INTRE INGER § 1 FIARA Mitul omului diferit din Antichitate pand Tn zilele noastre

6

Introducere

aplecat mai cu ^e a m aasupra imaginarului occidental, dc^i jocul alteritailor ser e g a s e $ tepretutindeni in lume, facand astfel legitima §i po^jbilas ta b ilire aunor modele §i a unei tipologii. Cu ajutorul r^c u rs lliu j ia model, vom lamuri numeroasc enigme. Ce vor (je] an o i extratere§trii? Ce cauta salbaticii in lumea tehnolOgijio r av ansate ? Cum poate fi inaltata o fiinta reala la conditio d e su p rao mori coborata la cea de suborn? Chipurile acest^ani)S a uivit din nimic, nefacand decat sa continue o povestestra v e c h e §i sa se supuna docil unui arhetip nascut Q d atac uciviliza^ia. Ne a§teapta o lu n g acalatorie initiatica. Cunoa$terea lumii datoreaza eno%, O m u lu i diferit. Cine ar fi fost tentat sa cerceteze un sp^jU p U s tiu ?Cine ar fi pomit in cautarea unci Alte fiinte, la fe| c a n oi?Ce-arinsemnapadurea fara pove§ti, planeta Marte % am artieni, ce-am fi noi inline fara speranta de a fi intr-o b^na z i altfel? In cautarea Celuilalt, omul a traversat ocean^ies.aopritpe tarmuri §i insule indepartate, a coborat in m^^taiele pamantului, a zburat spre alte planete §i galaxii ^ as tra b a tu t de la un cap la altul maiestuosul rau al Timpyi^ Calatorii reai6 )c a la to r ii imaginare. Ascultand chemarile venite de depa^e o im ii aajuns sa stapaneasca pamantul !ji a facut primii p ^ j in s p a tiu l cosmic, parcurgand in acelagi timp o cvasiinfinitatgdelumiparalele. Datorita Omului diferit, Universul s-a i^u ltip licat, a devenit mult mai bogat in sensuri decat lum^a m a te ria la§i tangibila, cea in care ne traim via^a „reala“ . Cautarea ac^asta fa r asfar^it nu este altceva decat o cala­ torie in suflete|en 0 a s tr e . Omul diferit este o proiectie, care intruchipeaza, prinnenum aratele sale infati§ari, toate fantasmele, prej ucle C a t ile , idealurile §i iluziile, viciile §i virtuple fiecaruia dintr^ n o i.C eeacesuntem chemati sa descoperim este, de fapt, S pintulum an.

I

Cum se infatiseaza Omul diferit

Un concept-cheie: alteritatea radicala
( )mul nu pa§e§te singur pe drumul Istoriei, ci este insotiule o multime pestrita, de camaval, alcatuita din cele mai li-lurite chipuri. Salbatici zdraveni si paro$i merg alaturi de miirtieni cu trupul plapand §i fata spiritualizata. Fiinte omencsii cu cap de caine vorbesc (latrand) cu personaje fara cap • ■ I cu chipul zugravit pe piept. De§i nu seamana, au un oaurare aer de familie. Dincolo de chipuri se ascunde aceea§i I'scnta umana: Omul diferit, cu nenumaratele lui mfati§ari. Nu exista nimic mai permanent si mai obsedant decat imai inca Celuilalt. Suntem diferiti de semenii no^tri. Celalalt, miaginea sau imaginile sale se afla pretutindeni, fac parte (lmtr-o retea care ii une?te §i, in acela§i timp, ii deosebe§te I> » • lo^i actorii aventurii umane. Omul diferit ia parte la acest joc vechi precum omenirea msaiji. Are totu§i un statut aparte, fiindca in Celalalt se imI'ina doua chipuri fundamental diferite: unul apropiat §i fa­ miliar, celalalt indepartat §i straniu, care reprezinta, de fapt, iloua forme de alteritate: cea obi§nuita §i cea radicala. Primul, care se intalne§te la tot pasul, fiind de-a dreptul Imnal, eviden^iaza, cu ajutorul unei metode de simplificair si amplificare, o multime de caracteristici biologice §i * ulturale care se inscriu, fara indoiala, in structura interna ii speciei umane. Femeia §i barbatul, chinezul §i europeanuI, nomadul §i sedentarul, taranui §i ora§eanul, omul sana1is si cel bolnav, proletarul §i burghezul, inginerul si poetul:
1

8

Intre inger si fiara

jocul asemanarii si al deosebirii, cu infinite varia|iuni, este adanc inradacinat in mintea indivizilor si in con§tiinta colectiva a societatilor. Numai ca intre femeie §i barbatul salbatic ori intre chinez si martian exista o distanta considerabila si esentiala. Spatiul care desparte o fiinta alcatuita din came §i oase de o fantasma, sau cel putin un personaj cu existenta nesigura, face trecerea de la alteritatea obi§nuita la cea radicala, proprie Omului diferit. Ca sa ne apropiem de personajul cu o mie de chipuri, cateodata chiar fara chip, ne vom indrepta spre hotarele omenescului si vom trece chiar dincolo de ele, patrunzand intr-o zona destul de incerta, in care normele general admise ale conditiei umane sunt tot timpul incalcate. Alteritatea radicala presupune, asadar, existenta unor specii umane deosebite de specia umana obisnuita, normal! Cele doua componente ale sintagmei Omului diferit sau Fiintei Omene^ti diferite sunt egale ca valoare: fiinta omeneasca, insa diferita; diferita, insa fiinta omeneasca. De§i se afla la mare distanta una de alta, fiind situate in zone diferite, atat din Univers, cat si din spirit, cele doua forme de alteritate nu sunt despartite de nici o granita precisa §i definitiva. intre ele se contureaza o zona de contact, iar granita trece prin punctele prin care dorim noi, mutandu-se fara incetare, pentru ca este extrem de sensibila la evolutia mentalitatilor, a ideologiilor, a proiectelor, a visurilor cladite de fiecare epoca fiecare civiliza|ie. Cine oare ar cuteza, in zilele noastre, sa imbrace „rasa neagra“ cu atributele alteritatii radicale? §i totusi, intr-un trecut nu prea indepartat - in secolele al XVIII-lea si al XlX-lea - negrii erau socotiti ni§te fiinte aflate undeva intre stadiul de om si cel de animal. Din punct de vedere biologic, nimic nu s-a schimbat; atata doar ca, intre timp, granita s-a mutat.

Cum se mfatiseaza Omul diferit

9

( iiml este vorba despre celalalt, imaginarul nu lipseste .... udnta. in cazul alteritafii obi§nuite, imaginea presujiiiin' o interpretare, mai mult sau mai putin deformanta, a m u . i nnumite realitati biologice, istorice §i culturale. Altemi.Hr.i radicala merge mult mai departe, construita fara spri.... nalerial ori folosind la nevoie materialul existent doar i ii pu-lcxt, ceea ce inseamna ca Omul diferit apartine intru ..... I imaginarului. Este o faptura zamislita de om, un fel seeretie permanenta a mintii sale, rod al unei confruni in luia sfar^it cu zeii si cu natura, al unei lupte inver§uii H i pcntru desavarsirea sau pentru refacerea creatiei. Omul ilili'iil intrupeaza latura prometeica a omului. I );ica facem o comparatie intre lumea reala §i cea imagiH iii i Ircbuie sa recunoa§tem ca omul are tot dreptul sa fie in iiiilru. in galeria de fapturi diferite gasim o boga|ie §i o i inir/ie care ar face sa paleasca produsele de serie din unii i mI „adevarat“. Prin Ceilalti, omul si-a luat revan§a, s-a h inventat, dobandind o multime de chipuri si de suflete, de >i. (i si de experience noi. I .mlasme? Fara indoiala, dar fantasme care nu sunt niciili i uni mai prejos, ca putere, decat manifestarile lumii „con■ lc". Omul este legat atat de povara materiei, cat §i de I>i•uliiscle eterice ale propriei sale minti. I ihrica de oameni diferiti functioneaza fara oprire, de mii ill uni, putand prezenta un catalog bogat §i retete de proiliu'lie indelung verificate, din care se desprind totusi patru im loclologii majore, fiecare avand o multime de variante si lllml slrans legata de celelalte. Ele privesc corpul, spiritul, com|imlamentul §i mecanismul social al omenirilor diferite.
1 11

/

dboratorul de monstri

( 'ercetarea corpurilor, anatomia si fiziologia ne ajuta sa pamilem intr-o adevarata „gradina a desfatarilor“, in care sunt ■ ii lunate produsele unei manipulari biologice multiseculare.
111

Cea mai inalta a fost reconstituita pomind de la o descoperire uluitoare: in anul 1401 au fost gasite intr-o pe^tera din Sicilia ni$te oseminte atribuite unui om inalt de doua sute de coti. Iliada. unul de pitici.10 Intre inger f i fiara Jocul. spiridusi ecologisti din zilele noastre: lista aproape ca nu se mai sfarseste. publicata in anul 1665 de savantul Athanasius Kircher (1601-1680). Marele poet grec ne-a lasat o imagine reluata destul de des: lupta micilor si curajoaselor fiinte impotriva cocorilor (care „seamana groaza printre pigmei si le aduc moartea. cat se poate de atractiv. este cea a omului obisnuit. pare de-a dreptul pitic pe langa ceilalti. Cel de-al doilea personaj este mai mo­ dest: doar §aizeci de coti inaltime (treizeci de metri). Plan§a infatiseaza cinci fiinte umane. liliputani inchipuiti de Swift. s-a practicat in toate timpurile §i toate culturile. avand doar sase coti si jumatate. Pigmei din tarile exotice. pitici ascunsi in muntii Europei. nu sunt putine la numar. si-au facut apari|ia in literatura. cantul III). cel de-al treilea are patruzeci si §ase de coti. atat de neinsemnata. Cat priveste inaltimea. ne scute§te de prea multe comentarii cu privire la persoanele atinse de gigantism. primindu-si titlurile de noblete chiar din mana lui Homer. adica ceva mai mult de trei metri. O plan$a curioasa inserata in cartea Mundus subterraneus. adica vreo suta de metri. in sus sau in jos. despicand vazduhul si napustindu-se asupra lor“. in vreme ce al patrulea. pigmeii. iar de cealalta parte. cu toate ca exceptiile. care nu este altul decat vestitul Goliat. Cea de-a cincea silueta. incat abia se zareste. Primul procedeu se refera la dimensiuni. Nanismul este inca mai frecvent si mai diversificat decat gigantismul. . omul normal avand alaturi un alai de uria§i. aceasta era cam de trei schioape (saizeci si S ase de centimetri) si va fi inaltimea standard pentru pitici. care se deosebesc doar prin inaltime. Primii dintre ei. martieni mici si verzi.

nici gura cu buze. in care contrariile inca nu se despartimin si in care domnea „totalitatea primordiala“. cu ochii pe umeri §i gura in piept (blemi). doua simptome de alteritai' iinlicala. Sciapozii au un singur picior. Este o stare anteistorica.i ca sa se odihneasca ori sa doarma. In schimb. Cazul cel mai vestit este cel al oameiiil"i liira cap.r mai intampla ca ispita hermafroditismului sa dea tarmli' ( 'eluilalt. precum Ciclopul. iar alteori singuiill i ip este schitat destul de sumar.1 1 1 1 11 .. In majoritatea cazurilor. In mod normal. I h a bile se dovedesc a fi peste masura de elastice: mi ii i at insa dimensiunea potrivita. I. Ilipcrtrofia este uneori asociata lipsei ori surplusului de ■i iin-. speciile diferite sunt bisexuate. nici in . dar in.i pc spate. de la cele nun discrete pana la cele mai indraznete. ajadar. iar cealalta drept plapuma.in. dar ce picior! Cu o liilm hi lasa.1 . in eseul Mi'11 siofel ?i androginul (1962).. neavand nici ochi. slujindu-se de ele dupa dorinta. Ajungem astfel la un mit stravechi: aspiratia n|iio ii stare originara. ■ l ii . prezentand. cand . au doar un san intr-o parte §i organe de zamis1 . . I )inlr-un trap cresc uneori doua capete.i i diverse timpuri §i culturi. alte fapturi omene^ti au patru ochi ■ * m i r1 iar mai multi. de ploaie ori de soare.H (ia exercitata de formula aceasta de implinire in cele in.. care #M i i uria$. I pie/. omul este inzestrat cu doi ochi.11 . una slujindu-i drept h .ii pe o alta insula traiesc oameni care sunt deopotrivabarlm (i i lemei. Mircea Eliade a evidenfiat . Daca este m i diferit. cu piciorul in pozitie perpendiculara.i I. beneficiarul le poate lulli'.. iH u m osl lan{ se na§te un lung §ir de earicaturi. care le ingaduie sa bata toate recordurile de vii' /n sa-§i faca rost in orice clipa de un adapost sigur Ini nr. poate avea numai unul.Cum se infatiseaza Omul diferit 1 11 i 1de-al doilea procedeu este legat de partile eorpului.enta in anumite comunitati de oameni diferiti.-barbat §i de femeie. preH i linnbat in umbrela.

cand de altele. cele doua tendinte putandu-se de altfel asocia. I cristalizata in Antichitate si in Evul Mediu. Poarta un . denuinit cinocefal. asupra caruia vom reveni. avand doar o fa§ie de panza care le ascunde genunchii si madularul tainic. Varcolacul este un amestec de om §i de lup.. dar mai cu seama intruchiparea inspaimantatoaro I a unei alte lumi de langa noi. rodesc 1 si ii due in pantece. Lucrarea . Pana acum am avut de-a face cu un inveli§ cunoscut. Jean de Mandeville. fie de j cadere in regnul animal ori vegetal. a unui Pamant ce adapostea mii de semintii omenesti diferite. Sunt mai mult goi. la scrierea lui Mandeville: „Barbatii $i femeile de pe insula au cu totii capete de caine I si. a intunericului §i a mortii. fie ca este vorba de inaltare spre zei. La un nivel inferior. iar daca se poarta ca femeile. Sunt oameni cu judecatil si chiar inzestrati cu multa minte.'!. Satirul. in a sa Calatorie in jurul pamantum lui.“ Astfel se exprima. Sirena este pe jumatate femeie si pe jumatate pasare sau peste. zdraveni si priceputi la lupta. Aproape toa­ te speciile sunt impinse spre imperecheri stranii. de aceea. scrisa in anul 1356. in fiecarc 1 dintre noi doarme o fiara. pentru o scurta prezentare. amestec de om §i de tap. interdictiile dispar. Unori insa. intalnim combinatii „banale“ de fac.] tura mai degraba biologica decat metafizica.adevarat bestseller al acelor timpuri . Sa revenim. personaj cu o biografie incerta. este in acela§i timp un semizeu. Este un text-eheie. li se spune cinocefali. se atliJ la loc de frante.. zamislesc copii atunci cand sc poarta precum barbatii. omul cu cap si uneori si cu coada de caine. Printre reprezentarile traditionale de acest gen. de.rezuma si amplifica totodata viziunea traditional.12 Intre inger si fiara de unele.] format pe alocuri. Sunt inalti. iar natura umana se amesteca cu forme de via(fl cu totul altele. insa misterul trece dincolo de simplul amestec biologic. granitele se sterg.

m. Expresia desavarsita a acestui gen de amestec M ill copac wac-wac.. Ni(m Ii ii liresc. I m i i i i m vegetala aduce o contributie suplimentara laconfulunlo^ica. iar capetele in mai. vreun om in lupta. Din ■ . omul si cainele impartasesc de multa vreme aceeasi mi"It Iiiiul legati de o atractie reciproca incontestabila. din respect. il mananca.mmlor din insulele respective. lor s-au nascut sase copii.H i.. fiii. mii r. dupa t« H i" u nit bogat.r uflau felurite bucati de came fiarta. disparand pentru totdeauna. i ni picioare se coc in martie. Barbatul o tinea legata. apoi 1 ii merele..sunt unenpde. iar femeile cu masV N llI Avi s-au nascut niste fapturi care au luat cate ceva §i . in iunie. lata.i altininteri nu s-ar fi putut impotrivi chemarii apei hipa moartea barbatului. avem de-a l#i i ii roilul unei incrucisari. cat »i im n|irle marii... care cuprinde intamplari considerate auIwtiii i .Cum se mfdtiseazd Omul diferit 13 P I I ■ * M i imm' care le acopera tot trupul. gata oricand sa poarte o conversatie.. In tlfschidem Cartea minunilor din India. istorisite de calatori si marinari. pe ■Itmliili' pcsti.. Pe§ti sau fiinte omene^ti? Oricum. alteori copii i. sic care a ajuns sclava si sotia unui negustor arab. Putem trai atat pe uscat.“ i» i ln|ii.I* In mama. descrierea unei mese de neuitat: „un vas |i|i ii. iar in mana au o lance. maini. antologie araba . au dezlegat-o. arata m u i. §i de la tatal lor. cu capete. iar cateodata chiar tinere fermecatoare. .. a§adar. |H Mima s-a aruncat in mare..“ Gasim aici povestea melodramatica a unei fe­ rn. mainile si picioarele unor |h i imin".. 11 11 C 11 >1 1 . i . pentru ca Suntem pe jumatate oameni.oliil aI X-lea. ca de pilda pe§tii. i pasari sau oi. decat „transferurile“ de la o specie ji) lilhi Nu este insa un club exclusiv. „barba|ii s-au unit odiiilti'H i m lemelele animalelor marine. „Prin partile noastre“. a§a ca se primesc in i ii ' in i li mai putin apropiate de om.potrivit diferitelor variante . l imin ce aduceau cu capetele. originar tot din spafiul musulM tH II 1 (1ladele lui . de pilda.

ci i alte animale .la nivelul omului. mai recent. mai precis inccJ pand din secolul al XVIII-lea. mai cu seama in secolul al XlX-lea. s e a *| mana intru catva cu liliacul. Nu mai exista nimic imposibil intr-un Univers infinit §i la scara unui timp infinit. Trebuie sa mai adaugam $i fabricarea de oameni artificiali. Simak. intr-o vremo dominata de visul cuceririi vazduhului. Omul zburator a devenit o figuifl simbolica. care depa§esd cu mult varietatile pana la urma limitate ale imaginarulm biologic traditional. cu o suta de ani mai tarziu. de la un timp. ofera posibilitati biologice infinite. Conceptia evolutionism si. fundamentandu-1 si amplificandu-1. poate fi recunoscuta cu usurinta. capetele mari sunt preferalo urechilor mari sau altor caricaturi. in po fida trasaturilor de monstru fioros. atractia exercitata de mutanti. cu diametrul . amestecurile §i spatiile intermc*j diare §i-au gasit locul in teoria transformista si evolutionisla §tiinta a canalizat imaginarul biologic. pentru ca este limpedo ca omul mai evoluat de pe alta planeta. daca nu chiar mai sus. tradus in franceza cu titlul Demain les chiens. apoi a spatiului. Metamorfozele Omului diferit au tinut pasul cu dezvoltarea gtiintelor si ideologiilor si cu noile aspiratii din epoca tcli nologiei. Omul diferit it populat spatiul §i §i-a insu§it viitorul. pan' mai interesant astazi sa incerci sa ridici cainii obisnuiti . Creatura lui Frankenstein (1818). imaginata de Mary: Shelley (1797-1851). poate ca nu este all ceva decat u r m a $ u l nostru. de la care a imprumutat m udelul pentru aripi. de Olaf Stapledun (1886-1950)? Acesta nu este altceva decat un creier uria*. Astfel. sau cel care va trai candva pe Terra va fi inzestrat cu o masfl cerebrala considerabila. animale sail oameni. cu in romanul lui Clifford J. Cinocefalii (capcanii) au disparut.14 Intre inger f i fiara In vremuri mai apropiate de-ale noastre. „instalat intr-o turela spatioasa din beton armat. City (1952). dar ce se intampla oare cu omul construit. din zilele noastre.

. .. Fiziologia Omului diferit variaza de " i" ' ir la alta.mil.Cum se infdti$eaza Omul diferit 15 (Ii . Potri| | i hi • tii'i scheme.i care une§te trecutul indepartat cu viitorul indepar•#' u imusii abia desprin§i din animalitate cu oamenii-zei B * vni i opula candva galaxiile... preLpHi (iiiniinatii copaci wac-wac de care pomeneam mai inamm.evolutionism. Omul zapezilor (Yeti) §i BhihIi n . Mai departe. hiiii't lik \de$i foarte diferite. ii ii i iosul Horla imaginat de Maupassant.. hi ii dm anumite specii nu traiesc decat cativa ani. de •«) Irt ' dnilr-un fel de ebonita transportau sangele §i sub­ tle i I.. loisptczece metri.. Rosny Aine li* < > I'MO) a propus o dubla solutie: xipehuzii care 1-au Mdi » * •l. 1930. fac copii la H i i inn . dar de nedespar| it iIhi inilologia evolutionista ilustrata de Omul diferit. ■ himice in tot sistemul“ (Last and First Men. i ' uliimii trasatura semnificativa a alteritatii biologice este -In il> liinctiile vitale. trecute. Nenumarate tuburi de metal. pre.s i nu traiesc mai mult de sase-sapte ani“ (MandeII' i In sellimb. * I'. fiinte alcatuite din came M in " I xista insa ^i altceva: daca nu oameni. Adesea este mai sanatos decat noi $i nu cui..H pe om §i feromagnetalii care il vor inlocui. in sfar§it..ilc de creatii mai recente. La capitolul longevitate apar diferente uriase. ca de In • ieii. m cea mai mare parte. |»m i" in lianceza cu titlul Les Derniers et les Premiers). „Se casatoresc la sase luni. cel putin rate cu gandire.H. Se poate hrani altfel... Oamenii dii Hi m i ..ntil sunt cele doua figuri antitetice. Imlilc.. urmeaza aceea§i linie funiIim m iiiiil. ' mmln^ie cu statura. despre care se spune ca au o viata foarte scurta.vin din lumea minerala: J. rezultat al posibilitatilor nr mi. mult mai departe. n-am fi decat un soi de „paranteza“ de ||iu< lull o lume dominata de mineral. IllHii tin corpurilor aprinde §i ea imaginatia. ill. punctul ||l nun ivansat este reprezentat de fiintele imateriale. iar uneori nu manan• In n deloc. alte specii. prezente sau viitoare. facute din materie vegetala. 11 1111 11 ...

Intre suborn §i supraom. in primul rand. controlul respiratiei. sc caracterizeaza printr-o adevarata obsesie a longevitatii. calitatile sail defectele fizice corespund celor spirituale. uneori chiar trei sute cincizeci. Demersul contrar este insil . Printrc metodele preconizate se numara. Religia chineza numita taoism. Insusirile psihice. In India.poate reprezenta o etapa. dupa o sursa araba. de forta spirituals. prin evolutionismul biologic. ultima specie umana care va trai pestc vreo doua miliarde de ani va avea o speranta de viata de doua sute cincizeci de mii de ani. intre fiara §i zei nu exista nici o intrerupere. intelectuale §i morale ale Celorlalti alcatuiesc un sir foarte lung.16 Intre inger si Jiara se remarca printr-o longevitate impresionanta. yoga §i-a propus un scop asemanator. §tiinta modema a preluat arhetipul. un fel de ucenicie pe calea nemuririi. Po­ trivit lui Stapledon. spirit diferit. intemeiata de Lao-tze. Comparatia este. Uratenia sau infirmitatile sunt adesea socotite semnele unei minti slabe sail tulburate. Insa insulele sau celelalte spatii ferite undo traiesc cei nemuritori se apropie mai curand de taramul cela­ lalt. cei ce o practicau traiau pana la o suta cincizeci-doua sute de ani. fiecare treapta de conStiinta. Nemurirea trece prin moarte. este tocmai cazul celor doua mentalitati religioase: taoism si yoga. Potrivit lui Marco Polo. care sunt ai nostri. Intrcgul spatiu este riguros jalonat. amplificandu-i potentialul. de infelegere a lumii se materializeaza intr-o gama infinita de fiinte. Durata vietii trebuia sa atinga cel putin o mie de ani. Longevitatea . care atinge sute sau chiar mii de ani. de inteligenta. Potrivit unei pareri adanc inradacinate. in favoarea oamcnilor normali. fara indoiala. De la suborn la supraom Corp diferit.asociata deseori spiritualizarii fiintei si sfinteniei .

. sa-i desluseasca semnalele §i sa | ii m i uve.Cum se mfatiseaza Omul diferit 17 . mnditie era moartea. \ i 1 foarte interesant de urmarit in acest sens parerea t . Ar fi ridicol sa credem ^li lii-nole sunt doar niste fapturi jumatate femei. i ii i/mnea. ceea ce demonstreaza ca omul este memminipar^it intre sentimentul de superioritate si complexul •I* Hilciioritate. Sin.i Ideea inferioritatii negrilor. Descoperirea inteligentei delfinilor se inscrie 1 1 1 1 11 ^ # 4 1 1 .ent $i se intampla ca unele earicaturi umane sa fie. A$a se intampla cu Yeti si cu alti oameni salbatici t» iiiKiscuti dupa trupul acoperit cu un par des §i lung ca ii i i iii.. Ne-am obi§nuit sa vedem in trasaturile care Ihi Im up ie pe Omul diferit de fiara semne ale unei conditii . ii ininneia tocmai pe infatisarea lor socotita apropiata de n n n maimutelor... fiara era mai aproape de zei decat oamenii. In loulc aceste cazuri isi spune cuvantul aroganta unei civiii m ii ( ■ ladite pe antiteza cultura-natura. i . cunoasterea resorturilor tainice ale firii. Departe de a fi o bruta. I> i parprea treptata a civilizatiei de mediu. I |iuv. nmi totul altaparere despre animalul caruia i se atribuIhii ' 1lap pe care omul nu le are sau nu le mai are: intuitia. jumatate de vreme ce ii daruiau lui Ulise ceea ce nici o fiinta (M m ncasca nu i-ar fi putut oferi: armonia si cunoasterea. sustinuta multa vreme. perspectiva Rlllgiiiasa (animalul nu are suflet) si rationalists (nu are nici HHiiii’) au dus la discreditarea formulei alternative..... n.pcciile animale si prezenta acestora in anumite sint* .n il' | > i ivinte. nun i mai aproape de-ale noastre observam o schimbare il# hi Undine. mai izbutite ca inteligenta §i morala decat pro(hh|n 1Immusetii. pentru ca nu le era dat oamenilor H ii i|iinga la aceasta treapta a desavarsirii. omul-animal sau animalul mini mi/at se situa intr-o zona a spiritului care depasea condi| i i linnlata a inteligentei omenesti. nu rrcau s-o inteleaga..i. ii luologice. Societatile arhaice hi . Abia in V i.. nine. In unna. In mai ■ ■ .

al istoriei. preferand ratiunea intuit iol demersul §tiintific cunoa§terii nemijlocite. exploatarea barbatilor de catre femei Cel de-al treilea criteriu este reprezentat de comportamem si obiceiuri. incestul este interzis.18 Intre inger f i fiara in aceasta cotitura. ca si renuntarea la came §i ah . este prizonier: al propriei mediocritati intelco tuale. Eliberarea spiriln lui i-ar ingadui sa obtina controlul asupra propriului corp asupra realitadlor materiale. hrana ?i sexul fac obiectul unor reglemenlai i foarte severe. Promiscuilntea §i desfraul sunt condamnate dupa norme diferite. canibalismul. sa fie oare vorba de ni§te fiinte din n tegoria Celorlalti? Omul modem §i-a schimbat mijloacele. A parasit calea fiarelor. capacitatea de a ie$i iln inveli§ul de came. in toate culturile. in general. al materiei. dar nu §i obicc tivele. Astfel. cunoajterea viitomlui. calatoria in timp §i spadu $i chiar in lumc( de dincolo se numara printre cele mai frecvente proiecte exporimentate prin intermediul Celorlalti. Telepaln clarviziunea. O multime de insu§iri §i de fapte indraznete care. intelege o multime de lucruri va intelege tot mai multe. ca sa dii rame zidurile §i sa amnce o punte intre ratiunea umana §i cc universala. ar face din om o fiinta atoate§tiutoare $i atotputernicfl Obiceiuri ciudate: nudismul. ci $i sa actionc/o Din nefericire. dar mo* reu prezente. Insa cauta men sa iasa din temnita neincapatoare care ii limiteaza capacilil tile spirituale §i intelectuale. Omul dore§te nu numai sa inteleaga. a e ft* ror incalcare il apropie pe om de fiara sau de zei. Condipa umana este limitata de interdictii. Mancatul camii cmde nu este socotit ca fund un obicei tocmai omenesc. spaUului si timpului. Omul diferit este chemat in ajutor. impivuna. dar §tie ca nu va intelege niciodal nimic esential. al timpului.

► •it i" n eputa ca o manifestare de alteritate. mafp | « i" "I'. |init de pacat. Dar la ce niAm k hitatea clasica pare sa-i fi acordat o importanta iiIt i.. de pilda.„caldura este (ms de mare.Cum se mfdtifeazd Omul diferit 19 hm |m Im/ata numai pe vegetale. in antiteza cu starea de cultura. care Ufnli n/a nn mit foarte vechi §i foarte atractiv. Este limpe| | v• 1 " nlru un om civilizat. legata de promiscuitatea sexuala §i de canibalism: In iii'est tinut“ . in afara Istoriei. iar dupa M UImbracap. Barbapi se m va/ul lumii cu orice femeie.Cr.mli sea mana in mana cu incestul $i intruchipeaza dezn itlllin l lot ala. care Mpl llllll sturea de natura. chiar daca le este mama C t S Mil mMil " t |i *iivme precizat faptul ca nu este vorba de irlandezii ■h fill'll* noastre. Cel mai rau este. Asadar. Iihmile/ii. ci de stramo§ii lor din vechime. n inail din semnele cele mai izbitoare de alteritate.istorise§te Mandeville . Eduin it’linioasa $i rigoarea morala sporita au dus.. unele comunitati au fost caracterizate * l* i i nmhale prin definite §i prin excelenta. comunitatea care practica nuditam plusa in afara umanitatii normale. iar barbatii §i femeile obi§nuiesc sa um*in piclea goala. Desi canibalinl | m it si diir ca mod obi$nuit de alimentatie nu a existat um n a niciodata. i >i»«»iriva antropofagi §i ierbivori. Antropofagia s-a impus de .. . bine. Trupurile goale au devenit o adevarata little. la investirea goliciunii cu atributele unei ( m i . Adam $i Eva sunt infa^isati goi.. la sfar§itul Viilm Mediu. f* • lulu mnea ridica o problema mai complexa.H U .iia Pentru Biblie insa. responWiiliMira mformatiei de mai sus revenind lui Strabo. distinc{ia este fundamentals. It i| i mananci aproapele. ar fi „mai salbatici decat britanicii. Antropofagia M . goliciunea..ial'grec din secolul I i. . i ( i profunde. batandu-§i joc de strainii pe care ii vad 1 t .. §i este o mare cinn» i" nu ii copii sa-§i manance tatal cand moare. treapta suprema de alteritate morala. deci imbracat.

ca o manifestare a conditiei firesti a omului.“ „Au insa un obicei rau. toti sunt la fel de avuti.. iar oamenii ii cumpara. Oamenii adevarafi trebuiau sa se imbrace cum se cuvine.]. toate au contribuit la reabilitarea partiala a goliciunii. canibalism .. Femeile nu se marita. ci §i ogoarele sunt ale tuturor: „Ogoarele sunt puse laolalta: unul le stapane§te vreme de un an. fiecare luand ceea ce ii face trebuinta [. intr-o zona unde toate viciile erau ingaduite §i practicate. cu toate ca primul element al triadei a cunoscut un fel de valorizare in vremea Rena§terii.adica lumea cu fiindul in sus! Raportul goliciune-licenta sexuala-canibalism s-a pastrat pana la inceputul epocii modeme. Aceasta putea fi interpretata deopotriva ca un semn de inferioritate. lipsa ei il facea neaparat pe om diferit..]. Astfel.]. Nudism. ci sunt ale tuturor §i nu se impotrivesc nici unui barbat. Omul gol a fost alungat pentru multa vreme la marginea umanita­ tii. chiar de bestialitate. in vremea cand o glezna zarita pe furis era un adevarat eveniment. comunism. apoi vine randul altuia §i tot a§a. sau. Daca se spunea ca haina face pe om. ca fenomen social. Oamenii Renasterii aveau vederi largi.20 Intre inger f i fiara imbracati [. ii pun la ingrasat si spun ca nu se afla pe lume came mai buna $i mai dulce. iar daca sunt slabi.. Morala burgheza care a cople§it spiritele in cursul secolelor urmatoare a fost mai pu|in concilianta. ii mananca repede. Negustorii cutreiera tinutul sa vanda copii. Daca sunt dolofani. fata de acfiunea corupatoare a civilizatiei. repunerea in drepturi a mitului Varstei de aur. Abia in secolul al XX-lea trupul gol a fost din nou valorizat §i in cele din urma banalizat. pentru ca le place sa manance came de om mai mult decat orice alta came [.“ Randurile de mai sus sunt aproape desavarsite. goliciunea totala nu era vazuta cu ochi buni.. intoarcerea la conceptia clasica a fmmusetii tmpului. Influenza artei antice.“ Nu numai femeile. dimpotriva.. .

Cr. dar in ce condipi! Diodor din Sicilia (secolul I i. in Biblioteca istorica. care mliinnesc cu lapte §i cu alte lucruri potrivite pentru varsta Ini Miislumarea conditiei firesti a sexelor atingea un grad de itllfi ilute greu de imaginat.Cum se infafifeazd Omul diferit 21 I Mi'ft dezordinea sexuala este perceputa ca un semn grav t!» nllcritate.. sunt tinu(i departe ilt n inatS.i(i. si nu fac decat treburi casnice. nu numai in spatiu.) m i |nivcste§te. amazoanele din . ca ace§tia „erau umili|i . inainte de razboiul troian. Mai exista §i celebrul caz al amazoanelor. nu inseamna ca segregarea sexelor este mai ■ i" •• H ‘ de normalitate. ci $i in timp. Societa|ile unisex se inscriu in chip llir>u in categoria popoarelor fabuloase. I indepartat.. ceea ce explica plasarea amazoaii' I"i la mare distanta. De fapt. pentru a mentine caracIim i I i xclusiv feminin al comunitatii. lata cateva amanunte legate de amainiiu-lc din Africa. Iii ' I inlesni intalnirile periodice indispensabile pentru peri" iiiiiiim speciei. amazoanele i§i incredinteaza pruncii barba|ilor. iiiiii ile anteistorice ale eroilor.i (inu(i in sclavie“. H i 'i< lemei. de funcfiile inalte §i de treburile ob§tei care i-ar |niii i mdemna sa incerce sa scape de jugul femeilor. exista mii Ii' locuri. Dupa ce perioada se ini In if femeile se apropie de barbafi ca sa aiba copii. potrivit anticilor. intr-un .. in orice caz inainte de razboiul troian.. I'i ill ivit unei alte versiuni a mitului. AmazoaliMlf sf inso(eau cu locuitorii tinuturilor vecine. ramanand fecioare. barbatii erau totu§i ac• 11'i . locuite exclusiv fie de barbafi. le pastrau | i i' it.isc. in tinutul I'miiiiliii (Asia Mica). • n. ca femeile de I" h i m . Harbatii i§i petrec viafa pe langa casa. h'tin ili' razboinice care traiau. Dupa . De pilda. mai ales insule. o anuimiiii pcrioada. in i. aflate indeob§te in apropiere unele de altele.si se descotoroseau de baieti. lor li m nu ifilinteaza treburile importante si toate func(iile puI'ln <. din care reiese ca rolurile erau cu totul ■ i ini nate: „Obiceiul este ca femeile sa faca armata..

. Oamenii sunt. nici femei usoare... fiind socotiti ca un soi de sfinti. nici lacomi. Pe insula aceea nu se afla nici hop. de la femeile posedate de salbatici panfl la barbafii rapiti de zane. de la bestialitate la sfirm tenie.. care traiesc drept. nici trandavi. curati si due o .I Nimeni nu-i jigne^te. nici pizmasi. pe 1 care o beau amestecata cu lapte. de asemenea. nici cer§etori §i nimeni n-a fost niciodata omorat. in cea de-a doua jumatate 1 a secolului al XlX-lea. Exista o gama intreaga de altfel de relatii sexuale. care ne prezinta. unde nimeni nu indrazneste s a 1 atace. Sed tot anul sub p o m .. nu urase pe nimeni §i nici nu fac nimanui ceea ce nu le place sa li se faca lor. ale scitilor. lata un minunat efect de contrast la Herodot. descoperit §i plasat tocmai in vremurile preistorice de catre unii savanti §i ideologi „fc>l mini§ti“. Se trece] astfel de la canibalism la vegetarianism. printre care §i Engels. nici destrabalati. Vecinii ii iau ca arbitri pentru di*l ferendele dintre ei. nici uciga?i. alti monstri feminini... Nu sunt nici mandri..22 Intre inger f i fiara Africa au fost nimicite de Hercule odata cu adversarele loi Gorgonele. Dupa cum am constatat. le store in* I tr-un petee de panza §i obtin o licoare neagra si groasa. nici iuti la manie. iar cine ajunge in tara lor gaseste un adii* ] post sigur. Nu ail nici un fel de arme de razboi.. si cum bucataria ex-j prima cel mai bine sufletul omenesc. care atata imaginatia. Comportarea amazoa«J nelor trimitea la matriarhat. Amazoanele erau astfel reabilitatc 1 §i razbunate! Raporturile erotice dintre fiinta omeneasca reala §i fiin(u omeneasca diferita dau §i ele nastere la o multime de fan* ] tasme. nu departe de triburile salbatice si insetate de sange. alteritatea se hranesjte din antite* zele aflate la cele doua extreme fata de normalitate. Cand roadele se coc. 1 chiar canibale. un neam de-a dreptul angelic: a r| gipeenii sau arimfeenii: „Traiesc hranindu-se cu roadele unui pom cu numele de pontic.“ Mandeville cunoaste o insula locuita de „oameni buni si cinstifi.

dimpotriva. I ih \t<i de uur $i Utopia • >nn 1diferit ia parte la o viata sociala diferita. alat de indragit de carturarii ilumini§ti.. Mecanismul social trebuie reglat cu grija.care au vestit Iiu i-ifiro o vreme a egalitatii soeiale. • milmli si vegetarieni.... a§a ca..tot fericirea . o duceau M inn ii |K'trecere. I• > iif lurarea societatii sau. Oamenii diferiti n-au Him M > mi lomun. alat religioase. care aboleste pur §i ||)M |l|ll III >fitatea.. construite in jurul a doua fttM 'l' I1 ' opuse.Cum se infdtiseazd Omul diferit 23 % »* t *In Id ilc stanta ca si calugarii. . Scopul proclamat . a armoniei si a fe■i (in in deosebirea ca nu mai era situata la inceput. povestea ■9l i >v asemanator. Ne inso.. oamenii traiau ini'iH'ii /eilor... I n df a doua formula este Utopia. care ii deoHWl'i' de omul obi§nuit §i prea mediocra lui conditie..este subH ti.. ci comumirtii I.. Potrivit poetului grec. mereu tineri §i in putere. nu-i pandea batrane< umplita. in afara de natura lor ciudata. consolidarea ei ■ ilcu-a unei ipotetice perfecfiuni? Omul diferit a fost .. o formula foarte permisiva.. cu inima ugoara. lipsita de povaragrijilor... departe de toate relele“. i. i onteaza. ima societatilor fictive. p h M hi m i liica. Salbaticul cel bun. cat si secularizate . |li. Id n *lti|*nsi de suferinte §i de necazuri. Pe de o parte. Nu individul.1 1 11 .. mi avand locul §i rolul sau bine stabilit.. brute si sfinti.. preplllii \ ill sla de aur.ii ale variante. 1 Ailn'lipiil a fost preluat de ideologiile §i miscarile mile- . ci la sfar§itul Istoriei.i > 1 Ii ricirea din timpurile primitive...... mini principiu de eficienta..... transpunand intr-un decor exotic ino9»m |. postind in toate zilele“ Atai» t \i h m ( i lac din om o fiinta aproape neomeneasca. . .. in care nici o constrangere nu tulbura bucuria uln a Varsta de aur cantata de Hesiod §i reluata apoi It.

prin conditiile de viata paradiziace: „Locuitorii nu sufera nici de cald. Sistemul social. pana la varsta de o suta cincizeci do ani." Locuitorii sunt chipegi. si priveste vestita insula descoperita de Iambulus in Oceanul Meridional. Oamenii due o viata simpla si sanatoasa. iar copiii sunt crescuti impreuna. Totusi. datele biologice. anularea contradictiilor sociale §i a tabuurilor sexuale. .. intelectuale si sociale prezentand decalaje. Sinteza aduna laolalta cateva teme care vor reveni adesea: integrarea in natura.. cunosc limba pasarilor si pot vorbi cu doua persoane deodata. Aici domneste toamna vesnica. Traiesc mult.. femeile sunt ale tuturor..24 Intre inger si fia ra adesea pus sa arbitreze in aceasta dezbatere de cea mai mare gravitate. si traiul de zi cu zi. Lipsa de griji a Varstei de aur se combina cu rigorile Utopiei. „o lege aspra ii condamna la moarte pc cei diformi ori schilozi“. fata de realitatile cunoscute. Au limba despicata. pen­ tru ca datorita bogatiei pamantului si climei au mai multe roade decat le trebuie. simplu §i precis. Casatoria nu este cunoscuta. tot in Biblioteca istorica. Zilele sunt tot timpul egale cu noptile. nici ambitie. chiar §i hrana. Nu exista nici gelozie. si functiile publice. fara sa se imbolnaveasca. nici de frig. Totul este randuit cu grija. insu§irile minunate ale Omului diferit. mladiosi si inalti de aproape doi metri. in primul rand. desavaryirea biologica. Unul dintre primele exemple de constructie globala di­ ferita este mentionat de Diodor din Sicilia. Insula diferita. Toate caracteristicile mentionate se combina in configuratii nenumarate. unde gasesc tot ce le trebuie pentru a trai. Oamenii locuiesc sub cerul li­ ber. dupa care se despart de viafn de bunavoie. asa ca scot toate sunetele imagi­ nable. pe pajisti. seamana intru catva cu comunismul. foarte variabile.

I vista §i o varianta speciala a migratiei spatiale.i niciodata cuprins de panica. Venus si celelalte planete. dar care. si tit (tinU . al Indiei. bine pus in valoa. care ramane cea mai putemica. unii oameni diferiti s-au inili i plal spre taramul din strafundurile pamantului. insirate de-a lungul hotarului tlmiM spatiul cunoscut si cel necunoscut.. i un la marginea lumii. este §i dintre noi. Jumatatea tit1mkI a globului. IN'ii ivit primei lor vocatii. tot mai departe. nu-i mai ramanea decat sa se m i i Mf mi spatiul cosmic. al insulelor britanice. spatiu mai it uni decat universul galactic. Fiecare pozitie castigata de t plmatori era pierduta de Omul diferit. galaxiile ca ultima solutie. si aproape de noi. Mai departe.. Rand pe mini loate pozi|iile au cazut. Asezarea aceasta icii puiule perfect esentei Omului diferit: omenesc si neM im iusc deopotriva. granitele Mediteranei coincid cu cele ale .h ileparte. si odata cu ele se misca . vestitul continent austral si insulele Pacii i l l i i s-au deschis larg omenirilor diferite in vremea marili ii dcscoperiri.i i hiiul diferit. Cel putin n-au t h i m sa cada. S ramas stelele. 1 1 11 II . i ... 1 1rmeaza apoi spatiul Scifiei.. S-a retras in lini§te.nia din planeta in planeta.inume se afla omenirile diferite? Pretutindeni.i dovedit destul de incapator pentru o diversitate desliil do mare de forme biologice §i sociale.Cum se infdtiseaza O m ul diferit I m n tiera m obila 25 i tide . I'n/ijia marginala ii explica permanenta migratie. M. Decat i . care nu s-a lasat Im Iii . m I \ Ii k ii de Nord. Luna a fost prima care i-a oferit adajinN l Au urmat Marte. si de aiurea. HoI lit If lumii se misca tot timpul. pas t ii pus. I )upa continentul austral. un Extrem Orient 1niIns hraneste visele de sfarsit de Ev Mediu. I'fill ru Homer.

dar cand te aventurezi pe mare. Fiecare insula era rodul unei creatii anume. care se aflau cu lumea cunoscuta .insula noastra . in miniatura. Pana . Lupta dintre ele nu contene§te niciodata.26 Intre inger f i fia ra Insulele sau planetele Oceanului Un alt concept fundamental este cel de insularitate. din inima insulei rasare o ceata de femei al caroi numar doar Dumnezeu il putea §ti. „Deodata. nu era altceva. Se reped asupra barbatilor. Lumea noastra locuita. in alta lume. iar barbatul este al celei mai putemice. Sunt locuri in care se poate intampla orice.“ (din Cartea minunilor din India). Ii mana spre munfi. manifestarea acesteia fiind uscatul.intr-un raport asemanator celui stabilit mai tarziu intre Pamant §i planete. decat o insula mare. Si pentru ca avem de unde alege. instabil. Calatorul parasea lumea ca sa invie sub alt cer. Oceanul inchipuie haosul inceputului. mori putin.. Cand pleci undeva. oikumena (Europa-Asia-Africa). Antiteza a uscatului. Un periplu pe mari aducea intru catva cu o calatorie pe taramul celalalt. In numeroase tradi|ii. Cate insule.. O insula $i-atat. atatea lumi. Barbafii vlaguiti piereau unul dupa altul. iata o intamplare printre atatea altele. mori ceva mai mult. insulele au fost multa vreme vazute ca nigte lumi inchise. unde se slujesc apoi de dan§ii pentru placerile lor. element nedefinit. Raspandite in imensitatea unui element diferit. Oceanul planetar a stamit dintotdeauna teama. cate o mie ori mai mult de fiecare barbat. insula. inconjurata de apele Oceanului. din care (a§ne?te crea(ia. unde au avut nenorocul sa dea peste una din acele comunitati de femei despre care vorbeam mai inainte. dar §i fascina(ia. straniu. povestita de ni§te calatori arabi nevoiti sa caute adapost pe o insula pierduta in marile Indiei. chiar daca sunt concentrate. spun anticii. indemnand la calatorii initiatice. primejdios.

.iia. Iar pe alta insula jfftii a oameni cu fata neteda. I i ) i ulogorie aparte este aceea a insulelor transcendente. I .i(. isi trag buza peste 1 * ..i Spre sfar§itul secolului al XHI-lea. i oalatorii pe mare inainte de zorii epocii modeme. greutatile si primejdilli.i insula [. de vreme ce si Utopiile $i-au gasit locul tot pe o insule...Cum se in fd tifea zd O m ul diferit 27 . si grozav de H t i| i . care au buza de jos atat de mare..ni un singur ochi in frunte si se hranesc numai cu came i m.i ou peste cmd. Iar pe alta insula se afla oameni cu infadsare . totusi mai inahi decat pigmeii [. fiind in acelasi | | lH p mi laborator pentm experieme sociale dintre cele mai HM Dnsnice. Indiilor orientale! O infinitate de lumi. La randul lui... ca insula este un loc privilegiat penlm i timil diferit.. fara cap. iar in inchipuire erau inca si mai multe decat Kim . sub toate infadsarile sale. numai in H | n ..i do pufinatatea planetelor..| .].. la soare.I..I. Kimrele rotunde in loc de ochi si cu gura fara buze. Marco Polo gatt . Pe alta insula. ca H n ip.]. oximativa cu privire la durata. Luna este in zileI..“ dnvodeste.. pu* nlora puncte de convergent cu lumea cealalta.i .an. fara nas.i . () expedite de pe Terra pe Marte ne-ar putea da o . spre miazazi. cand ii asteptau pe cei dintai vizitatori de pe planeta I iiinpii. ca ni§te uriasi.n Iraga un pui de somn ziua. oa niste pitici. Una ftli liu-iiita de oameni inalti. ca durata.. incat atunci cand V » .ilura. §i pe alta insula..i mi mai putin de douasprezece mii §apte sute.i tli’iinn(ele erau comparabile. nun .. Mandeville era cat se poate de conilli hi do rolul „multiplicator“ al insulelor: In uooste insule se afla o multime de oameni ciudati. fara ochi...un. fiecare cu spe■ tin ill '. insulele sunt deosebit de ft* .nc mai aproape decat erau planetele oceanului in Evul Mi > 1n.. asadar. loeuiese I hihi'Iii sluti si rai din fire. . doar cu . taiata in chip de potcoava. Iar )« • nil. care au ochii pe umeri •t tHiiu po piept...a lo tina umbra. Iar pe alta insula se afla oameni scunzi ili Ini. mai ales 1 1 111 . m...

Antichitatea clasica a exploatat §i ea modelul insulai insulele britanice . nie neintrerupta. precum Paradisul polinezian descoperit de explornJ torii §i filozofii din epoca Luminilor. insula apare ado sea ca un loc plin de taine.paracli ziace. de la o epoca la alta. precum Africa. adica insu lara. insu­ lele sau (inuturile indepartate ocupa un loc esenpal in jocnl alteritatii: insula lui Calypso. cu forme can' se adapteaza la evolutia istorica. depozitar al imaginarului celtu gi scandinav. la margined lumii. in vreme ce Oceanul ramanea departe. fermecat.utopica. pe care 1au cautat dincolo de Ocean stan tul Brendan in secolul al Vl-lea §i Columb cu o mie de ani mai tarziu. insula SirenOi lor. dar este evident ca pro* iectul global de alteritate nu se sprijinea in primul rand po o astfel de structura. in zone mai degraba continentale decat maritime. insula lui Circe. acestai sunt neatinse de trecerea timpului §i propun o stare de anno. cu dominanta oceanica. Condipa paradiziaca poate fi de altfel mai mull ori mai putin atenuata. manifestandu-se mai mull sau mai pu{in intens. Scipa ori India. La Homer. iar pe de alta parte Oceanul Indian. In schimb. cu miturile antice imbogatite prin aportul arab §i raspandite de calatou . insula lui Iambulus . cultura medievala europeana a fost incadraiil de doi poli ai alteritafii. Chiar nefiind identificata cu absolutul. Mediterana era cam prea cunoscula. Este cazul anumitor insule indiene. Fara indoiala ca este vorba de un arhetip.. unde calatorul este prim intr-o tesatura de intamplari §i de intelesuri de nepatruns pen tru o minte obi§nuita. Aflate in afara Istoriei. de regula.28 Intre inger f i fia ra intr-o varianta paradiziaca. Pe de o parte Atlanticul. cu un loc destul d i< marginal in imaginarul geografic al grecilor §i romaniloi Popoarele fabuloase erau a§ezate.. chine/a sau celte (precum vestita Avalon) §i chiar al Paradisului le* restru al crestinilor. insulele Fortunate . daca nu chiar secularizata in versiuno# modema.salbatice.

insula mai era un spatiu privilegiat al |IH . de§erturi. cristalizat in ||i 1 m I ill XVIII-lea... . hotare | i iii uneori chiar langa noi.. Jipflt la celalalt al lumii. 1. Insula misterioasa a lui Jules Verne a aparut in i|Ml IHM MituI „Paradisului polinezian".. pentru ca nu a anulat niciodata (| llilnl iilractia exercitata de insula. nllil parte.. (tii him! . planetele se inscriu in tipologia funiminl.. s-a prelungit pana in zilele noastre. I timinilor. poarta deschisa catre Absolut... 1 %. in adancul unor (inuturi greu accesible: paduri.i noi reale ori imaginare . §i pamantul ascunde forme hIi.. i iliilc ilc tip insular. m |i pi slcri. 1 liaosul cosmic.. Insule ale spatiului.. a ultimclor mari explorari care au spulberat buna ■ j^ii 1 lanlasmele insulare.i a insulei. in pofida unei explorari terestre aparent |#iili nun peste tot au dainuit ori au fost ridicate bastioah 1 nllri ilatii. ni doua aspecte: pe de o parte proiectia in spatiu. in sanul lumii. In secolul al XVIII-lea.. In miililale. | | | | | tiu s ic(uirea insulei ca lume diferita in zilele noastre a m. loc de §edere pen< . creatie independents.. mlagtini.ii.. .. conform nevoilor cauzei. i ll.lovedind o adevarata obsesie pentru lumile insulare..i-a dus pe exploratori ■ I.un loc de intalnire cu tot soiul de ciudajenii §i mai ■ lint i'ilal(i..i lost insa relativ... colturi pastrate cu grija §i aparate. mi . ca sa nu mai vorbim de |lili mai vaste aflate in maruntaiele pamantului ori in in ul m eanelor §i care reprezinta.ill. i||mmi.. Fara a fi cu totul 11111111 1 111 1 1 111 1 . insularitatea nu s-a marginit niciodata la insule irn n! propriu al termenului.. Marco Polo §i Mandeville se afla P .. Cautarea de insule ■ i.Nu dupa multa vreme a venit insa §i declinul. i .1 . in | i.IHiui in in pricina a contribuit in chip hotarator la declan|»ii Hnu... oricum cele mai nastru§nice. ilc moditlcarea frontierei mobile... ca loc de taina §i |H #. entitati diferite.Cum se infdtiseazd O m ul diferit 29 t |«i M uni Ivului Mediu. ..i dintre cele mai extraordinare aventuri ale omeniII «nill maiilor descoperiri geografice.

Este vorba fie de un Altul care a luat chipul nostru (un strain ori un nepamantean). in inima zonelor continentale.H. care ramano scrierea clasica a genului. Minunata lume a pesterilor. a§a ca sunt §i mai primejdiosi. fie de un membra al comunita tii caraia i se atribuie un suflet diferit §i chiar o infati§aiv ce urmeaza sa se schimbe. tinuturile salbaticilor din zilele noastre ori ale celor din urma dinozauri. ale extraterestrilor repre*' zinta cateva puncte dintr-un arhipelag al alteritatii integrat m lumea noastra.a devenit mai degraba o punte de legatura decAl un obstacol. Sunt peste tot! Suntem inca departe de a fi epuizat toate posibilitatili' Cea care ne framanta cel mai mult este ca Ei se afla prin tre noi. in cetate. de pilda. Fascinatia insulei §i semnificatiile insularitatii. Avem de-a face cu o aplecare a spiritului care tine de fondul esential al imaginarului. sa devina diferita. ca manifes-i tari ale alteritatii radicale. imaginata in anul 1896 de J. i§i pastreaza pe deplin actualitatcu. insulele Oceanului ofera solutii de izolare tot mai putin eficiente.cu exceptia mariloi adancimi .30 Intre inger f i fia ra date uitarii. dar §i civiliza|m evoluata cautata de colonelul Fawcett in Amazonia. spatiul acvatic . Ca mfafi§are. . A§a s-al intamplat. In ultimul ca/. Alteritatea radicala se pastreaza mult mai bine in unele locuri amenajate ?i aparate de bariere de netrecul. cu evreii in Germania nazista sau cu dusmanul de clasa in lumea comunista. precum $i bazele. nu sunt nicidecum deosc biti. alteritatea normala este impinsa spre forme radicale de alteri tate. iar comunitatea este ameninfata din interior. pe care comunitatea nu le mai poate ingadui. Rosny Aine. publicata in anul 1912. Lumea uitahl a lui Arthur Conan Doyle. ba chiar seamana cu noi. mai cu seama subterane.

.. J 111 E 1 1 t'l im ipiul de „eluzivitate“ I »in ncfericire.Cum se infdtiseazd O m ul diferit 31 \I* i. teoria cu privire la I I i i i i i I ilil lit se dovedette pana la urma cat se poate de sim|lii h i i stu putand aparea oriunde. probabil. dar nu multi sunt cei care ( . nccsta se dovede§te a fi extrem de discret. Ii*vara^ia lui. aventura fiind rezervata celor initiati ori ii uinplu noroco§i. daca-1 chemam. li nlle dc acces nu vor fi o problema §i totul se va petrece . nl'isiuiiti carora li se atribuie uneori trasaturile Omului [iIHmh.. integrate in lumea noastra M il nllnii' nilr-o alta dimensiune. mu dupa regulile imaginarului. nu va zari niciodata vreun •lull vrcun spiridus. Daca inlaturam oafH . K Nimeni n-a vazut si. este greu de contactat. . Cei i multi dintre muritori afla despre existenta lor din marlllli. plituctare ori interplanetare $i nici de a da vreun intern in direct.1 I tin v f t / U t .. Se poate astfel presu­ m e i■ isicnta unor lumi paralele. distance de mii de ani-lumina... I Nit i mi ne apropiem bine de ei ca se fac nevazuti. cu conditia ca prezenta pl I hr solicitata.... solutie radicala. tlaca dorim cu orice pret sa intalnim fiinte dife♦ ll* » nmir nu ne impiedica sa trecem peste determinarile . Daca-1 dorim. nici spafiul.iillora. L-am putea parafraza pe La Rochetn mill. Nici unul dintre ace$tia nu m | » i i a dornic de a-$i trimite reprezentantii la conferinl. ncru de altfel inevitabil in cazul celor nevoiti sa . afirmand ca Omul diferit este asemenea spiritelor: lllM lil lui ca vorbegte despre el...firtllillr... I* < iik iM do complicate in aparenfa. vreun om al zapezilor ori vreun extrateplilMi plimbandu-se pe strada. ceea ce inseamna abolirea *i" * 1 dasic. Ai nevoie I p ii ulmc de gratie ori de un dram de noroc pentru a te bucuI f| i ii... de natura sa rezolve toate lit iilin(ilc.

in filozofia ta. de la fantome pana la ma< nifestarile parapsihologice“. de fapt.32 Intre inger si fia ra Eluzivitatea este termenul propus pentru definirea nesfanji* tului joc de-a v-ati ascunselea. Bertrand Meheust 1 a folosil in anul 1978 pentru a descrie fenomenul farfuriilor zbiiiiltoare. Sa fie un joc ori o participare „reala“. intelectual. Ne aflam pe taramul credintelor. Avem. prin mijlocirea ttj ceea ce poarta indeobste numele de „trairi mitice“? Un vin ori o ipoteza §tiintifica? Un artificiu literar sau o perspecti\ n filozofico-religioasa? O psihoza ori o constatare de bun-simt? Celebra replica hamletiana lasa deschise toate posibilitati le: . tot dreptul sa pornim in cautarea unui principiu unificator. Jean-Bruno Renard il preia. asadar. dupa parerea lui. De ce? Cautarea Omului diferit este una dintre aventurile celo mai fascinante pentru mintea omeneasca. moral ^ | l social este extrem de limitat. „ostentatia si disparitia“ caracterizea/a „toate fenomenele misterioase. nu ne-a parasit nici o clipa do la inceputul Istoriei.Sunt mai multe lucmri in cer si pe pamant. nimic nu este gratuit si nici nevinovat. ne obsedeaza. Parcursul fiind cunoscut dinainte. nu no putem indeparta de reguli decat prin mijlocirea Omului diferit . Dupa cum nimeni nu va putea dovedi ca nu exista. Tine de miezul tare al imaginarului Convietuim in simbioza. intr-o acceptiune largita.. Horatio.“ In orice caz. Desi nu-1 putem zari. al carei spatiu biologic. Nimeni nu va putea dovedi vreodata ca Omul diferit este o fiinta in came si oase. de la creaturile pamanteno necunoscute pana la extraterestri. nici macar jocul sau visul. Suntem cu topi programati inofl din clipa nasterii. dccrtt. De ce oare? lata o intrebare ce cu prinde mai multe elemente. Prin Omul diferit este pusa la indoiala insasi conditia umiw na „normala“.

. >.. riscam sS 1 1 C . Incestul si anfi'l"'i ifin nil mai apar ca nigte crime. odata venita pe lume..nn ie a lui Frankenstein.il prin procura. omul este ispitit deopotriva de cele doua (dttilii! i ilc existenta.. reeditand cunos.ise.i nUeleptilor.. cele doua tendinte contradictorii se intalnesc. ()mul diferit incepe sS se rSspandeascS prin lume. I eautSm cu disperare. tabuurile sociale. intr-o anumitamasura.. o lume in .... I In i i< )mul diferit nu este.n■unei comparatii. ih infranate.. Aflat undeva intre natura neimblan■in ci ul /eilor. Este lumea dinainte de bine si de rau. cu granite schimbatoare si adesea M u.Cum se infdtiseaza O m ul diferit 33 Ai t da exprima deopotriva visul intoarcerii la origini si H i» ii ill pci fectionare. Stapanirea lumii. nemSrI I I ... a slintilor. Zeul IIin i ie aseamana prin faptul ca resping mediocritatea inn i i prin sensul profund al libertatii fara margini. acoperite de pojghita civilizatiilor. I in i ni.. ci doar legile firii.i linn nscunse. dar puse pe seama unor societati difeIM . cunoasterea i' i> 1il 1 ui ori inaltarea spirituals pana la identificarea cu dllnuveil iata scopurile inalte cautate cu ajutorul unor M l. . I. ItiH • ii A(ia simturilor se afla fata in fata cu aceea a spirituj) Niiiui ii este inabusita si toate legaturile cu ea sunt rupte. fc i mile atras de universul primitiv: bogat si exuberant.. devine totodata o entitate independents.. | > e care numai Celalalt este in stare sa le ofere. Ajungi astfel incestuos fi I imlt.i meepe sa-si traiasca propria viata. itn . If se pot desfasura in voie. un... decat omul 1M ni procura. Sexul | ( Iftnyclc nu sunt ingrSdite in nici un fel. deoarece nu exista Piiin I nptul ca se intalnesc la tot pasul este dovada unor t. . \i leI... ■Hu ilr constrangeri.i f 1 11 1 I I . trebuie sa constatam ca. I mcearca sa se elibereze de materie si sa-§i depaseasca * killilllM prin puterea mintii §i a sufletului. pentru a gSsi elementele ne. DacS nu ajungem la el. Desi este o reflectare a constii iinnstre. Este calea cuceiihit titm .

redevine istoria noastra. . Este cazul in sulelor paradiziace locuite de drepti ori. mai incoace. disparitie in neant. Adaptabil prin excelenta. Vorbeste-nn despre Omul tau diferit si-am sa-|i spun cine esti. Fiecare cultura. de ex* tratere§tri care vestesc sfar§itul lumii §i un soi de judecalrt de apoi. viata vegnica sau moarte. Pentru istoric. Mereu. Trebuie sa inlaturam cu orice pret zidurile intre care se allrt intemnitata omenirea. Aspiratia religioasa este lesne de identificat. Omul diferit se remarcft printr-un §ir intreg de insu^iri secundare §i schimbatoarc. Istoria Co lorlal|i. omul se arata deo potriva curios si cuprins de frica. este un indicator esential.. descifrata. carei sfarsit nu este cunoscut dinainte. a carei in fati§are se schimba dupa imprejurari. fieca­ re ideologie se exprima prin propria productie de Oameni diferiti. destinul $i locul nostru in Univers. fara a intelege nimic esential in ceea ce private fiinta noastra.34 Intre inger f i fiara ramanem mereu singuri. fiecare generatie. ca o obsesie. Dincolo de calitatile arhetipale. 1 Omul diferit oglinde§te deopotriva permanentele spiritulm omenesc §i avatarurile sale de-a lungul Istoriei.ca sa injelegi ceea ce se petreco la noi. Omul diferit intruchipeaza tainele unui univers inepuizabil. plin de fagaduinte si de primejdii. Numai ca in prezenta unei alte lumi. dragoslc. ce nu poate fi patrunsa §i nici stapanita. cantul sirenei cu mesaj echivoc: cunoastere.. decodificata.mereu altul . este o faptura cameleonica. fiind incercat de sentimento amestecate de dorinta $i nelini§te. fiecare epoca. Ajunge sa te uip lu chipul lui . Insula canibalilor §i farfu ria zburatoare a extratere$trilor ne atrag intr-o aventura al. armonie. Celahill poate deveni calauza spirituala ori mantuitor.

Locuri ce can zei §i zeite. agadar. ciclopii ori simin I. etiopienii. .II Mon§tri si salbatici i >insula mare.i inllorita. cu . numita Oikumena In | uuncle faze de evolutie. Acestui spatiu situat in afara Istoriei .ofereau spectacolul celor mai felurite minuni ii m. lot aici se aflau popoarele fericite. carturarii ii .partite. ii/urile de zi cu zi. O insula mare. necunoscut. precum vestita insula a lui Calypso. Mm i lar/.l.1 . I itvoi luxuriant. in orice caz. despre care Homer spu■ i iliiccau o viata fericita §i §edeau la ospete alaturi de zei. evocate de Homer. omul §i zeii .lftjcnii. Fluviul Ocean a devenit un ocean adevarat. avea la hit ■ im ii Ibnna unui cerc ori a unui dreptunghi. simbol al vietii. grifonii. preluata fi | n i ln (ionata de greci.Cr. incepand cu secolul al Vl-lea d. nasterii si mor|ii. tli 1 capatul lumii —aflate de-a lungul malului interior Mil p i* iiisiile . Lumea locuita. pentru care Istoria »i ttpi im' la Varsta de aur §i care nu cuno§teau. atunci cand cele trei ii|nmonte ale universului . (fj^iiiimaUi de fluviul Ocean. grijile m. ca gorgonele.nu erau (i ilr . Omul diferit s-a incadrat intr-o » • In nul neografica originara din Orientul Apropiat. printre altii. Hesiod §i altipoefi dinpeK im kIn haica.if iiimcau. TinuturiI. avand printre elementele de baza pajigtea ■ > i.11 .iu.isuinat raspunderea asupra lumii si au schimbat unele "lit.. insa edificiul s-a sprijinit in continuare pe vechile in'lli.natura. al carui mai exterior dadea spre m i i n|niliu ncdefinit sau. oikumena. A*ii sc prezenta amalgamul originar. dar ll lii|ihiri monstruoase.

36 Intre inger f i fiara marile alaturate. apoi o zona toriilit de-o parte §i de alta a Ecuatorului.). atribuita filozofului Parmenide (sci al V-lea i. Omul normal trebuia sa locuiasca in centrul lumii (Grecia. si din nou o zona tempo*. Exilat la Tomis. 1st. lucrurile incepeau sa . care nu este altceva declifj o mitologie travestita. inventata de greci. §tiin|u le analizeaza. le transfigureaza §i in cele din urma le asimi leaza. societatile erau toate implicate in jocul dc terminat de geografia putemic ideologizata. spre sud. practic singura in care se putea trai. deosebit de riguroasa. fhntele. Pe masura indepartarii de aceaM ta regiune. de la un pol la celalalt. spit' nord. Departe de a anula miturile. era fara masm.Cr. in noua lor forma. o alta temperata. Mediterana). Nu s-a schimbat nimic esential Raporturile dintre centru (Grecia) §i periferie (marginilo Oceanului) au fost in continuare supuse acelora$i criterii si acelora§i valori. cand era frig sau cald. m interpretarea anticilor. ceva mai jos. clima. Catre grankele Imperiului Roman. coivs pundea in mare teritoriului greco-roman. Naturu. alteritatea era din ce in ce mai evidenta. Cu exceptia faptului ca. Ceva mai sus. pe tarmul Marii Negro. Pana acum. nimic deosebit: dispunerea seamana in chip izbitor cu datele climatice reale.i< inrautateasca. Pe insula cea mare s-au ivit trei continents Europa. Asia §i Africa. rata §i una rece. exacctltn diferentele §i situa normalitatea intr-un teritoriu limitat. dezastrul climatic era dcplm. Ii . Frigul si caldura Grecilor le placea simetria §i credeau in virtutile geome* triei §i logicii. nu se opune nicidecum mitologiei sau ideologiei. Pe globul pamantesc. teoria celor „cinci zone“. O teorie asupra climei. Metoda gtiintifica.» Zona temperata. se ingirau o zona rece.

despartit. E • i>nmelria mergea mana-n mana cu ideologia.. 1 ..“ In vecinatatea Ecuatorului nu p (mini trai.. intr-un || | m 'ii in r a r e . Aceste lu­ pin i Inpio/itoare se petreceau la o latitudine mai joasa decat §1'* l" 1 1 1 e se afla Moscova ori Sankt-Petersburg.. autori ai marilor istorii universale. Ctesias (sec.i faca din lumea greco-romana teritoriul exclusiv . dar in sens invers. la nord de Marea Neagra. InIn.. Mm departe.I...thiforie in ju rul Pamantului (I): Marele Nord N» iMoptinem o scurta trecere in revista a periferiei luI inlin e. tara a alteritatii prin excelenfa. Hiiili(ia de poet cu cea de explorator al tinuturilor arclit t' I.„caldura este atat de mare. al III-lea). Pe urma venea frigul absolut.) §i Megastene (sec. §i fin inI sau Solin (sec. npale legate de subiectul ce ne intereseaza. si gen de degradare. pit iiiil se ingroasa aerul. V i' i aI IV-lea i.. con■»li(iiU ' 1imalice erau inca §i mai cumplite. al III-lea i. iar ||filiiili ile bronz se despica sub §fichiul gerului“.i . ceea ce explica Milmiii'ia locuitorilor. pe trepte de i' i a iii din ce in ce mai accentuata.. de finuturile inghetaili In Pol ?i de cele fierbinti de la Ecuator. .). care a adunat elemen•.. dupa spusele lui Diodor din Sicilia.. 1 1 1 1 1 I .. „degetele l i inami $i de la picioare ale locuitorilor sedesprind cand Him 1 ale de haine. Ovidiu parea sa-§i fi schimk ti. ambele ll .. in tara scitilor. „La granita dintre Egipt §i finutul trogloditi» ' ipune tot Diodor .Monstri f i salbatici 37 ilc nord a Imperiului. A.alitapi geografice §i umane.Ii in istoria Indiei. naturalist §i enciclopedist.. in ■ el Matran (23-79).Cr. meat p I" i hi ile amiezii locuitorii nu se pot deosebi unui de altul.. se petreM • ipie siid.Cr. pana §i focul i§i pierde puterea. insotiti de calauze competente: Herodot §i Dio'im Sicilia.ii na manca bucati de vin inghetat si constata ca zaI | > * i • nu mai ajungea sa se topeasca de la o iama la alta.

