Învăţământul Românesc de Criminalistică şi Medicină Legală la Început de Mileniu

1/4

ASPECTE GENERALE PRIVIND URMELE MIJLOACELOR DE TRANSPORT Prep. Univ. SURDULEAC MARIA
Ca orice activitate socială, transporturile au beneficiat de reglementări juridice din cele mai vechi timpuri. Garantarea liberei circulaţii, a persoanelor şi mărfurilor a ocupat un rol central în toate codurile, sistemele legislative şi ulterior în reglementările internaţionale. Activitatea de transport de persoane şi marfă, are un dinamism covârşitor, şi a impus în mod cert de-a lungul istoriei la ridicarea civilizaţiei, astfel încât progresele comunităţii sunt strâns legate în continuare de dezvoltarea ulterioară. Modalităţile de realizare a activităţii de transport de persoane şi mărfuri (simplă sau mixtă), se bazează pe : transporturile rutiere ; transporturile navale ; transporturile aeriene ; transporturile feroviare. Activitatea de transport se realizează cu mijloace de transport. Ca orice activitate, şi în aceasta, de multe ori mijloace de transport sunt angrenate în accidente, care crează astfel urme, modificându-se starea mijloacelor de transport, a mediului înconjurător, a persoanelor implicate, etc. Prin mijloc de transport se înţelege : „vehicule care servesc pentru transportarea persoanelor sau a obiectelor”; Prin vehicul se înţelege: a. un sistem cu sau fără autopropulsie care se deplasează pe o cale de comunicaţie – terestră, aeriană, acvatică – servind ca mijloc de transport; b. un sistem mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsie, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau unui ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări. Diversitatea mijloacelor de transport este foarte mare; în acest sens prezentăm o clasificare a mijloacelor de transport: A. Mijloace de transport rutier: vehicule trase sau împinse: căruţ, sanie, bicicletă (când se deplasează pe lângă ea), etc.; vehicule trase de animale: căruţă, sanie, caleaşă, trăsură, tehnică militară; vehicule care se deplasează prin mijloace proprii: scuter, motocicletă, autovehicul, tehnică militară (tanc, autoamfibii, etc,), tractoare, utilaje agricole (combine), utilaje speciale pentru diferite lucrări (excavator, greder, buldozer, etc.), troleibuz, tramvai, motostivuitor, electrocar, autobuz, autocar, etc.; vehicule tractate: remorca, semiremorca, utilaje specifice pentru diferite lucrări, etc. B. Mijloace de transport navel: barca, şalupa, vapor (cu diversitatea specifică de la transport persoane până la transport militar):yacht, petrolier, mineralier, crucişător, portavion, etc.; C. Mijloace de transport aerian: aeroplan, balon, avion, elicopter rachetă, satelit, etc. D. Mijloace de transport feroviar: locomotivă, vagoane, etc. Conform OUG nr.195/2002 prin autovehicul se înţelege: „vehiculul prevăzut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie…Definiţia include şi termenul de automobile, care reperezintă oricare dintre vehiculele cu motor care servesc în mod normal transportului pe un drum al persoanelor sau bunurilor ori la tractarea pe un drum a vehiculelor utilizate la transportul de persoane sau bunuri”. În cadrul mijloacelor de transport menţionate, cele în care au cea mai mare tangentă cu identificarea urmelor din punct de vedere criminalistic o au mijloacele de transport rutier; în
www.itcode.ro ISBN: 973-87085-4-0 AIT Laboratories s.r.l.

în care au loc voit sau involuntar transformări cinematice. umed. cu polei. cuprinzând mărimile şi caracteristicile anterioare declanşării stării de pericol.r.. borna kilometrică. stâlpi etc. starea şi lăţimea trotuarelor şi acostamentelor. etc. burniţă. semnificaţia şi starea marcajelor (de delimitare a benzilor de circulaţie sau a părţii carosabile. În continuare voi prezenta principalele elemente sau aspecte care descriu etapa iniţială şi care trebuie consemnate în dosarul de cercetare al poliţiei. şi nu în puţine cazuri a fost necesară contribuţia specialiştilor pentru identificarea şi interpretarea urmelor generate de accident. caracterizată prin poziţiile şi particularităţile participanţilor la trafic după „consumarea accidentului”. etc. supraînălţări în curbă. Referitor la prima etapă interesează achiziţia tuturor categoriilor de elemente posibile aflate într-o înlănţuire reciprocă.itcode. înclinaţii transversale. vehicule. indicatoare rutiere). Fiecare accident produs de mijloacele de transport se poate clasifica în funcţie de anumite criterii. Elementele care constituie prima şi ultima etapă sunt consemnate de organele de poliţie cu prilejul cercetăriii locului faptei. • adâncimea. • condiţii meteo şi distanţe de vizibilitate (timp însorit. benzi de stocare etc. dar prin multitudinea de particularităţi care-l individualizează se poate afirma: „fiecare accident are propria persoanalitate”.etapa finală. ploaie intensă. animale.. mai ales în ţara noastră a determinat creşterea considerabilă a accidentelor de trafic. ceaţă. • constituţia. dinamice. www. • vegetaţia din zonă şi distanţele laterale faţă de copaci. referiotoare la mediul ambiant şi la participanţii de trafic. Acestea sunt probele materiale fundamentale după care se stabilesc evoluţia evenimentelor din cea de-a doua etapă şi care formează baza de plecare în rezolvarea problematicii la care trebuie să răspundă expertiza tehnică/criminalistică. lăţimea şi unghiurile de taluz şanţurilor laterale. peste o limită suportabilă. precizat prin indicativul drumului. de forma şi de aspect ale componentelor materiale şi ale persoanelor. sensul de circulaţie şi alte aspecte de poziţionare. ninsoare.etapa accidentului propriu-zis. Creşterea numerică a autovehiculelor în ultimii 10 ani. • locul accidentului. cu peliculă de apă. etc). refugii. interogării martorilor oculari.etapa principală. În principiu. cu zăpadă. • îmbrăcămintea drumului şi starea de uzură. individualizare. un accident rutier poate fi împărţit în trei etape: .l. lapoviţă. • prezenţa. persoane. distanţa de la care poate fi observată şi eventualele camuflări sau murdăriri (semafoare. se impun: • data şi ora la care s-a produs accidentul. se poate deduce că urmele create de un mijloc de transport au propria identitate. ceea ce induce o analiză criminbalistică de rigoare ştiinţifică. înclinaţii longitudinale. • starea carosabilului (uscat. cu mâzgă.). . Multe dintre accidente sunt cauzate de comportamentul conducătorului de vehicul. • semnalizarea rutieră.). . Acest lucru se datorează creşterii numerice explozive a ponderii autovehiculelor în cadrul transportului rutier. şi pornind de la această axiomă.ro ISBN: 973-87085-4-0 AIT Laboratories s. . şi a examinărilor medicale. Astfel pentru mediul înconjurător. • elemente geometrice ale drumului şi măsurători din care să rezulte lătimi. raza de curbură. care caracterizează următorii factori: mediul înconjurător.Învăţământul Românesc de Criminalistică şi Medicină Legală la Început de Mileniu 2/4 cadrul prezentei abordări vor fi analizate cu exclusivitate acele evenimente în care sunt implicate vehiculele. lungimi.

semnalizarea luminoasă (în condiţii de zi şi de noapte).). distanţa de vizibilitate cu luminile de drum şi de întâlnire pe direcţie longitudinală şi pe direcţie laterală. mers încet. denivelări. biciclete. mers normal. obstacole care puteau împiedica vizibilitatea pietonului şi poziţia acestora. alte obiecte). lanţuri antiderapante. alergat foarte repede). îmbibaţiile alcoolice. direcţia de deplasare anterioară accidentului. prenume. distanţa de vizibilitate a obstacolelor neiluminate (în localităţi). • intensitatea circulaţiei. pasager. vârstă. serie caroserie.). animale. . obiecte purtate şi transportate de pieton. mers rapid.r. starea de oboseală şi starea psihică anterioară accidentului. pentru condiţii de întuneric. medicamentele luate în momentul imediat anterior. producător. alergat repede. prezenţa unor eventuale obiecte interioare sau exterioare care puteau reduce vizibilitatea către înainte. Despre persoanele implicate în accident sunt necesare următoarele informaţii: identitatea (nume. pietoni. constituţia. pieton etc. poziţia în care se află pietonul când a început deplasarea.). starea sănătăţii anterioare accidentului şi dacă este cazul. trebuie consemnat în plus: prezenţa iluminatului artificial în apropierea locului faptei. modul de deplasare al pietonului (mers foarte încet. www. distanţa între stâlpii pentru iluminatul public şi poziţionarea lor în raport cu locul accidentului. portbagaj suplimentar.itcode.ro ISBN: 973-87085-4-0 AIT Laboratories s. număr circulaţie. distanţa de vizibilitate a obstacolelor nesemnalizate de pe partea carosabilă şi de pe acostament (vehicule. şi dacă era în funcţiune la ora producerii accidentului. dimensiunile şi poziţia eventualelor obstacole de pe carosabil. adaptarea la condiţiile de exploatare (ştergătoare şi dezaburitoare de parbriz. pragul de contrast şi gradul de percepere. direcţia deplasării pietonului.Învăţământul Românesc de Criminalistică şi Medicină Legală la Început de Mileniu 3/4 • poziţiile unor vehicule parcate sau care circulau în apropiere (auto-vehicule. calitatea de participant la trafic (conducător de vehicul. corelaţia între culoarea hainelor pietonului şi diferenţa de strălucire. data şi unitatea care a efectuat ultimele reparaţii la sisteme care asigură siguranţa circulaţiei. an de fabricaţie. alergat încet. numărul pasagerilor şi poziţia în vehicul a eventualelor victime. distribuţia ei etc. culoare etc. de lunetă. tipul mărfii. Asupra vehiculelor implicate în accident trebuie precizate: identitatea (tip.l.). în lateral sau în spate.). alergat normal. atelaje). starea de încărcare şi marfa transportată (masa încărcăturii. roata de rezervă etc. • prezenţa unor grupuri de persoane sau animale pe părţile drumului. materiale reflectorizante. vizibilitatea şi distanţa de vizibilitate a semnalizării rutiere şi a marcajelor drumului. • forma. data şi unitatea care a efectuat ultima verificare tehnică. adresă etc. sex. care puteau distrage atenţia sau care puteau influenţa comportamentul conducătorului vehiculului. proprietar. starea tehnică probată prin diagnoza convenţională. echiparea cu oglinzi retrovizoare şi starea lor. Dacă accidentul s-a produs noaptea. funcţionarea avertizorului sonor.

resturi de ţesuturi umane ori piese de vehicul pe care le conservă în vederea expertizării lor. Urmele de pe vehicule sau de pe corpurile victimelor nu-şi modifică imediat forma. Prin urme se înţeleg toate modificările materiale care prezintă o legătură cu accidentul produs şi care ar putea să contribuie la explicarea cauzelor acestuia.itcode.masa. . structurile. Sunt şi accidente cauzate de defecţiuni tehnice uneori evidente. prin demontare. culoarea. blocaje în diverse mecanisme etc. fragmente de vopsea. ruperi de organe aflate în locuri care nu puteau fi afectate de şocul impactului. Pe de altă parte. În asemenea cazuri expertiza criminalistică nu se limitează numai la probele extrase din câmpul infracţional. Majoritatea accidentelor rutiere sunt generate de ignorarea regulilor de circulaţie sau de reacţii neadecvate din partea conducătorilor auto confrntaţi cu diverese situaţii de pericol. www. . metodologia de prelevare şi eventual.alte elemente care pot interesa soluţionarea accidentului. modul de conservare.identitatea (felul animalului.Învăţământul Românesc de Criminalistică şi Medicină Legală la Început de Mileniu 4/4 De multe ori organul judiciar care efectuează cercetarea primară extrage din câmpul infracţional obiecte. care pot fi uşor deosebite de eventuale alte avarii generate de şocul unei coliziuni.direcţia de deplasare. stabilirea adevărului material prin expertiza tehnică/criminalistică a unui accident rutier este influenţat nu numai de calitatea şi dotarea echipei de cercetare. cum ar fi scurgerea bruscă a aerului din anvelope („explozii”).l. lungimea şi înălţimea anumalului.ro ISBN: 973-87085-4-0 AIT Laboratories s. aspectul sau gravitatea. Pot apărea însă situaţii incerte din punct de vedere tehnic. fie de necesitatea reluării traficului. Astfel. . dar şi o experienţă suficient de bogată pentru a nu modifica sau distruge involuntar. ci continuă cu investigaţii de laborator. dar şi de operativitatea cu care este abordată investigarea locului faptei. fie din cauza ştergerii lor de factorii meteo. În asemenea situaţii organul de cercetare a locului faptei trebuie să extragă. expertul care abordează o astfel de lucrare trebuie să posede nu numai o pregătire profesaională adecvată. becurile farurilor sau ale lămpilor respective de semnalizare. . Dacă în accident au fost implicate şi animale trebuie specificate: .r. spălarea. Pentru fiecare trebuie precizat locul din care a fost preluat. Urmele de la locul faptei se extrag din câmpul infracţional în ultima etapă. compoziţiile chimice sau alte particularităţi care pot constitui probe în stabilirea adevărului material. polizarea sau pe alte căi formale. vârsta. fără ca în prealabil să fi pus în funcţiune. O atenţie deosebită trebuie acordată coliziunilor care puteau fi cauzate de iluminarea insuficientă cu farurile sau de nefuncţionarea semnalizatoarelor luminoase de frânare sau de schimbare a direcţiei de mers. proprietarul. apelându-se la aparatura specializată şi la cunoştiinţe cu nivel ştiinţific ridicat. pe când urmele din câmpul infracţional pot fi conservate doar scurt timp. calitatea de participant la trafic).