u
+
!).'"
poarta numele de versor al vectorului

a
.
+1
A
B
D
a
a
-
b b
b
a
a
" 2 ! a > λ ⋅ α

" 2 ! a < λ ⋅ α

" 2 ! a · λ ⋅ α

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
Bbservaţii . vi" %ersorul

u
are aceiaşi direcţie şi sens cu vectorul

a
şi modulul egal cu
unitatea.
vii" Nn mod foarte util de a proiecta un vector liber

a
pe a7ele unui reper cartezian B7Gz ,
utilizat în capitolele următoare , este dat de următorul algoritm !vezi şi figura H ).0" .
se consideră o direcţie M8 paralelă cu direcţia vectorului

a
astfel încât se cunosc
coordonatele ( )
M M M
z * ) , , şi ( )
- - -
z * ) , , ale punctelor M şi 8 D

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
) ) )
+
M - M - M -
M - M - M -
M-
z z * * ) )
( z z j * * i ) )
M-
M-
u
− + − + −
− + − + −
· ⋅ ·
→ → →



D
deoarece
M- M- u a a a
a
u
→ → → →


⋅ · ⇔ ⋅ ·
+
, obţinem că
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
1
]
1

¸

− + − + − ⋅
− + − + −
·
→ → →


( z z j * * i ) )
z z * * ) )
a
a
M - M - M -
M - M - M -
) ) )

2.5.5. ,rodusul scalar 8interior9 a doi vectori liberi
(e3iniţia 2.7. Cie vectorii

a
şi

"
. Nnghiul
[ ] π ϕ , 2 ∈
determinat de două drepte
paralele cu direcţiile vectorilor

a
şi

"
, duse prin acelaşi punct B, poartă numele de un!+i
al vectorilor

a
şi

"
!figura H ).+2".
Cigura H ).0 Cigura H ).+2
(e3iniţia 2.; . Cie vectorii liberi
→ → → →
+ + · ( a j a i a a
z * )
şi
→ → → →
+ + · ( " j " i " "
z * )
.
%om numi produs scalar a celor doi vectori mărimea scalară notată
→ →
⋅ " a
şi definită prin
relaţia

z z * * ) )
" a " a " a " a + + · ⋅
→ →

!).0"
+*
B
M8
u

( )
M M M
z , G , 7 M
( )
8 8 8
z , G , 7 8
a

z
G
7
ϕ
B
a

b

a

b

Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
Bbservaţii . viii" Din definiţia )./ rezultă următoarele proprietăţi ale produsului scalar .
+" 6omutativitatea .
( ) V " a a " " a ∈ ∀ ⋅ · ⋅
→ → → → → →
, ,
D
)" Distributivitatea faţă de adunare .
( ) V c " a c a " a c " a ∈ ∀ ⋅ + ⋅ ·
,
_

¸
¸
+ ⋅
→ → → → → → → → → →
, , ,
.
i7" ,lecând de la definiţia !).0" se poate deduce următoarea e7presie geometrică a
produsului scalar .

,
_

¸
¸
⋅ · ⋅
→ → → → → →
" a " a " a , cos

!).+2"
Din formula !).+2" se obţin şi alte proprietăţi ale produsului scalar .
&"
→ → → → → → →
⊥ ⇒ · ⋅ ≠ " a " a " a 2 , 2 ,
D
("
( ) V a a a ∈ ∀ · ⋅ · ⋅
→ → → → →
, 2 2 2
D
/" ,rodusul scalar poate fi un scalar pozitiv, negativ sau nul după cum unghiul dintre
cei doi vectori este mai mic, mai mare sau egal cu
)
π
D
1"
( ) V a a a a a ∈ ∀ · · ⋅
→ → → →
,
)
)
D
*" 6u versorii
→ → →
( j i , ,
ai a7elor reperului cartezian B7Gz se pot forma următoarele
produse scalare .
2 , + · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ⋅
→ → → → → → → → → → → →
i ( ( j j i ( ( j j i i
.
2.5.7. ,rodusul vectorial 8e-terior9 a doi vectori liberi
(e3iniţia 2.< . Cie vectorii liberi
→ → → →
+ + · ( a j a i a a
z * )
şi
→ → → →
+ + · ( " j " i " "
z * )
.
%om numi produs vectorial al vectorului

a
prin vectorul

"
, şi vom nota
→ →
×" a
, ca fiind
vectorul

c
ale cărui proiecţii pe a7ele reperului B7Gz sunt .
) * * ) z z ) ) z * * z z * )
" a " a c " a " a c " a " a c − · − · − · , ,

!).++"
Bbservaţii . 7" ,unând vectorul

c
sub forma
( ) ( ) ( )
→ → → →
− + − + − · ( " a " a j " a " a i " a " a c
) * * ) z ) ) z * z z *
observăm că el este egal cu determinantul

z * )
z * )
" " "
a a a
( j i
c
→ → →

·

!).+)"
dezvoltat după elementele primei linii.
+'
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
7i" Colosind definiţia ).1 deducem următoarea regulă de determinare a produsului vectorial
dintre vectorii

a
şi

"
.
Produsul vectorial
→ → →
× · " a c
este un vector de modul

,
_

¸
¸

→ → → →
" a " a , sin
2
perpendicular pe am"ii factori şi dirijat astfel încât triedrul

,
_

¸
¸
→ → →
c " a , ,
să fie drept2 adică
rotaţia vectorului

a
în planul

,
_

¸
¸
→ →
" a,
cu un un!+i cel mult e!al cu
π
pentru a-l
suprapune peste

"
să coincidă ca sens cu sensul vectorului

c
3vezi fi!ura 4 5#66,#
7ii" ,rodusul vectorial are următoarele proprietăţi .
+" 'nticomutativitate .
( ) V " a a " " a ∈ ∀ × − · ×
→ → → → → →
, ,
D
)" 0istri"utivitate faţă de adunare .
( ) V c " a c a " a c " a ∈ ∀ × + × ·
,
_

¸
¸
+ ×
→ → → → → → → → → →
, , ,
D
&"
( ) ( ) V " a 1 " a " a " a ∈ ∀ ∈ ∀
,
_

¸
¸
× · ×
,
_

¸
¸
⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → → → → → → →
, , , λ λ λ λ
D
("
( ) V a a a ∈ ∀ · × · ×
→ → → → → →
, 2 2 2
D
/"
( ) 1 " a ∈ ∃ ⇔ · ×
→ → →
λ 2
astfel încât
→ →
· " a λ
D
1" Dacă
→ →
≠ " a λ
, atunci
→ →
×" a
reprezintă aria paralelogramului construit pe vectorii

a
şi

"
!vezi figura H ).++".
2.5.;. (ublul produs vectorial a trei vectori liberi
(e3iniţia 2.= . Cie vectorii liberi
→ → →
c " a , ,
. %ectorul

,
_

¸
¸
× × ·
→ → → →
c " a 7
se numeşte
du"lu produs vectorial al celor trei vectori#
Bbservaţii . 7iii" Colosind proprietăţile produsului scalar şi ale produsului vectorial se
poate demonstra relaţia .

,
_

¸
¸
⋅ ⋅ −
,
_

¸
¸
⋅ ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ×
→ → → → → → → → →
" a c c a " c " a
!).+&"
7iv" %ectorul

7
din definiţia ).* este un vector coplanar cu vectorii

"
şi

c
.
2.5.<. ,rodusul mi-t a trei vectori liberi
(e3iniţia 2.> . Ciind daţi vectorii liberi
→ → →
c " a , ,
, mărimea scalară

,
_

¸
¸
× ⋅
→ → →
c " a

poartă numele de produs mi)t al celor trei vectori#
Bbservaţii . 7iv" Colosind !).+)" şi definiţia produsului scalar obţinem că .

z * )
z * )
z * )
c c c
" " "
a a a
c " a ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → →

!).+("
+0
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
7v" Dacă
→ → →
c " a , ,
sunt vectori necoplanari, atunci modulul produsului mi7t reprezintă
volumul paralelipipedului ce se poate construi pe cei trei vectori consideraţi cu punctul de
aplicaţie comun !figura H ).+)".
Cigura H ).++ Cigura H ).+)
7vi" ,rodusul mi7t are următoarele proprietăţi .
+"
( ) V c " a a c " " a c c " a ∈ ∀
,
_

¸
¸
× ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → → → → → → → → → → →
, , ,
D
)"
( ) V c " a " c a c " a ∈ ∀
,
_

¸
¸
× ⋅ − ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → → → → → → → →
, , ,
D
&"
( ) ( ) V c " a 1 c " a c " a c " a ∈ ∀ ∈ ∀
,
_

¸
¸
× ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → → → → → → → → → → →
, , , , λ λ λ λ
D
("
( ) V c " a a c " a c " a c " a a ∈ ∀
,
_

¸
¸
× ⋅ +
,
_

¸
¸
× ⋅ ·
,
_

¸
¸
× ⋅
,
_

¸
¸
+
→ → → → → → → → → → → → → →
, , , , ) + ) + ) +
D
/"
⇔ ·
,
_

¸
¸
× ⋅
→ → →
2 c " a
i"
→ →
· 2 a
sau
→ →
· 2 "
sau
→ →
· 2 c
D
ii"
→ → →
c " a , ,
sunt coplanari D
iii"
( ) 1 ∈ ∃λ
astfel încât
→ →
· c " λ
.
7vii" B notaţie folosită pentru produsul mi7t

,
_

¸
¸
× ⋅
→ → →
c " a
este

,
_

¸
¸
→ → →
c " a , ,
.
)2
ϕ
B
A
O
b a


×
a

e

b

o
A
B
6
ϕ
c

b

a

c b d

 
× ·
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
5. !educerea sistemelor de 3orţe
5.1. +orţe 4i sisteme de 3orţe
,rin 3orţă se înţelege o mărime fizică vectorială ce măsoară interacţiunea
mecanică dintre corpurile materiale şi care caracterizează transmiterea mişcării de la un
corp către un altul. Ciind o mărime vectorială forţa are toate atributele unui vector. punct
de aplicaţie, direcţie, sens şi modul.
6ele mai întâlnite forţe în natură sunt greutatea corpurilor, forţa atracţiei
universale, forţele de frecare, forţele elastice, forţele electromagnetice etc.
Corţele ce se e7ercită asupra unui sistem material se împart în.
forţe e)terioare @ dacă sunt e7ercitate de corpurile din afara sistemului studiat
asupra corpurilor din sistemD
forţe interioare @ dacă sunt e7ercitate între părţile componente ale aceluiaşi
sistem material.
#a rândul lor, forţele e7terioare se împart în forţe direct aplicate !de e7emplu forţa
de greutate" şi forţe de legătură !datorate restricţiilor de natură geometrică impuse
corpurilor"
Hotalitatea forţelor ce acţionează asupra unui corp material se numeşte sistem de forţe.
Două sisteme de forţe se numesc ec+ivalente dacă sub acţiunea fiecăruia dintre ele
corpul are aceiaşi stare mecanică.
Brice forţă care acţionează asupra unui solid rigid are caracterul unui vector
alunecător, adică prin alunecarea pe suportul ei efectul forţei asupra rigidului rămâne
acelaşi.
,entru a caracteriza mai bine efectul unei forţe asupra unui rigid este necesar să se
introducă şi noţiunile de moment al unei forţe în raport cu un punct şi de moment al unei
forţe în raport cu o a7ă.
5.2. Momentul unei 3orţe ?n raport cu un punct 8pol9
5.2.1. (e3iniţie
)+
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
(e3iniţia 5.1. ,rin definiţie, momentul unei forţe

F
în raport cu un punct & este
dat de produsul vectorial dintre vectorul de poziţie

r
al punctului de aplicaţie A al forţei
şi vectorul

F
, adică

→ → → →
× ·

,
_

¸
¸
F r F MO

!&.+"
Momentul

,
_

¸
¸→ →
F MO
este un vector legat, aplicat în punctul B !figura H &.+". :l
este
perpendicular pe planul determinat de

r
şi

F
, are sensul dat de regula burghiului drept şi
modulul.

d F sin F r F , r sin F r F r F MO ⋅ · α ⋅ ·

,
_

¸
¸
⋅ · × ·

,
_

¸
¸ → → → → → → → → → → →

!&.)"
unde distanţa d !de la punctul B la suportul forţei

F
" se numeşte "raţul forţei.
Cigura H &.+ Cigura H &.)
8otând cu z y x
F , F , F
proiecţiile forţei

F
pe a7ele reperului cartezian B7Gz şi
cu )2 *2 z coordonatele punctului A de aplicaţie al forţei, se obţine următoarea e7presie
analitică a momentului

,
_

¸
¸→ →
F MO
.

( ) ( ) ( )
→ → →
→ → →
→ → → →
− + − + − · · × ·

,
_

¸
¸
k F y F x j F x F z i zF F y
F F F
z y x
k j i
F r F M
x y z x y z
z y x
O

!&.&"
5.2.2. ,roprietăţi ale momentului unei 3orţe ?n raport cu un punct
,19 Momentul unei forţe în raport cu un punct este nul dacă şi numai dacă suportul forţei
trece prin acel punct !deoarece braţul forţei este nul".
))

( ) d
F

A
O
F

B

d
F

r

A α
B
( ) F M
 
2
Mecanică teoretică – teorie şi aplicaţii
,29 Momentul unei forţe în raport cu un punct nu se modi3ică dacă forţa îşi deplasează
punctul de aplicaţie în lungul suportului ei.
Demonstraţie !vezi figura H &.)". Cie A şi K două puncte pe suportul !d" al forţei

F
. Dacă
forţa este aplicată în A, atunci
→ → → →
× ·

,
_

¸
¸
F OA F MO
. ,entru forţa aplicată în K avem că
→ → → → → → → → → → → → →
× · × + × · ×

,
_

¸
¸
+ · × ·

,
_

¸
¸
F OA F AB F OA F AB OA F OB F MO
,
deoarece
→ →
F // AB
.
,59 Momentul unei forţe în raport cu un punct !pol" se modi3ică odată cu modificarea
polului.
Demonstraţie !vezi figura H &.&". $e consideră punctele B şi B>. 3n conformitate cu
definiţia &.+ putem scrie că
→ → → →
× ·

,
_

¸
¸
F OA F MO
si
+ × · ×

,
_

¸
¸
+ · × ·

,
_

¸
¸ → → → → → → → → →
F OA F OA O ' O F A ' O F M ' O
→ →
×F O ' O
.
-ezultă că.

→ → → → → →
× +

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
F O ' O F M F M
O ' O
!&.("
Momentul forţei

F
în raport cu polul B> rămâne neschimbat doar dacă B>B OO !d".
5.5. Momentul unei 3orţe ?n raport cu o a-ă
(e3iniţia 5.2 . ,rin definiţie, momentul unei forţe

$
în raport cu o a)ă ! ∆" este
dat de proiecţia pe a7ă a momentului forţei

$
în raport cu un punct B oarecare al a7ei,
adică.

,
_

¸
¸
· ⋅
,
_

¸
¸
× · ⋅
,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸

→ → →

→ → →

→ → → → →



u $ r u $ r u $ M $ M pr $ M & & , ,
!&./"
unde prin


u
sa notat versorul a7ei ! ∆".
Bbservaţii. i" Definiţia dată momentului unei forţe faţă de o a7ă are sens deoarece
considerând un punct B>, diferit de B, situat pe a7a ! ∆"vom obţine aceiaşi valoare pentru
scalarul

,
_

¸
¸


$ M
!vezi figura H &.(". 3ntradevăr.

,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸
+
,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸
+ ·
,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸


→ → → → → → → → → → → → → →

$ M u $ r u $ & & u $ r & & u $ r $ M , , , , P , , P , , P P
,
deoarece
→ →
u & & OO P
.
ii" Dacă considerăm că a7a ! ∆" coincide cu a7a B7 a reperului B7Gz şi că forţa

$
se aplică în A!7, G, z", atunci
)&