Arimfeenii... cat §i in rau. in preajma marii lift iesc albinii. au scapat pe vecie de lacomia publica" (Solin).“ Intelepciune si bucurie a vietii: hiperboreenii. in sfargit.. Hrana do /il cu zi si-o iau din copaci.38 Intre inger si fiara Sa incepem cu Marele Nord. atat in bine. spatiul scit. 1 In ceea ce priveste intelcpciunea. care nu par a fi supiisu teoriei privitoare la clima. „Aici domnegte temperatura coi mai blanda.. Esedonii obisnuiesc „sa cante la inmormantarea radelor. beau din tigve [. l| seamana destul de bine: „locuiesc in paduri. amestecandu-le cu came (le animale. „Obiceiurile popoarelor din inima Scitiei au ceva salbatiol locuiesc in pe^teri. „oprind folosirea aumlui §i argintului. imij suferinta §i sunt buni §i blajini din fire“ (Solin). iar aceste paduri sunt sfinte.Au ochii cu pupil** verzi si vad mai bine noaptea decat ziua“ (Solin). locuiesc in tinuturile polare. Neurii . despart tinuturile locuite de tribm i antropofage (Pliniu). .] beau sangele mor(i lor. ciuddfenii biologice si manifestari sitpnhl naturale.il nesc fiare fara numar“. care au paral alb din na?tere. Pentru greci.. §i mu cu seama Sci|ia profunda §i prelungirile sale. Nu cunosc nici dezbinarea. sa sfasie mortii cu dintii §i si faca mancare din acele bucap. concentra prin cipalele figuri ale alteritatii. sa-i cheme pe cei apropiati.mon§tri inaripati . „pustiuri intinse". sugandu-le ranile. Sunt socotiti sfmti“ (Solin). incepand cu omul insu§i“. $i. Arimaspii au un singur ochi in mijlocul fruntn il se bat cu grifonii . cazul satarhilor csttt exemplar: acedia. in care „se int.ca sa puna stapamiil pe aural si pietrele pretioase din tinut. „popor pirnfericit“. se hranesc ctfl frncte §i nu fac rau nimanui. Iar tigvele le impodobesc cu aur §i le folosesfl drept vase pentm baut“ (Solin). iar aeml este intotdeauna curat. traitori spre granitele asiatice ale Scitiei.. Locuintele lor se afla in paduri. Salbaticie fi cruzime: aici „totul este de o mare cruzime.

alitatii.1 ip o i se in t o r c l a in f a t i s a r e a d i n t a i “ . iar chipul le este turtit si stramb. Saamintim. prelunlr. I n 1 1il i s it. 'in .. Este un tinut „bogat in fhicte. scaldate in soare. ■ pentru o vreme. exista legi temeinice. de m m i e nu are nimic. se p r e s c h i m b a i>*i.prezinta mutaH lili climatice.. o formula inedita de orga■ (M M IM ilitica: „Regele nu are nimic al lui. Asa mi mai constatat. plin de ciudatenii §i de cont» i< Acdaiji tinut urias. Utopia este si • c nla.insula Thule . cat si morale.. " iiilorii din inima Africii „sunt cumpliti la vedere: unii i -i sunt lipsiti de ochi. de pilda. insulele britanice..Monstri si sdlbatici 39 I m i rlillalt capat al Europei. Nu deosebesc binet(t i in " Alpi spun ca „ghicesc viitorul".manilor. dar mai intai beau din el. este supus dreptatii prin saracie. Nu are nici o femeie numai a lui. Totul apartine « miiIiii. care il impiedica sa iasa din nil le cj'. t h m l. in ciuda deosebirilor reale ale configuratiei geoH»' i s l e tot Marele Nord.u ii liipelaguri mai indepartate. 11 11 . iar pentru ca zgarcenia sa nu-1 intoarca | n t ulca cea dreapta. „femeile sunt la dispozitia tutui nu exista casatorie“ (Solin). canibalismul si incestul sunt foarte rt*|(inulite. #i ■ i oc aproape in tot timpul anului“.. sunt un soi de replica i| m i(iuI scit. nordul extrem . principiu suprem hlii. C K u r I ilhilorii’ in jurul Pamantului (II): tinuturile insorite ! . Locuitorii se hrai MInpte $i cu vegetale. strabatut de fluvii maiestuoase. >u c u v a r c o l a c ii : „ l a o v r e m e a n u m e . cxcelau in privinta curiozitatilor de ordin biologic. una care i se pare potrivita“ (solutie Him evitarea monarhiei ereditare si a pomirilor tiranice). „invingatorii i§i ung obrazul cu sani. I*i ntia dintre insule. pe o inland de la bestialitate la inocenta ori chiar la sfinte|iH 1 1ol'crea mai intai de toate o bogata colectie de monstri: liimlc mcridionale.InI producea mai cu seama ciudatenii morale.

locu infele lor se afla in vecinatatea marii. era situata in punctul de intalnire a doua extreme care se intareau reciproc: zona tropicala §i hotarelc . tinuturile prcu calde prezinta imaginea unei vieti sociale extrem de alteralc. aceasta este inso« tita de anomalii sociale §i morale: intr-un domeniu in can' nordul permitea alegerea intre Bine §i Rau. caci. nu simt nimic altceva in afara lie placere si durere. dupa unii autori. etiopienii traiau o suta douazeci de ani. Sirul monstri lor africani continua cu salbatici paro§i. mai curand §uiera decat vorbesc" (Solin). In sfar§it. §i mai ciudate. Ihtiofagii „stau tot timpul goi. Po­ trivit lui Herodot. satin. capcani. dar macrobienii bateau toate recordurile. nu §tiu ce este cinstea si frumusetea. legate prin carari §erpuite“. se hranesc cu §crpi §i „ne§tiind nici o limba. prapastii §i trecatori. ace§ti oameni urasc soarele (Solin) si au dreptate. La atlanfi. ajungeau la o mie de ani. nu §tiu nimic §i nici nu vor sa afle §i vorbesc numai prin semne. deoarece caldura prea mare distruge personalitatea §i legaturile dintre oameni. incat nu se pot hrani decat cu ajuto rul unui pai de ovaz. himantopozi care se tarasc in loc sa mem ga. unii nu au limba §i vorbesc prin gcs* turi §i semne“ (Solin). Gamfazanpi se feresc de tovara§ia altor oameni. pentru ca au picioarele moi.40 Intre inger f i fiara alpi au gura atat de mica. troglodifii traiesc in pe§teri. impart femeile si tuimele. Din pund de vedere geografic. „nimeni nu poarta vreun nume“. j Alte fiinfe omene§ti. India era neintrecuta. intre stanci pline de pc> teri. blemi. precum §i copiii. Daca accentul este pus pe uratenia fizica. Astfel. Nu an arme §i se hranesc numai cu pe§te (Diodor din Sicilia). o alta trasatura africana era longevitatea. Calatorie In jurul Pamantului (III): periplul indian in termeni de alteritate.

oile §i cai ii i .. nbila !ji rafinata se intrepatrundea cu manifestarile 'j* -m(. capatul lumii. „Nu au nici dureri ile . . fund pe deasupra perfect sanato§i.insemna de altIndia propriu-zisa.1 . un lux extraordinar.i pi imitiva. i n| > i ivire la clima §i la conditiile naturale din spatiul liitljitti.1 .. aici nu iiIm ii t niciodata. traiau nespus de putin: unele femei zamisli hi la cinci ani §i nu vietuiau mai mult de opt..Monstri si salbatici 41 ijpii ninhn. I htii iraiau peste o suta de ani si ajungeau chiar la doua »ui. dilerana. „Cele mai mari animale se afla in India“ (Pliniu).tii mai mari decat magarii (Ctesias). dar cei in. monstruoase. dar vanturile suflau in schimb foarte tare [. nici boli de ochi §i nici macar dureri de dinp.ii multi nu tree de un cot si jumatate“ (Ctesias). Itti tmmi miens care. Copacii . iar fumicile „mari i ill ni‘. insu§i numele .India . In ininia tarii traiau in schimb pigmeii. 1.. oameni cu pielea neai .. iar regii traiau . I lementele de civilizatie prezentau contraste asemanatoau * |inutul avea orase numeroase §i bogate. Curtius Rufus credea i i nimiimpurile se succeda in ordine inversa: cand era cald in I. circulau tot soiul de zvonuri... la sud ca §i la est. Civilizapa it. mu ... Nu au .i iiproape in stadiul de animalitate. I un tinut al contrastelor..' marimea unui leu §i cu pielea stacojie“ (Ctesias). in primul rand mantihora „cu chip de mu . Altli. se deschidea larg un unoscut.itnl de inalti.. in schimb... prin excelenfa. M ititti i sc caracteriza prin abundenfa §i gigantism.]. Nu lipseau nici anillinli I. [ limn erau mari §i putemici si se luptau cu leii. incat nici o sageata nu ajungea in varf I\ \ iimIiiis).ile caini uria§i“ (Pomponius Mela). up.. . in India ningea. alaturi de o populade primitiva. Potrivit lui Ctesias. bube la gura §i nici un fel de alta boala“ (Ctesias).i i Ibarte scunzi: „cei mai inahi au doar doi coti.. aflai.. ceea ce le ingaduia nice pe elefanti la fel de lesne ca un om obi§nuit pe cal. adica.. ci intreaga Asie a musonik|.i doua palme (aproape trei metri). Unii indieni erau inaki de cinci t n| i .i.

42

Intre inger §i fiara

Printre reprezentantii acesteia din urma se numarau §i pigmeii. Aveau parul pana la genunchi §i chiar mai lung. „Nu folosesc ve§minte, ci se acopera cu parul §i barba... Atunci cand au tot trupul acoperit cu par, i?i pun o cingatoare si, prin urmare, n-au nevoie de ve§minte.“ „Madularul lung fi gros le ajunge pana la glezne.“ „Sunt arca§i iscusi^i... Vaneaza iepuri si vulpi. La vanatoare folosesc, in loc de caini, corbi, ulii, ciori §i vulturi“ (Ctesias). Se vorbea uneori de vechea lor lupta cu cocorii. Potrivit lui Aristotel, pigmeii tra­ iau in pe$teri; Pliniu spune insa ca „isi faceau bordeie din lut, pene ?i coji de oua“. Capcanii (cinocefalii), locuitori in munp, erau inca §i mai aproape de natura salbatica. „Ace§ti oameni au cap de caine §i poarta ve§minte facute din piei de fiara salbatica. Nu vor­ besc, ci latra precum cainii... inteleg limba indiana, dar nu pot raspunde decat prin latraturi ori prin semne... Se hranesc cu came cruda... Poporul acesta poate ajunge la o suta douazeci de mii de oameni... Traiesc din vanatoare §i nu cunosc nici o meserie... Cresc turme de oi, capre §i magarite; laptele il beau.“ Capcanii (cinocefalii) le vindeau indienilor chihlimbar §i purpura, pe care o scoteau din plante, primind in schimb faina, tesaturi §i arme. „Foarte priceputi la trasul cu arcul §i la amncatul sulitei", se adaposteau in pesteri $i se imbracau in piei argasite. Aveau „o coada deasupra §ezutului, ca la caini; dar mai lunga §i mai paroasa“. De altfel, se !ji impreunau asemenea cainilor, orice alta pozipe fiind socotita nepotrivita. Traiau mult, pana la doua sute de ani: „Dintre toti oamenii, ace§tia traiesc cel mai mult“ (Ctesias). La toate acestea se adauga §irul obi^nuit de anomalii bio­ logice: oameni fara gura; oameni fara anus; copii care se nasc cu din(i $i cu parul alb; oameni „cu urechi atat de lungi, incat se ating una pe alta §i le acopera spatele §i bra(ele pana la coate“; oameni „care nu mananca, ci traiesc doar cu mirosul fructelor“; sciapozi; blemi...

Monstri .fi salbatici

43

I Unroll) de bogatie §i de lux, pomenite adesea, India era | M ..... .. prin simplitatea, intelepciunea §i dreptatea locuitoM l'M Ii ulienii sunt foarte drepti" (Ctesias); „foarte drepte“ sunt j| |i"|uilii(iile marginale, ca pigmeii §i cinocefalii. Admiratia Ii ImliI'pla mai cu seama spre Intelepti, care impresionau prin | | | H iil . nu le pasa de boga|iile din lume §i prin forta spiriInnlii |l morala. „Sunt invata(i sa indure suferinta... Unii sunt fei limpiil goi, intarindu-§i trupul cand la gerul Caucazului, cand t# Hii hi, fara sa se planga. Dispretul fata de durere le aduce i ' respect, precum §i numele de intelep(i“ (Valerius i mills). Conceptia pitagoriciana a nemuririi sufletului |ii i i 1 nindu-i un teren fertil in spatiul indian. I > i pusirea conditiei umane prin concentrarea puterilor Hnn|n. pana la punctul in care materia §i funcpile biologice ||iini< i .m dependente de voinfa, pare a fi mesajul fundamen| «l nr.mis de indieni, calea indiana ducand la statutul de i Im dilcrit, putemic spiritualizat §i oarecum dematerializat. i n .linismul avea sarecunoasca in acest model unele din Hit i i m ile sale majore: prevalent sufletului §i a nemuri| (|me.tuia, dispretul fata de moarte, recunoasterea unui zeu m i|ui m. Referirile Sfantului Ieronim §i ale Sfantului Augusln lii .ecta gimnosofi§tilor sunt semnificative in acest sens. n | < li*p(ii sc fereau sa procreeze, se hraneau „cu roadele poinilor de pe malurile Gangelui ori cu mancaruri obi§nuite ili nuv si faina“. Regele „le arata o deosebita veneratie §i ■ lira ca pacea tinutului sau este adusa de rugaciunile lor“. \ il"ta(ia lui Dumnezeu §i abstinen(a: exemplul indian intai. i pnncipiile creatine §i le oglindea valoarea universal!
.1

K
11

1111111

.1

I
11

Omenirea fragmentata
In rivilizapa greco-romana, Omul diferit, in cel mai profund ii n a l termenului, nu reprezenta decat cazul-limita al unei in. i1 . 11a(i funciare, al unei structurari puternic ierarhizate
1 1

44

Intre inger si fiara

a fiintelor, comunitatilor §i categoriilor sociale. Se afla hi capatul unei scari, in punctul in care omenescul se invecinu cu alta conditie: divina ori animal ica. Trecerea era insa treptata, fund inscrisa atat in spatiu, cat §i in imaginarul social. Centrul lumii era desparfit de periferie prin mai multe cercuri de alteritate. Astfel, Tracia, situata intre Grecia $ i Dunare, reprezenta o zona intermediary, care unea §i despartea deopotriva cetatea greceasca riguros structurata $i imensitatea fara margini a spatiului scit. Tinutul asigura tre­ cerea dintre cei doi poli opu$i: cultura §i natura. Era plin de contraste si de excese, nu atat de putemice si de grave ca acelea constatate mai departe, spre nord, dar care nu se incadrau totu§i in notiunea de echilibru, al carui secret il de(ineau numai grecii. Tracii nu erau nici canibali, nici incestuosi, ci doar poligami. Poetul Menandru, citat de Strabo, da amanunte precise cu privire la dragostea lor nemasurata pentru femei: „La noi nimeni nu se casatore§te cu mai putin de zece, unsprezece ori douasprezece femei, ba chiar mai multe. Iar daca se in-1 tampla ca vreun barbat sa moara dupa ce s-a insurat numai cu patru-cinci, §ti(i ce spun oamenii? Sarmanul! N-a apucat sa se insoare, n-a cunoscut iubirea!“ Aveau, de asemenea, o fire schimbatoare, se impotriveau disciplinei §i efortului sustinut §i dovedeau lipsa de masura la bautura ca si la casa-1 torie, fiind stra§nic de betivi. Alteritatea fiind legata de distanta, cele mai indepartate triburi trace prezentau particularitati si mai accentuate. Aflap pe malurile Dunarii, getii ii apareau lui Herodot ca fiind cei mai drepti dintre traci si de o vitejie fara seaman. Aveau ni$te rituri de nemurire deosebite, printre care o spectaculoasa trimitere de mesaje catre zeul Zalmoxis: „Mai multi ge|i se asaza la rand, fiecare avand in maini trei sulite, in vreme ce ceilalti il apuca de maini si de picioare pe cel ce urmeazS '
j

Monstri $i salbatici

45

| | i li> ' minis la Zalmoxis. II leagana, apoi il arunca in sus, lii it m Id incat sa cada in varful suli{elor.“ Dincolo de exces, fill vni ha aici de proiectia in spatiul getic, ca la indieni, a (M m , ipiilor pitagoriciene ale nemuririi. Periferialumii cuprinili mi sir de laboratoare in care puteau fi incercate §i perfecjr'ii a, ulcile abstracte §i constructiile utopice ale grecilor. A. dasi sistem structurat pe paliere se gasea in (ara sciti|i" I'utrivit lui Herodot, cei mai apropiati de Dunare §i de Miih'ii Neagra se ocupau cu agriculture §i traiau din produi» I' i .i Id dobandite: mai departe se aflau plugarii „care seaiii.mii yi.iu, dar nu ca sa1 manance, ci ca sa1 vanda“. Mai tli pmU‘ erau nomazii, iar la sfar§it de tot neurii (vrajitori) Km midiofagii (canibali). i n ometria spatiala se transpunea la scara temporala. BarImih ullaU intr-o zona geografica mai apropiata, precum tra. H iiM -au trasaturi asemanatoare cu ale grecilor din perioada m i 1< '. i I’opoarele de la capatul lumii se inscriau intr-un timp pliili mai indepartat, timpul dinaintea Istoriei (domnia lui EiiHnis, Varsta de aur). '.|iii(iul normal prin excelenta era cetatea, creatie intru totul .....in.i /non politikon, sintagma formulata de Aristotel §i lull 1 a adesea in definirea omului, cuprinde, in afara de conH| .Inl derivat de animalpolitic, sensul initial de animal citadin Id Injtolis = cetate, oras). Filozofiil isi explica gandirea: „Cel * ' pi in lire §i nu din intamplare, nu are cetate este mai mult (III m m pu(in decat un om.“ Domeniul extracitadin apartinea piiinii. liarei ori divinitatii. i i lnlea era insa §i ea structurata pe mai multe niveluri, po­ ll n il unei ierarhii biologice §i sociale care corespundea intru Ml va pi incipiilor spafiale ale a§ezarii popoarelor. Femeia, Ini • a omeneasca neimplinita, alcatuia ,jumatatea salbaii' n i cetatii" (P. Vidal-Naquet); copilul, sclavul, me§te§upiml ocupau la randul lor pozi|ii subalteme. Normalitatea,
.1 1 11 1 1 111 1111

46

Intre inger f i fiara

invocata ca element de referinta, era pana la urma reprezentata de un nucleu extrem de concentrat. Infirmitatile constituie un caz aparte. Potrivit grecilor, frumusetea fiziea (sau cel putin normalitatea fiziea) era strans legata de frumusetea (sau normalitatea) spirituals, prejudccata care a strabatut multe secole. Inauntrul cetatii, infirmii, cu diformitatile lor, corespundeau popoarelor monstruoasc de la marginea lumii, apropiindu-se de limita de jos a condifiei umane, iar uneori de cea de sus (precum anumiti eroi „marcati“ fizic). Cetatea nu putea in nici un caz ingadui prozenta unor asemenea „straini“. Platon le multumea zilnic zeilor pentru faptul ca era barbat, liber si atenian, adica o fiinta omeneasca normala si intreaga. Conditia umana era astfel drastic limitata, iar omenirea clar impartita in funcfie de raportul cu imagincn ideala. Mai existau insa $i alte tendinte spre stergerea granitelor §i eliminarea interdic(iilor. Cultul lui Dionysos, care culmina cu orgia ori „extazul dionisiac“, incerca sa adune ceea ce despartea cetatea: barbatii §i femeile, stapanii §i sclavii. Stergerea diferentclor se oglindea mai ales in consumul de came cruda, caro reprezenta un salt urias inapoi, spre starea de natura. Cinismul, expresie filozofica a cultului dionisiac, preconiza anularea tuturor tabuurilor. Incestul, antropofagia, hrana in stare cruda urmau sa intre in ordinea fireasca a unei con ditii umane redefinite in chip radical. In schimb, miscarea orfica preconiza afirmarea valoriloi' spirituale, incercand sa1 apropie pe om de zei. Adeptii sai practicau vegetarianismul, spre deosebire de mancatorii do came cruda sau de antropofagi. Tendinta a fost dezvoltalil §i sistematizata de pitagorism. Filozofii acestia non-conformigti semanau in chip stranm cu unii dintre Oamenii diferiti pe care i-am intalnit. De fapl, lumea exterioara, cu configuratiile biologice si sociale insulite, nu era altceva decat proiectia unui uria§ evantai de fan

. se opre^te la cateva MiAininlc sugestive: ijndnla dupa na§tere. apartineau altei rase §i duceau m mi. cu brate §i picioare i | i nisi.i i) infatisare oarecum nefireasca. situandu-se astfel la antipozii civilizatiei gretmiiune. Promiscuitatea §i in(elep>iuiH . reale erau tocmai bune la a$a ceva: veneau de foarte (lf|niili. it| n i cc-i descrie ca fiind „un neam de salbatici“.in I’opoarele germanice §i slavii veneaucelputindintr-un •| M m inai apropiat. .. Trupul il au insa indesat. ii adevarati extratere§tri la acea vreme ..i. Insa aparitia locuitorilor de la marginea .. 1 1 unii: pinfe omenesti sau fiare salbatice ? Mmnentul in care periferia a cotropit centrul a insemnat im mli-varat cosmar pentru lumea antica.. dimpotriva. osciland intre o definite foarte restrictive a conditiei tiniiinc si abolirea tuturor normelor. ale caror " • . ceea Ii < l.'iini. I Mii ii icul Ammianus Marcellinus (secolul al IV-lea) le face .si capul mare: au umerii peste masura de lati. Ace§tia cresc ■ Ih i s i imbatranese spani.(din Asia Centrala)... „de o mi. ' lumi «li Icrit era expresia dramatizata a unei anumite gandiri Ifynir de fiinta omeneasca (omenirea fragmentata) si a unei il< nm ii* ile implinire (stergerea diferen|elor §i a interdicfiilor). hunii cresteaza adanc obrajii baieti|m i a sa nu le creasca nici un pic de barba.. cruzimea §i sfintenia. avand chipul slut §i zbarcit ca ■ iiiiiK ilor. A$a s-a intamplat mai ales cu hunii.lui intr-un pasaj devenit celebru al Istoriei romane.Monstri f i salbatici 47 tft‘Hiii'.i nomada. Alteritatea lor radicala n-a disparut in urma • i im contact. datele initiale au fost exacerIm i.a semanat p i hi a si spaima. aproape de fiare cu . fluiditatea universului moral m i i< iuliia gi de monstruozita(ile fizice nu apartineau tinutullliu mdcpartate.dincolo de orice inchipuire“. Navalirea barbaril i ii ii losl resimtita ca o izbucnire a alteritatii in cadrul norma'". de li ica. ci se aflau in mintea locuitorilor cetafii..

s-au im preunat cu ele si au dat astfel nastere acestui neam crud“. [. Tot calare vorbesc despre tre­ burile comunitatii. nici ca sa se culce. Iordanes. acestia fiind urati. pe care o fragezesc o vreme tinand-o pe cal. Nu descaleca nici ca sa bea. Nu §tiu ce inseamna autoritatea vreunui rege. e drept ca nu sunt vii. gase§te argumente suplimentare pentru a face ta bloul §i mai ciudat. spune el. o masa in-1 forma. chiar cand vand ori cumpara. Nu au nici un acoperig drepl adapost. nascuti dintr-o impreunare impotriva firii intre niste vrajitoare alungate de goti din tinuturile Scitiei §i anume „duhuri necurate“ care. este suficient so mergem la Vezelay. daca putem spune astfel.] Parca sunt tintuiti pe cai. aveau un chip „cumplit de negni“| „nu era o fata de om. in a sa Istorie < i gofilor. Sunt calare zi §i noapte.“ Frumoasa colectie de insusiri umane sau subumane! Cu doua sute de ani mai tarziu. intre picioare. Hunii ar fi.. incalecand uneori ca femeile. Hunii nu fierb. in ceea ce prive§te infatisarea. „vazandu-le ca ratacesc prin pustie. dar au cel putin un aer de pe-1 . ci dorm pe grumazul cailor si chiar viseaza in voie. Omul diferit este primit in sanul Bisericii Ca sa ne intalnim azi cu Omul diferit.. Hunii i§i folosesc caii la toate trebu­ rile. nici ca sa manance. multumindu-se cu radacini salbatice ori cu canjen primului animal intalnit in cale. cu ni§te puncte luminoase in loc de ochi“.. Obiceiuri aproape animalice insotesc infatisarea re spingatoare.48 Intre inger f i fiara doua picioare si nu de fiinte omene§ti ori asemenea acelor chipuri ciudate pe care toanele artei le asaza pe stalpii podurilor. unde putem vedea Oameni diferiti din piatra. si mai inspaimantator. apoi intr-o zona apropiata do I supranatural reprezinta unui dintre exemplele cele mai edi-1 ficatoare ale mecanismului alteritatii. dar putemici §i potriviti. ci.. Deplasarea unei fiinte umane pana la urma normale spro I o conditie aproape animalica. nici nu gatesc in alt fel ceea ce mananca.

stilbatici sau oameni cu urechi uria§e. pana la urma. ca de obicei. intre cele trei 1 1 tihrliiti liman.* 1 profund al ideologiei crestine. imaginea lumii cristaliza£ in i udrul civilizatiei greco-romane. A iiipra acestui subiect. Omul diferit a fost salvat. cinocefali ■i"" nei sc imbulzesc in jurul Dumnezeului unic. Exista | Milium omenire. oameni-zei. Arhetipurile s-au mentinut. al unei sinteze: cunoasterea antica.intai de omeniri diferite. popoare adevarate si popoare hiuil nasc. nascuta din Adam §i Eva §i prin aceasta p h i it. peste granitele despartitoare. desi nu corespundea nici •. se potrivea cu arhetipul. nici realitatilor din m In schimb. 11 i(). adapln i i tintelor teologiei creatine.i mantuirii. i l greco-roman. in vreme ce aceasta cuprindea un Irttu ■ \ . in De civitate Dei (Despre 1 111 . Cultura medievala este M tilii! unci fuziuni. esentialul a fost spus i alt i-Slantul Augustin (354-430).n Irebui sa existe nici cea mai mica legatura intre intertui i a crcijtina a fenomenului uman §i structurile imaginate il \ niii hitatea clasica. inlocuindu-le cu o viziune a alteriH im in .Monstri f i salbatici 49 nilliilr Pe timpanul bazilicii. in termeni cregtini. mai tare ii lugica. mult Hiitl pn(in radicala. animal §i divin (oameni-fiare. bineinteles. K Iiiinjjinarul insa s-a dovedit a fi. ncstinismul venea cu un principiu unificator. ca §i a altora. a fondului r i i l i i n . in care Omul diferit f|| n• /mta doar unui dintre elemente. Cum oare it |ninto cxplica prezenta. ce alcatuiau un sistem ierarjtUiit. Efortul intelectual a fost • Iii plat spre recodificarea. INi l i i i i c) ideologia cre$tina stabilea o demarcatie categorica. ii tamanea doar sa i se gaseasca o noua ratiune de exisi(n pentru a 1 pune de acord cu teologia. \ i lei.ie ar fi fost ca noua doctrina sa elimine celelalte ome|ti i Imhipuite de antici. Crestinismul a mo§fclilt i a acceptat. intr-un loc sfant. ceea ce era de-ajuns.ii potrivita cu propriile precepte si. fata de raporturile echi­ ni itic^inute. Pe de alta parte. a chipurilor din tliininiiarul pagan? .

t . oricat de ciudate ar 1 1 pentru simturile noastre forma trupului ori culoarea pielii. sau. „Ne putem intrebtt daca se cuvine sa credem ca fapturile omene§ti monstruoase despre care ne vorbeste istoria popoarelor se trag din fiii lui Noe sau mai curand din omul unic din care ei in§i§i se trag. „Nu ni se pare absuul sa credem ca in unele tinuturi exista popoare intr-un fel mon struoase. Domnul este cel care le-a facut pe toate. partile sau insu§irile firn. El gin ceea ce trebuie sau va trebui facut §i cand anume. care se poate infati§a alrtlj prin ceea ce este asemanator.“ Potrivit lui Augustin. nu este sigur e ft omenirile fabuloase exista intr-adevar. ci in functie de natura spi rituala: „Sigur este ca. definitia fiind cat se poate de modern.“ Punctul al doilea: se prea poate ca o parte dintre oameni sa fie diferiti de tipul nostru uman.j Nu trebuie neaparat sa crezi in tot soiul de oameni despn care se spune ca exista. Potrivit primului punct al demonstratiei. daca sunt oameni.“ Notiunea este de altfel foarte relativa. cat §i prin ceea ce este altfel" Punctul al treilea: daca aceste fapturi exista. lucrare fundamentals §i referin(a obligatorie pentru ideologia cre§tina occidentals.50 Intre inger f i fiara Cetatea lui Dumnezeu). voi spune ca: sau ceea ce s-a scrli despre aceste popoare este totalmente fals. ori chiar migcarea.“ Concluzia lui Augustin: „De aceea. deoareu' „ceea ce oamenii din aceasta parte a lumii ne spun despi i monstri poate fi spus de catre monstri despre anumiir popoare. omul se infatijeaza drept o fiinta in zestrata cu gandire. pentru cfl El stapane§te fiinta frumosului. ei descini din Adam. glasul ori functiile.. pentm ca sa ramanem intr-o nota de prudenta. adica o fiinirt insufletita. sau. ei nu sunt oameni. nici un credincios nu se poate indoi de faptul ca se tra^i din cel dintai om. ganditoare si muritoare. esenta lui’ umana §i faptul ca se trag din Adam nu trebuie judecati pomind de la invelisul de came. daca csle adevarat. oriunde s-ar naste omul.

Slantul Augustin se pronuntase asupra prezentei Bmulm diferit..mi misionar ce se pregatea sa piece in tinuturile din fci't’i unde se astepta sa dea de fapturi pe jumatate oameni. a fost nevoit sa redacon ci isoare lunga de tot pentru a raspunde nelamuri. Existaumai * ii< clcmente care sustineau conditia lor de fiinte inzesin nidecata: practicau agricultura si cresterea anima■ t■ tmslruiau locuinte. Cu conditia. fireste.tiirea civila a Evului Mediu. Cum • i*'iii sft sc poarte cu ei? Puteau fi socotiti fiinte omenegti? . carturarul spaniol a alcatuit o lista foarte culit/monrc a popoarelor monstruoase. i ii Ionic acestea. inpofidainfati^arii neobisnuite. In plus.. unice. liininlate fiare. Asemanarea si diferenta isi gaseau astfel locul Im in univcrsalismul crestin. inregistrandu-le asti in ...care rezuma in esenta toate cunostintele A Iiilii(ii -. mai ales de vestitii cinocefali.. In secolul al ^ Ii i I'alramniu. dinh 'i" '!> ' orice insusiri ori diferente. aveau grija sa-si i|tm .Monstri f i salbatici 51 |i«t n exists vreo fiinta care gandegte. confectionau vesminte $i respectau mule legi. calugar din Corbie. 1 mantuiti? Ratramniu preia argumentatia lui Augustin: icnu: cc capcanii erau inzestrati cu gandire. i Miniilc ca rationamentul sau nu este lipsit de o oarecare pllnit'. Oamenii difellii • imi i idicati la acelasi rang cu fiecare dintre noi.unii I Uiserica. 11 C 1 . care a realizat concilierea definitiva dintre Omul .scxul.. In ampla sa lucrare intitulata Etimologiile Mii ' h lyjnile ... apartineau nil' i umane. aceasta este om. i ii pus hotarator a fost facut de Isidor din Sevilla (cca IMI M(»). MandeI' H i m si a $i el asupra gandirii si inteligentei cinocefalilor.. lucru foarte important. iar diferentele erau acceptate | l tin li iimatizate.. I ii i nlcva secole mai tarziu. a§a cum am constatat. intrebarile n-au disparut. §i apartine unei familii ■ . Reticentele au fost insa repede date uitarii ( I* i i(‘tinut doar aprobarea de principiu.. sa existe.

dupa legea lin. este §i el infati§at cu cap de caine. Pentru sc* colul al XlV-lea. §i in stare sa imparta dreptatea.hartile fiind ilustrate — . Sum fiinte decazute. speciali§tii in problema Omul in diferit s-au inmultit. Tema a fost desavar§ita mai cu seama in ultimele secole ale Evului Mediu. in al sau tratat De natura reritw. lata sen sul profund al „comuniunii universale1 4 . cu al sau Liber floridus. La randul sau. Mai cu seama ca daruisera Bisericii un sfant! Conform tradi(u-i. interpretau degra> darea fizica a unora dintre fiii lui Adam ca o consecinta a ca derii. Gossouin din Metz. puncl extrem al transfigurarii biologice a acestor navalitori. un loo aparte printre candidatii la o conditie umana deplina. nume ca Lam bert de Saint-Omer. ar fi fost cinocefal. si Vincent do Beauvais. apoi. Sfantul Cristofor. Raban Maur (cca 780-856) a abordat subiectul intr-un tratat asupra Universului (De universo). cartografia a contribuit. la in tegrarea Omului diferit in geografie. pe de alta parte. foarte popu lar in Evul Mediu. fara indoiala. in secolul al XHI-lea. explicatia prezentand avantajul ink grarii perfecte a Oamenilor diferiti in discursul teologic. atinit spre sfar^itul secolului al XHI-lea. renumit pentru lucrarile sale enciclopedice. Cei care-§i puneau problema cauzelor. autor al unei Imagini a lumn. martir din secolul al III-lea. prin forta imaginii . iv gele hunilor. Se cuvine sa mentionam. a pacatului originar. prietenul nostru Jean de Mandeville eslo de departe cea mai buna sursa. S i Thomas de Cantimpre care. ca Speculum historiale §i Speculum naturale. precum si la orgatii zarea politica in jurul unui rege. in secolul al XH-lea. foarte drept. a consacrat o sectiune intreaga monstrilor umani.52 Intre inger $i Jiara referindu-se si la relativa lor pudoare. Attila. Cele doua capodopcn' . infa|i§ate la Vezelay Dupa Isidor din Sevilla. dar care asteapta cuvantul Evangheliei. intr-o perioada ispitita de orizonturi indepai tate si marcata tot mai mult de un imaginar de factura laicrt. Oamenii cu cap de caine ocupau.

liiine de semne §i simboluri. desenat de Richard of 1 ham pe la 1290) ii acorda un spatiu considerabil. mandru de cu« ■ i■i legilor naturii. nu este oare ispitit sa accepte mesali in ohisnuite ce vin de departe? N n piodus de asemenea o aculturatie. inmultirea izvoarelor si atractia exercitata de ** ' hi.. ci de spirit.. neverosimilul nu exista. in mare parte necunoscuta. i liind completata cu o bogata infuzie musulmana §i in n li. proiectul de sfin^enie Hln i irslinismului.an a fost imbogatit de aporturi celtice §i germanice. ii tilogia tolera formele umane monstruoase. ca orice cili M i* . dincolo imivi isalismul teoretic al teologilor.. Fondul gre. it .i mlareasca pozi^iile... dominat nu P I hi nc. tie propria normalitate fafa de ceilalti. oglindind atotputemii i . afirmarea in paralel a unui imaginar " i i i i .Monstri si salbatici 1 1 53 p*p ini in jurul anului 1300. In * * *H i df iiiimeroase ilustra|ii. ^i de ce ar fi existat. cea mai originala contribute a Evului (film l. la capatul careia se apropiau de lumina dumneze> !i \ lost. Omul zilelor noastre..i lipologia Omului diferit. de creare aunui alt tip uman. mapamondurile de la Ebstorf Hit miiiiiiu) §i Hereford (Anglia. oamenii care ajungeau difefj|l •liipu parcurgerea unei cai initiatice . •* > . Pentru omul ■pli< ' al.comunitafile de calugari 'iilau „laboratoarele“ noii omeniri. concretizata in cirIii(i i inior omeniri diferite prin spatii imense. o anume varietate de Oameni diferiti... la |iih in mei? Pe o planeta uria§a.originare din Asia profunda §i din Extremul-Orient. era impregnate de ideea de minune. Ihniil diferit a izbutit astfel sa-§i inmulteasca infatisarile in . foarte I* * I'i(i de to^i ceilalti: sfintii. Manastirile .. toate acestea s-au impletit 11 t 11 & 1 t ... Conceptia medievala asupra . ilt ullii parte.. O cale aparte de transfi( " " a omenirii.prin imitarea lui 1 i. impunand.. k -ciudate si miraculoase. de fapt.ii intampla orice.. M i m (la lireasca a unei civilizatii convinse.s i laic.

a reprezentat element tul geografic real al unui ansamblu mitologic bogat. Mari calatori si geografi. apropierea de o alta lume.54 [ntre inger si Jlara intr-o remarcabila frecventa si diversitate a discursului cu pi i vire la alteritate. precum vestita pasare Roc. terminata in anul 1154. Insulele misterioase ale arabilor in viziunea Islamului. Sa rasfoim Cartea minunilor din India §i o scriere de nm i tarziu. goi si canibali. Pasari uriase. Era. Specialistii au elaborat chiar un catalog sistemalii al insulelor misterioase. Geografia lui Edrisi (su|M Al-Idrisi). maimute inteligente. Oceanul Indian. Procedeul inmultirii lumilor prin intemw* diul insulelor .a gasit in imaginarul arab o expresie dctiH varsita. Totul este pus lapum l inca din secolele al IX-lea §i al X-lea. diferita. care atragea corabiile §i le sfarama. avaml drept centru insula. jumatate animal. lumea prezenta contraste si mai p n temice decat cele imaginate de Occident intre normal ital# si alteritate. deci potential ost ih v pentru ca nu cuprindea nici o certitudine a intoarcerii. fara a trece cu vederea varian tele vegetale precum copacul wac-wac. dar n l# . Ceea ce se afla in afara tinea iltf o lume ciudata. cu alte legi. pionieri in domeninl antropologiei. ca pestii cu chip de om pe car# i-am intalnit mai devreme. arabii au elaborat cu mult inainte de Europii cre^tina o metodologie de cercetare pentru „stiintele uina ne“. oameni salbatici. Curiozitatea savan|i lor arabi trecea insa arareori dincolo de granitele Islamului care erau si cele ale normalitatii. m pielea neagra. care nu era departe. de fapl.fiecare unitate insulara alcatuind o lume il* | sine statatoare . de o modemitate impresionanta. Printre simbolurile acesteia se numara munlck) magnetic. unde se putea intampla orico. Apropierea de insula insemna aproape intotdeauna o pi i mejdie. fapturi jimiii tate om.

In acest tinut..mlatea este si ea prezenta: „Toti sunt goi. i i . alta de femei. regele traI. dar fata de comunitatile strict femiM iiiiinif'esta o preocupare aparte: era o lume pe dos.. Uneori bari it mipicuneaza cu sora ori cu propria lor fiica si nii mi ..ncotc§te acest lucruru^inos ori nelalocul lui. pomind de la acesln povcstiri si descrieri dintre cele mai amanuntite.. I H im . casail« mi se lac cu femei. cele m • mlalnindu-se o data pe an. Pe o alta insula. Alt caz: doua ■upmpiate. «tni ill siraniu. era Ini ( mi'-Magog. aparata de tinuturi pustii §i muntoase. liltiiiliilr sunt diferite. dar nu §i iHiihiNine.. negasind nimic lipsit de ■ ■ "I i hi implinirea acesteia de fata cu altii. atat !.fecundate de vant nasc numai fete. 111 11 . ca sa apeiiit'ii ile cotropitori. vreme de patru zile. avand la indemana . ci cu barbati.Monstri si salbatici 55 MM*. adevarata insula in inima uscatului. in care erotismul si prac| * > i» ii.. I‘t..“ Nu it int i lioinosexualitatea masculina: pe o insula din Ma» hliifi.. aflata «ln i entrala. cand mananca ini I" i. It m milt.. una locuita de barba^i.i(ii t ai !ji femeile..inrat de patru mii de femei. nu se acopera in nici un fel §i nici ii a mid in clipa impreunarii. afostimbogatit de legenda lui Alexandra Mmi?. Arabii au faurit. i itiv traiesc pe „Insula Maimutelor“ si care ii ucid (Mill! in chinuri groaznice . i arc ar fi izolat tinutul cu un stavilar uria§.... I luai din Biblie. „rcgele este inconjurat si slujit.iata doar cateva figuri ■ ■ ■ > * M h ii cclor ce umplu un arhipelag pe cat de urias. insu$iri afrodiziace a carui utilitate este limpeN i m u pomene§te despre o societate exclusiv feminina. U miii i Iihere. Prin insula femeilor nesatun ii cent ceva mai inainte. arc domina este sexul.ilc sunt departe de obiceiurile noastre..“ • ili i rc^iune privilegiata din imaginarul islamic. uneori dominatoare. doar de tineri prostituati.

. Motivul era vechi. parca §uiera. pe malul Balticii. se impune prin frecventa. adunati laolalta in natura salbulica. Norvegia este o „insula“ aproii nelocuita. in Anpjid domne^te Jama ve§nica“. (I# rea-credin^a si aplecate spre desfranare. ceva mai sus de flare. . Sunt ni§te popoare crude. din ora§e ce fusesera mai demult cucerite > i jefuite de popoarele din tara lui Gog-Magog.56 Intre inger si fiara lata ce istorise§te un calator: „Ajungand dupa d o u a z e c i §i §apte de zile la hotarul bagkirilor. care le ajung pana la umci i Cand vorbesc.11 . uno« I ori aveau o statura uriasa. partea lumii care concentra cea mai mare doza de teritate era spatiul indian.dupa care am calatorit vreme do o luna de zile printr-un pustiu acoperit de ruine si de ramil* ] site de case. rotunde si clapauge. intunecat si care ran1 pandea un miros greu. in Estonia. dincolo de care se afla stavilarul.. Pentru aialil. dar fusese imbogatit ^i valorizat prin elemol noi. lc k iilfj torii se adapostesc in timpul iemii in pestcri.. aceste tinuturi se alliill la marginea lumii. | >0 Oceanul Indian: intre Paradis si Varsta de aur Sa ne intoarcem in Vest.“ Locuitorii erau infati^ati ca ni§te salbatici aflati la lim il# inferioara a evolutiei omenirii. Dupa inca ^asn zile de mers am ajuns la ni§te fortarete ridicate in preajm. dar cel mai adesea erau niste pitii l hidosi. fara sate §i orase. Supralicitarea musulmana a accentuat caracterul . din epoca hi co-romana. In viziunea Evului Mediu eul pean. fara a§ezari omenesti.t muntilor. care nu depa§eau douazeci §i sapte de degete. Aflam de la Edrisi ca S c(t|i< este pustie.. „Aii| fata rotunda si sunt acoperiti peste tot cu un soi de puf. ca odinioara pentru greci §i romani. am fost nevoiti sa strabntem vreme de zece zile un tinut urias." Devalorizarea celorlalti. utl urechi mari. care adaposteste doar un neam de salbatici ce l i f t iesc in adancul padurilor.

potrivit fru* * !!• * *i Ibrmulari a lui Jacques le Goff. transfigurata. Chipurile. Pe insulele §i tarmurile indepari «hii pmiectate doua mituri fundamentale. contit. Contrastul (if ( Kcidentul real §i Orientul imaginar era evident mai in ilmui privinte. ||iii|iul „indian“ se infati§a ca o lume pe dos. penm iiiit ici. Romanul lui Alexandru (Alexandria). prin intermediul sistemului insular. apre. la randul ei mai mare decat India * nprins intre Africa profunda (Etiopia) §i arhipelaguM j* . Pentru imaginarul occidental.i popoarelor monstruoase . *mate prestigiul suplimentar al unei istorii adevarate li ni | h■ isonalitafii mitice a imparatului lumii. animalele nemaii* liin(ele umane de o diversitate uimitoare. situate la inceputul §i la sfar^itul Istoriei.cla|ia exuberanta. Era un spatiu mai t i n ii * limit vechea Indie. pe de alta parte. in care Istoria. Pe de o parte. ili all.. M i l l a pietrele pretioase care se gaseau din bel§ug. I **tiil s-a organizat insa in jurul fantasmelor tipice penlfii iivilizatia medievala. belsugul.Mon$tri $i salbatici 57 .ii* i a au ramas grefate pe anumite arhetipuri..i parte. o penurie endemica. nu ■ » > * i liimbat fundamental. viata sociala putemic n ii. nu mai trebuie sa facem ■ i* *pnventare. t I uni intalnit deja in mai multe randuri pe locuitorii din glfti 'i i parte a lumii §i.1 1**1 11 11 . aurul.i si ierarhizata.din India §i din tinuturile it* . prin urmare.pro orizontul nedefinit al Oceanului o lume care. dar 11 . Aventura lui AleiRiitlru ccl Mare. ill locurilor §i. o libertate fara marl In Innita anarhiei. Varsta de aur lh mirismul. se impletea m i Iniiinsticul. ramanea mai curand continental:*. •Im Ixtremul-Orient asiatic. recoltele uriage. mill ia a pus aici sub semnul unei naturi bogate. din ce in ce mai numeroase. a contribuit si ea la stabilirea imaginii unui i til. in. . pe de o parte. ni labulos. Au evoluat insa semnificatiile. inepuiI# si | '. una ricrile cele mai raspandite in Europa medievala.. Mn mini Indian a devenit un orizont oniric..

propunand versiunea proprie a unei „Indii“ ce oglindea idealul crestin. O lume seducatoare.. iar linia verticals a lui T Mediterana. insa exacerbat de interdictii. datorita alibiului oferit de Omul diferit. unde nimic nu impiedica practicarea tuturor formelor imaginabile de erotism: amorul in grup. ca popas intre Ierusalim §i Paradis. unde se putea manca orice (mancarea fund obsesia omului medieval). de mon$tri ce puneau stavila lacomiei oamenilor. in partea de sus a harfilor medievale in for­ ma de T..58 Intre inger si fiara care erau pazite uneori. sinteza a puterii religioase §i seculare. Mapamondurile erau adaptate cerintelor teologiei. poligamia. jumatatea de sus reprezentand Asia. O traiectorie initiatica lega cetatea sfanta a Ierusalimului de Paradisul terestru socotit a se afla in punctul cel mai inaintat al Orientului. sfertul de jos din dreapta Africa. Ne aflam in punctnl cel mai incandescent al imaginarului. Biserica a rezistat asaltului acestor fantasme. care infatijau lumea locuita printr-un T inscris in jumatatea de jos a unui cerc. Totul se petrecea la lumina zilei. acolo unde raul §i binele nu exista. Sub pojghita moralei creatine se afla un strat mai adanc. pana §i camea semenilor. undeva intre Asia Centrala §i Etiopia. societal in care domnea dreptatea ?i armonia alcatuiau replica la proiectul cretin de sfintenie si vesteau Paradisul terestru. Etiopieni §i indieni virtuosi. in general. . intr-un tinut nelamurit. sfertul de jos din stanga Europa. situat tocmai la hotarelc de rasarit ale spa^iului indian ori ale Asiei. ascuns. In secolul al XH-lea a aparut tara mitica a Preotului loan. totul respira libertatea fara margini §i farfl interdic^ii. cu Ierusalimul in mijloc §i Paradisul terestru in pozitie dominanta. din pricina marii concentratii de alteritate. De asemenea. incestul. din nefericire. Omul se pierdea in sanul naturii. care provoca totu§i §i teama. cetate cre§tina aflata in inima lumii musulmane.

. Intr-o reprezentare reala a globului.c * ale epocii modeme.* calatoriilor reale efectuate in secolul al XHI-lea de U ti iiinari si negustori pe drumurile devenite mai sigure ale \ii i unilicate de mongoli. europenii au sosit in China. lie lumi. Vechile noastre cuno§tin^e. fuziunea dintre om «i hi ii mat se inscriu printre credintele locuitorilor din stepele Nari ( 'entrale. Prini| iiilt.’45 panain 1247 si a scris o Istotie a mongolilor. cu femeile obi§!null . care a strabatut Asia ilm I . in care au fost regasite cu multumire ii inide liguri clasice ale Omului diferit evocate de popoa» *Ii' dm departari. ol putin doua specii de oameni cu cap de caine. aceasta dilad h 1progresiva ajunsese sa cuprinda.. a remar||ii.. I iiia$a expansiune a Indiei §i mai cu seama a periferiei |«li' msulare da intreaga masura a intensitatii §i puterii visuihi Mai multe insule . in vreme ce barbatii aveau infatisare $i purtare de caini. cale catre Paradisul terestru. Prima |ni|iiila(ie cuprindea femei care aduceau. mitul Chinei Inainte de a ajunge in Paradis. ( umutabilitatea speciilor §i.rcligioase intruchipate in Paradis ori in comunita||li *hcptilor" erau serios clatinate de cultul naturii.. spre sfar^itul Evului M' illii.1 mi Liberator din care urmau sa se nasca paradisurile secu| m.douasprezece mii §apte sute pomeliiii1ik1Marco Polo la sfar§itul secolului al XHI-lea mai . tliti'ml.Monstri $i salbatici 59 Ioi mula paradisului cregtin era insa la mare concurenta •M > i'Iu(iilc laice apropiate de Varsta de aur pagana. iar moiitln i icijtina se dadea la o parte in fa^a bucuriei vie^ii. Calugattil hanciscan Giovanni Piano Carpini. 1 11 11 \ll inrile chineze. • i mini Indian. cinocefalii (cap|(liiii). mai ales. a devenit ast.. I’acificul §i chiar continentul american. In imaginarul occidental apatruns m i iidii ijir de minuni. au ie§it intariti din contactul dintre civilizatii.

cu capete de om.. dupa cum observase Piano Carpini. reprezentati pe harta de la Hereford. Combinative om-animal sunt frecvente. Putem seninala cateva specii de oameni-pasari.60 Intre inger si Jlara O alta specie cuprindea forme oarecum omenegti. se aduna toate rudele §i mananca trupul mortului. Cartea muntilor ?i a marilor (in optsprezece volume. sud. Piano Carpim a intalnit undeva in nordul Chinei „ni$te fiinte grozav de diforme“ §i pe deasupra antropofage: „Atunci cand moare capul familiei.) pare inspirata din principiul potrivit caruiu intregul spatiu din jurul Chinei. caracteristica pentru taoism. care nu-$i puteau imagina nici o alta fiinta asemanatoare lor. din nord. ci o fierb. oamenii cu capul. chinezii s-au aratat a fi mari speciali§ti in problema Omului diferit. exista §i in va­ riants chinezeasca. dovedind in acest sens o inven tivitate care depa§e§te cu mult imaginatia nu numai a europenilor. Spre deosebire de aceste personaje ginga§e. cele fara maruntaie. Omul diferit evidentiaza m entalitatea izolationista a chinezilor. dar chipul este de caine“. Copacul wac-wac. dar chiar §i pe cea a arabilor. iar apoi se apleaca deasupra oalei si se satura cu aburii fierturii“. est §i vest. capul are aceeasi forma ca §i al nostru.Cr. Alt popor ciudat observat de calugar este cel al paros i tilor care. care se hraneau doar cu miros de mere. §i inevitabilii cinocefali. fiintele cu brate ori cu picioare foarte lungi. ar fi locuit de fapturi neobi§nuite. „avand stomacul mic §i gura de asemenea mica. este ilustrata din belsug de speciile umane ce ." De la parositi la canibali.J nu mananca camea. „numnl ca picioarele se terminau cu copite de bou. La randul lor. Printre figurile cele mai tipice se cuvin pomeniti uria§ii §i piticii. care erau pe deasupra ovipari. mainile §i picioarele negre ori cei cu o gaura mare si rotunda in piept. scrise incepand din secolul al Vl-lea i. gama alimentatiei era complete!. care se impreuneaza cu fe mei neasemuit de frumoase. Dorinta de longevitate. Ace$tia semanau cu ganginii.

Pe harta din Hereford este infati$ata. o sirena. plli mi *i chinezii se pregateau pentru primirea lui Columb. Le gasim intr-o enciclopedie chineza din 1607.. dar sigur. DinH'i" do Omul diferit si de cautarea mistica a Paradisului 1 |m iiiti s-a impus mitul chinez.. i§i avea propria colectie il* 1m(o diferite.. de§i fascinata de Orient. .i spatiului geografic este la fel cu cea constatata in ||lii|irliigul indian descris.Monstri f i salbatici 61 htli ii M ile sau chiar mii de ani.. Doar l*iin d'ectul dorintei. Amplificarea bogatiilor.. i uvine semnalat faptul ca toate aceste figuri. so. faurite | HAiilu liitate. pur §i simplu impinse mai incolo. (iirile Atlanticului i I uropa. lov&rat bestseller). Sit rovenim insa la calatorii no§tri europeni §i la publicul | | i niii. dar ||iiniiii ilo de grani^a. ceea ce insemna in acea vreme . minu| | iiilm .s i §apte de tipuri diferite §i oferind imaginea gloItil'i ii nnei omeniri foarte diversificate. care pana . mai cu seama in urma lar| | i iuspandiri a carfii lui Marco Polo (o suta patruzeci §i trei il. slralucise prin absenta. Transfigurati in imaginarul european.. marginile continentelor s-au indepartat mereu. in afara de Marco Polo. in inima Mediteranei. spre tarmurile apusene ale Europei. unele bucurandu-se chiar ilt nt'imirire. . in toata •(•I niloarea.. au strabatut mileniile fara a fi suferit modifiM " Ii csen|a. erau 1 . 11 1 1 11111 i . i Minplare manuscrise. in . fpeilihiia in 1713 in Japonia (titlul japonez: Wakan sansai W i Nmncroasele ilustratii amesteca popoarele reale cu cele Dllnil.. in imaginarul european se ivea o ( 1 |Mitomica §i de o bogatie nemaipomenita. De-a lungul se||i|i'Iih. Tarmurile rasaritene ale Asiei inaintau !in i'l. do a afla cat mai multe despre minunile Asiei.| nM isi-llorul“ lui Mandeville (doua sute cincizeci de exemiilmi manuscrise). ultimele fund raspandite in nu mai putin de o suta f«i|/iri .

62 Intre inger ?i fiara supuse in continuare regulilor imuabile ale imaginarului Anglia era locuita. printr-un fond mitologic original. Artizanii acestuia au fost celtii m mai cu seama irlandezii. singura prezenta era un castel nelocuit „inaltat pe o stan ca inconjurata de ape“. Sfantul Brendan. de-a valma. cinocefali. iar in nor* dul Suediei. spre vest. istoric $i geograf al Europei nordice. de englezi. a§adar. impreuna cu alti saptesprezece calugari a navigat din insula in insula.i varianta undeva departe. s-a hotarat. Pelerimi au fost adanc impresionati de o imagine cumplita: flacari. initiativa lui Adam din Bremen nu a fost sufi cienta pentru a stramuta in nord polul oriental al ciudateniiloi Exista insa un pol adevarat. Pe una dintiv ele. astfel in insulele baltice canibali cu pielea verzuie. a avut ideea de a mulii in acest tinut specii identificate de obicei in alte parti. car# se remarca. A adir. pe cand era la o varsta destul de inaintata. masa era insa pusa pentru calatoi i si mancarurile aduse de ni§te maini nevazute. Au ajuns in cele din urma la Paradis. s r t pomeasca in cautarea Paradisului terestru. Alta insula adapostea o manastire §i era locuita do. iar tinutul era indreptat spre nord-vcsl §i scaldat de apele Oceanului Atlantic. mai traia §i un neiun ciudat de oameni cu coada. mono* pezi §i antropofagi. toate fiind foarte diferite do cele pe care le-am intalnit in marile Sudului. Europeanul interesat de Omul diferit se putea scuti astfel de o lunga calatorie spre Oceanul Indian Din nefericire. balena uria§a. strigate ale pacato§iloi era Insula Iadului. amazoane.u de calugari. dincolo de imprumuturile inevitable. caro era inconjurat de un zid inalt §i neted si pazit de dragoni co . replica la Oceanul Indian. S -aj imbarcat. stand inrosite aruncate de diavoli.i) . Adam din Bremen (secolul al XI-le. ciclopi. in vase de am §i argint. situat in aceast. calugar irlandez din secolul al Vl-lca. potrivit unor zvonuri raspandite in Franta. dincolo de ocean. dar pe langa cl. O insula mai mica s-a dovedit a fi in^elatoarc era de fapt spinarea lui Jasconius. binein^eles.

intr-un castel de aceasta data locuit.ivigarea intre insule se insote§te adesea cu tema trecerii In Inmca cealalta. uneni i ii|iingi la ea prin fundul unei pesteri. intre cele doua lumi # t. unde calatorii iau parte la ospete in i plate $i primesc chiar viata fara de moarte. Paradisul se uneste cu Varsta de aur: „Acolo V i in in ile sunt precum clipele. Monstruosul este ascuns de supranallti ill I )in cand in cand se ivesc uria§i. Calugarilor le-a fost dat sa se bucure cel putin tli ik-rca zonei periferice a minunatului loc.M onftri f i salbatici 11 63 «* • m iii llacari. in fundul lacurilor. 1 J. pe insule.i un neincetat du-te-vino. ampul inflorit traditional). insula femeilor. In hI. Inn o alta poveste de calatorie. mii movile.. i i. eroul §i insotitorii sai colie h i pe o insula unde. sa auda cofiil ini'i-rilor §i sa se minuneze de frumusetea §i armonia din ii ( . foarte de| ii" I . O lume paralela se intersecteaza in mii de ■hu le cu lumea noastra.i(ie: lumea de dincolo se intinde pe celalalt mai. Insula inconjurata de un hi ilr loc rotitor. Imn ileci un univers de insule de o factura diferita de cea ( Hiliipdagului indian.m i foarte aproape de noi: dincolo de ocean. dar alteritatea este alimentata indeosebi de o mare §|i?ii iK -mister.. pitici. Insula lacrimilor. in adancul padurilor. TreceM i mini rau inseamna uneori o economie de ani si ani de H it' ir. Insula a$ePlii'i in fundul oceanului. Insula cu un fluviu-curcubeu. insula rasului. Ceea ce impresioneaza este ciudatenia intamilniilni' ^ a obiceiurilor. U. femei cu coada ill | " s ir . • si cele §aptesprezece fiice ale sale le ofera nu numai H i' mimmat ospat §i perspective erotice care se anunta inteHfiiinic. Tinutul este locuit de zane si de ♦ inh(i sau macar de cei care-si continua viata intr-un alt uniV *i n I’orlile acestei lumi se gasesc pretutindeni.i calugarilor. locuitorii nu imbatranesc nici|lliilii.1 111 11 . iar . iubiri. Insule presarate cu castele fermefliii locuite ori bantuite. campiile sunt acoperite cu flori mereu proaspete. o permanentamiscare: calatoiii luple. ci iji promisiunea vietii ve§nice.

* o lume neguroasa. noua“. Pe de alta parle. modelul urban isi pierdus* fl importanta. Grecii. rita. care au inventat ori au desavarsit figurile esentiali1 din imaginarul clasic. in aceasta „lum| . Celtii. visul de bel§ug. Mijloacele si atmosfera sunt insa altele. ca laborator privilegial al fantasmelor. Timpul trece cu ospeje batalii. razboinicii mananca si beau mancaruri si bauturi fer* 1 mecate si sunt insotiti de femei minunat de frumoase. Continentul era acoperit. germanii si slavil I veneau dintr-un orizont mental care nu cunoscuse efortul tli' rationalitate tipic pentru cetatea greceasca. cu predominant rurala.64 Intre inger si fiara *1 in albia raurilor curge hidromel. La inceput a avut loc un reflux al stmcturilor urbane. cetatea asigurandu-si un spatiu de protec(ie •. au avut ca principal punct de referin(| I normalitatea urbana. Pe de o parte se allrt 1 imparatia de foe a soarelui.! stramutand spre margini formele insolite de viata si societal* 1 Istoria Evului Mediu european evolueaza pe o scena dilr . apogeul materiei si al simturilor.B ci regulile dupa care functioneaza Universul si existenta. iar mill 1 tarziu in jurul Romei. ! Axul Istoriei s-a mutat spre nord. nu omul este cel care se schimba neapanil. aproape imateriala 1 in eea din urma. ultinm inlocuind cetatea din Antichitate. hieratica. prea-plinul unei vieti sub mil 1 de forme. si padurea. cautarea dragostei. Totul gravita in jurul Atenei. de la un capat la altulj 0 . purificata. S-a conturat granita clara intre natn ra si cultura.“ Unele fantasme sunt comune celor doi poli ai alterita^i i: 1 Varsta de aur si Paradisul pierdut. I Zane si pitici: intalniri de gradul trei in padurea medievala Imaginarul medieval s-a hranit cu doua elemente escn i tiale: marea. pe care am parcurs-o deja.

zane•ni irimise ale unei lumi aflate intr-o alta dimensiune. Se folosesc Ini mecul feminin pentru a-i atrage pe muritori in lumea hi i s i. iar omul traia in mijlocul unei naturi neimblanzite. pe care tarmurile indepartate < u i iinului Indian nu le puteau potoli. nu faceau ii i duca mai departe o mostenire livresca.. care aduce cu trupul omenesc. Impiil usor si fluid. Prezenta lor i" In sa mai discreta in raport cu formidabila densitate a mi'ii ilil'crite integrate in lumea noastra. Femei inzestrate t ii puii-ri supranaturale sau fiinte venite de pe alte taramuri.. I’iuliiroa devine astfel o rascruce a fantasmelor. < mi.. Iltilnrele lumii si popoarele fabuloase din tinuturile de Ht.iii'iiK'.Monstri si salbatici it ii 65 se a fla u in im i lu re u r ia s a . spaimelor. c a r e o g l i n d e s c o v i z i u n e a p a rte a s u p ra 11■i ( i i : za n e le § i p itic ii.. atat de tipicapenttu I \ ill Mediu. c a s te le le s i m a n a s tirile I . La crearea (lilt i lumi paralele. ocupat 1 ii m i Ilira salbatica §i magica. In p iu lu r e a a p r o p i a t a s i t a i n i c a s e e v i d e n t i a z a d o u a p o p u l a t i i (tlin -• h . indepartata sau marginalizata de civilizatia cla• ii fi IVrsonaje diforme. trece in lumea cealalta. ii este de a asigura contactul si trecerea. simbolizate de zanele Melusina si Moriii In primul caz. ip i mralcarea pactului. satiri §i nimfe rataceau §i l< > >iiumurile Greciei si ale Imperiului Roman. lasand niste 11 11 1 .instaleaza in lumea noastra. pulsiunilor erotice. lacurile si raurile. o urmeaza in lumea muritorilor §i se ii"ii"-tc cu ea. mai originala §i mai conforma cu realiW |lli i spiritul vremii. Mini I. In viata de zi cu zi a aparut P ’lii dil'erita.. impunandu-i respectarea unei interdictii. a participat spatiul apropiat. Se pot identifica doua •i' n u de contact. I* i uncle se gasesc pretutindeni in padure §i in anexele acesi' pu-cum pesterile.* iik I i v i d u a l i z a t e . foarte prezente in discursul medieval. . s a te le . salbatici. » | inuit.. „o fiinta supranaturala se indragosteste " 1m(a omeneasca. lor.

tfl adevarate palate subpamantene. cornu nicare tulburata de coduri diferite de comportare. Al doilea caz: „0 fiin(a supranaturala se indragosteijk' < !# o fiinta omeneasca §i o duce in lumea cealalta. Piticii traiau in inima unor paduri de nepatruns. In mitologia zanelor se gasesc atat fantasmele erotice. care lasa femeile insarcinate. cuno^tintele noastre sunt destul de limitate. mai ales. .. printre care se numara darul prevestirii viitorulul. Totul este paroxistic. copiata dupa modelul feudal al tun pului. dar mai ales in pesteri §i in scobiturile muntilor. cu aparitii rare in Evul Mediu. all §i sentimentul mor(ii. cavalerul. specializati in topirea )| prelucrarea metalelor. spatiul inut ginar germanic este ocupat mai cu seama de elfi §i piticlj Cu privire la cei dintai. Ca §i in cazul zanelor. dar amplili cate mai tarziu. trecere in lumea de dincolo. insojirea celor dui ramane sterila. Daca folclorul celt este dominat de zane. dar evanescente. in schimb. Putem spune ca este vorba de ni§te fapturi p lrt* cute si binevoitoare. mill bine individualizati.. copilul §i.Zanele in Evul Mediu). laolalta. Les Fees Moyen Age . Miclli personaje se prezentau sub trei infatisari diferite: baiiil nelul cu barba. infatisarea omeneasca $i mai acccn tuata la pitici ascundea puteri supranaturale. Intoarcci o* muritorului printre ai sai este legata de respectarea unei intM dictii. dus pan# la un punct ce nu mai poate fi depart in raporturile cu c o » lalalt: erotismul ce implica fiinte de esen^a diferita. Piticii faurcuU obiecte magice §i aveau cuno§tinte mai cuprinzatoare decA ll ale oamenilor. Piticii erau me§teri iscusiti. Societatea lor era him ) structurata si ierarhizata. piticii. zanele sunt pomenite §i in varianta masculina (Im „zburatori“. uneori in castele. au populat o intreaga literatura.66 Intre inger fijia r a urma§i“.“ (Laurence Harf-Lancner. a carei incalcare duce la moartea eroului ori la dispiiri^ia sa defmitiva din cealalta lume.

.. fiinte alV .Hiiactelor cu fiinte a caror infati$are era aproape omei m.. trimi§i ai Satanei. Acesta era omul salbatic.i cinocefalilor §i a pigmeilor. Infatisarea ii era aproape M tih i" . Ca§tigul n-a fost insa pieril1 "1 . pa■iii i preg&tea intalnirile de gradul trei.| " iilru ca omul modem a retinut metodele de contact 11)( liivere. In plin Ev Mediu. straveche $i mereu infloritoare.11 11111 . care n-au nici o legatura cu rationamentul §tili'hi" I umi indepartate §i apropiate deopotriva. I u !ji satirii din Antichitate. intre om §i di■tiiiii(ik. Lipsit de istetime §i de insu§iri supranaturale. aflati intr-o pozitie intermediara....isca. se nascuse Amu ii i iiliura paralela.I. caracteml evanescent al acestor fiinte sunt elemen■tiii i-vestesc aparitia extratere§trilor. dar w^innli/ata de „rationalismul“ antic. numeroasele aptitudini tehnologice ale ■ iii' ilm.i pilici. cu numeroase consecinte.precre§tine. Teologia putea accepta pana la urma §* ' n(. 1 1 Ihnul salbatic I il prin padure se invartea un personaj cu totul diferit de pin. hiologice. travestirea acestora in pH ii m ujc obi§nuite. (lintr-o alta plamada. . aveau trasaturi deopotriva anima!!► * * . . K >i aproape de natura bruta. i n puteri supranaturale. care deschidea M U i .Monstri fi salbatici 67 l Mini ila piticilor §i zanelor. Biserica i-a luat in seama numai ca ■linn i role. Nimeni I 111. diferiti prin anumite ■ . de$i semanau intm catva m i imini salbatic medieval.i < Iivine. dar nu si a piticilor §i a zanelor. diferiti p » I'tUa. Mnpiica muritorilor de catre zane.i dar care se aflau in alt plan al existentei §i erau in. iar mai tarziu de religioasa. padurea a devenit creuzetul (mu miiic/c noi. care depa§ea biologicul. I ImiiiciiIuI miraculos. Nu la fel s-a intamplat cu omul salbatic. numai ca avea tmpul acoperit cu par §i aducea ■ h i m u l t cu un subom.

aidoma popoarelor monstruoasc ( !< la hotarele lumii. $i suli aceasta forma poate fi admirat in numeroase tablouri. care a culminat in epoca Rena§terii. in prezenfa regelui Fran(oi. Nu gandea. Cateodata era mfatisnl stand in patru labe.68 Intre inger f i fiara nu §tia daca este mai aproape de om ori de animal. omul salbatic nu era nevinu vat. nu avea darul vorbirii $i cri mai cu seama lipsit de credinta. inconjui ill de barbati §i. Pana §i cavalerilor le placea lino ori sa se deghizeze in salbatici. Avea §i el un rol de indeplinit. Cavalerul era apfl ratorul doamnelor amenintate de impetuosul om al padmi lor. dintre salbatici* §i civilizatie. mai multi oameni salbatici au luat foe ilm pricina blanurilor. Ca orice create a spiritului. Omul salbatic personifica antiteza cavalerulm intre cei doi exista un conflict deschis pe toate planurile. artistii 1-au preschimbat in satir. Dragostea curteneasca era departe dc n epuiza gama erotismului. Se vorln'it despre existenta unui om salbatic ce traia in apa marii In . Era astfel acceptat. in marea familie umana. de obicei. Singura sa insu §ire era forta fizica. comportarea frusta §i agio sivitatea sexuala a omului salbatic au cunoscut o valori/ai# treptata. de religie. dm mai ales in ceea ce priveste galanteria. Unii cum inclinati sa admita ultima varianta. Cu ajutorul lui. j Sa ne oprim in treacat la doua specii inrudite. sporita de o maciuca uriasa pe care o tinea. asa cum s-a intamplat la v ch > titul bal al Focurilor (1393) cand. Carol al Vl-lea. Odata cu evolutia obiceiurilor. Cand cliseele anti* ce erau omniprezente. in maini. Altii vedeau in el in primul ram i un om: salbaticit. Evul Mo diu marca granita dintre natura §i cultura. de femei care ii arunca priviri lascivo. Dragostea curteneasca era contrariul violentei sexuale Se intampla insa ca doamna sa se uite la potentialul r r t pitor si violator cu o oarecare duio§ie yi poate chiar cu il umbra de dorin|a. mai ales. decazut (potrivit interpretarii teologieoM dar care putea fi recuperat de societate si mantuit prin rein gie.

.1) reprezentau alteritatea maxima in inima OccidenI rprosii vin la rand : boala lor cumplita ii indeparteaza • . in general.. in masura in care se indepartau de modelul religios §i de comportapiilnl .Monstri f i salbatici 69 i mii m ( )l.. trufia.. in I ). in sfar§it. a§a cum am vazut. dar n-a putut vorbi niciodata. •il.. i>in(ii si padurile erau strabatute de uria§i.ii li trebuit sa atenueze distinctiile: toti oamenii sunt in. Odata cu cristalizarea civilizatiei occidenilc pe la anul 1000 si indeosebi in secolele XII-XIII. la care se i '> anumita doza de supranatural. si.. aprecia grozav camea C 1 1 > ••pil I )aca omul salbatic a fost cu timpul reabilitat. h iii mai intai: sub raport religios.. cu deosebire. potrivit interpretarii medie i... minciuna. capcaunii.1 hi il vede pe Celalalt §i in interior. In principiu. i nnta se manifesto tot mai putemic. I h i i alegorii. cresD i mnl . Un sir intreg de cusulipsa ile inasura...ii ceptat...inda a fost pescuita o fata din mare. ei (care il omorasera pe W n-.. Europa cre$tina a Evu| |M i.. in tabara celor rai.. Ordinea in care i-am mentionat 1 I I . I t u t. h’ prosi si eretici i • "i u e societate si orice epoca.hi fetele si femeile..« u t ailui la origine ceva pacate cumplite... au cazut victime acestui proces. Acestia intru■|imi ca ^i omul salbatic. cu atat mai mult a ilA l biserica. oferindu-le cavalerilor prilejul « i' I'tine in valoare. forta oarba a naturii.ir tot cre§tinismul le-a agravat. se lepadasera de ea.. beneficiind de adevarata illnia.. Nu se del'i i tlcloc de o fiinta omeneasca obisnuita §i chiar a izIII hi invete o meserie... brutalitatea) ii situa • •| * « i ibcta antiteza a universului curtenesc. cat §i puterea politica urmareau sa ordo4 # mi irlatea §i sa-§i asigure dominatia. normala. Uria§ii rapii n n . uri[§§(i in i Ainas. IHli ' ii atat mai vinovati. cu cat. in calitate de .. §i. .'ii () alta subspecie.

precum §i profanari ale ostiei. Evreii ar fi intreprins. in cazul lepro$ilui se considera ca boala dezvolta peste masura apetitul sexu al si organele respective. printr-o combina{ie il# trasaturi demoniace si animalice. formand un soi de „popor“ apallo. rasturnarea ordinii existentc ■ < » instalarea lor in locul oamenilor normali). omoruri rituale asupra copiilor crestini. atat in ce-i priveste pe evrei.J curatului. cat si pe „deviantii ideologici". chiar a unei obscure „inrudiri“ (in care caz. Dm aceasta stradanie de organizare rationala au rezultat patm scheme ale spatiului locuit: . con sumul camii ar fi echivalat cu „canibalismul“). 8 Evul Mediu isi da mana cu regimurile totalitare ale secolu lui al XX-lea. se trage de aici concluzia unei legaturi speciale cu anim. §i intr-un fel chiar dincolo de ea. Dupa ce au stabilit forma sferica a Pamantului. §i a§a se fabrica o alteritate „radicala“. Evreii. caruia i se atribuie intentii criminale (inclusiv. a§a cum s | petrecut in Franta. in 1321. practica magia: sunt in legatura (114 recta cu diavolul. Evreii nemancand carne de pou. Cu totii sunt murdari. ca si ereticii. de unde si obsesia ca ar exista o amo-1 nintare la adresa femeilor. cele trei categorii sunt intersanjabilc )l I se contopesc adesea intr-un amalgam. tot in serviciul N o. respingatori $i periculo^lJ ajung sa fie complet izolati. „Grozavia“ condijiei lo r ii impinge intr-o alteritate profunda. de fapt.i lui respectiv.70 Intre inger f i fiara este aleatorie. In aceasta privinta. spurcati. 11 Copia Oikumenei: Antipozii Mai erau si Antipozii. inva(a(n greci s-au apucat sa imparta oceanul si continentele. Lepro§ii. Tuturor li se all i buia §i o inclinare spre desfraul sexual. a caror istorie de doua mii de ani incepe in Grecia. spre marginile umam tatii. aproapt* de conditia animalica.

una in emisfera nordica. 1 1 I ologii Evului Mediu au preferat prima varianta. din momentul in care I ini.. necunoscute: America §i Australia.imante§ti..asil adep(i la inceputul perioadei marilor descoperiri. I‘. de§i era mai aproape .cmanatoare a condifiilor naturale. aflata dincolo de Ecuator. numita fltnti!iiona („pamantul opus“) sau Antipozi.M onftri f i salbatici 71 I <>smgura lume. mai exista §i ipoteza unei mase continen­ t s i •>n(inue.. In a. ' I >oua mase continentale.. secolul al II-lea). licuator. Cea de-a patra II ii c. §i o alta lume in emisfera sudica.. liguratia geografica reala si sugera existenta unor conlljli •ii. separate de apele Oceanului. Una din> «sic insule forma Oikumena... ii hi i lost abandonata in clipa in care existenta Oceanului lmirlai s-a impus ca realitate indubitabila. I I f . ' m i Africa (teoria lui Crates din Mallos. r ( ea de-a doua a cazut in uitare. care M |nindca cel mai bine ideii unei singure lumi §i unei creatii him . cate unul in fiecare sfert «l ii'u i p. in care prevala ( p iiniil planetar. cu o strucH ini i . i-ompilator din secolul al V-lea. care combina teoria Antipo/ilor cu cea a zonelor climatice: o lume in emisfera . eapresupunea o lume In In i are din cele doua emisfere. locuita in partea de mijloc §i neprimitoare spre pol 'ipi. I Spre deosebire de structurile precedente.. adica lumea noastra §i li e'll.ill u ansambluri continentale.pa a pomit la cucerirea planetei. 'in lie uitam la hartile inspirate din cosmografia lui Macrolilii'i. care cuprindea Europa. iar HMlnlta situata in mod simetric in emisfera sudica. lumea noastra. Celei de-a treia ii lost dat sa joace rolul principal. Cele doua lumi erau d»M ipili'tite de Ocean. cca 160 inainte il* I nslos). a ei. aflata in mijlocul Oceaiiniin I’lanetar (schema atribuita lui Aristotel). Oceanul fiind cuprins in interior (teoria lui meu...

Adevarata problema era insa legata de compatibilitatcu Antipozilor cu Biblia. create fara scop. sau daca existau. pe unele harti ce insotesd Comentariul Apocalipsei al calugarului spaniol Beatus (seco lui al VUI-lea). Habile stau marturie acestei incurcaturi. a§a ca emisfera sudica era de nelocuit. cu pacatul. deci de netrecut potrivit teoriei zonelor climatice. Rastumat. Cum sa faci partake toale aceste omeniri diferite la cuvantul Evangheliei §i la Man tuire? Cine-§i putea inchipui ni§te neamuri omene§ti care m i aveau nimic cu Adam. cu Mantuirea §i cu via ta ve^nica? Problema. fara a sufla o vorba despre locuitoi i Exista insa §i har^i in care locuitorii emisferei sudice sunl mentionati si chiar infati§ati. Altele se marginesc sa le semnale/i' existenta geografica. Astfel. destul de vast. sa nu fie locui|i. daca nu chiar imposibil. a gasit o solute comoilrt pentru a ridiculiza fantezia anticilor: oamenii nu puteau trai cu capul in jos. regiunea temperata de la Antipozi trebuia sa fie locuita. Lactan(iu (eca 260-325). a lui Adam §i a Evei in Paradisul terestru (sus) §i a omului de la Antipozi (jos). locuitorii emisferei su dice erau un fel de „extratere§tri“. text foare raspandit in Occidentul medie­ val. fiindca existenta unor spa^ii goale. cuprinden $i pluralitatea lumilor din spatiul cosmic. parinte al Bisericii. Despartiti printr-un ocean in fierbere.72 intre inger f i fiara in buna logica. iar problema existen(d lor se punea in aceia§i termeni ca si cea a locuitorilor ipotc tici ai lumilor din spatiu. Legatura acestora cu Adam era greu. faui femeie. Dar de cine? A fost o adevarata bataie de cap pentru teologi. antitetica. se poate observa reprezentarea dubla. Cea mai buna solute era sa nu existe Antipozi (schenm numarul unu). Unele nici nu po menesc de Antipozi. fiind in orice eaz locuibila. Acesta din urma este diform §i singur. spinoasa. cu un picior uria$ sub care se adaposteijlc . de stabilit. parea prea putin rationala. nu era departe de erezie. Subiectul. invocata uneorl de antici. ceea ce pro supunea o alta dificultate.

tl n i ideologic al Renasterii. acum se pregatea sa-i Vl/ile/c. Antipozii nu mai erau despartiti lit mi ocean de netrecut.. Ii urctic. dar mm navigatorii ajunsesera deja aproape de tropice. i din galeria obi$nuita a emisferei nordice. Vreme de doua mii de tin I uropa visase Oameni diferi|i. O demonstrate rafionalista ar fi dus la n ii iln(ic definitiva. Oceanul era tot in fierbere in zona torida. I it mule vine? Cum se inmul|e§te. harta din Hereford a propti >n movafie interesanta.ica a Bisericii..aduceau m. chemand la cunoastere si la explorare.. Pe de o parte. in vremea cand Marco Polo si Mande' ill • mangurau perioada hotaratoare a marilor descoperiri. 1 111 Knmsterea si Omul diferit: metoda lui Paracelsus Modul in care Paracelsus (1493-1541) trateaza zanele §i I• it ii poate servi ca introducere la istoria Omului diferit in • I"» i Rcnagterii. credinta populara care ^H li H i/a lapturile fantastice. cunoscutul meilii i chi mist elvetian dispunea de doua corpusuri de cuno?|in(i contradictorii. pe de alta parte.Monstri si salbatici 73 tw nil i) umbrela. InV m in procum Albert cel Mare (1200-1280) §i Roger Bacon (h h I 1292) afirmau ca posibila sau probabila existenta )t( | H m i dor la Antipozi. ci de un braf de mare (sau de un litivin) care lasa chiar la capete locuri de trecere pe uscat inin* Imlarcle meridionale ale lumii noastre §i emisfera sudik > 0 i lamenii monstruosi infatisati .blemii si altii . nimicind toate aceste personaje folcloriNumai ca secolul al XVI-lea nu era secolul al XVIII-lea. 11 .id era pus oarecum la indoiala. daca nu are femeie? Mistfiul fia deplin. i n mi ascinenea demers nu corespundea mecanismului meni.i-apropiau. feno. Pentru a lamuri problema. pare a se trage din neamul sciapozilor. Cele doua Itit . versiunea demonolti)>... i n 'iiteva sute de ani mai tarziu.

Aveau cuno§tinte bogate §i puteri de temut. pentru a face fenomenul co< erent §i plauzibil. Trupul lor prezenta o structura materials. care nu urmarea sa tulbure nici credin|u populara. Astfel.§i cu deosebire piticii §i zancle . Moartea era pentru ele un episod definitiv: nu mai ramanea nimic. mancau. dar mult mat subtila decat cea a oamenilor. pamantul §i focul. Exemplul este edificator. Tratatul sau intitulat De nymphis. ceea ce explica de ce nu se gasea nici un cadavru. teologia nu avea ce zice de vreme ce creaturile cu pricina nu aveau parte do viata ve§nica. beau §i se impreunau ca sa dobandeascii urma§i. aerul. Principiul autoritatii. Interpretarea pro pusa facea abstrac^e de teoria demonica. ci mai curand sa le apropic. ci doar mrudite cu specia uma­ na. justificarc abila a fenomenului de eluzivitate! In rest. salamandris. traiau intocmai ca oamenii. nascute din cele patm elemente: apa. iar stiinta se imbogatea cu specii noi. retinand o formula aproape umana. Contactul sexual parea posibil §i chiar fecund intre om §i acesti veri „fara suflet“. Toata lumea era multumita: se respecta traditia populara. nici dogma cre§tina. etgigantibus se doreste a fi un repci toriu exhaustiv al fun^elor „subtile“. fiintele respective .74 Intre mger f i fiara Paracelsus nu intentiona sa faca tabula rasa dintr-o credin \ a . pygmaeis. Nu era vorba de schimba- . Interpretarea se potrivea spiritului vremii. sa1 completezc < f | sa perfectioneze argumcntatia. de vreme ce puteau trece prin obstacole. care nu putea fi incalcat in Evul Mediu. sylvanis. a§a ca s-a mul^umit sa preia dosarul. integrate in sistemul naturii. numai ca le lipsea ceva esential: sufletul. Nu aveau parte de mantuire si nici de viata ve§nica. a fost inlocuit de o judecata mai libera §i mai critica. Rena§terea s-a caracterizat printr-o uria§a sete de cunoastere $i intelegere.nu erau socotite omene§ti. Nu se punea insa pro­ blema punerii la indoiala a cuno§tintelor acumulate in Antichitate §i in timpul Evului Mediu. nici macar trupul.

ii (c realist in Cosmografia universala a lui Sebastian Munster 1 IK () 1552). la capi'i>1( )mului diferit. topindu-se in cele din urma (Rena§terea obliuh1 I in stravechea tradi^ie a Varstei de aur.mumitor fenomene. ’ ni este.. Din aceste fantaslin . bogata antologie ii mmunilor §i ciudateniilor. pigmeii sunt infati§ati I". a§adar.1 1 urn au redescoperit exploratorii popoarele luliiiloase ale Antichitatii ( I sploratorii urmau sa descopere ceea ce se §tia deja.. a ivit un tinut de vis: Eldorado. iilnmatia fiind ilustrata cu o bogata colectie de curiozitati Imilogice adunate in Opere (1575).I..i vitala a naturii §i atotputemicia divina. Acel< i ii chipuri ne privesc din paginile bogat ilustrate din ProdiU i<>rnm ac ostentorum chronicon (1557). Blemii. pn toriu geografic bine informat §i foarte apreciat. arata marele medic Ambroise Pare (1509-1590). Oamenii diferiti aveau chipuri prea bine cuniiMiite. in inima padurii ecuatoriale. in Extremul Orient. . potrivit imaginii sale despre lume. tiparita in latina in 1552 si in franceza in 1556. mai ales. . Savantul se interesa §i 1 11 1 . Epoca era fascinata de anomalii §i. I . datorata lui Conrad Lycosthenes 1 ' IS-1561). Edenul a fost apoi li i iilarizat.Hatilor greci §i teologilor din Evul Mediu.. cinocefalii. ci doar de sporirea coerentei in interm i . Columb h ii It niilicat Paradisul terestru langa delta fluviului Orinocco. dato. nimic surprinzator in faptul ca.iv. Rena§terea nu a facut pana la urma deHii i to inspire din mo^tenirea clasica §i medievala.i randul lor. ilc Icnomenele monstruoase. parte de coastele Chinei §i Japoniei.M onftri si salbatici 75 it'incliilor lumii.. sciapozii. D ili' it. care exprimau deopotriva enerjm . cea mai bogata §i mai Inllnritoare imparatie.... „Natura este schimhnioare“. pe care exploratorii au cautat-o in zailm In sud de Guyana.. aurul dovedindu-se un simbol mai atractiv decat i in ill ingerilor.

personajul fiind mai degraba simpatic $i. fara val. Unele exemplare fascinante apartin geografului Andre Thevet (1504 sau cca 1517-1592). Un exemplu izbitor al mitului clasic actualizat este cel al amazoanelor. Dupa ce au strabatut Asia Mica. Scitia $i Africa. Acestea din urma prezentau avantajul de a fi mai apropiate de natura umana §i mai accesibile. cat §i oameni cu cap de ani­ mal. §i in general fapturile omene$ti marine. Iata-le. Sirenele. sau cu monstrul american pe nume Haiit. precizand ca „nu se afla de la un capat la altul al lumii nici un alt neam mai crud decat aceasta semintie de femei“. Frumoase.76 Intre inger si fiard de cauzele monstruozitatilor. inarmate cu arcuri §i tragand „peste zece mii de sageti" asupra unor nefericili (barbati. in ciuda cozii de pe§te. un fel de tigru fara coada si cu cap de om (avand parul cret ca al negrilor). Tendinta tipica pentru Rena§tere de a integra fapturile ciudate in ordinea fireasca a lumii a avut urmari asupra sirenelor. se intelege) . in aparen^a. autor al Ciudafeniilor din Franfa antarctica (1557) §i al unei Cosmografii universale (1575). prietenos cu omul. Momentul a fost imortalizat intr-o gravura reprodusa in Cartea Antipozilor publicata in 1630 de Johann Ludwig Gottfried. John: era nespus de frumoasa. Putem astfel face cuno§tinta cu fiara numita Thanacth. Capitanul Smith. acoperit cu par $i avand $i el chip de om. In cartea lui Pare apar atat animale cu cap de om. uria$. Tema traditionala a bestialitatii (omul-animal sau animalul umanizat) prezenta o frecventa remarcabila. goale $i crude: a§a le descric Andre Thevet. a vazut in 1610 o „zana a marii“ pe tarmul golfului St. cu chip de fata tanara. §i chiar intretineau uneori relatii sexuale cu marinarii. asociate §i in cele din urma confundate cu femeile marii. principalii raspunzatori invocati fiind intotdeauna Dumnezeu §i demonii. pionier din Noua-Anglie. doamnele razboinice au profitat de descoperirea Americii $i s-au instalat acolo. dar demersul stiintific nu mergea prea departe. i§i urmau lini§tit destinul. Intr-adevar. fata are un trup desavarsit. care o deosebesjte de o femeie obi^nuita.

'. A avut surpriza sa nimereasca lull un sat care nu parea nicidecum imperial §i unde nici o i oliba nu aducea cu vreun palat chinezesc. Modelele antice au jucat un rol determinant in epoca mariloi descoperiri. Vestitul navigator n-a acceptat nicinilala existenta Americii. a pomit h i i mitarea orasului imperial al marelui Flan. Intre realitatea gfografica si fictiune erau cincisprezece mii de kilometri.dice a lui Columb .1 1 1 11 I // Om diferit desavarsit: salbaticul Indienii din America . unde accesul barbatilor . celalalt la Antipozi. este destul de tipic. pentru nevoile procreatiei. desi spectaculos. opt tinuturi locuite de amazoane. din Brazilia pana in M i xic in Antile. Fortare(.i calauzit pe Columb in calatoria spre un Extrem Orient IH rare il credea aproape. in emisfera sudica. Au fost identificate in Lumea Noua. Descrierile si 1 . langa care spaniolul Orellana a iniit1lit in 1542 un trib de femei razboinice. ingaduit doar din cand in cand. Imaginea I . pentru simplul motiv ca aceasta m ii liicea parte din modelul imaginar. O dovada zdrobitoare a puterii imaginarului 'iitf si faptul ca. In repiivcntarea aceasta s-a strecurat o doza de erotism sadic. ex1 o i area a fost condusa de invatati greci morti cu doua mii il> ani in urma.au beneficiat din belsug de stereoti'in ile antice ?i medievale ale Omului diferit. ( 'azul lui Columb. este singurul care I.astfel numiti in urma erorii geoMi.i dinastia nu mai exista.Monstri si salbatici 77 4|Mii/ura(i de un picior in copaci. unul in emisfehl nordica. 1. Ajuns in Cuba. Le-a ii l imit destula vreme oamenilor Renasterii ca sa inteleaga ca m i\ i*iitau o lume diferita decat cea la care visasera anticii. Kolul fundamental a revenit reprezentarii. stapanul Chinei. a doua conglomerate continentale. il. mai pastreaza amintirea. Ir lor se aflau in general pe insule. Mmole fluviu Amazon. intre secolele al XV-lea si al XVIII-lea. de crengile de sus. simple si siiiu'lrice.

dm apardnand. Nu insa si dupa aceea. Scepticii pot )> iu | l suficiente argumente pentru a-i pune la indoiala existcnlii Se poate. ariii'l. Sul . i Prima caracteristica a salbaticului este goliciunea. a$ezat la antipodul omului civilizat europoJ si integrat in mitologia alteritatii ca salbatic. Am putut constata ca Omul diferit este un personaj greJ de abordat. Fiinta reala. masura in toata amploarea import.m(ti descoperirii Lumii Noi. A fost impins spre alk-i i tatea radicala. ca si acesta. Ascuns in insule indepartate. Omul diferit intra acum pe marei scena a Istoriei. tinuta omului inainte de pacat. de la numele §i ciudatcmllt indieni lor pana la bogata gama de trasaturi.78 intre inger si fiara imaginile de fiinte omene§ti in pielea goala. Chiar daca firea lui arata ca un mozaic. ponderea si rolul sau depaseau cu mult po/lt] tia Oamenilor diferiti traditionali. acesta constatase mai inainte straniile obicoiufl in miriada de insule din Oceanul Indian si Extremul Orient. obi§nuieste sa se infati^eze doar cdm ce sunt vrednici sa1 vada ori initiatilor. America le mo§tenea pe toate. Un salbatic all fel decat omul salbatic paros din padurea europeana. lipsite de put low re si in mod evident canibale. in culnffl deja cunoscute. a§adar. aduceau cu un remake ilupi Mandeville. aruncata uihK 'mi la periferie. Devenea tangibil §i incontestabil §i se arnlfl chiar in Europa. Cel mai recent membru al familiei umane avea §i el ci'VI de spus. domeniului exclusiv al naturii. insu§iri §i drift te atribuite de greci §i romani barbarilor §i popoarelor dil> rite ce locuiau la hotarele lumii. a devenit un ohm diferit in urma unei transfigurari. mesager al unei parti m i portante din omenire. ci locuitor intr-o lume. la Rouen a fost amenajat un sat brazilum vizitat de Henric al II-lea in 1550 si de Carol al IX-lea in 1 56 > Celalalt nu mai era o fiinta problematica. §i pana la urma „normala“. in inima padui ilm ori in spatiul infinit. In primul rand. era o ph zenta adevarata.

deoarece spanioH iln . el constata existenta unor particulari1.mil mai reticenti. in 1537.i miistata ca „unii n-au ingaduit barba la barbati §i i. n. Protestantii m i hi. suficiente pentru a o singulariza.i .. erau cei care le mantuiau suflete. parte de viata ve$nica. 1. ii i iscau sa coboare la un nivel apropiat de bestialitate. uspccte deosebite. Nam Ii iiul german Johann Friedrich Blumenbach (1752-1840) i. . iar al|ii au dorit ca sa . asa cum se crezuse cu ..i rivalii catolici. Erau lipsiti de suflet..1 iu a ramas nelamurita pana in clipa in care. *rcme inainte in privinta cinocefalilor §i a altor (•■ h ii labuloase! .Monstri si salbatici 79 uni in . ci dintr-un neam nascut probai ilM i i I'otop.|f vitalitate. Retinerea lor fata de convertirea Iff mini avea mai curand un iz politic.. ilnl insa. .. prin urmare.ila teologica era inlocuita de balbaielile unei antropon h/it'c embrionare. uiilemporan al lui Blumenbach. i . ('nu i.l. absenta pilozita. sexuale la femei..u i(i si ca puteau fi primiti in sanul Bisericii. ii totii acela^i chip.. toata lumea a cazut de acord ca salbaticii apartiii it iiiisi liliatiei umane normale. iu -ilc sange §i de circulatia sangvina.i ( 1 768-1769). l ageau din Adam.Inina dreptate intrebarea daca salbaticii apartineau {«| li i Iii hi ice. inclusiv in plan sexual („slabirea organelor 1 41 111 1 1 1 11 11 . Biologia americanilor a imbracat | . aidoma zanelor §i pitim iivand.i|iunind astfel expansiunea mondiala a catolicismului. ii lui Paracelsus (exprimatainl520): locuitorii Lumii . Altii au spus ca pielea tuturor in miilor era de aceea^i culoare. i. daca erau ni§te pacatosi ce puteau fi crestiI it niiintuiti. tal printr-o bula pontificala ca indienii erau oameni . Poate ca nu faceau altceva decat sa se in|l inii'O Varsta de aur paralela cu istoria omenirii. Cornelius de Pauw 1r> |/*>9) era convins de biologia diferita a locuitorilor nu Niii in lucrarea sa Cercetarifilozofice asupra ameriil.“ I ui. >n|. Astfel. I* i. .

Pe scurt. Inca din 1580. de inaltare spirituala". Obiceiul de a se desfigu* ] ra accentua si mai mult gradul de alteritate fizica: „S-au vazut salbatici cu capul in forma de piramida ori de con si cu create* I tul ascutit“. fireste. . Fiintele si societatile ciudate care nu cunosteau interdicli* ile aveau sa exercite o fascinatie incontestabila intr-o Euro* I pa unde normele de comportare erau din ce in ce mai severe. Goliciune-libertate sexuala-canibalism: cunoscuta triailfl s-a instalat temeinic in Lumea Noua. In numele libertatii s-a declansat o ampla miscare de recu perare a salbaticului. Balanta oscila intre salbaticul bun si cel rau. atractia mergea mana in mana cu respingo* | rea. Cum sa rezisti in fata femeilor americane. Insulele din Extremul Orient capatasera consistenta: un continent intreg. vlaguita. alteritatea morala a intrecut-o pe cea biologicft.! frau sunt destul de frecvente in relatarile menite sa le arate I cititorilor europeni fannecele vietii americane.ca nu exista nimic barbar si salba* ] tic in acest neam. o mare parte din specia umana era invitata sa intre in joc. In pofida accs* 1 tor pareri. neputincioasa. Canibal. dar cel bun castiga teren.| neinteles goale si pareau atat de atragatoare? Scenele de dcs. America e rtt perceputa ca un spatiu de libertate. 1 despre care se vorbea din ce in ce mai putin.era mult mai grav sa-ti macelaresti cu cruzime semenu. dar nu rau. 1 Ca de obicei. ori „cu capul cubic sau patrat“. jumatale 1 de lume. Bineinteles. pentru ca fiecare numeste barbarie ceo# ce nu-i intra in obicei. „o specie degenerata a neamu* I lui omenesc.1 ' Potrivit scriitorului . | de vigoare.care formultt acest punct de vedere in plina epoca a razboaielor religioase 1 §i la numai cativa ani de la noaptea Sfantului Bartolomeu 1 . canibalismul era o problc* | raa. Montaigne lua apararea celor care obi§nu iau sa-si manance semenii. in bine si in rau.80 Intre inger fifia r a harazite zamislirii“). „Gasesc . care erau hi. lipsita de forta fizicA.afirma el in eseul inti tulat Despre canibali .

lucru vrednic de luat in seama. ( ii cateva pagini mai incolo. goi. apoi retipari. Montaigne gasea situa| ln mai curand multumitoare.“ Cat priveste IiIh iialca sexuala §i mai ales faptul de a avea mai multe li in.iii o mana de ajutor celorlalti membri ai tribului la taieI v m luicati a unor trupuri omene§ti. mmeroase editii. pana anul trecut) a fost publicata in limba H i i mana in 1557 (§i in acela§i an in franceza). uranilu i bun venit. calator german. Ii unografia ofera o pista interesanta pentru cei ce doresc ii mmareasca „normalizarea“ salbaticului. Cartea lui (cu un titlu foarte lung. decat sa-i dobori curat si apoi sa-i nmniinci pe prizonieri. Trista soarta a prizonierilor tlf in/. inainte fi dupa nafterea lln Imis Cristos.poate fi (i i mioscut pentru ca este imbracat -. european fara indoiala .' pricinuita de sosirea unui transport de came proaspaIn Scenele sunt insa distincte. i. bucatile sunt apoi puse i" 1 ij’are. Un strain. 1 .boi nu are nici o legatura cu ospitalitatea spontana §i H i' na a copiilor naturii. ajunge intr-un sat iniliiin lemeile §i fetele goale. evident.M otiftri f i salbatici 81 # % ■ ! i uni faceau europenii. care a petrecut o vreme in captivitate h i imlieni. Satul este in sarbatoare. care pe deasupra. a§a cum faceau americanii. aflata in Lumea Noua cu numele deAmeth a. acelea§i fete fermecatoare i. de altfel foarte bine tratati pana in lipa I'atala. if lavalesc pe jos. se aduna in jurul lui. lucrarea spune totul despre fiintele 1 1 1 1 . toata lumea parand in' itnlata de prezenta lui. „Este mult mai barN in a mananci un om viu decat unul mort. Primul grupaj i umplet (cincizeci de gravuri) insote^te textul lui Hans Staili ii. Istoria adevahihi y / descrierea unei tari locuite de oameni salbatici. nu tH iiu deloc geloase pe rivalele lor. 1 n:i si antropofagi. S-ar putea crede ca veselia din scena precedents Inm m . \ udre Thevet istorise§te o intamplare emotionanta. pe care Ma 1ustreaza. iH'cunoscuta in tinutul Hessen. plang §i rad „in semn de bucurie“.

82

Intre inger si fiara

„goale, crude §i antropofage“ si infati§eaza in amanunt jei l fele omene^ti urmate de ospete. Ilustratiile sunt crude, „rea liste“, oglindind o viata primitiva si brutala. Indianul, necio* plit si frust, apare ca un om diferit, chiar foarte diferit. Cu cateva zeci de ani mai tarziu, in 1592, corpusul a fost refacut de desenatorul Theodore de Bry. Transfigurarea eslo impresionanta. Ospatul canibalic n-a disparut, dar convivii Si-au schimbat infati§area. S-a terminat cu alteritatea fizica: trasaturile se apropie de idealul clasic de frumusete, de sla tuarul antic §i de nudurile Renasterii. Daca exista vreo dil'oren(a, era limpede in favoarea lor! Trebuie sa constatam ambivalenta goliciunii: semn al unci conditii putin evoluate, aceasta poate deveni o pledoarie pen tru frumusetea corpului si libertatea omului. „La nastere au, ca $i noi, pielea alba. Goliciunea, uleim i le cu care se ung, soarele §i vantul le tabacesc mai tarziu pic lea; incolo sunt inal|i, mai inalti decat noi, bine facuti, bine proportionati, cu o fire linistita, sprinteni, voinici si indemii natici; intr-un cuvant, in ceea ce priveste darurile trupului, nu sunt cu nimic mai prejos decat noi, daca nu cumva ne intrec." Descrierea de mai sus se datoreaza lui Jean-Fran ois 1a fitau (1681-1746), autor al unei lucrari clasice cu privire la Obiceiurile salbaticilor americani comparate cu obiceiui i le din primele timpuri (1724). Titlul este edificator. Altei i tatea iesea din domeniul biologic, pentru a se inscrie numai in cultura. Ideea evolutionista i§i croia drum. In aceasta perspecli va, indienii nu mai reprezentau un alt tip de om, ci un all stadiu istoric, anterior civilizatiei. Aduceau intru catva cu grecii si cu romanii de la inceputul istoriei. Problema era legatura: din cine se trageau? Din care anu me dintre cei trei fii ai lui Noe? In primul moment s-a reu nut ipoteza popularii Americii de catre urmasii lui Ham (fiul blestemat), pentru ca, odata admisa originea adamicrt,
9

Monstri si salbatici

83

.....In n salbaticia §i vocatia indienilor de a-i sluji pe altii. V "i s-a retinut o ascendenta mai convenabila, in persoaHti' i liirlal|i doi fli ai lui Noe: fie Sem, ai carui urma§i s-au H»|iandit in Orientul Apropiat, fie Iafet, stramo§ul europeHilni si al popoarelor din Asia Oriental! Unele interpretari It i i muiau, a§adar, cu europenii, mergand pana la identi­ ty hum cu rasa alba. Iezuitul Jose Acosta a avansat in IstoHii miturald si morala a Indiilor (1590) o ipoteza potrivit fjiit'ia America fiisese populata de triburi originare din Asia. I nI'.icnta unui punct de convergenta intre cele doua contimm i* ' era astfel hotarata printr-un simplu rationament, cu un •t ■ M l inainte de descoperirea stramtorii Bering. Calea spre H ilt \ h i Irece uneori prin imaginar! I'mmovarea imaginii indianului - a$ezat la loc convenabil | n i .ml biologic $i istoric al speciei - se explica prin motive •li mdin ideologic. Era nevoie de un om normal, §i nu de o lliiitn inferioara, pentru un proiect de alteritate radicala care i i nici mai mult, nici mai putin decat experimentarea unei hi"/ a diferite. Indianul urma sa arate ca omenirea ar fi putut n it it o alta evolutie. O solutie mai apropiata de vocatia initialn miiilui, mai apropiata de natura, o cultura §i o comportaH mai putin artificiale. Alteritatea biologica era redusa la minimum, pentru ca alteritatea culturala sa iasa mai bine in ft nlrntS §i sa poata fi proiectata pana la cel mai inalt nivel. Sorietatea europeana trecea prin zona dificila situata iniit I \ ill Mediu si modemitate. Aflata in plina criza de creste» i> , i.i cauta drumul gi resimtea o nevoie imperioasa de modelt< I’oate ca nu era prea tarziu pentru a invata cate ceva din ln|rl cpciunea altora. Indianul a devenit un aliat al celor care mm i*au partile rele ale civilizatiei, mai cu seama inegalitatea, in ilirpiatea si moravurile ipocrite, propunand o alta scara lip vulori. I a ilrept vorbind, locuitorul din Americi avea insu§iri §i i ti ui in i care nu erau inedite. Firea, ca §i infatisarea, prelua
11 11

84

Intre inger ?i fiara

o multime de elemente de la stereotipurile antice. Ne rcnn talnim astfel cu barbarul, cu fiinta diferita de la hotarcl« lumii, imaginata de greci §i de romani. Cruzimea, canibn lismul, licenta sexuala, dar §i vitejia, intelepciunea, armomii sociala - iata trasaturile cultivate de multa vreme de Omul diferit. Numai ca societatile diferite ale anticilor erau mill degraba fragmentare, fiecare ilustrand unul sau altul dintu nenumaratele chipuri ale diferentei. Sa ne intoarcem la Lafitau, care a alcatuit un repertoriu caracterologic exhaustiv: „La prima vedere, nu se poate spune nimic bun... Nu m i nimic, nici litere, nici §tiinte, se pare ca nici legi, cei mm mul^i nu au nici temple, nici un cult bine randuit $i le lipseso lucrurile cele mai trebuincioase pentru viata [...]. Am crc* de ca nu gre$im infati§andu-i ca pe ni§te oameni grosolatu pro§ti, marginiti, cruzi, fara vreun sentiment de credinta si de omenie [...]. Portretul nu este insa fidel. Au o fire buna, imaginatie vie, minte ascutita, memorie de invidiat... Se gan desc corect la treburile lor, mai bine decat ai no$tri; i§i atmr telurile urmand cai drepte §i sigure; actioneaza cu sange reco si cu o nepasare care ne-ar pune rabdarea la incercare; din pricini ce tin de cinste §i marinimie, nu se supara niciodaUi, par intotdeauna stapani pe sine §i niciodata manio?i; sum inimo^i si mandri, viteji, indrazned, i§i tin firea la nevoie, ceea ce este vrednic de cinste, dovedind un simt al masum pe care nu-1 strica catu§i de putin intamplarile potrivnice on succesele trecatoare; intre ei domne$te un soi de buna-cu viinta, dupa legea lor [...] i§i pretuiesc stramo§ii §i-§i re specta semenii [...]; nu se intrec in mangaieri §i i§i arata prea putin simtamintele; incolo sunt cumsecade, blanzi $i ii primese pe straini §i pe cei nefericiti cu multa caldura, ceea ce poalr stami uimirea tuturor nadilor din Europa.“ Exista insa §i un revers croit pe masura: „Sunt usuratici §i nestatomici, lene§i peste poate, nerecunoscatori, banuitoi i,

Monstri ?i salbatici

85

nitM innsi, razbunatori si cu atat mai periculo§i, cu cat stiu W i ■ pivfaca §i i§i tin multa vreme ascunse resentimentele; Hi .1 .i manii sunt cruzi, brutali in placere, vicio§i prin nesi viclenie; dar saracia §i lipsurile de tot felul le inH<ii> i‘ sa fie deasupra noastra, pentru ca nu cunosc toate ill '.i ti n ile viciului pe care le-au adus luxul §i bel§ugul!“ Nr allam in fata unui text exemplar, care dovede§te ca omeneasca poate fi reconstruita, fara atingerea inveliMilm do carne, ci doar prin pura chirurgie intelectuala. > ’ In |ocul alteritatilor cristalizat in zorii epocii Luminilor fi* i i in irei casute mai importante decat celelalte. China preni i imaginea unei civiliza^ii diferite, mai putin novatoare, dm in.ii elicienta in privin^a func|ionarii relatiilor sociale §i i..... narii. Salbaticii americani intruchipau virtutile §i vicili mii i stari naturale prelungite, care nega ideea insa§i de HMli /■ H ie. Cel de-al treilea model era oferit de negri, aflafi | | In la de jos a umanitafii, la punctul de trecere de la stailinl do animal la cel de om. osta a fost un motiv suplimentar pentru „promovarea“ hidHnilor, care se puteau consacra unui proiect strict cultum I, de vreme ce existau deja africanii pentru proiectul liin|n|'ic. A§a se explica atitudinea aparent paradoxala a lui Mmiolomeu de Las Casas (1474-1566), misionar spaniol Dims opiscop mexican, aparator inver§unat al salbaticilor (i ■ miic aspru al metodelor brutale de colonizare. Ca sa-i f*niicjo/e pe indienii la care tinea, preconiza importul de frltn din Africa, pentru a-i folosi ca sclavi. Culoarea a jucat, | | i i mdoiala, un rol important in aceasta depreciere (negrul (t|m s albului), de asemenea tradi^ia antica §i medievala, eu"'I •i ana §i araba, potrivit careia Africa era un loc privile|lm il viefii salbatice §i al monstruozitatilor biologice. \ stfel erau deplasate doua rase umane in doua zone dis•in. ii*de alteritate: o alteritate mai mult culturala §i spirillliilA rezervata indienilor §i o alta, de factura in principal
#4

I

111

86

Intre inger ?i fia rd

biologica, pentru negri, ambele situate la antipozii umani ta(ii normale, intruchipata, se intelege, de catre europeni. j

Patagonezii
Descoperirea salbaticilor americani era o mare surpri/;i Dar o curiozitate inca §i mai mare ii a^tepta pe navigatoi i undeva spre extremitatea meridionala a Lumii Noi. Coasta a fost vizitata de Magellan in 1520, in timpul c.i latoriei in jurul lumii. Cu acest prilej a fost stabilit un prim contact cu localnicii, §i ei salbatici, dar nu ca ceilal^i. ( it doua secole inainte de calatoria lui Gulliver la Brobdingnay., Antonio Pigafetta (1491- dupa 1534), tovaras al navigatu* rului portughez §i istoriograf al expeditiei, a inregistrat o in talnire uluitoare, pe paralela de 49 de grade §i jumatate, in regiunea ce avea sa primeasca mai tarziu numele de Patti gonia. Intr-o buna zi, in toiul iemii australe, echipajul a zSiil cu uimire pe tarmul marii un barbat de o inaltime impiv sionanta care, in pofida frigului, era cu totul gol; barbalul canta §i dantuia. Apropiindu-se de el, spaniolii au constatnl ca un om obisnuit abia daca-i ajungea pana la mijloc. In /i lele urmatoare au fost descoperiti §i alti membri ai tribulin, tot uria^i. A inceput vanatoarea pentru capturarea unora din tre ei, care urmau sa fie adu§i in Europa. in cele din urnui a fost pastrat la bord un singur indigen; din nefericire, ace|fl ta a murit in timpul calatoriei, nu insa inainte de a fi prinni botezul si numele de Paul. Principiul eluzivitatii nu le-a in gaduit patagonezilor- spre deosebire de salbaticii obi$nui(i sa se lase admirati ?i atin?i. Nu ramanea, asadar, decat iM fie crezuti cei care-i vazusera. Potrivit lui Pigafetta, patagonezii erau goi, chiar daca, dm pricina climei aspre, se acopereau uneori cu piei de aninw<] le. Nomazi, fara locuinte stabile, adapostindu-se in corlun mai obisnuiau, semn suprem de alteritate, sa manance cm

tit" > e unele insule invecinate.n chiar sa formuleze o lege biologica. I >upil I’igafetta. Dincolo se Ilmira un alt taram: continentul austral. II it-vet se arata foarte aspru in judecata..1 .Andre Thevet a facut o ancheta cuprinzatoare.mtului impartit intre doua lumi. francelitl a socotit ca inaltimea patagonezilor era cuprinsa intre #'H. nedispretuind nici sobolanii pe care ii inghiteau (H u * '. Unii insotitori IIlui Magellan si participanti la expeditiile de mai tarziu i-au H h in ainanunte interesante. Timp de trei "I' an fost cap de afi§.iii. hiMilani §i brutali“. de Pigafetta) ca un patagonez incercase saurce labord.Monstri si salbatici 87 H »> • *imla. pe | H i< n inserat-o in Cosmografia universala. 11 C 11 . A numit. care oglindeau cum ■i poate mai bine traditia mitologica! ‘ i nMiiograful afirma ca acest neam locuia nu numai pe |hmill unde fusese identificat de expeditia lui Magellan. mai salbatici §i mai neimp|iiii ’i(i ilecat ace§tia. asadar. Aceea§i imagine I'rtiM.(Iniiturile reci se na^teau oameni foarte inalti §i. apoi au intrat in declin §i au ajuns .ii 1 nle omene§ti aproape normale.i . Apoi a M ii< . I'nlagonia se oprea la stramtoarea Magellan. fiecare inscrisa intr-o ilnlci'A. Tara Uria(|i"i mlreaga parte meridionals a Americii de Sud. Patagonezii nu win * Iran nici o organizare sociala §i intrupau doar forta bruII . Uriasii se puteau deci stabili in voie >'iH'initatile arctice §i antarctice ale continentelor. de cate H )H i 'h ioare inaltime“ (ceva mai putin de trei metri). h -■ '(it „dc peste treizeci dintre copiii lui cei mai mici. A 'iil.il chiar de la un pilot al lui Magellan (intamplare nepo. Bazandu-se pe marturii. fire^te.. care a motivat la inceput respingerea Americii.n i jupoaie. tabloul a fost imbogatit cu elemente suplii"ut.. potrivit careia Ii... s-a ii 1 originea unui lung §ir de expeditii destinate descoiini Antipozilor §i locuitorilor lor. 1 mua patagonezilor era abia la inceput.prezece si cincisprezece picioare (patru-cinci metri).“ Adevarati uriasi. Nu se afla oameni mai cruzi.

| acesta se impotrivea pe buna dreptate numelui de strain arata ca fusese vorba de un caz de forta majora. N-a izbutit sa liietl nimic pentru Franta. cand capitaiml normand Paulmier de Gonneville plecase pe mare. a-i darui Frantei o parte din Lumea Noua. tarmurile sale N (H in^irau intre paralelele 40 §i 50. Acesta era „salbaticul Essomerio"| locuitor al lumii australe. abatele Paulmier de Gonneville a facut in 1 dezvaluiri nea§teptate. bietul HsnimI meric neavand alta alegere decat aceea de a deveni frani MM . penliil . unde ocupa o jumatate buna. in Oceanul Indian si in Atlantic. abatele a fost nevoit sil-yil recunoasca originea „australa“.88 Intre inger si fiara Expeditii la Antipozi Terra australis incognita se afla la loc de cinste pe harti le alcatuite de Oronce Fine (1531). care era patriot. Cele doua lumi. dar n-a venit totusi cu mana goala. un reper incontestabil. Cat despre abatele Paulmier de Gonncvilln. dar nu rasist. Povestea data din 1504. daca nu chiar h im ) mult din emisfera sudica. mergand in Pacific pana la Ecuatoi. „vicM . pentru a se retrage apoi in alte regiuni in fata Africii $i t] Americii. Urmasii celor doi piulitul in ei fagaduiala unei viitoare uniri marete intre Franfa y i lilti mea australa. potrivit criteriilor vremii. una a umanitatii cunoscute §i cealalta tlO « | cunoscuta. Mercator (1569) §i Ortfltl lius (1570). luat din locul lui de ba§tina de ciipl* 1 tan. dar se intalncnu totusi intr-un punct anume de pe glob. invocand insa anumite m i prejurari deosebite. care a pi i mit numele de „Tara de Foc‘\ Exista in sfar§it un argument concret. Sub amenintarea unei taxe nedrcplit „pentru straini §i unnasii acestora“. Franta se putea lauda cu o dovada suplimentara.J intr-adevar. Locul de intalnirc if fost descoperit de Magellan. care a trecut in 1520 din Atlantu in Pacific prin stramtoarea care-i poarta numele §i care den*j partea America de o parte a continentului austral. erau despartite de abisul apelor. adica aproape „extratei'e»*i tra“. m ill candu-i fiicei sale un sot.

Monslri $i salbatici 89 i >|tinia publica a fost atrasa de aventura deja veche a lui lliMiiu-ville.Nu ramane decat s-o descoperim. era de pareH■ i (lira sa trebuia sa recupereze intarzierea. indeosebi in laili ii australa neexplorata.. de natura sa in*mini . Sa fi fost el cel de-al •il. „o lume care mu pnale li umpluta decat cu tot soiul de bunuri si lucruri II*. 1 autn a pierdut prima partida. in afara il* i iiiI de mare pe care nu 1 a putut suporta. care visa sa ajunga un llnmh al lumii australe.. ii dupa Gonneville. La Popeliniere se gandise la tot. sa urmam pilda altor M M ti'im i are §i-au croit un drum atat de falnic. Hi m i Lancelot Voisin de La Popeliniere (1541-1608). Astfel. caredovedea existenta unei lumi „tangibile“ in UM ilic Sudului. Spania. is. solutie miraculoasa la goana dupa colonii.“ I M i iilc nefiind foarte interesat.vreodata urmarea expedifiei La Popeliniere. asadar..au plecat din portul La Rochelle. in care * 1 S\ I mmi era intrecuta de spanioli §i de portughezi. * lili ra unui imperiu austral pentru Franta.piritele. care venea la rand | in avea un atu pretios: un marinar. fusese schi(ata inca de la sfarsitul secolului I lea. Era Pedro Fernandes Quiros (cca (. i" h i i ii cu navigatorul uitase sa noteze coordonatele.. la fel nli inlat de continentul austral ca La Popeliniere. care a ajuns pe misteriosul contiiii ’ < me poate sti? Nu exista documente si nimeni nu va U na u . unui adevarat.. numai ca intre cei doi barbati §i . sub comanda capiMtlilui I repagne. Tara lui Gonneville apartinea de drept Fran| »t ilf vreme ce primul care pusese piciorul acolo era un hum iv! labloul nu avea decat un singur punct intunecat. A fost. nu "H spre marea lui parere de rau. spunea el. „Iata“. Iar !ji marinar si colonizator in devenire. sa paraseasca expeditia hi M e mtoarca in tara de la Capul Alb (Mauritania). La Popeliniere a organizat M ii'ii i l expeditia. Capiuil I repagne a mers mai departe.. dar care u li'ie a de rau de mare. ale carei amanunte se afla intr-o bro^ura jiiililh ala in 1599. trei corabii cam m (k <a ii.’• I(i 1 5).. portughez din na§tere.1 1 . in luna mai 1589.

“ Bogatiile. In timpul expeditiei sale din 1606. Le Maire §i Schouten.. episcop de Exeter) a publicat.90 Intre inger fifia r a intamplarile prin care au trecut exista o mare deosebire. in schimb. mai potrivit pentru ridicarea unei mari cetati marili me. nici fumii i. se pare. harfi amanuntite (fluvii. se putea ajunge la el pe oricare dintre cele trei oceane. orasr) ii invitau pe europeni nu sa descopere. in tr-adevar. mai cu seama. In 1616. un lm mai bogat in piatra. Quirdfl a preferat Pacificul §i a fost. religic Pe deasupra. rasplatit pe masura. „ca nu exista o tara mai placuta. portughezul a afirmat lai. care au primit numele de Australia Sfantului Dull. inzestrate cu un port. o lucrare foarte cuprinzatoare cu privire la In mea australa. ii scria Quiros regelui Spaniei. munti. mai curata §i mai roditoare. cu o clima minunata: „Nu vezi nici zapada pe crestele muntilor. ceea ce parea de|ii facut. nici |antari. a reu§it sa identifice mill multe porfiuni din litoralul austral. paduri. ci sa stabileasca un contact direct cu cei ce locuiau pe cealalta parte a planetei. pamant bun de caramizi $i de olane.. un oarecare William Knight (pseudonim al lm Joseph Hall.“ Fara a mai vorbi de frumuseleii barbatilor $i. Meciul era deocamdata mil In 1607. sub titlul Mundus alter et idem. nici crocodili. lemn. legi. nici insecte ori reptile. frontiera a fost rectificata: marele continent a fost nevoit sa renunte la Tara de Foe in favoarea Americii. nici mlastini. §i in primul rand Noilu Hebride. erau la tot pasul: „Po| spune fara teama“. Din avanposl . Quiros a murit insa chi up in clipa in care pregatea o expeditie hotaratoare. In vreme ce genovezul a descoperit o lume fara sa-§i dea seanm §i a negat tot timpul acest lucru. care ar fi deschis calea colonizarii spaniole. A avut impresia ca se afla intr-un soi de Paradis. nu fortat trecerea Pacificului pe la Capul Horn. a femeilor. locuitori.i incetare descoperirea unui continent care de fapt nu exista' Cum continentul rebel inconjura intreaga emisfera sudicfl. Cu atat mai rau pentru francezi. doi navigatori olandezi. Nu lipsea nimic: geografie.

intre 1677 §i 1679. Fiecare noua insula aparea ca un segment al t ontinentului cautat. Tara Statelor. H* ii un joe de alteritate complet trebuie sa (ina seama de nmli'lcle care tree dincolo de condi{ia umana „normala“..Monstri f i salbatici 91 'I lumii australe. locuitori ai Antipozilor. Ace§tia. hi cazul chinezilor. 1 I 1 1 1 . care i§i continuau deriva cu cateva gra> !• >in plus spre pol.. in oameni obi$nuiti. se contura o metodologie in folosul exploratorilor HWnlor sudului. dar mult mai intelepti ?i. Vlnovaji erau doar cei ce nu cautasera destul de temeinic. I'rtnft la aparitia adevaratilor exploratori.. s-a incercat implan(N lt ii m pamantul austral. publicata de Gabriel de Foigny in 1676. AMI'd. cu europenii. a devenit noul punct avansat al fiM iitin ilor australe.. Cele trei modele men. Sevarambii.. prin urmare. Predilectia ini^iala pentru Pacific se ■pika fara greutate: marele numar al insulelor polineziene nit km mii de puncte de contact cu Lumea Noua. i fa de-a doua ofera o imagine mai apropiata de umanitavilizatia noastra. spatiul austral a lli i strabatut de scriitori §i utopi§ti. Si-rolul al XVII-lea a optat hotarat pentni tinuturile australe. Tara de Foe a devenit doar o insula. insulita aflata la Mil i‘st de Tara de Foe. optimismul sporea. Olandezii s-au straduit sa iin i pagube cat mai putine. n li| »sa identificarii in lumea cunoscuta. §i Istoria " iramhilor. mhi |tiicepu|i in organizarea celei mai bune guvernari. In uceasta privinta trebuie mentionate doua lucrari remarmhili-: Noua Calatorie pe Pamantul austral a lui Jacques tkith iii. mizau in chip evident pe superioritatea lor.1 r mai sus (chinezii. < ii ul ( ionneville a evidentiat argumente ce pareau hotaratoa> ■ IV masura ce e§ecurile se inmulteau. in care Ceilalti erau inferiori sau cel mult H U iili. aparuta sub numele lui Denis Vayras (sau Vmiiissc d’Alais). gata sa ajunga lrt|M iiii planetei. salbaticii ?i negrii) puneau in joc alternative. lega­ to tic America prin stramtoarea Magellan §i care dadea in MiU'ii cealalta spre oceanul liber.

. ( n mult inaintea Europei. este strans de ^ . §i bineinteles structura sociala. exploratorii aveau sa constate diretil care dintre cele doua modele era mai potrivit cu societaicn reala a australienilor. cladiri loi". Cea mai mare cinste pent m femei este sa-§i iubeasca barbatii §i sa creasca mai niul|| copii pentru patrie. si oarecum „abstracta“. dupa aceea sunt liberi . '( . infati§andu-se ca un fel de deism vag §i abstract. Doua calatorii.92 Intre inger fifia r a Suveranul. fiind ales de cetateni. comunista. Ceea i « impresioneaza cel mai mult este uniformitatea. Neavand nimic de ascuns. Ceva mai tarziu. Primul propunea o perfectionare. fara pustiuri si populata peste tot la fel. in vreme ce celalalt abitr da temeiurile insesi ale fiintei omenesti. Mecanismul social functioneaza fara gres. Lipsa deosebirii dintre sexe e*» plica mintea limpede §i cumpatata a acestor oameni. La aceasta se add uga „minunata asemanare a limbilor. ale civilizafiei fl ale mediului. fara mlasimi. Antipozii anticipau sistemele tola litare. cud nu cunosc patimile. fara paduri.s i pot culca impreuna cand doresc. inclusiv Ifl domeniul sexului ori al familiei: „Tinerilor casatoriti nu Ii n * ingaduie sa se culce impreuna decat la trei nopti o data. doua niveluri suceesive de alternate. apoi o data la doua nopti pan.“ Nu este cazul „australienilor“ descoperiti de Jacquo* Sadeur. obiceiurilor. Pana ?i geo* grafia a fost nevoita sa i se supuna. §i ea egalitara. Religia corespunde lipsei de sim(iut.mi este neteda. Magazinele sunt pline §i puse la dispo/i|tii tuturor. cu toate ca este atotputemic. Acordul intervenea asupra necesitatii unui sin tem bazat pe egalitate si pe o disciplina sociala solida. Egalitatea dom ne§te pretutindeni. o n* menii nu-si acopera trupul. macar si numai pentru faptul ca sunt hermafrodni Daca un copil se naste cu un singur sex. „pentru ca australienii i-au retezat pe toti“.i in cel de-al douazeci si optulea an. in primii trei ani de casnicie. Nu se vede nici un muni te in zare.r tl ca §i cum ar fi un monstru. nu exercita deem n simpla magistratura.

nu erau retinute ca jl'ile locuri de viata. alte lumi. • niiial cu o exceptie pentru Luna. lumea noastra era alcatuita din PaM il allat in pozitie centrala. descrie| t >jiimidica a unei omeniri lunare. Se presupunea insa ca exisilineolo de sfera stelelor. Printre adversarii m iminara Aristotel insusi. lumea.. ^ 1 mli(ia era insa veche. raspanrftti h i spaliul nesfarsit.Cr.). viata exista numai pe Terra. Totul I M n'ii|inea insa la nivelul unei visari pe care nimeni n-o | ii> t| M i u in serios. inconjurat de Luna. care in' arleau in jurul altor Terre. o Lume Noua.i (eca 1 25-cca 192). sub ochii lui aparea o lume. Galileo insa vazuse.. Celeii i sislente erau localizate intr-un spatiu abstract §i extrem Imlepartat. eventual locuibile. cam| iii y i mai i.il.). Democrit (cca 460m (/() i. *m i erau decat ni§te puncte luminoase. La fel se intampla si cu stelele. nutori clasici. Acum incepe istoria ■minim a plurality lumilor locuite. 1 1. Luna §i locuirea ei ii interesasera . In locul discului argintiu menit sa lumiinip|ile. ironizafi de altfel de catre Lucian din in" .).Ci. Planetele. t IH iu olo de Luna se afla insa o multime de lumi.) si Lucretiu (cca 98-55 i. cea mai mare autoritate a AnH lliM ii si a Evului Mediu.Cr.Monstri si salbatici 93 i >niut diferit incepe sa populeze planetele I In 1609. Epicur (341-270 i. I lotarat lucru. a pilli ptul-o spre Luna §i a vazut ceea ce nici un muritor nu . » ii| i i parerea lor. mai cu ■Hiia de Leucip (secolul al V-lea i. plaU >a side. care sustinea existenta unui siniii iloar a unui Pamant $i a unei vieti unice. Luna era un Pamant. Galileo Galilei (1564-1642) a inventat luneta. in a sa Istorie adevarata.. aflate in alte ceruri. Soare. In acest ansamblu.ii ■maintea lui. A vazut munti. Tema „lumii din Luna“ M ii ili mil de frecventa in culturile cele mai diverse. T eNt»ia departe de a intruni unanimitatea.1 r .Cr. P »' America ori continentul austral. la care nu se putea ajunge decat cu gandul. O teorie speciala a fost sustinuta in •vfH |>rivinta de catre filozofii din scoala atomista.

au fost sustinute si perfectionate de call® marele astronom Johannes Kepler (1571-1630). aidoma Soarelui. 1 Totul s-a schimbat dintr-odata datorita lunetei si Limii Luna Noua. atotputernicm divina. mai Q fl . reluand subieclul in celebrul Somnium (publicat in 1634).m \ in stele. In tratatul sau. dar lucrurile s-au oprit aicl| in fata unei probleme socotite pe buna dreptate ca insolubihi Rena§terea a sfaramat interdictiile. Mai multe lumi insemnau mai mu! te creatii. aratand ca este in realitate un simplu satelit al Soarclm Giordano Bruno (1548-1600) a dezvoltat mecanica coperm cana: fiecare stea devenea. Omul diferit. viziunea sa era mai mult magica decat §tiin(i fica: viata se manifesta pretutindeni. ci a$tep ta incheierea dezbaterii in jurul marilor principii teologii tf §i filozofice. Copernu (1473-1543) a pus Pamantul pe acela§i plan cu celelalte pin nete. Deocamdata. 1610. exprimate in Sidereal nuncius (1610). problema se punea in aceiasi termenl ca in privinta Antipozilor. ceea ce ar fi dovedit. Kepler credea ca poM te demonstra existenta marilor si a atmosferei pe Luna i| t incerca sa defineasca riguros conditiile de viata si. nu juca nici un rol. pe planete. Protagoni§tii pareau mai interesati de problcnm dreptului sau la existenta decat de existenta sa propriu-zisfl Contactul dintre noi §i ei nu era inca luat in considerarc. fiind considerat de atunci drept un martir al sli intei. aparut in 1543.il"l locuitor al planetelor ?i stelelor. Concluziile lui Galileo. care a claim rat in aceiasi an. Unii teologi au indraznit totu§i sa sustina posibilitalei teologica a mai multe creatii. un comentariu pe marginea scrierii Iih Galileo (Dissertatio cum nuncio sidereo).94 Intre tnger fifia r a Pentru Evul Mediu. disputele de acesl Icl se desfa§urau pe un teren abstract. in So. intregul Univers fiind insufletit §i fiecare corp ceivsi formand o entitate vie. pentm ca vorbea despre o singura creatie si o lume unica. De fapt. dar intr-un fel pe care Biblia nu-1 pomenea. punctul cent nil al unui sistem asemanator cu al nostru. Bruno a fost ars d(| viu in 1600. fara indoiala. Ca §i Ai h totel. De rm volutionibus orbium coelestium. potenti.

Ni'lu(ia. I linn nu era decat un prim pas.aieliti naturali. La ce foloseau insa llin . iilw hi rccurge la un echipaj de pasari uria§e ca mijloc de n port. fata de primii. Mai ales Jupiter. I'm lungirea marilor descoperiri §i a colonizarii Lumii Noi. englezul John Wilkins (1614-1672) a publicat i iiii.. care a oferit o iltiiii'ine impresionanta..it complet asupra lumii lunare §i a locuitorilor ei: M i im ■ (t\ >of a World in the Moone (O lume descoperita pe iniii). ii inmanea de rezolvat un singur amanunt: metodologia 'mini interplanetar.-a(i. (N m i iiiictori ai unor locuinte subterane menite sa-i protejeze •li i lima aspra. sau cel putin una dintre solutiile posibile. a fost lla lie Francis Godwin (1562-1633). conchidea savantul. pe atat • i li j-aiita: „Putem deduce asadar cu cea mai mare probabiiliiii i a Jupiter este locuit“. Luna lui ofera conditii naturale paradiziace §i este ml a de o specie de oameni superioara pamantenilor. daca nu la luminatul i|i(ilm de pe Jupiter? §i pentru cine anume le luminau.tiaUi de Galileo cu patru sateliti. lira.M onftri f i salbatici 95 E (tH tiim .. l umea cu pricina parea foarte asemanatoare celei I" I’amant... In 1638. Urmau planetele. In calatoria sa imagihi /'/. Cea mai mare dintre planete a fost in i . Se putea preconiza o actiune colonizatoare. Crima si adulterul nu sunt cunosi' I >in nefericire. care traiesc foarte mult §i intr-o armonie desavarMunca este usoara. 1 . de fapt niste oameni ca si noi. in cunoscut o metamorfoza prin luneta lui Galileo §i < n Inal o mare amploare. daca ftti i" iilru locuitori? Demonstrate pe cat de simpla. nu neciopli|i precum cei de pe Pamant. consecintele decalajelor termice datorate zilelor §i m m |i(iIoi care tineau cate o jumatate de luna. se intreba Kepler. O mare cavitM ii i nculara observata pe satelit a fost interpretata ca excavaH fm i 1ficiala si dovada incontestabila a prezentei selenitilor. ci extrem de vill. tabloul este tulburat de o rasa inferioara: i' pitici. Ca §i .< ’ Man in the Moone (publicata postum in 1638).

Buna con$tiinta a Europei avea insa limite Cuceritorul este mai slab decat se crede. si chinuit de intiobari §i indoieli. a fost tiparita lucrarea Les Etats et les Empirtf de la Lune (Statele si Imperiile Lunii). reprezentand. in 1662 a fost urmatn < 1 * Les Etats et les Empires du Soleil (Statele si Imperiile Som relui). in 1657. Omul diferit ie§ea din eli§eele incremenite intra intr-un joc mult mai subtil §i mai complex legat de e x perimentarea de solutii multiple §i variabile. cea mai apropiata escala. contribuind In o permanenta punere in discutie a prejudecatilor. ci simbolul lain.96 Intre inger si fia r a care sunt sclavii celorlalti. Din aceasta opera foarte complexa. spre viitoi >1 . ca negrii africani. Era fara indo* iala semnul expansionismului unei societati tot mai siyiiri de puterea ei. evidentiu c U ajutorul unor formule de civilizatie mai bine articulate dceftl ale noastre imperfectiunile societatii europene. instrument al vietii. risem i sa ajunga sclavi. scrisa in 1648-1649 df Cyrano de Bergerac (1619-1655). Luna. adevarat coclell de idei stiintifice §i fdozofice. Era in ac«| la§i timp un mod de a ilustra relativitatea principiilor mom le §i politice de care Europa incepea sa devina con§tienla o data ce se confrunta cu Ceilalti si. instrument al mortii. se cuvine *| retinem identificarea „paradisului terestru“ pe Luna y i confruntarea cu ni§te oameni cu valori antitetice fata de-nll noastre: merg in patru labe. utopie si satira. ii respecta pe tineri §i nu pe vaisl nici §i arata nu sabia. ca §i tinuturile australe. de asemenea. Luna nu facea decat sa prelungeasca explonui’# terestra si genul de utopie care o insotea. cu propi i ile-i tensiuni. diipH continentul austral. lata cel putin un avertisment pen tru ucenicii colonizatori: in loc sa se impuna ca stapani. Fireste. Pluraliln tea lumilor locuite cuprindea o multitudine de intrebari v i de alternative menite sa contureze coordonatele unei calrt torii ce avea loc mai putin in spatiu si mai mult in timp: cu latoria societatii traditionale spre modernitate.

si inca in chip i ii l o i u l scandalos.i prin sita unei riguroase critici carteziene. Vampirii trebuiau ir >dispara. ce cupriniU > I higaria. Polonia: dupa cate se spune. instalata in Europa Centrala ii ili I st. Silezia. chiar si dupa moarte. . carturar be­ lli. dom Augustin Calmet (1672-1757). 0 ( 1 . publica un Tratat cu privire la Djw' t/iile spiritelor si asupra vampirilor si a stafiilor.. \te salvat de Ratiune In 1 751 . . lit i | > vedea oameni morti de luni de zile care se intorc. care sunt vampirii.. Ilrnedictinul se ridica impotriva legendei („toate astea nu luni ilecat o minciuna“). Nu mai era in i* Irpt sa-ti inchipui niste oameni care traiau. chinuie oamenii si animale| * > . toata galeria fiintelor omenesti diferite a fost tre. I )r (apt. Blei i i i I o i ' si cinocefalilor le venise randul sa iasa din scena..“ Armata mortilor vii. V imIh'sc. ii imbolnavesc si le pricinuiese flit m ulca... lata ochilor nostri se desehide o lume noua. constaIH ihI mspandirea unui fenomen eiudat: „De vreo saizeei de . Nu se cadea nici sa accepti ca atare orice fantezie hii loj’ica: oameni fara cap ori oameni cu cap de caine.In lm ^ abate de Senones.Ill Degenerat ori perfectionat? i haul diferit.M i)1 .. patrund in sate. ca om al Bisericii. sangele semenilor lor. aflat in primejdie. parea gata sa eotropeasca Oceidentul.. fireste. Moravia. merg. h i . Epoca {(iiliiinii nu mai ingaduia existenta acelor oameni foarte difeil|i. dar si lilozof al Luminilor (Voltaire fusese la el acasa).

d» fapt. a fost pus la index. o asemenea atitudine din partea uiiill filozof ar fi fost ridicola. tree 1 cu bine examenul de teologie. ci o eurA(M nie generala din care avea sa rezulte o noua ordine. in aparenta neinsemnat. Fapturile fantastice n-au dispflrUl insa au ramas „in folosinta“ doar pentru oamenii fara carl# Cultura elitelor rupea treptat puntile care o legau altad. trebuia ales graul de neghina. prin urmare. in loc sa1 nimiceasca pe Omul diferit.. Ratiunea si Stiinta au transpus. Tot cctfll ce era legat de miracol in sensul religios ori metafizic al lot • menului.98 Intre inger fifia r a In acea vreme. il astepta un exauu ti greu de stiinta §i filozofie.. Cat despre minunile $tim tifice ori biologice. nici un roM Uriasii. Si la urma-urmei. Cu o mie de ani in urma. fara a mai vorbi de aparli tia sfintilor. de a-si gasi un aliat putemic chiar in propriul sau advi'fii sar. transformate. intr-un alt tip de discurs obsesiile si fantasmele stravedilB ale omenirii. Nu se piitcii ingadui orice fantezie. dar nici nu se putea nega capacitate* naturii de a crea §i de a schimba. Era oare in masura sa depH J seasca acest nou obstacol? A avut norocul. fara a nesocoti mentali!#*? tea stiintifica a vremii.iU * urias. Ratiunea s-a distantat de credintele popular pe care le impartasea odinioara toata lumea.l Cu acest prilej. Nu s n l pierdut nici un arhetip din imaginar: toate au fost recuperate adaptate. dar in realil. Omul diferit era in mare primejdie. Pentru Omul diferit nu a urmat exterminarea. de ce nu? 11*1 . stiinta 1 a salvn|. Ratiunea si-a dezvaluit mecanismul secioll 1 devora miturile. Un savanl oil un fdozof din secolul al XVI-lea se putea apleca. poate.'isnt de cuviinta. Oamenii fara cap nu mai aveau. ca zanele sau vampirii. asupra obiceiurilor zanelor sau vrajitoareloi In i secolul al XVIII-lea. ca sa si le insuseasca mai temeinic. daca g.iirt de „cultura maselor“.

comandorul John Byron (1723-1786) a explorat (in. „Se poate lesne ghici impresia i mv am incercat-o la vederea a cinci sute de barbati.Iar i-am putut socoti statura pe langa a mea si am vaHil i Anu avea mai putin de sapte picioare. ca sa spunem asa. care au avut astfel prilejul sa cunoasiin rxplorator din epoca Luminilor.]..“ C 11 1 t i 111 ... i ' ilH ii and pe pamant. „m-am dus .. am rostit ■iiiiniloi cateva vorbe in chip de salut si am pomit alaturi fi* -I pro ceilalti. . restul chipului ii | | h i'I i/dat de linii ciudate. s-a indepartat de ceilalti ca sa-mi llin in mtampinare. Prinfi sc aflau cateva femei a caror inaltime nu era departe ■ • .. .Degenerat ori perfectionat? 99 Ittlf r trei $i douasprezece picioare | Ih I /(>4.i a barbatilor. dini me cei mai scunzi masurau cel putin sase picioare si «# ilcgete... rctisera doua secole. I patagonezilor.. Avea pe umeri o t!ii ilr llara salbatica a carei taietura aducea cu aceea a man| i lm purtate de muntenii din Scotia: trupul ii era vopsit ■ 1 pi 1cel mai hidos cu putinta.. In clipa in care piu'iiil cel inspaimantator a ajuns langa mine. carora le-am facut semn sa sada inainte (i If spune ceva si toti au binevoit sa faca acest lucru. in jurul celuilalt unui alb.. »#i i.. de felurite culori. care erau pe deasupra ilfuscbit de lati in umeri. uriasii aveau aceeasi statura. avand si umerii. povesteste navigatorul...i vazut aceiasi patagonezi ca §i Magellan §i Pigafetta. preschimbat in | jj rii alaturi de asemenea uriasi".“ I 'nollter englez care prezenta statura putin obisnuita de up picioare „se vedea... pe care 1-am luat S|ii una dintre capetenii. bratele si picioarele pe potri« in fstei inaltimi uriase. Cat despre Byron. .i . acestia fiind aproape toti de statura calt nifi care venise sa ma intampine... Un patagonez. Avea o statura uriasa si parea desprins lllii povcgtile cu monstri cu chip de om.. in jurul unui ochi avea i ncgru. Nu 1-am ma­ lt. pre indieni [.

mai ales ale n. calatorul franm Amedee Frezier (1682-1773). L a r i a avut o slabiciune pentru Omul diferit. publicata in 1732. In Relatarea < v i/</ toriei. T nlir noua si unsprezece picioare. limitele extreme ale omenit il erau clar definite. Astfel. naturalistul francez a cercetat toate sin sele. §i a ajuns la concluzia ca „exista intr-adevar un neam de oameni mai inalti ?i mai putemici decat to|i ceilal|i din univers“. Potrivit lui Linne.i\ i gatorilor olandezi. era inca §i mai generos.100 intre inger fiJiara Cu cateva zeci de ani inainte de Byron. In Sistemul naturii {Systema naturae. H sl| adevarat ca Frezier nu-i vazuse in realitate. 1735. fara excepfie. Odata acceptati uriasii. explorator al coastelor chilicii* intre 1712 §i 1714. Buffon da amanunte cu privire la doml comunitati de munteni din aceasta categorie. matematician $i fdozof francez. JH Dupa exploratori au urmat savantii. Era convins de statura lor uria$a. ( n om de §tiinta riguros. Buffon studia in amanunt problema in sectiu nea Despre om din cuprinzatoarea sa Istorie naturala. iuti §i timizi“. publicata in treisprezece edi(n pana in 1793). „Se spune". care mergeau de la opt la treisprezoi o picioare. preferand estim&rilt cele mai indraznete: intre zece §i douasprezece picioare. inclusiv pentru pat* gonezi. Verdictul a fost favorabil. Mai intai a fost Man pertuis (1698-1759). contc de Buffon (1707-1788). cel pu(m din motive de simetrie. se impuneau §i piticii. adica vreo trei metri. . la munte traia un neam de oamem „scunzi. ] Hotararea definitiva a fost luata de catre cei doi mini biologi ai epocii Luminilor: suedezul Carl von LinnO (1707-1778) §i francezul Georges-Louis Leclerc. Linne insira mai multe specii de fiinte oiihne§ti diferite din neamul Homo Monstruosus (omul monstni os): printre acestea se numarau „patagonezii uriasi §i lencsi La randul sau. dar spusele siil# se intemeiau pe o multime de marturii. patagonezii masurau pana In noua-zece picioare inaltime. numil de Frederic cel Mare pre§edinte al Academiei din Berlin. a comparat cifrele. care le dadeau cu totii.

„pielea alba sau I pn(in mai deschisa decat a tuturor negrilor cunoscufi.i acestora era estimata la trei picioare §i jumatate I **i ( i i i pcste un metru). descrierea memorabila a unei specii cu totul ciuiluii' do fiare salbatice: . iiIi | umiantul este mai ridicat.“ De la patago/ii din campie pana la piticii de la munte. intre altele. gasim. alaturi de pitici.ilm picioare §i scurtandu-i pe patagonezi pana la §apopt picioare.Degenerat ori perfecfionat? 101 will'd.mu.Arezolvatproblemainal|andu-ipeQuimospana p. 1 /V cand filozofii ii curtau pe oameniipadurilor In ( '(ilatoriile lui Gulliver. au iili'K' loarte lungi.i o stranie diferenta de nivel. Omul diferit era salvat. Se §tia aproape totul cu privire la < i i | i . t? U ii. preciza Buffon. Buffon cretlt'ii m ac(ioneaza ca orice savant responsabil. se afla un popor de pitici albi. iar la femei. astfel incat mana ajunge deasupra Mimichiului.it oamenii erau mai mici de statura! « 1de-al doilea caz §i cel mai celebru a fost al popula{iei Hums. activi §i i/lx»inici. prestigiul Ra^iunii.“ Inteligenfi. „ca se afla in muntii Tucuman (nord-vestul Argenti> i nn neam de pigmei inalti de treizeci §i unu de degete in oplzeci de centimetri). cu cat urcai mai sus. terenului accidentat. izbullnirt sa-§i pastreze libertatea. „In mijlocul insulei. chemat nu doar nil ii ic faptele. nsemenea. ci mai ales sa le analizeze. datorita. Ratiunea ii sugera datura acestor personaje era oarecum supraestimata ori l" imiata. publicate in 1726 de Jonathan "ill (1667-1745). transmise din auzite. fara ca trupul sa se indoaie. uria§i §i cai Idigenti. K i luand aceste zvonuri. Argentina i -rnl. Se mai spune ca spaniolii au adus in Europa patru im iiea omulefi pe la sfarsitul anului 1755.“ ii. „Ace§ti omule(i au drept trasaliiiii lireasca §i deosebita“. mai sus de (inutul locuit de pataitn /i. sexul M impe ajunge sa fie acoperit de sani. din muntii Madagascarului.irea §i la obiceiurile lor.

in afara de anU \ si banuiesc ca natura i-a inzestrat cu par in locul acela. rosu. tot restill corpului era acoperit doar cu un fel de puf. Femelele erau mai mii t decat barbatii. cat si cele din spate erau inzestrate cu gheare ascu«j |ite §i incovoiate. Bucure^ti. 1971. Calatoriile lui Gulliver."*j Creatura. a omului salbatic. §i in afara de anus si pudenda. aveau barbi ca ni§te tapi si cate o §uvi$ (It par de-a lungul spinarii si picioarelor din fata. animalul lui Swift n-a fost un ca/ izolat. caci le placea sa stea jos.102 Intre inger f i fiara „Aveau capul §i picptul acoperit cu par des. Minerva. Parul ambelor sexe era de mni multe culori: cafeniu. cret la undo §i lins la altele. deoarece atat picioarelfl din fata. a avut parte de un * Jonathan Swift. negru si galben. putin lipsctl uneori sa n-atinga pamantul. In general pot spu ne ca in nici una din calatoriile mele nu-mi fiisese dat sa vrtil dihanii atat de hidoase.“ j In lumea filozofilor. Mamelele le atamau intre picioarele din fata §i cand mergeau. Omul salbatic venea direct din padurea medievala. astfel ca le-am putut vedea pielea. restul corpii lui era gol. Asemc nea celorlalte specii retinute de Ratiune. de aseme nea culcati sau a§ezati pe picioarele dinapoi. 270-271. pp. Se catarau m copaci inalti cu agilitatea veveritelor. ca s. Din cand in cand sareau si topaiau de co lo-colo cu o sprinteneala de necrezut. nici par pe crupa. ci a ilustrat un fenomen mai general. aveau capul acoperit cu par lung si lins.11 apere cand stateau jos. numita yahoo. §i anume as censiunea. Nu aveau coada. traducere de Leon Levi|chl. cafenie ca « bivolilor. in forta. . adevarat cap de all? in secolul al XVIII-lea printre oamenii diferiti. i-a rezervat lui Gulliver o surpi i za cu totul dezagreabila: „Nu pot zugravi scarba §i uimiirn ce m-au cuprins cand am bagat de seama ca acest animal hidos avea o infati§are intru totul asemenea oamenilor. fata de care sa nutresc atata scarba. fain insa le era curata.

care il socotea „mut. paros si mergand in pnlru labe“. Inainte de h pall ia lui Mozart. mai ales. apoi de un adolescent irlandez care traia h Iiiiiiri de o turma de oi pe jumatate salbatice §i behaia intocliiiii i'll cle si.Icli^a semnalata in 1731. Capturat in 1800 in deparIniiK-ntul Aveyron. in sfar§it. imblanzita. I'i unui inscris pe lista a fost un patruped prins in 1531 pe U > iM im iul episcopiei de Salzburg. a§a ca s-a recurs la tliiiin specii distincte. un copil care a fost gasit gol §i cu par pe «pmape tot trupul. I'i ima a fost cea a „omului salbaticit". Educatia lui (din care s-a inspirat 1 iinvois Truffaut cand a realizat filmul L ’Enfant sauvage i ii/hIuI salbatic. Marie-Angelique. I" masura cre§terii cererii §tiintifice §i filozofice.isiina al omului salbatic. a ajuns ift mearga pe doua picioare §i chiar sa vorbeasca.. Salzburgul a avut cinstea de a fi locul iImli. acel Homoferus din • In til'icarea lui Linne.. Peter pniiiia in patru labe padurile din jurul Hanovrei si nu cunos(fn nici un cuvant. A avut norocul sa fie dus inaintea regelui Angliei George I si. de un tanar lituanian care copilarise | M intre ur$i.Degenerat ori perfectionat? 103 liMiiiment chemat sa preschimbe un personaj popular pitoh i intr-unul cu demnitate §tiintifica §i filozofica. a carui statuie se inalta intr-una illn piotele ora§ului. pentru proiectul LumiH'l"i nu ajungea un singur om salbatic... Vreo zece exemple au fost de-ajuns pentru n <inl>ili existenta unui neam de oameni aparte.. 11 1 1 . a izbutit sa rosteasca doua fttunc: al sau §i al suveranului. Creatura. i linn alt copil. 1969) s-a soldat cu un succes relativ. care avea sa cunoasca celebritatea in pi mm ani ai secolului al XlX-lea. Victor. In secolul al XVII-lea.. ( i-rerea era atat de mare. Franta a imbogatit colectia . cand a crescut. meat. aceeagi specie a fost reprezentata ili1lean din Liege. 1 iiamplarile de acest fel s-au inmultit in secolul al XVIII-lea. dar. a fost tratat dupa cele mai bune metode (H'llngogice ale Luminilor.

altii nu adml teau nici o paralela intre „salbaticit“ si primitiv. Bietii crotini au devenit astfel oameni salbatici ori salbaticiti. doM uneori erau depasite.lm ques Rousseau (Discurs asupra originii inegalitatii dintre m i. teoriile lor aveau sa incolteasefl pe un teren pregatit. adica boala in domeniul Inn logic §i inegalitatea in domeniul social. de edn catie §i acultura|ie. cine era el: prototipul oimi lui sau un om degradat? Unii credeau ca omenirea se dezvoU tase pomind de la o conditie aproape animalica. meni . Numai ca filozofii §i savanfii nu aveau no voie de cretini. chiar mai bine decat omul zilelor noastre. Pentru Jean-. A$a ca foloseau tonic mijloacele pentru a cladi teorii globale si coerente. toti ace§tia erau ni§te degenerajl §i ni$te idioti. degenerescenta. Aceasta era determinate de conditio d| mediu. slujindu-se de maini inltK mai cum facem noi. O parte fiindamentala a programului Luminilor se invai leu in jurul omului salbatic. ce cuprindi ii printre altele mersul in patru labe. indreptandu-§i privirile asupra intregii un turi §i masurand din ochi intinderea cerului‘\ Pe scurt. Gandirea evolutionista incepea sa dea roade. o ltiu|| bine adaptata. ducea la cvolutie. inclusiv recuperd rea fiintei degenerate. primitivul era „alcatuit dintotdeauna a§a cum il vad oil astazi. §i de contextul social.104 Intre inger si fiara Potrivit lui Blumenbach. iar in cazul omului. In ambele cazuri.Discours sur I ’origine de I ’inegaliteparmi les honwn 1775). in clusiv cea umana. mergand in doua picioare. ocupaml un loc bine definit in jocul conditiei umane. In schimb. puneau in mi scare mecanismele hinltl I . granitele dintre specii pareau oarecum stabile. ottfl nu cunogteanenorocirile supreme. dar din ce in ce mai multe argumen te sustineau variabilitatea intre limitele fiecarei specii. dimpotriva. problemele esenfiale erau insa aceleii(i evolutia sau. sistemul lui Linne cu inlantuirea treptata a fiintelor. Mai intai. Deocam data. ci de Oameni diferi^i. Fara a fi evolutionist. De$i Lamarok si Darwin erau inca departe.

experienta medicului Jean llttid i'ii copilul Victor parea sa dovedeasca binefacerile edu■ «(it i. dupa spusele doc(tmiliii. mut. Era garantia faptului t ii ii " K'latea si pedagogia au capacitatea de a 1transforma pe ii dovada fiind omul salbatic.“ Sa fie reciproca valabila? Daca un filozof putea (A i mln in salbaticie. odata cu cercetarile meultii si anatomistului englez Edward Tyson (1651-1708). i . A crezut insa #nli' vorba de un urangutan. intre om §i maimuta (in lucrarea Orang-outang. de§i modest. nu se deosebea pl.mte“ decat „prin insusirea de a se misca ori de a striga“. dar r 11 1 1 11 . ca sa incurce $i mai mult ili'. or the Anatomy of a Pigmie . Homo Sylvestris.afirma Tyson . s-ar intoarce indobitocit. sub numele de Homo nocturnus sau Homo sylvestris. micutul salbatic „se afla pe ultima treapta nu numai a i h i sale. Hi'sica incepuse ceva mai inainte. .intr-un fel. Rczultatul. . §i. '<( I’igmeul nostru“ .Degenerat ori perfecfionat? 105 | i<r pi in intermediul sociabilitatii si al educatiei. oglindea un progres incontes•> i!'il lii(a de punctul de pomire. Linne includea in clasificarea sa un al doilea om Ihul ii'. in Recherches phllnsophiques sur lesAmericains {Cercetarifilozofice cu pri•nr In iunericani). la inceput. departe de ceilalti.. cel mai mare filozof. Totu§i. S i liici dintr-un soi de animal ori de planta o fiinta umana ftii mi lucru de-a dreptul extraordinar. putea fi ridicat omul salbatic la filozoii' ' I nrS a merge atat de departe. I-a numit „pigmeu“. in 1 758.. parasit vreme de #i" ani in insula Fernandez. Omul poate ili i mica §i progresa nu doar la nivelul individului. Cornelius de Pauw sustineacontrariul: „cel H im marc metafizician.. .„nu este om. situandu-1 intr-o pozitie iniicdiara. iinl" cil.Uranmiil sau Homo Sylvestris sau anatomia unui pigmeu. Kubinson Crusoe era o dovada a capacitatii omului de a rei in chiar §i singur.i a fost in masura sa practice disectia pe un cimpani ii mai foarte putin cunoscut in Europa. ci §i al l| ti i ici in general. ci §i a animalelor.

ar putea fi la urma-urmei doar ni§te maimute“. ace§tia au continuat sa1 sustina. de§i unii optimijti nu 1au exclus a priori. iar apoi le sug sun gele. aparut in 1751. cea a oamenilor „sul batici^i“. Printre ei se numn ra Bory de Saint-Vincent (1780-1846). iar trupul ii este acoperit de un par destul de lung. Sa fi fost un compliment la adro ! . Aceasta varietate de oameni salbatici era in mod evident mai aproape de maimute decat prima. care presupunea o fl urangutanul educat cum se cuvine ar avea sanse sa se rich ce deasupra hotentotului. capul rotund.“ Se adauga totu§i ca „aceste fiare. Omul salbaticit intruchipa virtutile edit catiei. prezinirt statura unui om foarte inalt. ce amestec naucitor! O specie care.m maimute. programul pedagogic era so* cundar.106 Intre inger fifia r a nici cu totul maimuta. progresul biologic care ducea dc Ili animal la om. asociate cu principiul evolutionist. in ce1 prive§te. nu are nas aproape dcloi. ci un soi de animal intermediar. reprezentand vcny* care lega §i mai ales despartea fiinta umana de familia mm mutelor. Intr-adevar. avea toate sansele sa se raspandeasol peste tot in (inuturile salbatice din lume. Deosebirea se afla in blana §i. in principal. Enciclopedia facea o descriere compleln n omului salbatic din Borneo. Chiar dupil 1800. om al padurilor. care par la primn vedere atat de asemanatoare cu omul. dual gura $i barbia sunt putin altfel. eventual. rup din padure crerigl de copaci cu care ii lovesc pe trecatori. urangutan. Dublul proiect al Luminilor este astl'ol pe deplin lamurit. ca al nostru. un suborn ori o supermaimuta. „Dupa cat se spune. a$a s-a intamplat." Iniit ajadar. pigmou ce mai cocteil. Puteau fi socoti^i la fel de bine oameni s. dar care se deoselx’* t| de acesta in toate privintele la o cercetare mai amanuntim. fiindca rolul lor era tocmai asigurarea trecerii din tre cele doua specii. Cimpanzeu. cu un strop de imaginable. Aceutl animale alearga mai iute decat cerbii. in apcn dicele caudal. Omul „paduriloi" justifica. in cel de-al doilea volimi.

autor al lihli iiiului lui Telliamed (Le Systeme de Telliamed).m i mca §i mai remarcabil. publicat in 1 748.mu cu grija podoaba. lata doua exemple preluate din hi naturala a lui Buffon. ca §i maimutele cu coada fa^a de f< Ii. |iin . mai putin salbatici. „in insula Mindoro.. .. era pricinuit de clima §i ca toti locuitorii din llti ii . rezervat varului sau mai evoluat. din apro| tl m dc Manila.iii entuziasmul cu un argument temeinic: urangutanul Mi" in stare sa vorbeasca. AH i I.fara coada. in afara de identificarea indivizilor mentionati in. mI n unpins spre categoria maimutelor obi§nuite $i exclus H |h |iii)icctul pedagogic.n m is . exista o rasa de oameni numiti manghieni. daca eiii M Hotit asa. a avut meritul fundamentarii §tiintifice a existenfei pinrnilor salbatici ai marii. acoperita cu par rosu si foarte asemanatoare cu K i do bou.inj’iitanului ori o parere nu prea buna despre hotentot? Mi'ilmil si naturalistul olandez Petrus Camper (1722-1789) a (in. dar se impreunau cu fiinte omenegti obi§mule si puteau sa aiba copii fara coada..m i cu totii o coada lunga de patru-cinci degete“. Consideratiile de mai in an lost facute de Benoit de Maillet (1656-1738).i linhra^i^asera religia catolica. cele doua specii de oameni salbatici asigurau impreuI ni/de unui evolutionism global. dar i§i as. I> i imul rand din pricina conformatiei anatomice. oamenii cu coada erau » !• . unii dintre ace$ti oameni cu coa» | .i | > i( de bine reprezcntati.1 11 . Iata-1. in Egipt §i in Anglia. biologic §i totodata cultural. hi H I..i dc miazazi a insulei aveau coada ca §i el“. care. Omul cu coada incredinta ca acest cusur. „Se afla o mulfime de asemenea H iniii ni in Etiopia. apoi. • umcnii cu coada pareau destul de numerogi.c vazut „un om care avea o coada lunga de mai mult tli un picior. Argumentatia este dintre cele mai 1. se mai gasesc apoi in Indii. mai cu seama in Sco|ia. Al doilea caz: in Formosa H iih '. In . Siilluitici sau...Degenerat ori perfecfionat? 107 P m i . sa mai adauttiiii ca liuffon nu dadea crezare acestui zvon. ?i traiesc chiar §i in Franta. nu numai pentru ca era incult.“ Ai' rtluiau o specie aparte.

stramo§ii .“ . oameni paro§i. Mai ales Pacificul i n puzderia lui de insule. Scriitorii care au incercat sajustifice accn*. Explorarea m8l ilof necunoscute nu va fi lipsita de surprize. filozofii i§i puneuil o multime de sperante in explorari. care insemnau tot atatea lumi post* bile . In Filozofia naturii (Philosophie de la nature). Originea oamenilor este $ 1M acvatica. decat cu cea mai ascu tita minte din Europa. An demonstrat ca se poate construi oricand o teorie „§tiintificrt" coerenta in jurul oricarei date reale ori imaginare. Chiar fara sa coboare in adancul apelor. De altfel. Ace?tia arata ca §i noi. „Pe insulele accs* tei mari“ . Delisle de Sales (1743-1816) consacra un cd pitol intreg omului marii.„ne asigura calatorii ca nu vazut oameni salbatici. tot Pamantul. ta varietate biologica n-au facut decat sa recupereze §i sa re * faca intamplarile care circulau inainte de epoca Ra^iunii.108 Intre inger fifia r a atragatoare: totul s-a nascut din apa. A§a se explica intalnirile . unele neamuri omene§ti traiesc. sirenele §i alte fapturi omene§li ml# din adancuri.“ Filozoful a sp u s in aceasta privinta ceva memorabil: „Mi-ar placea mult mai mult sa petrec o ora vorbind cu ei. devenind amfibiu. ca o«li nioara.se arata a fi un taram al fagaduin^ei. Povestea oamenilor marii este foarte edificatoare penlru metoda Luminilor. in spatiul marin.cu tritonii. Ce dovada mai buna decat tanarul spit niol inecat in 1674 §i gasit viu §i nevatamat dupa cinci nnln Nu §i-a mai recunoscut familia §i a disparut pentru totilott* una sub ape. la inceput. element care accju. rea.scria Maupertuis . un soi dc neam aflat undeva intre noi §i maimute. incredintat fiind ca acesta exislii Autorul socotea ca omul se poate adapta mediului marin. volumnl patru (1777). cu coada.dilm imaginare .in mediul acvatic. nici macar nu au coiulfl Fiecare neam omenesc de pe pamant pare a avea un core** pondent .

cu coada. . nascuti din „iubiri impotriva firii“! \ i i .1 1(1 ' 1111 1 Iiihiri perverse si consecinte biologice I >c/acordul era legat pana la urma de infati^area fiinteililrrite. satirilor. desi.i i ut cca a. Im uici§area intre specii diferite se afla la loc de cinste lulu.jocurile §tiintifice ale vremii..ir liinte hibride au avut cinstea de a figura in primele m i ale Eseului asupra moravurilor si spiritului nafiuniu 1\ sai sur les mceurs et I ’esprit des nations). Preistoria evolufionisnliii Irece si prin asemenea fantezii. Reaumur i$i propunea liu i uci§eze gaina cu iepurele. Ni se pare ca dore§te sa calatoreasca in tinuH »ni.I I combata pe Omul diferit al lui Maupertuis §i alte ■ In .. suntem ispititi sa ||i ili m i ca tocmai s-a intors de acolo.Degenerat ori perfecfionat? 109 A in mat reactia indignata a „celei mai ascutite minti din adica Voltaire: „Maupertuis a innebunit de-a bi­ ll Si prea bine ca a fost pus in lanturi la Montpellier.i boala s-a intors. in vreme ce Locke jura ca K/nsr o corcitura nascuta din pisica §i sobolan... pentru a cerceta natura §i mintea IMtit'iiiMsca. Minunile §tiintei se puteau dezvolta in voie ii-rcnul ramas liber.ilc acestui nebun de legat. din momentul in care cele religioase i i ia respinse. i until din accesele sale. . daca ii citim cartea. .i. . Voltaire se pronunta hotarat impotriva ili lit iiltii biologic. Singura existenta posibila pe care o admilt .m iIhi doctorului Akakia (La Diatribe du docteur Akai I acand aluzie §i el la povestea patagonezilor.uistrale. . Voltaire a publicat in 1753 . i§i ba­ lm dc academicianul berlinez care propusese „disectia i iok*rele unor uria§i de douasprezece picioare $i ale unor un in paro§i.“ t ..i . in urma cu vreo douazeci de ani. §i nu de existenta acestora..“ '•pit il rece si critic.. Se cadea sa crezi in limolele biologice.

an torul se arata mai ingaduitor cu nasterea satirilor „individualr (fara urma§i). mai ale* cand era vorba de idile intre maimutoi §i negrese..110 Intre inger fifla ra Nimic nu-1 impiedica pe om sa ia parte la acest soi de nil preunari perverse. nasin(| din impreunarea barbatilor cu caprele ori a tapilor cu femoilu Chiar daca am accepta existenta sporadica a unor asemciiM mon§tri. Un barbat §i o capra puteau. Omul zburator este in realitate un euro pean care folose§te aripi artificiale. dar fiintele pe care l< intalne§te in insulele australe apartin intr-adevar allot specii. Johann Fabricius. Locke §i Voltaire nu vedeau nimic rau in asta. fiecare insula reprezin ta o lume. Neacceptand specia. 1771). raspandirea acestei specii ar fi de neinchiptiltf deoarece corciturile (din nici una din clasele de animalc) nil zamislesc. intre om §i maimu^a. cu titlul Descoperirea australa de ctl tre omul zburator. era astfel pe deplin jusit ficat. se arata mai prudenta §i destul de echivoca lit privinta fiintelor jumatate om-jumatate animal: „Cei mai n m l| | dintre antici i-au socotit pe satiri un fel de mon§tri. Potrivit metodei traditionale. pe drept cuvrtiil nespus de ciudata. asadar. dar mai cu seamil hibrizi pe jumatate oameni.“ Frumoasa mostra de spirit critic. Discipolnl lui Linne. de ce nu §i satiri? O edi\ ic > n mentata din Pliniu (Istoria naturala. In cul negrului. Lista este . lit care erau desfiintati punct cu punct mon§trii traditional I til Antichitatii. Restif de la Bretonin (1734-1806)apublicatin 1781 o impresionanta saga biolo gica in patru volume. Pomind de la aceste ipoteze. Existenta satirilor este. zamisllj dar nu aveau parte de bucuria de a avea nepoti! Nu la fel se petreceau lucrurile cu raporturile dintre um §i maimu^a. Se afla aici salbatici §i uria§i. asadar. doua specii mult mai apropiate decat omul • > ! tapul. volumul III. pe jumatate animale. mergea pana la a afirma ca ra stt negrilor era rodul unei incruci§ari dintre albi §i maimute. $i atunci..

Degenerat ori perfecfionat? 111 tlr lunga: oameni-maimute. cu cele mai multe consecinte. ptmir de a trai pe uscat". in ulefanti. oameni-berbeci. . I Npmatul §tiintific al lucrarii nu este mai putin impresioM »iii ( cl de-al patrulea volum propune o Disertafie asupra P<ui nilor-brute.i uamenilor-broa§te pare a fi foarte probabila. oameni-ursi.. dovede?te prezenta unei naturi intermediare Inin Uinta omeneasca §i animal.. .. dar §i cu pozitii l» p i imte §i chiar intarite sau extinse. a fost dezmembrarea •| » i i iei umane „normale“.. oameni-broa§te. axata pe ideea ca amestecurile biologice Kim m ordinea firii. Astfel. oameni-porci. ci inexistenta speciilor intermediare! inainte de a 1proilm i pe om. tw in. Elementul cu adevar«i nou. care este la fel ca aceea a omuIhi ' I)aca ne gandim bine. oameni-tapi. Se folose?te aici sistemul lui Telliamed. Omul cu "I i din Borneo. in maimuta sunt rautacio§i.isurare: a fost totu§i nevoie de spiritul de sistemati«rc al seeolului al XVIII-lea ?i de stabilirea unei ierarhii .. ci §i moral. oamenii ie^ind §i ei din apa. in lauri. oameni-magari. oameni-pasari. Datorita salbaticilor americani fi. nu doar de ordin fizic. (• hi. C Ih zmembrarea speciei <)menirile diferite o duceau cat se poate de bine in epol ii I uminilor.. . Fiecare animal vine cu proIn i unlributie. pe cand oamenii-berbeci l»*ii i inlr-o deplina fratie. fire^te. ca sa nu mai vorbim de englezii §i france»n i ne iiji ascund in chip ipocrit aceasta prelungire a proMii i persoane.. natura a incercat numeroase variante. adevaratul miracol nu ar fi exish *ii| n . cu pozifii pierdute. oameni-$erpi. oameni-castori. mai ales. §i ce sa mai spui despre •Ii•ii lura interna a porcului. |h vicme ce „toate animalele au inceput prin a fi amfibii. exisN * m | .tn in cai. revolutia era deja in plina • I' 'l. negrilor africani. care s-au l'ii iii ai din fericire in indepartatul arhipelag de la Antipozi.

Hainol# sunt si ele pe potriva datelor biologice: cine si-ar putea in chipui un negru imbracat ori un european in pielea goaln? Ceea ce impresioneaza mai ales este ierarhia. impletite in l« < l §i chip. AsculU de vointa arbitrara a stapanilor. in I i i i I i n ori in Turcia.“ Ne aflam in fa^aunei capodopere a Luminilor. pieptul lasat la femeile care alapteaza. flegmatic. asiaticul are pielea galbena §i gata. ochi inchisi la culoare. Se imblml cu haine stranse pe trup. iM cuprinzatoare descried a raselor umane: Europeanui. pielea catifelata. imbracaniin tea se impune ca semn de superioritate. este coleric. patru feluri de viata. Asculta de obiceiuri. fashion. autor al unei scurtc. musculos. Poarta vesminte largi. I§i unge trupul cu ulei ori grasime. Asculta de opinia public. reinventata de Ratiune! Coerimu este totala: totul se calauze§te dupa un principiu unificaini Patru continente cunoscute. merge divpl Par negru. Se vopseste cu dungi ro§ii. cu fibra moalc. patru culori de piele.“ Africanul: „Este negru. pnlni temperamente. narile largi. Asculta de legi. oehi albastri. Sa-i dam dar cuvantul lui Linne. patru moduri de u n «i imbraca sau de a nu se imbraca. cu fihtf tare. Par negru. ingenios.“ Asiaticul: „Are pielea galbuie. sangvin. ba mai mult. este melancolic. Este sever. lata lumiHl structurata. zgarcit. Nestatomic. nasul turtit. obrazul apmup# lipsit de barba. Este viclninj lene§. bu/d# groase. Linne hotara§te ca europcnll trebuie sa aiba ochi alba?tri. multumit de soarta sa. cu firul gros. „Este alb. Cine sa se mai gandeasi A §i la nuante? Ca un bun suedez. Linne lasand in seama lui Rcsllfl de la Bretonne continentul austral. I'm foarte negru §i cret. iuhl tor de libertate.> Americanul: „Are pielea smeada. neglijent. lim y §i des. inventiv. Este incapatanat. La fel si buna guvor* . Ca locuie§te in China. drept.112 intre inger fifia r a riguroase a fiintelor pentru a imparti in mod radical spoofl umana in mai multe ramuri distincte. Par blond.

s-ar fi •tli'ii ireptat.. Diferenfierea raselor | m i tea nici o problema §i se explica prin degenerarea tipuliti normal. ii i tie clima. fire§te. care erau. a ra­ il lm umane. „care asculta de legi“. precum Linne. ilustrat.* . I'oligenismul propunea o alta solutie. hrana §i obiceiurile o strica §i o schimba“. separatia radicala a raselor era opera unui adept ■hm mogenismului. inclusiv la miturile straV * <In ale creaturilor pe jumatate oameni. ifi m > i lit sa traiasca in sclavie. $i cei mai eelebri dintre ei... „care asculta de obiceiuri". Cei mai mulfi dintre biologii linptilui. care par a |!" .« i lotu$i.tie conditiei umane. pe jumatate . pe primul loc. In lucrarea Despre mfah11 < 'a genului uman fi varietafile acestuia. de la o generatie la alta.Degenerat ori perfecfionat? 113 H•• omul fiind un animal politic. clima. pciinul. In acest punct hotarator. lima venea. Se revenea la iHuenirea scindata din Antichitate. fire§te. Parea limpede ca negrii in imill tnchis din pricina soarelui de pe continentul african. bineinfeles.title. I . Buffon l| llliimenbach.. dupa ■nirira lui. „care asculta de voinja arbitrara a stapanilor“.i ele de specificul intrinsec al rasei. Nici o separate intre caracIInIu ile biologice §i condifiile socio-culturale. N i putea chiar avansa ipoteza ca. 1775 §i 1794. se afla deasupra asiaticu| § 4 ** „i ure asculta de opinia publica“ §i care il depa§e§te la fliuliil sau pe american. cei mai degenerati dintre toti. ne|ili Iunci. in vreme * » • iilncanul. I 1 Blumenbach analiza cauzele procesului. C ( 1 I . devenite astfel specii diferite. hrana §i modul de via^a. inca de la inceput. adu§i in Europa. Adeptii acestei I* "i ii alirmau separata absoluta. Buffon ii impar)(' i i parerea: „albul pare a fi culoarea primitiva a naturii. Monogeni§tii §i poligeni?tii nu faceau pana la urma tli i m sa adapteze cerinjelor jtiintifice interpretarile traditio­ nal . ... de omul alb. care corespundea | | Intel pretarii teologice tradiflonale. acceptau aceasta axioma. teorie potrivit careia toti oamenii se traii nu tlintr-un tip originar unic. Deocamdata se impulii it insa eonstatarea ca ceilalti erau nigte albi degenerati.

cu perseverenta §i vehementa. Fiindca Biblia se intemclf tocmai pe conceptul de unica filiatie umana. In Dictionaml filozofic (ai ticolul Om). dar lol aya cum bradul. decat uran gutanii. nici de alte influente.. „Nu ne putem indoi de faptul ca alcatuirea pe dinauntru a uruii negru este diferita de a unui alb. in cazul salbaticului american. Voltaire i§i imagina chiar o paralela „vegetala‘'.. „Diferentele sunt uria§e“. Toti sunt oameni. cusururile lor se inmulteau fara incetare. Diferenta dintre toate aceste specii este la fel do mare ca aceea dintre cai §i camile. in schimb. un principiu care ii tiro sebe§te de ceilalti“. samoiezii si albino§ii nu s-au nascut. oglindind atractia exn citata de alteritatea radicala intr-o Europa din ce in ce mai dominatoare. „Albii. negrii astia! Mai evoluati. chinezii se tineau inca bine pe pozi(io. Negrii. pe aceiasi sol. ca si guvemarile " in realitate.. Voltaire cro« dea ca acfioneaza in direcfia ratiunii §i a spiritului §tiin(ilir. stejarul. difercn tele dintre rase se accentuau mereu. Admirati de unii fdozofi pentru sistemul into lept de guvemare. Potrivit lui. exista „in fiecarfl specie de oameni. ca §i in plante. innascute. laponii. poligenismul si-a asigurat un reprezenlani de elita. no* fiind legate nici de clima. I )e cateva secole. erau in cadere libera. pare-se.. sustinand tocmai contrariul. 11 Negrul: intre om si maimuta Curios neam. negrul avea dreplnl . iar bradul nu se trage din stejar. dar inca foarte departe de tipul uman normal. firea on menilor sunt la fel de deosebite ca §i clima. Cel mai ascutit spirit al secolului s-a pus in slujlm lui. Nimeni nu se mni indoia de natura lor aproape animalica. negi . Pomirile.“ Fiecare rasa era rezultaml unei creatii absolut independente. rosii. defectele §i calitatile se in scriau pe doua coloane aproape egale.114 Intre inger si /iara Desi minoritar. dincolo de originea comuna sau nu. parul sunt copaci: parul nu se trai'O din brad. Daca. fire?te.

foarte vesele. i i mail tatarul. iar cele care se •l. Cum inteligenta se afla In creier. in schimb. Negresele i§i incep via|a pmiala foarte devreme: „arareori gase§ti in randurile aceslul popor vreo fata care sa-si aduca aminte cand anume §i-a |H< i tint fecioria“. nu avea nici m i . care reprezentau un adevarat izvor de fan| # M iiic crotice.iiiii indeob§te bine facute.i . crud si leneg. . I caruia se putea masura cu mare precizie gradul de inteli)n'M (a al subiectului §i care rezulta din intersectarea a doua linn craniene. mai ales despre obiceiurile senegalezelor. ajungand chiar pana la 90°.Degenerat ori perfecfionat? 115 Mii nigura coloana. Icicle ori surorile §i se supara cand sunt refiizati. Mai ales negresele se remarcau prin dorintel( lm neostoite. A luat astfel m icre o noua §tiinta: craniologia.ni luturor nu sunt dispretuite“. adesea le ofera strainilor nevesteI. wbarete: le plac toti barbatii. brutal. ii placeau din cale-afara Piiltira !> i sexul.. §i umbla 1 m Im ci atat pentru a-§i potoli poftele.ngumentul §tiintific pentru aceasta mediocritate biolo(n. Barbatii lor nu le impiedica sa alerge dupa stra­ in! . cu 75°.i luibatii sunt din cale-afara de desfranati... alta tangenta cu fruntea §i cu jiincminenta maxilarului. dar mai ales albii.5°. Eragol. una care pomea de la baza nasului §i mergea |ii!iiu la deschiderea urechii. iar Ratiunea 1 a gasit in cele din urma.. In . mai 1 . () natie fara fecioare: ce semn de inferioritate! Se astepta in .i. cat .. al caiin unghi oscila in jurul a 80°..rntiment religios. foarte vioaie §i li. m !.. cu aju.. I uropeanul avea de ce sa fie mandru de craniul sau.i se arata gelo§i doar atunci cand femeile au de-a face cu liiiiiu ni din neamul lor. i'i ii us Camper a inventat conceptul de unghi facial.ilicarea acestora pareau sa reprezinte metoda ideala. unde „atat femeile. dar §i un motiv de dispret. Buffon §tia multe in h i casta privinta. americanul cu 73. cat §i pentru a capaIh \ reun dar.“ Aceiasi ni me i se intalne§te in Madagascar. iar creierul in cutia craniana. calmucul si.. studiul craniilor §i ..

era jos de tot. incat lumen era ispitita sa-i socoteasea o specie nu numai diferita. Asta se §tia mai de mult. daca se tine seama de albii foarte evoluati. negrii erau socotiti ca fiiiiil in stare sa procreeze cu ceilalti.116 Intre inger f i fiara ales. se afla pe treapta de sus. Europeanul gasea o justificare §tiintifica pentru niisiunea sa de cuceritor si stapan al planetei. cu 90°. crocodilul §i becata! Concluzia sarea in ochi. numai ca hibrizii erau sic rili. I n ropeanul.i evident alimentata de negri §i. dar in mod sigur in folosul albilor. ceil mai umila dintre varietatile rasei. sclavul lui. Indoiala ci. atat de putin umani. Categoria biologica a mulatrilor era respinsa ca nefiiml viabila. negrul cu 70°. daca nu chiar mm mica. Urangutanul prezenta un unghi facial dd 58°. in favoarea maimutelor §i poate chiai ii negrilor. iar maimutele cu coada de 42°. poate mai aproape de cea de ii doua conditie. §irul continua cu cm nele. Difereiw tele dintre rasele umane nu erau mai putin pronuntate decAl cele dintre speciile de animale. O demonstrate geometrica $i matematiea fflm cusur. calator in Etiopia §i autoritate recunoscuta m . Erau atat de eiudati negrii. mai ales. ci si mai ginala. savantul suedez afirma ca „este givu de crezut ca au aceeasi origine“. spre sfar§itul carierei. in vreme ce negrul. restransa ca numar si foarte clar circumscrisa dm punct de vedere geografic. in legatura cu unitatea speciei. Comparandu-i pe acest m din urma cu europenii. ca §i aceea a oamenilor-maimuta. de hotentoti. Edward Long a trim din aceste cercetari o concluzie logica si a propus o clasili care reunind trei specii distincte: europeni §i „inruditi“. Asa a crezut James Brine (1730-1794). Aflati la mijloc. Pana §i monogenistul Linne incepea sa aiba indoieli. ceea ce reprezenlit o separatie clara. Distanta dintre negru §i uran gutan era la fel cu cea dintre albi §i negri. dar iata ca era cliim demonstrat. Catre sfar§itul secolului al XVIII-lea. fiinta implinita. negri §i urangutani. undevii intre umanitate §i animalitate. fara concn renta.

e(ii. Doar ca mai era de • i'plnl. imp §i spirit. Cel mai apropiat con■1a fostultimul explorat. Atitudinea era de altfel des'"i ili* logica: in regiunile mai inalte. secolul M l Wlll-lea nu a facut decat sa a^eze vechile precepte . 11 1 1 11111 11 <>i'orgiana si baskirul Secolul al XVIII-lea a fost nu doar al Ratiunii. care asigura ca locuitorii Africii. in cea de-a i ii. Ca in cazul atator prejudecati. fara M ii i it legatura cuprimitivii negri ce locuiau de-a lungul coas|fi"i n a§teptau pe europeni. nu repre... Ne aflam din nou in lii(ii unui arhetip. au devenit pii"nn unei lumi coerente §i armonioase. ci.. de vreme ce acum am hIIhI ca locuitorii din centrul Africii sunt albi. ?i chiar simbolul negrului opus albului au intarziat iiii 1 1explorarea. ci §i al Fruinii .i explorarii Pacificului. chiar lm preajma Ecuatorului. lot mi de un neam salbatic. ca in cazul aventurii australe nil . Mitul unui continent plin de primejdii. mai aproape de animale decat de ptiiicni. imaginarul m u ii slimulat descoperirea. a impiedicat-o V Hinc de cateva secole. De aceasta data. inseparabile.“ Sc putea spera ca anumite civilizatii „albe“ evoluate. Asaltul a avut loc foarte tarziu. Ratiunea §i Frumusetea. apartineau unei alte rase decat neinii I’unctul lui de vedere a fost preluat de Buffon: „CenH ill Africii este in intregime un tinut temperat §i destul de (ilmns. dar nu negri. deci mai putin toride. dimpotriva. foarte inalt §i locuit aproape pretutindeni de oameni tll'i ori cu pielea smeada. Ii mai pufin numeroasa: dupa parerea mea..i jumatate a secolului al XlX-lea. Specia negrilor este . Am vazut mai inainte ca vechii greci (imieau la loc de cinste armonia fizica §i potrivirile dinii. pentru ca europenii nu indrazneau sa se indepar■ /i< de eoaste.Degenerat ori perfecfionat? 117 |iiti!ilcmele africane. m in 1nu avea cum sa se innegreasca. m .i nici a suta parte din omenire.

4 1Regulilo i« * aplicau atat indivizilor. dorinta de a-i infrumuseta. do osebind doar doua varietati umane.. Epocii Luminilor nu-i placea monsjtrii. aulof al Artei cunoaqterii omului cu ajutorul fizionomiei (pulill cata intre 1775 §i 1778). Iat-o: „N-am vazut nicicand oameni mai bine facuti §i mai bine propor(m . cu atat facultatile intelectualo il morale sunt mai slabe. dominanta §i pozitiva.trebuia populat cu o rasa „paradiziaca“. Salbaticii americani. cat §i raselor §i popoarelor. Pe o baza straveche s-a cladit asti r I n Stiinta noua: fiziognomonia. daruit de natura oil bunatate §i inteligenta? Omul alb.. in schimb. La rigoare.subiect asupra caruia vom ro veni . Luerarea se sprijina pe cateva axin me: „frumusetea §i uratenia ehipului sunt strans legate de ill* catuirea morala a omului: astfel. iar eaten data $i cei care nu erau tocmai albi. teolog §i seriitor elvefian. subordonate §i negative. repiv zentati intr-un fel care izbute§te sa le indulceasca trasalu rile. cu cat acesta este mai bun. Omul fruniuN trebuia sa apartina unei alte specii decat omul urat. dar nici departe de aceashi culoare.118 Intre tnger f i fiara in formule carteziene. raspundeau canoanelor estetice. invfl« tatul german Christoph Meiners o spunea fara ocoli§uri. Uratenia inspira dezgust §i teama.. Paradisul polinezian . Chiar §i atunci caml erau fabricati. Cu cat statura §i mfatigarea vor fi mai desavarsiir cu atat intelepciunea §i virtutea vor avea o inraurire mai pu temica. S < i in' uitam la oamenii-animale ai lui Restif de la Bretonne. fara indoiala. cu cat trupul csip mai departe de perfectiune.. Exista o armonie deplina intre statura omului §i fiion acestuia. sa1 apropie mai curand pe animal de om decat pe out de animal. in aceiasi timp. mai puteau li albiti. doua „rase“: cea Jrn moasa §i cea uratal Cine era frumos §i. Creatorul sau este Johann kni par Lavater (1741-1801). cu atat este mai frumos. de a rani cat mni putin simtul estetic ramanea o preocupare constanta. cu cat are o fire mai rea este nm l urat. §i in primul rand polinezienn.

nu par sa-i iubeasca prea mult pe negri [. mai ales.“ Modelul ramanea europeanul.].. de pilda. brunele.. Dar oare ce fel de winpean? Linne aprecia tipul scandinav. a marcat in mai multe privinte dezbaterea $tiintifica §i fllu/olica iluminista. autor al Calatoriilor in Persia ?i alte fi> . foarte • iiii. Ar putea ajunge oameni foarte invatati §i I nu eputi.“ 11111 11 .Neamul georgienilor este cel mai frumos din Orient §i a§ | H ile n spune chiar din lume. arato1pi ipor nu prea avea parte de educatie. Cei ce elogiau in h i i ii vreme frumusetea stralucitoare a neamului georgian s-au litiil(umit.i. dar in acela§i registru. Hjimg sa fie ni^te neispraviti si desfranati. ace§tia au avut revelatia Hiniielor lor din Georgia. inainte ii n le descoperi pe polineziene. am vazut insa fapturi cu chi|H iii ingere§ti. din nefericire. N-am zarit nici macar un chip urat.“ I In asemenea grad de frumusete ar fi trebuit sa oglindeasI'fi iiiiilte calita|i morale §i intelectuale. fiHiii'ilc yi fetele pot fi asemuite cu cele mai frumoase brun > t uii)pene. daca ar fi deprin§i cu §tiintele §i artele. inva^atura ili? eare au parte fiind insa deosebit de slaba. Puteau exista oameni mai ft < > s i decat el.. fara indoiala. nu din Orient (1686 §i edi^ii ulterioare). Mi till Irumusetii georgiene. blond cu ochi al!*• hi Altora leplaceau brunii §i. extrem de raspandit in secolul l! Wlll-lea.Degenerat ori perfecfionat? 119 ■ a|i Nicaieri nu s-ar putea gasi modele mai frumoase penttn I lercule sau Marte“ (Bougainville). nu i de barbat.. oferind. nici de femeie. de altfel. argumente in sprijinul ii "i lei lui Montesquieu cu privire la clima. „Georgienii sunt din lit e nespus de isteti. Francezul nu mai contenea cu laudelr . Cartea.iliiti) sunt cu totii albi. iar pildele rele. .Salbaticii din insu­ lt i l. sa1 citeasca pe Chardin §i nu s-au ili pliisat la fata locului. se datora indeosebi calatorului francez Jean i liuidin (1643-1713). Nu credca se afla printre ei vreun m *inn si.

spre a-i pastra §i spre a-i nimici. Concubinajul. fiind insa „cele mai rele de pe fata pamantulm. Nepotrivirea dintre infati^area fiziea armonioasa $i obi* ceiurile proaste. In cenlml programului iluminist se afla educatia. razbunarea se opre§te aici. I§i fura femeil. „Am dat acestui nemfl numele muntelui Caucaz . Nu prea sliu ce inseamna gelozia. multi barbati au cate Ircl Fiecare poate avea cate concubine doreste. de obicei. bigamia. adulterul. trufa§e. In clasificarea lui Blumenbat Ii. Cine doreste sa aiba mai mulii' neveste deodata le ia in casatorie. I i ti musefile brune §i iubirile u§oare ale Georgiei pregateau spi ritele pentru apropiata escala tahitiana.explica savantul . Purcclnl il mananca toti trei“ (Jean Chardin). superioritatea biologica on dincolo de orice indoiala. iar femeile frumoase dm cale-afara“. Atunci cand un barbat i§i prinde no vasta cu iubitul asupra faptului. Lipsa unei bune po(M gogii avea efecte nefaste chiar §i asupra celor mai inzesti n | l Pe de alta parte. se afla cea mai frumoasa dintre rasele omenojlif georgienii. departe de a oglindi o fatalitate biologu n . era in ton cu imprejurarile istorice si culturale. ucid §i mint. unii altora. ii poate cere sa-i cumpm' un purcel si. in vecinatatea sa.pentru cu.“ La randul lor.120 Intre inger fifia ra Contrastul ajungea la apogeu in tinutul georgian al Mm greliei.. laudandu-se cu astfel d < fapte. nepoata sau sora a nevestei. mineinoase. Sa fi constatat asta la fata locului? Nicidecnni . libertatea sexuala a georgienilor nu avo| de ce sa scandalizeze latura libertina a epocii Luminilor. incestul si alte asc* menea vicii tree in Mingrelia drept virtuti. mandre. Pe scurt. viclene. crude §i neru§inatc Nu se afla pe lume rautate de care sa nu se foloseasca spna avea iubiti. cu toate defectele. rasa alba era denumita caucaziana. barbatii „omoara. §i bill ba|ii sunt foarte ingaduitori in aceasta privinta. §i femeile. si se casatoresc fara rusine cu propria matusii. „Barbatii sunt voinici.

fete ii l»nie(i. Africa oferea. deocamdata greu de atins. Dar uitafi-va si la ba§kiri. Teoria stiintifiea se potrivt'ii si eu Biblia: area lui Noe se oprise pe muntele Ararat. 1 liotarul sudie al regiunii eaueaziene. unde femeile sunt fttimoase.. rtiiiiuva era perfecta: georgiana cea frumoasa si ba§kirul cel tlm. I mmoasa §i bestia! I in lion era indignat.. . care i i mai !ji afisau uratenia cu un dispret suveran fata de convelilt n(e! „Se scalda in pielea goala §i cu totii impreuna. de infatisarea laponilor. traitor la sud de Ural: ce urati sunt! Pentru Lavater. mimeroase posibilitati. binein(t Irs din Chardin! \ s a au ajuns caucazienii sa reprezinte prototipul omenirii. o civilizatie intru totul umana.“ Apoi „le ofera strainilor nevestele §i fetele si iim oiesc o mare cinste daca ace§tia binevoiesc sa se culce i ii Ho". precum China ori Persia.. fara indoIm Im . Reeuperarea arheti| iinilor de catre stiinta Luminilor merita pe drept admirata. I Ina din plansele din tratat le prezenta cititorilor cele il'M iu extreme ale omenirii: o femeie incantatoare. alaturi ili un monstru ce abia daca aducea cu o faptura omeneasca. frati ^i surori. barbatii le dadeau altora fara vreo urma de parere de i ni1I’otrivit lui Buffon.“ 1 ( ontinentul austral: ultimul asalt I’epiniera de Oameni diferiti se afla tot pe continental ausIihI. dar . mai ales. exista si situatia inversa: „In toate iiiiliile vecine.Degenerat ori perfecfionat? 121 t II iinrul este trimis la o nota unde gase§te un citat. dimpotriva. I >aea polul frumusetii parea stabilit in Caucaz. cel al •n. un . Ce surprize cuprindea oare? Mnl(iinea de oameni-animale imaginata de Restif de la Bre| «*iiiH r? Sau. mame §i fii.iii nici varia in functie de gust. iiiibilil de Chardin si Blumenbach. barbatii sunt de o gelozie fara margini. §i nu le pasa daca sunt V ii uii astfel. Lucrurile sunt insa de inteles: femeile fiind atat de mi A le.

122 Intre inger f i fiara mai inteleapta. in vreme ce scriitorii fabulau. cu atat mai folositoare. §i inca destul de des. A fost pus in valoare un non traseu. Cea mai buna clima. distruil de evolutia istorica. 1732). 1713 fi 1714. dar fahu lau §i ei din cand in cand. comuiui. Coasin pacifica a continentului nu se lasa insa atinsa. viitoarea „Franta antarctica“. respectul reciproc . hi 1733. in realitate. libertatea sexuala §i fidelitalm absolute reprezinta o dubla figura antitetica. Amedee Frezier a ajun. din anii 1712. care du sese la restabilirea valorilor §i a echilibrelor initiale. marinarii cautau. limba melodioasa. tralienii cunoscusera §i ei un sistem nedrept. nu se §tie de ce „imbracati cam ca pn lonezii“. vorbiml despre „natia cea mai fericita §i mai vrednica de cinstire dm* tre toate monarhiile din Univers“. Erau credincioaso §i se ingrijeau numai de fericirea barbatilor lor.iata rrt< teva elemente dintr-un tablou cat se poate de idilic. egalitatea sociala. opta pentru ultima varianta. id mai frumo§i oameni.i tea bunurilor. unde trebuia s rt se afle Jara lui Gonneville. Explorarul oceanul in dreptul coastelor chiliene. „talmucit| dupa manuscrisul englezesc“ §i publicata in limba france/I la Amsterdam in 1766. Se cuvine adaugat ca australiencele so purtau cu totul altfel decat georgienele. mai armonioasa. dar complemen tara. intoarcerea la natura. din imaginarul tuturor timpurilor. Bouvet de Lozier (1705-1786) aadresatunmemomi . Paris. mai evoluata decat civili zatiile cunoscute? Calatoria lui Robertson in tinuturile australe. Em it lectie pentru europeni. Trebuia schimbata tactica. la concluzia ca tinuturile australe erau „ni§te himere“ (Re latarea calatoriei din Marea Sudului pana la coastele chi liene fiperuane. aproape nefolosit: Oceanul Indian. Trebm. inainte de u I rastuma printr-o revolutie de factura rousseauista. cu cat air. se parea rfl pana §i notiunea de iubit sau amant le era straina. remarcat faptul ca epoca Luminilor a oscilat mereu intre tics frau §i virtute.

aflat poate In n latitudine mai joasa decat se prevazuse. un pamant care a primit numele de Tara Circumciziei. Antipozii. Clima ■nipeiata.Degenerat ori perfecfionat? 123 inmpaniei Franceze a Indiilor de Est.“ Ini 738. jiiimuini §i lupi-de-mare. „de aiei se putea ajunge in China fara a II ncce prin stramtorile Sonda. ili atuiesc o lume noua. inclusa in Opere.nu liptt . doua nave aflate sub comanda lui Bouvet s-au inilii plat spre sud. Argumentul final avea o ||iiiik-re considerabila: „Se pare ca aceste tinuturi sunt singiiiele pe care Franta le mai poate descoperi. 1752). situand acest finut cu I| tn cizie remarcabila la sud de Oceanul Indian §i de Atlan| lt l.i din apele Atlanticului a aparut. Maupertuis ocupa un loc insemnat printre campionii des> | icririlor australe. Malacca §i alte loeuri prea fe| i(in sigure in vreme de razboi“. O pia^a comerciala? Pe cine sa intrebi? I nndca Bouvet nu se abatuse de la regula. Daduse §i el pi lie o insula. Un popas in drumul spre China? l‘. de I I . cu toate ca §i acest lueru este contestat.i lie. In plus. fie o insula de gheata itinerants „supraevaluata“ de iiii\igator. Insuln Uouvet exista (numai ca. Exista doua ipoteze: fie o grava eroare de * nit nl. Descoperirea acestor tinuturi ar putea fi.I nimic. dar din nefeiiine nu cea mai frumoasa. Peste tot se zareau numai ghetari. scria el (in binecunoscuta ScriiiHire cuprivire laprogresul stiintelor. produse de tot felul. la 54 de grade latituiIiih. ca sa identifice noul continent. . a§adar. este norvegiana nn franceza!). ironie a sortii. I< im mdoiala o parte a continentului cautat. inainte de it! ii. dar acest pamant de §aizeci de kilometri p ihati se afla la o cu totul alta longitudine decat cea indiD uM de Bouvet. deosebita. Continentul austral era astfel redus la un aisberg! I xplorarile §i „descoperirile“ au dus stiinta $i filozofia LuMiinilor spre o concluzie surprinzatoare: existenta incontesInhila a unui mare continent in emisfera sudica.i cateva saptamani de navigatie de Madagascar. piaja comerciala . care nu se §tie ce cupmide.

Frederic col Mare. se arata cuprins de entuziasm in fata „mt . mai cu seama. dupa parerea lui. Din neferieire. Conform relatarilor lui Bouvet. la sud de Atlantic §i de Pacific. Ca sa debarce. gheturile. nu are gheturi! Aisbergurili ce pluteau pe marile sudului nu dovedesc ca este vorba d < un continent inghetat. implicit. Masa de informatii devenind considerabila. in 1744. Era primul studiu cu privire la hidrografia continenln lui austral. bazandu-se pulei nic pe Maupertuis. §i. ci vin din interior. Buffon s-a aratat plin de incredere cu privire la condilnlc geografice si climatiee din lumea australa. din regiunile invc* cinate cu polul. Monarhii sunt catM odata lipsiti de imaginatie. prejjo dinte al Parlamentului din Bourgogne si distins carturar. Continentul ern. 1756). dinspre pol spre zona tempi' rata. ataiii doar ca fluviile curg in alt sens. si it asumat aceasta sarcina. studiul era §i practio. can euprind o mare inghetata Antarctica. „la fel de mare ca Europa. Asia §i Afri( it la un loc“. In Istoria navigatii/or spre tinuturiL ■ australe (in doua volume. care vorbea despre fluvii necunoscute de pe Iiii continent necunoscut! Pe deasupra. se impunott o lucrare de sinteza. Paris. geograful Philippe Buaclii (1700-1773) a elaborat in 1739 o harta a tinuturilor austral' a urmat o alta. preferand sa-si mareasca regatul in Europa §i m i sa-$i dispute cu Franta insula Bouvet. locuitori si societati civilizate. de unde sunt aduse de marile fluvii „auv traliene“. Sistemul hidrografic descris aduce cu cel al Siberiei.124 Intre inger f i fiara mare folos pentru negot §i de o minunata bogatie pentru il i intele naturii“. Pe ultima se pot vedol doua mase continentale. se arata prea putin interesat de propunerile aeadeim cianului. erau indemnati sa caute un loc potrivit pe coasta. Charles de Brosses (1709-1777). pentru a gasi fara indoiala. mai completa. fiindca Buffon ii sfatuia pe navigatori sa ocoleasca zoneli de varsare a apelor $i. regele Prusiei.

Sosise momentul valorificarii unor priolliii|i Iranceze in explorarea tinuturilor australe. I )e Brosses nu dorea sa elaboreze o lucrare strict teoretica. este descoperirea Tinuiiii ilnr australe. in folosul englezilor. sa sensibilizeze orgoliul suveraM llor. Autorul mai asigura I »ti rxistau gheturi doar in anumite puncte. Razboiul s-a ispravit insa in 1763. I im noile conditii au devenit foarte favorabile pentru puneI H ii in aplicare a proiectului presedintelui De Brosses. Scopul lui era. atat in Franfa. „Cea mai mare. Anglia. imperiul colo| im il francez se destrama. incontestabila. Un lucru era singur: odata continentul . I’l in tratatul de la Paris (10 februarie 1763). de la alegerea echi|in|iilui. cat mai ■ M l* ■ in Anglia. [ gloria personala a suveranului meu si utilitatea deosebita |it'iilm (ara mea“. I Hlslen^a sa.“ Autorul invoca „binele general al omenirii. In 1756. ( urtea a avut o influenfa profunda.Degenerat ori perfecfionat? 125 iniiiiilolor privelisti fizice si morale" de pe un continent care H i Ircbui cautat „mai degraba la est de Africa. pentru asa ceva. mai nobila. suveranii erau mult prea ocupati cu tfl/liniul de sapte ani. mai | Inlnsitoare lucrare pe care o poate infaptui un suveran. nu intele[t > *ii sa stea deoparte. ca sa se apuce ■ ili< i ueerirea Polului Sud. mai ales.isa si chiar o lista de nume pentru botezarea locurilor. si I *me ii poate face numele nemuritor. restul prezentand n i lima temperata. tleoarece stia foarte bine ca. care tocmai incepuse. decat la est de America. ■ i punea la indemana navigatorilor si a colonizatorilor un jtin-nnl metodologic aproape complet. in Oceanul huliun. care I Doiwese cea mai mare putere maritima si coloniala. era necesara pentru „a tine in »i Inlibru globul aflat in rotatie si a sluji drept contragreuInlc pentru masa Asiei septentrionale“. Franta pierdea [i M iiada si pozitiile din India. erau inresale fonduri uriase. modul de stabilire a contactului cu populatia basim. Din disperare s-a nascut speim i(a unui nou inceput. in Oceanul Atlantic".

spu nea acest marinar intr-un memoriu (Relatarea a doua cdld torii in marile australe fi ale Indiei. intr-un spatiu urias.im ville a gasit numai insule. In Pacific. aceallj se afla fara indoiala la o latitudine mai joasa. fiind foarte bine primit de localmci" Kerguelen urma „sa stabileasca legaturi eomerciale §i de prio tenie cu locuitorii1 1 . Kerguelen pleca din Lorient. Cahvn francezi au coborat pe uscat si 1-au luat in stapanire. insa him rezultate in privinta tinuturilor din sud. „in nu mele regelui. manufacturile.126 Intre inger f i fiara austral pus in balanta.1 1Expeditia urma sa fie secreta. expeditia a plecat cu doll# nave spre sudul Oceanului Indian. in folosul tarii colonizatoare. Boug. La 13 februarie 1772. dar momentul parea hotarator. a Iml prima circumnavigate efectuata de francezi. „Va cerceta marfurile din acele locuri. §i care ar fi folosul pentru M gotul Regatului. dupfl cat se pare. Calatoria. se intinde un continent foarte mare. foarte interesanta (din 1767 in 1769). la sud de insulele Saint-Paul si Amsterdam | ln Oceanul Indian]. A izbutil sA-|' convinga pe ministrul marinei §i a beneficiat chiar de sprijl nul regelui. 1782). Ludovic al XV-lea i-a dat urmatoarele inslnn tiuni: „Seniorul de Kerguelen are cunostinta de faptul ca. Yves-Joseph de Kerguelen de I n marec (1734— 1797). daca exista un continent. care apaih nea pe atunci Frantei). p4 latitudinea de 50 de grade. . „Avcuiit de multa vreme in plan descoperirea tinuturilor australe1 1 . care am pera o parte a globului. s-a ivit pamantul fagaduintei! I in frig $i vreme rea. Paris. incepand de la 45 de grade latihull ne sudica pana aproape de pol. unde a p i< trecut aproape sase luni. daca sunt. cu toate cele cuvenite1 1 . La 1 mai 1771. Un alt calator francez. Pare insa adeverit faptul ca seniorul dr Gonneville a ajuns prin anul 1504 in acele locuri. eul turile. echilibrul mondial avea sa se sclum be cu totul. Prima esat la a facut-o in lie de France (insula Mauritius. De aici. Franta 1 a trimis pe Bougainville (1729-1811) in jurul lumii. a avut norocul sa gaseasca ceva. unde iih A nu s-a patruns.

Avangarda colonizarii ptinise. Sunt acoi" i ne aproape cu totul de zapada. paman.. de-a lungul pm ik-lei de 40 pana la 60 de grade.]. Frigul a fost •"I"'! e uitat §i chiar dat deoparte in favoarea unei. i hi. apoi „se va indrepta spre rasarit.. pinguini si alte pasari de mare..ie a inai blanda si mai placuta temperatura [. 11 1 . cu toate tinuturile australe.i oara? Autoritatile n-au dovedit nici un pic de umor in npn rierea situatiei. Vremea era si mai rea ili ■ . paduri si verdeata"..clime Itl tnilr \ Fenomen de contaminare: guvematorul din lie de pmn i. I iiii astfel nastere Franta australa. In 1774. Cand vazuse de-adevarat.. Doar M ii i tan sa colonizeze un tinut sterp si inghetat..Degenerat ori perfectionat? 127 I niii/iasmul lui Kerguelen nu avea margini. Kerguelen a poposit di­ ll 1 la inchisoare. Aanuntat des■ipi'i nea partii centrale a continentului austral. Nimic nu iiniii ea tinutul ar fi locuit. 1772-1775. Kerguelen ajungea pentru a doua oara pe tM'i'imcntul austral. Totul parea mai rau: Arcadia se preti himbase dintr-odata in tinut polar! Jocul se terminase.ii prima data. adresandu-se ministrului marinei. trecand pe langa tinuH iiili. intors in Franta. Kerguelen liiii’ dezamagit si descurajat: „Tinuturile australe pe care U un strabatut nu par a cuprinde nici o bogatie.].va cerceta locul t> i l mai potrivit pentru o asezare si o va alcatui. Pe uscat n-am vazut det> jn lupi de mare. Kerguelen a fost piinil de rege si a obtinut comanda unei noi expedi^ii.i eu Franca australa! ( lata. si urmatoarele instructiuni: „. daca il so■ ili-sle bun“.australe".. Deziluzia a fost pe masura sperantelor. in aceiasi punct. I S .. . de fapt.. prima ori a *!i'ii. ii-spus de roditoare [.i elaborat un proiect de colonizare. lalatoriile capitanului Cook (1768-1771.. se lansa intr-o tli ure amanuntita a unei tari pe care n-o vazuse in viata (til ." I i a de neinteles. gata cu marele foulinent austral! Lucrurile au fost demonstrate in aceiasi hiii. cu ( | < > ii ' nave.

O posibilitate . Cook a ocolit banchiza §i a elimmul astfel orice posibilitate de prelungire a Antarcticii spre noul Si ce-a fost atunci pamantul descoperit de Kerguelen? Inca o data. j| cea din zilele noastre. Dar Tara lui Gonneville? Calatoria capitanului pare c A | l se poate de reala. in sudul Oc e n « nului Indian. care avea intr-adevar sansa de a exista pe plaint* ta. In acest caz. in chip sugestiv. data pe mana oameni lor de stun^a ca s-o disece. „pamanteimft" Si „diferita“. Nimeni nu cautase in marile sudului gheturile Antaretn II ori deserturile si triburile ratacitoare ale Australiei. dupa toate probabilitauh pe coasta Braziliei. planeta moarta. dintre care §ase mii de kilomelrl patrafi erau suprafata insulei principale. „Insulele De/Ol larii“. acestea au primit mai tarziu numele nenoroeosiilw marinar.128 Intre inger fifia r a 1776-1780) pulverizand literalmente continental. totalizand supli mii de kilometri patrati. iar acest pionier al lumii australe se bm ii ra de privilegiul de a fi debarcat. Se va spune ca nu era totul pierdut. Se cAlw tau „martieni“ cu anticipatie.i ? | de variata ca a noastra. fara a mai vorbi de multimea de m sule mai mari sau mai mici. Numite la inceput. si ca de obicei. in bine . intre proiectul imagmm Si realitate era o prapastie adanca. o deosebire ce pouta II asemuita cu aceea dintre planeta Marte din secolul al XIX-K n brazdata de canale si populata cu martieni foarte evolua^i.iii Antarctica si Australia. o lume la fel de complex. In timpul celei de-a doua calatorii. singura lume completa. de fapt. Totusi. Essomeric §i urmasii lui erau brazilieni fara stirea lor. o insula sau mai bine zis m l arhipelag (trei sute de insule sau insulite.pierduta . A§a era drept.de a ne confrunta. „insula Kerguelen" ramane sin gura de o oarecare importanta care ocupa. deoarece Kerguelen facuse tot e o «| statuse in puteri. Din uriasul continent visat ramaneau totusi doua teritorii destul de insemn. locul unui continent fictiv. cu climat subpu lar).

Imn1 urea sa dovedeasca tocmai contrariul. Or. orase §i porturi infloritoare. Si custa speranta intru catva nebuneasca explica aparitia ii lunga supravietuire a lumii australe. Sub bagheta magica a imaginarului. insulele. dintr-odata. civi| | mir rafinata. rezistenta sa la maimnar de lovituri si esecuri succesive. Capitanul Cook a spulberat Mnul. se dezvolta §i se ftxa in minIf i namcnilor. o puzderie de insule in spatiul albastru al Pacificului. evidentiind ppmitatea acestuia de a ignora fara complexe realitatea |N tl|iiibila §i dovezile experientei. . Nimic nujustifica afirma| | ii pnemptorie a unei alte lumi.isc. 1 1=1 1 11 I ii /laradis exotic si erotic i imtinentul austral nu mai exista.Degenerat ori perfecfionat? 129 In inu. Fantasmele de la Polul Sud aveau sa se ii istcasca pe taramuri mai primitoare. lluvii maiestuoase. (mii ^ negurile conturau o lume desavar§ita: campii rollnniv. dar nu 1 a strivit. \ ventura australa ramane unui dintre capitolele cele mai (ilim dc invataminte din istoria imaginarului. sfaramani 'a . dar utopia insulara se con•Iid. cu fiinte ca H ei si totodata de alta esenta. Pentru ca fantasmem i pot fi ucise. ceea ce nu punea profllK \dcoarece ideologia vremii era deopotriva in cautare ipi-cii diferite. Nefiind pregatite sa adaposteasca lr specii ori societati complexe cu o istorie exemplara. Trebuia redefmit proiectul. natii si imperii. dar aruncase. iar omenirea se trezea mai saraca. in mod paraili d pc masura ce numarul dovezilor contrare crestea. . Legile obi§nuite ale timpului si spatiului sunt putincioase in fata materiei lor subtile si indestructibile. sub un cer asemanator si totusi diferit. Until so spulbera. * n i iiicntul austral se consolida. simetrice cu lumea noasdin clipa in care explorarea a ajuns in emisfera sudica. i iit.il utopie continental murise. de modele culturale evoluate §i de modei idiurale ante-istorice. lata ca.

Pentru ca nu-§i mai manca semenii. Filozofia tree#!* inaintea biologiei. de arhipelagurile grupalc H i interiorul triunghiului polinezian delimitat de insulele Hawnlj 1 la nord. polinezienii ilustrau staivd insa$i de natura. insula Taluli Mitul polinezian a fost. Datorita absentei lui. Noua-Zeelanda la sud-vest §i Insula Pastelui la | In centru se afla cea mai celebra dintre toate. ulll* I mii descindeau direct din Discursul asupra inegalitilfii Rousseau era prezent in ambele cazuri. Huronul lui Voltaire. teologii si pelerinii Evului Mediu. Dm A australienii vizitati de Robertson oglindeau posibilitatea u n <> 1 intoarceri „post-istorice“ la natura. cel pu(in III 1 Tahiti. Insulele din Pacific §i-au insusit imaginea de mult cri . Socielnli'U | preistorica pe care o construise Rousseau. Primii aplicau Contractul social. inainte de toate. Salbaticul cel bun umbrea omul parox n | lui Maupertuis si omul-animal al lui Restif de la Bretonng Bunul salbatic a fost un tovara§ credincios pentru filo/nlll secolului al XVIII-lea. constatata totusi in Noua Zeelandii si in Hawaii. bunul salbatic devenea cu adevarat bun. in care domih'iiil | egalitatea §i sanatatea fizica si morala. un mit tahitian. ('mu balismul fuscse intotdeauna o problema pentru aparatorii lm nului salbatic american. evident. de fapt.130 Intre inger f i fiara insulele exotice au oferit decorul visat al utopiilor paradix.iacy raiuri secularizate. I ) t > corul exotic al unei frumuseti incontestabile a avut o coiM tributie masiva la instaurarea utopiei. tabloul fin fl acum desavar§it. Era vorba. filo/nHli §i calatorii nu pareau mai putin ispititi decat inainta§ii lor. de o cautare pe care Liimi nile o adaptasera gusturilor vremii. . conform criteriilor Ratiunii. dadea lectii de bun-sim| linej elite occidentale care il pierduse in mare masura. a reprezentat un alt element hotarator. a antropofagiei. propunea o alt ft gatoare replica rationalists a Paradisului pierdut. pentru ca nu fusesera corupti de o evolu|ii istorica divergenta. Inexistenta.iit lizata a bunului salbatic american si chiar au izbutit s-o imlm natateasca. infadsat in roiim nul filozofic L ’Ingenu (1767).

Faptul ca bunul salbatic se imiiluna. ori de compatriotul “ in I a Perouse. alaturi de Bougainville. Foarte cult pentru un mariftiii poate chiar prea cult. Cel care mlm ill prima calatorie in jurul lumii in numele Frantei a fost.la lui Bougainville. Paradisul iihirizat urma totusi sa se deosebeasca de Raiul biblic... utopie insulara. inn adevar. dar . u l utopie a fost considerabil.Degenerat ori perfectionat? 131 \ lt motiv fundamental al acestei optiuni geografice era.u ianta polineziana nu mai aparea corul ingerilor. cu uria§ul patagonez lm lin ea decat sa intareasca presupusa alteritate din marile 11 1 . Iiii.ultat consolidat de prezenta.. libertina §i filozofica. in proiectul lui Commerson. in schimb. blanzi li in. dar nu §i-a dat seama de insemnatatea filozofica a ili i operirii sale. nici de oamenii de lume.i argumente suficiente pentru ca Paradisul secularizat m I I uminilor sa-§i afle locul in Polinezia §i in special in T aItin I’nradisul presupunea o societate egalitara si fericita.. 1768. Spre deose••in tic cnglezii Wallis si mai ales Cook. frumusetea locuitorilor. ca melanezienii.cnparat virtuoasa. care §tia de la lm . a nestricati de societate. in anul urmator.. ’ Javigatorul englez Samuel Wallis a dat peste insula Tahiti In I /(>7.oliit nici de filozofi. M . Din fericire. I' si lilozofia. buni. ii placeau deopotriva marea. Din cele trei ingrediente s-a nascut utopia idlniiana. un personaj curios. oameni care iM/ h i' ca ar masura opt-noua picioare inaltime. > im i i inn am remarcat. | limn alt „spirit iluminist“ in persoana lui Philibert de Comiiii ison (1727-1773). mai ales ca nu i'i mi negri. frega| m/ / lioudeuse si nava de transport L ’Etoile. In ■ . aflate sub coiMin. Notiunile de pacat §i de virtute ivite tlm ipocrizia societatilor civilizate nu erau agreate in mod (it '. Kc/. put ce cauta: „o noua randuiala a lucrurilor. ci mai I tnhiul placerile trupe§ti. saloan . papua§ii si australienii. au ancorat in acela§i loc. naturalistul expeditiei. -iiliatul geografic al expeditiei sale a fostnul. Bougainville n-a facut nici o descoperire.

. de dans. care a fktil parte din cea de-a doua expeditie a lui Cook. ori canta la fluier. a redat pe si iiit cum anume isi petreceau tahitienii timpul. „Tahitienii“. furtul. uneori se practicau sacrl ficii umane. Naturalistul german Johann Reinhold Forster. care sunt de-ajuns pentru omul apropiat de starea de natura. scrie Bougainville in jumal. Grijile de capetenie ale polinezienilor pareau a fi din gostea §i. singurul lucru in care.132 Intre inger fifia ra sudului. unde se odihnesc la umbra until copac. n Din punctul de vedere al tahitienilor. preotii alcatuiau o clasa importanta. La primul punct. viata europemliM parea un §ir lung de fleacuri. dupa mine... nici de ceremonii an * cunse: totul se petrece in vazul lumii si nu se poate zugi . de muzica.“ . apoi isi reiau treburile casnice. crede cu adevarat acest popor. Mananca de pranz. care II readuce pe om la conditia dinainte de pacat. i§i pelivt dimineata lucrand ori plimbandu-se. De aceasta data urmau sa gaseasca ceva deosclni foarte deosebit.“ Sa fii liber §i fericit laid sa te omori cu munca. ale carei suspine sunt singurul dar plA cut pentru Dumnezeul lor. pana se face cald. centrat pe starea de natura §i pe toate placerile ce da mh din ea. sau asculta ciripitul pasft rilor. merg sa se spele la rau ori la fantana. aptil se retrag in locuintele lor. „In viata tutuior insularilor domneste uniformitatea fericirii: se trezesc oriulA cu soarele. Societatea reala a polinezienilor era putemic ierarhizain. iata ceva foarte ademenitor. muncesc putin. de conversant1 precum §i de dragoste. constata Bougainvd le. Aceste lucruri nu se regasesc in mitul pollin' zian. Fiecare placere este o sarbaInu­ re pentru multime. i§i tree vremea netezindu-si parul ori ungandu-l i il uleiuri parfiimate. o goana necontenita §i chinul* toare de la na§tere si pana la moarte. se bucurn iU toate placerile societatii.. „avand dm arte cunostinte elementare. „nu se poate vorbi nici de taine.iv i bucuria acestui popor atunci cand ia parte la placerile utu i perechi inlantuite.

promiscuitatea era socotita Hliliniilica. in fruntea ceremoniei.“ No(ii erau deosebit de intelegatori. de asemenea. Numai furtul •ii H. La negri. bineinteles.1 1 1 1 1 . Latura libertiiiii .into „libertina“ daruia placeri libertinilor din Occident. erau implinite. dar cu toate ca era taliin .Degenerat ori perfectionat? 133 lubirea-spectacol 1 a impresionat pe Cook. Diviziunea liiiim ii liinctiona de minune: in vreme ce doamnele se ocu| ti> ii tic marinari. Printre privitori se aflau mai multe fey i< i<i tic rang inalt. ( tmslatarea suplimentara este ca localnicii credeau cu adeV^ihi numai in dragoste! Aspectul anticre§tin al libertinajulin I'. asteptarile europenilor....isea la tahitieni un argument temeinic: religia inlocuita in t iillul dragostei. Inn tin fel sau altul. La Perouse a avut parte de a$a ceva in Insula . A | nliulca imaginatia. barbatii lor adunau tot ceea ce se putea Ii. in observatiile ulterioare se vorbe^te th pic un vag sentiment religios. dar la polinezieni devenea sublima. porta. filozofi sau Iii" mi. pe seama nou-venitilor. fiindea ii dadea fetei sfaturi i n| nivire la ceea ce trebuia sa faca.. potrivit cu deismul filozofilor ilumini§ti.i“ (La Perouse). tin lumi bun. care a re|i. unele amanunte: „Un tanar de vreo §ase picioare $i o liiiii tie vreo unsprezece-doisprezece ani au adus jertfe pe nliiii ill lui Venus. sub ochii mai multor oameni de-ai no$tri ii iii unui mare numar de localnici...i lata nu parea sa aiba nevoie de ele.i ulopiei corespundea asteptarii descoperitorilor si a celor un * iscultau si citeau intamplarile prin care trecusera.i lor rusinoasa.. aceasta aflandu-se. O so. Era practicat pe scam Imga si.mlian nu pare sa aiba asupra vreunei femei puterea unui )H i daca este un bun al fiecaruia. „Este limpede ca nici . ■ li Inpi. ceea ce era.. I Ibertatea sexuala. ca Oberea (regina).. combinata cu caracterul public al jocurilor amoroase. fara a parea ca socotesc InI■ i.i oarecum armonia de ansamblu.. se arata nespus de marimhii» > . ori filozofi-libertini. de care vizitatorii au avut parte din t* 1 if.

Inseamna sa u l un lucru aflat in proprietatea altcuiva. care ofera §i daruieste cu marinimie l« H ceea ce vede ca este dorit. decat un act de ci In tate fireasca. erau despm titi de privitori doar printr-o bucata de panza din partea In cului' iar in timp ce femeile ne atatau. Mitul polinezian reprezinta unui dintre cele mai izbitoitr# cazuri de transfigurare a unei comunitati reale intr-una utopl ca dupa regulile alteritatii radicale. poate ca este chiar mai frumos. csl# doar convenit.nm fizic cu europeanul.“ Lucru fara indoiala. unii dintre ei no M l aratat chiar ce placeri ne puteau darui femeile. Sa vedem ce spune in aceasta pH vinta Commerson: „N-am sa-i parasesc pe dragii de tahilicnl inainte de a-i fi spalat de rusinea care li s-a facut atunci ciiutl au fost socotiti hoti. n-a cunoscut niciodata acest dii pi exclusiv! Asadar. Polinezianul seaiii. or>ceea ce este convenit nu inseamna ca csle in mod obligator'u recunoscut §i acceptat. polinezifull pareau sa se inspire dintr-un adagiu bine-cunoscut: „Propi" tatea inseamna furt-“ Sa fUri insemna sa repari o nedreptul# Si sa te intorci la egalitatea initiala a sanselor.. Tahitianul c.u A . Este adevarat ca ne-au furat o mul(inn> de lucruri cu o indemanare care i-ar face cinste celui nmi iscusit hotdin Paris. dar merita oare numai pentru atat nunu' le de ho|i? Sa vedem ce inseamna furtul.m nu are nimic al lui. enervant pentru un marinar. dar foi 1 1 hi sa de civilizatie este inversul civilizatiei europene. faptul ca a luat un lucru care i-a stamil curiozitatea nu este. ni se furau paliu nln de pe cap §i batistele din buzunar. dar tin inteles pentru un filozof. doar d.-“ Proudhonieni cu anticipate.Infati?area multora dintre aceste femei era plaru ta-isi daruiau riurii tuturor eelor care le puteau rasplati cum va Indienii ne indemnau sa le primim.. ca i s-a Im tl un lucru asupra caruia avea un drept de proprietate prestiil h lit dar oare acest drept se afla in natura? Nicidecum. asa ca acest altcim' va trebuie sa faca plangere cum ca a fost furat. dupa parerea lui..j 24 Intre inger fifia r a Pastelui.

Degenerat ori perfecfionat? * lm n i.. iar tu ne-ai afa*at m i .‘ Nell indin stare sa ofere un model aplicabil. ^ar hi \ ciul sa trezesti in ele pomiri necunoscute. ut'ma li ini n . care adresa tranced or H i i i . exoti^e ■ htliec ale oamenilor din secolul Luminilor. ula filozofica: „Nu facem decat sa ne supunem insttnc" I i i I i i i i urat al naturii. ai impartit cu noi aceasta cinste.1 hi cc deosebire dintre al tau $i al meu.. totul este al tuturor.i . sunt caracteristici peiltru m' inpa cc preceda evolutia istorica propriu-zisa. v-ati sugrumat pentru ele. s-au intors la noi nlan" in..' in mod inevitabil in jocul civilizatiilor.M ca europeana nu este opusul unei societati norm^e’ m/ in care Omul diferit ar fi mai curand europeanul d^cat '1 ir/. 11 111 E . nr lire§ti. i ii sangele vostru... inca verde in ciuda celor nouazeci de ani trec^t1 * ilMihol al vitalitatii unui popor tanar. In Suplimentul la Calatoria lui Bou~ tfiinville (1772). Aici.ilc salbaticilor.. care se deschidea in fata europenilor. lor civilizati in punctul de pomire. Diderot aducea pe scena un batran plii1de ■ I militate.. Au incept sa ii unisca. InSu^ e' milepartate materializau fantasmele filozofice. Evidentiind calitatile fizice si fll°" full' . Suntem liberi. Fiicele §i feme^e tmi ne sunt ale tuturor..ianul! Lipsa proprietatii private si raporturile inter' . societa~ | M pol meziana. si iata ca tu ai in£ro' H ill in pamantul nostru numele sclaviei ce ne a§teapta. facea implicit o critica a falselor v ^ 0™ piimpene si a sistemului occidental in general.. iar tu ai incercat sa §tergi asta din su" lit iflc noastre. §i chiar ^ ra » 't piopuna o metodologie a intoarcerii. Polineziflnuj s»lo nmul „esential“. sugera anutmte mlii(i i vrednice de luat in seama..salbatica“ a istoriei. In schimb.. ca de pilda abolirea Pro* ii ia(ii private ori a moralei familiale traditionale. Se stia prea bine ca nu se punea problema intoarceriioa" . in vreme ce ceilalti apar ca fiind f1 1 3 1 m1 1sau mai putin deformati de evolutiile ulterioare. inclusiv intre sexe... abandor>an" •In fi puritatea originara. Polinezia ut0" li a a ocupat totusi un loc important in imaginarul occi<ien' il pentru ca oglindea fundamentarea teoriilor cu privife 'a fi ip.

