You are on page 1of 5

MODELUL SLOVAC - Continuam seria de investiga?ii menite sa afle cum se explica succesul economi c al unor ?

ari cu care am fost "colegi" de lagar socialist. Dupa "modelul" polon ez, va prezentam, astazi, "modelul" slovac, pe care reporterii no?tri l-au inves tigat la sursa Slovacia e un model de ambi?ie ?i încrâncenare. În doar 10 ani, ceea ce oficialii amer icani nu­meau "gaura neagra a Europei" a devenit pri­ma ?ara fost comunista din cent rul continentului care face fa?a rigorilor economice ale Zonei Euro. "Modelul sl ovac" nu are nici naturale?ea ?i nici claritatea celui polonez. E, pur ?i simplu , ambi?ia unor oameni în a-?i depa?i limitele ?i încrâncenarea de a sta cât mai departe de tenta?iile nefaste care i-au tras în jos, la începutul anilor '90. Slovacia a dem onstrat ca se poate. Povestea ei este, de aceea, cu atât mai semnificativa pentru Ro­mâ­nia. Bratislava: ilustrata dintr-un alt anotimp La mijloc de septembrie, Bratislava te ademene?te cu un soare imperial, ramas, p arca, de pe timpul Impe­riului Habsburgic, încarcat de fast ?i de aur greu. Pe tot d rumul spre Slovacia, toamna-?i întinsese deja pelerina melancoliei peste tot ce-a mai ramas dintr-o lunga vara fierbinte. Luminoasa ?i înca înverzita, Bra­tislava pare o ilustrata decupata dintr-un alt anotimp. O ilustrata u?or patinata, cu parfum imperial, habsburgic, cu stradu?e înguste ?i cochete, cu restaurante pe mar­ginea tr otua­rului, cu berarii veritabile, cu catedrale vechi, cu muzee, sali de opera ?i teatre în care mari arti?ti ai secolelor trecute au dat reprezenta?ii de neuitat. Aflata la nici 70 de kilometri de Viena, Bratislava a fost mereu - nici nu se pu tea altfel! - în mijlocul eferves­cen?ei europene. A împrumutat stil ?i rigoare vienez a, sub care a ascuns, discret, pe fundal, o lini?te provin­ciala ce o face sa se­men e, cumva, cu ora?ele din vestul Ardealului. De fapt, Bratislava, cu cei 500.000 de locuitori ai sai (dintr-un total de 5,5 milioane de slovaci), nici nu e cu mu lt mai mare decât Clujul. Însa Dunarea, navigabila, care o îm­podobe?te precum un colier de pre? îi da o prestan?a aparte... Agonie ?i extaz "Slovacia e o gaura neagra în inima Europei!". Re­marca, de o duritate fara preceden t, în cazul unui diplo­mat de calibrul Madeleinei Albright, secretar de stat al Sta­te lor Unite ale Americii în exer­ci?iu, venea ca o umi­lin?a în plus pentru slovacul de rând . Se în­tâmpla în 1997, la patru ani de la separarea de Cehia ?i de la mo­mentul în care Vla di­mir Meciar preluase guver­narea. "Pentru lumea occiden­tala, nu mai era nicio difer en?a între noi ?i Serbia lui Milosevic sau Bela­ru­sul lui Luka?enko. De altfel, un cu­n os­cut analist al fenomenelor de­mo­­cratice euro­pene, Ivan Krastev, spunea, la rândul sau, ca singura diferen?a dintre Belarus ?i Slo­vacia era aceea ca la noi se bea bere, nu vodca", îmi poves­te?te, la o bere, Rastislav, un tânar de vârsta mea, care a prins, student fiind, declinul slovac de la mijlo­cul ultimului deceniu al seco­lului trec ut. Nu trecusera nici 10 ani de la ruperea Cehoslovaciei ?i, în vreme ce cehii intrase ra în rândul lumii bune, slovacii erau complet izola?i de Occident, captivi ai sis­tem ului autocratic al na?ionalis­tului Vladi­mir Meciar. Plecasera, prac­tic, la despar?i rea din ianuarie1993, de la acela?i nivel de trai, iar acum, co­roana slovaca era mai sla­ba cu o treime decât co­roa­na ceheasca ?i, în vre­me ce la fo?tii parteneri de fede ra?ie ?omajul se scria cu o singura cifra, ?i aceea mica, Bratislava raporta sta tistici îngrijoratoare: 20% din popula?ia activa nu avea un loc de munca! Meciarismul, promisiunea unei Slovacii cladite pe propriile for?e, care exploata frus­tra­rile unui popor aflat mereu la mâna celor puternici - Regatul Ungar, apoi Im periul Habsburgic - ?i care n-a avut niciodata, de-ade­va­ratelea, ?ansa de a se aut ogu­ver­na, s-a dovedit o minciuna sfrun­tata, menita sa serveasca drept pa­ravan pentru privatizari fraudu­loase, facute în beneficiul noii oli­garhii. "Prin noi în?ine" deven ise, tot mai clar, "Pentru noi în?ine" - oligarhii se îmboga?eau vazând cu ochii, în vre

ramâne ?i astazi un mister pentru mul?i. F e­de­ralist con­vins. cum l-a numit presa vremii. "Divor?ul de cati­fea". de fapt. ?i totu?i. gri­julii. ministrul Ivan Miklos a fost martor al dramaticei rupturi dintre Cehia ?i Slovacia. Erau viziuni prea diferite legate de felul în care trebuia con­dusa ?ara. a votat ma­siv anti-Meciar. Slo­vacia o ia hotarâ pe calea refor­melor. Dupa al?i cinci ani. totul în intervalul a 10 ani? Cum s-a transfor­mat "gau­ra neagra" în ceea ce pr esa occidentala de spe­cialitate numea. în iulie 1992. com unitatea interna­?ionala s-a te­mut de ce e mai rau... Lumea s-a spe­riat atunci ?i. iar asta a dus la con­?tien­tizarea faptu­l ui ca separarea era singura solu­?ie". pentru ca nu aveam deloc ex­p erien?a în a ne autogu­verna". î?i aminte?te fostul minis­tru. Un economist ambi?ios ?i stilat. cu totu l alta. pus în fruntea unui minister-cheie. la finele anilor 2000. iar aceasta diferen?a avea sa se vada abia dupa ca derea comunis­mului ?i avea sa fie. "Economia Cehiei era mai bine orientata spre pie­?ele vestice. A ajuns la guver­nare o coali?ie pestri?a. pe stradu?ele întortocheate ale cen­trului vechi.me ce întreprinderile pe care pusesera mâna dupa priva­tizarile de la începutul anilor ' 90 falimentau una dupa alta. nici statutul select de mem­bru al Grupului Bilder­berg nu par sa-l fi corupt. în 2004. r amas sa poze­ze mu?catele din ferestrele unei vile. explica Ivan Miklos. ?omajul ajunsese la 11-12% în Slovacia. Din timp în timp. în Alian?a Atlan­ticului de No d (NATO) ?i în Uniu­nea Euro­peana. într-o engleza impecabila. nici pozi?iile guverna­men­­tale. ni­meni. Visul Slo­vaciei independente de­ve­nise un co?mar. cauza principala a rupturii". Balcanii erau în plin razboi ?i n imeni nu-?i dorea o noua pata de sânge pe fa?a Euro­pei. "?i. Vla­di­mir Me­ciar". Reu­?e?te sa intre si­mul­tan. Vorbe?te amabil ?i de gajat. în primul guvern slovac post-comunist. efectele sociale ale tranzi?iei au fost mult mai apasatoare în par­tea slovaca. înaintea Cehiei. Cehii ?i slovacii se în?elegeau bine. E o lini?te de p rovincie adormita la orele dupa-amiezii. erau în pragul colapsului. Ungariei ?i României! Cum a fost posibila o ase­menea transformare. recapituleaza Ivan Miklos începuturile Slovac iei indepen­den­te. n-ai zice ca a u trecut 20 de ani pes­te politicianul Ivan Miklos. Realitatea era. condusa de Mi­kulas Dzu­rinda ?i de tânarul finan­?ist pro-reformist Ivan Mi­klos. La mijlocul l ui 1991. dar ca e nevoie de o re­forma speciala pentru Slo­va­cia. aceste t emeri aveau sa se confirme cu vârf ?i îndesat". Nici faima de cel mai mare ref ormist al Europei. Polo­niei. Ajung la el dupa ce ma des fat. de aceea. "O rup­tura pe care nu ?i-o dorea. care finan?asera ge­neros dezma?ul noilor magna?i slo­vaci. nici macar premie­rul par?ii slovace. din pacate. în noiem­brie '92. Abia câte o nesemnificativa mi­no­ritate d in fiecare parte vocifera pe tema despar?irii. parca. sa nu strice vraja spumei de bere din halbe. însa. Ivan Miklos avea 32 de ani în 1992. minute în ?ir. iar bancile de stat. sparg tacerea ?i destind lumea . de fapt. în timp ce în Cehia era de numai 3%! Mul?i politicieni slovaci au înce­put atunci sa spuna ca reforma nu e în regula. într-un timp atât de scurt. ca o fi buna pentru cehi. Slovacia devine primul stat f ost comunist din zona noastra care trece la mo­neda euro. în micu?ul sau birou parlamentar din curtea fostul ui Pa­lat Regal de la Bra­tislava. Ma­rea diferen?a o reprezenta struc­tura economica a celor doua zone. de­ve­nise cert ca nu mai puteam merge îm­preuna. "Înainte de '89. spune Ivan Miklos. anun?ând ca Slovacia nu se mai supunea le­gilor federale ale Ce­ho­slovaciei. În aceste condi?ii. parlame ntele celor doua par­tenere de federa?ie ratificau sepa­rarea. cuplurile de tineri ?u?otesc la terase. Via?a în "gaura neagra" Juraj Karpis este fondator al Institutului de Studii Economice ?i Sociale din Br atislava ?i analistul econo­mic cel mai în voga în Slo­vacia. Are aceea?i pros­pe?ime a începutului. "Aveam temeri mari legate de viitor. diferen?ele dintre part ea slova­ca ?i cea ceha erau nesemnificative. adau­ga el. care avea sa intre în v i­goare la 1 ianuarie 1993. "Tigrul economic di n Tatra"? Divor?ul de catifea Când. vo ciferarile tabagice ale unei aristo­crate italiene care s-a pierdut de so?ul ei. cel al Privatizarii. Oa­menii ajunsesera pe drumuri. premierul slovac Vladimir Meciar a declarat suveranitatea ?arii sale. în 1998 .

iar ma?ina îi e incen­diata. Juraj Karpis e cel mai în ma­sura sa-mi faca un portret "la rece" al Slovaciei la mo mentul 1997. în vreme ce in­ves­titorii straini nu se înghesuiau deloc la noi. eram mult în spatele Cehiei. Am mo?teni t de la regimul Meciar un sistem financiar aproape în colaps. slovacii sun t deja primii la acest capitol între ?arile de la Visegrad. în timp ce îmi explica. "To?i ochii erau a?inti?i spre Me­ciar. Cele trei banci cu c apital public erau aproape de faliment ?i a trebuit sa le salvam. iar în 2009. reu?esc sa intre în Zona Euro. A fost. ratingul privind investi?iile al agen?iei Stan­dard&Poors situa Slovacia cu patru niveluri sub Cehia ?i Ungaria ?i cu trei sub Polonia. Fuseseram izol a?i. eforturile noastre s-au concentrat pe a prinde din urm a ?arile cele mai avansate în procesul de integrare euro-atlantica. Cehia ?i Ungaria . crede Ivan Miklos. cum proprietarii slovaci care le cum­parasera furau de la propriile firme.Slovacia. fara sa se gândeasca la viito­rul celor ce munceau acolo. n. printre care renun?area la impozitul pe dividende. în ianuarie 2004. Manipularile lui Me­ciar nu mai aveau efect". Nu aveam o Justi?ie care sa poata lupta cu abu­zurile. ?omaj ul a început sa creasca. Iar Ivan Miklos este figura centrala din spatele aces tei schimbari. dar am reu?it sa in­tram în NATO ?i în UE în acela?i an. . la mijlocul c elui de-al doilea sau mandat în guvernul de la Bratislava.r. tabloul sau cu firme ?i cu personaje române?ti. Am facut ace­lea?i efortur i de restructurare ?i cu companiile na?io­nale de gaz ?i eletricitate. la fel ca ?i negocierile de aderare la UE. e batut mar. "Giuseppe! Giuseppe! Dove sei? Ma' dai! Vieni qui!". a început sa iasa la iveala teroarea cu care regimul Meciar î?i trata adversarii incomozi. am avut ?a nsa unui nou mandat din partea alegatorilor. Un personaj contro­versat din mediul de afa ceri. a?a ca am atras tot mai multe firme straine. Tran­zi?iile Slovaciei ?i României seamana ca doua pica­turi de apa! Numai ca în Slovacia se ajunsese ?i mai de­pa rte. De numele sau se leaga intro­ducerea cotei unice de impozitare de 1 9% (devenita apoi un model în întreaga regiune ?i preluata. Lumea a în?eles ca nu se mai putea a?a.. între fostele state comuniste. Le-am repus pe pic ioare ?i le-am ofe­rit unor banci puternice din Occident. Am folosit ?ansa aceasta pentru a f ace reforme economice adevarate. influentul raport "Doin g Business in 2005" ("Cum sa faci afaceri în 2005". ca sa se îmboga?easca mai rapid.. care îl critica deschis pe Meciar. . Intrarea în Uniunea Europeana a fost o ?ansa în plus pentru noi. Polonia.noi sunt em probabil cei mai buni la capitolul reforme".. v rând-nevrând. populez. ?i de Guvernul Ta riceanu. puncteaza analistul slovac. e împu?cat în plina stra­da. pen­tru oamenii din jurul celor care con­duceau Slovacia. Va suna cunoscut? Juraj Kar­pis vorbe?te despre ?ara sa ?i. cu rezultate chiar impresionante. sa ne împru­mute cu bani. "Rup­tura de Cehia ?i tranzi?ia care a ur­mat au fost dureroa se. Am avut pro­ble­me mari cu trecerea pro­prie­ta?ii statului în zona pri­vata. când investitorii straini au ref uzat sa mai cumpere titlurile noastre de stat. Apoi. A fost mi­nistru de Finan?e între 1998 ?i 2002. ceea ce ni­meni în regiunea noastra. martor-cheie în­tr-un proces care putea afecta regi­mul. Încet-încet. Am avut parte de privatizari cu dedic a?ie. Daca gu­ver­nul impune realmente poli tici reformiste. introducerea taxei unice. a venit schimbarea. ceea ce a pres upus costuri foarte mari. printre ele. anul când Secretarul de Stat al SUA "gratulase" ?ara cu eti­cheta de "g au­ra neagra" a Europei. 12% din produsul intern brut (PIB). Daca facem o compara?ie între cele patru ? ari ale Grupului de la Visegrad .din jur. în­cheie Juraj Karpis. Un cunoscut realizator tv. În 2000. c aci aveam certificarea ca suntem o ?ara reformista ?i deschisa catre investitori . la nivelul de 16%) ?i a fa­cilita?ilor fiscale acordate corpora?iilor dis puse sa inves­teasca în Slova­cia.) al Bancii Mondiale îl prez enta pe Ivan Miklos drept cel mai reformist ministru din lume ?i consacra Slovac ia printre cele mai atractive 20 de ?ari pentru investitori. care e c ea mai cunoscuta. Ni meni nu dorea sa ne reîntoarcem la stilul sovietic". Mo­mentul adevarului a venit prin 1997-1998. iar a?i. În 2005. Cum schimbi o ?ara în 8 ani În 1998. atunci stan­dardele europene pot fi atinse într-un timp destul de s curt. un efort uria?. lumea a vazut cum fostele com­panii de stat dadeau faliment . apoi vicepremier din 2002 pâna în 2006. masura aplaudata mai cu seama de marile corpora?ii straine. Fostul ministru îmi vorbe?te despre reu?itele sale ca despre ceva câtu?i de pu?in ie ?it din comun. Poloniei ?i Ung ariei. deci. "Pâna în 2002. În 2005. în 2005.

Citibank. o jurnalista care lucreaza la radioul public slova c. Pove?ti la o halba de bere Plecata din România de mai bine de 10 ani. Plecata o vreme în Sta­tele Unite. de fotbal sau de handbal. Acest lucru a fost posibil nu doar datorita poli­ticilor economice ?i a ar tificiilor fiscale. ci ?i pentru ca Slovacia are cea mai ridicata productivitate a muncii dintre toate ?arile din regiune (dublu aproa­pe fa?a de România în 2009). acolo unde sarma­lele. lui i-a surâs mai repede norocul ?i a fost chemat ca administrator de sistem la sucursala din Bratislava a gigantului AT&T. "?i Bratisla­va abia de pu?ina vreme începe sa arate cu adeva­rat a ora? occ idental". care joaca în Slovac ia. Ford. de sigur. ?i sunt în prima li­nie când vine vorba sa sus­?ina vreo echipa româ­neas­­ca. munca ?i ambi?ie pe masura. Ro­mâ­nii formeaza o veritabila comunitate la Bratislava. cum li se spune în limbaj corporatist) din Slovacia! Dar nu e vorba de zilieri prin agricultura sau con­struc?ii.000. o treime din numarul total. cum se întâmpla în alte ?ari pe unde românii no?tri ?i-au cautat un rost în v ia?a. pe chiriile ?i salariile de acolo. Kraft sau Holcim. ?o­majul scade de la 20% la 10% în numai 10 ani! Slovacia devine numarul unu în Europa la produc?ia de ma­?ini pe cap de locuitor. Din cei vreo 12. A?a se face ca odata ajuns într -un pub din Bratislava. Între timp. iar de la caderea co­mu­nismului ?i pâna azi. face o masa plina de români în o rice seara. N-a stat prea mult pe gânduri ?i a plecat. Românii. Asta înseam­na salarii mari. care au îm­pân­zit cu zgârie-nori car­tie­rele de afac e la ma­lul Du­na­rii. Adrian ?i Ramona s-au împrietenit pe când erau amândoi studen?i. cicatricile comunismului sunt înca vizibile în Slovacia. dar înseamna ?i opor­tuni­ta?i de business. Dell. De ce sa ?ii o firma la Viena. dupa Esto­nia.000 de munci­tori straini înregistra?i pe pia? a muncii din Slovacia. Asta înseamna. precum Sa msung. "A doua z i dupa ce am ajuns. Ama­zon. la un program de munca ?i studiu peste vara. IB M. Ramona a prin s gustul Occidentului ?i a început sa-?i caute de lucru în strainatate.AT&T. pe Cornelia ?i pe Dori n. câ?iva dintre tinerii pentru care Slovacia cea noua a lui Ivan Miklos a însemnat o ?ansa în via?a. Peu­geot-Citroen ?i Kia. Pozi?ionate perfect în mijlocul Euro­pei. Ungaria sau Polo­nia. sa încerce ?i el. ?ui­ca ?i ra­ch ia "Made in Roma­nia" sunt cele mai cautate deli­catese. jurnalis­ta Anca Dragu este sufletul comu nita?ii române?ti din Bratislava. a avut ?i Ramona un interviu la IBM". îmi spune Anca Dragu. când po?i sa o ?ii la Bratislava? A?a au gândit multe corpora?ii occiden­tale. Contrastul dint re poleiala ofertanta a sediilor de firme occidentale ?i încropelile fara cap ?i c oada ale anilor dintâi ai tranzi?iei te ?ocheaza adesea. la fel ca ?i în Cehia. ?i turism. nu e deloc surprinzator sa auzi vor­bin­du-se române?­te: ro­mâ­nii r prezinta cea mai mare comunitate de mun­citori straini ("ex­pa?i". Aflata la mai pu?in de o ora de Vie­na. Motorola. ro­mânii sunt aproape 4. Pâna la urma. se întâlnesc adesea în ora? sau se viziteaza acasa. de care o leaga o linie feroviara de ma re viteza. Sl ovacii sunt mai harnici ?i mai productivi decât vecinii lor cehi ?i polonezi. aceste mari firme au acce s u?or la pia?a muncii din ?arile ve­cine Slovaciei. Din doua telefoane. Alaturi de aceste nume. specialist în IT. mai cu seama în zonele de p rovincie. US Steel sau Whir­pool. Accen­ture. Slova­cia atrage ?i al?i investitori de mare prestigiu. placintele. Slovacia înregis­treaza cea mai importanta cre?tere economica dintre toate cele 27 d e state membre UE. CME. e pe locul doi. angaja?i de elita în Slovacia Chiar daca cifrele macroeconomice arata spec­ta­culos. la convins ?i pe Adrian.nu a mai reu?it. Din 2000 ?i pâna în prezent. în Timi?oara. de?i salariile lor brute sunt ceva mai mici: 770 de euro salariul mediu (fa?a de 500 de euro în Ro­mânia) ?i 320 de euro salariul minim pe econo­mie (fa?a de 180 de euro în R omânia!). un . î?i aminte?te Adrian. Prin ea i-am cunoscut pe Ramona ?i pe Adrian. ci de speciali?ti de top în multina?ionale de prestigiu ale lumii .Volkswagen. datorita i nvesti?iilor straine în acest domeniu . Eforturile refor­miste ?i pro-integrare adu c rezultate extraordinare. cu excep?ia Estoniei. ?i d e doua ori mai mul?i decât "fra?ii" cehi. par­ticipa îm­pre­una la dive se ac?iuni cari­tabile interna­?ionale. Bra­tislava e foarte bine ancorata în circuitul european.

care se vor casatori în curând. un ora? destul de mort du­pa lasarea serii. iar de acolo la Mondelez Interna­tional. Au iubi?i sau iubite slovace ori ?i-au întemeiat dej a o familie ?i sunt ho­tarâ?i sa ramâna în ora?ul de pe Dunare. Ber­lin sau. Vi­zeaza o avansare pe linie corporatista la Bucure?ti. ceea ce împiedica o comunicare efici­enta.bana­?ean pontos ?i tonic. cei doi. . chiar ?i colegii din multina?ionale. Chiar daca ?ara a încetinit ritmul de cre?tere dupa adâncirea crizei europene ?i d upa revenirea la putere a stângii. de?i sunt frus­tra?i de fa ptul ca lumea din Slovacia. spun ca Slovacia va fi doar un pas intermediar în carierele lor. Slo­vacia ramâne o destina?ie interesanta pentru afaceri de top ?i pentru un loc de munca bine platit. Londra. iar ?omajul a trecut din nou de 10 procente. al?ii nu s e mai vad du?i din Bra­tislava. Sunt ?i unii care se vor întoarce în România. au avut sens. Spre deosebire de Ramona ?i de Adrian. Ramona ?i-a dorit mereu m ai mult. condusa de Ro­bert Fico. vor­be?­te cu mare greutate limba engleza. locul altor români care a?teapta febril un telef on de la fir­mele de recrutare de per­sonal angajate de multina­?ionalele din Slovacia . Nici via?a de noa pte sau oportunita?ile de distrac?ie nu exceleaza la Bratislava. De la IBM a ple­cat la Accenture. de ce nu. Ei vor lasa. Viseaza la Viena . Am­bi?ioasa ?i perfec?ionista. Le place la Bratislava. poate. de la începutul anilor 2000. Miile de spe­ciali?ti români ce împânzesc marile cladiri de birouri din Bratislava sunt cel mai bun argument ca reformele lui Iv an Miklos. Tocmai de aceea. partea europeana a Kraft Foods.