You are on page 1of 10

ASPIRINA

Sau

Acidul acetilsalicilic

{
Elv. Petrie Adriana

Structura : Formula Chimica : C6H4(OOCCH3)CO2H Aspect : acid solid folosit ca analgezic .

!cesta. s-a apucat să acetilieze acidul salicilic. /ra cerută din ce %n ce mai mult. %n anul '(12. care p"nă atunci satisfăcuse numai fantezia unor cercetători de laborator. la scală industrială. 0olna ii o cerau. făceau să scadă temperatura %ntocmai ca şi salcina. un medicament. din Strassbourg. adiministrat bolna ilor reumatici care febricitau. !tunci. iniţial.Scurt istoric : Farmacistul alsacian. . care %ntre timp căpătase denumirea de salicină. astfel ca acesta să fie preparat in cantităţi %ndestulatoare. !ceata a a ut loc abia %n '()* c"nd #.medicii o prescriau.Frédéric Gerhardt. Substanţa.er au demonstrat să acidul acetilo-salicilic. Feli$ 3ofmann. Calea catre obţinerea aspirinei fusese strabătută. Folosind anhidra acetică şi iaraşi acidul sulfuric a obţinut ceea ce la analiza chimică s-a do odit a fi acidul acetilo-salicilic.usen. Stri. -i deoarece. Charles. toate a eau aceeaşi structură chimică de bază. dar numai c"ţi a farmacişti puteau să acetileze acidul salicilic. a fost botezat !S56+67!. de ine. a reuşit să elaboreze un proces tehnologic pentru obţinerea acidului salicilic acetilat. 5entru ca era obţinut prin acetilarea acidului salicilic şi. -i incă un medicament bun. &ai trebuia consacrarea. acesta fusese preparat prin o$idarea aldehidei salicilice din Spirea. pe această cale. aldehida salicilică din s"nziene şi substanţa lui #erou$. peste noapte. acidul salicilic. dar de mai mare intensitate. de enea un articol comercial i s-a dat o denumire adec ată. +ien şi S. chimist la firma 0a4er din #e er.

aspirinei i-au fost atribuite noi efecte= pre enirea cancerului de pancreas.!spirina pre ine agregarea plachetelor sanguine 9care au rol in oprirea s"ngerarilor:. dureri musculare. pre enirea anumitor tipuri de cataracta.in acest moti este folosită %n pre enirea trombozelor 9coagularea s"ngelui %n artere sau ene: a "nd un rol important %n pre enirea infarctului miocardic. dureri postoperatorii. scăderea riscului de recidi a a cancerului de colon sau rectal.indicata %n reumatismul articular acut sau alte afecţiuni articulare inflamatorii acute -!ntiagregant plachetar . -!nalgezic 9inlatura durerea: . ne ralgii.Proproetati : !spirina are multe efecte de8a binecunoscute. . <n ultimii ani. pre enirea migrenelor se ere. dar %ncă se mai descopera noi proprietăţi. dureri articulare. cefalee. -!ntipiretic 9antitermic: -!ntiinflamator .este folosită %n cazul durerilor moderate. .

. Astăzi# termenul este $olosit %n mod curent pentru desemnarea acestui medicament# incluz&nd chiar variantele care nu sunt produse de a!er.i săruri ale calciului /%n special carbonat0.n alt e$ect ne+ativ a aspirinei# mai ales %n doze mari# este iritarea mucoasei +astroduodenale# ce poate duce la hemora+ii di+estive superioare %n episoadele acute. Cercetările moderne au dat acidului . Pentru că s)a dovedit rolul aspirinei %n etiolo+ia Sindromului Re!e# medicamentul nu mai este $olosit pentru a trata simptomele de +ripă la copii. Acest nea-uns a $ost compensat prin $olosirea aspirinei tamponate# un amestec de acid acetilsalicilic . E'istă %nsă (ări %n care cuv&ntul Aspirin se re$eră numai la versiunea produsă de a!er ) orice altă versiune a medicamentului purt&nd numele de *acid acetilsalicilic*.Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania a!er din "ermania a produs pentru prima dată acest medicament.

Stare de a+re+are : Punc de topire : solida 536 7C /411 7F0 589 7C /4:8 7F0 Punct de $ierbere : .

Filtrarea Cristalizarea este un process care dureaza 6 ore# suspensia avand o temperatura de 5:) 497C.b<inerea acidului salicilic pornind de la $enol# printr)o reac<ie de tip =olbe)Schmidt > reactia are loc la temperatura de 5497C si presiunea de 6 atmos$ere# in prezenta de acid sul$uric /catalizator0 > FEN. Apele se colecteaza si se pot utiliza la o noua acetilare. Ambalarea se $ace in saci de hartie. ) clorura de acetil CB3C. Faporii de acid acetic sunt evacuati printr)un e'haustor.b<innerea are la baza reactia de acetilare a acidului salicilic. SA?ICI?IC b. Puri$icarea superioara a acidului acetic se . S. Aspirina se spala cu acid acetic. .Cl ) cetena B4CCCC.. Găcinarea aspirinei uscate se $ace intr)o moara sau sita vibratoare. .04. ACIA ANBIARIAA ASPIRINA ACIA SA?ICI?IC ACE@ICD ACE@IC Fazele procesului tehnolo+ic: Acetilarea presupune amestecarea acidului acetic# anhidridei acetice Ei a acidului salicilic# sub a+itare# la presiune normala si incalzire cu abur la 867C.?A@ AE SA?ICI?A@ AE ACIA S.scarea aspirinei se $ace la 29)697C intr)un uscator# pe tavi# pana la disparitia mirosului de acid acetic /3)8 ore0.AI. ?a 257C se adau+a piridina Ei se ridica temperatura la 157C.? FEN.AI. Pentru ca# in industrie# sinteza porneste in +eneral de la $enol ca materie prima# procedeul cuprinde două etape : a. Separarea cristalelor de aspirina se $ace prin trecerea suspensiei cu a-utorul aerului comprimat in centri$u+a sau $iltru)presa. Acetilarea acidului salicilic# reactie care se poate $ace cu urmatorii a+enti de acetilare : ) anhidrida acetica /CB3C. Recuperarea aspirinei: apele rezultate la spalarea aspirinei sunt trecute cu a-utorul aerului comprimat in distilator unde se separa acidul acetic la 55:)5497C care este condensat si racit in schimbatorul de caldură.

.

.

re+ielive.ro http:IIro.scribd.ro http:IIJJJ.s$atulmedicului.or+IJiKiIAspirinLC8L:3 http:II$acultate.JiKipedia. .comIdocI39MMMM24IChimie)Proprietati)Fizice)Si).Piblio+ra$ie: http:IIro.