You are on page 1of 20

ELECTROSECURITATEA

Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.

ELECTROSECURITATEA

Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii

 loc de munca putin periculos;  loc de munca periculos;  loc de munca foarte periculos.

umiditatea relativă a aerului.pardoseală (amplasament) izolantă. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 15-30ºC.ELECTROSECURITATEA Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : . . .

ELECTROSECURITATEA Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : . .parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. grafit) .umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. . . . pământ).prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal.prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman.pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton.

.părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare.prezenţă de agenţi corozivi.umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. . .ELECTROSECURITATEA Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: .

ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa Atingere directa = atingere de către om nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al părţilor active ale unei instalaţii electrice. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice mijloace (măsuri) tehnice iar după caz şi mijloace (măsuri) organizatorice. .

îngrădiri cu plasă metalică. c) . .îngrădiri cu pereţi şi uşi pline. . . b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin carcasare).îngrădiri cu balustradă.îngrădiri fixe – pot fi de trei categorii: .îngrădiri mobile – se folosesc pentru protecţia persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţii electrice .ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa Masuri tehnice (reglementate in standarde si in Regulamentele de exploatare-intretinere a instalatiilor electrice) a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice).

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pământ şi în scurtcircuit . . g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante se aplică atât la lucrări în instalaţii scoase de sub tensiune cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice. e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune.ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate. Lucrările fără scoaterea de sub tensiune se efectuează de personal autorizat pentru lucru sub tensiune.

indicatoare de corespondenţă a fazelor.cleşti electroizolanţi.teci sau degetare electroizolante. . .ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa Mijloacele de protecţie electroizolante sunt: . .mănuşi şi cizme electroizolante. . . .prăjini electroizolante. . .pălării electroizolante.plăci şi folii electroizolante.indicatoare de tensiune. .platforme electroizolante.scule cu mâner electroizolant.carcase electroizolante. . .

executarea verificărilor periodice privind starea echipamentelor şi modul de aplicare şi respectare a măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe. Un rol deosebit îl au instrucţiunile de intervenţie în caz de avarii. instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITI. dispoziţii verbale (DV) sau procese verbale (PV). . explozii şi incendii şi efectuarea exerciţiilor practice de intervenţie în asemenea situaţii. accidente.R. obligaţii de serviciu (OS) sau pe propria răspundere (P.ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa • • • • • • Masuri organizatorice: admitere la lucru pentru executarea de intervenţie la instalaţii electrice numai a personalului calificat autorizat şi instruit pentru lucrările specifice.) delimitarea materială a locurilor de muncă. eşalonarea operaţiilor de intervenţie în instalaţiile electrice şi respectarea succesiunii manevrelor conform regulamentelor de manevră.PM).S). elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice pentru intervenţii în instalaţii electrice şi instruirea personalului cu aceste instrucţiuni. executarea intervenţiilor numai în baza documentelor de acces în instalaţii: autorizaţie de lucru scrise (AL). atribuţii de serviciu (A.

Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnică. . Este interzisă înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta Atingere indirectă = atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric.

ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta  Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.  Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se asigure deconectarea sectorului defect (partea instalaţiei sau echipamentului la care a apărut defectul) în decurs de maxim 3 secunde.  De regulă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie care constituie un anumit sistem de protecţie. .

c) legarea la nul de protecţie se realizează prin racordarea elementelor la care trebuie să se prevadă o protecţie împotiva electrocutării prin atingere indirectă la punctul de nul al sursei de energie .ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta Masuri tehnice a) alimentarea la tensiune redusă b) legarea la priza de pământ se realizează prin racordarea elementelor protejate împotriva electrocutării prin atingere indirectă la priza de pământ.

ELECTROSECURITATEA Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta Masuri tehnice d) izolarea suplimentară de protecţie e) izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant între om şi pământ. respectiv părţile conductoare care se află în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt în zona de manipulare a omului. . f) separarea de protecţie se realizează atunci când circuitul de lucru al echipamentului electric este separat galvanic de reţeaua de alimentare cu energie electrică şi izolat faţă de pământ. g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase.

urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric.  Primul caz de electrocuţie accidentată a fost semnalat în 1897.ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare  Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. .  Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale.

pentru un timp mai mare de 3 secunde. 30 mA dacă se consideră R = 0 Ω 10 mA dacă se consideră R = 3000 Ω .ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare Se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.

mai ales în cazul unei electrocutări.m.  Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli:  intervenţia după un minut creează şanse de salvare 95%.  intervenţia după două minute creează şanse de salvare 90%. salvează accidentatul.d.a.  .ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare Intervenţia imediată şi competentă în cazul unui accident.  intervenţia după patru minute creează şanse de salvare 50% ş.

luarea primelor masuri in caz de incendiu sau avarii tehnice. . .transportarea corecta a unui ranit.oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura.aducerea la viata a accidentatului.ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare Cateva masuri immediate ce trebuiesc cunoscute de personalul ce lucreaza in instalatiile electrice: . . . .primul ajutor in caz de stop cardiorespirator.

4. 2.ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare Metoda de respiratie artificiala: 1. reanimarea cardiorespiratorie. respiraţia artificială prin insuflare cu aparate mecanice. respiraţia gură la gură şi masajul cardiac extern. metoda Sylvester. metoda Schaefeer. 3. .

Operaţia se va prelungi până readucerea la viaţă a victimei sau până la ordonarea întreruperii ei de către medic.ELECTROSECURITATEA Primul ajutor in caz de electrocutare Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decât de medic. singurul care poate hotărî asupra stării accidentatului. încât să se poată acţiona în caz de nevoie.  .  Supravegherea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel.