Antibiotice

Dr. Stanca Lucia Pandrea

Antibioza
(anti-mpotriv, bios-via) Francois Vuillemin 1889 Definirea aciunii distructive a unei vieuitoare asupra alteia, cnd sunt n contact direct Antibiotic
Antibioza

 Alexander

Fleming-1929-inhibarea cresterii unei culturi de stafilococ de catre Penicillium notatum

Penicillin Cephalosporin Griseofulvin Bacitracin Polymyxin B Amphotericin Erythromycin Neomycin Streptomycin Tetracycline Vancomycin Gentamicin Rifamycin

Penicillium chrysogenum Cephalosporium acremonium Penicillium griseofulvum Bacillus subtilis Bacillus polymyxa Streptomyces nodosus Streptomyces erythreus Streptomyces fradiae Streptomyces griseus Streptomyces rimosus Streptomyces orientalis Micromonospora purpurea Streptomyces mediterranei

 Antibiotice:

substante de natura microbiana, metaboliti ai unor fungi sau bacterii, capabili sa opreasca sau sa distruga microorganismele, patogene fara a avea efect toxic asupra organismului gazda Chimioterapice:substante preparate sintetic care exercita aceleasi actiuni asupra microorganismelor ca si antibioticele

 Substante

cu actiune antimicrobiana, antibiotice sau chimioterapice; folosite in terapeutica bolilor infectioase= substante antimicrobiene

Clasificare antibiotice
Originea

substantelor Felul actiunii Spectrul de actiune Structura chimica Mecanismul de actiune

1.Originea substantelor
Compusi

naturali ai unor fungi: penicilina, kanamicina, gentamicina, eritomicina Compusi naturali ai unor bacterii: polimixine, bacitracina Compusi de semisinteza:peniciline cu spectru larg, cefalosporine, tetraciclina Compusi de sinteza( cloramfenicol)

2.Felul actiunii
Substante

bactericide: produc moartea

bacteriilor Bactericide absolute: actioneaza asupra bacteriilor in orice faza a dezvoltarii lor( polimixine,, bacitracina) Bactericide asupra bacteriilor in crestere (peniciline, cefalosporine)

2.Felul aciunii
Bacteriostatice-inhiba

multiplicarea bacteriilor. In vivo bacteriile sunt distruse prin interventia mecanismelor de aparare ale organismului( tetraciline, cloramfenicol, eritromicina, lincomicina)

3.Spectrul de actiune
Ingust

tip penicilina- active pe coci Gram pozitivi si negativi, pe bacili Gram pozitivi (penicilina,eritromicina, vancomicina, lincomicina ingust tip gentamicina- cu actiune pe cocii Gram pozitivi si negativi, pe bacili Gram negativi

3.Spectrul de actiune
Larg-

active pe cocii si bacili Gram pozitivi si negativi,spirochete, ricketsii,chlamidii (tetracicline, ampicilina si penicilinele asemanatoare, cefalosporine, chinolone).

4.Structura chimica

Antibiotice beta-lactam:peniciline, cefalopsorine Aminoglicozide:streptomicina, gentamiicna, kanamicina, amikacina Tetracicline;teraciclina, doxixlina, minociclina Macrolide:eritromicina, nistatin, amfotericina Lincosamide;lincomicna, clindamicina Ansamicine;rifampicina

4.Structura chimica
Polipeptide:polimixina,

bacitracina

Sulfamide
Chinolone;acid

nalidixic,ofloxacina,norfloxacina, ciprofloxacina Imidazolii;clotrimoxazol Neincadrate:griseofulvina, nitrofurani

Clasificare antibiotice beta-lactam

Peniciline

Cefalosporine
Carbapenem Monobactami

Peniciline
Naturale-benzilpenicilina(Penicilina

G), benzatilpenicilina(Moldamin),procainpenici lina(Efitard),fenoximetilpenicina(Penicilina V) Rezistente la betalactamaze(meticilina,oxacilina,nafcilina, cloxacilina) Aminopeniciline(ampicilina,amoxicilina)

Peniciline
Carboxipeniciline(carbenicilina,

ticarcilina) Ureidopeniciline(piperacilina, mezlocilina) Amdinopeniciline Combinatii cu inhibitori de beta-lactamaze: -amoxicilina+acid clavulanic -ampicilina+sulbactam -ticarcilina+clavulanat

Cefalosporine
GEN.

I:cefalotin, cefalexin GEN.II:cefaclor, cefamandol, cefuroxim, cefoxitin GEN.III:cefotaxim,ceftriaxona, cefoperazona, ceftazidim GEN.IV:cefepim GEN. V:ceftarolin

5.Mecanismul de actiune
Inhibitia

sintezei peretelui celular Alterarea permeabilitatii sau inhibitia transportului activ prin mrmbrana celulara Inhibarea sintezei proteinelor Inhibarea sintezei acizilor nucleici

Condiii pentru un AB s fie activ

s

ajung la bacterie s ptrund n bacterie s fie permeabil pentru antibiotice s dispun de un transportor pentru antibioticul respectiv s ating inta de aciune s realizeze n bacterie o concentraie optim, care s inactiveze reversibil sau ireversibil inta de aciune

inte ale antibioticelor

Perete celular: beta- Lactamine Glicopeptide: Vancomicina,Teicoplanina --Fosfomicina, Cicloserina, Bacitracina Membrana citoplasmatica: Polipeptide ciclice: ex. Colistin, polimixina B Gramicidina, Tirociclina, Defensine, LAntibiotice

inte ale antibioticelor

Acizi nucleici Quinolone imidazoli Furani Rifamicine Ribozomi: AB care inhib sinteza proteic -30 S:Aminoglicozide,Tetracicline, Spectinomicine -50 S:grupul MLS ,Fenicoli -Macrolide, Lincosamide, Sinergistine -Acid fusidic: factorul de elongare (EF)

inte ale antibioticelor

Inhib sinteza acidului folic: Diaminopirimidine inhiba folat reductaza: Trimetoprim Pirimetamin Sulfonamide Inhiba folat sintetaza: Sulfametoxazol Asocierea Trimetoprim + Sulfametoxazol = Cotrimoxazol(Biseptol) Sulfone: Dapsone PAS (acid paraaminosalicilic)

AB cu tinta :peretele celular beta- Lactamine

inhib

sinteza peptidoglicanului n faza de polimerizare. int de aciune:PBP-uri inhibat funcia enzimatic : transpeptidarea,transglicozidarea, carboxipeptidare

Rezistena bacteriilor la antibiotice

Bacterii rezistente = bacteriile care supravieuiescla concentraii mari de antibiotic, mult mai mari dect cele din organismul uman Rezistena Natural Dobndit

Rezistena bacteriilor la antibiotice

Natural - caracter de specie 1. Absena intei de aciune Mycoplasma rezistent la lactamine NU are perete celular 2.impermeabiltatea bacteriei pentru antibiotic Ex.Mycobacterium

Dobndit: cnd o tulpin bacterian anterior sensibil la un anumit antibiotic devine rezistent Caracter de tulpina Ex.Staphylococcus aureus anterior sensibil la Penicili, n prezent90% dintre tulpinile de S.aureus= tulpini rezistente la Penicilina

Mecanisme genetice
Rezistena

apare indiferent de antibiotic Rolul antibioticelor :selecie a tulpinilor rezistente Mecanisme cromozomiale; mutatii Mecanisme extra-cromozomiale Achiziia de material genetic extracromozomial Ex. plasmide R

Mecanisme
modificarea

permeabilitii bacteriene modificarea transportului antibioticului in bacterie modificarea intei enzime de inactivare a antibioticului Activarea pompelor de eflux Combinaii ale acestor mecanisme

ANTIBIOGRAMA
Tipuri de antibiograme

DEFINITIE

Prin antibiograma se intelege testarea sensibilitatii unei tulpini bacteriene izolate dintrun produs patologic fata de diverse antibiotice. Astfel se caracterizeaza capacitatea acestora de a opri dezvoltarea microbiana si da informatii pentru selectarea celui sau celor mai active antibiotice fata de microorganismul testat.

 Termenii

de antibiotic si chimioterapic se folosesc ca sinonimi. Introducerea unui antibiotic in terapie este o mare responsabilitate medicala, cerind respectarea unor conditii bine determinate:

1.

Antibiograma se face dupa stabilirea diagnosticului etiologic, prin izolarea in cultura pura si prin identificarea agentului patogen. In cazuri de extrema urgenta, se poate administra un antibiotic (inainte de efectuarea antibiogramei) dar numai dupa recoltarea produselor patologice.

2. Tratamentul se realizeaza in functie de rezultatele date de antibiograma, alegind antibioticul cel mai eficace, adica fata de care bacteria izolata are cea mai mare sensibilitate.

3.

Antibiograma trebuie repetata daca tratamentul cu antibiotice este de durata mai lunga; aceasta deoarece agentul patogen poate sa cistige rezistenta fata de antibioticul utilizat. Apoi in cursul tratamentului datorita dezechilibrului din populatiile microbiocenozelor, poate sa se produca o infectie supraadaugata cu o bacterie din aceste microbiocenoze.

Principiul antibiogramei consta in capacitatea antibioticelor de a impiedica multiplicarea bacteriana, fenomen cunoscut ca efect bacteriostatic. Unele antibiotice au in anumite concentratii si proprietatea de a omori bacteriile: efect bactericid.

Metode folosite pentru testarea sensibilitatii in vitro la antibiotice

metode calitative

metoda difuzimetrica Kirby Bauer - clasica metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta - moderna metoda dilutiilor in mediu lichid - clasica metoda Etest AB BIODISK , Suedia moderna

metode cantitative

Metoda difuzimetrica(KirbyBauer)

Aceasta se efectueaza pe medii solide, in placi Petri, pe care s-a insamintat in pinza cultura bacteriana; apoi pe suprafata mediului se dispun discuri cu antibiotice astfel ca in jurul acestora se va realiza un gradient de concentratie prin difuziunea locala a antibioticului ( in imediata vecinatate a discului realizindu-se o concentratie mai mare de antibiotic care descreste pe masura indepartarii de acesta ).

Metoda difuzimetrica(KirbyBauer)
Metoda

difuzimetrica, cu toate ca nu stabileste concentratia minima infibitorie (CMI), da informatii pretioase asupra sensibilitatii speciei testate fata de antibioticele utilizate si este folosita mai frecvent in laboratorele clinice.

Tehnica de lucru

Mediul de cultura indicat este geloza MllerHinton deoarece are o valoare nutritiva care permite dezvoltarea optima a unei mari varietati de bacterii si nu contine inhibitori ai actiunii unor antibiotice. Pentru bacterii cu necesitati de cultura speciale, se utilizeaza medii adecvate ( de ex. pentru Streptococcus pyogenes se foloseste geloza singe ).

Tehnica de lucru

Coloniile izolate (5 colonii) obtinute din produsul patologic, se insaminteaza in bulion, care se incubeaza la 37 C ( ~ 5-10 min.), se determina turbiditatea culturii corespunzatoare etalonului 0,5 McFarland ( cu ajutorul scariiMcFarland cu sulfat de bariu sau automat pe densitometru ).

Tehnica de lucru

Se insaminteaza placile in maxim 15 min. de la etalonare ; se lasa placa insamintata 3-5 min. (niciodata mai mult de 15 min.) pentru adsorbtia inoculului. Se depun discurile cu substante antibicrobiene la distanta de minimum 15 mm de marginea placii si 30 mm intre centrele a doua discuri vecine folosind o pensa sau, mai bine un dispersor automat de discuri.

Tehnica de lucru
Se

incubeaza placile la 37 C pentru 16-18 ore. Control de calitate : testeaza pe alta placa, in aceleasi conditii , tulpina de referinta adecvata.

Dispersor de discuri pentru antibiograme, tuburi cu discuri impregnate cu antibiotice in diferite concentratii, placa cu agar Mller-Hinton pentru realizarea antibiogramei difuzimetrice

Citirea si interpretarea

Se masoara cu sublerul sau cu rigla gradata in mm , diametrul zonelor de inhibitie completa , in lumina reflectata, pe fond negru mat. In cazul mediilor transparente se masoara pe spatele placilor, iar in cazul mediilor cu singe pe suprafata agarului.

Antibiograme pe mediu Mller-Hinton

Antibiograma pe geloza singe

Aspectul Zonei de Inhibitie trebuie sa fie clar si cu contur net. In situatia in care se observa chiar si o singura colonie in interiorul zonei de inhibitie, se va considera rezistenta la acel antibiotic, indiferent de diametrul zonei de inhibitie (vezi figura )

In caz de urgenta , se poate citi antibiograma dupa 5-6 ore de incubare, cu conditia verificarii diametrelor si la 16-18 ore. Se verifica daca diametrele zonelor de inhibitie ale fiecarei substante antimicrobiene sint cuprinse in limitele variatiei admise conform tabelelor de interpretare furnizate impreuna cu discurile.

INTERPRETARE

Se interpreteaza astfel : Sensibil S Intermediar I Rezistent R in functie de valorile din tabelele de interpretare.

Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta

Principiu Galeria ATB permite determinarea sensibilitii microbiene la un set de agenti antibacterieni / antifungici , incorporate ntr-un mediu semisolid. Este alctuit din 16 perechi de godeuri, din care 2/4 nu conin antibiotice/antifungice i sunt martori de cretere. Celelalte perechi de godeuri conin diferite antibiotice n cite dou concentraii (c = concentratie mai mica i C = concentratie mai mare) pentru a putea eticheta fiecare tulpin testat ca fiind sensibil, intermediar sau rezistent.

Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta
-

Din tulpina de testat este preparat o suspensie care este transferat n mediul de cultur cu care este inoculat galeria ATB. Rezultatele se citesc vizual sau automat dupa 24-48 ore de incubare la 37C.

Citire si Interpretare

- Dac nu exist cretere la nici o concentraie nseamn tulpin sensibil, daca exista cretere numai n godeul cu concentraia mai mic c nseamn sensibilitate intermediar, daca exista cretere n ambele godeuri (c i C) semnific rezisten la respectivul agent antimicrobian.

E-Test

E -Testul imbina acuratetea testarii cantitative si simplitatea testarii difuzimetrice cu mare economie de timp . Pe suprafata unei langhete/bandelete de 5 mm/50 mm din plastic inert, neporos, este fixat un gradient exponential de antibiotic , desicat si stabilizat, cu 15 dilutii intre 0,016 si 256 g/ml sau 0,002 si 32 g/ml, iar pe cealalta suprafata este marcata scala de lectura in g/ml corespunzatoare CMI .

E-Test

Pe suprafata unei placi cu mediu agarizat preinsamintata cu tulpina testata in conditii standardizate sint depuse radiar langhetele/bandeletele cu antibiotic. Dupa incubare corespunzatoare, CMI este indicata de intersectia dintre zona eliptica de inhibitie a culturii si scala de gradiente a langhetei

E-Test

Desi scump, testul este fiabil, reproductibil si permite determinarea concomitenta, pe aceeasi placa, a CMI ale mai multor antibiotice pentru bacterii aerobe sau anaerobe, supravegherea pacientilor pe parcursul terapiei antimicrobiene pentru a surprinde selectarea de clone rezistente ( ex. fata de ampicilina in meningitele determinate de H. influenzae, testarea pneumococilor fata de -lactamine, a enterococilor fata de aminoglicozide cu depistarea rezistentei cu nivel inalt, a enterobacteriaceelor producatoare de -lactamaze cu spectru extins ).

Metoda dilutiilor in medii lichide

Aceasta urmareste determinarea limitei de sensibilitate a germenului fata de substanta data, indicind concentratia de chimioterapice sau antibiotice necesara pentru inhibarea dezvoltarii sale. In acest fel se determina ceea ce se cunoaste sub denumirea de concentratie minima inhibitorie ( CMI ).

Tehnica de lucru

In dilutii crescinde de chimioterapice si antibiotice facute direct din mediul de cultura lichid se insaminteaza cantitati egale din cultura de cercetat, stabilindu-se dilutia maxima a substantelor in prezenta careia tulpina este inhibata. Pentru fiecare antibiotic se fac dilutii de pornire.

Tehnica de lucru
Concentratia

initiala pentru penicilina este 100 UI/ml; cea pentru streptomicina de 100 g/ml, pentru cloramfenicol 50 g/ml, etc. Mediul de cultura utilizat este bulionul glucozat 2% preparat fara peptona daca se testeaza actiunea sulfamidelor.

Tehnica de lucru

Microorganismul testat se cultiva in bulion glucozat, iar din cultura de 18-20 ore se face o dilutie de 1/100, care se insaminteaza in cantitati egale ( cite o picatura ) in toate dilutiile de antibiotic. Pentru dilutii se utilizeaza 10 tuburi, fiecare se repartizeaza cite 1 ml bulion glucozat.

Tehnica de lucru

In primul tub se adauga 1 ml din solutia de antibiotic. Dupa omogenizare se trece 1 ml in al doilea tub si asa mai departe pina la tubul 9 de unde se indeparteaza 1 ml de solutie. Se insaminteaza tuburile cu cite o picatura din cultura testata. Tubul 10 este proba martor care serveste pentru controlul dezvoltarii tulpinii in mediul utilizat . Citirea se face dupa o incubare la 37 C , timp de 18-20 ore.

Citire si interpretare

Ultimul tub limpede indica limita sensibilitatii germenului, fata de substante sau concentratia minima inhibitorie activa ( CMI). Adaugind la mediu un indicator de ph ( rosu fenol ) se poate reduce timpul de citire a rezultatelor la 3-6 ore intrucit virarea culorii mediului in urma modificarii ph-ului datorita dezvoltarii microbiene ( ph acid ) apare mai rapid decit tulburarea lui.

Metoda dilutiilor succesive in mediu lichid

Citire si interpretare Dilutia din ultima eprubeta in care nu exista crestere bacteriana (mediul este limpede) reprezinta valoarea CMI.

1/8

1/16

1/32

1/64

1/128

1/256

1/512

Discutii
Metoda

dilutiilor in medii lichide este tehnica cea mai precisa de determinare a sensibilitatii microorganismelor la antibiotice si chimioterapice si in plus permite determinarea concentratiilor bacteriostatice si bactericide ale substantelor testate.

Discutii

Dozarea chimioterapicelor si antibioticelor din umorile organismului este necesara pentru evaluarea in vivo a eficientei unui tratament cu chimioterapice sau antibiotice. Astfel se poate stabili daca concentratia substantei se mentine in umorile organismului la un nivel activ, permite controlul modului si ritmului de administrare , ajuta la aprecierea corespondentei intre eficacitatea in vivo si in vitro a substantei utilizate, etc.

Discutii

Aprecierea efectului bactericid prin metoda dilutiilor se realizeaza astfel: din ultimele 2 eprubete in care dezvoltarea a fost inhibata, se insaminteaza cu un inocul mic, tuburi cu mediu similar, dar fara antibiotic. Lipsa dezvoltarii bacteriene in aceste tuburi indica efectul bactericid al antibioticului testat.

Concluzii
Antibiograma

este una dintre cele mai utile determinari de laborator care aduce informatii pretioase privind atitudinea medicului in terapia cu antibiotice.

Concluzii
Antibiogramele

se vor repeta ori de cite ori o dicteaza evolutia clinica dupa tratamentul cu antibiotice si eventual se vor utiliza asociatii de antibiotice pentru a obtine un efect terapeutic mai promt si prevenirea instalarii rezistentei bacteriei la antibiotice si chimioterapice.