You are on page 1of 3
Clasificarea vinurilor Vinul este o bãuturã alcoolicã naturalã obþinutã prin fermentarea mustului de struguri. Fermentaþia alcoolicã se poate realiza împreunã cu pãrþile solide ale mustului (pieliþã, seminþe, ciorchini), în cazul obþinerii vinurilor roºii ºi aromate. Noþiunea de vin se atribuie ºi bãuturilor obþinute prin fermentarea strugurilor stafidiþi în vie, când aceºtia ajung în faza de supracoacere. Conform legislaþiei viticole din þara noastrã, clasificarea vinurilor se bazeazã pe compoziþia chimicã a lor, însuºirile gustativ olfactive, modul de obþinere ºi destinaþia vinurilor. În funcþie de destinaþia vinurilor, acestea se grupeazã în: vinuri de consum; produse pe bazã de struguri, must ºi vin. Numãrul mare de vinuri ºi diversitatea lor apãrute ca urmare a folosirii materiilor prime ºi tehnologiilor de vinificare variate, precum ºi anumite considerente de ordin economic au determinat elaborarea unor clasificãri. În funcþie de indicii fizico-chimici vinurile din struguri se clasificã în: vinuri liniºtite (de masã), cu un conþinut între 8,5 ºi 14% vol. alcool; vinuri efervescente, care sunt spumoase sau gazificate ºi spumante, au un conþinut între 8,5 ºi 14% vol. alcool; vinuri tari, au un conþinut între 16 ºi 21% vol. alcool; vinuri de desert (nectar), au un conþinut între 14 ºi 17% vol. alcool; vinuri aromatizate, au un conþinut între 9 ºi 20% vol. alcool. În funcþie de compoziþia ampelograficã, vinurile se împart în: vinuri de soi obþinute dintr-un singur soi de struguri, se permite folosirea din alte soiuri ampelografice de struguri, de aceeaºi specie botanicã ºi culoare a boabelor, dar nu mai mult de 15%; vinuri cupajate obþinute din vinuri brute obþinute din mai multe soiuri, în anumite proporþii bine determinate, prin intermediul amestecului între ele; vinuri sepajate obþinute prin vinificarea în amestec a diferitelor soiuri de struguri de aceeaºi specie botanicã, în proporþii bine stabilite pentru fiecare denumire de vin. În funcþie de calitate se disting: 1. Vinuri de consum curent obþinute din struguri dupã o tehnologie generalã, cu un conþinutul de alcool de cel puþin 8,5% vol. alcool, ele se împart în: vinuri tinere obþinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general acceptate sau originale, se comercializeazã îmbuteliate sau în vrac, în anul de recoltare a strugurilor; 2 vinuri obiºnuite obþinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general acceptate de toþi, se îmbuteliazã de la 1 ianuarie anul urmãtor recoltei. 2. Vinuri de calitate superioarã obþinute din soiuri cu însuºiri calitative superioare, dupã o tehnologie tradiþionalã, cu maturitatea ulterioarã de cel puþin 6 luni, au un conþinut de alcool de minimum 10% vol. alcool, ele se împart în: vinuri mature obþinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora, cu aplicarea unei tehnologii speciale sau acceptate de toþi cu condiþia unei maturãri pe parcursul a 6 luni; vinuri de oenotecã (colecþie) sunt vinuri de calitate superioarã, care dupã încheierea ciclului tehnologic de producþie, inclusiv maturitatea în recipiente staþionare, suplimentar se învechesc cel puþin 2,5 ani; vinuri cu denumire de origine sunt vinuri de calitate înaltã cu proprietãþi organoleptice înalte, se produc conform tehnologiei originale din struguri de soi cultivate în podgoriile strict delimitate, în condiþiile ecologice specifice locului concret indicat în denumirea vinului. În funcþie de tehnologia obþinerii se disting vinuri: Vinuri naturale obþinute prin fermentaþiei alcoolicã completã sau parþialã a strugurilor, mustului sau mustuielii, care conþine alcool etilic de provenienþã exclusiv endogenã (naturalã), iar dupã conþinutul de zahãr acestea se împart în vinuri seci, demiseci ºi demidulci; Vinuri speciale sunt vinuri preparate din struguri, must, mustuialã sau vinuri brute prin aplicarea procedeelor tehnologice speciale care imprimã vinului calitãþi speciale. Vinurile de consum în funcþie de calitatea lor, se grupeazã în: vinuri de consum curent (VCC) au concentraþia alcoolicã de 8-10% vol. alcool, se obþin din soiuri de mare productivitate, cultivate în areale specializate, în vii rãsleþe sau din struguri de masã, din acestea fac parte: vinul de masã (VM), cu tãria de 8,5-9,5% vol. alcool; vinul de masã superior (VMS), cu tãria de peste 9,5% vol. alcool. vinuri de calitate superioarã (VS) au concentraþia alcoolicã minimã de 11,5% vol. alcool, se obþin din soiuri cu însuºiri tehnologice superioare, cultivate în areale delimitate ºi consacrate, care aplicã o tehnologie proprie, din acestea fac parte: vinul de calitate superioarã (VS) obþinute în anumite podgorii, cu tãria de minimã de 11,5% vol. alcool, vinurile poartã denumirea podgoriei; vinul de calitate cu denumire de origine controlatã (DOC) obþinute în anumite podgorii, se disting prin originalitatea zonei de producere, de soi, de sortimentul de soiuri, de modul de culturã ºi de tehnologia folositã, provin din struguri cu un conþinut de zaharuri de minimum de 180g/l; vinuri de calitate cu denumire de origine ºi trepte de calitate (DOCC) sunt obþinute pe areale restrânse, dupã reguli severe, la recoltare strugurii trebuie sã conþinã zahãr, minimum 196g/l, iar la producerea acestor vinuri se respectã trei trepte de calitate: recoltare la maturitate deplinã, strugurii trebuie sã conþinã zahãr minimum 196g/l, iar vinurile sunt DOCC-CMD; recoltare la maturitatea de înnobilare, strugurii trebuie sã conþinã zahãr minimum 220g/l, la strugurii albi ºi minimum 204g/l la strugurii roºii, iar vinurile sunt DOCC- CT; recoltare la stafidirea strugurilor, strugurii trebuie sã conþinã zahãr minimum 240 g/l, cu atac de mucegai nobil sau stafidiþii, iar vinurile sunt DOCC-CIB. 3 vinuri hibride, se obþin din struguri hibrizi direct producãtori (HPD), sunt folosiþi în consumul familial, pentru obþinerea de oþet alimentar ºi pentru obþinerea distilatelor. Dupã culoare, vinurile se împart în: vinuri albe; vinuri roze; vinuri roºii. Dupã conþinutul în zaharuri, vinurile se clasificã în: seci, cu maxim 4g/l zahãr; demiseci, cu 4,1-12g/l zahãr; demidulci, cu 12,1-50g/l zahãr; dulci, cu peste 50g/l zahãr. Dupã caracterul aromatic, vinurile se împart în: nearomate; aromate. vinuri speciale obþinute din must sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente, prezentând unele caracteristici ale materiilor prime folosite ºi a tehnologiilor aplicate, sunt vinuri efervescente, aromatizate sau nearomatizate, alcoolice sau nealcoolice: vinuri spumante este vinul care conþine dioxid de carbon de origine endogenã, obþinut prin fermentare naturalã a mustului, care dezvoltã în sticlã o presiune de 3,5 bari, la temperatura de 20 oC, tãria alcoolicã de 11-12% vol. alcool, se împart în: vinuri spumante fermentate în butelii; vinuri spumante fermentate în rezervoare ºi transvazat în butelii; vinuri spumante fermentate în rezervoare. În funcþie de conþinutul în zahãr al vinurilor spumante, acestea pot fi: - extra brute, între 0-6g zahãr/l; - brute, între 6-15g zahãr/l; - extra seci, între 12-20g zahãr/l; - seci,