You are on page 1of 3

Gheorghe a' lu' Vasile Cei pe lânga care trecem Inima satului Într-un numar mai vechi al re­vistei, sub titlul

"Cei pe lânga care trecem", era vorba de un soi anume de oameni, aflat pe cale de dispari?ie: "ultimii mo­hicani" ai lu mii satului vechi, tra­di?ional, intrat acum într-o ci­viliza?ie "post-?ara­neas­ca", în car e se destrama un mod de gândire - cultura populara, cu credin?ele, datinile ?i pra cticile ei. "Vasilca din Vla?ca, o batrâna de demult" deschidea un ?ir de portrete ale celor pe care te bucuri ca i-ai cunoscut la vremea lor. Oare daca am trece pe lânga ei, fara sa ?tim ce-am pier­dut, ce-ar fi? Poate ne-am alege cu o uscaciune , via?a ar fi mai stearpa, ne-ar scapa ceva. Poate chiar sensul ei. Pe nea Gheorghe, sa vreau sa-l uit ?i nu s-ar putea. În niciun fel. Poate c-au fos t oameni mai falo?i în satu­cul acela de munte, în Piatra Craiului, dar el era, pur ?i simplu, INIMA locului. Batrâni destui s-au dus ?i la mul?i m-am gândit cu parere de rau, dar când a venit vestea ca a murit nea Gheorghe, în martie anul acesta, am sim ?it ca nimic nu mai poate fi la fel, de acum îna­inte, acolo, în satul din mun?i. ?i p e urma am început sa cotrobai prin amintiri. Cum l-am întâlnit? Cum a fost prima oara când ne-a blagoslovit cu zeflemeaua lui? "Heaa". Ini­mitabil. "Heaaa". Pur ?i simplu o con­cluzie. O îmbra­?i?are a vie?ii pe deasupra mai tuturor întâmplarilor. O parere a l ui finala, fara explica?ii. Nu bataie de joc sau luare-n râs sau neîncredere. "Heaaa ". Mai curând în?elegere, cumva de sus, a nimicniciilor. Expresie a unui om care a t recut prin multe, a cunoscut mult, n-a stat niciodata cu mâna-n sân, dar niciodata, ?i s-a izbit des, mai mereu, de ziduri. Nu s-a gândit sa re­nun?e. Pe o parte facea "heaa", pe alta punea umarul. Degeaba caut imaginea primei vederi. Pur ?i sim­plu, trebuie sa fi rasarit în u?a, c -o bine?e ?i o întrebare. Cine suntem? Am cumparat noi casu?a? Asta-i casa unde a jucat el întâia hora. Se juca aici pâna se farâmau podelele. S-a podit din nou, de câteva ori. Ce bine ca nu mai sta pustie. Apoi a intrat. Cred ca neinvitat. Dar a?a fac ea totdeauna. Avea aerul ca e în control. Multora nu le placea asta. N-aveai ce sa -i faci însa. Era LA EL oriunde. Omul caruia îi pasa de orice, care se sim?ea cumva responsabil. Nu-i era nimic indiferent. A cerce­tat ?i a aflat doua bârne coapte, pu trede, la zidul unde cam stateau mult timp netopi?i name?ii de zapada. S-a oferi t sa le schimbe, sa le scoata din perete tragându-le cu ?apina. A fost cumplit de greu, erau în?epenite cu scoabe. Mai târziu, peste ani, a înlocuit ?i?a, a pus po­dea pe o sala, lambriuri pe un perete, a dres hornul. Dar la început de tot, cred ca a f acut o masa ?i o bancu?a sub frasini. În sat, pe mai toate casele batrâne?ti, el a b atut drani?a ?i a pus ?indrila. Asta era nea Gheorghe. Venea pe schiuri din Vale a Rea, tot într-un vâjâit, ca loc de sla­lom ioc, ?i panta - mama, mama. E genul ala de teren unde oamenii cosesc dar nu pot coborî fânul de­cât iarna, pe sanie, caru?a cu cal nu biruie coasta nicicum. Nici nu era a?a de batrân, nascut în '30. Fratele lui mai mare, Ni?a a' lu' Vasile, trece ?i acum, înalt, ?eapan, uscat, încaleca peste garduri, trece oblu prin curtea ta, ?ine drumul lui drept, sa-?i adape calul priponit unde­va, la o ?ura, departe de casa. Nea Gheorghe a' lu' Va­si­le s-a dus mai fuga. Poate fiindca traia mai inte ns. ?i îl interesa totul. Ograda lui, familia lui, malul unde-?i avea casa - "?end roaia", sa­tul, ?ara, lumea întreaga. Zicea ca-i e draga casa, ca e din bârne faine, d e alta­data, ce daca are peste suta de ani, mai ?ine tot pe atât, ca-s lemne taiate iarna, pe luna plina, când nu umbla seva în co­paci. Purta mereu palarie, uneori trans pirata, jumulita, alteori faina ("cum e mândria", zicea), ultima era chiar faloasa . ("Va place cum îl port pe tata?", întreba Liliana, fiica cea mica a lui Gheor­ghe. S tateau împreuna.) "Da' de botezu' la co­pac, ?tii?", întreba mijindu-?i ochii. "Ca mui erea cu copil, daca vede c-a intrat bolnaiala-n el ?i nu-i botezat ?i nici popa nu-i în sat, da fuga la un fag batrân, zice «Tatal nostru», strope?te pruncu' ?i-i da nu me. P-orma-l da pa u?a altei femei, aia-l baga în casa pa geam ?i-i zice alt nume. Pacale?­te moartea. Ca moartea târcole?te, da târcoale. Câ­teodata-i cu folos, alteori ba ". Î?i mai face de lucru cu palaria: "Da' ?tii ca ai batrâni se-nchinau când puneau mâna pe topor? Cereau voie la copac. Iertare, de. Ca copacu' e ca ?-un frate, nu te-

nea Gheorghe?". Mai venea Gheorghe noaptea. Nu mai sta­teau zi lumina cu ochii pe cer dupa norii cu bur?ile pline de ploaie. pui cheag. fara preget. I-a murit mama când avea trei ani ?i l-a crescut "mama de-a doua'. Avea 20 de ani. Oful trezitului la crapat de ziua. "Tata. A doua. Heaaa. Se duc zi pe zi. Trei ani de armata la mare. Ce trebuie sa în?ele g din asta? Ca nu primea ciubuc. facuta la Mangalia: "A?a cum luna ?i soarele patruleaza ceru'/ A ?a patruleaza pamântu' ?i graniceru'!". Ea: "?tii cum îmi zice mie? Vul­pea. A stat 3 ani ne?tirbi?i. Zicea numa' nerozii. Astfel am priceput de ce nu-?i dore a niciodata sa mearga la mare cu ai sai. ?tiam.. "C e te supara. iute. nici mor ocanos. de atunci i-a ramas. Apoi. aprobari speciale. Aici e ?ara brânzei. Iarna. roz. Apoi a fost luat în armata. Zice ?i Lili. iute foc (se putea altfel?!).. ?i toc­mai la Moeciu mergea pe jos. vreo mo?ten ire. avea 5 lei în buzunar ?i când se întorcea. fiica lui cea mica. se des­trama pe creste. Cheagul ?i brânza Nea Gheorghe s-a nascut într-o casa sus. rupt de osteneala. "M-ai auzit pe vale ala ltaieri?". A?a sa ?tii. Înca crud. ghe­mui­ta sub Piatra Galbena.. E de munca. Azi. Nu puteam sa-l las sa aiva dreptate. El a facut ?i cheagul. scadea mana laptelui. 52 de ani. O lua vântul. doamna". când se termina cositul ?i se întindea pest e sat o mare u?u­rare. Unde era sa fi înva?at sa înoate în Piatra Craiu­lui? Nu.Gainu?a sau Pânda Gai­nu ?ei. frumoasa ?i fara stare lo­cului. a treia zi. Flores cu din Ciocanu. Las' ca pe lumea ailalta n-o trebui sa munce?ti atât. sân gele lui e oprit. nu venea nimic pe ?o­se a. pe fi­rul vaii. sus. Sca pat de la înec de camarazi. ar mai fi ciupit un pic de somn. vai ?i paduri. la Bra­?ov.. Ai?!". Numa' iarna. fra?ii se lipeau de horn pen­tru un pic de caldura. O fi ostenit ?i inima asta. Nu era trist. ?i la brânz a. la m are nu mai vrea. când plec a la padure. Cu pu?in timp înainte sa moara. De dus. la stâne. ci lighioa­nele. ?i când era benziner. eu ramâneam cu mama sub plapoma ?i el pleca la doua noaptea. î?i trebuia autoriza?ie. cu ierni aspre. greble ?i furci. a scris o dare de sea­ma a vie?ii. ca nu simte. ?i mie mi s-au dus puterile. bunicul. dar a contat c a în armata a fost alaturi de ru?i. în valuri. ca nu-l ungea nimeni sa taie ce nu era permis? "Da. ?tia. mai balan. la o sta?ie Peco. care are naduf pa mine ? Curca. ?i brânza. pesemne. Cu mâinile lui ?i cu mintea. cu barca rasturnându-se. pe lânga Ni?a. ca era la grani­ceri. ?i totu?i. la 14 ani. a scris cu creionul chimic pe eterna p oza de militar. Nimic nu i-a cazut plea?­ca. c-a facut naveta 20 de ani în Bartolomeu. Nu se poa' sa fie la fel. A facut 7 clase în 7 ierni. A?a se chema constela?ia Pleiadele . cu desene ve­sele. De însurat s-a însurat cu o fe­meiu?a mi­titica. la sfâr­?it. care-i mai tare?". "Da". Scrie în caiet: "Am facut gardu' la Biserica ?i bor . dreapta.. Avea el ochi alba?tri ?i par ars de soare. Daca n-o ve­deau la timp ciobanii. cât e de lucru. Sim?ea. Nu pu­team. nici resemnat. doar u?or-u?or iritat. ci sa porneasca. heaaa". Ochii pe cer ?i mâinile pe co ase. Lucica Mitiri?a. Darea de seama Într-un caiet al nepoatei. De atunci se poate sa i se fi tras ?i pore cla "Rusu". sa te stra­dui sa vezi rasaritul G ainu?ei. Doar când vaz câta treaba e în jur. Credin?e duse astazi. Îl ai pregatit. Au muncit cot la cot. "Heaaa". asta. ?i-n acela?i timp. ?en­droaia. N-a trebuit sa spo­reasca ceva. de-a gata. ca era zapada pâna la piept. comuna Dâmbovicioara. al tfel decât cele cu care era înva­?at. a?a-i zicea. iute. fara nicio în­voi re acasa. înaintea oilor. Gheorghe V. tot 5 lei". la 20 de ani. Cu ar?ag. e amor?it. "Nimic. La Vama Veche. când o faci.apuci sa-l casape?ti cum î?i vine ?ie bine. Da' lu' vecina mea. foarte calm. Ei.". de doua ori. a dus-o greu. Lucra se în satul ve­cin ?i. cinstise ?uici. Trecea pe sub casa. ferti litatea vitelor. pe o carare. mai. oier". Via?a a trecut prin mâinile lui. o respira?ie larga ?i adânca. care i-a ma i dat doi fra?i. O pagina doar. Unu' capos rau. Pri­ma­verile ? i toamnele nu se pun. Daca voiai sa mergi la plaja acolo. Minte apriga. Se ri­si­pea tensiunea din vremea fân u­lui. le simt cum se scurg. Era obiceiul. întreba cam în­tr-o dunga. "tata m-o robit la popa Pizu. mare.. cel cu calul. "Ma certam cu un prost. Vor­bea si ngur. de om justi?iar. La Vama era ditamai batalionul prin anii '50.

?i vremea s-a stricat. înseamna ditamai tara?enia.. spu­ne Lili.. Dar Doamne. "Am avut 3 copii fete. Ca oamenii strigau dupa el ca nu -i gata lu­cra­rea. Acum. dupa cum îi era firea. cenu­?ie. ce neputin­cioasa mai sunt! Înca nu pot s-o smulg de acolo ? i s-o pun pe foc. reia "am avut 3 copii. îi ai. roata Bisericii. Se preling. alu­neca ?erpe?te pe firul vaii. Nu pot înca. care am trait cu ea 50 de ani.. pompele au tot trebuit repa­rate.. casa ?i ?ura ?i am cumparat pamânt ?i am maritat fetele.. tragerea apei în sat. Pe ur ma scrie: "Am facut" ?i taie. Reci ?i umede. Copiii. Nea Gheorghe a fost prezent. Afl u c-a fost casierul sa­tu­lui.". de ce. de ce le-a luat banii degeaba.. nu se fac. ca sunt dar de Sus. Sau or fi ielele. s-a tot resapat. Lucrurile s-au îm­potmolit. În anu' 2006 au murit Lucica . simte el. so?ie a mea. ci doar bancu?a. "Pâna ce mama nu l-a mai lasat". Ni?te fuioare fumurii. Uite. ma îndeamna ?i nepotul meu s a-i fac vânt. E scâlciata. am facut gospodarie. Le sim?i fo?nind.. strângea banii de la oameni ?i-i depunea la banca. Masa am darâmat-o asta toam­na. le-am facut case ?i le-am cumparat pamân t". conducte schimbate. probabil cel mai prezent. am fost la apa ?i am facut roate la toate fântânile".. Stau pe bancu?a facuta de nea Gheorghe.dure. Când scrie sec "am fost la apa". se mi?ca u?or. ca s-a du s nea Gheor­ghe ?i nici masa nu mai e. cu vreo douazeci ?i mai bine de ani în urm a. se rasucesc. nea Gheorghe ? . S-a lasat pâcla ?i vin f etele ce?ii. în Câmpu lung.