You are on page 1of 3

Calatorie spre lumea de dincolo - În nicio alta cultura, oricât de veche, nemurirea de dupa moartea trupului nu este atât

de prezenta ca la daci Dacii nemuritori Bucuria cu care dacii se lasau arunca?i în suli?e, ferici?i ca trec în lumea de dinc olo, i-a impresionat pe to?i marii scriitori ai antichita?ii, care vorbeau cu ui mire ?i cu respect despre Zamolxis, înva?atorul ?i zeul lor. Cei vii se veseleau p en­tru sufletul scapat din cap­ca­na carnii ?i bo­ceau faptul ca ei înca mai au de a?tepta t pâna sa treaca Pragul, sau Hotarul, spre Împara?ia Cerurilor. Ritualurile fune­bre d in patrimoniul folcloric româ­nesc înca mai practica Stâlpul a?ezat la poarta - simbol a l direc?iei ascen­sionale - în vârful caruia era a?ezata o pasare de lemn cu aripile d esfacute, simbol al sufletului ce se ridica spre înal­?imi. Nicio­data traitorii acest or me­leaguri nu au depus ofrande pe morminte, ca în aproape toate cul­tu­rile, pentru c a, a?a cum scriau, ne­du­meri?i, istoricii an­tici, de la Herodot ?i pâna la Dio Cassi­us, con­ti­nuând cu gotul Iordanes, oamenii se cre­deau ne­muritori ?i nimic din esen?a fiin­?e i lor nu ra­mânea pe pa­mânt. Pasarea sufletului

Textul funebru cel mai ras­pândit pe teritoriul ?arii noastre este cunoscut sub nume le de "Cântecul al Ma­re". El mar­cheaza ie?irea din casa pamânteasca ?i este cântat afara , pe uli?a, în dreptul ferestrei ori la poarta mortului, numai diminea?a, sub însemn ele luminii ?i ale ordinii solare. Func?ia lui este aceea de a u?ura cala­to­ria fun ebra, de a marca se­pa­rarea de lumea viilor, in­­­­trarea într-un alt timp, care atunci înce Calatoria su­fletului este alta decât ca­lato­ria întristatoare a cor­­­­tegiului funerar. O lele spre lumea de dincolo nu sunt u?oare: calea este "strâmba, cu spini se­manata, cu mese strânse ?i faclii stinse, cu du?mani presarata", dar calau­za - lupul, calul , craiul sau craiasa - în­dru­ma cu blânde?e spre Împara?ia su­fle­telor ne­mu­ritoare, care, a daci încoace, era în cer. Ve­hi­culul de trecere Dincolo nu era însa vreo ambar­ca­?iune, c Pasarea Sufle­tului. Semicalotele sculptate în calcar, des­co­perite în incinta sacra de la Sarmi­ze­getusa Regia ?i la Fetele Albe redau, în centru, Pasarea Sufletului, iar dea­su­pra, 7 benzi aseme nea unor orbite, care pot fi soco­tite, spe­culativ, 7 "vami". Împreuna, an­samblul de?i ne "cheia" de la poarta de tre­cere spre Lu­mea de Dincolo, spre care zboara Pa­sarea Sufle­tului. Ca avem de-a face cu o "infor­ma­?ie" legata de ritualul trecerii o demon streaza ?i obi­ceiul pastrat ?i astazi în popor, ca la înmormântare sa se coaca pâi­nici ro­t nde, având în centru o Pasare-Suflet, care se desprinde din or­bita terestra. Co­lacelul se nu­me?­te "hulub". Al?i co­lacei de înmor­mân­tare sunt "sca­­ri?a", "ciurul" ?i "creas­t e repre­zen­tând spi­rala. Coloana infinitului În doua dintre dialogurile sale, Platon, inspirat de religia tracica, vorbea despr e "Pasarea Sufletului". În dialogul Phaidros, spune: "Când sufletul e desa­vâr­?it ?i bine înaripat, se ridica în vaz­duhuri". Ritualul Pasarii Sufletului este foarte raspândit teritorial, dar radacina lui se pastreaza cel mai bine în Mun?ii Ora?tiei ?i în Basarabia, unde, în loc de cruce, la c apatul mor­tului se a?eaza ?i astazi un stâlp fu­nerar, sculptat cu mo­tive geometrice, iar deasupra stâl­pului se pune o pa­saruica din lemn. Ritualul e pre­zent ?i în jude?ele Sibiu, Alba, Hunedoara, Gorj ?i Me­he­din?i. Constantin Brâncu?i a vrut, poate, sa "ne­­­mur easca" ?i el acest obi­cei stravechi, prin ri­dicarea Coloanei infi­ni­tului, dupa model ul stâlpilor funerari, iar în vârful sau sa a?eze pasarea nemuritoare a su­fletului. Dar , pâ­na la urma, a creat "Maiastra" se­parat. Portalurile subterane Care ar putea fi func?ionalitatea unor "portaluri" sacre, prezente în pe?teri, gro

daca nu cea a mor?ilor? Catre ce tarâmuri ne?tiute se deschid aceste Por?i? Deocamdata. Oamenii de prin partea locului o numesc "G ura Cerului". cu sprijinul material al domni­to­rilor Basarabi. Jiul vine de la "apa jie". un obicei care se pierde în negura timpului. Alexandru Vlahu?a. Ro­ma. în forma de cruce. mai mica. unde. are un laca? sapat într-o stânca. mai mare. din vremuri ancestrale. s-a ridicat ?i aici. cum li se spunea în mediul ini?ia?ilor în comori sacre. pierdut prin galeriile întorto­cheate. nici în alta. de regula. pe ?tera se gase?te în acela?i loc (vechiul sat Guzun. o descria ca fiind "fara seaman nici în aceasta ?ara. prin frumuse?ea a?ezarii. care a întemeiat mânastirea în se colul al XIV-lea. nu exista cuvântul pe?tera în vocabularul popular. dupa tradi?ie. legata de locurile sfinte. O pr ima referire la lu­mea subterana vine de la daci. situata la 30 de ki lometri de Târgu Jiu. locuri unde ulteri or s-au nevoit schimnici cre?­tini ?i unde "co­rabia" Bisericii ?i-a gasit laca? sfânt . într-o pe?tera care astazi îi poarta numele. Numele vine de la "pomul vie?ii". An­sam­b ul ru­pestru de la Corbii de Piatra. când un si­has­tru este slujit de animale salbatice.te. este printre cele mai vechi a?ezaminte monahale din ?ara Român easca. La sud de biserica se afla pe?tera Sfântului Cuvios Nicodim. al XVI-lea. ceea ce înseamna "apa vie". si­ha?trii oficiau cele sfinte. mare colec?ionar de folclor. s-a nevoit în Pe?tera Mica a Ialomi­cioa­rei un sihastru. Andrei (la patru kilometri de ?o­sea­ua Constan?a-Ost rov) se afla un pârâu cu noua izvoare. în rezerva?ia "Gurile Do­brogei". Constantinopol. fiind singurul caz cu­noscut în mona hismul românesc. Batrânii pomenesc de doua pe?teri: prima. nedescoperita înca. cu cas cada sa. În V alea Jiului. iar a doua.. unde au fost boteza?i. fara s a fie gasit nici de cei care îi cons­truisera sanctuarul. se afla cea mai mare cascada subterana d in România. apa. dupa pronun?ia neao?a. În prima jumatate a secolului XIX. tisa. loc stravechi de cult. Gura Cerului În Pe?tera Gavanului din Podi?ul Some?an. dar nu s-a închinat! Tarâmul nemuririi Tradi?ia "tarâmurilor vii" cuprinde. tot acolo se afla ?i "Piatra Altarului". De fapt. Egipt. În anu l 2001. sa tre cem în revista o parte a geografiei sacre a Ro­mâniei. prin mul?imea apelor sale ?i întarirea naturala". fenomene ciudate ?i despre care localnic ii spun ca sunt por?i spre lumea de Dincolo? Care lume ar putea fi. Talpa Raiului Sfântul Apostol Andrei. care împadurea pe vremuri aceste lo curi. Marsilia etc. în nume le Sfintei Treimi. Mânastirea Tismana. fara ochi. azi comuna Ioan Corvin). "Patriarhii lui Sarabba". locul unde "Sânt Andrei/ Se roaga mereu/ La bun Dumnezeu". urs. primii cre?tini. chiar la intrarea în Pe?tera Ialomi?ei. din 1512. Colindul Sfântului Apostol Andrei pomene?te ca aici se afla "Arca cerului" ?i "Talpa Raiului". La Gura Cerulu i se deschid cerurile în anu­mite pe­­­rioade ?i oamenii pot sa vada mare?ia divina. amenajat ca sanc­­tuar într-o grota înca din timpuri stra­­­­vechi. Paul de Alep. Este prim mânastire de calugari?e ates­tata docu­mentar la noi în ?ara. în car e a sa­la?luit Apostolul. La 200 de metri adâncime. Astazi.. Mânastirea Ialo­mi?ei a fost ridicata în sec. o mâ­nastire. în Dobroge a. Preo?ii "ca­latori prin nori" ai l ui Zamolxe îi cons­trui­sera acestuia o lo­cuin?a într-o pe?­tera. multe izvoare sunt protejate de capete de cai din lemn. unde m rele ini?iat dis­pa­ruse timp de trei ani. ocrotitorul României. ci doar "g ura" sau "ga­ura". Sfân­tul Ioan Casian ( 360-435) a calatorit prin Palestina. Legenda spune ca primul laca? ridicat pe stânca de . în regiuni unde se petrec. în func?ie de tarâmul spre care se deschid "por­?ile". Pe meleagurile noastre sun t însa pe?teri ?i grote cu simboluri sacre de dinainte de daci. Se spune ca Sfântul Nicodim a cautat timp îndelungat pe valea "râului cu apa vie" stânca Starminei. a de­venit mânastire cu hramul Adormirea Maicii Dom­nului. a poi s-a nevoit pe me­lea­gurile na­tale. unde popo­seau cre?tinii. descria zona ca "o lume de închipuiri ?i basme". ca element etern . Co­lind ul popular spune ca aici a venit ?i De­cebal. cu o cadere de 52 de metri. alaturi de un. În padurea de lânga Pe?tera Sf. arhidiaconul ?i înso?itorul Patriarhului Macari e al Antiohiei.

I se mai spune "tarâmul fo­curilor ve?nice". din cauza deselor descarcari elec­tri­ce. ceea ce i-a atras denumirea de "Muntele calugarilor". se înal?a o im­pre­sio­nanta "cetate" dolomitica. Pe ?tera Clopot. . Masivul Buila prezinta n umeroase forme de relief carstic. Pe?te ra Liliecilor. numim doar Pe?tera Caprelor. Nu este un loc prea frecventat. Pe?tera cu Perle. fiind greu ac­c e­sibil. Pe?tera Valea Bistri?a. a atras numero?i schimnici. cu vetre unde s-au oficiat ritualur i stravechi. masivul Buila. iar localnicii spun ca de s ub aceasta stânca începe tarâmul nemuririi! Muntele calugarilor La nord de Râmnicu-Vâlcea. Pe?tera Pagodelor. Pe?tera Arnau?ilor. Pe?tera din Cheile Comarnicelor. Dintre cele peste 100 de pe?teri. avene ?i versan?i modela?i de a pe ve?nice.sub Starmina a fost construit din lemnul unei tise. pe?teri. Pe?tera Rac. În zona se afla multe schituri ?i mânastiri . care face parte din Mun?ii Capa?ânii. chei. dar multitudinea de pe?teri ?i grote. Pe?tera cu Lac.