Rcslll il* la Brctonne ducea doar o batalie de ariergarda. Cu privire la acest subiect dispunem de doua ghiduri cxcfl lente: Convorbiri asuprapluralitafii lumilor (Entretiens \ n f > la pluralite des mondes). italiana. franceza §i germana).i in tusi mai rezonabil §i mai profitabil ca principalul „teren do vl* natoare“ sa fie amenajat ceva mai departe.i lui Fontenelle a fost un bestseller.n u . Cu a sa „descoperire australa“ din 1781.iii editii franceze. Eclipsnl oarecum de Fontenelle. de altfel. se cam banuia tie i iti va timp. ceea ce. iar filozoliluf g noua utopie. una dintre cele mai iullu ente lucrari de popularizare. totusi cat de modeste fa^a de alterita{ilc iiutf ginate de Maupertuis §i de autorul Descoperirii auslnilM Spatiul terestru se ingusta §i se banaliza.mhil continent austral. Insulcli-1'* cificului au oferit calatorilor peisaje de vis. aparuta in 1698.ill fel nu contravenea deloc principiilor ei continuarea cfluliOll Oamenilor diferi(i chiar pe propria noastra planeta.iiv. Singurul lucru < ramanea era sa se priveasca mai atent spre cer.136 Intre inger fifia r a Amenajarea sistemului solar Imediat dupa 1770 devenise evidenta inexistenta m. I)c . acoperind tot secolul al XVI11 l< « §i chiar prima jumatate a secolului al XlX-lea (nenumai. engleza. mai multe editii engleze §i germane. lasand generatiilor ulterioare misiuncit < 1 ? a aprofunda subiectul. Caricr* acestor doua carti ofera masura recent aparutului interes pen . lucrare postuma a marelui fizician §i astronom olamlttf Christiaan Huygens (1629-1695). tradui oil in suedeza. Amhe le au cunoscut o ampla difuzare in secolul Luminilor. publicate in 1686 de scriitorul fr. C. Venise v i c i i m migratiei spre planete. Ratiunea a facut tot ce depindon < \ * ea pentru a organiza exodul cat mai bine cu putin^a. daneza. p. poloneza §i greaca). $i Cosmothm ros.in < Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757). Epoca Lunjimldf a deschis drumul. Huygens a avut si el un succes iu > m bil (versiuni in latina.

i o mai curand roasa de locuitorii ei decat lipsita de D ili hi.Ira... interlocutoarea sa..iiiurn. d’Holbach reia aceasta i.“ I >upa ce i-a instalat pe selenieni. dc Kepler): „Cine §tie daca locuitorii Lunii. . I ii 1 ( in sul lui Fontenelle pare cat se poate de echilibrat.. viziteaza una dupa alta planetele cunoscute ale sisit 1 ui solar. Luna incepuse sa sufere din pricina inhii .i. in functie de distan|a. „Se pare ca diferenfele cresc pe masura ce ne inde| imlam. incomoil. Oare locuitorii lor ne seamana? Mai mult hi mai putin. impreuna cu tu n>hiza. Fontenelle... chiar §i „lunile“ lm lupiter si Saturn. Din pacate.. 1mat extrem.. H imut explica unei marchize. sensul |min'iitelor in favoarea sau in defavoarea posibilitatii planeH.. i| r. nu se refugiaza in adancul unor ...liiiide !?i pentru un om diferit care inclina din ce in ce t (null sa devina „extraterestru“. puturi? Poate ca nici nu locuiesc in alta parte. acolo in .l.Degenerat ori perfecfionat? 137 i |. Un intreg popor se afla intr-o ase.iii ilc un soare prea arzator. .( Iiiar daca Luna n-ar fi decat o ingramadire de stand.“ In Sistemul naturii (1770). Fontenelle i§i asuma Mi ill dc a formula o lege ispititoare.“ Un om diferit mancator de pietre: calatoria se anuninirii-santa. El inclina insa spre o asemenea posibi liJj. care prelungeste in Spa­ in 1 osinic cercurile de alteritate imaginate de antici la scara i... ... atunci cat de mare poate fi diferenta intre un lo■ mlor al planetei noastre si un locuitor de pe Saturn sau 1 11111 1 1 . a§a incat oricine ar vedea un locuitor de pe Luna alahni dc unui de pe Pamant §i-ar da seama ca apartin unor lumi nun apropiate decat un locuitor de pe Pamant §i unui de pe '. rcunind spatiul terestru §i spatial planetar intr-un sini'ui |oc de alteritati: „Daca laponul se deosebe^te atat de mult ilc hotentot. Toate trebuie sa fie locuite. cscavatie. unstruiesc ora$ele.. . ceea ce 1 a indemnat pe francez sa dezMlli un sistem complex de locuinte subterane (imaginate mai hi. §i de la un put la altul sunt drumuri subtefN iio prin care popoarele comunica intre ele.' a II locuite.. if.

ise. Astfel. Marte. picioare. Foarte semnificativ. Enciclopedia a ivtinut tocmai „pluralitatea lumilor“. a§adar. cel mult. textul oferit de Enciclopedie pen tru a explica termenul Problema: „0 propozi{ie care pare n fi nici absolut adevarata. demonstreaza interesul considerabil stamit de aceasta ipoteza.138 intre inger si fiara Venus?“ Cu cat este mai mare distanta. sau o singura mare familie umu na (Huygens). Africa. sunt tot atatea Spre deosebire de Fontenelle. i$i construiesc c. cu atat mai nmt« * 1 diferenta. epuizata.“ Au maini.“ Faptul ca dintre toate problemele imaginabile. existenta unor creaturi alcatuite din alta malcrifl Altminteri cum sa traie§ti fara atmosfera ?i fara apa? Un ihccpll nu prea promitator pentru extratere§trii. Mai intai. secolul al XVIII-lea a continuat „cerccln rea“. Luna. fac corner^. alegerea: sau o infinitate de familii mai mult sau iim i putin umane (Fontenelle). nici absolut falsa. pe Luna.probubil dupa moda olandeza de la 1700 -. aveau sa rezistc ontf planetele scepticismului §tiintific al marelui astronom ’ In mod curios. Huygens se exprima cu intreaga autoritate conlorl ta de stiinta. Huygens lasa complel la o parte metoda gtiintifica. se razboiesc §i incheie pace Maupertuis se a§tepta sa vada lucruri mai ie§ite din comiin printre oamenii sai blano§i din Pacific decat Huygens in nn( locul unor satumieni cu aerul lor de „pseudo-olandezi“.. ci locuite de oameni ca §i noi . nu accepta ca Luna sa fie locuihlltj conditiile constatate pe satelitul nostru ar permite eveniiml. altminteri la co rtf servi? §i nu doar locuite. nu prea diferiti: „Oamenii care populeaza phiiio tele au ratiunea. spiritul §i corpul de aceiasi fel cu cei i .. stelele.m locuiesc Pamantul. se imbraca . se vede. traiesc in societate. odata pomit in spatiu. este o problema de a §ti daca Luna $i planetele sunt locuite de fiin te care sa fie in oarecare masura asemanatoare noua. planetele trebuie sa fie locuite. IM spune el. lain.m in orice caz. .. om de spirit mai mull d « <M savant. Pe aceste baze.

Degenerat ori perfecfionat? 139 j In mod evident. . printre ele. Ratiunea iu tiii i si puna inevitabila intrebare: mai este sau nu mai le le/onabil sa ne incredem in seleniti? Unele persoane ilnlc au raspuns „nu“. acordul era insa aproape (In|ilm in privintaplanetelor. Hieronymus Schroter II ' r> 1816)..ii dc seama astronom al timpului sau.. o autorint. Altele. Huygens. in materie. Pe Marte.lera.. si-a flit i" luirtie concluziile. cel putin teoretic. mI ni. gravitand in jurul stelelor.i c|. I n ill astronom binecunoscut. obtinand altitudini •ii | >. iIm i i. nu mai putin rezonabile.. calotele polait m i lost observate de Jean-Dominique Cassini (1625-1712) | i '. An fost luate in considerare.liuliate in detaliu de Herschel care a constatat asemanarea l"i c u calotele polare terestre.. Luna avea toate §ansele de a poseda nu numai o |dm>'. sustinea la randu-i existenta atmosferei lunaif n ora§elor locuite de seleniti. I inert Luna punea o problema. publicat in 1755 I llh’cmeinen Naturgeschichte und Theorie des Himmels). dar §i canale §i orase („circuflli" Itinare fiind de fapt orase). atmosfera aproape nu i se mai zarea.. Tot Herschel a identificat o nlmosfera martiana suficient de densa §i a ajuns la conclu#ln ca „analogia dintre Marte si Pamant este cu siguranta i cu mai evidenta printre toate planetele sistemului solar“. $i celelalte nlKicme planetare. au raspuns tin I'rintre cei din urma. paduri §i animale. In tratatul sau • ii pi ivire la istoria naturala §i teoria cerului. Cateva decenii mai tarziu. locuitori. Astronomul itiilimi l-rancesco Bianchini (1662-1729) a descoperit in 11 '(< 1 727 „marile“ venusiene. de dimensiuni probabil mult . Marile i ■ §VM |ionisera. cu alte cuvinte. Immanuel Kant (1724— 1804) considera ca viata se raspandea . Luna era in pierdere de viteza. acestea apareau descrise in terppm care le apropiau tot mai mult de Pamant.iiiuzeci §i trei de mii de metri. i decat cele terestre. pe care a evitat totusi sa le publice. William Herschel (1738-1822). Pe la 1780. fc i Intiler a masurat muntii de pe Venus.

originulul personaj ar fi pregatit o comunicare la Societatea regain It) | •if mstinea ca Soarele e locuit. fie ideologice dominau ■ nil . ConsideraI) H i' it-ligioase. chiar de teologie. locuit. in ce 1 ■ H vt'iylc. Maupertuis.t■ . foarte preocupata sa organizeze . probabil. fie In p t. I m uitorii planetelor depuneau marturie. scrisa in 1793. sau antireligioase.acestia din urma beneficiind de o clinti constants §i de lumina neintrerupta.. „care am fi mm ill miti. umplea generos cu locuitori intregul univers.. credea ca a ga­ in in oclelalte lumi argumentul decisiv impotriva Bibliei. in aceastfl lit crare. separat §i protejat printr-un strat de non . Compatriotul sau Edward Nares M lii exact contrariul: intr-o lucrare publicata in 1801. acplnl i iizand tocmai pe imaginare. 1761). m s til f r a n c e z . i ii. trul zilei era asemenea celorlalte planete.. demonstra ca Soarele ar fi alcatuit dinli mii nucleu solid. in ciuda aparentelor. ^1 pu(in a§a cum il vedeau cre^tinii.i ( i i l c a s t r o n o m i c e i n v o c a t e ( d l 'i " p re c u m c e le v i z a n d a lti- i n m n tilo r v e n u s ie n i s a u d e n s ita te a a tm o s fe r e i m a r tie - ■ i mu aparente in^elatoare. in lucrarea sa The Age tffH > iison.sotlfM cosmologice (Kosmologischen Briefe. I 'ji sa1 marcheze cu amprenta umana. in t. cu zece ani inainte do 4 = deveni director al Observatorului din Berlin. Nu I * . in cazul din urma. Inutilitatea sau risipa M m(uiioim conforme cu bunul-simt al Creatorului sau al na. opta pentru a doua varianta. ft Si tot atunci. Ceea ce parea unora pura evident ■ mi 1putin ipoteza §tiintifica era pentru altii semn cert 1 ■ iii'l'imie.rrvatia §tiintifica. Principiul I'i. ■ M i v . c o n c lu z iile p ro c la m a te in n u m e le ^ tiin te i ?i al M in im m i fa c e a u d e c a t s a re ia a r g u m e n te m a i tr a d itio n a le . propuseso m i model solar cu totul terestru: pamant. unde vorba de o intalnire §i chiar de o posibila ciocnire cu I'i mantul.. Herschel relua ideile lui Johann I lnl Bode (1747-1826) care.. locuitori . milt oricand sa vaneze oameni diferiti.. A§adar. §i. Imaginile vagi care puteau ■ H i' 'i vale se pretau tuturor interpretarilor imaginable. munti. autorul Scri. Ina* cometele. Intr-un text pn blicat in 1795. compusa in 1742. Justhia §i astronomia se ■•Inti pc cai diferite. ni dccat sa proiecteze in spatiu controversele religioase ale jit ilondei revolutionare. indiferent unde iji a m sugerase deja o asemenea posibilitate in Scrisoarea clcsfM cometa (Lettre sur la comete). astronomii Hh h i miilitionati de ideologie. s u p r e m a im p lin ir e a u n e i n a tu r i r e m o p o tr iv it e x ig e n te lo r s p ir itu lu i. ( iroarea de vid sau de materie informa pare sa caracten /i mcntalitatea vremii. Acest anglo-american il*t i ( astigat de ideile Revolutiei Franceze. atnm 1 sfera.ml < Cum ne-am privi unii pe atyii?“ Ce e prea mult strica! Om de §tiinta responsabil. Fara sa-si dea seama. se intreba el.. Avocatul a pledat invM 1 cand presupusa nebunie a acuzatului. suprafata incandescenta. mludinii“ functiona din plin: fiecare corp ceresc. .. care au fost marea lui obsesie. I In schel respingea categoric posibilitatea locuirii cometclnfi Se multumea in aceasta privinta cu Soarele. Este epoca grarflM ilu i . in 1776. apa. intr-adevar. pe imaginar. Thomas Paine (1737-1809) oferea B lli'Hcre intre religia cre§tina §i pluralitatea lumilor. la alegere. noi sau locuitorii pe care cometa i-ar azvarli pe Pam.140 Intre inger si fiara Degenerat ori perfecfionat? 141 la infinit §i era din ce in ce mai perfectionata §i mai *p|fl tualizata pe masura indepartarii ei de centrul Univert^H Ramanea doar sa se stabileasca punctul central al aii'm iDi blului cosmic pentru a se calcula matematic locul flofl ruia pe scara universala a fiintelor! O contribute interesanta a fost adusa de savantul gcrntfl Johann Heinrich Lambert (1728-1777). i$i 111. fiecai| t|'H im trebuia sa serveasca la ceva.1 . M n n / a n d in a c e la § i t i m p i d e o lo g iil o r $i u t o p ii lo r d i n e p o c a .1 . in fa­ it ii alotputemiciei divine sau a inexistentei lui Dumnezeu. un anume doctor Elliot a fost judecat pen tru a fi atentat la viata unei doamne..1 . in consei'IlM ta.

al 16-lea (Relation du monde de Men ini< )|1 si al 17-lea §i al 1 8-lea. Frumusetea. o singurfl cm t ducere. $i. foarte conventionale. gumltl celebrul mistic suedez Emanuel Swedenborg (1688 I77|jfl care reproduce. Cel putin pe planete. o singura limba. cu romanul cosmic serfs de Marie-A m m de Roumier. Textele nlilN . o soi u *| | § 1 conversatii oculte cu spiritele locuitorilor de pe alte taramml Au gasit poate o formula desavarsita de societate §i de kim h* nizare politica. care nu 1ar fi contrariat d# fel pe Lavater. prin Cristos. un teren de allfd i »t se poate de „terestru“. in Arcana coelestia (1749-1756). mai nit1 *. Disputelor filozofice li se adauga seductia Utopiei.. Calatorii pe planete Nu e deloc u§or sa-i descrii pe locuitorii de „dincolo“. A!si7H)|l in colturi indepartate §i foarte adesea pe insule. ambele ilustrand acela$i unit adevar universal. sau georgmH ori polinezian.. cntl* I sacrat calatoriei lunare a lui Lucian din Samosata §i scrinl | lor lui Cyrano. Gravurile care insotesc textele nu prezinlfl ut mic insolit. 39 volume. a tuturor otNtti turilor inteligente din univers. Amsterdam. Utopia nu pea deja sa sondeze terenul planetelor. Nici vorba de a alege intre cim tinism si pluralitatea lumilor. era aceeasi in tot sistemul solar.142 Intre inger fi fiara exprima convingerea mantuirii. visa omul politic englez Bolinghrolfl (1678-1751) in ale sale Philosophical Works: o si nputA comunitate la scara planetara. s-ar fi putut imagina oric# ] Privim insa chipuri obi§nuite. una ilitt tre tendintele cele mai pronuntate ale secolului al XVIII IH I Aceasta epoca a fost varsta de aur a genului utopie. Ei ne sunt probabil superiori. in marea colectie de Calatorii imaging re ( Voyages imaginaires. de tip european. 1787— 1 7 X 0 )^ | patru volume cuprind spatiul extraterestru: al 13-lea. him ginile propuse de desenatori sunt destul de rare.

a umanitatilor id i. extrateregtrii lui Vollif. marile. este aceea de a dormi cateva It l otul e sanatos si armonios.1 t 1 111 .miana. se reduce la i tin^ur stat. asta e tot. Mai mici. in care apropierea asiiiti . planetele erau chemate sa liilinic/e la proiectul moral. pare-se. Dialogul Pamant-spafiu presupunea interlocutori m l ii 1 sa ne inteleaga §i sa se faca intele§i. de§i miniaturizat pentru a corespunde piii'iisiunii planetei: „muntii. N t r. Proiectul biolohinianea limitat la Pamant. O explicate ar putea fi repulsia in I>. scriitorii par i llmorati decat savantii. cu ajunl uripilor artificiale.i lumea aceasta mica stapaneste arta zborului. Peisajul filt i!>solut terestra. D V t mst sa se lanseze in spa^iul cosmic. liHdege. Nu tot a§a vedea lucrarile autorul llii'iuiii al Relatarii din lumea lui Mercur (Relation du Mini/' < /< ’ Mercure). Mercur.i(ie continua domne^te pe planeta.ne. Npie deosebire de micii mercurieni. condus de un singur suveran. dar de o incredibila vitalitate. ar§i de focul soarelui •i ll| i'< i(i de inteligenta. mai ostila decat planetele.Degenerat ori perfecfionat? 143 dint o idee mai indraznete decat desenele. Fontenelle hii'iiiii Mercurieni mici de statura. intr-a\ fli.lata in epoca fata de mon§tri. Cine cauta oameni salbatici. verii nogtri mercurieni. Dar cauza sta mai ales lm i> (i. 1 . Armonioasa este §i organizarea politilipsita de diviziunile §i conflictele terestre. Principiile formulate de Huygens hi puoritare pe planete. publicata in 1750.’ilei §i al vietii pare sa aiba efecte stimulante. Mit. O viata de om se prelunflr cateva secole. anil>It-si oamenii sunt mai mici ca la noi“. cel mai mic membra al ||li niiilui §i cel mai apropiat de Soare. Africa era mai im I>c si. Fidel legii distan|ei t nu. h itl> . t me sunt supu§i criminalii. hi i spre exemplificare. Nimeni nu doarme nici un moment.) enuntase §i proiectului sau biologic. Inclusiv in aer. arborii. descri§i in romanul sau filozofic Micromegas (1752). plantele.i utopica. filozofica sau teologica. „Iata de ce una dintre cele mai cumplite torturi.

venise timpul unei treccrl ■ revista complete. Apt ridicol pe langa el. insotitorul sau satumian face tij’iiin * | f pitic. pe urmele lui Swift. spatiul infiml | i^ft mitandu-i sa amplifice dupa voie acest principiu filo/nfl Si. cuprinzand sejimiil pe Luna. venit din lumea lui Sirius. editorul s-a gandit sa redacteze un rezumat do n pagina. unui dintre aceste savante personaje „ii privi il» sus pana jos pe cei doi locuitori cere§ti §i ii lamuri cA oi in §i§i. Uria§i la scara cosmica: u n principal. him bola e transparent^. Acest astju II ofera un bogat material pentru a-§i exersa curiozitatea. Voltaire brodt i*l pe tema relativitatii lucrurilor si valorilor. trebuia ceva curaj. dragostea pen* . tot la Maupertuis se gandea! Ajun$i p i* I'i mant. unde zice esentialul: „Milord Ceton. Dau in cele din urmft pr«|| un grup microscopic de filozofi. infati§eaza respcciuli(|| talie de opt leghe (aproape patruzeci de kilometri). Imperturbabil in fu(ii Ii nomenului. totul exista numai pentru om '*. cu mia sa de stanjeni (aproape doi kilometri). pentru omul de pe pamant. „sirianul“ §i satumianul abia de reu§esc sa dcscnM re o forma de viata inteligenta. mai ales. sa ia in ras pretentiile micilor intelepti d( | » Pamant. I se datoreaza cea dintai „saga“ astronomui| sapte volume publicate in 1765 sub titlul Calatoriile lordtihtf Ceton in cele $apte planete (Voyages de milord Ceton dmm les septplanetes). evident. Dupa investigaflile preliminare §i incursiunile efeclim ltde la Cyrano pana la Voltaire. Un periplu complet. sorii §i stelele lor.144 Intre inger fi fia ra apartin categoriei uriasilor. Nu nm l putin curaj ii trebuie insa §i cititorului pentru a parcm voluminoasa poveste. Con§tient se vede de dificultatile«A latoriei. Pentru asta. M u rie-Anne de Roumier (7-1771) a fost cu siguranja o I'em i* ie curajoasa. pe cele cinci planete cunoscute §i in Soare. II ne descrie caracterul frivol al lumii de acolo. se intelege. i§i incepe calatoriile sale cu Luna. lumile. educat prin grija unui duh protectoi ilw prim rang.

Degenerat ori perfecfionat?

145

lui re c nou $i comportamentul inconsecvent al locui1Ii * i .ii cstei planete care, dupa cum se §tie, se schimba fara M iii r Apoi trece pe Mercur, care nu ofera ochilor sai decat limit dc cetateni preocupati exclusiv de propriul interes ili uvcre. Venus, planeta mica, stralucitoare §i plina de foe, .u |ii mde decat persoane voluptuoase §i inclinate spre pla­ it iiinorul domneijte fara rival. Soarele, resedinta lui Apollo h m/el or, ne prezinta o lume de savanti. Marte anunfa linn, ueolo nu se vad decat eroi; pe aceasta planeta, calatil nostril ajunge sa se perfectioneze in arta militara. Noble■it uluce^te pe Jupiter; fiecare e preocupat doar de titluri, important §i de onorurile care ii sunt acordate. Saturn | in /m l;\varsta de aur, frumoasele vremuri ale patriarhilor; in fiistci lume domnesc o nobila simplitate, starea de inon(ii dragostea de adevar, ascultarea de legi §i legitimul IH 1datorat suveranilor. Este o lume care ar trebui sa serim ft de model tuturor celorlalte; din nefericire insa, nici ii nn i seamana.“ Mi toda doamnei de Roumier apartine arsenalului traditiotl ill omului diferit. Totul e ca la noi, mai putin una sau In dintre trasaturi - calitate sau defect - izolate §i amplilli nil I un fel de a experimenta diverse solutii morale §i tu inle care nu fac decat sa caricaturizeze inclinarile spiritun nman §i ale societa|ii din epoca. M.ii complex, desi limitat la o singura planeta, se dovede§Iiitncotul scriitorului german Carl IgnazGeiger(1756-1791), | ii H al unei calatorii pe Marte (Reise eines Erdbewohners ilcn Mars, 1790). Ridicandu-se cu balonul precum fratii IiMilnolfier cu cafiva ani inainte, dar ajungand mult mai de­ li le decat cei doi francezi, eroul descopera o planeta locuilf oameni cu infati§are intru totul terestra. El se informeaza ii in tvire la inovatiile tehnice §i la organizarea sociala §i poM it ,i a diverselor state martiene, pretext pentru a condamilrspotismul §i a lauda meritele unui sistem democratic
1 11 1

146

Intre inger fi fiara

asemanator celui american, in plus cu o nuanta „tahitiana data fiind libertatea comportamentelor sexuale. Ne putem intreba daca merita sa calatore§ti doar penlni atat. Ace$ti pionieri pregateau totusi inepuizabilul carn.i \ al biologic si social pe care aveau sa1 ofere planetele in sn u lui urmator.

De ce nu sub picioarele noastre?
Odata ce se privea spre cer in scopul „cazarii“ unor on meni mai mult sau mai putin diferiti, logic era, sau cel p n (l| | simetric, sa se ia in considerare §i lumea aflata „sub noi" Poate fi oare populat cu oameni diferiti interiorul Pamilil tului? Poate, evident, daca vrem, aceasta e prima regula n imaginarului. Oricum, principiul plenitudinii, cu alte cm in te refuzul de a accepta spatii „inutile“, funcfioneaza hi lei de bine si in favoarea unui spatiu subteran, unde trebuie in tu?i sa se petreaca ceva. Credintele tradifionale se imparteau intre cateva interpic tari: Terra, mama a vietii, principiu suprem de fecundiluii sau, dimpotriva, domeniu al mortii, taramul de dincolo sitiwii du-se in interior, cu drumuri de acces care asigurau Icgalunl dintre lumea celor vii §i lumea mortilor; un spatiu rezcrvat in cele din urma, mai ales potrivit doctrinei crestine, lulu nului ?i chinurilor sale, simbolizate prin focul ve§nic; ini Pamantul gazduia nenumarate fiinte fantastice - zane, clII pitici, uria^i, balauri - aflate prin caveme §i galerii suhl#« rane; in sfar§it, interiorul Pamantului putea ascunde alcaliinl §i peisaje binecunoscute: mari §i lacuri subterane sau o him* centrala luminata de un soare in miniatura, aceasta nil mil credin^a prezenta atat in folclorul francez, cat §i la indieiw nord-americani. Potrivit lui Seneca (4 i.Cr.-65 d.Cr), in lucrarea sa pi ivl< toare la „problemele naturii“ (Naturales Quaestiones), m

Degenerat ori perfecfionat?

147

* ' i miul Terrei este strabatut asemenea unui eorp uman de ■ i nr" !ji „artere“, canale pe care circula aerul §i apa; ar exisin nsadar, fluvii subterane si o mare ascunsa in profunzimile Nmantului, ca §i forme de via^a adaptate mediului respectiv. I(a(iunea, potrivit metodologiei deja constatate, a retinut ..... imagini traditionale, adaptandu-le exigentelor §tiintilli i l ocul central, de pilda, caracteristic fondului religios (i .im , ;i capatat §i un certificat $tiintific. Descartes (1596-1650) n I t ihniz (1646-1716) i-au garantat existenta. Putea fi de dlili-l combinat cu marile folclorice sau sistemul de canale lm oral de Seneca, stabilindu-se astfel o relatie mecanica inli» i i le doua elemente: focul §i apa. Acesta a fost obiectivul Him.ml de Athanasius Kircher in cartea sa Mundus subterrait. i/.(l 665). Modelul imaginat de iezuit seamana in egala H iu <m a cu un organism §i un mecanism. O re^ea complicate il. ■ .male, de vene §i de artere, de fluvii §i rauri de foe §i ili npa, strabate spatiul subteran, ie^ind in anumite locuri la «u | n ila(a. Pungi de foe alimenteaza eruptiile vulcanice. Apa • i" nla din exterior in interior, §i invers; e aspirata prin Ocea•inI Arctic la Polul Nord §i evacuata la Polul Sud. Alpii ■ iipna o mare subterana, din care izvorasc toate fluviile I iiiopci. Focul §i apa impreuna asigura functionarea ma§iim i. irslre. Interiorul Terrei este motorul planetei noastre. •ndida demonstrate, prefigurand stralucit spiritul LumiM ll'H . principiile unificatoare ale acestuia §i visurile sale me* * iin iste: marina terestra a lui Kircher anun(a, ceva mult mai t| n i larulos, ma§ina cu aburi a lui Watt! 1 ai ile lui Kircher corespund unei faze de tranzitie intre uiymea magica a lumii §i gandirea §tiintifica modema. • Iniinul Hailey (1656-1742), discipol al marelui Newton, reiy i nla deja stiinta modema in cea mai deplina manifestare mecanica newtoniana. Contributia lui bine-cunoscuta a h i .ini in calcularea orbitei cometei care ii poarta numele §i n ia ia prezis reintoarcerea in 1758. §i intr-adevar cometa
11

148

Intre inger fi fiara

a revenit, dovedind astfel impecabila functionare a unlvtN sului potrivit legilor matematice formulate de Newton. A diu|| problema rezolvata de Hailey - la capatul unei demon.iiii|H aparent la fel de riguroasa ca precedenta - a fost stun luff interna a Pamantului. Urmarind deplasarea polilor m agni?ltdj| savantul a ajuns la concluzia ca fenomenul nu se putea cH | lK fl ca decat prin existenta unei alte sfere aflate in interiorul < l»i rei terestre. Senzationala descoperire a fost comunicata in Ifitfj in renumita publicatie Philosophical Transactions v/ ihr Royal Society (si reluata intr-o noua comunicare in 1716). I > tu t* argumente suplimentare sustineau ipoteza unui Pamant j> o ||« dinauntru: functionarea tandemului Pamant-Luna presupuni # o planeta relativ usoara, asadar, „goala“ cel putin partial, i M altfel ar fi luat-o inaintea satelitului s ji 1 ar fi pierdut pe druM pe de alta parte, aurorele boreale, si in genere fenomentli luminoase ale atmosferei, pareau ca tasnesc din intern mil Pamantului. Hailey ezita intre o singura sfera interioara $i cateva, util intr-alta. Avansa, strict ca ipoteza, posibila existenta a in i cercuri concentrice sub scoarta terestra, corespunzatoaiv y| dimensiuni planetelor Venus, Marte si Mercur. Universul In terior devenea astfel un fel de replica a universului plancim dupa modelul bine-cunoscut al papusilor ruse§ti. Sfera cM e rioara, cea pe care stam noi, ar fi avut o grosime de vitH l cinci sute de mile (cam noua sute de kilometri); destul « I m solida, pana la urma. Sub ea s-ar fi aflat un spatiu liber, ItH j de circa cinci sute de mile, pana la suprafata dublului subU t ran al planetei Venus, si asa mai departe. Ce se intampla hi interior? Nu ramanea decat sa se apeleze la principiul, hi mare voga, al pluralitatii lumilor locuite. In ce1 privc .i* Hailey credea in existenta uneia sau mai multor lumi vil Pana la urma, de ce s-ar fi refuzat planetelor subterane - Mci cur, Marte si Venus - ceea ce se oferise cu atata genern/i tate prototipurilor lor cosmice?

Degenerat ori perfecfionat?

149

I mmarc matematician al Epocii Luminilor, Leonhard Eutui I /07 1783) s-a sim^it §i el atras de teoria Pamantului ul In cazul lui, un Pamant inca §i mai gol decat cel al lui lull* v. liindca nu mai prezenta decat o singura §i imensa ca...... doar centrul era ocupat de un nucleu incandescent, un [| N iH ‘ in miniatura care lumina spatiul interior spre folosul w u|iu.silor sai locuitori. John Leslie (1766-1832), fizician M i nuilcinatician scotian, a preluat acest sistem $i 1 a perfec| | m iiii imaginand nu unui, ci doi mici sori interiori; si, intocM l iinui astronom care (ine sa-si „semneze“ descoperirea, n « innrijit sa le dea nume, inspirate de mitologia subterana 1 ii a; i-a botezat, asadar, Pluton si Proserpina. In /,< • Territoire du vide. L ’Occident et le desir du rivage ■ |U N K ), Alain Corbin a remarcat o schimbare radicala de atiniilini'. mcepand din a doua jumatate a secolului al XVlI-lea, ■ ivln(ia cu marea, cu imensitatea spatiului oceanic. Teama, mii mica chiar, inspirate de universul acvatic, au inceput sa lase [L mul unor noi atitudini, de curiozitate, si chiar de dorinta. Mai ||(iiiiiii desigur si inca nelinistitoare, dupa cum dovedeste teal* >i tie comete in secolul al XVIII-lea, spatiul cosmic si spal•<1 tulitcran au profitat la randul lor de aceasta tendinta de :, ...... Flacarile cumplite ale Infemului si fiintele fan| m hi c s-au estompat in favoarea unor lumi mai mult sau mai |intin „nt)rmale“, prezentand un mediu poate diferit, dar nu ptipnrat ostil. La fel ca Oceanul, ca tarmurile indepartate sau ilitnelele, centrul Pamantului isi astepta exploratorii.

f

1

1

1

<iildtorii spre centrul Pamantului
I xploratorii stiintifici propusesera cateva modele: un PaH lA nt burete, sistem complex de caveme si galerii; mai multe (•flnmnturi, unui intr-altul; o vasta cavitate centrala luminata •li un soare sau chiar de doi. Scriitorii si utopi^tii n-aveau ili i il sa aleaga si sa imbogateasca tabloul.

iivAiw totusi. Acolo domne§te su(lit . in 1741. Chiar prea . Eficienta si armonia n-au cum rezulta It ' cali/are sau din uniformizare. In tara i liuDi noratii sunt extrem de respectati: li se apreciaza rabm i si stapanirea de sine.§i sunt refractari mu t . se succeda o multime de tari. un tanar n <> i\ * gian. ci.ii > iIt’s astazi.i| t« Sistemul lui Kircher a fost pus in practica de un navipiM anonim care a publicat in 1723 o Relatare a unei cahilt nil de la polul arctic la polul antarctic prin centrul lumii. apoi. si nu numai prin aspect. O traversare rapida. a cunoscut numeroase traduceri.. lucrurile ar trebui sa i ii slruna. corabia sa. Merita remarcat antiutopismul lui Holberg. . de Ludvig Holberg (1684 1 7141 scriitor danez de origine norvegiana. cat despre maini. Aventura sa. I )m . Modelul adoptat de Holberg este acela al unui spatm m u * rior unde se afla un sistem solar in miniatura.ii a unde barbatii . Sunt intelepti in felul lor. care sunt maimute inteligente. Inni. Niels Klim iii incepe peregrinarea pe planeta Nazar. inceputa in 1665. lata §i hi■ I t iudati. fiindca gandea prea | niIt este tinut drept la fel de stupid de maimutele savani iin 1gasesc cam lent in judecata. ce-i drept.inovatie. saracie lucie. Injilil tita de vartejul Polului Nord. ci pi m Iclul lor de a fi. in . fara sa-si dea seama ca arborde > u pricina era sotiaunui personaj foarte important. Nikolai Klimii iter subterraneus (Calatoria subtenant # lui Niels Klim). se folosesc de ramun lull mmlfvar ni$te oameni diferiti. combinatii intre om §i diverse instrumente mu*1 *. Gandesc cu o viteza ametitoare. prostia nu exista. de asemenea. 1 1 1 11 1 .bncatarie. satule de ii i lilozofie. insa prezenta omului este atestata prin tol Mill de constructs si de ruine. s-a prabusit intr-o prapastie..aceste doua extreme. s-a trezit intr-o . deja iiDiderat stupid de oamenii-arbori. It mperamentul complet opus este incamat de locuitorii it i idle planete. un cap omenesc *i tlm t| picioare scurte. animale mai mult sau mai putin diferite. evident. partial asemanatoare cu sistemul lui Kin It. lumea subterana. Niels Klim. in loc sa se zdrobeasca de stand. chiar pe excesul de calitati. iar femeile fac politica. Niels reu§e§te sa civilizeze aceasta fiinta primitiva. Editia latina ori^ini* la. dusa de curent lit « lungul axei terestre. dimpotriva. pe langa partea lor vegetala. sinteze stranii cu plant inimale. prccum „oamenii-viori“. oameni-arbori. cu un episod stupdimH Se catara intr-un arbore. tofi sunt • i nil: in consecinta. Inspirat de visul filozoiir. Gandesc neinchipuit de meet .150 intre tnger fi fiara Degenerat ori perfecfionat? 151 In Aventurile lui Simplicissimus (1668).eria omenirilor diferite nu s-a incheiat. nu putea i'i m plina epoca a Luminilor. 1 ul. scriitorul gemm il Christoph von Grimmelshausen (1621-1676) propunea o \ rianta acvatica. dar merg prost. tinuturi reci §i Ionite. Bietul Niels.(H I lume. | mii m(eleptilor. paduri si deserturi. sfar§e§te prin a fi „evacuata“ la I’ulul Sud.iarasi o specie de oameni-arbori . putin plicticosi i* i i ccl putin dupa frivola noastra judecata terestra.. a Irn H povestita mai tarziu. dupa un secol strabatut de tendinte utopice ih i \ perientele totalitare care le insotesc. Locuitorii iu t» lei tari sunt arbori sau. IM (. tocmai fiindca lipsesc pro§NlNtemele bazate pe exces. legile. din dii tiitile !ji contradictii. Erau §i alte metode pentru a cobori in interior. Escalndiiml un munte in apropiere de Bergen. i Marile §i lacurile se adancesc pana in centrul Pamanlnliit Locuitorii lumii subterane sunt doar replica raselor §i poptlft relor terestre. mai corect zis.1 1 . iar femeile. care ii permite totu?i cal&toi ulul sa zareasca un peisaj destul de familiar: insule §i {armuH lanturi de munti.. cu singura diferenta ca traiesc.. O societate in care oamenii se contlilu lunctioneaza mai bine decat o societate in care toti ill de acord. nle. se consoleaza cum pot cu vizitatorii straini. nu i h fiinta umana. i mil lunctionale. Omul salbatic raspunde §i el la apel. §i mai incet decat ceilalti . in alta. Perucile se schimba mereu. in . Dupa o cadere interinlii* bila.cei m mirligen(i.

§i. nici bolile. ajunge sa cuccrom ca planeta. Sociclut lor se bazeaza pe trei principii: religia. se marginesc sa punA III evidenta. povenw te in celebrele sale Memorii. Dar societatile pe nitf le prezinta. Inspirat de maniera lui Swift. pe care omul a trebuit sa1 parason* pentru a emigra la suprafata. Lucrare prolixa si teribil de plicticoasa. pe numele W complet Giovanni Giacomo Girolamo Casanova de Scingn|| (1725-1798).152 Intre inger fi fiara In fruntea poporului sau. nici mil obligatorie. trasaturi care apartin lumii reale. Locuitorii sai. se trezeste iar pe Pamant. M l sajul este transparent: nu exista model absolut. cu misteriosul titlu l<n sameron si cu un subtitlu mai explicit: Povestea lui lulmim si a Elisabetei care au petrecut optzeci si unu de ani la Mi'gMj micrii. social §i moral. Holberg a batut toate i*» cordurile imaginarului biologic. megamici n seamana. un lm 4 | armoniei §i fericirii. Dar puterea il imbata. italianul specializat in aventuri erotice. odata ce relativismul domneste. in 17Nl la Praga. Nici m m univers fictiv din epoca nu poate rivaliza in diversit.iti’ f) semnificatii cu universul sau subteran. Ultima persoana pe care ne-am a§tepta sa o intalnnu lit centrul Pamantului este vestitul Casanova. cea iiifl) pretioasa virtute umana este toleranta. solutic mi| ji nala care va reveni in repetate randuri in acest tip de c& lfttorjfl Lumea descrisa este de fapt Paradisul terestru. astfel creat. fiind doar mai mici si colorati in fel si chip I tocmai mercurienilor pe care i-am vizitat. o lucrare scrisa in franceza. chiar cele mai stranii. Casanova a imaginat o lume asezata pe peretele intoilfl al sferei terestre si luminata de un soare central. izolandu-le. nu cunose ill batranetea. p o i| | | mai curand pe gustul rabdatorilor oameni-arbori ai lui I ln | »j berg decat al cititorului terestru. il face crud si intoleiaiil in mod logic. si n-au nevoie de odihna. ratiunea si chmu . Tot el a publicat insa. locuitorii aborigeni ai Protocosmosului din intern aw globului nostru. intregul edificiu se prabuse§te. iar Niels. illH i fericire pentru el.

aceea a unui Pamant gaufii i i un burete. intr-o grota imensa. Corabia lui Peter Wilkins este inghitita de h i apropierea Polului Sud si dusa.Degenerat ori perfecfionat? 153 h ■I iingostea. De§i hermafroditi. cu totii sanaiHat mereu in floarea tineretii! . revenim la cealalta solu| li iillcmativa la „Pamantul gol“. care peste toate presupun si o extraorditn li i unditate. Ace§tia. ci §i in. §i femela. ii Respectand scrupulos legile geneticii. vor feoi m cuplu. luminata nu de un soare li i un... (j. §i nimic de mirare ca informatiile n ii iii. Aripile foloseau nu numai pentru zbor. Blazat dupa atatea expeii(t' lorestre. nepoti §i stranepoti. iar altii fara. I ii sci iitorul englez Robert Paltock (1697-1767) §i roma. An de an. I sic mteresant de constatat ca scriitorii se aratau mai inn/uc(i in spatiul subteran decat pe planete. 1751)...in The Life and Adventures of Peter Wilkins (Viata si ■ ft murile lui Peter Wilkins. O femeie ca toate femeile. de fiecare data o fata §i un baiat. ci de un fel de fosforescenta atmosferica. va fi cautat o formula inedita de sexualitate. urmasii lor numarau nu mai putin de . Aveau de altfel 111 1 1 1 . de la varsta de doisprezece ani u n i la cincizeci si doi. inaripat. Intr-o buna mill nostru primeste vizita unei prea frumoase femei cai iIi*vine sotie. Incepem sa intelegem ce 1 a atras pe marele I I I » i un in adancurile Pamantului. Fapt este ca dupa ||H /i si unu de ani. Elisabeta aduce pe lume o lunga serie ^ 'ineni.ii iuteresante transmise de Casanova se refera la sex. cativa dintre i|nii lui Wilkins s-au nascut cu aripi. fit i u l i* megamicru e §i mascul..n i ii lotul potrivita eticii subpamantene. mai ales. combinatie incestuoasa dupa normele terestre. combinatie care sugereaza perspective erop « inlcresante. ■ a i. nulioane de copii. poporul • •iii an cu care englezul a intrat in legatura prin intermeM )(iei sale. A§a se infati^a. in cuplu. doar ca avea tins o pereche de aripi. printr-o lunga trecatoamibierana. i tinI pamantean Eduard-Elisabeta reu§e§te sa se adapi noilor conditii.

considera Jean-Jacques Rousseau. I mai viguros §i pe deplin sanatos. * fi marcat de progres.in sensul perfecfionarii sau al degenerarii . dar nu pe pamantul de asl. \ i torul nu va mai fi la fel ca prezentul. Omul de maine Sa revenim pe Pamant. fie pur §i simplu sfar§itul. pe cand lumea de dedesubt pastra un grad suplimniint de mister. cu alte cuvinte ideea unei evolutii care urma s A prelungeasca departe in timp. \ i torul insemna fie un timp aidoma prezentului. §i uneori pe planete sau in interiorul Pamantulu Bolile. inca necorupt de Istorie §i de civili/a|i poseda o serie de calitati care au disparut la urma§ii sai. preferandu-i istoria i n ar fi putut sa fie §i mai ales istoria care va fi. va transforma om intr-o altfel de fiinta umana.i/i pe cel de maine. chiar un dublu sfarsit. trasaturi intalnite intre (in i| la salbatici. §i se va intinde de-a In gul unei cvasiinfinitati temporale. Omul primitiv. ci cu totul diferil. sub forma Regatului nt|i sianic urmat de Judecata de Apoi. Planetele erau deja considerate un fel de „plmiAil turi“. Epoca Luminilor a inventat Progresul Viitorul. iar potrivit ideologin n lenariste.154 Intre inger fi fiara un motiv. fara incetare difeni Prezent. in gandirea traditional. §i pus in mi§care de Progres. Epoca Luminilor nu a m l* catu§i de pu^in istoria care a fost.!. sunt un fapt de ci lizatie: „Cand ne gandim la constitutia robusta a salbalicil* cel putin a acelora pe care nu i-am distrus cu alcoolurile m tre. A§adai. fie o I'a/A declin. odata ce sfar^itul isloil nu mai era la ordinea zilei. cand stim ca nu cunosc aproape nici un fel de boa Ia i 1101 . insemna ca Viitorul. nu de declin. Valorizarea rational!* a viitorului inversa termenii in acord cu accelerarea rcalrt procesului istoric care putea fi deja observata.parea lucru stabilit. Dat fiind ca variabilitatea .| it» ciei .

1 a facut prin aceasta §i rau“. in orice in ■ mult atenuata printr-o mai echitabila distribuire a vePlim ili>r §i printr-o educatie in folosul tuturor.Degenerat ori perfecfionat? 155 ill" II i. pe tot ce a insemnat progresul ratiuim id siiintelor §i al bunastarii. pe un alt curs. marchizul de ConiIhi i rl ( 1 743-1794). Evolujia istorica a perfecfionat If«|ltmca umana.n Ircbuie interpretat rolul istoric pe care §i 1 a asumat ili1 ilu(ia Franceza.ml adevarat. Inegalitatea.se d ’un tableau historique desprogres de I ’esprit hum. N I isiunea rezervata viitoralui. daca nu complet abolita. manifes»•> .un. prin proprietatea privata.1 1 1 1 111 . marcand noua era prin inventarea unui Bim iilcndar. filozof §i martir al Revolufiei. A'.. Li i nmpleta analiza trecutului printr-un amplu discurs despre lliini il reintalnim pe omul natural al lui Rousseau. era reinvierea calitatilor primitive. va fi.“ Miniiis la trap. ll»’ un i dceurgand o serie interminabila de crime §i nedreptati. omul natural e sanatos §i sufleteste. publicata in 1795). ajungem u§or la concluzia ca istoM rthnl ilor umane coincide cu aceea a societafilor civilizate. unui viitor nu doar mai bun. grefate totu§i I" i list igurile civilizatiei. *i 'IiIi l it. de fapt in. marele rau al perioadelor Llm ne anterioare. Pasul In1 lost instaurarea inegalitatii.milor §i batranetii. Un proces diverm ile perfectionare §i degradare in aceea^i masura. In . cu pretul deteriorarii speciei“ §i „facandu-l jb mu sociabil. Trebuia intinerita lumea §i ii Itlitl•>istoria.1 hunatate instinctiva §i un echilibra moral pe care oameH H i i\ ili/afi nu le mai au. savant. deformat prin vicisitudinile istoriei. doar mi'asta revenire nu se petrece printr-o imposibila rein|mii i re la punctul de plecare. ci ca urmare a perfec^ionafil<> i aduse civilizatiei §i spiritului uman.S 'chifa unui tablou istoric alprogreselor spiritului uman 1 1uims. scrisa in 1793. 21 septembrie 1792 a devenit prima zi aprimu1 an ill unei istorii care i§i schimba drumul. Saracia va 11 t . ()mul de maine va fi un om diferit. intr-o societate care fti i *ii va fi diferita.

La fel ca indivizii. putemic. asa ar trebui sa fie. Bogatia nu c bmii 11 . nii: dupa ce invatasera atatea de la popoarele primitive. un mod de viata care va dc/voln fortele prin exercitiu fara sa le distruga prin exces. Cam ingrati cmup#. Se lua in considerare si o solu|ic IIM radicala: „s-ar putea ca ace$tia. I cpwl aceasta se aplica §i speciei umane. in numar tot mai rcilir. in plus. intre sanatate si stare sociala. in . disparitia celor doua cauze principale ale degradm saracia ca §i prea marea bogatie. „Perfectil»i litatea ori degenerarea speciilor vegetale sau animale poiilH fi privita ca una dintre legile generale ale naturii. folosirea unor alimcn(< y l locuinte mai sanatoase.pi randu-se pentru a-^i construi propriul viitor. o limba universala va ugura legaturile. si la scara inlit tlM lumi. Ini sfar§it. numn « •< progresele lor se anunta ceva mai incete decat cele alo im < tiunilor deja civilizate.“ Sa retinem legatura stabilita de Condorcet. | { alungati treptat de natiunile civilizate. Sik mu tile nu vor deveni chiar uniforme. se va manifesta. cunostintele. toate ii vor apropm i< * oameni. toate acestea vor trebui prelungeasca durata medie a vietii §i sa asigure oamcmluf o sanatate durabila si o constitutie mai robusta. Fiecare va §ti sa recunoasca meritul celuilalt. sociala.lm Rousseau. Dar ce se va intampla cu salbaticii. omul de maine va fi sanatos. pe urmck. Intinci iu h lumii va insemna si intinerirea fiintei umane. Razboaiele vor ramane doar o amintirc mpU cuta. Ca §i salbaticul.i lt| i rile se vor estompa.156 Intre inger fi fiara disparea. si. dar contrastele §i d c * > . Ideile. Egalilnlt . si nimeni nu se va mdnl probabil ca progresele medicinii. gusturile. natiunile se vor apropia §i vor dcvtffl asemanatoare. progresul stiintelor §i un nou mod de viata vor C O M tribui impreuna la ameliorarea biologiei umane. valabil in inleiimti fiecarei natiuni. stapanii lumii se gandeau cum sa se elibereze de aceyti stanjenitori lov| ra§i de drum. Principiul acesta. sa dispara incclul m incetul sau sa se piarda printre ceilalti". vor evolua $i ci? NMI noasa intrebare. In principiu.

. in sfarsit. in Tahiti. tot dupa Condorcet. „Sa fie oare absurd . durata intervalu.dm intre na§tere si aceasta distrugere nu e limitata de i mi lermen fatal? Probabil ca omul nu va deveni nemudar distanta intre momentul cand incepe sa traiasca §i inica cand. Ai est proiect de viitor lamure§te pana la ultimele consecin. ca vaveni ■ i*iiii* cand moartea insa§i nu va mai fi provocata decat mi ulcnte extraordinare. cu o inteligenta si o cunoa§I nmll mai intinse decat ale noastre. parea nu mai putin verosimil |iingresul biologic sa cuprinda §i facultatile intelectuale ni"i. >■1 1 111 .. traind in armonie cu ..Degenerat ori perfecfionat? 157 M mM 'm & tate. fara boala. omul de maine..). lata.. Oamenii de lln(a si filozofii urmareau sa gaseasca cheia variabilitatii spe­ lt i umane §i mecanismelor degenerarii $i perfectionarii. pe planete sau in centrul Pamantului. alimentele prea rafinate ale boga•i hrana proasta a celor saraci.. apain rrnsi intrebare. fara vreun accident. i ul dc munca la altii. sau de distrugerea din ce in ce I lenta a fortelor vitale. ...de a presupune ca perfecflonarea spet unnine e susceptibila de un progres nemarginit.. De la omul salbatic pana la omul viitorului. Asemenea contraste vor disparea: conditl» Hcsara pentru ca omul sa redevina o fiinta sanatoasa. dar pe care ideologii Progresului in­ i' ci . s|>cnmentul intreprins de ganditorii Luminilor asupra im1 diferit. ( Discurs asupra oriII inrgalitatii). Kafiunea i§i insusea atat de vechiul mit al longevitaI n. in chip natural. In plus. $i cautarea este una singura. o via|a prelungita pana in pragul imortalitatii.in sa1 proiecteze in lumea intinerita a viitorului.. Omul diferit de maine: Alula sanatoasa la trup §i suflet. salbaticii. I.</at de regula la inceputurile experientei umane (varsilt uir.se A niii ( 'ondorcet . a^adar. I In urn sanatos va trai mai mult. \ inca.dc. §i ca. M iff sa simta povara vietii. cum nu e buna nici saracia: „extrema inegatt hi cc prive§te modul de viata. n-ar putea create fara incetare?" H . excesul de lene la unii.

cu multiplele lui material izari. Real sau inventat. Omul diferit a devenit astfel aliatul filozoIlM si revolutionarilor in tentativa lor de a reface lumea. .158 Intre inger si fia ra Celalalt. Omul diferit in M it* interesa prea putin. rolul sau veritabil t*rf acela de a ajuta societatea occidentals sa inteleaga co n t< merge cum trebuie in prezent §i sa pregateasca astfel solutiile de viitor. oferea o sinh/* exhaustiva a potentialului fiintei umane.

pentru a 1 cita \ h\ andrc Dumas tatal.IV Un secol de infruntari \ hun-Niam. Explorarea globului a sfarsit prin a Bjiiilti cca mai mare parte a fictiunilor biologice. Interesanta rasa. A§a au aparut Niam-Niamii. adevaratii pigmei din Alni a. Spre deosebire de ii in . cam prea inalti.i prccum oamenii §i coada ca maimutele“. regiune asezata intre Nil. Iar acestea i§i gaseau cu u§urinta locul ii licina generalizata a evolutionismului. intalniti in Congo pe la 1870. jjiii|u>lnva.i inaltimea li s-a stabilizat pufin sub doi metri. Informatiile . Congo si lacul hid 'ipre 1850 s-a raspandit zvonul ca indivizii apartinand lei specii ar fi fost oameni cu coada sau. Piticii. oamenii cu coada i iilnla ce trecem de 1800.ii'cau anomaliile. Icndinta parea a fi spre normalizare. Intrebarea era lilt sa Ic gase§ti? I nmturile salbatice si inexplorate ale Africii pareau cele i indicate. Dar astanuprea co*)iiiiHlea spiritului secolului al XlX-lea.i I uminilor. au crescut. ii pierdem pe drum pe unii din ii de pana acum. piticii §i oamenii cu blana H H'usit sa se adapteze prea bine atmosferei stiintifice a ■fMilultii al XlX-lea. epoca aceasta a avut pasiunea monstrilor. redusi totu§i la scara (H h hi. nimic Bjf n iotu§i. Occidentalii au avut satisfactia de I i di’scoperi in sfar§it pe pigmei. care s-a interesat de aceasta chesiii mon§tri intermediari intre maimute §i oameni. (mi i dc pilicii imaginari. Patagonezii ■i pnstrat ceva din prestanta initiala. avand ul i. populatie neagra • Sin laiui 1oriental. Uriasii. cu talia lor de un metru treizeci. (in.

care i-a vizitat in 1869 IK M l. in articolul Niatn \ 'in (volumul al unsprezecelea). nuii pu^ la Niam-Niam cat la medicul european care ne-a li an t t aceste interesante informatii. oricum departe de maimuta atat ca a . . Doamna cu pricina i s-a parat a 1 4 tul de inteligenta. chiar deloc. a dat o lovitura severa cozii Niam-Niamilor (ii articol publicat in Le Tour du monde in 1861). ca problema canibalismnlul i era inca lamurita. Guillaume Lejean. portretul unui Niam-Niam si o notita biografica privih hiif j autor. cine stie. sau Oamenii cu coaihl. tate.. Exploratoml man Georg Schweinfurth. dar vazut. destul de graitor cu privire la tinliim Un ofiter francez s-a dedicat trap si suflet oamenilor cu i *(■ da. cozile exislan. „Marturiile“ vorbeau despre oameni nu doar cu comlti §i canibali. starea generala de civili. ramaneau bestiali. ca §i „obn M | | de a-§i ascuti caninii pentru a-i folosi ca arma ofensivfl"| Mentionand aceste detalii. „Traiesc complet goi §i ii preocupa doar satisliu >i apetitului sexual.-. Colonelul Louis Du Gouret. calator in Africa. folosite deNiarri Nil pe la diverse festivitati! Dar chiar fara coada. vii/nl tl# adevarat. Avusesc oi n| sa vada la Khartum o draguta femeie Niam-Niam adusa h w h j) de negustorii de sclavi. care isi duceau existenta intr-o deplina pro...| > cat si ca intelect. dar mai ales in Hm m lia si la Constantinopol. Fiii se culca cu mamele. | remarcat interesul lor pentru camea de om. Si totu§i. In schimb. un francez care a coborat pc Nil 1860. un singur exemplar.i 1 . text prefatat de Alexandre Dumas.160 Intre inger si fiara fusesera partial culese la fata locului. „detasatc“: simple omamente de piele. Asa ca a publicat in 1854 un opuscul inmtil(| Calatorie in tara Niam-Niamilor. GrandDictionnaire unn rii du X IX e siecle (Larousse) preciza. fratii cu suroilll Obsesia sexuala e evidenta. Un lucru il putea afirma insa cu siting ta: nu avea coada. ar li vim|M dupa spusele lui. dar poate.

Prodigiorum ac ostentorum chronicon. Basel. 1557) .Sciapodul "mad Lycosthenes.

Paris. mai multe editii incepand din 1575) .Pigmei in lupta cu cocorii (Sebastian Munster. Cosmographia universalis. Basel. CEuvres. I Triton si sirena (vazuli pe N il) (Ambroise Pare.

1575) . Paris.Animale cu fata umana: thanacth §i haiit (Andre Thevet. La Cosmographie universelle.

S£ les ad m i • re tant. puis quc tu aspris (i grad peine dc nous vcnir voir dc fi lo in g : St vous fo n t vnc in­ finite dc careucs. com me (i to u te leur vie ils auoient vefeu aucc vous: & tellcm ent qu'ils prendrot voftre b o n ­ net. q u c malaifement les pourriez vous efconduirc.fi vous en voulicz lirer fcruicc. fc rcgar d a n s .dciiiy prcfentcr viuresjlogis.fi vous cn aucz.m c n a je n t 8i dc parolle.leurscnnemis. & ayans opinion d'eftre plus beaux aucc tcllcp aru re. to u t ainfrquclcs fem m cs.ilsfap p ro ch cn td c vousaucctclle afTcurance Sc priuaut^. op. & d onncz leur cc EEEEE iij Indieni (goi) primind oaspeti (Tmbracati) (Andre Thevet. il eft fi curieux dc chofcs nouuellcs.8c cfgallem cnt a l'cllranger. apres Ici au o irfalu ez.c]uc ce quc l’vn a.tant pen fault qu'ils le rcicttcnt & makraidtet. O rq u o y q u c ccpeuplc ayclogcs &: iardins particuliers. V ous vetrcz aufii lc pcrc de fam illc. Les autrcs vous prcnd ro n t voftre cfpce. Theuet.8i aucc vnc fiere cotcnance. Ccs Sauuages.) . lcquelplcurcdc ioyc. Liure X X I. quand vo u j cntrez en leurs loges & cabanes. predrcplaifir. dedans fon lift pendu 51 branflant. rail cans concre tcrre.& tafchcra dc faircquclque chofe o u vous puirtic/. A u rcfte.8idaguc ou coufteau. cn figne dc ioyc.Brcf. tu es de noz bons am ys.& fe n efcrimas 4 leur mo d e. & fouucnt vnc fillc pour fpnferuicc: Et qui plus eft. de ce q u ’ils vom dcm andcnt. ccs p a ro lfc s T u fois le trefbicn v e n u . les femmes & filles viendront autour dc 1'Eftrangcr.De A. Q u c li v o u lei o uyr leurs propos. & fc lc m ettront fur la tcfte pi ufieurs f'vn apres l'autre. cit. lointain pais arriucr cn lcur tcrrc.ilsvou» reccrchcnt cntierem cnt. & nc leur fault rien tcfufcr.quc au contrairc ont ccitcgracc.quc p our tircr dcs eftragers chofc qui lcur agree.pourplorer & crier.non fans grande eftufion dc larmcs. ainfi quc { ‘inclination naturcllc les y fem ond & induit.il le com m unique aux autrcs qu i cn o n t affairc.fi eft cc qu'il eft fi charitablc. V ray eft qu’ils vous rendcnt toutcs voz hardes. o u chappcau.ccs gcnsjfijaucnt fi bicn Ha­ ter & am ad o u er.pour voftre bicn venut1 . clles vous diront en lcur tangue. plaifir ou am ide.

|#tttiiiltis viribus . Qua ndoHMlfin ad vita? tutclam.vel inopiapabuliadCin-ianwnos confugiant. (un. Ilarum gentium iconcs nimiriin^tain maris5 quamfsmina:exhibenius.. M a s C in n a m in ia jg e n tis . F * O m ul salbatic in Renastere 11llyssc Aldrovandi. & alios etiarofalc conditos ad futuru C a n e sa dtu li.M o n ftro ru m H if t o r ia . Itaq.i tonduar ...innumeri boucsindici corum patriamaiTidueingrcdiunrur. 4mmi .n a m ij b ir wlldli Hninum adi... r»piii C in |m m > mcaufaadhucmcerta eft. vcl ira. 1642) . lillllUilincm canum alcntcs fe tucntur. Monstrorum historia. numcrofum canum gregem nutrjunt.num huiufm .irbafj&pilorumtotius corporis in confpe&um veniuncadmirandi.quorum alios rccentcs quidcm edunc.. ip A grncrc hominum fylueftrium no funt fcgregandi Cinnamij popuIi.Deinde infinira alterius generis ammantia canibuscomprehcnfa $ tla ma U i.qui ornatu Him i h. quoniamabirftiuo Bltyiiltalc folftitium . H i a hhhhk llarbaris homines fylueftres proprio vocabulo indigitanrur. quibus bout s cti3 m pcrmulros vcnando i1 'iHlir.hi populi.diboues alias feras vitanrcs. Bologna. qua? infillrui talium bou n fuffcrcndo non erant pares future.

MAxtmtlumc Caelari anno x f 11. qua: de Gigantibus co- ruinquc hranenCi vaftitate adducenda dim . Q u x omnia a VoU u rrtn o confirmantur. qui films Cor?Ui Futndri R egis. Gem: 7• & Itb. ac fi paulo ante iepulrurx datum tuiifc t. tcfte Sarto . d» Xl.S u t le r es jUU^Att reftt w it .iacom iuis Rauiponenfibus. Atque hax iunt.foderet . ut muros urbis exceaeret. o h o fingulis prandiis vitulum & ovem abfu. P d lta tu I N (epalchrislocifquefubterraneisfubiiMU 1 * o ffarepenri. II. mus. non abnuo j oam ut lupra annottvt* mus. Sunilis noftris temponbus Ferditum .nec aqua: altcnulve liquons ulhus luperinje&ione extinvui potuit. S ect. proportionate exhibifus fu it. & in fepulchro v iri mortui corpus procerx adei> ftatura:. iftud autcm fuilrjUati* fc corpus magni Arcadis . Num vert N*tmra tam mtenfiruof* mjgiu/mAiim homint). | tulem .gnitudmis hominibus utnufque fcxus minim* mcbat. in pcctore vulnus iatiilunum geftabat. u»f*sm frotuUrtt. fed in tundo perfo­ rata Sc rupta ftatim evanuit. comes cJLne* hello fingula* rique certamine dudum interfe&us fuit a Turns Rutilorum rege. 1. gigantec magnitudiiM vir ex Fokmia orumdus « obbtui nut. Gigantes vafti corporis homines hiille. Meg c. lapidcum rumulum infcnptionc oriutum . multo prius ante* quam Roma conderetur. q u i ofla gigantum cfle d». Amsterdam. reitar tandem Ik k lo co . H o i Scara uriasilor (Athanasius Kircher. ut proinde de innfitatx nu. qu. Mundus subtermneus. s iT io P rim a. lupra caput autcm corporis dcfun&i reperta eft lucenu perpetuo igue ardens. hoc loco demonftrare.«ww i* * j. cadaver integrum crat. cuntur. i f . cum u k s nullum non feculum pn».qua: nec flatn. qui at pro magnirodine corpons .i>N • . I (tM| .j dubttexn. folito altuis ageUum. num v e ri urn prodigiofac ftatura: homines onquam luMun do fuennt. veltpia Sacra Scriptura teftatur.L I B E R O C T A V U S .

Georgiana §i baskirul ( ( iaspard Lavater, L ’ A rt de connaitre les hom m espar la physionomie, vol. IV, Paris, 1806)

Paradisul polinezian: europeanul intre curtezana yi hot ( I byage de La Perouse autour du monde, Paris, 1930. Desen de Duche de Vancy, gravat de Godefroy)

Oameni-elefanti (Nicolas Restif de la Bivlmni

La Decouverte australe par un homme volant ,
Leipzig, 1781)

Un om-arbore in centrul Pamantului (Ludvig Holberg, Nicolai Klimi iter subterraneum, Copcnlmy §i Leipzig, 1741)

Negrul intre om si urangutan

(Nouveau Dictionnaire d ’histoire naturelle,
vol. 15, Paris, 1817)

Un selenit (Georges Le Faure si Henry de Graffigny, Aventures extraordinaires d ’un savant russe, vol. I, Paris, IXN1

Pericolul galben: j*|iiiiH'/til pune stapanire pe glob

(Je sais tout,
15 martie 1905)

1 ’ilecantropi asasini (ilustratie la Lumea

I'tcrduta: Je sais tout,
15 mai 1914)

25 noiembrie 1893) .Omul anului 1 000000 (Punch.

.

.

.

.

nit. Pe de o jwiir. decedati fara familie.“ I'area era prea mult.Un secol de infruntdri 161 «in cstor salbatici periculosi aparea oarecum diferita de cea |lim (. un antropolog n .i posede o organizare sociala superioara in comparatie (it |>*ipulatiile negre care o inconjoara si sunt grupate in mai m im lie . sau poate europenii sunt cei ir s au schimbat? 1 dispretului: inimilfirea si devalorizarea Oamenilor diferiti I rcittea I> iisarul „Niam-Niam“ dovedea ca negrul continua sa fie /n! pc treapta cea mai de jos a umanitatii §i ca intre el §i Imuta legatura parea fireasca. Rezulta din ele complellnlra unei civilizatii §i chiar o nota de rafinament: existenta nri i aste militare.. Races 1 11 * uilumes {Omul. in primul rand antropofagia. Hiliulini artistice exprimate in arte plastice. Se impunea un compromis.“ ■ I'c c ia listii de pe la 1850 sau de la 1900 ar f i fost extrem i.state conduse de §efi absoluti. El nu reprezenta insa decat ill limita al unei devalorizari a Celuilalt care a afectat in nlnl al XlX-lea inclusiv rasele... ( Aleva zeci de ani mai tarziu. pe de alta parte se pastrau totu§i m ir\a trasaturi de animalitate. A fost . Atat de mult h i 1 schimbat Niam-Niamii. Rase si obiceiuri): „Alimentul cel mai Ijiit i iat de Niam-Niami era camea umana. Greu sa1 mai Ulio^ti pe fostul canibal cu sau fara coada. nntrariati de studiile recente privitoare la Niam-Niami iimiscuti §i sub numele de Zande). Rene Vemeau. fara distinctie de varsta sau de to* si iiana §i mortii din a$ezarile lor.'inata initial: „Triburile care alcatuiesc aceasta natiune c m . sc renunta la coada. structuri politice destul de evoluate. Niam-Niamii i§i ■ A ik an prizonierii de razboi. se exprima categoric in cartea sa L ’Homme. muzica §i u /H Uimitoare evolutie in numai un secol. natiunile §i comunitafilinlate pana atunci cu mai multe menajamente.

apartineau Europei nordu t » Sudul era devalorizat in raport cu Nordul.162 lntre inger .figuri cheie ale imaginarului vemian m iiiI aproape fara exceptie nordici („nord-vestici“. reflectare fidela a mentalitatii burghe/v till) a doua jumatate a secolului al XlX-lea. Sa n# amintim de Calatoriile extraordinare ale lui Jules Venn (1828-1905). incepea sa fie privita cu un dispre{ nedisimulat. Friedi u li Ratzel (1844-1904). §tiintele umiittl mergeau uneori chiar mai departe decat fictiunea. Gata cu modelele salbatice sau chineze§ti! ( limit care in epoca Luminilor starnea admiratia filozofiloi pro tru sistemul sau intelept de organizare sociala §i de g u \ei nare. inguiM rul. afirma littft ocol superioritatea germanilor. „imbecila si barbara" ( Vechiul ivynn fl Revolufia. autorul Antropogeografiei (1882-1891). an Inti adoptati de numerosi savanti. ca §i in multe altele. francezi. unde se com fit trau in intregime spiritul creator §i dinamismul. N ii| | * unile care intreprinsesera revolu(ia industrials §i i§i ini|iii sesera dominatia peste tot in lume. Englezi. Savantul. Arienii . renumit naturalist. am #* ricani. pur §i simplu. Nici spatiul „alb“ nu mai prezenta un aspect omogen. Ali'Mi de Tocqueville (1805-1859) se minuna de aprecierea linn rabila a ilumini§tilor pentru o guvemare pe care cl o | ift sea.si fiara epoca unei burghezii triumfatoare si a unui Occident iIn­ ininator. scriitori §i profeti care au cte* . dar nu italieni sau spam*ill In aceasta direcfie. Blonzii ca$tiuim] pretutindeni fa|a de bruneti. uneori germani. inventatorul . 1856). p n pulatie misterioasa aparuta din profunzimile Asiei §i stain lita in Europa intr-o perioada istorica nedeterminata. geograf $i antropn log.sau indo-europenii . mai prcclni doar indianul Nemo ocupand un loc mai aparte. §i atunci ce sa mai spuncm iln bietii negri? Complexul de superioritate al europenilor din nord-vi'nt a alimentat $i mitul arian. francezilor §i americaml"i din Nord fa^a de compatrio(ii lor din Sud.

atunci in * i albii nu sunt egali.iii laramitat.inta „un caracter de animalitate“. antropologul francez Joseph I» >inker identifica.a lungul secolului al XlX-lea. ideologice. dar pana In urma a trebuit §i ea sa cedeze in fata maniacilor masum hH ilor antropologice. acolo unde nu au dominat ramurile ariene... acestea din urma fiind definite fie pe >itii iii lingvistice §i culturale („rasa“ sau „ginta“ latina. Rasa aceasta „nordica“ a manifestat apoi f^plncuta tending de a se identifica cu Europa germanica. sociale.i ori slava).) (mv.“ I ii extrema cealalta se afla. Fisuri de tot felul.. Europa facea tot i im slatea in putinja pentru a-§i pregati §i justifica divizarili-i> i conflictele. mtropologii nu mai pridideau sa masoare schelete §i lldlcoscbi cranii. nici una nu poate • nsta tara contributia acestei rase“. tot mai i•militate. dintre indivizi. cu scopul de a constata deosebirile. Cuprin§i de o exaltare macaM . de la cuvantul grecesc „melas“. nu mai putin de §ase lii'ic curopene. Ioate civiliza|iile sunt opera rasei albe.. patru volume. evident. cele mai dezvoltate simturi ar fi gustul §i mirosul. Zece impai'tiri biologice. in cartea sa Les races et peuples de la li'i re (Rasele sipopoarele Pamantului). Suprema ambifie a negrului este sa C . Rasa alba a rezistat ceva mai bine. „Nu exista civilizatie deplina la naimnilc europene. fie biologice.n. completate cu alte patru rase secundare. La 1900. eco. religioase. nice. intre natiuni.Un secol de infruntari 163 # n i i ii i descopera in ei pe „stapanii istoriei“. pre. Europa a cunoscut un (tux rs de „fisurare“. de adaugat impartirilor nationale. inim mai ca la animale.M in si intre „rase“. Rasele traditiona. IH . pe marii creaMi < Ir civilizatie. 1853-1855). decreta contele Arthur ili' <iobineau (1816-1882). „Ea nu va reu§i sa iasa nu icand dintr-un cerc foarte restrans de inteligenta. negru. popoare §i rase. gerM i hi.“ La m i'i i. negrii: „Varietatea melaiimna“ (neagra. §i daca e inegalitate. n. in faimosul sau Eseu asuprn inel/iilildfii raselor umane (Essai sur I 'inegalite des races humaini v .

Nu-si propuneau sa faca abstractie de ca. Pana si marele Goethe s-a simtit atras de poligenism S|iii| deosebire de Bory de Saint-Vincent §i de Gobineau. Ceea ce doreste e doar sa manancc. tending m spre mediocritate. nimic nu-1 dezguslii nu respinge nimic. ar fi fosl tli'el imposibil ca Biblia sa vorbeasca despre ei. Aceeasi arie la Gobineau: „Sunt cu totul de acord ca Ailnm a fost parintele speciei noastre albe“. „nu vrcii spuna ca primul om ar 1 1 fost parintele intregii omenirt. in Convorbiri cu Goethe). Sunt oameni practici. aceea a unei noi interpretari. la fel ca si negrii sau laponii.164 Intre inger si jia rd manance.“ Fondatorul rasismului modem nu e mult mai amabil nil I cu galbenii. cu inversunarc. .“ In vremea cand Gobineau isi scria opera. Nici francezii mi i| | > norau Biblia. lliiul* ca englezii. conliiiwill sa sustina originea comuna a oamenilor. fi avut cu siguranta alti stramosi“ (afirmatie notata in IN^| de Eckermann. mai sensibili la argumentele religioase. i> | doar al unei specii privilegiate“ (a noastra. S n gasit o solutie mai buna. cl nil 1 tinea sa fie descendentul lui Adam. „noi ceilalti insa. insa nimic nil dovM deste ca „creaturile care nu apartin rasei albe ar fi fosl coimM derate ca facand parte din aceasta specie“. Sigur ca sunt mai dotati decat rasa neagrti. nit l un fel de impietate „sa recunoastem printre noi mai i i i i i I ih specii care i§i vor fi avut fiecare propriul Adam §i leagAittll lor propriu“. Nu e. poligenismul | n l rea pe punctul sa castige partida. „Toate alimentele ii convin. pe care-1 lasa but urn* evreilor. Do nil fel. Ni mic remarcabil nu se intalne§te la ei: „in toate. evident!). n || manance cat mai mult. a§adar. in Franta cel pu^in. in sensul ingim! nl cuvantului. ilm oricum in pozitie clara de inferioritate fata de europeni. Ceilalti erau cu totul necunoscuti evreilor. Biblia. scria Bory de Saint-Vincent in 1825. ill#) s-o ridiculizeze precum unii filozofi din epoca Luminilor.

ilar asta se intampla §i in cele mai bune familii. lata intr-adevar o paralela frapanta: negrii sau gal­ lium ajungeau sa fie fata de albi la fel de diferiti cum ar fi un | h 1mez sau un teckel comparati cu un saint-bemard! I xpresia desavarsita a poligenismului se intalne^te in Diclinutirul clasic de istorie naturala (. carora li se putea alatura §i foarte primitiva > » • • t ii australiana: aborigenii Australiei. etiopiana. araba. Unghiul sau facial » > npropia de nouazeei de grade. al treilea fiu al lui Noe).“ Se pare ca stramosii presimtisera morala IttnI'lieza.. editat de Bory de Saint-Vincent. malaezieni).Un secol de infruntari 165 Centra Gobineau. '•i apoi. Prima.ina (polinezieni.ti. 12.. adica vreo doi metri). 4 mM ica.. 7. a§ezati. samoiezi). Obarsie . O diversitate remarlul'ila. Indira aici nu mai pu|in de cincii|iio/cce specii raspandite pe Pamant. specia „stanil. . I mclaniana.l '. australiana. Origi•ilIf 1interesau mai putin decat evolutiile ulterioare. Specia aceasta ocupa Europa si Caucazul. patagoneza (uriasi mic§orati deja la t ic picioare.i sexe s-au m§inat de timpuriu de goliciunea lor §i s-au "| h i it cu haine. 9. sau nu. in ordinea descrescatoare a \ hKhii. iata lantul speciilor. 8. 3. americana. caruI h ii apartine si articolul despre om („Homme“). cafra. 13. toate patru ' " iila listei. publicat in iilnmul al optulea (1825). fiecare cu numarul sau de ordine: 2. cu femeile ei frumoase si prost cresUllc. 5. Era §i cea mai pudica: „Cele iIim i.Dictionnaire classique > 1histoire naturelle). nepitini. indiana. nu mai putin accentuata decat aceea dintre rasele »ni ime. columbia| in 10.. ceea ce constata el erau diferentele fundamen| «lc ilintre rasele sau „speciile“ umane. ceva mai sus. ultima it i'nine. esentialul era totusi in alta parte. numita „iafetica“ (de la Iafet. in mod ini . chineza (de remarcat retrogradarea chinezilor |Hpii/i(ia a cincea). 15. Negrii se imparteau in patru specii distinete. dar descri§i fara menajamente: lipsi(i 1 1 1 r . ne amintim. 6. hotentota. hiperboreana (laponi. nit i ca mai frumoasa si mai inteligenta. 11.

in d printr-o „revoltatoare murdarie“. §i mai ales. lenesi si stupizi.. tineau «ii| > ttl de afi§. o excrescenta care parea sa coboaiv ilm spre pantece pana pe coapse! Seeolul al XlX-lea a sfan>it pH fl a renunta la acest detaliu anatomic. dupa avi/ul M pertilor. Canibalismul §i (lfsll|i narea sexuala. cel putin teoretic. >111 >11 0 . Pe scurt. El era acela „care facea trecerea de la genul < la genul Urangutan si la Maimute“.U in materie. acesta s-ar fi extins printr-o umflatura monstnnmt|| care sugera oarecum fundul maimutelor. mai pe sleau: „fara sa le treaca prin mint* sa-si acopere organele de reproductie“). asemanari cu maimii(f ll Negrii §i. Sexul facea sa se infioare o Europa tot mai ni'i. Figura ii era „de o mmi struozitate animalica“. „trcf n l| teribil de lascive. care i-a descoperit. Cele mai diferite fiinte umane figurau sub numarul I ‘ SN u crease deja un mit al hotentotului in interiorul mitologiii nt sei negre. evident. mai cu seama cand e alb. „de cel mai mic sentiment nl goliciunii lor“ (sau. dar pana $i in inferioritate exista o limita $i o decen|rtt Femeile hotentote trezisera inca din seeolul al XVIII l< » » curiozitatea opiniei publice §i interesul savantilor pentru l> n mosul lor „§ort“. in general. „primitivii“ acumulau o cantitalf n »K presionanta de lipsuri si de defecte. incat nu pot fi folosi(i nu I macar ca sclavi“.166 Intre inger $i fiara de religie. „Venus hotenintn" a beneficiat de o celebritate binemeritata. sau mai curand par sa nu §tie ca un liftH bat poate fi §i refuzat. loeuiese in grote §i se rein. Priviti-le pe aceste etiopiciM apartinand totu§i grupului negru cel mai evoluat. pentru a se concenti* asupra posteriorului doamnelor respective. „Limba li se reduce la un fel de croncimil Lipsiti de legi §i de religie.. Inferioritatea rasei justificase sclavia ni’urt lor. de legi. femeile fiind „inca si mai hade dot barbatii lor“. A fost disecntn ilf marele Cuvier. sum iiiM reu gata sa se ofere“ (Bory de Saint-Vincent). sunt „in asenif m m masura primitivi. doua figuri clasice ale alteritatii. interesat in egala masura de capul $i (If sele ei.

§i. la acestea adaugandu-se i urnjul si inclinarea spre fapte marete"! Se impartea in doua . preiiiiii liotentotii §i papuasii. mongoli. mai Billina indemanare §i abilitate decat cealalta specie". 1 1 1 . Pe o plan§a care insote§te artiilul lui Virey.nc“.. dar figurat in a§a fel incat apare mai asemanator cu Miiputanul decat cu omul alb. I ic doua specii. nu erau buni nici de a§a ceva.Un secol de infruntari 167 Negrii alcatuiau o categorie aparte chiar in clasificarile ceva inm ^eneroase decat cea a lui Bory de Saint-Vincent. buni pentru sclavie.. Negrul se afla la l|lor. lata ca §i papuasii isi meritau locul alaturi de honlo(i: „incapabili de a gandi". in articolul „Homme“ illn Nouveau Dictionnaire d ’histoire naturelle (1817). tot ultimul loc il ocupau. fiecare im"|ni(ila in mai multe „trunchiuri“ §i „rase“. neagra §i „urangutan“. Era „mai tin Imata spre placerile simturilor decat spre preocuparile de nuliii moral". potrivit doctoruiii lulien-Joseph Virey (1776-1847). In loc ilf i incisprezece specii. Aflati in poziii cincisprezecea sau a doua.. | ih k'l and proste^te moartea „unei munci indelungate §i oboii". si se remarca prin „folosirea legiIm scrise". o „civilizatie mai m i ill sau mai putin perfectionata". mile aproape de maimute. o „inteligenta mai dezvoltata". fie cincisprezece. §i „mai putin curaj..ii prezenta un ten alb sau masliniu. „n vilizatie mereu imperfecta". pe de alta. . i in bruna (chinezi. un unghi facial silinil mtre 85 §i 90 de grade. \ iloua specie umana se caracteriza prin „tenul de culoare Htoronie sau neagra". laponi) si aramie (amerindieni). liiuri principale: pe de o parte. varietatea alba. sunt trei capete care reprezinta cele trei spei distincte: alba. „mai aproape de animalitaIti" ( ei mai evolua|i dintre membrii acestei specii pareau . ei „nu vor sa faca nimic" Man toata ziua ghemuiti ca maimufele".. unapeste alta. nimic nu se schimba nlni negrii din Africa si de prin alte parti. Cea illnl. nu ramaneau decat doua. . dar cei mai putin evoluati. o „capacitate de intelegere limitata"..

omul siillut tic. Rasele invoi nil de acedia din urma deveneau aproape la fel de diferiU' i1 „speciile“ celor dintai. doua specii evident distincte.i a sau „speciile“ umane se puteau sau nu incruci§a. largind si mai mull tervalul intre diferitele grupuri umane.inil intre caine §i lup aparea deja insuficienta! Broca tienii ll| | ca ar fi vrut sa-i jigneasca pe Ceilalti: „Doctrina polim m i 11 1 .<r t Seeolul al XlX-lea nu mai imparta§ea acest evolutional! simplist §i optimist. s-ar iiu §a mai bine decat „speciile“ umane. mom m ni§tii §i poligeni^tii sfar^eau prin a se intalni in acela^i puili Spre 1860. §i chiar urangutanul va invata sa vorbc r. Marele antropolog francez Paul IInti (1824-1880) a publicat in 1860 o remarcabila cercetni < • ii* pra hibriditatii animale in general §i hibriditatii umauc in ticular (Recherches sur I ’hybridite animale en general < > t\ I ’hybridite humaine en particulier). Chiar rezultand dim i evolutie naturala §i transformabile in perspectiva unui vllln indepartat.ih m i tao sclava neagra. care risca. de pilda.168 Intre inger fiJiara Consolidarea poligenismului se intalnea cu o modiliaif# de perspectiva §i in tabara monogeni§tilor. care a creat rasele. civilizat. Acolo unde ( iulnm se mul^umea sa propuna o paralela cu rasele canine. dr. nici nu se §tia inca in mod sigur daca i. Actiunea climei §i a altor facton eli considerate aeum extrem de lenta. dar unii se indoiau totu§i de calitateu l»ln logica a unei asemenea progenituri. La capatul catorva generatii. < m m si lupul. Concluziile lui Huh dadeau apa la moara poligenismului. Era < K * n I| de notorietate faptul ca un plantator alb putea lasa ins. Veniti dinspre orizonturi diferite. Seeolul al XVIII-lea fusese tenim «l creada ca mediul. actiona fara sa piuull prea mult timp. dupA p | . El eompara hibridd umana §i cea animala pentru a ajunge la concluzia cfl ii<i ta din urma produce specimene mai bine adaptate. rasele ramaneau incremenite pentru multa vioifl in starea lor actuala. devina sterila. schimbaroa cmi ditiilor de viata §i o educatie mai buna ar fi dat deja re/ullnli Cine §tie? Poate ca negrul avea sa devina alb.

se poate citi ca „majoritatea naturali^tilor §i filozofiIim sunt astazi de acord pentru a admite ca au existat de la •'un mceput tot atatea specii cate exista si acum“.1. fiind siguri ca vom reu^i lilt la o anume limita. care nu creih m ca ar putea fi pusa sub semnul intrebarii.iia? Nu. ne i | m iiic datoria de a-i ajuta §i de a-i proteja. Mai aflam M ni-grii au creierul mai putin dezvoltat.) este reIf Huropei. din volumul al V Ik ii. Dupa care avem tlh |iiul la o frumoasa tirada rasista si paternalista toto(tiiiii „lnsa aceasta superioritate intelectuala. n. ci ca fiinte independente. Inferioritatea lor intelectuala. §i ni se reaminte$te ca „intre maimuta §i hoteni' iaporturile sunt numeroase $i frapante“. care puteau fi mmitlre de propriul lor loc sub soare. In articolul „Negre“ („Negru“).“ Rege. un fapt fiziologic pe care ii liobuie sa1 uitam este acela ca rasa lor e susceptibila ii se amesteca cu a noastra. de ce nu. Daca negrii se apropie de ■ niiiinile specii animale prin formele lor anatomice. de o mie de ori nu. dar rege de rang inferior! I )octrina poligenista a avut onoarea de a fi retinuta de una tillilie cele mai influente lucrari ale epocii: Marele dictionar universal al secolului alXlX-lea (GrandDictionnaire unii i mi I du XIXesiecle).n.“ Negrul si galIhm iiiI nu mai apareau ca „devianti“ in raport cu un anume (iiulotip biologic. editat de Pierre Larousse intre 1866 ii IN76. semn perceptibil §i frapant imitirii noastre comune. In plus.“ 11 . dar simturile le sunt inni ascutite. da ea oare illiilor dreptul de a-i aduce in sclavie pe cei de rasa infetiH.asigura raselor inferioare ale omenirii un Ii h mai onorabil decat o face doctrina opusa. putem n ficn sa-i ridicam pana la noi.Un secol de infruntari 169 t lit spunea el . „Etiopianul e regele . deH * ile a ne da dreptul sa abuzam de slabiciunea lor. . si prin cujfliilf putem lega cu ei relafii intelectuale ^i morale. ei se deosebesc totusi de acestea l nf npropie de oamenii albi in alte privinte de care treHif ncaparat sa tinem seama. Au darul vorbirii. ca si prin in imclcle lor grosolane.mului la fel cum caucazianul (omul alb.

Cu ocazia expozitiei universale de la Paris din IN continentele au fost tumate simbolic in bronz. Celelalte doimi ne-continente (Africa. carti. Africa m luo# un co§ cu fructe. tabloul este aproape idilic. Europa pare sa detina exclusivitatea civii(|J ilor spiritului uman. I i / m vorbind. O tonalitate apropiit(| intalnim in Insula misterioasa (1874) a lui Jules Vein* povestea unei mici comunitati a carei armonie nu exclmli ierarhia. un ciocan. Asia da impresia de Ii contribuit cu totul modest la mersul civilizatiei. xoni pe deasupra) de negru. Expuse atunci la Trocailor* statuile pot fi admirate astazi in fata la Musee d’Orsay.. cele doua Americi si Australia) ii| n ir T nca si mai dezbracate si mai lipsite de toate cele. Ceilalti sunt impinsi spre starea naturala. . ele apartin fara indoialaunei singure specii um im i> ceafrumoasa\ Dar atenuarea alteritatii biologice pune cu iitH j mai mult in evidenta putemica alteritate culturala. pe acesta de urangutan. Domini# Europa este singura imbracata convenabil si complet. o paleta.1 Sa nu spuneti ca nu e bun! „Puteti spune ca e o ticalo§ie.. sub mfatisiin'H unui sir de femei atragatoare. nu are decat o statueta a lui Buddha. ea hotara§te pacea si razboiul. aproape aceea§i distanta ii separa pe albi (anglo in.170 Intre inger si fiara De data aceasta. dar sa nu spuneti ca nu bun!“ Aceste memorabile cuvinte. civilizatia cu \ H < tutile ei. singura ofranda de care e capabila. si | > . cn ly i asuma conducerea lumii §i raspunde de progres si de vimn Cu sanii pe jumatate dezgoliti. fara concurenta. adresate unui misioiini 11 . !jl M deasupra incarcata cu o impresionanta colectie de tot Ibllflj de obiecte: arme. urangutan de caine! Cazul african asupra caruia am insistat nu e decat ilusliiiM mult amplificata a unei devalorizari globale a celorlaltc tn i lizatii. dar atitudimm „umanista“ nu reduce deloc distantele. toate arlcloIn meseriile reunite. In tiuift ce Europa simbolizeaza. ca obiecl m im bolic.

„In insulele Marchize.istematizate de Lombroso in lucrarea sa Omul criminal.i scmn ca se cam terminase cu iluziile filozofice ale secoliilm al XVIII-lea: „in Tahiti.ii la canibalismului tindea sa se suprapuna peste harta | n t|• «mrclor aflate in afara civilizatiei. Mai era §i din respect filial: uneori. repede.1 1 1 1 1 . exista ii . Pe de alta parte.“ Pana si tahitienii figureaza pe 1 i. o a doua natura. I Inii devorau insa camea omeneasca pur §i simplu din la■ inine. In pi mini rand. ■ In iilunci isi reiau obiceiul. I> ece mancau ace§tia came de om? Din tot felul de moti1 . in Africa. iar ace§llu . Ea ii cuprindea in prin> i’ il pe amerindieni. pare-se ca au mai multa savoare. „Cafrii. i§i mgau copiii sa-i manance.ij’iir §i canibalismul de razboi. se doreau a fi o justifi»un I’Mstronomica a canibalismului. p i. fiindca „erabuna“.r ating de camea omeneasca decat in vreme de foamete.Un secol de infruntari 171 •li* im sefbatta. de pilda pentru a-ti insu^i curajul dugmanului mani imlii-i inima. femeile sunt preferate tnpiilor. Nu insa §i cele ii. [ Seeolul al XlX-lea a fost si seeolul canibalilor. Nevoie i nn ilevenea insa. i niiibalismul se practica si din motive religioase sau din pre(M ilrcata. La iiimlul lor. europenii par peste masura de sarati. atunci cand le era foame. pe negrii africani si pe locuitorii din iniiilde Pacificului. pana la urma. batranii. din insula Sumatra. al unui fan 1 ii 1 ism aproape generalizat in toate regiunile „salbatice“ •It I’lobului. ca sunt doua categoili ilc oameni care traiesc pe acest pamant: cei care-§i maD A iii aproapele §i cei care nu §i-l mananca. ospetele unde se sacrifii nu prizonierii." Dupa aceea. nu indrazneau sa nu-i asculte". 1 1 . Se parea. o perioada de penurie alimenta.“ 1 1 . divgusta^i de viata. carora li se gaseste un gust de pe§te stricat. de nevoie.f numea vremea cand se mananca oameni. Iar rafinamentul ajungea cateodata Ii mi le departe.litoral. m u .

172 Intre mger f i fiara Alte motive de antropofagie: vanitatea. s-ar putea sa evolueze in viiloi I l« | f1 pana una-alta. Daca seeolul al XVIII It* # . si altii. Burghezii si proletarii. asa stau lucrurile: elita alba traieste impn-. bogatii si saracii se priveau cu ih■ i tot mai putin binevoitori. unui him ) atractiv decat altul.. noua motive pentru a deveni canibal. i ill y|| propriii nostri „hotentoti“. atat hotentotii africani.). Imaginea Celuilalt capata IrrtN flliirt caricaturale. si acestia din urma sunt net majoriturll Scindata orizontal. categoriile sin utltl din Occident incepeau la randul lor sa fie investite cu III 1 saturi biologice susceptibile de a le deosebi cu u$urin(a uiim | de altele.elitd'* l „mase“ ia aspectul unui adevarat abis. secol al lui Darwin (lupta pentru existen(a). condammihil ajungea direct la bucatarie.. specia se sfarama si vertical. uneori monstruoase. stum al conflictului dintre natiuni.. ruptura dintre . Asadar. Tendinta efeclivli ilt* polarizare sociala e si mai mult amplificata in imaginar S | t| ritul secolului al XlX-lea a fost un spirit de infruntare: sihjm al lui Gobineau (lupta dintre rase). In ultimul caz. lupta pentru oxM g tenta si canibalismul judicial'. Atunci cand rasele umunf deveneau entitati biologice precis individualizate ^i ( •> < . secol al lui Marx (lu|t|| de clasa).! Europa insasi se impartea in zone rasiale. In | tfj ‘ ma faza a revolutiei industriale. Cum sa-i ceri unui biet salbatic sft m i cada in ispita? Macar o data in viata.uin ta de albi imbecili. Nu c voill§j* de vreo fatalitate: si unii. daca nu la fiecare IHttlH Salbaticii in cetate O fraza cumplita apare la sfarsitul articolului lui Bory it# Saint-Vincent consacrat celor cincisprezece specii uiiihmi A flam din ea ca noua zecimi dintre indivizii care alcaluutirasa „iafetica“ superioara „nu sunt de fapt cu mult supciluH hotentotilor in privinta gradului de inteligenta“.

. unde Celalalt ni se infatiseaza sub trasaturi nu tocmai M'nlitoare care. fiinte umane I. Criminali innascuti... alcoolism. I \ plozia eorpului „bio-social“ a fost oarecum „oficializaiHstiinta si biologia epocii prin lucrarile lui Cesare Lomiin (1 835-1909).. . unui dintre „directorii de con§tiinta“ cei i milluenti spre sfar^itul secolului al XlX-lea. „taratilor“ si „cretinilor“. Nu | lii'. de fapt mai multor specii diferite.n ilecat cazul cel mai celebru al unui mare muzeu imagi«..prezentau lu(ii abateri de la norma usor de recunoscut dupa constilu lot fizica. intelectuale (i morale ale speciei umane (Traite des degenerescences hi \ nines. Parea ca se produce o bifurcare a speciei ■mine.ilustrand prin inmultirea lor fenomene de ' ism.. dar si degenerarea unei parti a speciei . „istericilor“. printre care Omul de geniu (1888) §i Fehi t riminala fiprostituata (1895). ajung sa faca din »l . tillira. deformate si amplifieate. neII prostituate . Doctorul Benedict Morel a publicat H I I hS7 un tratat privitor la degenerarile fizice.lata in aceasta lucrare inmultirea nelinistitoare a „imi.. fara. .i/h ... I lila se inchidea in propria-i fortareata.ililis). intellectuelles et morales de I ’espece humaine).II mai indepartate de tipul normal prin tot felul de deforjhmi li/ice §i psihice. Observa cu groaza cum se inm m iI| i*sc cretinii. Se intelege ca ace^tia apartineau mai |(i n'gistrului „inferior“ al societatii. acolo unde loveau cel H im i runt cauzele conducand la degenerare: boli (tubercui.Un secol de infruntari 173 f * lost epoca frumosului.* nililor“. Lucrarea sa uni i riminal a aparut in 1876.. seeolul al XlX-lea a privilegiat ca­ ll. S a1 privim pe Daumier: personajele lui par sa aparpiii unei alte specii..< liinta umana aflata foarte departe de „norma“. proces explicat §i justifieat prin diverse teorii antroBilo^icc §i medicale. amenintata atat . cat §i din interior. Era un fel de Lavater perfectionat si adus la \ nomaliile morale se imprimau sub forma unor anomalii 11 . saracie extrema. urmata de alte carti respirand ♦ m iis i conceptie.

Asimrliln • niana a lui Kant semana cu a celor mai multi criminali In Machiavelli si urangutan. omul de geniu. de la Esop si Demostene pana In I i mus si Darwin. vagabondaj. Mitul savantului bun era in voga.. Trebuie precizat ca metodele de identificare propusr •(# * pa§eau considerabil categoria mai mult sau mai putin nil meroasa. Dclliil tia se referea de asemenea. a onm lui salbatic. omul din popor fara educatie si salbatic". Precum extremele sc uIhim. t M caninii peste masura de dezvoltati si cu expresia fc(ei niiiih tra. Balbai|il i nu se mai numarau. Criminal nu e doar cel care omn criminal e cel care ar fi capabil sa omoare. respectabiliini^| trecea inaintea superioritatii intelectuale. Avem surpriza de a intalni §i geniile asociate aceslel ilM tinse categorii. Im lm considerare prognatismul celebrului florentin. l astfel si dezvoltarea exceptionala a spiritului parea i n ilfl i 1 1 . la armata farfl lullilAf a criminalilor potentiali. liA ll iala. cu falcile proeminente. In 1*1 si criminalul sau nebunul. Dupa Lombroso. a persoanelor care comist'*M( o crima ori o infractiune. sau practicau prostitutia. Pentru „la Belle Epoque“. dar oricum limitata. i aplicand normele metodologiei lombrosiene. sterilitate. Dmwtn Dostoievski prezentau o „fizionomie cretinoida“. si mai ales. sa fure saiu( prostitueze! Din fericire.174 Intre inger si fiara fizice. Si tot a§a. rahitism. intif criminal. nimic mai usor decat sa-i ivp. a negrului si chiar a europeanului de coiuli|t« modesta: „Diferenta e foarte mica. distanta nu era prea mare. criminalul se gasea in apropierea omului primitiv. amnezie. prin slabiciune. Cu capacitatea craniana mai mica decat a oameiulni cinstiti. Dosimil fara drept de apel: pe langa nebunie. uneori inexistenta. Socrate. cu parul negru §i cre|. reprezenta un caz de dcgem u „Geniul este o psihoza degenerativa din grupul epiU‘| illi Se explica astfel „frecventa oamenilor de geniu pi inlu buni §i a nebunilor printre oamenii de geniu“. geniile se mai iviimfl in general prin talia redusa..

. Astfel.n est sistem bipolar generalizat. depindea intru totul de barbat. Salbaticia . domesticirea femeii se arata ca un i'm leplin. „Intreaga alcatuire morala a sexui I' in in in deriva din slabiciunea innascuta a organelor It . Le§inul i pn rderea mintilor se inscriu printre scenele clasice ale Miuni secolului al XlX-lea. Mini . . Doctorul Virey parea a i n cxista „un numar mai mare de femei nebune decat de m (i lipsiti de ratiune in spitalele de alienati“. c . polarizandu-se intre o elita §i o patura iltf |us.il bunului salbatic . educatie..m i era la moda.i ievenindu-i toate simbolurile progresului: tehnologie. lasand locul inimleanului rau“. bine-creseuti §i corect imbracati. copil al naturii. Lasand insa I'.i .i acclasi gen de paternalism ca cel aplicat raselor sau 1. Femeia >omparata uneori cu un copil sau un bolnav. creatura mizera §i grosolana. specialistul in biologie uma> i specii umane pe care 1-am eitat mai inainte. Societatea occidentals parea pe punctul sa se imparta in ili n parti distincte. % IiIt’ll t. in registrul inferior. Imaginea „munteanului pm". gi asta lasa loc liber triumfatoarei mediocriln | i Inirgheze.. Fragila si decorativa. respectabilitate burgheza. Bolnava cronic. se acorda „celuilalt sex“ o natura mult mai i'il i ca a barbatului. Cum totul trebuia argumeni ’. foarte atenta la reguli §i norme.iimtific. in orice nu pe cararile pierdute din munti si paduri! In .se estompa treptat. Inspira mult mai putina teama ca in vremea vaM ii tie vrajitoare.i fost net devalorizat in raport cu ora§ul. reale ori imaginare. Muntele a fost Milorizat in raport cu campia.corespondent euroI" in .i lesjine cat mai des cu putinta. femeia tre. printre flM iiinn cultivati.n le eazurile extreme.. jftlustrie. locul femeii se gasea. Progresul se petrecea la oras. dedicata linistii canliii si fericirii familiale.1 11 111 . Fisurile se multiplicau. liber §i mandru .Un secol de infruntari 175 Ifif la manifestari cam de acela§i gen cu cele ale unui spi(II uulimentar. acestuia din iiiiii.il irma doctorul Virey.

tofi oamenii erau fiinte umane. Incepand cu organismele monocclulaf pana la supraomul de maine. iitlM curand nordic decat meridional. mai mull tun Z mai putin atenuata ulterior prin ideologia cre§tina. Respectate inca de savantii Luminilor.a speciei in sccnlrtl al XVIll-lea si indeosebi in al XlX-lea reactualiza oarcc him formula fragmentata si ierarhizata a anticilor.la toate nivelurile . frontierelc dinl specii aproape s-au §ters. Se precizeaza astfel portretul robot al omului (IcpllH Acesta e alb. mai ramanea totusi sa se proceilc/i | | | cateva masuratori antropologice pentru depistarea iioIm ihM lor §i criminalilor. Daca in epoca Luminilm §i asta in ciuda sarcasmelor unor filozofi precum Volinl ramanea inca in vigoare schema biblica a unei istorii ivnI . se profila o unica §i gran»lli| epopee biologica. Slim |# modema revenea la arhetip. de origine europeana.176 Intre inger $i fiara categoriilor sociale inferioare. Preistoria: salbatici. Odata indeplinitc i>* pectivele conditii. la fel. b it* . burghez. Odata cu Filozofia zoologim ( I» a lui Lamarck (1744-1829) §i cu Originea speciilor ( 1 1 a lui Charles Darwin (1809-1882). tul barbat! Tot mai multe greutati i se adunau pe umcri! Faramitarea . inclusiv originea !? i vnil rul fiintei umane. umani“ decat altii. ediit hi cum trebuie §i imbracat convenabil. occidental. Biata femeie! Dar. Limitele timpului erau aruncate in aei venea de departe. mai ales. criminali si oameni-maimufi) Seeolul al XVIII-leapusese primele jaloane ale unci m li rii naturale §i umane inscrise in durata lunga §i purtnml m i prenta evolutiei §i progresului. insa unii „ilM ^. ora§ean. Omul. confirmand fisurile traditional# Desigur. mult mai (It p i te. teoria evolu(ici a u | li sa includa intreaga istorie a vietii. barbat. Seeolul al XlX-lea n -a In decat sa mearga mai departe pe aceasta cale.

i ()mul de Neanderthal (descoperit in 1857) si pitecanIhipnl (in 1891) dovedeau existenta unor tipuri umane mai ^tilin perfectionate decat omul actual. care traiau intr-un Occident rapt de ft M ill lumii §i rapt chiar de propriile origini? Intre cultura H uninra. „Omul nu s-a nascut lliipul. i . Un nou membru se adauga famillt'i deja numeroase a Omului diferit. pMymea acestuia s-a asociat cu cea a „primitivilor“ de astazi. a inventat prejtlnria. nu era mai infantil decat *"pni no§tri. in valea fluviului Somme.Un secol de mfruntari 177 In i nteva mii de ani. cel mai lung segment al istoriei omenirii. Spre 1830-1840. Boucher de Perthes II /KX 1 868) descoperea. unele dintre ele mai (M u ll sau mai putin apropiate de maimutele antropoide. fiindca „nu avea nici unelte eficiente. Nu credea ca straiiin . a facut ceea ce facem si noi astazi“. i modele de urmat“ (De I ’homme cintediluvien et de ses ii in /i’s. IImicher de Perthes nu era evolutionist. omul primitiv a iimi lolu§i integrat destul de repede intr-o schema evolutioM i i. I u pronuntat in mod hotarat pentru o durata foarte lunga. ii icat s-ar fi opus parintele preistoriei. aflat mult liinintca Potopului biblic. „mai puii" bine. Dar ce in Ii prctinzi acestora. in ziua cand a iesit din mainile Creatorului nu avea tii u putina ratiune decat astazi. §antul se tot largise.ul s-ar deosebi prea mult de noi. I(imia incepe deja sa fie masurata in milioane sau zeci de iwlioane de ani in ce prive§te evolu(ia vietii pe Pamant. Cum M it-comporti cu acesti stramosi stanjenitori? Ar fi meritat ■ink' oarecare consideratie din partea stranepotilor.n bine tratat decat omul salbatic? Cum nimeni n-a avut in udala sansa de a intalni un om preistoric in came si oase. 1860 ). se in^elege". in. $i in /cei sau sute de mii de ani pentru a exprima originea si pvolutia omului. ajuns la maturitate. seeolul al XlX-lea. Pomind de aici. De ce-ar fi fost omul preistoi in. Din momentul cand a deschis ochii §i §i-a mi§•m i mainile. cele diniiii hi me ale omului preistoric.

erau trei niveluri diferite. considera la randu I „oamenii acelei epoci aveau spiritul usuratic si erau lipM JI de chibzuiala si de prevedere. Le critica de asemenea lacomia si unelo „piii»tici cu totul puerile“. Emile Cartailhac invoca. ce indulcea aprecierile. Interpretand diverse obiecte de podimlil Edouard Dupont constata „un gust foarte pronuntat" pu t* tru lucrurile „de prisos“. Omul preistoric ilc U p actual semana in mod evident cu salbaticul. omul-maimuta. Salbaticul depreciat al set lului al XlX-lea il antrena inevitabil si pe omul preislmlt in acest declin.crimiiuil*»" In ce1 priveste pe primul. In a sa Franta preistoricd (La I m i prehistorique). Gabriel de Mortillet (1821-1898). 1 KHni l tia a treia. altii. Omul de Nt'tlH t derthal beneficia de cercetarile lombrosiene.. 1872). Nu aveau nici o idee de economic! <» rechizitoriu. Ii apuni 11 . nici mai mull m mai putin. puniliultl in seama si acest viciu. cu alte cnvinl* aducea cu criminalul. Pitecantropul era omul-annniil. doar canibalismnl lip pentru a deveni salbatic i perfecti. dimpotriva. care nu stiu ce msemiiiii „bunastarea“. erau lipsiti de cele mm piii tioase virtuti burgheze! Erau si antropofagi? In acest punct. si patriotismul se mai amesteca in preistoi n . si totul pornind de la niste inofensive picM # till podoaba! (L 'Homme pendant les ages de la pierre au \ >a i virons de Dinant-sur-Meuse. Exact ceea ce se observa hit« la diferitelepopulatii salbatice“ (LePrehistorique. prezentand si el de altfel trasaturi . Una peste alta. Aceasta se potrivea cu „obi#mil|| lipsa de prevedere a salbaticilor“. parerile se impni (u unii luand apararea stramosilor. De altfel. Uneori. comparatia cu salbaticul sc tH gjfl punea de la sine. 1900). unui dintre prim ipulH specialisti francezi in preistorie.178 Intre inger si fiara Bunul salbatic al Luminilor ii oferea lui Rousseau mini? lui unui stramos la fel de bun. pe „francezii din epoca de piatra“. De fapt.

t ill' prcsupus ca o evolutie de o asemenea amploare nu se ■t't | Hi la ziua de azi.. Preistoria se alinia modei lombrosiene. sa-si imbunatateasca tehnica. „violent. 1 . I nu atat de nevoie cat din placere. autentica. asadar.iiaios“. Mai jos pe scara umanitatii. si le sublinia marili t. calatoria in spatiu corespundea ii bine posibilitatilor concrete ale omenirii. pitecantropul nu putea fi decat bestial. in schimb. i"Hin recomandabil.ie pentru a-si extinde domeniul. indeosebi pasiunea pentru arta. pe planete. milioane sau zeci de milioane lit uni. chiar piivent. se va putea materializa maine. Solutia era la indemana. inca o data. „capete de criminali“ si m u iomportament adecvat. incercand. Viitorul va trebui sa se desfa§oare simeH ii i n trecutul. de oriee banuiala de antropofagie. in cele mai mici detalii.Un secol de mfruntari 179 •Ii h i . cu stramosii sau cu mostenitorii i 1 Calatoria in timp ramanea insa inevitabil prizoniera linuginarului.i/.1 1 11 . In slarsit. omul sau criminal nu pierdea nici i' m .. Lombroso putea sa-si Ii* t c mainile de bucurie. asadar. imaginara as/I. coleric ii lt. Urmasii nostri vor ajunge sa fie nu mai putin difefH i ilc noi decat suntem noi insine de maimute sau de oami de Neanderthal. I> aca ne tragem din maimute si criminali preistorici. | nin studii repetate. pe sute de mii. Arthur Conan Doyle (1859-1930) ofera t ihlnrului o intalnire de neuitat in The Lost World (Lumea i hl uta. potrivit interpretarii lui Mortillet. 1 itati. Dar nimic nu facea cat o a ilnirc directa. lata. I ia desigur ademenitor sa-ti imaginezi lungul drum al •milui. contliia o dimensiune in alta: investit spatiul cu semnificatii •nporale. si | 1* i nici stramosii nostri mai evoluati nu erau decat salbatici. dat fiind ca toate fazeniM^inabile ale trecutului §i viitorului se derulau. Trebuia. 1912). omul de Neanderthal trebui i lie. Sunt un fel de sadici rafinati care . craniul sau prezenta similitudini frapante cu craiiiiil aiminalilor. Toti pareau a fi ii ill i innascuti si chiar perfectionisti in felul lor.

mtin« cartilaginosi" erau eventual bine-veniti. In Anglia.180 Intre inger si fiara O religie stiintifica: pluralitatea lumilor locuite Spre mijlocul secolului al XlX-lea. tocusi majoritate.«el putin printre autorii considerati drept competent in diitm niu. Monstri cartilaginosi. din pum iul * •* vedere al lui Brewster.m yi) ra in univers. it o majoritate mai slaba (56%). si nimic mai mult: era tolira di' meschin. iar §tiintn jI Ilia zofia chiar o pretindeau.. oricum. pluralitatea liimlM locuite beneficia de o majoritate confortabila de votm i. Pe celelalte corpuri ceresti. argumentele tc <> l< ramaneau inca frecvente in dezbaterea stiintifica. Combinand argumentele stiintifice §i religions. Efervescenta anilor amintiti a fost provocata dc WllllHB Whewell (1794-1866). chiar in anii unei i hH » traverse aprinse izbucnite in Anglia in jurul acestui sublet da 83% raspunsuri favorabile printre oamenii de yliinln. li se opunea. diver§i . Pamantul ianiAti|| singura planeta locuita in sistemul solar. uiilmtta oricum mai des decat in Franta. care a publu nl 1853 o carte despre pluralitatea lumilor (On the PluralH\ i(l Worlds). Asta era o axioma. iar axiomele nu se discuta. prinii* H tj* torii de lucrari religioase. I > < nM Brewster (1781-1868). C'mww iw o suta de subiecti intre 1854 si 1859. Unii tot nu prea re iity C M UI puna de acord Biblia cu pluralitatea lumilor. „A I ca fiecare planeta si satelit in sistemul nostra solar iirlitM sa aiba o atmosfera. si probabil . Un „sondaj de opinie“ efectuat de Michael J. dar se aflau ilt* | g in minoritate fata de credinciosii care nu mai vedenii < n contradictie intre cele doua interpreted ale lumii. savant si teolog. i§i lua adio de la Omul diferit cosmic. Biblia. care si-a intitulat cartea More IImM than One (Mai multe lumi dec&t una singura.“ lar atmosfera pretindea locuit< > iI « . 1Xv l) | Biblia nu se opunea unor planete locuite. Whewell a primit replica unui compatriot.

Pledoaria entuziasta a lui Brewster. dar fara ifi a sacrifice propriul destin: „Satelitii planetelor trebuie H 1 lost creati in dublul scop de a oferi lumina planetei prin|Ijiiik' si totodata de a adaposti o viata animala si intelectu|lfl Intelectualii ne a§teptau. Nu sunt blocuri plane» « m merte circuland inutil in spatiu acelea pe care degetul I't. 1 1 . a caror unica valoare ar consta in coorHiiilde lor geometrice. 1865). Cat se poate de de. pe langa care Newton insusi ar fi facut figura de piinlu apat. • .iiiiiM ni le arata in sanul campiilor eterate. 1873. nu il interesau •mi. corespunde unei convingeri perfect cristatiir inca din prima sa lucrare publicata la varsta de douaii ilc ani. Les Merveilles celestes (Minundtiile * * > //.. 1 865). nu sunt puncte ■ l in .slralucitoare. a avut un succes superior lucrarii scepti. s-a deta­ il! ill timpuriu de simpla mecanica cereasca. Camille Flammarion (1842-1925) a fost o forta a Katuni. locuri ale vietii. prezente.Un secol de infruntari 181 pentru a avea cine sa respire aerul. Era un semn al vremurilor. Les Terres du del (Pamanturile Him . publicata in (H m miilte editii. poate ca si pe Luna. Mai mult chiar: un demiurg. Brewster punea satelitii pe acelasi plan cu planetelt iiinme. Lumen. alic.si viitoare (insa timpul nu exista in etemitate). resedinte ale spiritelor supeHimrc. in u . Aurmat o multime de volume: Les \ niih 'v imaginaires et les Mondes reels (Lumile imaginare linnilc reale.1 877).ii Im Whewell.“ S i casta profesiune de credinta.i(iva ani mai tarziu exploda in Franta fenomenul Flamh im i ion. misiunea lor era desigur sa le lumineze. L ’ Astronomiepopulaire (Astronomiapopulara.. dar in pul sigur pe Jupiter si in Soare. levarat decat raspandirea vietii in cosmos si destinul omu­ lui urn am inteles intotdeauna astronomia? O consider si m\ tM icrez ca stiinta a universului viu.. in 1862. Ca astronom. exprimata spre sfarsitul H i u i (in 1912). sunt lumi. sub un titlu apropiat de cel al vechii in i lui Fontenelle: La Pluralite des mondes habites (Pinlilt ilea lumilor locuite).

preoti.i * astronomie. „Pluralitalc. dar s-a napustit §i asupi i universului traditional. a§a cum o vedea el. creata de el in 1887. Intalnirea. Acest teoretician ci munist nu s-a marginit sa instituie armonia pe Pamanl pi in faimosul sau sistem al falansterelor. metempsihoza si spiritismul se com topeau intr-o sinteza unica. cu fratii §i verii nostri pi netari. justifica intr-un fel adunarea unei clientele aim eclectice. Mai era insa §i latura religioasa a filozofici limn marioniene. daca vrem.vflH era mult mai ambitioasa. ofiteri §i meseria§i. spre o anume astronomie. omenirilor diferite. Spiritele asigurau kr tura dintre diversele societati cosmice. scriitori si lu tionari postali.w l> sea prin grija lor de a nu deranja Biblia. desigur. versiunea „fraiK'(. Influenza lor a fost enorma. Charles Fourier (1772. persoane veil ilc < 1 spre toate orizonturile: francezi §i rusi. §i astronomi. capabila de a rezolva toate misterele §i de a n tine toate proiectele.182 Intre inger si fiara 1880). a reu§it sa atrag. care asocia pluraliim lumilor cu o doctrina spiritualista.i l‘ milor locuite“. Pe trunchiul §tiintific al sistemului. aspira nici mai mu! nici mai putin sa ocupe intreg terenul cunoagterii $i crnll tei. cu mai mult cu cat Flammarion s-a manifestat in acelasi u ca mare popularizator §i mare organizator. Daca savantii englezi se remarcau . Pluralitatea lumilor. Societatea usl nomica a Frantei. Religiile sin tifice nu lipseau deloc intr-o epoca inclinata spre o $tiin providentiala. incamandu-se mh cesiv pe planete §i in stele. Erau si savanti. dm pierdeau in masa celor sase mii cinci sute de aderenji. inlocuindu-1 printr-un mecanism mm 11 . fie si imaginara. aspirand sa inlocuiasca cre^lun mul cu o noua filozofie religioasa. toate consacrate vietii din cosmos. brazilieni §i abisim regi si ingineri. pe i trunchi religios a grefat o teorie stiintifica. Flammarion a p fat o teorie fundamental religioasa sau. celorlalte piU m turi. de natura sa seduca spiritele.IN W | daduse deja un exemplu remarcabil.

evolutia vietii trebuia sa corespunda cu strictete orei |iliinetare respective. Fiecare planeta i§i avea pro| nla ei scara a timpului. De fiecaftl data. cat §i pe 1 Ii I.. sufletele locuitorilor de pe planete se rein. Factorul timp a capatat o putemica semnificatie. Teoria evolutioiii . Nu iiini putea fi vorba sa se recurga la acela§i cronometru penH ii loate regiunile universului. in repetate randuri. fata de noi. Darwin si Kardec. mai esentiala decat univeriiil langibil. cat se poate de tipic |n'iitru „religiozitatea stiintifica4 1a epocii. . la niveluri de fiecare data mai inalte. Omul nu va deveni (sau redeveni) nici maimufa... mai apropiate de pi la (iune.S7). dar era atat de obn'dat de Omul diferit din cosmos. in. $i-a manifestat pana la capat convingerea ca exista ii \ ia(a imateriala si invizibila. despartirea dintre om si animal e i ii i ompleta si definitiva. riscul unei regresiuni biologice H i) i' \ ista. . fondator * 1 ii oriei spiritiste prin Le Livre des esprits (Cartea spiriteh . Oricum. alaltaieri sau poimaine. dupa el. Pentru spirited. IH .i1 1 c eorpuri ceresti. meat i s-a intamplat sa mai mle nepotrivirile dintre ora observatorului sau de la Juvisy 1 ..Un secol de infruntari 183 (Hi miiI. Allan Kardec (1804— 1869). chiar in acest moment. la randu-i a meditat indelung asupra migratiei sufletelor ii ii incamarilor cosmice. Se va profita eventual de un |ii M i nea transfer si pentru o schimbare de sex. < ) alta personalitate care 1 ainraurit pe Flammarion si inlii'iiga sa generatie a fost Charles Darwin. atat in propria lor lume. ci §i plalirlelor. In ciuda indoielilor care au ajuns ■ i I liamante cu privire la autenticitatea unor interpretari spilliisle. .la se aplica nu numai istoriei vietii pe Pamant.. gasindu-se. totu§i. Allan Kardec a fost unui dintre magistrii lui Flammarion.. ieri sau maine.. propunea spiritelor reincamari succesive pe plaH m Ii . if mai amestec! Un amestec. I lammarion §i-a insusit aceasta lectie. i m&gar. Fiecare dintre noi va putea deveni venusian sau jiik-rian intr-o viata viitoare. perspectiva tit aul de excitanta.

pe milhmiif de planete care se rotesc in jural stelelor. 1909). Potrivit lui Lowell. dar fiecare trebuie sa-§i respecte rabdatoi nu marul de ordine. §i asta de multa vreme. eventual §i lumina.184 Intre inger fifia r a si ora seleniana sau jupiteriana. dar asta/i t' se poate de mort. Astronomul englez ili\ l ta la depa§irea provincialismului „solar“.a fost candva plin de via(a. 1875). viata ar fi posibila tocmai pe aceste „luni“ satinu ne sau jupiteriene. numero§ilor lor snii Ii Teoretic. Toate corpurile cere§ti au cunoscut sau vnf cunoaste viata. faza solara. Exigentele evolutioniste aveau sa fie duse pana l. nu pe deplin stinsi. un fel de mici sori. dar ziua aceasta e inca dqm Deocamdata. >Iii f acum si fara nici o posibilitate de a o contesta. „patronul“ lui Marte. planetele aratau diferit pentru uni cul motiv ca varsta lor era diferita. 4 .i ■ de astronomul englez Richard A. 1870). Timpiil cosmic e mai amplu decat cel care masoara scurta vm(ft i planetei Terra. t transmit caldura. proclamand nn terea unei noi §tiinte: planetologia. a dmm. Proctor (1837-188N). cei doi uria§i ai sistemului solar sunt pren in §i prea arzatori. mai apropiate decat cclfln! te planete de ora terestra. ( ce a urmat a fost un adevarat genocid. Luna. Altminteri. Viata exista insa cu siguran(a. Dar §ansele cele mai serioase le a \ *u dupa Proctor. trebuiau treaca. ca si planetele prea indepartate do Si au ramas deodata lipsite de locuitori. Universul e tihii mare decat sistemul planetar in care ne invartim noi. a adii nat aceste axiome intr-o teorie riguroasa. Voia cu tot dinatliumiil populeze sistemul solar cat mai dens cu putin(a. toate. a§a cum rezullii cartea sa Other Worlds than Ours (Alte lumi decal n in tra. prin aeelea§i faze: cea dintai. Satelitul noslru plica autorul . Percival Lowell (1855-1916). in spa^iul ml mil (Our Place among Infinities. Jupiter $i Sul vor fi locuite intr-o buna zi. Marte si Venus. ale carei principii au Ii puse in cartea sa The Evolution of Worlds (Evolufia lumilni.

Explorarea planetelor nu 'it‘supunea. . invitate §i ele uneori sa participe la excursii eosnn | i e.mpleta si rigida. ca de obicei. nu intelegeau sa accepte concesii vestimentare. totusi intre limite oarecum „terestre“. pur §i simplu moarta. existen|a unui mediu de tip terestru. Nu numai Pamantul. a $asea $i cea din urma.I. Sninta §i tehnologia. mftnlul va fi maine aidoma lui Marte. a patra. lutografia astronomica. hi. pe marele ecran al universului. puturile.trecut. Marte a fost candva un Pamant. I I'ocentrismul civilizatiei occidentale atinsese punctul cel tiiiii malt. N Iodelui terestru . Mijloacele cele mai avansate . care deja ii apartinea. relieful trebuiau sa varieze in mod considerabil. Nimeni nunega deosebirile.m i cu oamenii de ieri §i cu cei de maine. Te puteai plimba ca intr-o rezervatie africana. caldura. Daca vreti sa ■ * llii(i viitorul. de exemplu. pre. Daca incerca|i sa descifrati in. n-ar strica sa mergeti pe Jupiter.imanturile cerului“ raspundeau disciplinat la apel pentru M iluslra. I )oamnele.se impunea mor corpurilor ceresti $i locuitorilor lor. aparent atat de diferiti de noi. iilla. cu rocliii ii 1 . Luna in a §asea. in cadrul careia acelea§i cauze produceau Iiu to u acelea§i efecte. trebuie sa fie asemaii. cel putin l» planetele apropiate. priviti spre Marte. Marte in i hit ca. Densitaifii acrului. teoria evolutionista H'ii'/onata cu alte obsesii ale epocii. §i ambele planete •i . a treia. O schema evolutionista *. inn cele caracterizand. prezent §i viitor . in imaginarul epocii.telescoape putemice. lumina..Un secol de injhintdri 185 liltIn. a i i.ii yi prin a deveni complet pustii.ia. protectie. ei toate I'. Venusienii §i marlit nil. urmau ascultatoare ideoIni’ . lerestra. inalfimile mun^ilor §i ilcscrturile de nisip sau de gheata. de solidificare. terestra-acvatica. in pozitia a patra. din fericire pentru noi. a§a cum e Luna. analiza spectrala pusa la punct prin IK M ) ofereau concluzii convergente: similitudinea condi(lilor fizice. cu combinatia lui de scoar|a solida §i de oceane. nici un fel de echipament • I.ii.mini.

n can. ar face posiblfl prezenta „unor fiinte organizate in mod asemanator cu i y‘ care populeaza globul nostru“.tot ca intotdeauna . I ii dintre ultimele aparitii ale „solarienilor“ dateaza il 1857-1858. im lu'H Arago.oameni dispusi sa creada. „Ideile unui nebun. John Herschel. dim « i| | ) de care s-ar gasi atmosfera incandescenta“. cu n|uli rul unui telescop uria§ instalat la Capul Bunei Speratno apropiat Luna atat de mult.. incat i-au aparut locuitorii in In ochilor: oameni ca §i noi. „existenta in Soare a unui mu K m central neluminos." ( m u se vede. iih I siv . Pe Luna. ar fi reu§it o asemenea performanta. grade editarii postume a Astronomieipo/mhi (Astronomiepopulaire) a lui Francis Arago (1786 18^ I). . Mi se pan ■ I aceasta anecdota merita sa figureze in istoria stiintelor. Nu uita sa1 invoce nu i renumitul doctor Elliot. Campionul solat i nilor nu-i agrea pe seleniti. fiul nun lui Herschel. Potrivit savantului francez. Arago a denuntat in§elatoria. a carui aparenta nebunie ascuml|i poate o intelepciune profunda. Povonl a gasit . Richard A. Aceasta i-a permis unui jumalist am.ca intotdeauna .a§a cum le vedem in ilustra(iilc dn epoca . a fost de natmn reinvie sperantele. Un inventar alplanetelor Oamenii diferiti din Soare §i de pe Luna au fost pi m n»|f victime ale exigentelor §tiintifice din seeolul al XlX-lea. sa anunte in 1835 prima obst i \ n directa a vecinilor nostri selenieni. sunt astazi aproape unanim acceptate. am retinut-o.186 Intre inger f i fiara lungi §i tocuri inalte . Locke. inconjurat de o atmosfera opaca. insa inaripati §i zburatori.. de catre aslrtll nomul german Franz von Gruithuisen. optimi§tii duceau o batalie de ariergarda.§i unii savanti.par mai curand ambasadoare ale modei di i r tt cosmonaute. I in perirea in 1821 a unor „fortifica(ii“ lunare. in fa(a Academl de stiinte.

unde s-ar fi adunat ultiiiii'k' resturi de aer §i apa. astronom danez. Imaginea traditionala. a lansat in 1854 it teorie seducatoare. iar viata ar fi fost posibila. I’ornind de la aceste argumente.Saturn §i Jupiter . parea | h m . Cu privire la varsta sa nm la. Unii ii acordau totu§i o atmosfeh t .Un secol de infruntdri 187 I'cter Andreas Hansen. Aceste §anse depindeau in primul rand de ilhlnnta fata de Soare. Savantii riguro§i nu mai vorbeau despre solarieni §i selei i i ( i I’referau sa defineasca sansele reale ale planetelor.ln le.de§i In. deoarece in cazul lor iiiii'csul de racire trebuia sa dureze vreme indelungata. interpretarile nu se potriveau. « i . chiar cei mai entuziasti au renuntat la oamenii de i" I una. se putea alege dintr-un juntt ^ir de epoci geologice sau istorice. inca in viyuiiro. „in Imiau ne fie inferiori in ce prive§te sensibilitatea §i in|iligenta“ (Flammarion). daca existau. „oamenii“. ramaneau totusi tineri. eventual amestecan.i lorme de viata putin evoluate. cele mai vechi. pentru a salva macar cateva smocuri de iarba. S i ilimensiunea juca un rol. cel mai apropiat de Soare.lm urma.i simplu un Pamant mai tanar.< > lara. asadar. o planeta mai mica traia intr-un ritm mai rapid §i imhntranea mai repede. Uriasii . Puteau fi a§ezate aeolo. aceea a unei lumi incantatoare. In cele . Mercur. Potrivit acesteia. devenea posibil sa se apret jive limitele intre care fiecare membru al familiei isi putea ■pmiite sa sustina viata. dupa gusturi. cele mai indepartate sunt. ale rtiiumitor planete.. ftn /enta dublul dezavantaj de a fi prea tanar §i probabil |iiii|olit de razele solare. corpurile planetare s-au separat succesiv de nebuloa» ii . a riscul unei dezmintiri. Venus.iiiva. I'nlrivit teoriei cosmogonice „Kant-Laplace“. foarte asemanatoare PaiMiiuiului prin dimensiunile §i presupusa sa structura. Diml<>. ceea ce corespundea si cu varsta lor. Luna vizibila e proba| ii! Iipsita de viata. mari. FlamHmiion se gandea la niste vai adanci. 1 11 . insa pe fa(a ascunsa a Lunii lucrurile s-ar jW lea prezenta altfel.. paduri si loeuitori.irle varstnici.

ani It §i temperatura mereu egala. pe de alta parte. O asemenea via(a. celebrul naturalist AI Russel Wallace (1823-1913). Printre ei. I'n| erau de spus despre Uranus §i Neptun. la alegere. cofondator. mai bine ill tehnologic. ace$ti „batrani tineri“. oricum. traind in zonele inaltc If ill sferei" (Flammarion).m sidera{i. sau printre strip. alaturi de I )ai« al teoriei evolutioniste §i. paradisul I tru §i visul milenarist i§i dadeau intalnire pe Jupiter. De partea cealalta a Pamantului.cine §tie? . Cat despic ton. toate acestea vor ale. deschidea un larg evantai de posibilitafi.um taram al pacii §i al fericirii. „de natura aeriana. Jupiter va fi locuit de o rasa inteligcnlfl | Situatia sa va fi atunci incomparabil superioara fa(a dt mantului: un imperiu imens.de fiin(e diferite. ramanea uneori asociata imaginii $tiintilkv )| lu(ioniste. in consecin(a. o primavara nesfar^ita. situate in viitor. confruntati cu un nirilni ce in ce mai ostil. MuiIm deja batran. no m probabil intr-o situatie dificila. O lume. in ansamblu.“ Varsta de aur.it. precinn I'i tor. nu a fost descoperit decat in 1930. er. planeteIf cedente epuizasera deja jocul posibilitatilor. nu mai pu(m 0 .188 Intre inger f i fiara taram al armoniei si al dragostei. intangibile. locuite de mon$tri at \ n terestri sau aerieni. destul de evolualrt * inspira simpatie. simbolizata prin insult mele sau. fie ca sori aproape stinsi. lot t fiindca erau mai evoluati §i. ar putea atinge in viitorul indepartat un griul de perfectiune. nici macar Luna. Jupiter §i Saturn. Loeuitorii sai. opinio §i-a avut §i ea campionii. cu evolutio C N t de lenta. in trecut. „Mai tarziu (ne spune tot Flammanoui secolele viitoare. $i al(i savanti mai sceptici. fie ca pit aflate lainceputul ciclului vital. mai avansati decat noi. de presupus insa ca se descurcau. Intre Flammarion care nu intelegea sa sacrifice nici |H tie.1 1 1 1 1 11 1 11 0 11 1 . daca nu . dispu§i sa se consoleze cu forme de viata indepai i. Trebuie insa inn trata §i negarea absoluta a pluralitatii lumilor.

un prinlmi ilc ordine. leiH I evolutia biologica de conditiile de mediu. pe care marile. un principiu determinist.ina la periferia sistemului. Am plei in cautarea Omului diferit si se cuvine sa ramanem in Hiipania partizanilor sai.ca in cazul lui Wallace . rigui i hi. concretizat in dispunerea geometrica. a structurilor vietii. continentele si insulele poarta in m ial nume britanice. editata in 1840 de astronomii germ iii Wilhelm Beer $i Johann Heinrich Madler.pa(iul.sa conduca h i kv. Edificiul construit de acestia. < unalele de pe Marte S i* slia de multa vreme ca Marte seamana cu Pamantul. 1903). in a^teptarea. se baza pe cateva principii ferme: un principiu de mlilate. de a stapani mediul . lima harta a planetei. martienii aveau un cuvant pus. incepand cu Soarele p. scotea in evin li'i o structura foarte „pamanteana“ de mari si continente. Iata-ne sinn1I volufionismul §i spiritismul alcatuiau cei doi stalpi ns(inere ai pluralita{ii lumilor. §i perfectionat in seeolul al I\lea. Este un bun motiv de reflectie asuNmctodei §tiintifice! I* * lapt. care afirma capacitatea fiintei evoluate. Este momentul sa intre in scena. poate. . „negationistii“ ne intereseaza prea putin. Interesant. inceinl din secolele XVII-XVIII. a unei efecti|l luari in posesie. newtoniana. el sustinea ca flmantul este singura planeta locuibila din intreg sistemul Id i si ca „probabilita^iie sunt aproape la fel de mari ca ■nn alt soare sa nu posede planete locuite“. Inia atins un nivel inalt de inteligenta. de rival ca puteau . dar si un nu ipiu voluntarist. iiilnim o alcatuire similara pe harta desenata de Proctor l K65.Un secol de infruntari 189 i ul pentru cercetarile sale spiritiste. La acest ultim punct. potrivit caruia spatiul trebuia sa fie locuit. asadar. In cartea Man s Place l inverse (Locul omului in univers.a complet opusa.

Observatia astronomica i-a permis totu§i sa mmiil(oim|P numarul canalelor: de la 79. Concluziile. incepand din 1894. ci §i marile. lucrurile au luat un curs diferit. Marte a dcvonH • < planeta extrem de arida. Ulterior. Structura geometrica a retelei dovedea originea sa mIII) ciala. nil III cuitorii sai. in 1877.190 Intre inger fifia ra Apoi. S-ar putea zice ca I i > \ \ i ll I nici n-ar fi avut nevoie de un observator. ceea ce insemna ca marile. Giovanni Virginio Schiaparelli (1835-191(1). cate descoperise Schiapaii lll. sistemul a devenit din ce in ce mai H l trie. §i-a sintetizat cercelai il* III trei carti care au contribuit din plin la na§terea §i dil'u/iiiH mitului martian: Mars (1895). in muntii Arizonei. de il#i contestat. Ele ofereau dovada. lo Mil dinainte. Pickering (1858-1938) n < U i lovitura de gratie la ceea ce mai ramasese din marile m ini. in 1 89. . a existentei martienilor. chiar fara sa priveasca prin telescop planeta visdtff I lui. de fapt. A fost. in mod natural. Dovada. a sti|> • mi ritatii lor intelectuale §i tehnologice. El a observat ca liniile traversau nu numai contincnirln. Nu era la indcniiliMI oricui sa realizeze o retea atat de formidabila. Pe o noua harta desenata de Schiaparelli in IXKI. a facut o marc doi "I* rire: o retea de canale parcurgea suprafata planete i inimtd directiile. dimpotriva. tronomul american William H. Canalele erau eonstruite. ne. inceputul unei istorii gluili^i se. in plus. mai avansa(i decat pam aiiU 'iill Pe aceste baze s-a cladit o teorie seducatoare §i apuii ill riguroasa. ll rector al Observatorului din Milano. Sa ti fost oare sfarsitul mar^ionllittl Nicidecum.'. Nimit m ih | logic de altfel: Marte era mai vechi decat Pamantul. a celei mai extraordinare istorii pe care a cunoscui n tiul cosmic. Percival Lowell nu a iiiu'lfj sa supravegheze planeta ro§ie din observatorul sau irisinUl la Flagstaff. Mars and its Canals (l*«lft| §i Mars as the Abode ofLife (1908). i>> •••( se prezenta ca un joc complicat de linii drepte. nu cxinlld Au avut acelasi trist sfarsit ca marile lunare.

majoritatea astronomilor s-au napustit fara iiHiiMjamente asupra lui Lowell §i teoriei sale. [ > Nu i o mare nu exista pe Marte. ci vegetatia. Primavara.. Calotele ■ilnir sunt singurele depozite de apa.Un secol de infruntari 191 || pi '. evident. Acest ultim fenomen a oferit §i cheia enigmei. ne indeamna sa acceptam pe Marte o viata caracterim im printr-o inalta inteligenta. ih Im Imacceptate canalele. In 1903. ci benzile de vegetate alimentate de apa de origine | ii Se explica astfel §i „disparitia“ canalelor iama: nu pniilcle dispar. intr-o lume imbatranita. m cxistenta unor canale observate de astronomi carora nim h ni nu le punea in dubiu competenta §i onestitatea? §i. frigul martian. intr-adevar. o nimica toata! „Cele mai mari infaptuiri sire. Erau linii ideale. cum sa le explici.. in pju . nici un fluviu. Asta e tot: cat se poate de simiIm milc logic. unde conil|nle dc viata devin tot mai grele. mi i constatat ca frigul. Poate chiar prea frumos peniiu i Ii adevarat.. pi M ini canalele. Opinia publica a fost sedusa. le provob ilisparitia. el deducea „natura cu siguh m | Mmteligenta §i pasnica a unei rase de fiin^e care ?§i impart | | i> im1atat de echitabil. linifi M desea de trei mii §i chiar de cinci mii de kilometri. constata Lowell. canalele existau. fiintele trebuie sa fie din in ce mai inteligente pentru a supravietui. Cum sa negi Ih . simple treburi locale.. cu excep| i i nitorva colegi. prea sub(iri pentru a fi vizibile de pe Pa■iim. Da. PliiiM ina §i Suez.W.“ (m i de frumos. Starea plalii i. de fapt. ci pe it hum observatorilor. dar nu pe Marte." De aici. E. apa se raspande$te in toate regiunile plane■i lucmai prin sistemul de canale. reunind pete dispainic. cand ghetupli sc lopesc.(o 700 identificate de Lowell §i de colaboratorii sai. Ceea ce se vede. daca nu prin acti> iliilea martienilor? O solutie a enigmei a fost propusa prin nli’i)i ia optica“. par neinsemnate prin comparatie. dar. Maunder (1851-1928) a facut o experienta 11.1 1 . I ( i-realizare imensa! Ganditi-va la dimensiunile canalelor.

§i se dorea sa existe ftindca era nevoie ele pentru a-i sustine pe martieni. Symmes (1780-1829) care. tit largi deschideri polare.192 Intre inger f i fiara simpla. in plus. in I cul celor trei imaginate de Hailey. Pana la urma insa. pe copiile exeeutate de acegtia. i nu voia sa auda de ele.ml putemice pentru a se putea observa ceva. Iluzia se explica in parte prin m u cien(a mijloacelor de observa|ie: telescoapele erau dr. ol tiva §i defmitiva.. detaililr puse fara nici o noima. la 10 aprilie 1818. Prezenta. le vedea. Motivul principal al aventurii martiene ramtine tu§i de ordin mental. cu condi(in . vedea numai puncte §i pete dispn §tim astazi ca imensa retea de irigare imaginata de I n-a existat nicicand..nn 11 Cum sa masori temperatura globului Spatiul subteran era un fel de anexa a spatiului coniii Mai apropiat. a laiisul uluitoare „proclamatie“. plasand la o oarecare distanta de privitori desoili punete $i pete. Potentialul explorator anun(a i. observarea plancioi telescop sau imaginea ei fotografica dadeau acela^i re/ti Cine iubea canalele.1 gasi drumul. in direct sau pe fotografir. Canalele au fost descoperite fiiiuli r t dorea sa existe. dar nu dcslnl putemice pentru a disoeia detaliile observate sub fornifl canale. §i nu orice fel de mat (i ci Oameni diferiti mai evoluati decat oamenii de pc I’.i I mantul e gol si locuibil in cavitatea sa interioara. de un diametru de patru mii dc in . Drumul a fost gasit mai intai de capitanul John < I. dar din nefericire invizibil. deveneau linii drepte! Asta nu s i-pu Incepand din 1905. Lowell a otyinut fotografii ale lui M §i ale canalelor lui: o dovada care se dorea stiintifica. Ion avantajul teoretic al unui acces mai facil. lucru esential pentru legatura dintre lumi. undo i succeda mai multe sfere una-ntr-alta: cel putin cinci.

explorarea Hililorana a ramas rezervata teoreticienilor extravaganti. H ajelor i-a cuprins pe cercetatori. un reputat chimist englez.i in inghefata Siberie. Stiinta a fost totu§i consultata cu privire ■ i . Sfera a inceput sa se incinga. (nude. „Nimic nu dovedeste ca cre^terea temperaturii ar Mtiiimua pana in centrul Pamantului". in locul frigului polar. Trebuia pmml prin Siberia. o adevarata manie . daca existau. «ploratorii ar fi fost intampinati de un tinut cald si fertil.Un secol de infruntari 1 1 193 t C 1'nlul Nord §i de §ase mii la Polul Sud. de unde.t I. utoii iilor $i scriitorilor.• ingura problema. Se puteau I . relativ favorabili „pamanturilor cemi pareau dispusi sa admita existenta altor „pamanturi“ in inlcriorul Pamantului. afirma prudent dicllmiarul Larousse pe la 1870. Modelul traditional al unui Pamant cu nucleu incandes<• iii. i oumenii de §tiinta s-au facut ca nici n-aud. terenul incepea sa se afunde. tli mi se „intepase“ scoarta pana la o adancime de cateva sute 'if metri. monstratie stiintifica. Din America tropicala | iiln.tpit-o cu apa. §i a m u. Pe la 1830-1840. I'npt este ca savantii. altminteri riscand i iiarba sau pur §i simplu sa se topeasca! Mctoda forajelor prezenta totusi §i unele limite. ar asigura trecerea ilii l. Sir Humphry Davy 1 1 /7S 1829). printre ace§tia Inialnindu-se §i cateva nume de marca. r t mai sunt asteptati. Fiintele diferite. „focul central".1 . a facut o experienta i midudenta: a alcatuit o sfera din mai multe elemente pre#i»nte in scoarta terestra. ft muine ca temperatura create cu un grad la aproximativ jiel/eci de metri.i suprafata globului la etajele sale inferioare. i. printre care sodiu §i potasiu. Ziarele 1-au luat in ras. Marginalizata de §tiinta. I’amantul rece i§i avea §i el sustinatorii. aveau tot jliliTcsul sa ramana aproape de suprafata. rezultatele spuneau acela^i lucru. odata atinsa latitudinea de 82 . fiindca Symmes s-a dovedit incaiIm I sa puna expeditia pe picioare. parea confirmat prin experimentare si il. insa esentiala: temperatura globului. De fapt.

194 Intre inger fifia r a explica astfel fenomenele calorice terestre. dar si la suprafala }| | m !h9 lui.im rece apermis persoanelor imaginative sa organize/e subteran intr-un mod asemanator cu „lumea noastra" | | populeze cu oameni fie asemanatori. cre$terea temperaturii si vulcnm im m | ar fi un proces superficial. Arago plasasi . Se §tia ca sunt foarte intelinfilfl foarte avansati tehnologic. datorat oxidarii. care i-a dezvoltat argumentele.. Dupa cl. si in consecinta scoarta ar fi fost zguduita ill nil ree“ teribile. §i astfel. a devenit un gen prolific in a doua ju tn a la h ii 11 . demonstra inexistenta focului central. Chiar fara sa ii liitl zuti. imposibila nu numai in interiorul. Insa teoria unui I’. prin canalele lor. Moda pluralitatii lumilor a avut un un| considerabil asupra literaturii. mill mindu-se cuo concluziepur fizica. Cativa savanti au acceptat ipoteza lui Davy. fie diferi^i. . si ilustratorilor.. Lipsaunui asemenea fenomen. Acestia puteau cel mull riste cateva cuvinte despre martieni.. peratura crestea pana in zona de contact dintre supratii(n > •« ( data si „nucleul“ terestru. Dar cum aratau? Cum sa pfj dam cand vom intalni un martian? Tratarea acestor probleme a ramas in seama sen.1 locuitori in Soare. Acesta din urma trebuia sa 1 ni si solid. locuitorii de pe Marte se facusera cunoscu|i in moil rect. insa de asta data n-a mai recidival. 1 Scriitorii invata astronomie A descrie infatisarea si obiceiurile fiintelor umane t t mice sau subterane era un demers care depasea mi jltmi limitate ale oamenilor de stiinta. prinln ft Francois Arago.. Departe de n m o origine „centrala“. lumea subterana era salvata. prin actiuni'ii ■ t* | asupra anumitor elemente. care ar face v• . Romanul astronomir m I ilustrat. in caz contrar. masa incandescenta a metaliilm h s-ar fi comportat la fel ca oceanul supus atractiei I mill Soarelui.

calatorii In inicm nu coboara nici pe Luna.Un secol de infruntari 195 tiliilui al XlX-lea.iI cativa ani mai tarziu periplul interplanetar al lui Hecii Scrvadac (1877).scria I sa intreprinzi o asemenea calatorie.chiar daca unii n-au facut decat (A I imile pe Jules Verne .. |hi in. $i pana la urma sa nu aduci nimic nou: inseamna ii picrzi orice incredere in progres. care a judecat sever ■ ci 1 lira lunara a scriitorului: „E cu totul regretabil . epopee astronomica publii .im. alti autori . Flammarion si-a putut lua revan§a mill Aventurile extraordinare ale unui savant rus (Aventures 11 11 adinaires d ’un savant russe). cunoastem aproape la fel de bine istoria veciili l osmici ca propria noastra istorie a secolului al XlX-lea.s-au dedicat trap si suflet locui• i ill Hile pe planete si au realizat adesea reportaje foarte deta­ il* ( ii afie lor.i dc extraterestru! Pentru a evita orice contact. aparute intre 1889 §i 1896.i-lasau repede imbatati de imaginarul stiintific si tehnoigii C'ca mai buna ilustrare a prudentei sale sunt tocmai . avea sa fie (ii i h c(ionat de Jules Verne §i pus in aeord cu stiinta. viimagit de Jules Verne..mercurieni.“ Dm lericire. in care nu intalnim nici cea mai mica m m ii. Modelul. sa infrunti pericoi umplite. desigur mai vechi. 1897) lilorului german Kurd Lasswitz (1848-1910).ml la Luna si InjurulLunii au aparat in 1865 si 1869. Aufzwei Planeten (Pe doua planete. *|Tih(iile lui cosmice. Considerat fara temei de posteritate til* | tl cel mai indraznet dintre vizionarii epocii. Jules Verne " Iica de bunavoie moderatia. 1912). 1897) a lui Herbert George ■ II i ( 1 866-1944) §i Under the Moons of Mars (Sub lunile i Marte. Mte lucrari sunt mai specializate.martieni. De la I'. venusieni. O astfel B | mdoda il scandaliza pe Flammarion. fiecare consacrata unei M iniile planete. acolo unde contemporanii I '.i ilc Georges Le Faure si Henry de Graffigny in patra voiic. The War llu' Worlds (Razboiul lumilor. primul roman dintr-o lunga serie datorata 1 >1 1 I I 11 . nici pe planete. Era un amestec de Jules Verne siiatere§tri: selenieni.

§i apoi Luna. Percy Greg (1836-1898). „Lumea aceasta.i iit> uria§ii Jupiter si Saturn.G. In anul urriUHni 1902.. altminteri.lit Laurie. inclusiv locuitorii sai. Garrett Serviss (1851-1929)..cu titlul lor original i lllfW alte romane cosmice care mi-au folosit pentru a defini trasaturile OHlfM tere§trilor §i civilizatiilor respective: Despre Marte: Henri de Parville (1838-1909). gratie fdmului Voyage dans la / mu (Cdldtoriepe Luna) a lui Georges Melies (1861-1938) « pin§i de oamenii de stiinta. Le Docteur (> mi1 ^ j Aventures fantastiques de trois Franqais dans la planete Mars ( I . Solutie apropiata de cca ttc l>r tata de H.. The Martian (1897). selenienii continuau sa se btioilli de simpatia publicului si aveau locul lor rezervat in iinugl nar. iii| H neri §i artisti de mare valoare“. scriitorii se mai interesau si de micul Mercur. Venus se afla in pu/i |ia a doua.. Wells in celebrul sau roman The First Men in the Moon (Primii oameni in Lund. intr-o imensa cavema. Across the Zodiac ( I hhii). cu ce ar fi umplut paginile romanelor1 ? 1 . Uranie (1889) §i Stella (1897). Deux ans sur la Lune (O lume necunoscuta. 1888).. An. Nimic mai firesc decat sa te preocupe vecinii! Din cA ltfl in cand. si-au facut un debut . it# prezinta o Luna pustie. roman care asaza omenirea selenara in interiornl m i telitului. si tot intr-un sens favorabil vie(ii i ni mice. In afara scrierilor citate in text. iar locuitorii sai erau arhitec(i. Doi am /if Luna). 1901). Un habitant dr In/ifa nete Mars (1865).'iitu (pseudonim adaptat subiectului) publica Un monde ln< mi nu. a fost locuita. Luna. in I ■ * Naufrages de I ’espace (Naufragiati in spatiu.196 Intre inger f i fiara lui Edgar Rice Burroughs (1875-1950). Camille Flammarion. IM son's Conquest o f Mars (1898): Amould Galopin.. gata oricand sarezerve surprize. se numara pmili# operele martiene cele mai cunoscute. . Pierre de Srl. iata . pseudonimul lui Paschal Grousset (1845-1909). cu omenirea ei situata de obicei intr-un decoi It) xuriant. George Du Mitn rier (1834—1896). :islrt# | moarta. cabil in cinematografie. dar pe care calatorii descopera rum* semne ale unei civilizatii disparate. In 1896.

Despre Mercur: Jean de La Hire (1877-1956). II putem inso{i §i pe Flammarion pana In o planeta aflata la §aptezeci §i doi de ani lumina. in 1823. A Voyage o f biscovery a aparut in 1820. I >espre Venus: Achille Eyraud. cat §i satelitii sai fiind lo1m |i de fiin{e umane. adaptat in liunceza de Alexandre Cathelineau.Un secol de infruntari 197 ( alatoriile spre stele sunt inca rare in seeolul al XlX-lea. Le Prisonnier de la planete Mars (1908) |l I ii Guerre des vampires (1909). de data aceasta calea de M ‘ iiiyar. insa pu^in plauzibil. numit Symzonia in imoarea eroului „Pamantului gol“. I luiliive Le Rouge (1867-1938). o singura phincta $i patru luni. Symzonia. La Roue fulgurante (lU O K ). Charles Guyon. i IK'spre Jupiter ?i Saturn: Wladislas Lach-Szyrma. J ’amanturile subterane“ se prezentau cam la fel. I H'spre Luna: The History o f a Voyage to the Moon (1864). I )c ce sa mergi atat de departe cand sistemul solar i(i ofefni toate soluble imaginabile? Sa mentionam Star ou Psi ih ( assiopee {Star sau Psi din Casiopeea). cu o tipoapropiata de a planetelor. sub pseudonimul Ini ques Saint-Albin. descopera un continent locuit. Sur la planete Mars $i Les Robinsons de la planete Mars (1908). alcatuit din patru sori. care prezinta un sistem Ionite diferit de al nostru. Voyage a la Lune d 'apres un manu» ■ hi uuthentiqueprojete d ’ un volcan lunaire (1865). printre care specii vegetale inteligente (Lumen). sub numele lui Adam Seaborn. or A Vo10 Other Worlds (1883). hi\n^e dans la planete Venus (1888). |»»aidonim atribuit de unii. o Calatorie spre centrul Pamantului (loyage au centre de la Terre). insu§i capitaliulni Symmes: este povestea unei expeditii care. A Columbus o f Wni'c (1909). carte publicata in 1X54 de un anume Defontenay. John Jacob Astor. unde >"in intalni cele mai diverse §i mai nea$teptate forme de via| ii. coborand prin I'i'lul Sud. . atat planeta. A Journey in Other Ids (1894). Voyage a Venus (1865). Garrett Serviss. scriitorul francez • nllin de Plancy (1793-1881) a publicat. Aleriel.

M ini ei cei care vin.198 Intre inger f i fiara acces trece pe la Polul Nord. decal ’n i )■ primim la noi in casa. corespunde momentului desoopM ririi preistoriei. Nu lipseste nici proiecml. „oint nl rile“ celelalte sunt descrise izolat. amestec de spirit de descoperire si expansioinmn colonial. in limp ■ * nerabdatorii se gandesc deja cum sa dezintegreze coipnil le pentru a le proiecta in spatiu si a le realcatui apoi itultlii rent unde in univers. conceput de Albert Uolmlil si de Andre Laurie. 1871). Pare preferabil sa-i vizitam noi. inclusiv fiinte umane. Insotitor fidel al pluralitatii lutnilttl spiritismul isi ofera gama de servicii: deplasarea spitil» l» » f si incamarea lor pe planete.lift Metodele de calatorie prezinta o remarcabila diversihil* Poti fi lansat intr-un obuz. In aproape toate romanele cosmice sau subterane. 1864). in The Coming Race (limn care va veni. oricum o lips* de entuziasm fata de ideea de a1 accepta in lumea non. Rareori. curiosul roman al lui I'tlyttf Allan Poe (1809-1849). Cativa ani mai tarziu. cclhlHH ria si contactul sunt elementele escntialc. unui dintre cele mai cunosi m > romane ale lui Jules Verne. Voyage au centre de la Terre (Calatoric centrul Pamantului. The Narmllvt of Arthur Gordon Pym (1838). de asemenea. Rareori.> . a§ezat inli ii imensa cavitate unde se afla o mare de dimensiunile M ctliu* ranei. fiintele preistorice se retrag in lit voarea unei omeniri supercivilizate. Traditionalistii inca n-au renuntat la balon. 1 . roman scris de Edward Bulwer-1 yilnii (1803-1873). cititorul este invitat sa parcurga un ansamhlii preistoric complet. Comete si meteoriti devin uneori vehicule interplmu tare. lasa sa se banuiasca existen(a tin* i lumi interioare. de a atrage pur si simplu Luna spre I'ft mant. Un semn probabil al mentalita\ ii m 1 dentale. iar omenirea subterana traii^u pe o planeta fixata chiar in mijlocul globului. ca si o anumita teama de Celalalt. procedeu inaugurat de Jules Wme sau apeland la o substanta antigravitationala („cavorita" III) 1 Wells).

iicarea etapelor ulterioare ale evolutiei omului: iata funcuii I'sentiala care revenea „Pamanturilor“ diferite. chiar la scara cosmica. se infatiseaza in fel si chip: fie asemanatori.' la un singur §i unic model. se intelege. la aceasta categorie. Identificarea posibilitatilor umane si m. Dar 1nar o planeta mai tanara.ire a civilizatiei terestre.incau. Cu o anume predilectie pentru cel din urma. Nici brutele nu lipsesc pe pla!ifU \dar. alegerea ramanea intre Nord si Sud. se ilustra adesea prin realizari mai inalte decat n il. jtircum locuitorii Symzoniei. toate ■i uasesc materializarea pe planete. de la primii sai pasi | * n n . 1 ( 'ele o mie de fete ale extraterestrului I Jnii sunt ca noi. ca rasa alba reprezenta prototiI'ul omenirii.Un secol de infruntari 199 I a capatul calatoriei ne asteapta extraterestrii. precum Venus.i la disparitie. In mai mult sau mai putin diferiti. clcmonstrand astfel ca rasa e perfectibila. . dar pomind . Doar planetele ra­ il i. inca o doVm la. ilustrand potentiala istorie viiin.i(ie mai armonioasa. ca „noi.1 . fie supeni'i i. Dimpotriva. Fiecare faza din istoria omului. depasita teoretic ill' I’amant. nu mai exista nici o formula terestra care i poata servi de model unei civilizatii occidentale atat de puicrnice si atat de sigura de valorile ei. • ii alte cuvinte pentru formele de viata si de civilizatie mai evnluate decat ale noastre. Ca pe vremea „duelului“ diniii suedezi si georgieni. pentru a gazdui eventual Oameni diferiti superiori 4 i i ivilizatii superioare. era evident. Pamantul insu^i avea multe ilc oferit. . Comparati i u pamantenii. de la rasele inferioare pana la criminalul lombroi. dar si o multime de evolutii paralele. albii“. daca mai era nevoie. definind preocupari majore ale epocii: preUloria §i viitorul. Unii sunt chiar mai albi.m .pamantenilor sau inscriindu-se intr-o sinteza de civili. Sunt privilegiate doua m in i ansambluri. In cazul lui Marte. fie inferiori. sau mai frumosi decat europemi.

nu intuit pe tarmurile Mediteranei. surplusul sau lipsa unoi ttf gane.(imtl de un gat lung §i subtire. rezultatul In o colectie de caricaturi monstruoase (dar.i prima. potrivit unei lungi tradi^ii. necesara adaptare . Galopin descopera ni§te pitici nu prea frumi malti de cincizeci de centimetri. Aceea§i planeta poate prodlu i< uria§i. dupa Cal In Ii neau. Nici o trasatura neomcilt ca.200 Intre inger f i fiara Priviti-i pe acesti meridionali cu tenul bronzat. fe|ele acestor.evolutionismul obliyrt pentru a respira convenabil aerul rarefiat al planelci pe Marte. asii|tf| inalfimii Oamenilor diferiti. trasaturile de caracter ale fiecaruia. cum sunt cei descri^i de Serviss. care nici nu mananca. ci putin mai departe. nimcm m mai poate ascunde defectele!). cu un cap enorm sii!. „Caricaturile“ sunt frecvente. stomac si rinichi. in buna traditie a lui Lavater §i Lombroso. i^ i i lit amplifica. nici nu U fund lipsiti de organe interne. in primul rand. pc Winn. daca n-ar avea picioarele cam scurte §i un lm foarte dezvoltat. intra in joc metodele clasice de deform: t actioneaza. cu brate slabanoage terminnif t it palme late. ceea lt n impiedica sa semene perfect cu tipul european! Dupa care. chipului §i infa|i§arii. cel putin. Un caz mai special prezinta selcn lui Pierre de Selenes. Mar(ienii lui Lasswitz au ri it# rul foarte european. dupa o metoda deja vt*r| i ficata: hipertrofie sau atrofie. cu guru I n buze $i cu doua urechi imense. cu pieptul plat si cu picioare subtiri. $1 11 . unde i-au intalnit expeditiile relatate de Eyraud $i (iiivim Cateva decenii mai tarziu. dupa descrierea lui Serviss. doar ca de talie mai mu fl Martienii blonzi ai lui Percy Greg ai spune ca sunl si«' dinavi. Luna e locuita. cu picioare filiformi cu capul mare ?i rotund. aceia§i venusieni devin noriln i « ) blonzi. doar un joc cu elementele anatomiei umane. Selenitul descris de Le Faure si Grafflgny poalc de exemplu: inalt de patru metri. Le Faure §i Gralliyn* i-au vazut barbo§i §i chei. de „oameni absolut asemanatori cu noi in privln' membrelor.

dar in primul rand prin mliiptarea lor la zbor: „Aveau putin peste doi metri inaltime. membrana (mca loc §i de imbracaminte. o fata ciudata. cu timpul. pomind aproape din llmite.. un fel de trompa in loc de nas. Cand stateau pe loc. rcmarcabili prin multe trasaturi. capul a ie§it # 1 h i tape intact. coborandpana ilmcolo de coapse. tabacita.“ Ainestecul om-animal functiona din plin. remarcabil ilc mari.. inaintau in forma ilc cioc.. semanand cu un fel de toga cu * no se acopereau. ochii. . Membrele erau lungi §i pareau robuste. unui •me nu fusese alb! Sunt $i specii inaripate. ca •a obrajii craniul.. vampiri traind in arbori. ii in putut fi extrase decat foarte deteriorate. §i erau legate printr-o membrana..Un secol de infruntdri 201 Mumia martiana „expusa“ de Henri de Parville in 1865 |in'/inta §i ea trasaturi deformate. i iipul rotund se sprijinea pe un gat putemic. erau acoperite cu par. scurte §i adanci. omul zbunllor e cu atat mai prezent intr-o epoca in care incepe cuceili ea aerului. straluceau cu o lumina vie care. i l e s i subtiri. subtire ca lama ilr nilit. deveiiea obositoare. Aripile impruimitate liliecilor erau inca putin lucru.brate foarte lungi. zbarcita. dintre care al patrulea mult M i n scurt ca celelalte.“ In sfarsit. calcinata aproape in intregimr. ilustrand perfectionarea i iipacitatilor umane. Irebuie sa fi fost de un galben-roscat. cinci degete. se putea apela la oameni i> u i atori. gura foarte mica. nu fara o anume distinctie. urechile. dar in plus §i un atribut "in putin omenesc. Iata-i pe martienii descri§i de Le Faure ?i Graffignv. fie monstruoase sau partial animalli'c.. fie. lipsite de dinti. In ajteptarea avionului. Priviti solutiile propu■ de naturalistul Pierre Boitard in studiile sale astronomice . maxilarele. fara par: piele lucioasa. Veche figura a imaginarului. forii in creierului triunghiulara. asemanatoare ma liliecilor. pielea. foarte scurte.membrana aceasta le servea in aceeasi ma­ ina de aripi §i de parasuta. intalniti de i mlopin pe Marte. . o mica trompa: „Picioarele. dimpotriva. ca oamenii-lilieci.

sau pe Venus. care se M (iilH furios in toate directiile. unui copil de doisprezece ani. Avem ocazia sa ne intalnim cu mercm mu asemanatori maimutelor. culoarea neagra §i lucito. fara gat. doua variante de onnit n | preistorici: oameni pe deplin fonnati.. sunt ovipari.. de un nun aprins.. Din mijln cul corpului. metoda aceasta a ca§tigat in complexion * | rafinament. Pot fi admirate §i pe planete cateva exemplarc anllt l pandu-1 pe yeti: pe Marte. L-am intalnit deja pe tin I••• lentul pitecantrop in Lumea pierduta a lui Arthur CoiiftU Doyle. Burrouglw Martienii lui verzi au trei perechi de membre. ochi iesi|i in afara §i mobili.. monopedul mercurian descris de La Hire.. Trece un timp. straiiu• im I indepartat se acopera cu blana. cu oameni-iepuri de pe Saturn m m cu ga§te albe cu cap uman pe Uranus.. la fel ca Bom M de Perthes.. §i sustinut la randu-i de un singur picior. Calatoria sa spre central Pamfnilultil scoate la iveala. atingand apogeul in opera lui E.R.. Cu timpul. Alti antropoizi.s i oihill acceptate conexiunile animale ale fiintei umane. Un exemplu frapant de „subom“. apropiat de animal. Teoria evoliiliu nista putea servi drept alibi pentru indiferent ce sinteza.. avand . se deschidea un ochi...“ Si pentru ca nimic sa nu lipseasca..202 Intre inger f i fiara (Etudes astronomiques) publicate intre 1838 si 1840 (in A lit see desfamilies). untie Ntfftl viss ii pune fata in fata cu venusienii blonzi de tip euro|H iin Departe de a fi ingradit imaginaral biologic.i il pica pentru prudenta scriitorului.m torsul rotunjit. ie§ea un singur brat terminat cu trei glu'iiff enorme §i stralucitoare. Deasupra trompei. mai clasici.. §tiin|n M'eml lului al XlX-lea nu a facut decat sa1 sustina. ( >*h . fiindca.. seducatoml | • •\ sonaj mai e §i canibal.. . la Gayar.. pe deasupra. ne introduc in istoria omului Jules Verne da tonul. un cap de §obolan cu Iruin pa.. nici el nu era evolutionist. antene in loc de urechi. de§i intr-o maniera rapida §i echivoi . §i canini in limit! de colti de elefant. sustinand.

In icnlitate. creierul va continua sa evolueze. pasari sau hi nici inteligente. mai diversificata §i mai credibila care. lata. o viata minerala (Rosny Aine) sau. Dezvoltarea inteligen(ei va reduce efortul fizic. omul de maine. Am fi tentati. a§a. roUil celorlalte organe. Galeria traditionala a Oamenilor diferiti a fost mlocuita. Wells reia subiectul. totul asemanator martianului de azi! Sa mai amintim §i cateva solutii biologice extreme: evoliii n paralele depasind uneori nivelul uman (foci. Planetele au l u s t amenajate ca adevarate laboratoare. §i in gene.. Nimic nu e mai caracteristic pentru aceasta mitologie stiinlilica decat transformarile creierului. alteori diferite sau chiar ilivergente. Cativa ani mai tarziu...| . i. sa vedem in aceste creaImi monstruoase entita^i cu totul diferite de tipul uman. MartiaI lui Wells este alcatuit dintr-un cap imens prelungit prin I. in acord cu stiinta. dar infinit su|tn ior acestuia prin inteligenta. printr-o galerie cu mult mai M i^ata. Rezultat al U nci indelungate evolufii. dar aproape obligatoriu pe planete. mai apropiat ca lnlati$are de o caracati^a decat de omul actual. la prima vedere. 1 1 0 I 1 11 11 1111 I 1 . omul-zeu (sau supraomul). de|i|asandu-l pe Luna: elita intelectuala a satelitului nostru are msic capete de marime impresionanta. devenea nu miinai posibil.Un secol de infruntari 203 I I I re nu mai parea acceptabil in mediul terestru. In cele din urma. chiar schimln'm d infatisarile.ii . omul nu va mai I ilecat un cap mare prevazut cu tentacule. omul-animal. e doar o aplicare a tezei evolutioniste. Volumul sau va create. ceea ce va determina §i marimea cutiei .micne. acolo unde conditiile cele mai diverse iivbuiau sa conduca la gama larga de solutii: uneori idenlice sau asemanatoare cu cele terestre. oferind persoanelor nnaginatie cele mai bune conditii pentru experimentarea n'(ctelor biologiei modeme. retinea arhetipurile: omenirile paralele.). asadar. Totul se explica uyor prin influenta mediului §i prin evolu(ie. Spre sfarsitul secolului I XlX-lea incep sa se inmulteasca „capetele mari“.. utacule. 1in mediile diferite.

Suprudotatii din spafiu Proiectul biologic a fost completat printr-o gama ml mid de experiente psihologice.. fara a exclude insa echitatea sociala. in mod I n« ■ < « vedea in extratere?tri un bogat material de studiu. extraterestrul pare mai bine duin) intelectual decat omul „terestru“.it.. pe scurt. principalele concluzii. De la Horla a lui Maupassant la „zanele din Colliny. In majoritatea cazurilor. materia conteaza prea putin. inteligenta e completata prin calitati paranormal* Parapsihologia tocmai i§i incepea cariera §i. imateriala §i invizibila. Activitatea parapsihologica i mai obi§nuita pe planete este telepatia. iar lihct In tea individuals respectata.i. ca §i Marte vazut de Greg mm ales de Lasswitz. sau sa atinga slmlml „suprauman“: gandire pura §i rece. politice. „raflnamenli|j senzatiilor decide in toate“. un asemenea sistem dovede§te virtutile onh $ 1 . dar §i de unele descoperiri §tiintifice. Extratere§trii au gasit §i solutii sociale §i politice demii# de interes..|U il tism. in majoritatea cazurilor.. fara a stanjeni buna functioning a institutiilor. lata. de§i mai perfectionata. Ai • ia ultima formula a beneficiat de pasiunea epocii pentru . dupa Flammarion. morale $i left* nologice. sociale. restru care se respecta trebuie sa fie telepat. fiintele fantomatice au bantuit consecvent imiiHiimi din „la Belle Epoque“. Adesea. precum r. la Eyraud. dial.! care au tinut afi§ul in Anglia imediat dupa primul razbt . . garantata. Pe Mmi. Inteligenta poate sa rAmAilt de tip uman. par tentati de capitalism. eliberata de sentirm ul# §i pasiuni.. pot oferi cateva exemple.i/» l» care puneau in evidenta existenta unei realitati impm bile.204 Intre inger f i fiara .1 invers. Proprietalc. Practic orice cxlr. dar un capitalism mult mai reu?it ca cel al Occidenlului terestru: Venus. foarte spiritualizata.

sau de mecanismul politic. lata cum. ci Rusia. \ i casta schimbare de tactica a impus rescrierea istoriei mar(ii iic. rite de o societate a abundentei. ci |iu(io Inaltului nivel §tiin|ific. gra(ie comunismuIni. In Aelita 1 1 ‘>22).. e reprezentat ?i luminosul comunism. Canalele purtau pei dea unei solidaritati.Un secol de infruntari 205 M il Inirgheze. Modelul viitorului nu mai era Marte. in genere. „planeta rosie“ cu nume.afirma el . predestinat. intr-un Inman intitulat Steaua rosie (1908). s-ar zice.xista $i solutii totalitare. fara schimbarea radicala a cadrului social. 11 11 . Alexei Tolstoi (1883-1945) a refacut.uintele canalelor. in functie de o ingusta speciall/iire biologica si profesionala. Insa. I' .pare intr-adevar sa le/ulte dintr-o asemenea comunitate de interese si dintr-o '■ nlidaritate universala intre ceta(eni: adevarat falanster care in putea fi considerat ca paradis al sociali§tilor.. pe Made Revolutia din Octombrie. Mai ales M Marte. instaurarea regimului coiminist la vecinii nostri cosmici. a unui extraordinar efort comun..“ Intre timp. Martienii lui Serviss 'int condusi dictatorial de o casta militara. I’amantul trecea in fruntea detasamentului solar. Scrilluiiil rus Aleksandr Bogdanov (1873-1928) descrie.. In sfar§it. s-a aliniat mitului in broiiia intitulata La Vita sul pianeta Marte (1895): „Instituiiii unui socialism colectiv . tehnologic §i moral. Un model interesant pentru 'I jcvici. canalele si. Departe de a fi fost o simpla fantezie literara. Condi(ia umana va deveni it mai buna. in mod semnificativ. mitul a fost oarecum ircuperat de comuni§tii pamanteni. care au preferat totu§i maniera violenta mai curand tireat consensul social practicat de mar(ienii lui Bogdanov. pur si simplu. Selenienii lui W ells traiesc intr-o societate unde fiecare membra ocupa un Ii" bine determinat §i imuabil. comunishi 1inar|ian parea justificat stiinfific. Schiaparelli. asociata cu progresul moral §i cu bunastarea ■ •I. in care individul e strivit de co. Chiar I'. Marte §i-a pierdut canalele si a ramas §i fara ' mnunisti.

acceptate §i programate in si np^j reducerii surplusului demografic. se pare ca se >mini reaza o cvasiunanimitate cu privire la o viitoare leiltm||g sau la un stat mondial. in lun(t ce proiectele sociale sunt contradictorii..lt him lui. Marte. astfel. o singura na{iune. va fi unificata. mai presus de orice. alcatuita din suta cincizeci §i p a lm d* state. pi rea sa propuna un model aplicabil $i pe Pamant. Aceea§i planeta isi tiplica infati§arile in functie de fiecare proiect. Pana la urma. gasisera deja cheia solidarita|ii? Se inclina spre solutia din urma.206 Intre inger si fiard imensele lucrari hidraulice devenind o obsesie a sr. In i| > < u | | t rilenationale si razboaiele apartin preistoriei omenirii A l u m . dimpotriva.. Dar pe planete? $i ei continuau sa se razboln Sau. pe Marte. chiar dm Aiity disparuse complet. trebuia sa ramana o exceptie. Razboiul.11 11 11 1 1 1 0 11 . Alte Nil merg si mai departe: un singur stat. Macar sub acest aspect. Le Faure §i Graffigny se 1 | ra la razboaie periodice. dar in care din tre c| f Epoca era preocupata §i de problema raporturiloi dll natiuni §i state. cu respectarea identitatii fiecarei parti componenli'. pe Venus sau pe Luna. Demonstrau la fel de bine p o s i b i l u unei democrat perfecte sau a unui sistem totalitar pei a unei economii capitaliste functionand de minune sail colectivism nu mai putin eficient. Lumea de maine va fi capitalist ihii comunista. an gura limba. Dar tocmai planeln boiului devine in epoca un simbol al solidaritatii I'1 '11 1 Canalele penniteau sa se imagineze o lume solidara lllfl unificata politic. dar. planetele ofereau argumente a p a r a l m l tuturor ideologiilor. i§i mai permitea din cand in t AM asemenea indeletniciri. Lasswitz descrie in detaliu functional en ll| deratiei martiene. limit tionala planeta a razboiului. Rusia lui Stalin aducca pi cu Marte al lui Lowell. De fapt. raporturi teribil de incurcate $i de tensim pe Pamant. Viitorul | nirii pamantene parea scris in a§tri.

coexista litn rase foarte diferite. care nu uni altceva decat o rasa pur §i simplu umana. seamana bine cu omul rIIi european. Rasismul se Inlorcea impotriva promotorilor sai. ( inn sa te comporti.a(i din viitor sau. mai bine zis.i dintai.. Acedia sunt replosii.. o popu■|ic ile animale perfectibile [.. omul «lll i isca sa se gaseasca intr-o pozitie delicata in momentul ionlactului cu planetele. dar intre cei de-un fel! lutr-una din lumile imaginate de Defontenay. Inlegrarea §i solidaritatea functioneaza din pacate mai juilin bine atunei cand intervin raporturi intre rase umane •IIIci ilc. dispret fata de Celalalt. •I. A doua categorie a populatiei nu e Jlleeva decat o specie inferioara. specifica scriitorul.1 . rasism.. puterliii e si inteligente [. planetele ii opun ■•Nibilitatea unei cai diferite.]. In Razboiul lumilor al im II. Pace si egalitate.G. de pe Marte. Federatiile planetare par locuite de o singura rasa. 1. iar incruci| inim lor nu produce decat metisi incapabili de a procrea. distanta care ii separa de iti'l’i i §i chiar de paro^ii hominizi primitivi nu e atat de mare In i oinparatie cu prapastia dintre ei in§i§i §i oamenii perfec.. Stapan pe Pamant. Rasa umana n-are nici o afinitate cu rasa replo§ilor. rasa martiana superioara (capetele mari cu llniacule) exploateaza un fel de animale domestice. sau.. ne simtim ca in usa in Star sau Psi din Casiopeea. Wells. Rasa subjugata este mica §i paroasa.. pana la urma. cu asemenea fiinte infeflonre? Din nefericire pentru albi. „frumoasa. Cand mai multe rase i§i impart ■nloriul.Un secol de infruntari 207 III i>i conflictuale caracteristice Pamantului. „Numai |i .1 . Rasa dominanta..“ I'oligenism. $i deveniti servitori hi Ini. igur.. I lii|a de ea tot asa cum e calul fata de magar. vocatia rasista a planetelor se afirma nu mai putin ■ilcrnic ca cea a Occidentului pamantean.]. nobijii putemica in ambele ei sexe“. inmliilitate de a ocoli dificultatile sau de a sugera o necesara W inIicare biologica prealabila. suiii'ji omului care domneste §i comanda.. apartine speciei umane.

Adevarata religie care se afirma pe planete mi/ea/ft capacitatile nelimitate ale spiritului uman. tiile burgheze §i nu zic mare lucru despre a§a cev. §i in ciuda interpretarilor divergente. Cel care a fost barbat pe Pamant devine Ion pe Marte. S-ar parea ca practicile sexuale pfln tene convin intru totul extratere§trilor.208 Intre inger f i fiara Ne-ar fi placut sa §tim mai multe despre viata sexmtU locuitorilor din planete.. concreli/ale . mitiil ohI tere§trilor participa la fenomenul „decre§tinarii“. ceea ce nu schimba marc Im in capitolul „sex“. ole. dar §i foarte prt tabil. dar implicand mai ales fete dm du de tip perfect uman.. Ace§tia pnv tau mai mult interes pentru sustinatorii unei sinteze relish care asocia nemurirea sufletelor cu migratia lor $i rein narea pe planete. Din pacate.I perspectiva a universului care nu mai e cea a Bibliei. Martienii lui Wells sunt asexuad. Cei mai muld romancieri preferA pm simplu sa evite subiectul.. autorii respecta . sunt insa putin numero^i. de a schimba sexul cu prilejul ficcan i incamari. Citindu-i. Unii im profita de calatoriile cosmice pentru a proiecta cuv&nltil bliei pe planete.... ai impresia ca oam din spafiu traiesc in afara oricarei credinte religioase In samblu.i. daca il credem pe I I marion. u Ii de Flammarion. re§tri“ §i extraterestrii.. La drept voihl cre?tinismul n-avea nevoie de extratere^tri. in tiplicarea lumilor §i a existentelor depa?ea cu mult men religios traditional. Pentru cei mai evoluati problema nu I se mai pune.. ia r e o p iil se nasc sub forma de excrescente pe corpul adulfiloi k pot fi mendonate unele pove§ti de dragoste intre o a m e n i . ceea ce e nu numai excitant. cel putin celm umani dintre ei. i u mai mult cu cat povestirile lor cosmice se adresea/n sea adolescentilor. sexul feminin e dominant! Rare sunt referimele la probleme religioase. fdndca pe aceasta planeta. Interesanta este inidativa spiritista.

Spa| ln l planetar seamana cu o imensa expozitie unde sunt adunah loate inventiile imaginabile. obsesia „devorarii“ spatiului. Se zboara iipioape pretutindeni pe planete.ifini zburatoare care seamana. Electricitatea e pe primul loc. produi< n u l clectricitate prin conversia razelor solare. cu nvioanele §i helicopterele noastre. dar ilustrand perfect. Va fi a§a »milva §i pe Pamant. •insa inepuizabila de energie. Pe Venus. Avem evident de a face cu o linplificare a proiectelor proprii societa^ii occidentale din Uioca. sau pe autostrazi mobile mergand cu doua sute ilc kilometri pe ora.. pe Marte..Un secol de infruntari 209 M i unui rand prin performantele §tiintifice $i tehnologice. intr-o zi. Mai intai. mijloc foarte frecvent in imagi­ ne ul epocii. Insa. Odata 1111 . prin mijloalie „realiste“. cu totul aproximativ.ii isport. tot ce se putea era (> iolul Pamantului in optzeci de zile (1872). Pentru moment. Occidentul sfar§itului de secol XIX cauta cu in•1 re sa invinga distantele. modest record imaginat de Jules Verne. dar. totul functioneaza gratie electricitatii. ( alatoria cosmica este practicata de cei mai avansati dinlif extratere$tri. cum sunt martienii lui Lasswitz $i ai lui Wells. () intreaga categorie de inventii prive§te mijloacele de ii . locuitorii planetelor stau mai mult la ei acasa. Marfienii lui Lasswitz au | | ii il mijlocul de a dispune de o energie inepuizabila. inclusiv cinci luni Uliliciale care lumineaza noptile venusiene incomparabil mai p|nc decat Luna noastra naturala. cel mai adesea. uneori cu aripi individua­ ls . toate productive spiritului care piliiiira astazi puterea extraterestrilor si care il vor face pe tun. stapan al lumii. La Bulwer-LytIm i locuitorii lumii subterane se folosesc de a§a-numitul vril. Le Faure §i Graffigny M liing sa imagineze. Se putea intr-adevar inspira de In exlratere§tri. folosindu-se m. naturale sau artificiale. dupa Eyliiml.ic !? i prin tuburi-expres. la marfienii lui Lasswitz. pentru cu totul alte motive decat cele tehnolollice. cu privire la zbor. orase zburatoare! Se calatoii-.

ei supravietuiesc exclusiv prin for(a m i# ligen^ei §i a tehnologiei. Maine vor controla poate intiouu| sistem solar. Cei mai entuzia§ti se gandeau deja la un l*| de colaborare interplanetary de pe urma careia pana §i ( )et)|l ! dental ar avea cate ceva de invatat.m i h materiei. a unei lunete exceptional de putemice. fiinta umana avea sa devina stapana pe sine. Privifi-i pe martieni: pe o plnniMi lipsita de resurse. slap. Gratie acestor inventii §i mulloi nlin ra. stapana a naturii. pentru expozifia de In I'l ris din 1900. Doar daca rolul acesta nu ne revine noua. manipularea genetica. iar selenienii ajung sa \ nl4 „Place de l’Etoile“ la Paris! In aceasta privin^a. prin ■ iiif aproape am fi putut „atinge“ satelitul! Mai merita menln.. Un lucru era sigur. gra(ie carora martienii pot sa aglomeratiile noastre urbane. Sa enumeram §i alte realizari: televiziunea cam peal* M §i chiar o televiziune retrospeclivdin cazul martienilor Im I t» * switz..210 Intre inger f i fiara ce nimic nu le lipse§te. Negri. arme ullrn|Hf formante. proiectul frumos intitulat Luna la un mctru. ce sa mai caute pe la altii? A*n a§teapta sa vina pamantenii la ei. reprezentand astfel un simbol esential penlMi o epoca increzatoare in miracolele stiintifice §i cu ochii n|in titi asupra viitorului. Dar spiritul de confrunlrt re se dovedea mai putemic. | ift mantenilor intr-un viitor mai mult sau mai putin indepniitil Locuitorii planetelor depuneau marturie asupra putem t| i( ritului uman. U» sat in 1892. ne tini>tt(| strans de ei. galbeni si martieni asalteazd Europa Epoca nu ignora virtutile cooperarii. precum vestitele „raze martiene“ etc.. Elita occidentals considera ca misiunea sa era il* « civiliza globul. alimentatia sintetica. capabili sa recupereze imagini din trecut! Telesi iim ^| extrem de putemice. prevedea constructia. nici pe cele ale aeullu* ratiei. Lumea trebuia sa se pregateiru ft .

1 reisprezece milioane de luptatori sunt gata sa invadeze I nropa. IK94: apare Invazia neagra (L 'Invasion noire. decat imconflict permanent opunand componentele unei omeniri filialnentate. I{ > 1 3). sa retinem trei invazii: neagra. Razboiul /hi i i lui (La Guerre du feu. implicand oameni §i pitecantropi. dar potrivit unei analize ■ me se dorea realista §i „prevestitoare“.uiceze. „lupta finala“ („la lutte finale“). Un sultan care-iji pierduse tronul din Istanbul se pune h i li untea unei largi coalitii reunind Africa Neagra §i natiunilc islamice. al lui Rosny Aine. Pentru contele Gobineau. Conflictul e global: intre rase. . pericolul de moarte nu nca dinspre proletari. ci de la rasele inferioare. din perspectiva secolului al XlX-lea. ofi(er al armatei li. Va fi. a doua editie. Inevitabilii Niam-Niam sunt prezenti la apel. pseudoni. Marx ii avertizase pe piiyliezi: revolutia proletara era aproape. ocazie de n oferi o imagine globala . Scopurile urmarite de agresori sunt „distrugerea Europei. conducand la prabu§irea civilizatiei albe. civiliza^ii rel> ttii. A fost marele specialist al razboaielor dintre rase. I’riinele doua sunt relatate de capitanul Danrit. jilui in nu mai era. Capitanul Danrit trece trupele in revista. galbena §i martiana. I literar al lui Emile Driant (1855-1916). punea m i .a conimcntului negru.nu tocmai magulitoare . singura i l\ ili/a(ie cu adevarat.c lupte intre ele rasele preistorice. 1908). iluminatia islamica §i razbunarea Africii oprimate“. Metisajul (M nvoca degradarea rasei albe.. Lumea pierduta a lui Allluir Conan Doyle propunea cititorului scene de masacru ilc o cruzime insuportabila.. in urma careIh luinea se va schimba din temelii“ („le monde va changer & l»asc“).Un secol de infruntari 211 h *iiirii ziua cea mare a conflictului. razboi intre natiuni. A§a trebuie sa fi fost de la bun inceput. Ka/boi intre clase. IHczentate intr-o forma roman(ata. proces care se va agrava fara in. I )intr-o ampla gama de lupte mai mult sau mai putin „finalr". dare. cum spunea fah rmi(ionala. razboi intre rase.

Islamul n-a reu§it decat partial sa inlature anh> < | h i fagia. angajata la randu-i in Orient impotriva „invaziei p .. Nu mai ramane de» sa fie stropiti cu benzina §i sa li se dea foe: o mare de fine nil de peste o mie de kilometri patrati. §i mai mul(i •Iim m « discipolii lui Darwin n-au ezitat sa-i considere ca liin|e nil#* te intre om §i gorila...... AHIM populatia teda. Exploratorul Nai lmw « | poveste§te cum au profitat de somnul sau pentai a-i imlm < ghetele. Ii revine celei din urma onoarea de a 1 \ n Europa si civilizatia alba. Cei care nu mananca oameni..“ Mult mai simpatici . care | »x utA „margele alcatuite din dinti de om. Canibale sunt $i ihttM alte triburi.212 Intre inger f i fiara „Multa vreme negrilor cunoscuti sub acest nume Ii ■ <mrtttfl buit in Europa o coada ca a maimutelor.totu§i .. cu bucati de ginpu Im| nedesprinse“? „Revenisera la obiceiurile lor sitlbnlli $ ungandu-se ca pe vremuri cu grasime umana pentru a i A | l £ ta curaj. fiindca totul le place. In ciuda mijloacelor de prevedere. de a-§i manca prizonierii de razboi“.. remarcandu-se prin „agreabilul .. Ceilalti sunt insa pur §i simplu exterminati: trei niilum ne de cadavre §i nici un supravietuitor. sc: Rusia.. Comandantul atim ii#| franceze proclama ca „lupta dintre rase la care asistA Im nM i se va termina cu nimicirea uneia dintre ele“. Invadatorul e oprit la doi pa$i ile I'n ris. „soldatii cel mai u§or de hranit din mii < « * n | armata neagra. Cea mai mum parte a Europei este ocupata... aproape c >niiII cincizeci de mii de parizieni vor plati cu viata utilizarea null arme. de eficient. Raman doar doua puteri .. mananca orice. .tl bene“. §i Franta. Europa de niilllA care nu va avea alta alegere decat intre salbaticia negrilul | i fanatismul arabilor. 1 .membrii unui alt Ii il>t till „se scuipau in fata pentru a-si spune buna ziua“. ceea ce nu-i impiedica insa dm n*lf ricire sa fie canibali. in caz de victorie. conformn(iH I** fiind absolut normala. §i un miros respingator se raspandea din ramlmll* lor. lata Africa de astazi si.. gratie unei inventii de ultima ora: un gaz otravitor ext. Razboiul incepe.“ Nu e decat o legenda.“ Dar ce sa mai spui de „monbouttous“.

| in (ill derizoriu acordat existen^ei lui. Cititorul asista. Iata-ne In pragul secolului al XX-lea! I905 1906: urmeaza Invazia galbena (L ’Invasion jaune. exact sub titlul IVricolul galben“ („Le peril jaune“). rolul car^ii precedente fund . Armata §i flota ruseasca au fost zdrobite de liiponezi. Ce se va intampla in ziua cand i Inna. de§i la o scara mult mai mo­ di Kin. Utilizarea gazelor de lupta anunta o istorie care Hili veni din pacate adevarata. Pentru prima data o tara asiatica se impunea in fata uui i mari puteri europene.i invazia galbena era mai mult decat o simpla ipoteza: iliimea cu adevarat frica. De data aceasta. §i implicit de ajustifica dominatia europeana. Africa revine in stapanit*ni iiropenilor. In 1904-1905 s-a petrecut ceva ilc necrezut.ii' obsedanta. dar nu intru totul supusa.Un secol de infruntdri 213 | Knzboiul este castigat de albi. parea chiar pe cale de a incepe. fiindN Imncezii promit sa-§i administreze mai corect coloniile! Intn intr-adevar o lucrare impresionanta: cu douazeci de *ni fnaintea primului razboi mondial se prefigureaza deja un r t / l i o i total. pericolul galben devenise o tema curenta si i In. Nici negrii nu ies complet in pierdere. ca raul cel mai mic in conditiile date. Genocidul e acceptat hi ii I'atalitate. Jitponia devenise deja o putere regionala §i se apropia de iniutul de putere mondiala. ilr I'apt. 1909). §i in orice caz mai plauzibila. China. avand m ib ochi si ilustradi convingatoare. n . Ceea ce frapeaza este insa dispretul fata de Celalalt. acest imens rezervor uman. povestea e inca §i mai ilinmatica. intr-o invazie neagra. iiniia cditie. Spre 1900.i. umilita. §i Japonia vor merge im|ui‘una impotriva Occidentului? Se va intampla poate ceea i r se putea citi intr-un articol publicat la 15 februarie 1905 ilo raspandita revista franceza Je sais tout. da de a sublinia printr-o ficdune prapastia dintre civilizaII si salbaticie. Nu prea se credea. avea m l deinonstreze cu ocazia rascoalei §i razboiului „boxerilor“ i it era capabila sa se repuna pe picioare §i sa se razbune. la intrarea triumfala in I .

o intalnire care promite initial sa fie pasnica dim avantajoasa. incearca sa-i convinga pe pamanii iil §i. in Aufzwei /V * # * neten. martienii Tntelcy | | l tuatia §i se intorc pe planeta lor. .. mai putin diferiti decat chinezii sau ih-^iM Sunt chiar mai buni decat noi. In plus. Totul se termina. iar Kaiserul cade pe t de lupta. promotor in 1900 al coalitiei impotriva „boxeillw §i autor. foarlo «l guri de dreptatea lor. intelepti §i lipsiti de agresivitate. Cel dintai prezinta. al unui vast tablou alegniu i* prezentand conflictul dintre civilizatia europeana $i a a. Coalitia chino-japoneza gaseste in fata ei slalo •it ropene nepregatite si lipsite de solidaritate. inlantuiti.214 Intre inger f i fiara Paris a celor doi imparati ai Chinei §i Japoniei. mil iih text din 1904: „Pagodele. Singurul eoitylM de pericolul galben este imparatul Wilhelm al II-lea al • ii i maniei. Batalia e pierduta. mai frumosi. sfar?esc prin a instaura un protectoral asiipr# lor. . Pamantenii se revolta §i izbucne§te razboiul.“ 1897: vin martienii! Specialistii domeniului sunt kmtj Lasswitz ?i H. mai bine dotati tehnologic. Europa este ocupata in intregime. si aslit v« fi inceputul reintoarcerii la animalitate. $i ce va mai urma? Ne-o spune Charles Richet (1850 I') tH viitor laureat al premiului Nobel pentru medicina.H l cul Buddha. Wells.. I o lipsa de comunicare intre civilizatii de aceIasi tip dar Imii te diferite prin gradul lor de evolutie. Din loll cire. caricaturile §i limbile monosilnltj ce vor inlocui splendida noastra civilizatie ariana. dar problema ramane §i e grava: aceea a ineompu tibilitatii intre civilizatii. nereusind. imparatii Germaniei $i KmiM Cartea capitanului Danrit prezinta detaliat istoria m< cuceriri. Martienii sai sunt oameni ca §i noi. sum m il mati de cele mai bune intentii. inclusiv I uni* incapabila sa reediteze impotriva galbenilor victoria ta cu zece ani inainte in fata invadatorilor negri si musul. la pit Ihmi* le carora se afla. asidnf cu bine. in calitate de pictor. Martienii. asadar.. mai inteligtflH mai rationali. de lip h? cidental.G. Si totu§i ceva nu merno.

privit in an■ unblu. $i vampiri. indemnau In o interpretare pozitiva a viitorului. o alta expedite. Iiiniln omului. dar pentru cat iim p'. aveau sa continue un mers ascendent.. Occidentul risca sa fie nimicit prin * >i . Omul occidental §i imiul. Suliininat de mii de pericole reale sau imaginare. „La Belle Epoque“ sfar§e§te in M . este de a ca­ ll. Ernest Renan i§i imagina omul viitorului in M i matorii termeni: „0 aplicare pe scara larga a descoperirilor . Un complex de cetate asediata m mstaleaza in Occident. a fost mai curand o epoca optimista. mongtri cujudehi. In dialogurile sale filozofice (Dialoguesphilosophiques). insa miza va fi aceea§i. Agresorul va avea poate •« li chip.isi logica a dispretului §i a dominafiei care i-a asiguini Mapanirea planetei. seeolul al XlX-lea. inclusiv a occidentalului alb.1 Supraoameni sau morloci? In ciuda acordurilor pesimiste care rasuna.. Sunt martienii lui Wells.i rece. care sunt fiinte umane aidoma fti'H . . Sei ulul al XX-lea urmeaza secolului al XlX-lea. Occidentul este salvat. martienii vor pieri din pricina bacteriilor terestre fata de care organismul lor im m . Cu lu|ii simbolizeaza primejdia. Evolufia §i Progresul. unde hrana nu le va lipsi. ! Negrii. Occidenlill dcvine mai pufin sigur de sine §i incepe sa se teama.Un secol de infruntdri 215 In ticela§i an... inbuleu/a Pamantul.i IJrmaresc sa-§i paraseasca planeta muribunda pentm sc instala pe o planeta vie. i mtr-o stare de sclavie inca mai rea decat cea practicata M seama negrilor. pur si simplu.. mult mai perieuloasa. In cele din urma.poate apara. Imiijte: se aduna crizele interne §i amenintarile din afara. ilisiantandu-se tot mai mult de maimuta originara. §i cu deoseblre spre sfar^itul epocii. asaltul va reincepe. hranindu-se cu sangele lliiiimlelor lor domestice. pe deasupra. icdactate in 1871.’ Maine. galbenii si martienii sunt absolut inter$anjabili. ( 'onceptele sale cheie.

Dupa cum umanitatea a ie§it din animalitale. M M l fel divinitatea va ie§i din umanitate. i§i va orienta perloi (in narea biologica §i intelectuala.niA i natura. i* * » * rului si nervilor sai [.Eroul saunnnu alt zeu decat istoria. Schimbarea de metoda merita luata in scamn N l< mai e evolutia naturala chemata sa1 faca pe omul de m uIIm * ci omul insu§i..]. au dat tonul in aceasta privinta. pline de promisiuni.1 0 1 1 <1 . asigurand na§terea propi mlii sau succesor: supraomul. ci §i prin insa§i superioritatea sangelui. publicat in 1863. ii revine §tiin(ei misiunea de a continua opera lir. Un mijloc susceptibil de a-i eliml pe cei nereu§iti din punct de vedere biologic §i de pi duce.216 Intre inger fifia r a fiziologiei §i a principiului selectiei ar putea conduce s | n• • im rea unei rase superioare. cel pu(in un om mai bine urin tat §i mai performant. mit carc . N. Daca fabricarea unei noi biologii umane risca sa ceanl > timp. mentalitatile §i comportamentul s-ar fi putut selnni mai repede. Eugenia se prezenta ca nil inta ameliorarii speciei umane. carte care (impreiinii alte lucrari ale autorului) punea bazele eugeniei. daca nu supraomul. Revolu|ionarii niii patrun§i de mesianism §i de o sete nestinsa de perfceluiiu'. fauritor al unei noi istorii. prin forta stiintei sale.... Se afla aici originea „omului nou“. avand dreptul de a stapani nu m ititi prin stiinta sa. Cativa ani mai tarziu. dar foarte influent in plnil ideologic: Ce-i de facut?. Francis Galton (1822-1911) | tt) blica Natural Inheritance (1889).“ Remarcabile cuvinte. Intlil(ll|( lui Renan pareau ca prind viata. dar plitio ill pericole.im 'i) sa marcheze putemic seeolul unnator.G. Cemi§evski (1828 I H H 'J) schita portretul omului nou. Natura a facut pana acuin ec u | H lN I [. prin metode vizand nun nl controlul reproducfiei.. IM tr-un roman nu tocmai captivant. a lasat cu mult in urma slabiciunill „omului vechi“. de care epoca imbatata de §tiin(a era mai pu| M constienta. A fost cartea de capatai a lui Lenin. 1 .]..

peeia umana va inceta sa mai semene cu maimutele“. omeniri planetare sau liinte invizibile. cu o u§oara ramanere in urma pentru !i>m ei. un singur 'iivem. avand trasaturi amestecate anglo-saxon i-si chinezesti. capul mai mare. Peste aproape zece mii de ani. evident. jocurile nmorului ramanand libere §i atingand rafmamente pe care as­ tazi nici nu ni le putem inchipui. cum avea sa arate > u I inlr-un viitor indepartat? Asupra acestui subiect. Un sfargit il lumii care va veni peste vreo zece milioane de ani. lipsite de corp material. fnil. Barbatii vor fi exlu-m de inteligenti. din care speciile salbatice dispai usera cu totul. Se vor •Ic/volta doua noi simturi: simtul electric si simtul psihic. iar femeile extrem de frumoase.in in calea comunicarii cu CeilaUi. lasand. toti oamenii alcatuind o singura rasa. Toti i■ nnenii vor fi. peste vreo douazeci de mii de ani. Nici o dificultate nu va mai ■ . „corpul se mic§orase. o singura limba. Totodata. Bolile vor fi complet invinse. speranta de viata atin(lAnd §i chiar depa§ind o suta cincizeci de ani. . biologia §i infatigarea omului vor cunoa§te primeli inodificari esen^iale: sistemul nervos va deveni mai com­ plex. 9 1 . Natura va fi controlata §i disciplinata. fiindca „creierul feminin a fost tot timpul putin mai «ti .t‘\ a$a cum o gandise Flammarion in timpurile „preistorice“. „filozofia astronomii . o singura religie: se intelege. intr-o carte publicata k t IN l> 4 sub titlul Sfarsitul lumii (La Fin du monde).Un secol de infruntdri 217 I i (data ce evolutia actiona fara incetare. rasele actua­ ls mi vor mai exista. In sfar$it. un fel de „gradina planetara“ ingrijita stiintific. nu se mai M ii ilneau uria§i“. gata $i cu casatoria legala. Nu vor mai i xista decat o singura omenire. Peste patru m u de ani. telepati. IV'iic cinci secole vor domni deja pe Pamant o mentalitate Idliuiiala §i o civilizatie tehnologica §i pa§nica. care se afla prinne noi“.nut decat cel masculin §i a continuat mereu sa gandeastti pu(in altfel“. Aveau ■ m i dispara §i „bestialele falci primitive1 4 . in sfar§it.ti. omenirii destul timp pentru a se dezvolta pana la capat. nIIkI ^ destul de mica. Flamm m i ion a realizat o ancheta aprofiindata.

. partirea omenirii. Medii sociale diferile vm sfarsi prin a produce fiinte diferite. este evident o istorie optimista I M i celalalt mare specialist al viitorului indepartat. Tot Wells a pm 11 . pm punand cititorilor doua modele de evolutie. micsorarea maimlm picioarelor si maxilarelor. Evolutia aceasta va continua pm irt in ziua cand nu va mai ramane din om decat un cap ii w i im prevazut cu maini subtiri in forma de tentacule. potrivit legilor evnln tiei. sunt fragili si imbecili. Machine . Cei dintai. 1895). in 1893.. pur §i simplu. sunl pit It l monstruosi. disparitia omenirii. Primul. a societatii occidentale insesi. si mai nelinistitoare.G. nu puteau decat sa se amplifice. Cativa ani inainte de Rti.. Scriitorul n-a facut decat sa proiecteze spit* viitor motivele de neliniste care framantau Occidentul. Wells a publicat un eseu intitulat The Mini of the Year Million (Omul anului un milion). incapabili de a gAln S i de a se apara. vicleni si cruzi. loml lumilor. ceilalti. Well*. descinzand illii elita burgheza.. il stim deja. asadar. mostenitori ai proletarilor.Masina timpului. Iata-i.. H. Omul anului un milion va avea o inteligenta putemica. L-am intalnit cand cu invazia mai|u nilor. si am precizat atunci stransa legatura dintre mar(iamil de astazi si omul de maine. pe eloi m pu morloci. intre elilfl t | l proletariat. locuitorii Pamantului in anul 802 701 (The Inn. Vom deveni supraoameni s a * ficandu-ne complet umanitatea. El constala tendinta spre diminuarea partii propriu-zis animale a Coipit lui uman: pierderea dintilor §i parului.218 Intre inger f i fiara Ca ne place sau nu. dar va fi lipsit iIm orice urma de emotie umana. vedea lucrurile cu totul altfel. Generatia sa respira deja un an de sfarjjit de secol. care traiesc in locuinte subtcimu acolo unde stramosii lor au fost candva obligati sa coh(mri| se hranesc cu camea eloilor! Poate ca o solufie mai buna decat aceste doua varianlo ui fi fost. era in curs. dintre care nu I unui nu stralucea prin optimism. Insa o alta evolutie. Deosebirile de ordin intelectual si chiar fi/ie < Im venisera deja destul de promulgate si.

Se revine astfel la infruntarea. §i ca tille viep.. perseverente. Wells le arata pe punctul de a pomi la asaltul globului. tot n^a cum alungam noi acum bizonul sau capra salbatica?“ Da.i duce. in cartea sa La Creation ( Creatia) . mai complete si probabil mai reunite decat a sa. Edgar Quinet imgea urmatoarele concluzii din evolutionismul darwinian: Irebuie sa ne obi§nuim de pe acum cu gandul ca omul se v. Ar fi instructiv sa privim in jurul nostru pentru a 1 descoperi pe eventualul succesor. ar fi posibil. Sa fie oare posibil ca o fiinja iiperioara omului sa apara intr-o zi. 1905). cum s-au dus amoni|ii §i trestiile primitive. Deja mi 1870. Dupa el. .Un secol de mfruntari 219 problema in eseul sau The Extinction of Man (Disparitia miiului. In The Empire of Ants (lmperiulfumicilor. vor inflori in locul lui [. a§a (um omul stapanesjte astazi animalele? Fiinta aceasta supenoara va alunga specia umana in paduri sau pe insule. poate. Dupa cum e posibil ca omul sa ajunga s:i se perfectioneze pana la limite de neimaginat. pentru a 1 subjuga. fiinte sociabile.. la lupta dintre specii. 1894). disciplinate.]. Fumicili. Evolutionismul a multiplicat ipotezele. lasand toate eaile deschise. ar avea i eva §anse. apogeul unei specii este in genere iirmat de o prabu§ire rapida.

S-ar putea crea „la capatul a cinci sute de a n i <i . Savantul francez preconiza nici m at mult. „Celalalt“ a devenit dusmanul care t r c b n li zdrobit.i menilor1 1 . Nici un scrupul de ordin moral nil cadea sa se opuna eliminarii lui. Primul Razboi M oihIIn) §i rastumarile ideologice..nii unei societafi angajate pe calea viitorului.V Triumful imaginarului Reconstrucfia omului: de la proiect la tragedie De la un razboi mondial la celalalt. ura a cuprins Im •> | » i Fisurile . sociale ?i politice. subm. Selecfia um<in. nici mai putin decat „regenerarea natiunilor $i a o. in paralel cu perfectionarea om it lui „sanatos“. sociala §i morala parea absolut nece . nii evoluau de preferinta in decor exotic §i mai ales aft u mi. Figurile alteritatii radicale au invadat biliul nul continent. Pana atunci. Eugenia a ajuns la apogeu. Nu i-a folosit la nimic faptul ca impartea aceo«|| casa: era cu atat mai periculos cu cat acfiona din in te rim Sub masca lui se ascundea un suflet diferit.i (La Selection humaine) este titlul unei carti publicate do Charles Richet in 1919. O igiena biologica.. Dupa ce reteta fusese aplicala atilM vreme asupra altora. era la fel de departe de „omul normal1 1ca s 5lba li cii sau extratere?trii. in ciuda ii|>n rentelor. Ea se traduceit prin neutralizarea Celuilalt. venise vremea sa fie incercata §i in p m pria locuinta. dupa cum supraoamenii populau planetele sau viitorul indt partat al Pamantului.se inmultisera §i se a n on tuasera deja in seeolul al XlX-lea..nationale §i sociale . care au uin iitl au exacerbat imaginarul diferentelor.

cet inconnu (Omul... de a-i ingriji pe cei slabi. doctorul Carrel nu ezita sa recomande ca­ mera de gazare. care in cartea sa Irvenita un bestseller. Pentru perpetuarea unei elite. cu orice pret. luureat al premiului Nobel pentru medicina. trebuia mai ales „sa se evite orice M incstec al raselor umane superioare cu rasele umane infe•l«> . acest iiiciinoscut. pe cei «arc poseda un potential inalt. in epoca glaciara. printre copii.]. cand Europa septentrionala. A i Icvenit evidenta inutilitatea eforturilor depuse pentru a-i ameliora pe indivizii de proasta calitate. prin toate mijloacele posibile. Merita incomparabil mai mult sa-i fortificam pe cei care sunt de buna calitate [. §i cu o inteligenta extraordinara“. acorda un loc semnificativ reconstructiei llm(ei umane. Trebuia. Printre in. eugenismul este tndispensabil [. avand ca model individul sanatos“..a umana admirabila. asadar. dar oameni fru­ itin '?t si viguro?i.]. E calea pc care s-au angajat totalitarismele.i a celor slabi. Este acela de a-i dezvolta pe cei putemici.]. „sa se puna ordine in societatea modema. carora. o specie umana sanatoasa si putemica. Societatea modema trebuie sa amelioreze rasa umana.. cei slabi trebui hi sa dispara.ire “.“ Pentru a-i elimina pe indezirabili.. urma sa li se interzica dreptul de a se casatori. iar cei putemici sa devina si mai putemici: „Nu r decat un mijloc pentru a impiedica predominarea dezastruoa. 1936). La fel ca in schema lui Richet. A fost o vreme. Miza era. i'liberata pentru totdeauna de orice fel de rebuturi. Argumentele au fost reluate de Alexis Carrel (1873-1944). lodele recomandate. si sa-i dezvoltam cat mai complet posibil [. T relutie abandonata ideea periculoasa de a-i ingradi pe cei pulornici. micum. §i sa ic procedeze totodata la eliminarea „anormalilor“.. L ’Homme. supusa unui climat extrem . Omul nou al nazistilor actualiza de fapt un foarte mitologic „om vechi“ germanic. Tot oameni ar fi. §i de a face astfel sa se inniulteasca mediocrii. mai precis al albilor cu negrii §i cu galbenii. Trebuie sa cautam.Triumful imaginarului 221 tit ..

potrivit lui Engels. trebuia It# blond. antiindividualista. omul nou imaginat de experien(a cnnnimtH ignora complet ereditatea in beneficiul unei filozolii tla iiu lii^ miste.nazista si comunista . plante). I )c iittft menea. Simullau trebuia devalorizat presupusul sau adversar. Mum umi intai: munca.. lata-i in sfarsit identifica^ | " »ii panii istoriei. om u l nou nu era pana la urma decat o rotita intr-un mecanism mi membru neinsemnat al unei colonii umane. nu permitea decat supravietuirea celoi | iu i> i* t| g | S-a nascut astfel o rasa minunata: rasa nordica (sau mhim zi§i $i indo-europeni sau indo-germani. m a i it* zistent).privilegiau o | m temica incadrare sociala a individului. un voluntarism bioliinli pentru care nu mai exista cuvantul imposibil (deja Mu IiiiIh Si Lisenko dadusera tonul. Pentru nazisti. tot ce se indeparta de norma not . . Nu ajungea insa sa fie pus in evidenta omul nou. transfonnase maimu(a in him tot munca avea sa transforme omul in „om nou“. Profesorul Bogomole( promitea omului com m nut o speranta de viata de pana la 150 de ani. „deplasa(iin » h viciu ideologic. Si. rezultata in egalrt hm sura din noile conditii sociale (inlaturarea exploatarii o m u lu i de catre om) §i din injectarea unui ser care-i poarta nuim Ii Ambele versiuni . cat si biologic (mai putemic.. devotat comunitatii). o noua pedagogie.1 111 . Societatea noua va crea astfel un om diferit. in nordul Europei).. tul nazist prevedea pur si simplu „cura(irea“ descent lor de elementele impure rezultate din amestecurile Omul viitorului. cu accent t * clusiv pe colectivitate.. chiar pana la div umanizare. modificand dupa voie soimilr i| » . unde fusesera plain|i intai. asemenea germanului „ideal“.222 Intre inger fi fiara de aspru. in paralel.. Metodologia parea simpla si eficienta. departe de a se comporta ca un supraom. inalt si dolicocefal! Dimpotriva. In ciuda promisiumlin Si aparentelor.. din Asia Centrala. pe cei care au mers in fruntea omenirii. dar lipsit de eguiniti. aim in sens mental (imaginativ si dinamic.

a fost proclamat evreul.au capatat trasaturi fizice respingatoare. capiIdlistul sau chiaburul. menita marginalizarii sau exterminarii. savandi si scriitorii vorbeau cam aceea^i limba. se „incununa“ l*il> l. La randul lor. ii ii prezentarile antisemite. apareau in caricatura sovietica cu I'ormari animalice.1 Marte a murit. Dar singura speranta autenlica ramanea tot Marte. ( apacitatea perversa a imaginarului . traiascd martienii! Mai era nevoie de martieni.§i in ce ritm! . Aparatorii canalelor pierdusera partida. I . Proiectul refacerii omuIm s-a inecat intr-o baie de sange.a unui imaginar Inurte ideologizat . dar diferit prin excelenta. nici un astronom demn . la alegere. I ocuirea planetelor parea o posibilitate stiintifica. apropiindu-i. „Ceilalti“ I n s t impovarafi cu toate viciile $i chiar . Dupa ce vanase canale pe Marte. fara mare ■ .peranta. cel putin planetele astronomilor. W. insa un Marte revazut la cote mai modeste. in termeni biologici $i ideologici modemi. o lunga piric de deformare imaginara a unei comunitati. Cu exceptia catorva epigoni entuzia§ti ai lui Lowell.de a transforma un semen intr-o fiinta i ii lotul diferita. de pore sau ilf curacatita. Pe la 1900.pentru a deveni n totul diferi(i . Pickering cauta urme de vegetatie lunara. in Europa medievala.Oameni diferiti? Planetele erau orit urn in pierdere de viteza. incepui* d u p a cum am vazut. Deja nu mai era. s-a ' <i illcat astfel intr-o maniera tragica. #uiiiiini§tii §i-au gasit tinta in dusmanul de clasa. Partizanii vietii pe planete dadeau o ultima lupta.H. Inndca planetele scriitorilor §i ale utopi§tilor se aflau putin in intarziere fata de ora stiintifica. opus punct cu n u i modelului arian.Triumful imaginarului 223 t it ilcvenea diferit. evreul aveaun profil caracterislli infatisa semne de degenerare. atunci cand Pamantul proilucea . Du^manii de clasa.

animale si poate chiar fiinte umarn. Venus. el schita un portret al planetei ro§ii mai upimi|H de infatisarea Lunii decat a Pamantului. brousli ft melci! Adio. 1930). < Im se pronunta in favoarea existentei unor manifestari biolopu i inclusiv. A slin nomul francez E.R. abatele Th6oplill# Moreux (1867-1954). Antoniadi (1870-1944). conslmlli din alte elemente §i pe alte principii. Pentru Marte. se putea miza pe o via^a altfel alcatuita. populate de o hound .Marte. Cu cm nu mai generos vulgarizatorul §tiintific francez Pierre Ronv. incat . noua editie in 1951). devenea un desert arid. insecte. specialist . intotdeauna se gAsoiHj De pilda. organizandu-se rezistcn(. Se putea de altfel iglttt ra opinia oamenilor de stiinta. ceea ce insemna un .224 Intre inger fi fiara de acest nume nu s-ar mai fi compromis in acest fel.Nn aceea§i era parerea compatriotului sau. pamdnl win terios). pe vecie. lip sit de cea mai mica picatura de apa. de§i diminuata. eventual. Life on Other Hoi /* /♦ ( Viata in alte lumi.il mm tei probleme §i autor al unei ample monografii: La PlnnOlt Mars (Planeta Marte. \nLa Vie sur Mars {Viatape Marte). inert «# mai facea o u§oara concesie. pul'll cata in 1924. „muschi uscati" §i „licheni“. accepta. martienilor.run care.i mm supravietuit.M. si-nim ta era nemiloasa: conditiile fizice ale planetelor se aralnu >it totul defavorabile vietii".m Iim definitiv adresat Omului diferit in intreg sistemul solar Doar daca nu s-ar gasi o solutie. Sunt anii cand E. s-ar fi putut admite. unui dintre marile nume ale popiilmI zarii astronomiei. $i toluol viata pe Marte era atat de putemic inradacinata. multiplica romanele seriei martiene. pe urint le abatelui Moreux. Bun mum. De data asta. constata disparitia canalelor. in plus fata de vegetatie. ca manifestmi < U viata nu admitea nimic peste nivelul plantelor inferioatv Marea „curatenie“ a culminat in 1940 cu cartea aslimm mului britanic Harold Spencer Jones. universul cald §i umed mm ginat cu cateva decenii inainte. inca vreo cateva decenii. in 1941 (Mars terre mysterieuse .i mlt# zidurile imaginarului literar.

salbatici. formele de viata superioare inca nu abandonasera planetele in imaginarul interbelic. care nu era altceva decat o adaplare a romanului martian al lui H. in care f voluau. Burroughs. I schimosii ?i chinezii ar fi venit din centrul Pamantului! Kantezii. Centrul Pamantului iipar^inea fictiunii pure. exotism. in 1920. Obrucev (1924) relua calea lui Symmes prin nordul ■ ihcriei pentru a descoperi o lume subpamanteana populata i ii oameni preistorici (interesant de pus fata in fata cele doua uTsiuni: la american.. ilustrata in epoca prin acela§i I R. „intraterestrii“ nu beneflitisera nicicand de favorurile §tiintei. Wells.Navigatorii infmitului. Nu lipicau nici originalii care continuau sa ia lucrurile in serios. S-au gasit unii care i creada ca incepuse de-adevarat invazia martieni lor. in editie . individualism. In versiune sovietica. Potrivit cercetarilor sale. Mai bine de un milion de oameni au luat in serios faimoasa emisiune radiofonica a lui Orson Welles. ilifuzata la 30 octombrie 1938. Spre deosebire de extraterestri. cu ciclul sau intitulat Pellucidar. Incidenh 1pune in evidenta doua reguli esentiale ale imaginarului 1 . negri. s-ar zice. I i i cartea sa A Journey to the Earth s Interior (O calatorie \ /> r e interiorul Pamantului).G.A. oameni-plante. aparuta in 1913 si. imaginand vie|i structural diferite: fiinte imateriale Bin minerale insufletite la Rosny Aine (Les Navigateurs de I'in/ini . Plutonia lui V. la ms.n|ilic. i nuibali. Dar tot atunci linn scriitori incearca sa depa§easca dificultatile de ordin sti. Gardner a devenit un fel de I owell al centrului Terrei. In ciuda tututm argumentelor adverse.Triumful imaginarului 225 iIrtliTie de fiinte umane diferite (rosii. sub razele unui soare central.). aventura. galbeni.itlaugita. oameni-animale. organisme colecti*c sub forma de „nori“ la Olaf Stapledon etc. 1925). o lectie marxista de antropologie si preistorie). tinutul era locuit de o rasa foarte asemanatoare cu „galbenii“ nostri. dar fantezii care pot capata uneori o iiiume consistent^.. Marshall B. oameni preistorici §i m!rico§atoare reptile.

Se intampla ca istoria sa fie imnUI In acela$i sens au lucrat colonialismul $i segregarea rntinlil Excesul nu putea sa nu genereze o reac^ie. Imperiilc itll|| 11111 . in acest caz dinspre fantezia lilrmiA spre o „traire mitica“.. §i iata rasismul pus la stalpul infamiei.il pi. Justificarile traditionale ale Omului diferit an in aer. In cazul mentionat sc ctpil ma un sentiment de nesiguranta: in 1938. climatul menial »• schimba. §i amalgamul dintre diversele malt i in lizari ale aceluiasi model mental. razboiul balc. El beneficiase.226 Intre inger fi fiara alteritatilor si ale imaginarului in general: alunecarea In in Itm de la un registru la altul. carcia (> ) diferit se cadea sa-i dea un raspuns pe masura. ^i vln)| pe planete complet anihilata. daca nu de-a dreptul indeccn) «4 mai fabrici un Om diferit pomit de la o rasa considerate rioara sau inferioara. Jocul raselor a continuat imperturbabil de-a lungi. Mitologia rasiala a nazistilor n .. Ie§isera din paginile romanelor $i sc pis gateau sa ne viziteze.. niolnil terestru putin susceptibil de a mai rezerva surprize. O cotitura ideologica: sfarsitul raselor. jumatafi a secolului. de conceptiile rasisti-. laolalta. Fara sa vrea. . fati§a a populatiei de culoare s-a prelungit pana dupa I %(l) Dupa infrangerea Reichului §i dupa toate crimelc comlt#. discrin. Psihoza declan§ata de Orson Welles dovedea ca extrait i>? trii erau a§teptati. Germani. . nazi§tii au fost prim ipnlll gropari ai rasismului. japonezi sau martieni: culoarea. limbn.i Ini ut decat sa1 exacerbeze (insa §i in Statele Unite. si o deziluzie stiintifica: sfarsitul planetelor Odata trecufi de mijlocul secolului.. nft» zarea geografica sau cosmica contau prea putin fa(a do lapiul fundamental al amenintarii in sine.i | a la u§a. tit mi Pamant neexplorat pana la capat $i de un sistem planelm tl*t chis viefii. devenea mai complicat. Cumplita sfidare.

„Progresele Kcneticii conduc astazi la respingerea oricarei tentative de *lasificare rasiala“. Exacerbarea culorii reprezenta prin ea insa§i un intreg program. o lume din ce in . Antropologia *ulturala a ajuns samarginalizeze antropologia fizica. lata o lunga evolutie fata de primele editii ale neeluia^i dictionar. dedraman/. se adreseaza culturilor.ata.1un intreg tratat de antropologie fara sa se scrie o singura data cuvantul „rasa“. dispar. Claude I cvi-Strauss a triumfat asupra lui Lombroso. se poate citi in editiile recente ale micului Larousse.1 . s-a procedat la „colorarea“ ( clorlalti. afirma Encyclopaedia Universa­ lis. omul din Extremul Orient a devenit galhcn. Ieri. pentru etnologia modema. Se poate redac1 . Candva. Uneori insa sunt negate cu desavar§ire. §i tot Occidentul a decis ca jocul sa sfarii. ro§u. cel pu(in in sensul deplin ■ t l conceptului. S-a aflat cu aceasta ocazie un lucru nou: faptul ca oamcnii sunt pur §i simplu oameni. „Decolorarea“ omenirii i orespunde in mod evident unui nou context ideologic §i evolu(iilor politice din lumea contemporana.. Tinde sa se impuna sensul strict cultuml al alteritatii. Este o falsa problema generata exclusiv de „dezvoltarea istorica proprie Occidentului. Sunt invocate intr-o forma atenuata. Rasele par pe cale de disparitie. nu sa distribuie premii. astfel. antropologul masura craniile. iar amerindianul. conceptul bioloK ’ic de rasa nu e utilizabil“. astazi. Genetica lamure§te lucrurile pana 1 capat: cum sa imparti omenirea pe categorii pomind de la . ((ccidentul inventase §i multiplicase rasele §i chiar speciile umane diferite. Pentru antropologul de astazi. §i in acela§i timp ierarhiile se estompeaza. problema e sainteleaga. care a cautat sa domine toate intpoarele de pe Pamant".Triumful imaginarului 227 ttu antrenat in prabusirea lor un intreg edificiu de prejudecati.variabilitatea catorva gene printre zecile de mii cate numara i mmozomii umani“? Nimic nu ilustreaza mai bine aceasta adevarata revolutie mentala decat reinventarea antropologiei.

I't la 1950. pe solul planetei ro§ii §i au transmis pe Pam im imagini §i informatii stiintifice. risca sa fie exacerbata. in 1976. sondele spatiale Viking 1 §i Viking 2 au colm rat. atat de diii|ii . cel putin la cinema. Stranger in a Strange Land (Strain intr-o fara stall na). orice diferenta. martienii s-au pus la ora „hippit«". cu Marte §i cu marfienii... monstru cartilaginos. Femeia e integrata in cetate. nici celelalte planete nu prea mai sunt disponibiU.. ele infa|i§au o socirlnK martiana frumoasa si armonioasa. martienii oamenilor de §tiinta erau deja mor(i. $i nu e vorba numai de rase. . sau poate hippie la ora martiana. in contrast cu brutal ilait i „civilizatiei“ terestre. din motive spin i fice. Omogenizarea tindc •. trece printr-un proces de atenuare. un excelent exemplu pentru tineretul pamantean. Nici chiar un microorganism. Spre 1960. Si apoi. propunea un Marte liber de orice constrangere nu tin la. in schimb. cu doua filme consacrate at <* tui subiect: un Razboi al lumilor inspirat de Wells §i InnuLi rea lui Marte.. Nici un martian la orizont. Infirmii §i handicapatii nu mai M ini marginalizati.dar la fel §i cu Venus. cel putin de iii’vti ie daca nu prin vocatie. alrtl de des visata. Nici macar vreuu.. orice fel de alteritatc. a fost cam de/am i gitoare.. Procesul acesta este exact opusul jocului timli tional al alteritatilor.228 Intre inger fi fiara ce mai mica §i din ce in ce mai solidara. romanul lui Robert I I n n lein.! » impuna peste tot.ca „Pamanturile cerului". tint martienii scriitorilor si cinea§tilor se dovedeau inca in tbimn Cronicile martiene (Martian Chronicles) ale lui Ray 1 1 1m l bury au aparut intre 1946 §i 1950. Minoritatile sexuale incep sfl ll» tolerate. Din pacate. Cine ar mai indrazni astazi sa fabrice omeniri diferilo ilm fiinjele umane de pe planeta noastra? Insa. chiar acceptate. si t it celelalte planete . c I iimi reala. 1953 a fost anul inva/n i martiene.. Pe vremuri. intalnirea. cat dc . S-a pit tut constata in cazul lui Marte . Astazi. latura ei „n # | batica" pare cu totul uitata.

Dar daca adversarul juca atat de brutal. inca se mentine dorinta descoperirii pe Marte a unor minime conditii de viata. apoi urca|i-l In nivelul stratosferei: veti avea astfel.e pana la capat.“ Cat optimism! De fapt. Pana atunci.. Nimic uu-i impiedica. de . pe scriitori sa refuze eviden(a. Sa revenim pe Pamant? Dar unde vom gasi diferentele? In ce colt pierdut? Mai exista oare asemenea colturi uitate ilc lume? Albul a disparut de pe harti. in formele cele mai simple.Triumful imaginarului 229 lui Flammarion. astronomul francez Gerard de Vaucouleurs ini crca sa sugereze un peisaj martian: „Luati un desert pe I’ftmant.cate ceva jnota la actuala edi(ie romaneasca]). in curand. fara sa lorteze. Astazi pana §i copiii stiu ca nu exisla martieni.pecii umane nici pe Pamant si inca $i mai putin pe planete. si a unei vieti. cu aproximatie. inca prezente. scria el. fara nici un raport cu Pamantul. Spuneti ca planetele sunt nelocuite: vom impanzi atunci spatiul infinit cu o infinitate de popoare. noi statiuni se vor a§eza pe solul sau. nici mai putin. Dar cheful pierise. sau. altceva. era I'ova diferit. deplasati-1 in regiunile polare. cu atat mai rau pentru el. (Si tolujji. era chiar mai rau. l iecare metru patrat al globului e cunoscut in cele mai mici iletalii. ()mul e om. a§a ca nu peste multa vreme vom afla . De asta data se va mer)’ . Acesta a fost momentul cand imaginarul §i-a dat cartile pe fata. §i nu exista alte . Astfel au disparut extraterestrii din sistemul solar. in principiu. publii ata in 1951.sau nu vom afla . nici mai mult. a existentei vietii in ii ecutul planetei. Gratie §i spionajului.. fara sa dubleze miza. cu instrumente perfectionate de cercetare. jucase cu oarecare moderatie. pla­ neta Marte. In Fi­ nn planetei Marte (Physique de la planete Mars). cel putin. Pentru prima data in istorie totul parea cat se poate de clar. nu erau catu§i de putin „pamanturi“. Doar daca nu ni se ascunde ceva.

1929) rapesc si poseda tinere Icle . in alt loc. Sa notam §i soluble insulare „submarine“. aceasta actiune de salvare tinea in prim i| u i! de fantezia literara. cele mai cunoscu te aparfinand lui H. Oameni-mistivfl (Les Hommes-sangliers. Pe la 1900. parea logic ca insnli le sa se rarefieze. Colonelul Percy Fawcett (1867-1925) a dispa rut intr-o ultima expeditie menita sa regaseasca o „civili/» tie pierduta" situata geografic in acela§i loc cu „lmiii ii pierduta“ a lui Conan Doyle. s-au inmultit. Yeti. 1922). mare „inmultitor“ de luilli. Rosny Aine. mai ale. Pe masura ce explorarea progresa. De la literatura la explorarea reala nu era cateodala ih cat un pas. Daca nu sum in caieri.230 intre inger fi fiara o infmita diversitate. Arhipelagun si h i nii s-au inmultit cam peste tot. Si astfel. imaginarul s-a eliberat pe deplin de oricc cum* strangere. 1929). Si. Lumea pierduta a lui Arthur Conan I)oy|| continua sa fie una dintre cele mai reunite „insule pe list til" produse de imaginar. 1 . a gasit solutii aparent inepuizabile: oameni ai apelor loculili) o regiune mla§tinoasa din Asia Centrala (Nymphee. iar oameni cu solzi traieso in tr-o savana unde totul e diferit. 1896).G. Si chiar §i Pamantul. Picior Mare si cei cinci domni X Au inceput sa se contureze insule noi. vor fi peste tot. afirmandu-§i adevarata vocatie: aceea de a oiyn niza lumea dupa cum ii place. Dimpotriva.L ’Etonnant yot'il ge d'Hareton Ironcastle.. in timp ce omul §i mamutul coexista intr-o insula de verdeatii i/uln ta in mijlocul gheturilor arctice (Comoara din zapada I $ Tresor dans la neige. Wells: in abis (1896) §i lui Art Inn Conan Doyle: Prapastia Maracot (1927). I 1 Tinutulprodigios al cavernelor (La Contreeprodigieusc < /* '* cavernes. plante §i animale ( Uimitmi rea calatorie a lui Hareton Ironcastle . care ascunde forme de via(a inedite.

epoca Luminilor §i seeolul al XlX-lea 1-au adaptat propriilor gusInri §i proiecte. bine-cunoscute de initiati: mon§trii lacurilor (ca faimosul Nessie.dar. Potrivit unor sondaje recente. Intr-o lume cu vocafie tehnologica. se poate constata proiectarea fictiunii literare in lumea reala. 11% dintre occidentali . Si cum credinta poate mi§ca mun(ii din loc. Sursele invocate de el sunt graitoarc: Douazeci de mii de leghe sub mari de Jules Verne. dar §i dinozauri in carne si oase.iu ie§it din paginile romanelor pentru a se fixa in con§tiin| e lipigonii lui Doyle §i Rosny sunt partizani fara rezerve hi lumilor pierdute §i fiintelor diferite care strabat Pamantul. Evul Mediu. Omul difenl pe care il adapostesc este omul primitiv. Nu numai cei din Jurassic Park (1993). Zeii ro$ii de Jean d’Esme „care evoca existenta actuala a unor oameni-maimuta in Indochina“ §i inevitabila Lumepierdu(a a lui Arthur Conan Doyle. ca acel Mokele-Mbembe cautat in 1980 in Congo ilc o adevarata expedite. omul salbatic. dupa cum o define§te unui dintre fauritorii ei. Revin §i dinozaurii. cu scopul de a le inventaria §i studia. Rolul lor e de a izola de a proteja natura inca neatinsa de civilizatie. sunt §i animale necunoscute . Ele merg in sensul celalalt.Triumful imaginarului 231 . Omul salbatic e o veche cuno§tinta. dupa saizeci §i cinci ilc milioane de ani de cand au disparut. Inca o data. locatarul din Loch Ness) revin in for(a. au privilegiul ilc a vedea materializandu-se pe teren figurile care le banmic imaginatia. incat a devenit necesara inventarea unei noi zoolo). o bogala colec(ie de reptile §i de mamifere stranii prolifereaza mai peste tot in lume. filmul lui Steven Spielberg. zoologul belgian Bernard Heuvelmans. „insulele“ §i-au ales |)iopria cale. I )ar nu numai omul. care incearca deja sa dea iluzia realitatii. Nici un motiv nu se opune evocarii lui in conlinuare. S-a nascut astfel criptozoologia: „§tiinta animalelor inca necunoscute“. Speciile diferite par atat de numeroase.ii.1 . pare-se.

Pamii) I »n t 1951. ccl pmiti o data pe an. Portretul celui crtult) figura in toata splendoarea.. S-a reugit chiar mai mult decat atat. Tibet. dar nu pun deloc dispus sa aiba acea „ora de conversatie“ visata c a iu K n de Maupertuis.Npm certitudine. i sonaj s-a aflat in fata unui om de §tiinta. Alerta la yeti“. i m cepand de prin 1950. . yoll continua sa fie cautat.“ Perspectiva unui contact parea apropiata: „n putea ca yeti.. misteriosul p. ea a ramas ca intotdeauna putin in intarziere fata dc itn litatea imaginara. O cculcnliilil au mu§cat momeala cu nu mai putina lacomie d e c a t in?li S-au pus pe picioare expeditii pentru a rezolva enigma . jumatate a n i m a l .. mai deschisa la culoarc d r. in 1957. Ceea ce impresioneaza in n t. formidabil de robust [.n abundent. n-a pierdut nici o ocazie de a se manifesta. Yeti a luat loc in !'> '> » intr-o lume oarecum mai reala ca realitate: seria aventm iItm lui Tintin (pentru francezi. era descris ca „o creatura tica (trei metri inaltime).]. Cat prive^te realitatea ailcvA rata. Da unele semne de viata. sub semnatura lui Claude Passarelle. profesorul Pruiiltt A unnat o intreaga discutie in presa sovietica. A fost nn t > \ # « niment decisiv: pentru prima data. titra Science et vie in a p rilic I N. e incadrata dc un p. sa ia loc printre animalele rea lc" . Fa(a. Corpul il are acoperit cu o blititl deasa rosiatica. locuitor al muntilor §i p o d iiiill lor inalte din Asia Centrala (Himalaya. Sa incepem cu cel dintai.232 Intre inger fi fiara sunt convin§i de existenta sa. intr-o punere in scena m in in u m reconstituita potrivit marturiilor. §i avand aspect uman. in 1958. Sovieticii 1-au intalnit in Pamir. aceste benzi desenate au o scmnl ficatie de-a dreptul mitica). Prezenta ii e atestata de urme: picioarele Ini mi . . Regele oamenilor cu b litn l ■ fara indoiala vestitul yeti. Tintin in Tibet a fost publu ill de Herge chiar in acel an. | t s-au inmultit §i „intalnirile“ sau cel putin „urmelc“ pr t til* le lasa. In momentul cand scriu aceste randm i. fara par. ii restul corpului. este faptul ca s-a raspandit in Iuiiid. jumatate om.

Unii martori vorbesc despre oameni inaripap §i chiar de fiinte mai misterioase cu aspect fantomatic. Yeti insusi se imparte in mai multe varietati. Parea ar fi citit i c a scris Bertrand Meheust despre „eluzivitate“. Greu sa mai numeri speciile §i subspeciile. yeti nu obi§nuie$te * A stea pe loc. nu trebuie neaparilt sa urci pe Himalaja ca sa ai sansa unei intalniri. in genere e in discutie Bigfoot §i cei din I'amilia lui. Imposibil. Sunt peste lot. pe toate continentele.mii reali. apartine deja societatii americane. S-a observat din cand in cand (i cate o silueta indepartata.“ Ivan Sanderson. descri^i. unui dintre clasicii criptozoologiei . Vanatorul de „pii loare mari“ (iata o noua profesie!) Roger Petterson 1 a zarit V a reu§it sa1 filmeze pret de cateva secunde.Triumful imaginarului 233 pnorme intiparite in zapada. dar evantaiul biologic e mai larg. se pare ca fuge de oameni. Se intelege ca toate marturiile unit demne de incredere. Cam in acelasi timp i ii yeti. blanoji ca $i el. Dupa Remy Chauvin. Bigfoot („Picior mare“) §i-a inceput cariera in Ca­ lifornia. se comporta tot a$a. totu§i. De data asta. cu alte t uvinte. trei tipuri distincte de „oameni cu blana“. Se poate incerca §i la doi pasi. a$a ca lucrul ile se complica. De un uumar de ani. Din nefericire. §i se afla la vreo doua/cci §i cinci de metri. Abia observat. ar exista.40 metri. liigfoot a pus in aplicare „principiul de eluzivitate". de martori. in Himalaya. „inaltimea lor difera foarte mult: de la 90 cm la 2. cu acela$i rezultat. sa ajungi la el. Statele Unite par strabatute in toate sensurile de tot felul tic umanoizi care perturba traficul pe sosele si mi$una in jurul marilor ora$e. Verii lui. ca §i amerii . Creatura.1 . a fugit in padure. aproape ca a fost prins. de partea cealalta a unui rau. Slava Domnului. pentru a fi vazut mai bine. in 1967. in apropierea marilor aglomerapi urbane. intors o data capul inainte de a disparea. acoIicrita cu blana. orioine poate verifica marturia. Asistam la o veritabila progresie geometrica. era de altfel de banuit. nsadar. evident. avea doi metri inaltime.

Epoca noastra n-a facut altceva dcc. i n . dupa cum am vazut. IVn tru unii. Dar de ce sa ne indoim de onestitatea oniu lui de la balci? S-au exprimat doua opinii divergente. cu creatura lui cu tot. * 1 i* care-i numeste „subumani“ (neanderthalieni).. Africa a fost continai tul minunatiilor biologice. recuperat in Mil rea Bering.1 .. sau din Vietnam. era vorba de un manechin fabricat la HollywO<nl In schimb. dispun de un stoc important de oairii ill primitivi.234 intre inger fi fiara americane.ii sa preia §i sa continue o traditie. 1974) ramane unui dintre cele mai ciiimuun Prin anii 1968-1969. dn vada vie. Herodot vorbea deja despre on mcni acoperiti cu blana. Poate ca din nordul Asiei. El identifica patru tipuri . noizi cu blana semnalati pe toate cele cinci continenlo. Legend come to life). sau aproape vie. „protopjyiimi... „obuu tul“ era un om de Neanderthal cat se poate de autentic. Cartea sa despre jihomin#. Problema ramane nelamurilil Si asa va fi pe vecie. unde ar fi fost prins.. primitivii afrii iini ocupa un loc aparte. a supravietuirii acestei specii in plina epoca contemporana. un circar american a expus un m h .h u m men. De unde pnN venea? De indiferent unde. de vreme ce oamenii sidbttlli I se afla peste tot. bilul om al zapezilor“ a aparut in 1961 (Abominable '. Dosarul omului de Neanderthal studiat de Bernard 1 1hi v « < l mans §i de istoricul sovietic Boris Por§nev (L’hotnnn I* Neanderthal est toujours vivant . fiindca circarul s-a facut nevazut in I W>.. ilm pricina ghetii. Dintotdeauna.Omul de Neanderthal $ inca in viata.lj „neouria§i“ §i „subhominizi“. din punctul de vedere al lui Heuvelmans. . Partea proasta e ca nu se vedea aproape nimic. daca nu chiar din Statele Unite t him . om-maimuta congelat intr-un bloc de gheata.ipni transportat in America. ucis . In aceasta impresionanta panorama. Nu mai poate fi vorba. a intreprins o ancheta foarte amanun(iia > i inpti celor doua categorii principale de oameni salbatici: ihim m iM zapezilor §i oamenii de padure.

Cu privire la acest subiect. a intreprins cercetari sistematice in imdurile Keniei. individuiilizati prin inaltime. politicos. 1980). 1990). o reactie provocata de nelini§tea tehnologica. Dar mai ales. celui care parea .lumea pe care am pierdut-o . nu era deloc rau. care a incurajat-o pe doamna Roumeguere-Eberhardt sa1 ia pe „domiml X“ pe incredere.i Ii faimosa „veriga lipsa“. Jacqueline Roumeguere-EberImidt. pomindu-se chiar de la folclorul afriean.Triumful imaginarului 235 in li umoasele timpuri ale rasismului. cat $i al potentialului continentuliu negru: Les Betes humaines d ’ Afrique (Oamenii-animale Jm Africa. Exact in regiunea unde au fost descoperite i ele mai vechi urme umane. in Oameni diferiti. §i mai ales. pilozitate si culoare. bogat. Cinci „omeniri“ diferite intr-o singura tara. Aici a facut omul primii sai pa$i. DossierX. Lumea pierduta .nota pentru actuala edifie romaneasca. sa fie transfigurat neiill in om-maimuta. lli inard Heuvelmans a scris o carte erudita. a§a i-a zis. E insa in acela§i timp. §i cum de regula perseverenta i-rasplatita. ci cinci „domni X“.revine cu dinozaurii . in care propune un bilant atat al traditiilor. marturisesc ca nu §tiu ce s-a mai inlamplat! . fie ea §i africana. batran poate de doua milioane ilc ani. (De atunci. ca mice folclor.) O asemenea multiplicare a primitivilor raspunde cu siguranta unei dorinte nestinse de descoperire. sunt cautaji adevaratii priimlivi.ile vii“? Noua sute de intalniri in douazeci $i doua de paduri ililerite: iata o recolta de marturii impresionanta. unei sfidari aruncate lumii „terminate“ de astazi. cercetator la CNRS (Consiliul national al cercetarii iiliinfifice din Franta). Au fost cu totii prezentati intr-o confei infa de presa organizata de doamna Roumeguere-Eberhardt la 2 noiembrie 1978. De data asta. dar inca bine-sanatos. tot ea a reluat subiectul intr-o carte. i atunci de ce sa excludem posibila supravietuire a unor „fo'. Hominizii neidentificati din padurile Africii. Les hominides non identifies desforets d ’ Afrique (Dosarul X. au aparut nu unui.

„omiil salbatic este un salbatic bun“. < unui occidental viseaza sa respire aerul curat al inceputuriloi I it cateva zeci de ani.i | m u mult mai periculo§i mon§trii neinsufletUi crea{i in u/iiifl*§i laboratoarele Occidentului. Intre 1912 §i 1958 s-a pcii f cut ceva in Occident. „Simbolizand o forta colosala §i protectoare“. Teama. care se inspira din el. epoca de pin tra redevine o epoca a abundentei. in „realitatc" tmi in imaginar. Otravit cu atata tehnologie. ostilitatea se manifesta mult mai rar decat burnt voin|a. Varsta pietrei aurite. stramo§ii no§tri par sa fi prefoial culesul §i pescuitul. o noua manifestare a vA i stei de aur. „In Tintin in Tibet. dispretul sau privii ea i • • • de departe. De iimli era agresiv. Paleontologii nu mai vor sa „bestializeze“ speciile umane preistorice. ocupafii pa^nice §i relaxante. N-aveau de altfel „decat sa ridice bratul pentru a manca mere. Suntem departe de pitecanlmpn sangero§i din Lumeapierduta. iar viina tul era atat de abundent incat procedau la vanatori seleeli ve: nu omorau decat animalele mai tinere §i cu camea mat gustoasa $i nu luau cu ei decat cele mai bune bucafi1 1 . au lasat loc unui gen de seducfie. Deem uI din Razboiul focului s-a schimbat in totalitate. a devenit timid. Mon§trii do t him ne temem astazi nu mai sunt cei din padurea african. Mai cut amI decat sa vaneze mamutul. intalnim acelaiji opi sod: omul salbatic salveaza o fiin^a umana intr-o furtuna tit zapada. ceea ce explica §i dificullal** de a1 contacta. ca si in Marea teama. Dar chiar odata contactul stabilit. Omul primitiv nu mai e oil minalul sadic imaginat de generajia lombrosiana. o adaposteste intr-o pe§tera §i ii aduce de mam a re“ (Jean-Bruno Renard). s-ar zice. I 'm . Pentru unii. raporturile civilizafiei cu lumea sallmll ca s-au modificat radical. Pare sa vrea cu tot dinadinsul sa-!ji apt u paradisul ascuns de orice atingere din partea societa(n loli nologice.236 Intre inger fiJiara §i cu oamenii ei cu blana. Studiile preistorice confirma tendinta spre „normalizaio" Mitul bunului salbatic s-a relansat.

mergem cu viteza maxima in directia opusa. „Cocagne et Cro-Magnon“. colecfionau curiozitati naturale §i i$i vopseau pielea cu coloranti. Si clima se imblanzise. candva.“ Nici canibalismul nu mai pune vreo problema. Este §i sfarsitul eanibalilor. Civilizatia parea pe punctul de a se prabu$i ca urmare a unui razboi nuclear sau a unei gra­ ve deteriorari ecologice. Citate extrase din articolul lui Christian Colombani. Este ceea ce ex­ plica fara indoiala nostalgia unui fel de la dolce vita pierduta pe vecie. Capacitatea sa eraniana pare cu totul convenabila. in fond respectabil. al adevarajilor canibali. „In plus. sfarsitul unui mit extrem dc trainic de-a lungul istoriei $i indeosebi in seeolul al XlX-lea.. Atunci. Doar daca istoria nu s-ar intoarce de unde a plecat. frecvente in anii 1950-1970. dar din fericire inca uepoluata de mizerabila noastra tehnologie. se terminase cu ghetarii.. al caror creier era de altfel apreciat in mod deosebit.“ Simbol. o societate de abundenta. Unele scenarii catastrofice. a devenit dreapta. . cel putin cei pe care nu-i mancau. Supravie(uitorii catastrofei n-aveau 1. chiar pe probabilitatea unei intoarceri. mizau pe o asemenea posibilitate. i$i inmormantau mortii. in Le Monde.“’ Ce frumoasa era viata de salbatic! Din nefericire. la un sitnplu ritual religios.Triumful imaginarului 237 i n ^ a noastra. la fel ca in cazul unor obiceiuri contemporane. „Canibalismul sinantropilor s-ar putea explica prin motive ilc ordin religios iar antropofagia omului de Neanderthal s-ar intelege prin faptul ca i§i propunea sa incorporeze fortele du§inanului sau spiritul parintelui. pozitia corpului. de unde lusese aplecata ca a maimutelor. corturi din piele suspnutc de stalpi de lemn. dovada a bunelor sentimente. §i. 27 martie 1993. se limileaza. dc ce sa mai locuiasca in pe$teri? „Preferau probabil locuin(ele in plin aer. omul de Neanderthal e privit cu o anume simpatie. de inferioritate §i brutalitate.

Iesiti din paginile romandi > i s-au instalat printre noi. Credinta in sine ar fi un fapt banal . potrivit sondajului publicat in Le Monde la 12 mai 1994). Esecul vietii pe planetele apropiate n-a facut da fll sa intareasca aceasta credinta. Franta oferea un procentaj asemanator (care pare in scadere de cat va timp: 39%. americanc sau im se§ti. oricum nesigura. americani sau sovietici. amalgam'll „terestru-extraterestru“ functiona mereu cand era voi ha n fie identificata o primejdie. pare cu totul abolita. 34% dintre americani credeau in existenta extra terestrilor. Pe ecranele cinematogralHni in 1953. cat se poate de firesc. Astazi au facut un pas decisiv. Pam zanii unei vieti cosmice asemanatoare cu a noastra reprczcu tau deja 46% din populatie in 1973 si 51% in 1978. la cine stie ce arme secrete. extraterestrii Primele farfurii zburatoare.238 Intre inger si fiara decat sa reia drumul de la inceput §i sa regaseasca asllt I In mea pe care am pierdut-o. In 1966. Zeii nostri. in lailu rii zburatoare. Acelea§i obiecte erau socotite responsnbll# pentru un eventual al Treilea Razboi Mondial asocial cu m i posibil sfar§it al omenirii. sau OZN-uri. Acesta a fost doar inceputul. locuitorii celorlalte lumi figurau in ipolt* zele stiintifice si se simteau ca la ei acasa in fictiunilc lilria re. Demarcatia. Extraterestrii n-au intarziat insa sa se alature ccloi ilntirt superputeri. au fost vrt/M te in iunie 1947 deasupra teritoriului Statelor Unite II# chiar la inceputul Razboiului Rece si unii s-au gandit. martienii soseau. inin lumea reala si lumea imaginara.ce poate fi mai . Martieni. fiindca destul de repedc imjll ^i americanii au trebuit sa renunte in favoarea extratere§tnlm ?i chiar „vecinii“ martieni si-au cedat locul unor vizilalmt veniti din regiuni mult mai indepartate ale universului iti seeolul al XlX-lea. ca un fel de compensatie. d iM M tul de logic.

$tiu tot: universul nu are secrete pentru ei. doar daca nu §i-au luat i n tot dinadinsul aceasta forma pentru a trece neobservati printre noi. Reprezentarea lor obi§nuita e aceea a unui omulet subtirel. evident. Cautarca imaginara a unor sisteme de viata structurate cu totul ill fel pare sa-§i fi pierdut din interes. in 1985. Sunt mii de marturii care conftrma realitatea fenomenului. un francez din §apte! O data ce se amesteca cu noi §i participa la viata noasna. Spatiul cosmic pare mai mic §i mai omogen decat a fost Pamantul pe vremuri. cam de un metru douazeci. Sunt asemanatori cu omul. Cu mai multe milioane de ani. uria§i de doi metri cincizeci sau pitici cu picioare scurte. iar 13% isi exprimau convingerea ca fiinte venilc din alte parti traiesc printre noi. Farfuriile zburatoare atesta de altfel inalta lor tehnologie. trebuie sa ne §i semene. Un mare numar de persoane au observat OZN-urile pe toate latitudinile §i longitudinile globului. Majoritatea extratere§Irilor nu mai au nimic in comun cu cei ai lui Wells sau ai lui Rosny. cu capul relativ mare. §i Pamantul inca mai putin. Ce e drept.Triumful imaginarului 239 plaiizibil decat existenta altor lumi in universul infmit? tliir ca este insotita §i intarita de proximitatea §i chiar de micrventia extraterestrilor in treburile umane. mult mai avansati decat noi. mai limitata decat alteritatea terestra de tip traditional. Inteligenta lor superioara e inca §i mai uimitoare grade puterilor parapsihologice de care dispun. pasagerii . „deghizate“ in oameni. I Wo. cu o taietura in loc de gura §i cu urechi ascudte. doar cu vreo douazeci si cinci de mii de ani. si imbracat cu un combinezon mulat pe corp.26% ilmtre francezi credeau ca extraterestrii ne viziteaza liccvent. mai mult sau mai putin. Sunt. potrivit calculelor unei anumite secte „ozeniste“ «au. Un occidental din Evul Mediu s-ar fi simdt mai strain pe insulele Oceanului Indian decat contemporanii no§tri printre locuitorii din galaxii. Se semnaleaza insa §i blonzi inahi §i supli. Gama specimenelor e oarecum limitata. dur»a o alta opinie.

Trei cazuri „reale“ vor fi de-ajuns pentru a ne da u nl#f despre raporturile dintre extraterestrii si privilegia(ii cmv • <m m bucurat de atentia lor. un fermier brazilian de douazeci si trei dc .nu Antonio Villas Boas. Mai multe grupuri „ozcin a > il considera ca un profet al timpurilor noi. Tanarul s-a trezit la but dul unei farfurii zburatoare. cu uu n iii obrajilor ie^iti in afara. blond. Venu sM M Hl| cu pricina era inalt §i suplu. fara nas. in timp ce o practica mai recenta si destul de an ii| ««* tica. in timpul actulm femeia grohaia porceste. cu tit lil albastri si foarte alungiti.240 intre inger fifia r a lor nu s-au aratat decat unei categorii mai restranse. desi cam ciudata: blonda. Se prea poate ca Antonio Villici Boas sa fie astazi fericitul parinte al unui copil extralcu tru nascut intr-una dintre galaxii. cu parul lung si cu un chip angelic. abia vi/iln la. In 1957. Pe data de 20 nun m brie 1952 a facut cunostinta cu un venusian-in vremca i ami planetele apropiate erau inca locuite -. Condusi in „farfurie“. reamintesc iara§i povcsiilf m zane. cu o gin a extrem de subtire.Betty si B a rm s Hill au fost rapiti pe cand traversau cu masina statul Maine Rapitorii lor nu erau deloc frumosi: chei. A reusil *lum sa fotografieze o farfurie zburatoare venusiana si a piibln itl carfi despre aceste intamplari. si cu gura fin desenata. de pe Marte si din Saturn. purtator al u n u i in# saj de pace. Adamski s-a tot intfllnii • u locuitori din Venus. S-a intamplat ce se poate presupune. destinat unei lumi aflate in plin Razboi Rn t >«i chiar in razboi adevarat in peninsula coreeana. Americanul George Adamski (1891 I | se numara printre primii contactati. cei doi au fost scpa . dezbracat si fata-n fata cu o It meie destul de frumoasa. pare sa apar{ina in huh) caracteristic obsesiilor propriei noastre epoci. In anii urmatori. aceea a prelevarii de organe. a fost rapit. Innoapteade 19spre20 septembrie 1961. lr |iU ce sa stea ascun^i si nu sunt prea damici cu ie§irile la i mn|4 La fel procedau sfintii si zanele. Pataniile celor contm lit(I ca §i ale celor rapiti uneori. cu fata triunghiulara.

Triumful imaginarului 241 m (i §i supu§i unui dureros examen medical. introducandu-i-se si ditaiiiai acul in buric. mult mai putine. in favoarea bunului extraterestru sau cel putin a unui extraterestru „neutru“. lansat la inceputul anilor ’50 §i reluat in repetate randuri. in anii urmatori s-au inmultit rapirile. ca §i buca|ele de imghii. prelevarilor de nnichi ?i bebelu§ilor „in piese deta§ate“. bunul extraterestru a reu§it sa-i convinga pe scriitorii de sciencefic­ tion §i pe cinea^ti. ce i-a ileterminat sa faca atata cale. exprima fara echivoc bunavointa lor. nmanoizi cu apucaturi rele. iar lui Betty. Ziua cand s-a oprit Pamantul (1951). optiunea e deja facuta. Apoi. contabilizandu-se /cci §i zeci de cazuri. Apelul pacii. e adevarat. in jurul rapirilor de adulti §i copii. §i s-ar spune ca au dreptate: nu e nici o placere sa fii rapit §i apoi mutilat de ni§te medici nebuni! Binele ?i raul coexista. Traficul de organe face parte din folclorul contemporan. §uvite de par. Pana la urma. O oarecare scadere spre sfarsitul anilor '70 a fost urmata de o reluare evidenta dupa 1980. Dar iata ca acum incep sa se planga cei contacta|i. in Europa. ei ameninta . identificati in America de Nord. in ansamblu. „Contactatii“ anilor ’50 au fost martori ai bunatatii §i intelepciunii extratere§trilor. ce se intampla nu e exclusiv extraterestru. venit printre noi pentru a ne studia sau supraveghea. O adevarata psihoza s-a dezvoltat in anii din urma cam peste tot in lume. I )e altfel. $i inca de la inceput. In filmul lui Robert Wise. din lumile lor indepartate? Bunii si raii i§i impart treburile. ca intotdeauna. lenomenul a devenit nelini$titor: mii de rapiri in Statele Unilc. Dar. Examenele medii ale $i prelevarea de organe par deja practici curente. sunt buni sau rai? $i ce cauta aici. Din 1987. invazia extratere§trilor i§i schimba complet sensul in comparade cu tradidonala invazie martiana. intr-o vreme cand SF-ul parea inca atras de tema invaziei. Lui Barney i a prelevat sperma §i fragmente de piele. Cei rare defin recordul in materie sunt „micii negricio§i“.

toate misterele i§i afla raspun sul: originea civilizafiilor. imposibil a§adar sa fie identificii(i In anii ’60. locuitorii unei lunu nil > te la 14.a primilor p. Zeii erau ei! Ei sunt cei care au construit megali tii din insula Pa§telui §i piramidele egiptene. Ar fi ridieol sa credem ca istoria lor in cepe abia in 1947! Cert este ca observable recente s-au pm iectat $i asupra trecutului. ei preconizeaza o m m teza intre marxism §i cretinism. Societatea plam li i Ummo e comunista. pentru a ( i m seama de contributia „vechilor astronauti“ in indrumiiu i . Misterul ummifilor.6 ani lumina de Pamant (planeta Ummo) s-au in stalat pur §i simplu printre noi. Pentru Pamant. director de studii la CNRS.242 Intre inger si fiara sa distruga Pamantul in cazul cand oamenii nu vor im t In experientele nucleare.cu mii sau milioane de ani in urma . inla ■ ■ intreaga epoca a carei reelaborare e necesara. a omenirii inse§i. Atat de prezenti in actualitate. mai presus dc tonic ii avertizeaza pe oameni ca trebuie sa renunfe la cursn in armarilor. e o la | i> data pamantenilor. In sfar§it. Afacerea Ummo se inscrie in acelagi curent pacifist. Ei au ailir. De§i ne sunt superion. Sunt mentionate chiar in Biblie I t par totu§i sa fi apreciat in mod deosebit preistoria. Area lui Noe era o nava extraterestra. Jean-Pienv I'• tit. In acest caz. m * seamana intru totul. 1991). Sub aparentele unei invazii. Les mysteres < h> Ummites (Ancheta cuprivire la extraterestrii care sunt df/ii printre noi. extraterestrii nu sunt cliini ni§te nou-veniti. Potopul. Insa. gratie lor. a publicat mai multe lucrflfl despre aceasta problema.i!ji ai omului. Distrugo . a doua lor patrie a devenit Spania. similara celei transmise prin intcrnu dml unora dintre contactati. a religiilor > l a zeilor. O noua lectura a documenti'lni ne-a permis sa constatam prezenta farfuriilor zburatomv in toate epocile istoriei. printre care Enquete sur les n traterrestres qui sont deja parmi nous. ic |n< zentand totodata o noua etapa in raporturile extratercsii ilnt cu comunitatea umana. daca vor sa salveze Pamantul.

Cu cat se crede mai putin in Dumnezeu. intrarea ei intr-o faza diferita. in 1985. asa cum vedem in Intalniri de gradul trei. Credinciosii vor fi salva(i si ridica|i in ceruri cu farfuriile zburatoare. prin stiinta lor atotcuprinzatoare si prin puterile lor supranaturale. Se poate crede.Triumful imaginarului 243 rca Sodomei §i Gomorei se explica printr-un razboi nuclear. sau vor ramane pe Pamant. de altfel. in acelasi timp §i in aceea^i masura. cu atat se crede mai mult in extratere§tri. „Paleoastronautica“ aspira sa devina o adevarata §tiin|a. de vreme ce ne viziteaza $i astazi). Un numar impresionant de „grupuri ozeniste“ asteapta sfarsitul lumii. reinnoita. Deja se lucreaza la un teren de aterizare. . reprezentata prin Cristos. filmul reali/at de Steven Spielberg in 1977. Dar nimic nu se va face fara extraterestri. marI'inalizand preistoria conformista §i depa§ita. Ea beneficia/a de o remarcabila audienta. printr-o „punere in scena“ foarte asemanatoare: lumina orbitoare. pentru a fi primiti cum se cuvine. Sunt zei. Ascensiunea lor corespunde unui reflux al credintelor religioa­ se traditionale. ca cea anuntata de miscarea „New Age“. va beneficia de puteri psihice con­ siderable si de o noua constiinta planetara si cosmica. sau purificarea ei. 21% dintre france/ii chestionati credeau ca extraterestrii ne-au vizitat in trecut (cu totul logic. Adeptii „New Age“ cred ea ome­ nirea e pe punctul sa depaseasca „era pestelui“. Ei ofera un „inlocuitor“ al religiei. insa pentru a participa la o era noua de armonie si de pace. Punctul ultim al pove§tii extraterestrilor este cristalizarea unei noi credinje religioase. pentru a intra in „era varsatorului“ in care fiin^a umana. nascuta in California in anii ’60. „Coborarile“ lor evoca aparitiile sfintilor. sonoritate solemna. Anchetele sociologice demonstreaza totusi ca intre cele doua exista un raport invers. In plus. emotie profunda a martorilor. mitul se inscrie intr-o formula milenarista. sau aproape zei. desigur. in doua adevaruri revelaIc: religia (ere§tina sau oricare alta) §i prezenta extratere§Irilor.

„ L ’H o m m e sauvage dans te m p oraine " i Ii t ijfl I Analele Universitdfii Bucurefti. Iata-le: C aracteristici S tatura C o rp o le n ta Im b ra c a m in te a P ilo zita te a C r a n iu l O c h ii N asul G u ra V ocea C o m u n ic a re a O m ul salbatic M a re M a s iv G ol A c o p e rit cu b la n a M ic ro c e fa l O c h i m ari rotunzi N a s turtit M a re S unete guturale N u c o m u n ic a E x tr a te r c s lr u l M ic S ubtire C o m b in e z o n iuiiImI Fara par pe corp M a cro ce fa l O ch i m ici sau ohlli 1 N as m ic sau linn mi* M ic a sau dcloo Sunete ascutilo C o m u n ic a rc perfecta (telcpnIU'l A rm e P u m n ii sau c io m a g ul (lu p ta corp la corp) Pistol parali/nnl (ac(ion e a/fl In ill* tan(a) V iteza de deplasare Sens de deplasare H a b ita t M ers greoi O r iz o n ta l C h to n ia n (p a d ure . 1992. pe^tera) Deplasare rapitln O riz o n ta l U ra n ia n v n l l i til ---.- (alta planclfl) (Sursa: Jean-Bruno Renard. intr-un tabel cat se pouli <lt sugestiv.244 Intre inger f i jiara De la mitologie la ideologie Jean-Bruno Renard. caruia ii datorez unele dintre coiml deratiile precedente privitoare la omul salbatic §i la exit* terestru. a avut ideea sa adune. istorie. p . trasaturile contradictorii ale celor doua man Iluiill mitice ale epocii noastre.

el a gasit o solute si mai ingcnioasa. a fost drastic simplificat. Omul ar putea s . care s-ar trage.Triumful imaginarului 245 : I ! I „Toate aceste contraste. Aceasta noua versiune a Genezei subliniaza inca si mai putemic dimensiunca religioasa a fenomenului extraterestru. ilintre forta fizica §i forta psihica. dar totodata investit cu o semnificatie extrem de luitemica. Totul se asaza pe trei segmente suceesive ale unei unice axe evolutive. S-ar explica astfel mai bine locul nostra. omul ar ocupa o coloana centrala unde fiecare dintre caractelistici ar fi o medie in raport cu cele doua extreme/4 lata-ne in punctul cel mai avansat al unei mentalitati evolutioniste. omul salbatic §i extraterestrul apart! n totusi uceleia§i mitologii. Ray Palmer a remarcat ca unui dintre primii exegeti ai farfuriilor zburatoare. omul insugi . redactoral revistei Amazing Stories. Dupa 1947. dintre subumanitate §i supraumanitate. intre cei doi stramo§i. pitica §i rea. dintr-o specie creata de extraterestri. explica autorul. E o treaba deja rezolvata. facea cunoscuta existenta unei rase subterane. I Remember Lemuria.i fie rezultatul unei hibridari intre vizitatori extratere$tri §i oamenii salbatici care traiau candva pe Pamant. cu figurile sale de o uimitoare diversitate. text scris in 1945 de Richard Shaver §i pus in valoare de Kay Palmer.illandu-se exact la mijloc de drum. exprima opozi| ia fundamental^ dintre natura bruta §i cultura sofisticata. Figuri opuse. Faptul cel mai lulburator privegte insa^i originea omenirii. oa !? i omenirea noastra. In tabelul de mai sus. din trecut §i din viilor. exact la mijloc. atribuite evident extraterestri lor. afirmand ea bazele OZN-urilor s-ar . Lipsea doar central Pamantului pentru ca sinteza sa fie oompleta. in 1959. ii gasim uneori impreuna. atat de diferiti. dintre primitiv §i civilizat. k)cuie§te in ora$e ascunse sub pamant si se folose$te de masinile abandonate de ace§tia din urma. dar apartinand totugi unui singur tranchi. ale viziunii evolutioniste a speciei umane. Jocul foarte liber al alteritatilor traditionale. Omul salbatic si extraterestral apar ca cele doua borne.

se simte capabil sa contribuie prin propriile forte In . Insa aceasta lume apt ir combatuta §i careia i se anun^a sfarsitul. in stil milenarisl. cei care cred in extrateresli i regasesc in mod natural mai curand in partea stanga a cm chierului politic. Occidentul. E. Fata in came si oase §i fata cu circuite integrate Omul nu se poate totu$i multumi cu o viata diferita apaniml din spatiu sau din adancuri de padure. Mai e $i latura politica a acestor treburi. Nedreptatile §i primejdiile se inmul(esc: loin sirea gre§ita a §tiintei ^i tehnologiei.. amr nin(are nucleara. nici Africa. „Tineri.. m chiar mai rau. Mesajele de pace lansate in anii ’50 de pasagci n farfuriilor zburatoare sau ideologia ummitilor. Une nouveUv no yance religieuse?. conflicte politice. Nu e nici China. due inevitabil cu gandul la temele la vorite ale propagandei sovietice din epoca. omul strSbnlu un tinut neatragator §i are toate motivele sa nu se simta cliim in largul lui. poate. Intre pum disul pierdut §i celalalt paradis inca neatins. locuitorii sai sunt „stapanii lumii". ne ascund adevarul.246 intre inger fifia r a afla in interiorul Pamantului." Cat despre „ufologi“ (specialist! In OZN-uri). sau „intraterestri“. Agartha). pur §i simplu. poluare. Les Extraterrestres. till un nivel ridicat de pregatire. are un nume. Ajuns in era tehnolo gica.i i alta. mai degraba nereligio^i. 1988) ca mitul extratere$trilor inclina ion siderabil spre stanga. ei par atra§i in special de mi$carea ecologista. sau ?i un. Cele doua teme au ajuns sa fuzioneze. Sen sibilitatea ecologica este de asemenea evidenta in reinvcn tarea omului salbatic si a preistoriei. Un alt imperiu subterau ill > tul de des invocat este banuit a se gasi sub Asia Centinlfl (Shambala. f| in§i§i.implica in egala mil sura o critica severa a societatii contemporane. extratere§tri. Cele doua aspira(ii perfectionarea §i intoarcerea la origini . Guvemele sunt incapabile. S-a aratal iK in (Jean-Bruno Renard. „progrc sista“ ^i „pa§nica“.

Este istoria a optsprezece specii umane inlantuite de-a lungul a doua miliarde de ani. mai bine construit decat precedentii: un colos solid si delicat totodata. dar mai ales genetica. „savantii nebuni“ ai epocii. n-avea sa fie altceva decat un creier imens. devenea un fapt. Eugenia. cu un creier de doua ori mai voluminos decat al celei de-a doua specii. „al treilea om“. au rafinat metodologia. conferindu-i un grad inalt de fezabilitate. Doi ani mai tarziu. Urmasul sau. si fiinta respectiva. care la randu-i il va crea pe al „cincilea om“. aspira la randu-i sa se avante intr-o cariera de demiurg. fragil si cu un cap aproape felin. Spre 1900. romanul lui Mary Shelley. O mica interventie in mecanismul genelor..Triumful imaginarului 247 extinderea frontierelor vietii. creatura nu s-a dovedit prea reusita. marcheaza o data in istoria proiectelor consacrate reconstrucfiei fiin{ei umane. Ele au scos proiectul din domeniul „artizanal“.. chiar daca. se dedica reelaborarii biolo­ gice §i psihice a omului. mai inalt si cu craniul mai dezvoltat. cel de-al „patrulea om“.G. Primul text important inspirat din noile posibilitafi a fost cartea lui Olaf Stapledon. cu metode oarecum de macelarie §i cu rezultate mai curand monstruoase. pana la a optsprezecea creatie. si asta era esentialul. doctorul Moreau (H. Omul creat de om. fapt este ca. Aparitia in 1818 a lui Frankenstein. problema fusese pusa. in ciuda ratarilor. cel putin in planul fictiunii literare. extrateres­ trii. aparea „cea mai buna dintre lumi“: Brave New World de Aldous Huxley. Last and First Men (1930). se remarca mai ales prin realizari de inginerie genetica. Wells) sau doctorul Cornelius (Gustave Le Rouge). datorata factorilor exteriori sau interventiei omului. Metodologia aplicata aici urmarea dirijarea formarii fiintei umane chiar . la aceasta prima incercare. in 1932. cat ai clipi. nu-i seamana deloc. devine alta. lata omul care ne va urma dupa un cataclism: e deja mai reusit decat noi. Inventia lui. doctorul Jekyll (Ro­ bert Stevenson). ultima. La fel ca noii sai zei. Si tot asa.

fara incetare cu scopul de a-i elimina.«l < pilda. o intreaga galerie e deja disponibili) §i omul poate deveni orice. combinata dc . dispunand de o inteligenta perfec(ionala. laborator. specializate dupa cum se credea de cuviin(n C a §i in celelalte domenii la care ne-am referit. urmarc. Omul va fi diferit sau nu va mai fi. cu scopul de a produce exeni) > 1 > < re de serie. savantul nebun a devenit geneii cian. / am Legend ( 1 9 5 4 ) . formarea unor animale.i sau cea mai rea. Normalitatea parea demodata. ilu/n d spaime. „Slanii“ imaginati de A. ca in romanul lui Richard Matheson. $i uneori de capacitatea de a prevedea viitorul. care ne depa§esc prin calita(ile lor biologice §i inteleclu ale.. I§i au or ipi nea fie intr-o modificare dramatica a mediului. gratie unei noi distributii a genelor. In general totu?i. Acest text reprezinia o contribute semnificativa la „redefinirea“ Celuilalt in lumea de astazi. Un fel de rn forie a viitorului a pus stapanire pe spirite. fie in cine §tie ce experien(a d. Van Vogt (Shin. Chiar vampir. mutantul se dovede?te m i perior omului. Orice solute poate fi luata in considerare. fic tiu m h n-a intarziat sa se amestece cu viata. De la cainii lui Simak In broa§tele testoase Ninja. 1 9 4 0 ) sunt mutan(i. Ei sunt respin$i de oamenii „normali“ care ii urmarc. In epoca noastra. precum telepatia. de puteri psihice.E. Perspectivele re v o lu |lo nare ale biologiei au produs nenumarate proiecte. inclusiv triur.248 Intre inger f i fiara din momentul fecundarii. monstru dezgustator sau supra om. Mutantii au invadat domeniul sciencefiction. Ambianta stiintifica a anilor care au urmat celui de nl Doilea Razboi Mondial a contribuit la stergerea fro n t im lor dintre biologia reala $i biologia imaginara. a unui razboi nuclear.ill fel cu opusul sau: panica determinate de o evolutie accelei ain care parea sa rupa toate puntile cu trecutul §i sa duca iliiet i la dezumanizarea omului. rezultati dintr-o manipulare genetica uma na. Odata ce rasele $i alte categorii umane aspira tot . capabile de a sari etapele evolubci. onn nirii nu-i mai ramaneau decat doua variante: cea mai hun.

adaptat exigenfelor tehnologice §i sociale ale epocii noastre. Putem apela §i la roboti. Termenul a fost inventat de scriitorul ceh Karel Capek (1890-1938). fiinte artificiale fabricate de om cu scopul de a munci pentru el.Triumful imaginarului 249 mai mult la un statul egal §i uniform. ne aflam in fa(a unui arhetip. iata-ne obligati sa-i chemam in ajutor pe mutanti pentru a ne satisface nevoia de al­ ternate. ci §i dimensiunea imaginara a existentei. intesata cu organe §i stimulatoare artificiale. De altfel. Pentru a evita un asemenea dezastru. Calculatorul a invadat nu numai viata reala. cu alte cuvinte un ansamblu de reguli §i limite precise impuse robotului in raporturile sale cu omul. nu mai putin performant decat robotul.R. Un fel de supraom. Ce se va intampla cand va deveni §i mai inteligent. de cate­ va decenii incoace. Isaac Asimov (1920-1992) a imaginat legile roboticii. 1941. Cine ne poate totu§i asigura ca aceste fiin­ te din metal §i plastic nu vor ajunge intr-o zi sa ne inlocuiasca? Cu atat mai mult cu cat inteligenta artificiala face. printre altele. Numele e nou. ca §i unele din func|iile sale. urmat de o intreaga serie de lucrari pe aceea§i tema). statuile animate ale Antichita(ii. progrese in acela§i timp incurajatoare $i nelini$titoare. mutant §i robot: fiinta umana cu biologia modificata. ajung sa se revolte §i sa uzurpe locul omenirii. grefele §i organele artificiale apartin deja . Robot. Omul artificial va fi programat in a§a fel incat sa nu poata face nici un rau creatorului sau (I. insa omul artificial are o istorie mai lunga. ?i mai puternic decat noi? Vom deveni sclavii ma§inii? O creatura inca mai complexa §i mai curioasa este cyborgul. Golemul praghez din seeolul al XVI-lea §i o intreaga serie de automate imaginate pomind de la sfarsitul Evului Mediu. intr-o buna zi se va construi un creier artificial la fel de perfecUonat ca creierul natural al omului. (1920) de Karel Capek. Inca o data.U. in piesa R. cuprinzand. soi de combinatie intre om.

prin metoda clonarii. Se vor putea fabrica. Se vor putea fabrica. 1970). nimic nu ne opre§te sa renuntam la robotii inlbrini de astazi. sau. ca §i oameni I'ouil# specializati (atleti. optimijti sau pesimisti. mi meni foarte diversificati..de fapt chiar incepuse . n m apropia epoca.cand biologia mmi na va fi orientata dupa voie. Grefele §i stimulatoarele cardiace nu si an transformat purtatorii in Oameni diferiti. sit fie in came si oase sau are circuite integrate? Socul viitorului exprima fantasmele unei perioade do expansiune. care nu sunt decat masini perfectionate.. umanoizi al caror comportament m Ii de natura umana. savanti. Trebuie mers doar putin mai depm te. Inteligcn(a ai tificiala progreseaza.. bestselk'iul lui Alvin Toffler (Future Shock. sau. pentru a crea roboti adevarati. calculatoare incoipn rand componente biologice. Manipularea hiolo . intre realitate si imaginar. Fuziunea dintre om si mnsmn. „Bamill zarea“ alteritatilor reale se compensa in imaginar prin in ventarea unor alteritati §i mai profunde decat traditional! h clasificari rasiale.. In plus.). Asa e. toate modelele umane imain nabile. Fata draguta care va surade la ghi§eu. a inceput deja. la fel de bine. si iata cyborgul. Potrivit futurologului ameriean. Socul viitorului. frontiera s-a cam §ters intre stiinta si science n < tion. nu doar simbolica. dar nu chiar atat de spectaculos inciil . constatam oil In mea s-a modificat mai putin decat credeau pe atunci prolelu viitomlui. ofera o ilustraiv Im panta a unui entuziasm §tiintific §i tehnologie pentru t nu mai existau limite. Nimic nu i-ar mai impiedica pe iimi vrajitori sa fabrice creiere fara corp ori sustinute de corpm i in parte artificiale.250 Intre inger f i fiara unei praetiei eurente. Cateva zeci de ani mai tarziu. dimpotriva. fuziune reala. supraoameni sau suboameni. oameni identici. la alegm'. chiar Ini i a recurge la gestatia feminina. Inca n-am ajuns pe M j i i i * §i nici robotii n-au reu$it inca sa se umanizeze.a ne complexeze.

SIDA. prelungirea sensibila a vietii). Pana la ce va fi.Triumful imaginarului 251 gica ezita inca atat in fata unor obstacole ytiintifice. daca se confirma. de la mai putin de 50 de ani la aproape 80: intr-un singur secol. in primul rand . in mentalitati si comportamente. sa ne dea ceva bataie de cap. inscrisa fiind in sufietul uman. E de presupus insa ca multe se vor schimba. asa­ dar. Sunt boli cumplite care au aparut recent . in intregime. Vor deveni candva oamenii cu adevarat „diferiti“? Cine poate §ti? Cert este ca. cu inepuizabilele sale ma§ti de Oa­ meni diferiti. a codului genetic va conduce. in conditiile impactului tehnologic §i ale unei lumi care devine tot mai diferita de tot ce a cunoscut pana astazi istoria. intre 1900 §i 2000. Mai incet decat in imaginar. Pe langa proiectul pur biologic. cat $i a unor scrupule morale. Deocamdata. dar nici nu am stat pe loc. sa constatam totu§i ca biologia umana a progresat pe parcursul ultimului secol. mai mult decat din preistorie pana la 1900! Nu am devenit „diferiti“. dar §i de a modifica omul in fel §i chip. se anunta o revolutie biologica de proportii: procedeul clonarii va permite inlocuirea organelor uzate (§i astfel. mersul spre viitor continua. in fapt. in lumea occidentals. Poate doar „incalzirea globala". se manifesta (ca intotdeauna) §i idealul transfigurarii spirituale a omului. $i totu$i. sau nu va fi. Ce e mai rau inca nu s-a petrecut. Camavalul imaginarului continua. nuclear sau ecologic in perspectiva. . teoretic cel putin. redevenind salhatici. la posibilitatea unor interventii susceptibile nu numai de a remedia orice deficienta. cautarea unei alte conditii nu va inceta nicicand.dar in ansamblu omul e mai sanatos §i mai rezistent. dar mai repede. Pentru primul secol al mileniului care tocmai a inceput. decat oricand in istorie. §i in aceasta privinta tot oameni suntem. nici o §ansa sa luam istoria de la inceput. iar descifrarea. §i destul de repede. cu virtuti §i cu pacate ancestrale. Nici un sfar^it al lumii. Speranta de via­ ta a crescut.

dc l. impinse astfel. am propus conceplul il* „alteritate radicala“. In sensul deplin al termenului. sfantul Brendan pareurgea oceanul.it dincolo de limitele ei. Astazi. capacitatea de a se impune in constiinte ca o re alitate de netagaduit. §i uneori cln. line ori. contaminarea unoi comunitati umane reale. mereu allcl* reflexe ale ideologiilor si circumstantelor. Istoria Omului diferit presupune un dialog nesfar§it inlu imaginar §i real.i o insula la alta. In al doilea rand. de treaba asta se ocupa extraterc^li n in seeolul al Vl-lea. in cautarea Absolutului. si de sirene. Pentru a1 defini. intre structurile permanente ale imagine rului si seria interminabila de „materializari“. In pi i mul rand. acela§i drum initiatic va trece prin insulele universului. spre marginile umanitatii. cel mult. o ipole/rt Acest model imaginar a eumulat doua performance. Devenit el insusi un extraterestru. omul va intalni in cele mai indepartate regiuni ale spatiului omeniri asemima toare ciudadlor locuitori ai insulelor terestre. dar pomind de In ea s-a pus in miscare si mecanismul mental susceptibil ill a transforma o fiinta reala in fiinta fictiva. Maine.ieen ta e Omul diferit. probu . Omul ill ferit nu reprezinta decat o fictiune sau. Inclusiv. printre stele si galaxii. Sarmanii muritori riscau pe vremuri sa fie rapiti de zane. mai mult sail mill putin accentuat.Concluzii Amestec variabil de trasaturi umane si non umane: . Ancheta intreprinsa a vizat in prin cipal fiinta diferita lipsita de suport real.

Tot atatea formule de perfectiune pe care milenarismele secularizate §i utopiile politice §i §tiintifice ale epocii contemporane le-au reluat.. concretizat in viata monastica §i pe insulele preafericitilor. ramane totu$i. Omul diferit dovede§te. creatorul sau. agresand femeile. Dorin^e §i fantasme combinate mereu altfel. Este u§or de constatat ca jocul se structureaza in jurul unor arhetipuri.. insula lui Iambulus propunea imaginea unei omeniri noi $i a unei societal armonioase. acela§i rol poate fi interpretat de ma§ti care nu seamana intre ele. sexul. indiferent de se­ col §i spatiu de civilizatie. oameni salbatici. coeziunea sociala. . stand de vorba cu filozofii §i ajutandu-i pe savanti sa reconstituie „veriga lipsa“ a evolu^iei. Ar fi inutil sa multiplicam exemplele.. Acum doua mii de ani. ca omul real. In seeolul al XlX-lea. le-au perfectionat §i le-au aplicat.. Aeela§i personaj poate juca roluri diferite de la o epoca la alta. Redefinirea omului a fost §i marele pariu al crejtinismului. dar care se schimba mult mai putin la nivelul determinarilor profunde. punand in evidenta unitatea §i continuitatea fundamentals care ii apropie pe oameni. inregistrandu-i cu fidelitate oscila{iile. in chip paradoxal. puterea. planetele au propus nenumarate chipuri de oameni noi §i multiple variante de societati mai reunite decat cele terestre. corespunzand obsesiilor din totdeauna ale umanitatii: cunoa§terea. nemurirea. Prin nenumaratele sale materializari. mereu altul. care parcurg imperturbabili secolele. Totul e variabil §i ramane in acela§i timp imuabil. Este insa in acela§i timp §i un martor al permanen|elor. ca §i atitudinile schimbatoare ale spiritului uman. acela?i. oameni ai padurilor §i zapezilor. de§i el insu§i mereu diferit.C oncluzii 253 bil. in esenta. Omul diferit este un martor al istoriei.

in AUB. propun '.i>\ i P aris. Essai sur la representation de I’autre. h o m m e s et d ie u x che / les G re c s “ . citat in c ontinuare A I ill I U n e le aspecte speciale fac obiectul dosarului Rencontres et apparitions fantastiques p u b lic at in Cahiers de I’imaginaire. m e n tio n a n d doar co ntrib u tiile folosite efectiv. p p . 1975. „ Im a g e s et im aginai- re de l ’ in firm ite dans la cite gre cque “ .Bibliografie D is p u n e m de o b ib lio g ra fie im e nsa priv ito are la diversele vm nirt|| de O a m e n i diferiti. pp . 31-39. i Betes (o dezbatere despre rasism . la M o n iq u e M und-D opclm „ A u to u r des sciapodes et des cynocephales: la pe riph erie d ans l ’ im a g in a ire a n tiq u e 1 1 . „ O c c id e n tu l medie- . sub d irectia lu i L e o n Polml. Fi 1 liozat. C u p riv ire la d istrib u ire a g e o g ra fic a a a lte rita tilo r in im a g in a m l grecesc. seria istorie (sub d ire c tia L ’Etre-different et ses images (re u n in d lu i L u c ia n B o ia ). L 'Inde vue de Rome. Textes latins de I ’Antiquite relatifs a I 'huh \ Paris. Paris. A s u p ra a c e le ia ji tem e si in d e o s e b i a p rezentei C e lu ila li in cetate.ois H a rto g . lucrarea fu n d a m e n ta ls este cea a lu i Fran<.li it I o selectie. A n d re §i J. 23-29. M . dar n u exista n ic i o lucrare s im ila ra aceslci tin ci cari de sinteza.H ag a . 1986. P en tru c a z u l spe cial al In d ic i este de c o n s u l tat excelenta a n to lo g ie a lc a tu ita de J. u n text-cheie e cel al lu i Jac q u e s L e G o ff. Le Mi roir d ’Herodote. a se ve de a culegerea Homines. P e n tru fa n ta s m e le b io lo g ic e $i sociale ale E v u lu i M e d iu o c c id e n ­ tal. citandu U .dliw I in text. §i n u m a r u l d in 1992 a l Analelor Universihim Bucurefti. D e sp re O m u l d ife rit in g ene ral. in Hommes et Betes.N a q u e t. in A U B . 1980 O b u n a trecere in revista a p ro b le m e i. cu I n mi actele c o lo c v iu lu i intem ii|ln n a l de la B lo is d in 27 -2 8 septem brie 1991. v e zi Pierre V id a l. „B etes.am bazat in m are m asura pe izvoare. 1994 (sub d ir a tia lu i Jean . C a t despre lucrarile care trateaza aceasta problem a.B run o R e n ard ). §i Z o e Petre. 10.

B ucure §ti. G o p p in g e n . P entru im a g in a r u l g e o g ra fic §i b io lo g ic a l arabilor. L ’imaginaire et les croyances en Occident (s u b d irectia lu i M ic h e l M e s lin ). Le Cycle mythologique irlandais et la rnythologie celtique. P en tru s patiul g e rm a n ic . 1904-1907. 1988. se p o t c o n s u lta H . pp. trebuie recurs la impresionanta ancheta a lu i P aul S ebillot. a se vedea. §i Imaginarul medieval. C a m b rid g e . M o o r e a scris o lucrare im po rtanta: The Formation . Les Fees au Moyen Age (Morgane et Melusine. in lilicate de Jurgis B altrusaitis in 255 Pentru un alt Ev Mediu. P aris.B ib lio g ra fie '. P aris. B ucure§ti..la. Une . 1963. Bucure§ti. F ra nc is B ar. lepro§i. in . 1975. I ‘>91. 1984. 1993. Paris-H aga. intr-un p la n m a i g e ­ neral.. 1984. Louvain . §i Les Nains et les elfes au Moyen Age.il $i O c e a n u l In d ia n : u n o rizo n t o n iric “ . A s u p ra acestui subiect. C u p riv ire la m ira c u lo s u l ce ltic. 1884. Despre zane. I I („ G e o g r a p h ie arabe et c ip a ls este A n d re M iq u e l. La naissance des fees). 1986. representation d u m o n d e “ ). Vezi C h r is t ia n e D c lu z. C h ristia n e D e lu z a p u b lic a t o r e m a rc a b ila m o n o g ra fie d e ­ Le Livre de Jehan de Xfandeville. Paris. Mythologie des montagnes. C u p riv ire la „ e x c lu § ii“ O c c id e n tu lu i m e d ie v a l (evrei. Wild Men in the Middle Ages. Les Routes de I 'autre monde. „ L e M e m e et 1’ A u tre dans la c a rto g ra p h ie m e d ie v a le " . 1946. P a ­ ris. 1975. Paris. ca §i a alto r tradi(ii fo lc lo ric e . in d e o s e b i lucrarea sa de d octo rat Le Folk-lore de la France. pp. O m u l s a lb a tic al E v u lu i M e d iu face o b ie c tu l cartii lu i R ic h a rd B e m h e im e r. luc rarile e sentiale sun t cele ale lu i C la u ­ de L e c o u te u x .M irabilul in O c c id e ntul m e d ie val“ . v o l. 4 v o lu ­ Les Monstres dans la litterature allemande du Moyen Age. des forets et des Hes. Paris. v e zi §i Le Merveilleux. A Guide to Irish Mythology. P aris. d ’A r b o is de J u b a in v ille . 84-110. Descentes am enfers et voyages dans I ’au-dela. 1988. vol. de acela$i autor. 1982. v e zi Laurence H arf-Lancner. i se datoreaza §i o e ditie transp usa in france za m o d e m a §i c o o ie n ta ta a aceluia§i text: Je a n de M a n d e v ille . pp. A s u p ra a m p la s a r ii g e o g r a fic e a O m u l u i d if e r it . II. 46-75. D a ra g h S m y th. 41-49. D u b lin . §i.geographic “ au XIVe siecle.N e uve . R o b e rt I. D espre toate aceste subiecte. Voyage autour de la Terre. 1952. spre calatoriile lu i M a n d e v ille : AUB. 1988. P aris. M a s s . referin^a p r in ­ La Geographie humaine du monde musulman jusqu ’au milieu du XIe siecle. m e . eretic i). M o ^te n irea antica ?i i n f l u e n c e o rie n ta le sunt iden- Evul Mediufantastic.

95 0 . d o u a lucrari esentiale: A r m a n d R a in a u d . Paris. 1973. demons et merveilles a la fin du Moyen Age. European Images o f America from the Discoveries to IIn Present. culegerea La Rencontre des imaginaires t n tre Europe etAmeriques (texte reunite de L u c B u re au §i Je a n Ferrari. 1893.1 2 5 0 . 1959. Paris. v e z i artico lul Im Pierre D a r m o n . A v a taru rile O m u lu i d ife rit in v rem ea R ena$terii sunt studialc tip Le Huguenot et le Sauvage. P aris. F lo re n ja . Xe-XIIIe siecle. 1990. v e z i §i T zve tan T odorov. 102-104. P aris. Paris. tat de L e o n P o lia k o v in . 1994.256 B ib lio g ra fie o f a Persecuting Society. A s u p m im a g in ii C e lu ila lt in g ene ral. La France et I'exploration polaire. R a s is m u l in e po ca m o d e m a este tru Le Mythe arien. C o h e n in Frangais et Africains. Les Noirs dans le regard des Blancs (1530-1880). v e zi re m arc a b ilul a lb u m al lu i H u g h H o n o u r. §i de G ilb ert Lascaull Le Monstre dans I'art occidental. $i America Magica. Paris. N e w Y o rk. La reflexion frangaise sur la diversite humaine. d in A n tic h ita te p a n a in c|w»» n Le Continent nm tral. „ D e fo rm a re a “ n e g m lu i este urm a rita de W illia m B . O x fo rd . Power and Deviance in Western luiiti/n . Paris. Paris. 1991 ricane. 1993. P aris. 1991).A iro la §i Jean-M arc de Beer. p p . „P aracelsus a n d D e m o n s : S cience as a S ynthesis o f P op ular I tr l i e f ‘. 1975.G . „ L e N o ir entre l ’h o m m e et le s in g e ". Pentru im aginea salbaticului indian §i a altor figuri ale alteritatii amc The New (ini den Land. m a i 1980. a m u tiliz a t a rtic o lu l lu i C harles WVI> ster. Nous et les autres. Paris. §i indo L ’Atelier du cosmographe ou I'image du monde a la Rcinu\ sance. Hypotheses et decouvertes. sub directia lui Jean-Jacques W u ne n b urg e r). de Jorge M a g a sic h . Grandeur et decadent «\ F ra n k L e strin g an t: osebi Paris. A s u p ra a c e lu ia ^i subiect. 1991. P aris. Paris. in legatura cu P aracelsus. §i M a rth e E m m a n u i’l. 1989 M o n § tr ii sun t interpretati de C la u d e K a p p le r: Monstres. i n L ’Histoirc. W . 1971 (n o u a editie: 1987). Sa fanmi don en Europe. Essai sur les sources du racisme et des nationalismes. Paris. I ‘Mil D esp re m itu l c o n tin e n tu lu i austral. 1987 (§i in franceza: La Persecution. in Scienze. 1980. R a n d le s a u rm a rit intr-o excelenta lucrare e volu (ia him g in ii P a m a n tu lu i: De la Terre plate au globe terrestre. 1980. urm ate de Le Cannibale. n ° 2 3 . credenze occulte (Istitu to N a z io n a le d i S tudi su 11< i n a sc im e n to ).L . m o d e m a . 1982.

§i M ic h a e l J. 1993.263-285. In fa ti$ a rile $i s e m n ific a tiile o m u lu i salbatic in epo ca L u m in ilo r L' Homme sauvage. Port Townsend. Paris. The Extraterrestrial Life Debate 1750-1900. Pentru o descriere a extratere$trilor im aginati in seeolul al X lX . A n tro p o lo g ia naz i§ tilo r este tratata d e ta lia t in v o lu m u l La Science sous le TroisieO lff. Tahiti. 1958. Paris. PP. Medecins et assassins a la Belle Epoque. Paris. 1975. L ille . Paris. The Origins o f the Extraterres­ trial Life Debate from Democritus to Kant. aso1999. 1983. 1972. Paris. L 'Exploration imaginaire de Vespace. 1989. peur blanche. B rux elle s. §i Paris. In ce prive^te . C ro w e . 1982.N a th a n . Geographes et voyageurs frangais au XVII? siecle. C a m b rid g e . Plurality o f Worlds. 257 A sup ra im a g in a ru lu i geografic al secolului al X V III. vezi tot Pierre D arm on: Mythologie de la femme dans I 'ancienne France (XVIe-XIXe siecle). doua a m p le sinteze ofera u n b ila n t d in A n tic h ita te p a n a la inceputul s e c o lu lu i al X X . O istoriefard sfarsiU B ucu re ?ti. Homo ferns et homo sylvestris. Paris. 197-262. De I 'animal a I ’homme. L u c ia n B o ia . Pentru cazul particular al femeii. vezi N u m a La Geographie des philosophes. pp. Pe­ ril jaune. D osarul complet al m itu lu i ta h itia n . D ic k . Paris. sub lu i d ire c tia lu i „ O m u l n o u “ al id e o lo g iilo r totalitare este prezentat de A n d re Reszler in Paris. 1989. Fragm entarea societa^ii o ccidentale in seeolul al X lX . 1968. The Idea o f a Plurality o f Worldsfrom Kant to Lowell. „ B io lo g ie scolaire et ense ig ne m e nt de l ’eugenism e sous le T roisiem e R e ic h “ . la E ric V ib art. „ A n th ro p o lo g ie tional-socialism e: heurs et m a lh eu rs d u p a ra d ig m e de la « ra c e » “ .le a . v e zi L u c ia n Sfdr$itul lumii.le a . ciata si alto r tem eri d in epoca (prec u m pericolul m artian). Mythes politiques modernes. D e sp re aceea§i p ro b le m a . Naissance d ’un paradis au siecle des Lumieres. ?i in lucrarea lui Pierre D a rm o n . et naraciale me Reich. 1987.M inkel. 1981.le a $i impactul acestui proces asupra im a g in a ru lu i social sunt analizate in cartea clasica a lui L o uis Chevalier. 1970. M itu l „ p e r ic o lu lu i g a lb e n “ a fost tratat de Jacq ue s D e c o m o y . §i S h e ila F a ith W eiss. Ipotezele priv ito are la existen|a unei lumi subterane sunt adunate de W alter K afton.le a: Steven J. sunt id e n tific a te de F ra n k T in la n d : C u privire la „pluralitatea lu m ilo r locuite". 1987. c o n trib u tiile Jo s ia n e B e n o it M a s s in . Subterranean Worlds. 1986. Classes laborieuses et classes dangereuses a Paris pendant la premiere moitie du XIXe siecle. C a m b r id g e .B ib lio g ra fie B roc. B o ia .

O a m p la p a n o ra m a a a n tro p o lo g ie i (in sensul cultu ral al in me n u lu i) este oferita de M o n d h e r K ila n i. Essais sur ledln iiH M I mi It anthropologique.m jourd’hui de V e ro n iq u e C a m p io n . P entru o interpretare sociologica a o m u lu i salbatic actual. L a u sa n n e . P en tru interpretarea relig io a s a a I <\ I > traterrestres. in c o le le lu i Jean . v e zi L u c ia n B o ia . csonJlK i dans la science. 89-99. 1966). pp. B ib lio g r a fia „ fa r fu riilo r zb uratoare1 1 §i a extratere^trilor oslc emu m a . I'm n u lu i. 93-112. lucrarilc Im lit t Science-fiction et soucoupes volantes. p ro b le m a lor e tratata deratie de R o b e rt C la rk e . 1975. 14). Vers une ethnologie des recits d ’enlvvt nu m * trand M eheust: P aris. C a t despre m u ta n ti. L o n d ra . §i „ L ’H o m m e sauvage dans l ’im a g e rie contempt A UB. P aris. 1994. c o ntribu tia esentiala ii apartine lu i Jean-B runo R enard: ris. m -au a ju tat sa tratez te m a c a n ib a lis m u lu i $i e nig m n „|»n le v a rii de o rg a ne “ . Paris. culegerea p u b lic a ta sub d ire c tia lu i Thierry Pinvltlit OVNI. B ib lio g ra fie Mitologiu tlliniith B u c u re §ti.258 a comunismului. 198S. Une nouvelle croyance religieuse?. Paris. A n che te le cuprinse in v o lu m u l Legendes urbaines. 1985. P aris. J m i| in Ii > sur les s o u c oup e s v o la n te s “ de Pierre L a g ra n g e . 1968 and Science. Paris. lu i este spus de J o h n C o h e n . D esp re isto ria ro b otii or. Paris. crearea o m u lu i n o u co m un ist. 1992. 1992.I . L 'Homme mutant. Rumeurs. I *>/ M. «| En soucoupes volantes. 1989.B run o R e n ard : „ L ’H o m m e sauvage et PExlriiU u w Diogene. p p . Lausanne. in rain e “ . S e m n a le z d o a r cateva titluri: M ic h e l D o r ie r si Jean-Pici 1e 11cm dec: Les OVNI {in e o le ctia „ Q u e sais-je?“). 1992. pp. este re u n ita de ju m a lis t u l J o h n K e e l: I ‘> ‘> I 11 co lectie de fapte b iza re p riv ito a re la o a m e n i sa lb a tici §i extralt it^H i Strange Creatures from Imif I ci ummi and Space. d in A n tic h ita te p a n a in prezent. in L ’lncwynbh > i sespreuves (Terrain. urm ata de Introduction a I’anthro/iolnylp L ’Invention de I ’autre. v iv i tre: deux figures de l ’im a g in a ire e v o lu tio n n is te “ . 70 -8 8.V in ce n t §i Jean-B runo R e n im l. 1999. 1990. vers une anthropologie d ’un mythe contemporain. Les Robots humains dans le myllw • i (editie am ericana: Human Robots in A/i ih c u lint . ni I '1 1984.

.................................... IV... 5 7 35 97 159 220 252 254 I........ C u m se m fa ti§ e a z a O m u l d i f e r i t .............................Cuprins Introducere ................................... II............................................ ........... T r iu m fu l i m a g i n a r u l u i ...................................................................... D e g e n e ra t ori p e r fe c t io n a t ? ............................. ....................................................... III.................................. Concluzii........................................................................................................................................... Bibliografie ........................................... U n secol de in fru n ta ri V.............................................. M o n § tr i §i salb atici ..............

de la cinocefali la mutanti. pentru toate varstele si gusturile. Cum sa nu te intereseze sa afli cum si in ce pliu al timpului istoric real au luat nastere legendele si miturile cel mai larg raspandite ? Invitandu-ne la o lunga calatorie initiatica si recurgand in permanenta la exemple.Cartea profesorului Lucian Boia a aparut mai intai in Franta. De la amazoane la extraterestri. fiecare exemplar e cercetat cu rabdare si migala de pedant om de stiinta. . istoria imaginarului. autorul trece in revista toate acele fascinante creatii nascute din mariajul fanteziei omenesti cu istoria. Iar expeditia pe care ne-o propune ea reprezinta de fapt o descoperire a spiritului uman si o incursiune in sufletele noastre. initiator al unei discipline. Ironia fina si verva sa bine-cunoscute nu lipsesc nici din aceasta carte. Originalul savant. ne intriga si ne delecteaza inca o data. ne surprinde. de la salbatic la supraom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful