Universitatea “BABE$-BOLYAI” Cluj-Napoca Facultatea de Istorie §i Filosofie Oficiul de Invatamant la Distantd

C olectia > SYLLABUS HISTORIA Coordonatorul colectiei Toader Nicoara

Prof. univ. dr. Vasile VESE Lector univ. Adrian L. IVAN

ISTORIA INTEGRARII EUROPENE
BCU Cluj-Napoca
ISTMO 2001 00278

Presa U niversitara Clujeana

© Presa Universitara Clujeana
ISBN 973-8095-88-3

Editura Presa Universitara Clujeana, 2001 Str. Bila§cu nr. 24 3400 Cluj-Napoca, Romania Tel: 40-064-405300, int. 167 Fax:40-064-191906

%

*

%

Tiparit la S.C. STANDARD S R.L., Cluj-Napoca, tel. 094-775732

CUPRINS

A RG U M E N T .......................................................................................................9 Partea I IDEEA EUROPEANA 1. Originile nopunii “Europa”. Etimologia cuvantului...................14 2. Limite frontiere ale Europei............................................................14 3. Europa in antichitate..............................................................................18 4. Europa crejtina........................................................................................ 19 5. De la “Respublica Christiana” la Renajtere....................................21 6 . Europa Rena§terii ?i Reformei............................................................ 23 7. Europa suveranilor (secolele X VII-X VIII).................................... 25

8 . Europa Revolu^iei Franceze............................................................... 28
9. Europa secolului al X lX -lea................................................................ 29 10. Europa primei jumata|i a secolului al XX-lea..............................32 11. Europa Rezisten|elor europene.......................................................38 I'artea a Il-a DE LA PROIECTE LA REALITATE IN UNITATEA
iu r o p e a n

A

C apitolul I COOPERARE EU RO PE A N A ......................................................44 1. Inceputul cooperarii europene (1945 - 1949)............................... 44 2. Cooperarea interguvernamentala ji najterea primelor organizafii europene (Organizapa Europeana pentru Cooperare Economica; Uniunea Europei Occidentale ji Consiliul E uropei)............................................................................ 47 3. Uniunea Europei O ccidentale...........................................................50 4. Consiliul E uropei.................................................................................. 51

..97 Dificulta^ile anilor 1963-1969 ..................................................113 9....................... 118 11................................. Criza “scaunului gol” ...........109 8 ............. Adeziunea G reciei........ .................. 5.... Relansarea din 1969.................. Aderarea Spaniei §i Portugaliei........................ 104 Ejecul Euratomului................. ... Comunitatea celor 12.......... Comunitatea Europeana a Carbunelui §1 Otelului (CECO) .................. IVAN C apitolul II EUROPA SUPRANATIONALA: CO M UN ITATILE E U R O P E N E .............. Construirea unei Piefe Unice ?i e?ecul planurilor de 2.........Vasile I ESE... 56 2........................107 7............... 126 13.......... Comunitatea celor 10 ................... 3.............................................. .... ............................75 C apitolul III DE LA TRATATELE DE LA ROMA LA A C TU L UN IC E U R O P E A N .......... A doua candidatura britanica........................... uniune politica......................................... De la §arpele mnnetar la Sistemul Monetar European .. Incercari de integrare funcponala in domeniul rnilitar ji politic: Comunitatea Europeana de Aparare (CEA) $i Comunitatea Politica Europeana (C P E )...................56 1................................ 119 12..................... .......................... ................. 90 1........................................105 Fuzionarea executivelor..... 128 ..... Cea de a doua criza a energiei (1979).............................................................................64 3.................... 4.......90 Primele progrese ale Piefei Comune............................................................................................... 114 10........... Adrian L......... 106 6 ....................... Relansarea constructiei europene: Piafa Comuna (Comunitatea Economica Europeana) 51 Euroatomul (Comunitatea Europeana a Atomului).................... Catre o Europa mai dem ocratic! Alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal....

................................169 Extinderea competenjelor comunitare $i limitelesale .......................... 2............. 145 Consolidarea constructiei europene............................................................... 160 Capitolul VI TRATATUL DE LA M A A ST R IC H T .. 156 De la Comunitatea la Uniunea Europeana... 138 Revizuirea tratatelor............................... S.....155 Pachetul'Delors I ........................................145 Realizarea obiectivelor Actului Unic European................ V I.......................................................................... Capitolul IV CON STRUCTIA EUROPEANA tN ANII ’80.............. 176 Capitolul VII DE LA M AA STRICH T LA A M ST E R D A M ..181 Catre moneda unica............... 4............ Cartea Alba §i Actul Unic European..........................142 Capitolul V j EUROPA CELEI DE A DOUA G EN ERA TII........................................................ 1.......... c A t r e UNIUN EA E U R O PE A N A ...................159 Europa in tranzitie................................ In cautarea “Marii Europe” ...................................... 130 Problemele economice ale Comunitafii Europene la inceputul anilor ’80........ . 131 Proiectul de tratat al Uniunii Europene: o perspectiva a constructiei europene........................... ....................................................165 Conpnutul Tratatului de la Maastricht................................ 5..... 184 Noile frontiere ale UE Europa celor 1 5 ...................................... 2...... 3............ 182 Politica Externa ?i de Aparare Comuna dupa 1993 .................... 175 Justice §i Afaceri Interne................................................... 172 Politica externa §i de Securitate com una......... V 4.............. ...... 130 Catre o Europa politica....................................180 Spatiul economic european.............. ...............I li > w a E u r o pe a n a 7 1.............. I.... 3.............. 1.........186 1........................................................ 2.................. ... Mai aproape de Uniunea Europeana. 165 Emergen^a U E .............. 2...........

....................................................................................... 234 BIBLIOGRAFIE GENERALA........... 2........... Tratatul de la N isa..............................220 1.....187 6 ...... Reforma institujiilor............................... .................... 217 Armata europeana.......................... 4..................... 2 2 0 2..... Tratatul de la Am sterdam................................... 199 1............................................................................................................................ Adrian L............................................ 215 Uniunea in rela|iile intern atio n al dupa 1996 .......8 Vasile ( USE.. 230 AB RE VIE RI. 211 Realizarea monedei u n ice............................ 226 POSTFATA.............................................................................................. II AN 5........... Conferin^a interguvernamentala (28 martie 1996-iunie 1997)............................ Conferin^a interguvernamentala din 2 0 0 0 ..............................................................................................211 Largirea U E ........................................ Capitolul X TRATATUL DE LA N IS A ..............................................197 Capitolul VIII TRATATUL DE LA AMSTERDAM..................... Ultimii membri ai clubului asociajilor.. 236 3 ..................................... Uniunea Europeana ?i Jarile Europei Centrale $i de E st........................................ 3......... 202 Capitolul IX DE LA AMSTERDAM LA REFORMA INSTITUTIILOR EUROPENE (1997-2000).................................................. 199 2..................................... 217 1........

limitele extensiunii cresjtinismului in evul mediu.i n^rafica pentru Herodot. Oricat s-ar parea de .ilc livale. ca expresie a unita|ii politice a membrilor sai. necesitatea in care se gasesc romanii de a cere '1111 loc sub soare” este la fel de fireasca ca ?i faptul ca sunt europeni. nu numai prin realitatea geopolitica a Hnmaniei.ttfuie procesul integrarii supranafionale $i interguvernamentale la iitvflul unor state din Europa Occidentals in contextul determinat de i izboiul rece. i|i . In mod firesc romanii s-au considerat si se considera 0 realitate cu luiiil naturala ji fireasca. in geografie.1 ilcmonstra ca sunt europeni. cu nmile secole inainte de construcfia europeana.itura. se vad pusi in situatia de a reclama intrarea lor in Europa. in mitologie ?i nu in ultimul rand in filozofie.istricht reprezinta o realitate economica construita functional. de raporturile bipolare §i de pericolul comunist. europeana.urd in ceea ce afirmam. Inainte de 1111111 concept geografie. continentul cu cele mai alese calitaji pentru I'In mis. supunandu-se totu§i anumitor reguli a dreptului public ji a . dupa iejirea din il mill comunist.1/1 §i Comunitatea Economica Europeana dinainte de Tratatul de la M. 'li . Uniunea Europeana ilr . Cu toate acestea. ci si prin aportul pe care 1-au adus la cristalizarea culturii 51 * ivilizajiei europene.ilr. un ansamblu de . Aceasta din urma i "ir. Simpla denumire l’.1 lungul celor 25 de secole de cand cuvantul Europa a acoperit 0 imimita realitate.ARGUMENT Conceptul de Europa §i ideea europeana se regasesc in istorie. istorie ji spiritual. inlci j>\ivernamental §i supranational. in liicr. prin disponibilitajile pe care le au de a se Integra in I umpa unita de la sfarsitul secolului al XX-lea. cultural.1. Or. ea s-a intrupat in atatea Europe.i. inspirata profund de ideile lui David Mitrany 51 Jean Monnet si avand ca scop final constituirea unei federatii iipranafionale.

ca ea a reclamat ji reclama efort §i sacrificiu. pentru a demonstra. daca e nevoie (daca mai e nevoie) ca integrarea europeana n-a fost ji nu este o infaptuire facila. Adrian L. Din acest punct de vedere consideram necesar un capital introductiv privind aparifia ji dezvoltarea ideii europene.12 Vasile V T lSE. IVAN a celor doua Europe intr-un efort de integrare a civiliza|iei europene la dimensiunea ei reala. 3 .

Partea I IDEEA EUROPEANA .

excluzand Peloponezul §i . 2. geografia I'.I. pentru prima oara acesta apare la Hesiod in Theogonia sa. printesa Europa de Tyr (Fenicia).uropci este incerta. E tim ologia cuvantului Regiunea Europei. n-a fost la inceput decat o intindere pu|in cunoscuta. nici prin populafia sa ci. zeul zeilor. Primele incercari de conturare fizico-geografica a Europei le gasim in antichitateagreaca. Aceasta zona umeda n-a fost invrednicita cu un nume decat destul de tarziu. Hesiod (secolul VIII i. mai degraba o regiune comparabila cu China $i India. apus. ca derivat al cuvantului Semitic “oreb” sau “ereb”. Conform acesfuia Europa era situata atunci la Nord de Cirecia continentala. ci de unul din numele celor 3000 Oceanide.) Hind primul care stabilejte dimensiunile sale geografice. frumoasa radioasa rapita de Zeus. Limite §i frontiere ale Europei Chestiunea limitelor Europei pune In lumina diferenfa dintre dimensiunea geografica ji cea geopolitica. lum ea insulara m editeraneana. fiicele Oceanului $i zeifei Tethys. care va deveni “metropola geniului uman” dupa expresia geografului Man telle in 1816. Nu este vorba de continent. Numele de Europa era necunoscut lui Homer. nimfe ale marii.C.Ca ?i originea sa. condusa magic in insula Creta. care inseamna seara. O riginile notiunii “E urop a” . Inaintea sa Paul Valery considera Europa ca un cap sau “un apendice al Asiei”. Ei se interogheaza cu privire la rela^ia dintre numele continentului ji fiica mai mica a lui Poseidon.1. “ tara soarelui apune” cum era vazuta aceasta porfiune de pamant din jarile Maghrebului. Bernard Voyenne afirma raspicat ca Europa nu este un continent nici prin dimensiunile sale. Alfii subliniaza originea mitologica a cuvantului. Din casatoria lor se fondeaza prim a dinastie cretana. Etimologic s-a stabilit o relate intre cuvantul Europa. nici prin structura sa. constituind leaganul primelor ipostaze ale civilizapei europene.

La randul sau Herodot (secolul V i.. Libia Min ...imitele geografice europene au continuat sa preocupe lumea r inilitorilor ji dupa Herodot. Cu ceva timp inainte M' i i i > va capitala “Tartariei” era plasata in Asia. Moscova devine oraj al I IIID p C I. "mil dincolo de Dunare in regiunile scaldate de Marea Nordului si la S i ml Est ea se intindea pan a la fluviul Don (Tanais) si Marea Azov (I'. pana pe cursul fluviului Don.I.. Hellespont.ifirma ca acejtia impart pamantul in trei par^i: Europa.. I . Sfantul Augustin..) referindu-se la I'M'i i. Dupa cucerirea Constantinopolului(1453) limitele orientale ale ■niitiiicntului european au depins de doua puteri care ?i-au disputat mi m tatea in zona: Rusia ?i Turcia.ihon. i E u r o pe a n a 15 in iilt lc grecejti.1 actuala). devenind in acest fel o chestiune Un ipolitica... Giovanni Boccacio care in 'i mnmento alle Com edia” citand autori antici fixeaza geografia i mopcana astfel: La Est (Levant) de la Marea Egee... Asia.. in sud Europa este delimitate de Marea Mediterana care se . Pentru el Europa se prelungea foarte departe la Nord. la nord la 1 'i i . cu Marea africana.I li '//.1 Nord de Caucaz. Paul Orose. pe valea Koumei. marea immita Propontide (Azov). .ilus Maeotis). Geografii georgieni ji armeni .mill septentrional care declinandu-se catre Occident scalda Norvegia.C. In secolul al XlX-lea frontiera sa sudica Ii i mm 1 . \nglia !ji parole occidentale ale Spaniei pana in locul unde incepe Marea Mi cliterana. Parintele frontierei conventionale Europei (Uralul) este lH u litcev. Mun|ii Urali si fluviul Ural care se varsa in Marea Caspica sunt . Kusia avea sa cucereasca un numar impresionant de tentorii de pe | nmurile Marii Azov pana pe Volga mijlocie ?i mai tarziu ea avea sa ii111 )•i < •/ < • Ucraina $i Crimeia. idcrate prin tradipe ca fiind suporturile frontierelor orientale ale i millnentului. geograful oficial al lui Petru cel Mare. Cu deplasarea frontului in i lire Volga in timpul lui Ivan cel Groaznic. Se cunosc cateva nume de rezonanfa ca Mi.

In raportul comisiei se preciza ca termenul combina elemente geografice. ajungand la 40 de state. O clarificare a sensului termenului va fi adusa de Comisia de la Bruxelles in timpul reuniunii Consiliului European de la Lisabona (iunie 1992) consacrat strategiei de deschidere ji de largire a Comunitapi europene spre noi membri. Criteriul geografie nu funcponeaza nici in cazul Consiliului Europei.sociala. respectarea drepturilor omului §i ale minoritaplor etc. . conform articolului 237 al Tratatului de la Roma (1957) ji reluatin tratatul de la Maastricht (1991): “Orice stat european poate sa devina membru . Adeziunea la Uniunea Europeana implica pe de o parte o dimensiune politica. In 1993. fara ca termenul european sa fie oficial definit. iar pe de alta parte o compatibilizare economico . libertatea presei ji a cuvantului. democrapa confirmata. Geometria variabila conform careia este construit acest organism (admitere . istorice ji culturale care impreuna construiesc identitatea europeana. ci un spafiu de aplicare a unui proiect politic a carui dimensiune spatiala va fi determinata de suma statelor participante. Chestiunea limitelor Europei comunitare nu este geografica ci mai degraba geopolitica. separapa constituponala a puterilor. Cuvantul “Europa” a devenit criteriu de adeziune la Uniunea Europeana. Dehnifivi data Europei era una geopolitica astfel ca aceasta reprezinta nu o realitate geografica conturata fizic (nu s-au precizat frontierele sale). Consiliul Europei numara 29 de membri ?i un anumit numar de state observatoare (statele baltice $i Rusia). de sistem politic a Jarilor care solicita adeziunea cu spapul de civilizatie al constructiei europene actuale.excludere in funcpe de indeplinirea sau neindeplinirea criteriilor pretinse) are la baza fundamente politice §i juridice: statul de drept. la lirnita cu Turcia §i Iranul. Adrian L. . IVAN au obpnut la mijlocul secolului al XX-lea ca frontiera de Sud a Europei sa fie plasata pe fluviul Arax.SE. juridica.16 Vasile IT. Acest fapt indreptafea in oarecare masura farile Caucazului de a revendica mai tarziu un loc in Consiliul Europei. Numarul acesta a crescut mereu dupa 1990.

in acest caz Europa se lovejte de o noua realitate geopolitica I i ii i .Est pentru a atinge .1.1 de Vest a Finlandei. 1.tlitatea sa “trebuie sa restabileasca cu Asia..1 'I vegia la Nord. Citamin finalul acestui subcapitol definifia globala data Europei I. care le unesc”. trecand apoi prin Varjovia.BaptisteDuroselle. r.. Minl.1. I 'in n est punct de vedere. Degajand un spatiu caracterizat in viziunea ■ Ii lirului istorie de 0 anumita coeziune. apoi prin 1 •1! 'i altar. BERD etc.. Uniunea Europei 1 ii 1 identale.. in timp ce cea de a patra latura pleaca de pe coasta de Ni id Vest a Irlandei §1 se inclina catre Nord . autorul vazand Europa ca un i| > il Asiei.1 conform careia Rusia ji Turcia sunt definite ca puteri euro-asiatice. 1 i m lrrinja pentru Cooperare ji Securitate in Europa) care integreaza 52 Ii membri. NATO. unde alaturi de statele succesoare URSS se gasesc §i Canada »i NUA. In concluzie. tanlor Baltice./h > eea E u r o p e a n a 17 (ieografia europeana gase^te o mai mare extindere in cazul ( >i j : m izatieipentru securitate§i cooperare in Europa (pana in 1994.. acest cadrilater acopera |m | i i i I european prin excelenfa 51 constata 0 extraordinara succesiune . Cea de a treia latura merge de la Vestul Portugaliei la coasta de \ 1 1 .. \ iluua latura trece prin sudul Siciliei. referindu-se la legaturile dintre Europa 51 S k i . / <.1.111 . Europa apare ca un continent format de un tmi '. cu aceste institupi prezentate dar $i cu altele I \Miciapa Europeana a Liberului Schimb. her re Behar considera ca dupa Razboiul Rece Europa refacuta in .i|>esta ji intalnind Otrantul in tocul cizmei italiene in fafa Albaniei. rela|iile reflectate de Ii r ilunle sale geografice.). Identitatea geografica a Europei a constituit 111 secolul nostru * 111esia unui spatiu de civilizatie. lungindu-se pe 1 ". ca promotoriu al acesteia. in nordul Tunisiei. Europa descrie un cadrilater a 1M ei prima latura pleaca din extremul Nord al Norvegiei. structurata de valorile europene general 11' 1 (ilate.tec de mstitupi care o caracterizeaza 51 ca un centru inconjurat mai 11111111 de margini sau de periferie cat de 0 arie de influenza imediata. Conform lui Jean-Baptiste Duroselle.1 Irlandei.

18 Vasile VESE. cultural. In aceasta perioada cand se plam adeau fundamentele civilizapei europene. Conceptul de Europa a fost prezent in mintea ganditorilor inca de la inceputurile antichitapi. Cu toate acestea. concura in conturarea unei dimensiuni de civilizape la care statele ce doresc sa se alature Europei Unite trebuie sa se raporteze. din punct de vedere geografie Europa s-a conturat intre doua lumi: una guvernata de civilizapa greaca ?i romana ?i cealalta vazuta in afara acesteia “le monde exterieur”. spiritual-religios. etc. dupa parerea noastra. Este singura in masura a sintetiza aceasta nopune de Europa cu multiple fe|e. imbracand mai multe aspecte: geografie. cum se exprima Edgar Morin. Acelaji autor surprinde foarte bine imposibilitatea de a defini Europa. E uropa in antichitate Integrarea europeana aja cum apare ea dupa al doilea razboi mondial nu ar putea fi in^eleasa fara istoria framantata a celor 28 de secole de istorie europeana despre care ne vorbejte Denis de Rougemont. filozofice ?i de civilizafie. dupa parerea noastra ideea de Europa nu trebuie confundata cu procesul constructiei comunitare demarat in contextul infruntarii Est-Vest si al reculului nationalismului. Politic 51 cultural in antichitate. toate identitaple europene: geografica. spirituals. cel mult am putea vorbi de un spapu . In fapt. constatand ca aceasta “este o nopune geografica fara frontiere cu Asia 51 o nopune istorica cu frontiere schimbatoare”. este una globalizanta. IVAN de faze comunitare prin care infelege diferite ansambluri religioase. Istoria ideii de Europa dupa foarte multi autori a inceput cu antichitatea greaca $i romana. Adrian L. atunci cand. politic $i economic ji nu in ultimul rand istorie. Identitatea de civiliza^ie. 3. geopolitica. politica. istorica. (lumea din afara) dominata de barbari. care le include pe celelalte. Europa nu s-a confundat cu geografia sa ulterioara.

in timpul in i 1omane unitatea imperiala comuna a Orientului §1 Occidentului Ihevaleaza asupra ideii de Europa politica unitara.lideaza inca civilizajiile m oderne §i pe de alta parte ideea de muivi rsalitate.I 111 eea E u r o p e a n a 19 ill i iviliza^ie europeana acoperit geografie. ce a permis crearea unui cadru de manifestare a iinentelor de gandire moderna.liana”. iar Roma a fost matricea sa. pe de alta parte adancirea separafiei intre cele doua Imperii 1 "ii 1... care o impar^ea in doua. (Europa iniialor era deci calare pe Dunare. Acest proces. Daca la greci exista 0 perceptie geografica a Europei.1 Inst vazuta de mul^i istorici ca 0 “mare noapte”. dar au mo§tenit de la Roma pe de o parte o civiliza^ie II . Europa vestica a constituit axa in jurul careia s-au construit 11 ui lurile politico-economice 51 culturale mondiale. etapa ii 11! h u tanta in construirea Europei moderne. Laacestea am puteaadaugaprezen^amusulmanilor . Bernard Voyenne suspne ca Grecia Antica a fost germenele I . Este perioada in care se plamade^te Europa crejtina. invaznle barbare care au provocat caderea Impcriului roman in 476 ?i au accelerat formarea regatelor barbare r< 111 unice. et la Barbarie au Nord”. I I '. laissant la Romanite au Sud. Este vorba de un lung pi 111 es ce a facut trecerea de la “Respublica Romana” la “Respublica 1 Inr. Cum spunea Jean-Baptiste Duroselle I T. pei. dar mai ales politic..imesteca lumea civilizata cu cea barbara. cultural i economic de Imperiul Roman.urope des Anciens etait done a cheval sur le Danube qui la coupait i ii deux.uropa cre§tina A trebuit sa vina Evul Mediu dominat de ideea universala a unei III il mataji uniformizatoare pentru a putea vorbi de un spa^iu european ■ in . Europa in general ?i Europa i ii i identala in particular nu s-au confundat cu spajiul geografie al Impcriului roman. a cunoscut mai multe evenimente importante: pe de o parte. de Vest ?i Est. lasand Kmnanitatea la sud §i Barbaria la Nord). in ciuda faptului ca aceasta .me..

In ciuda faptului ca la Roma sfarjitului de secol al VUI-lea cea mai mare parte a clerului 51 a anstocrajiei credeau intr-o restaurafie a imperiului roman. §1 nu latinitatea. Italia de Nord $i Centru. liantul fiind dat de cretinism . la Sud de Pirinei. Sena ?i Marea Nordului. Imperiul carolingian. noul imperiu j cuprindea fosta Galie romana. uns imparat in anul 800. ceea ce 1-a determinat pe Denis de Rougemont sa considere ca ne gasim in tafa pnmei in florin a unei veritabile idei europene. Asistam de fapt la sinteza lumii greco-romane cu cea barbara. Aceasta dubla ruptura deplaseaza centrul politic al civilizafiei Europei de la Mediterana spre Rin. Aceasta Europa va imbraca politic forma imperiului lui Carol cel Mare. Adrian L. De?i nu avea in totalitate dimensiunile geografice ale parpi vestice ale fostului imperiu. a unei con?tiinfe comune atestata prin nenumarate expresii exclamative 51 prin sarbatori comune. ce continua sa reprezinte romanitatea ?i crejtinatatea orientals. 0 parte a Germaniei 51 deborda in Spania.iment Tratatul de la Paris (18 aprilie 1951) 51 imperiul lui Carol cel Mare. ceea ce se najtea acum era Europa. 1 I ■ . asemanarea ce s-ar putea face intre Europa celor ?ase avand ca Rind. El includea de asemenea ji cateva regiuni din Europa Centrala cum ar fi: Bavaria ?i Carintia. referindu-se la frontierele imperiului carolingian le asemuia cu limitele desemnate de “cortina de fier” in timpul razboiului rece care lasa in afara sa toata lumea slava. ceea ce va conduce la o ruptura durabila intre N ordul 51 Sudul Mediteranei. intre Occidentul latin 51 Orientul grec. cat §i fa {a de lumea musulmana. Ruptura politica §1 culturala cu lumea greaca a fost accentuata de ruptura religioasa (marea schisma-1054). in ciuda dimensiunilor sale franco-germanice (barbare) reinvie partial tradipa spirituala ?i intelectuala a antichitafii greco-romane.20 Vasile ITtSE. IVAN in Africa de Nord ?i Peninsula Iberica in secolele al VIMea 51 al VUI-lea. Acelaji autor remarca de asemenea. Pierre Gerbet. In acelaji timp asistam la o diferen|iere a Europei Occidentale atat fafa de Bizanf.

tentativele de unitate politica intreprinse de impSrafii germani.. 1)in nefericire pentru lumea occidentals. astfel ca.in care cea mai reprezentativS este cea a lui Otto cel Mare (962) sub mi i mill Sfantului Imperiu Roman de nafiune germanS.... peste Canalul . O parte din imperiu va constitui Fran fa.(• in “Monumenta Germaniae Historica” ne vorbesc despre Carol • i-1 Marc ca despre “rege. Construcpa im perials carolingianS conjinea in ea ideea unei mi 11.. o alta l h i mania.... a fost disputatS intre primele doua. Prin victoria lui Filip-August asupra lui Otto al IV-lea la Bouvines (I 1M) sc nS^tea prima monarhie nationals. in 843 prin Tratatul de la Verdun a fost impSrfit ii ill i urmajii impSratului. 51 lipsitS de co n sisten t autoritarS ?i geografica.1 “ ideii medievale a unui imperiu asupra sufletelor”. II . Dincolo.mientul utilizSrii frecvente a termenului de Europa.. in 1 nM 1 . “§ef venerabil al Europei”. tata al Europei”. "lumina Europei”.i I i ' l l . I"in. perioada lui Carol cel Mare este cunoscutS $i . I Iapt.. Textele timpului i nil •. I... • l)c la “Respublica C hristiana” la Rena§tere Incepand cu secolul al XHI-lea crejtinStatea este profund minatS in 111tenor de dispute intre Papalitate $i imperiul crestin...iiiiatatea asigurand liantul acestora. au avut o existenta I. Incepand cu secolul al IX-lea.. N im ih 1 s-a nascut ideea unei Repubhcicrestine (Respublica Christiana). etc.. a unitSfit creatine. imperiul n-a supraviefuit i 1> m > Litorului sau. se na§te o EuropS 1 ii mala dintr-o confederate de prinj:i occidentali. Fran fa. iar a treia parte Lotaringia. ce due la impartirea hi: ileli > r.a E u r o pe a n a 21 Sul) raport cultural. Aceasta *itir 1 aracterizatS de o Europa form ats din zeci de regate barbare.. secolul al IX-lea marcheazS Inceputul diviziunii politice a 1 ii i ulentului crejtin pe fondul formSrii §i consolidSrii statelor feudale. cel pupn in Occidentul european. dominatS de cearta •Inme putereaimperialsreprezentatS de am bijiaim paratilor de na^iune |i Uliana ji puterea spirituals a Papilor de Roma (vestita “cearta intre ("iii 1i a temporals ji cea spirituals” pentru investiture).1(i spirituale.

Pierre du Bois s-a pronun ^at pentru reforma bisencii. Printre acestia. punandu-se astfel bazele primei monarhii parlamentare. cu Thomas d’Aquino 51 Siger de Brabant. ele fiind rebate in secolul al XV-lea pe fondul laicizarii Europei. aparitia germenilor reformei §i a prezentei turcilor in Europa. pentru ideea arbitrajului . loan cel fara Tara accepta conditiile baronilor din Carta Magna Libertatum. “Republica cre^tina” a lui Pierre du Bois este conceputa ca o confederafie care trebuie plasata sub direcpa unui Conciliu. Con^tient ca nu va putea exista o pace intre diferitele cetati ji monarhii. ce anun|S in fapt ’’amurgul evului mediu §i zorii formelor noi”. caracterizat de ideea solidaritafii statelor continentului. care contests atat autoritatea Papei cat $i a impSratului. ca limitele civilizatiei nu se opreau la frontierele cre§tinatatii. In planul gandirii asistam la o rationalizare a religiei. Pierre du Bois este un nume demn de rejinut. La sfarjitul secolului al XHI-lea $i inceputul secolului al XlV-lea ganditorii occidentali con?tientizau. Educat la Universitatea din Paris. manifestat mai ales in randurile burgheziei urbane opuse feudalitajii. la apari|ia laicului (prima renajtere occidentals in secolul al XH-lea). pornind de la primele descoperiri geografice (a se vedea Marco Polo in Asia). Mai ales cucerirea Constantinopolului de catre turci in 1453 a contribuit la recrearea unui anumit spirit european. al contestarii autorita^ii Papei. politic cat §i geografie. §i asistam la introducerea nationalului in raporturile dintre state. IVAN Manecii in Anglia (1215). Adrian L. care la inceputul secolului al XlV-lea introducea ideea europeana in istorie. Pe fondul acestor schimbari au aparut ganditori europeni care au incercat sa stabileascS dimensiunile Europei atat din punct de vedere cultural. Ideile lui Pierre du Bois nu si-au facut loc imediat in gandirea europeana. acesta din urma fiind si maestrul lui Dante Alighieri. Pe plan politic ne gasim in timpul najterii monarhiilor centralizate. Pierre du Bois a imaginat un plan de federate europeana.22 Vasile VESE. in care diferitele nafium puteau sa pastreze o independents absoluta.

Europa era Mmu in cautarea unui nou soi de universalism care va fi unui secular §i Kiainopolit. Cu Reforma.ui George Podiebrad.i 1 1 '/ ■ / ■i E u r o pe a n a 23 inti i national unde Papa ar fi jucat rolul de judecator suprem. cei doi inamici ii Ini Podiebrad. care va . Acest proiect influenpat de iv. umani^tii ji inn ami Europei Vestice se sprijina mutual in secolul al XVI-lea: primii ' ... Cei gasiti m u iva|i trebuiau trimi§i sa-§i exercite capacitaple razboinice la locurile nlitltC..m at contra papalitapi si imperiului romano-german. regele husit al Boemiei ii datoram un al I "ill i proiect de Confederate (1464). Aeneas ilvin I’iccolomini spunea categoric ca Christiana Comunitas este insaji I umpa.h i . 1.mica 51 de Est. it. primit la curtea regelui Boemiei. dezvoltand m I‘ hiitatea politica §i orgoliul statelor pe care le conduceau.ipi dormci sa scape autoritapi papale §i imperiale.1 cuno?tinte importante prin^ilor. iar ace^tiaii protejeaza. cel al penetrarii turcilor in Europa li. este . In lucrarea sa De ortu et auctoritateimperii. Umanismul va fi 1111 cntul ideatic in care s-a plamadit modernitatea europeana. cat 51 sub forma solidaritafii virtual l"'lilK c fa|a de un pericol iminent.111urierul francez Antoin Marin. Reform api.ili .. cel de al XV-lea veac marcheaza tin cputul regatelor si principatelor centralizate. Dincolo de un secol fecund in proiecte de unitate §i echilibru lull I * principi si teritoriile supuse lor. ilivi/njtiea politica a Europei este completata de cea religioasa. Ideea de Europa se contureaza in aceasta perioada atat sub aspect mli^ins. Ideii de unitate crejtina ii succede ideea de echilibru intre I" in. I uropa Rena§terii §i R eform ei Umanismul a pregatit constuntele pentru acceptarea ideii de hi'«1 late religioasa ?i tot el a oferit instrumentele depajirii dogmatismului IHin traducerea Bibliei in limbile nationale. Christiana Comunitas. avand in frunte suverani • 1 '* < ■ conduc dupa principiul suveranitapi de drept divin.

imagineaza Europa moderna ca expresia unei calduri critice unde “puterile sale de dezordine s-au asociat cu cele ordonatoare si organizatoare pentru a crea un touMlon histonque euro-organizator”. Europei continentale §i introvertite. Acelasi autor. a burgheziilor urbane. astfel ca noi state se vor afirma pe harta europeana. atunci cand sistemul international este fondat pe pluralitate de state suverane. ameliorandu-ji astfel situapa sa politica ji economica.'^IageITarr(1522) pun Europa in faja sentimentului marginirii sale. deschizandu-se celor doua mari ale sale. Tarile de Jos ?i Anglia.ei sale . Principiul care va debuta in secolul al XV I-lea in raporturile dintre state va fi cel al echilibrului european. financiar $i industrial.sau prin echilibrul de forfe. Timpunle moderne suntcaracterizate ji de o crejtere in lrnportanfa a economiei. Cu alte cuvinte este vorba de o noua Europa. iar altele. numai Franca va reuji sa se impuna noii stari de lucruri. .cum era “Crejtinatatea” medievala in anumite momente ale exisfenj. echilibrul european (consacrat mai . deschisa. a capitalismului mercantil. Portugalia. printre care: Spania. remarca Bernard Voyenne. Adrian L IVAN intan identitatea statelor nafionale ce structureaza debutul timpurilor moderne. Se deschidea epoca Europei policentrice unde. Refertndu-se la acest principiu. imprumutand ideea turbionului lui Bernard (le “tourbillon de Bernard”) din termodinamica. una a statelor monarhice. Regatul Frantei va fi primul ce va incalca ideea de unitate crejtina. preferand inaugurarea unei politici de echilibru prin alian^a din 1536 intre Francois I $i Soliman cel Mare. ambipa unuia dintre ele nu poate fi stopata decat pe doua cai: prin existen^a unei comunita|i superioare organic . Jean Baptiste Duroselle afirma ca. cum afirma Edgar Morin “va domni razboiul tuturor contra tuturor”. Descoperirile geografice facute de Christofor Columb (1492). Aceste schimbari vor marea insa§i geopolitica europeana. ca Imperiul romano-german vor continua sa decada. Poate. Vasco da Gam^T£l9).24 Vasile lESE. Din acest punct de vedere. mobila si flexibila la ideea de progres. ii succeda o Europa maritima.

r. Atm Iinicntal pentru a evita conflictele dintre state. Erasm de Rotterdam (1466-1536). Hugo Van tini'H.. care adance^te diviziunea politica a Occidentului. Este vorba de “Arta razboiului” a lui Machiavelli 11 l< > (' 1527) §i “Elogiul nebuniei” care apartine “primului european” jnin spirit. Secolului al XVII-lea caracterizat de razboaie datorate pe de o (i.aicizarea ?i diviziunea Europei . secolul al XVI-lea 11 i la . alaturi de monarhiile i l ' nluliste care-§i fac debutul in peisajul politic european. I ii ms de Rougemont a selectat doar doua texte care se refera la Europa i 1 11 un “tot implicit”. ( ai toate diviziunile $i rivalitatile politice.... ce confirma in urma razboiului de 30 de ani (1648 * I. Asistam M u i pfuid cu secolul al XVI-lea la o crejtere a rolului burgheziei in '" I' lin/area statelor. economice I in up.n !■ i ajinnii de stat.dcrn se apleaca mai mult spre rajiune.111 // :... in sprijinirea financiara a suveranilor^etc. In ciuda unei producfii intelectuale de excepfie.. religioase. |ni n|i ii .vor I > u n irriza secolele al XVII-lea < > i al XVIII-lea. i E u r o p e a n a 25 ili prin pacea de la Westphalia in 1648) este §i expresia dezvoltarii ■ i niminice.. Fundamentul noii civilizapi europene va diferi radical ili i cl al livului Mediu dominat de ideea cre§tina.it o amprenta accentuata din punctul de vedere al ideii de Europa. is Grotius publica tratatul “De jure belli et pads” (1625)..i ramanea §i in secolele al XV-lea ji al XVI-lea o comunitate de 11' ili/a(ie caracterizata prin aptitudinea locuitorilor sai de a produce §i i ii i iila idei comune. Ca urm are noua epoca va sta sub semnul um anism ului. I.. iar pe de alta parte inamicipei fflijMn ise.inc..uropa suveranilor (secolele X VII-XVIII) I .. spre cercetarea fiintei Ulii.a ile la Westfalia) echilibrul european. ii urmeaza secolul al XVIII-lea caracterizat de proiecte de ...'uidu-se o adevarata revolu^ie intelectuala.cele doua fapte corelative . care m ii i ili ii marea unui drept international caracterizat de ideea arbitrajului. astfel ca europeanul I..

opozitia fa|a de monarhia absoluta.26 Vasile I'ESE. de la Voltaire 51 Rousseau la Dimitrie Cantemir. etc. republica sau principatele medievale $i mai pu^in eterogena decat imperiul. mai ampla decat cetatea antica. blocata la sud-est de Imperiul Otoman §i invecinata la nordul Marii Negre cu Hanatul Crimeii. inaugurand epoca unei atitudini antiteologice. Statul national. confesionalului astfel ca oamenii de litere. si care a dat najtere dreptului natural. Fara indoiala ca noul spirit critic ce caracterizeaza preiluminismul si iluminismul a provocat o breja in gandirea europeana anterioara. pledoaria pentru progres realizat pnn emanciparea oamenilor prin cultura ?i acordarea de liberta|i individual. dispre^uind . moralei ji religiei naturale. Refenndu-se la forjarea spiritului luminilor §i al noii con^tiinte europene reprezentata de „La Republique des Lettres”. Aceasta a reu§it. In alta ordine de idei asistam la o adevarata revolutie intelectuala. ce venea dinspre Orient se simt solidari. pe baza interesului national. astfel ca in „Republica Savan^ilor” cuceririle sintetizate in Enciclopediile lui D’Allambert si Diderot sunt cunoscute prin sistemul vaselor comunicante intregii intelectualitap europene de la Vest la Est $i invers. astfel ca rafiunea este instrumentul prin care se modeleaza raporturile dintre indivizi. Europa clasica se identifica cu o mica Europa. la o revolutie a gandirii. depajind cadrele restranse ale Europei clasice. dintre state. sa plieze religia cre^tina supranational! Pe de alta parte Luminile releva intrarea in scena a unei Europe ce ingloba atat crejtinatatea latina cat ?i cea ortodoxa. Adrian L. spunea Edgar Morin. este o realitate originala. K. Conjtiin^a europeana dobandejte elementele universalismului ^timtific. Suveranitatea statelor natiune a fost asumata de o monarhie capabila sa integreze secular supu^ii sai intr-o identitate nationala comuna. IVAN federalizare europeana pe fondul consolidarii statelor-na|:iune nascute in „creuzetul” Renajterii §i Reformei. spiritul antifeudal. Pomian remarca faptul ca acesta dep ajejte cadrele restranse ale etnicului.

La randul sau./ederotie destate hberi' dupa modelul Statelor Unite ale Americii in fill constitute..i In i i a E u r o p e a n . I'eana era posibila in condifiile in care prinfii europeni nu erau deloc . N m m i elaborate noi planuri de uniune a statelor europene in Germania.. 11 a 111 a... Proiectul Abatelui de Saint-Pierre a starnit de asemenea i ni n i-a tatea lui J. 1 . reluand ideea unei paci permanente (1795).. Kant pleda pentru o suveranitate a dreptului care trebuia sa ile/uleze la crearea unei confederate de republici europene (excludea mnnailiiile. Ideile Abatelui de Saint-Pierre. Jean Nurdin il considera pe Kant ca fiind primul l Hlunar al federalismului european.. Este fara indoiala o comunitate de civilizatie care proclama Kn|ifiioritatea esentiala $i absoluta a religiei europene. najterea a doua sisteme opuse in m11 -lui al XIX-lea: cel al dreptului statelor-natiuni §i cel al suveranitatii de tb r / it. fapt pentru care el acorda popoarelor * i 'I' il de a crea o federate. a rasei albe §i a In111hi Iranceze. I u iropa secolului al XVIII-lea este dincolo de continental spiritului IS 41 ii inal is t. Voltaire s-a interesat de proiectul ili iii lui.. pi "| nii u\i o . Italia... Spiritul Abatelui de Saint-Pierre a influentat ji gandirea filosofului ^| i man ImmanuelKant care. o Europa intelectuala puternic calcata pe matricea culturala liaiue/a. .a 27 f i i l k' razboinice ale printilor care m erlin permanenta starea de ili\ i nine a Europei..J. vizand confederarea europeana mil Inrma unui sistem de securitate colectiva.i1 nlui al XVIII-lea prin ra^ionalitatea ce caracterizeaza proiectul sau. filosoful german anunfa.labili ci mai degraba agresivi.. vor influenfa spiritul v.. etc. care datorita caracterului principilor ducea totdeauna in ■i mnea sa la anarhie). acordand protectorului sau Frederic il 1 1 lea al Prusiei rolul major in realizarea unita^ii europene. dar 1-a considerat utopic.1 i uni remarca Bernard Voyenne. Prin ideile sale federative. Rousseaucwt in „Jugement surlaVaixperpetudli' (1782) llmleeata asupra pacii perpetua] se intreba in ce masura federaj:ia ..

etc.28 8. din ce in ce mai agresiv la starsltul secolului al XlX-lea 51 inceputul secolului al XX-lea. In cele din urma ideea de unitate universal! avea sa faca loc unui „egoism n ato n al” §i a unui nationalism agresiv. ca dupa aceea Napoleon I sa creeze un vast imperiu bazat in cea mai mare parte pe monarhii vasale.nafiune caracterizate de principiul natonalism ului. Ratiunea revolufionara va produce un cod civil $i o adm inistrate centralizata. dar in'cele din urma. iar incercarea Frantei de a le extinde la nivelul intregii Europe va canaliza contra ei natunile europene trezite la o “conjtnnta patriotica”. vazand in Fran|a locul de unde va porni libertatea §i fericirea genului uman. cum spunea . Pe de alta parte. E uropa R evolutiei Franceze Vasile VESE. Se na?te in fapt 0 noua comunitate europeana. proclamand suveranitatea ?i libertatea absoluta a spiritului uman n-au agreat ideea de unitate a Europei prin co n fe d e ra te sau f e d e r a te .etc. “ca $i cum marile notiuni de egalitate in fa|a legii §i-ar gasi imediat expresia spatiala prin rigla si compas”. neexclnzand ideea de federatie. IVAN Trecerea spre secolul XIX s-a facut prin Revolutia Franceza care aduce cu sine principii noi care zdruncina fundamentele lumii vechi: drepturile fundamentale ale omului si cetateanului. ca ?i corolar al dreptului popoarelor de a dispune de ele insele. revolutia franceza reprezinta creuzetul in care s-a forjat statul natiune modern. ce va culmina in 1918 cu implinirea par|iala ?i exclusiva a dreptului la autodeterminare. iar principiul care va triumfa va fi cel al suveranitatii statelor n atun e 51 nu suveranitatii dreptului. ram anand cantonafi intr-o logica a suveranitatii statului nafiune. Adrian L. cea a statelor . Ideologia revolutionary contamineaza medii intelectuale §i sociale in toata Europa. ? 1 Revolu|ionarii francezi. revolupa parea sa corespunda exigenfelor republicane ale filosofilor luminilor. din Anglia pana in Grecia si din Tarile Romane pana in Itali%. La inceputurile sale.. dreptul popoarelor de a dispune de ele insele. Revolutia §i im periul au ridicat natonalitatile contra monarhiilor.

ne ji de confederare europeana se vor izbi de lupta popoarelor (Wniru a-§i construi §i apara propria lor identitate naponala. monarhice.nnentul identitapi sale in acelaji timp in mediul sau familial.i popoarelor europene. 11 )‘ii ni.i i e. echilibrul realizat intre statele Inmpene. Na|iunea devine i>ln'i. Sfanta Alianja inaugureaza in Europa o perioada il> .I 11 > 1 1 1E u r o p e a n a 29 tine. I u n . datorata pana atunci crejtinatafii si un linn m i rclativ mare de state sau mini-state aservite unor imperii (austriac. Constructia europeana realizata sub forma (. proiectele de lull i. I |n n i revolupei ?i a lui Napoleon coincide cu afirmarea conjtiintei i i i|n 'ii. mai alef^el german (Fichte scria celebra II Wlresa catre napunea germana”). proprement moderne”. Prin urmare. afirmarea ji apogeul puterii E. trecandu-se de la constructive statice medievale la sistemul Il ih Inr-nafiune moderne. otoman) vor dori sa se organizeze sau sa formeze state-natiuni.uropa secolului al X lX -lea Trei trasaturi caracterizeaza Europa politica a secolului al XlX-lea: Hivi/iimea organizata prin Tratatele din 1815. ii 'i l. etnic. Aceasta in > n. Pe viitor.irea nationalitatilor. care odata distrus va permite Italiei in i icrmaniei sa devina mari puteri. Individul gasejte acum Innd. le fondement et le siege il line nouvelle Religion. „a la fois la source.concertului puterilor” t"'li i ipcra lui Metternich. Napoleon „ridicase naponalitaple. U lill. care este statul-natiune beneficiaza nu numai de o putere I-Inn o-militara.ina.ipoleoniene stru ctu ral pe principii antirevolutionare. il< iliept divin. care va redesena harta europeana pornind de . etc. dar ji de una mistico-religioasa.i ce submineaza supunerea.uropei in toate domeniile §i 01 ii in. (/aderea Europei napoleoniene se va face prin crearea unei Europe iniiu.lui de lunga de echilibru european.ilitate.ile . iar acestea 1-au inghi|it”. noua religie universal! triumfului genului uman ce in IniM sa primeze conform obiectivelor Revolu^iei a adancit diviziunea i un i|ie.ll ji in filia^ia mitologico-reala a na^iunii sale.

Planurile de unitate europeana poarta inca din 1814 o amprenta antinapoleoniana. iar Italia ramane faramitata in mai multe state. aceasta va cunoaste modificari determinate de schimbul compensatoriu de teritorii fara a se tine cont de aspirapile najionalitatilor. statele germane vor fi organizate intr-o confederate. Secolul al XlX-lea este cunoscut §i ca perioada „trezirii natiunilor”. care este cea a trecutului celui mai indepartat al comunitatii nationale • Limba ca vehiculator al valorilor nationale J . aspirand la 0 integrare naponala in cadrul unui stat national. IVAN la doua principii: legitimitate $i echilibru. Nationalitatea este un termen uzual folosit din anii ’30 ai secolului XIX avand sensul „unei aglomerari de oamenii formand in fapt. Fiecare najionalitate libera sau aflata sub dom inate straina este manata de un puternic sentiment national. iar echilibru pentru ca printn au dreptul de a conserva bunul lor $i de a se apara contra intreprinderilor hegemone. 0 najiune distincta de altele”. legitimitate pentru ca regii naturali ai statelor ji popoarelor sunt principi §i nu se vor mai tolera mi^cari revolutionare. a caror elite sunt influentate de spiritul iacobin. fara un element de unitate intre ele. In ceea ce prive$te harta Europei. fiecarui stat natiunea sa” . adica contra unei Europe dominata si bazata pe o napune supracentralizata. de noua religie a libertatu. Acestea sunt mascate de principiul nationalibitilor conform caruia fiecare natiune trebuia sa aiba propriul sau stat dupa ideea lui Giuseppe Mazzini. in virtutea originilor. Adrian L. tradifiilor si intereselor comune. sau aspirand a forma.!. Sentimentul „naponal” sau „la prise de conscience du fait national” se bazeaza pe trei elemente princtpale: • Istoria traita ca 0 realitate mistica. “fiecarei natiuni statul sau. astfel ca ordinea europeana restaurata prin Congresul de la Viena ji supravegheata de Sfanta Alian|a este pusa in discutie de catre mi§canle populare de inspiratie liberala 51 national. Cu toata renajterea datorata noului spirit national marcat de ideile lui Herder ji mai ales de Fichte.30 lasile VESE.

. Mai tarziu el va propune crearea „unui Congres european”. Inca din 1831 M 1 . Conditia necesar! I "i in 11 existenta acesteia era. ideea integrarii popoarelor europene pierzand mult in fa£a i i i|KiiialismuIui de inspirajie iacobina care va triumfa mai ales dupa . dar de asemenea un european convins”. ca §i pentru „europenii” din celelalte epoci. in mmme cu miscarile revoluponare a diverselor natiuni „unei Europe libere 1 mute”.ilulm natiune centralizat ?i nivelator vor genera conflictul major din I'M I 1918.1111 scria in Manifestul mijcarii „Tan!ra Italie” ca realizarea unitaplor II i(nmale este prevestirea Federatiei europene care trebuia sa unease! Inn 11 singura asociatie toate familiile vechii lumi. Ideile de egalitate $i fraternitate a uIivixilor. Giuseppe Mazzini a dorit o republic! ilen 11 k ratic! bazatape federatia popoarelor europene. ii . proliferate 51 raspandite de Revolutia Franceza vor fi acum rvii ipolate la nivelul najionalitatilor §i al statelor nationale.I 11 > / •/ ■ :. dorite si faramitate de catre despoti „« 1. n 11 .istfcl vor disparea nvalitatile de rase §1 se vor consolida nationalitatile. . Federatia popoarelor liliuc va jterge diviziunile statelor. i E u r o pe a n a 31 • Religia ca mijloc al apararii identitatu nationale la popoarele aflate sub dom inate strain!.|'iimavara popoarelor” (1848). ' ea 1 ini< i paci durabile §i a unit!|ii morale a Europei. IJnul dintre spiritele cele mai reprezentative al acestei perioade 51 <him umuleazain personalitatea sa confruntarile ?i contradictiile ideatice die secolului trecut este fara indoiala Giuseppe M azzini „profet al nun.1 care sunt posibile conform dreptului §i nevoilor locale”. construind in Iapt o „Europa liberal!” contra unei unita|:i a valorilor gi civilizafiei I in 1>pcne. li'iiil. 1(11 italiene. Credincios idealurilor n vnlutionare ?i democratice. Toate confruntarile de idei intre partizanii federatiei §1 cei ai i. Mazzini Imiila in 1834 miscarea „Tanara Europa” care avea ca scop crearea.ind in acest scop un „Comitet revolujionar european” format din |it I'lonalitafi marcante ale mi^carii de la 1848. Istoria Europei secolului alXIX-lea va fi una a constructiei statelor n ipc >nale.

mai poate fi loc pentru c o n s tru c t teoretice sau vointe partizane ale c o n stru c to r supranational pe continent. dar ideile sale vor fi transmise §i vor influenta generatia intelectualilor din a doua jumatate a secolului trecut. prevestind primul razboi mondial. Cu toate aceste considerente. pornit ca un razboi al statelor europene. de concretizare. care simt decadenta si pierderea prestigiului european in fa|a unor noi realitati mondiale: Statele Unite si Rusia. 10. autor al „Ref!exiilor asupra Violente/’ care reia tem a decadence! europene. in ideea de unificare europeana pleaca de la intrebarea fireasca daca intr-o lume dominata de orgoliul politico-econom ic al statelor-na^iune centralizate. §i cu toate principiile generoase pe care le-a .1922). Adrian L. avea sa implineasca era principiului naponalitatilor. Primul razboi mondial. Louis Cartou afirma ca in secolul nostru ideea europeana trece mai mult ca odinioara din planul aprofundarilor §i formularilor teoretice in cel al eforturilor de realizare. ?i mai ales al celor mai mari care-^i impart teritorii asiatice §i africane in virtutea superioritatu ji misiunii civilizatoare a Europei. captand interesul intelectualilor din toate parole continentului. In acelasi timp continentul este martorul unui eveniment ce va influenta din ce in ce mai mult marile spirite europene. E uropa prim ei jum atati a secolului al X X -lea Analiza §i prezentarea secolului al XX-lea in con^tiinta europeana. rem arcand rolul contrastelor ji disensiunilor in constituirea Europei naponalitaplor. Victor Hugo (1802-1885) se pronun ta pentru „Statele Unite ale Europei” sau „Republica federala europeana” “Statele Unite ale Europei” este un concept care va face realmente cariera in E uropa seco lu lu i n afio n alitatilo r. IVAN “Tanara Europa” a lui Mazzini avea sa e?ueze.32 Vasile VESE. Discursul european de sfar^it de secol il are ca protagonist pe George Sorel (1857 . El s-a incheiat cu o pace caracterizata de foarte mulfi istorici ji analijti ca fiind expresia unui „babilonism national”.

Roma. autodeterminare national!..1936). Jose Ortega y Gasset (1883 m s ) (. condifie necesara a unei prosperitati economice i a unei dezvoltari culturale. I«■ 11 mdul pierderii inipativei ji rolului Europei in relapile internaponale. Cu toate acestea ideea unificarii europene continua sa preocupe . decaden|ei batranului continent.. ii publica „Manifestulpaneuropean”. ca $i alpi.1918. securitate • "Id tiva. Acest autor. Thomas Mann-(ISIS . avand i a ’.I 11 i E u ro pe a n a 33 pindamat (egalitatea intre state.cop asigurarea pacii. al^ii M|iiinii^ti in ceea ce prive^te construirea „Statelor Unite ale Europei”. a surselor i ivili/apei europene. care considera ca fundamente ale Europei trei elemente ((im ’ia...1936) („ Dechnul Occidentului’).1930) etc.1955). etc. referindu-se I I I’acea din 1919 sublinia amestecul haotic dintre idealism §i cinism.. Mulp din ganditorii europeni prin tee-eate^ ( ' imid Spengler (1880 . -a capva ani dupa pnmul razboi mondial.. 11 msidera ca pacea a conpnut in ea germenii statelor totalitare. acela^i rj mi.ideea federatiei europene > ii i cluata de catre contele austriac RichardCoudenhove-Kalergicare Il I in <a/a un apel pentru crearea „Paneuropei” (1922)..R evolta maselor . . asupra condipei europeanului. se interogheaza asupra dezastrului < Ini 1914. unde i§i expunea clar ideile vizand ■ a unei confederate europene. Miguel de Unamuno (1864 . dintre dreptul invingatorilor §i dreptul popoarelor si dintre dezechilibre iimrtificatoare ji reechilibraje explozive..iiidn care abordeaza problematica formarii Europei.. Ganditorul european contemporar\ Edgar Morin. malt ele spiriie ale vremii care cauta solutii pentru a concilia idealul unei in titupi supranaponale cu logica statelor-natiune centralizate. etc. El acuza letargia in care se gasea . tratatele din 1919-1920 au instituitnoi raporturi d efo rta. §i cre^tinismul-iudaic).. unii fiind pesimi^ti. \sistam totodata la publicarea unui numar impresionant de carti i . astfel ca u|iiiiierea statelor-napune partidului unic va produce totalitarismul de tip sovietic §i hitlerist. Paul Valery IH/ 1 1945). In 1924.)..a fundamentelor culturii [ imnpene. I ..

IVAN Europa. Constructia europeana dorita de conte se baza pe principiul arbitrajului international care ar fi putut deschide calea suprimarii frontierelor vamale ji a liberului-schimb. ideile lui Richard Coudenhove-Kalergi au avut o buna receptare in mediile de afaceri. . sustinuta de autor atat in fa£a Adunarii Societafii Napunilor. Acestui om politic datoram poate unui dintre cele mai realiste proiecte ideatice europene. 1-a avut in frunte pe matematicianul Emil Borel. a carei bran?! franceza. conditie necesara pentru realizarea unui compromis. iar in 1927 la Geneva aparea „Federafia pentru intelegerea europeana”. de otel $i grau.34 Vasile I ESE. (mai ales a infruntarii germano-franceze). Totodat! statele participante la confederate trebuiau sa adm it! abandonarea une 4 p arti a su v e ran ita t ii n a fio n a le in fav o area p rin c ip iilo r supranationale. Toate aceste idei $i initiative se vorregasi cel mai bine exprimate in planul lui Aristide Briand. Richard Coudenhove-Ivalergi preconiza unirea tuturor statelor democratice ale Europei intr-o grupare politica $i economica international!. caile concrete de realizare. Atingand chestiuni legate de comunitatea de interese europene (mai ales economice). Adrian L. atacand probleme delicate in Europa cum ar fi producfia de carbune. garanpe a men^inerii pacii.\ om politic francez de o exceptional! prestanfa politica. Pentru a pune in aplicare proiectul sau. Aceste initiative au in vedere. Richard CoudenhoveKalergi va fonda m ijcarea „ Uniunea Pan-E uropean!”^ avandu-1 ca pre^edinte pe omul politic francez Aristide Briand. astfel ca in 1926 un grup de economijti $i oameni de afaceri au fondat „Uniunea economica §i vamala europeana”. partizan al reconcilierii franco-germane. oamenii primei jumatafi de secol fiind con?tien^i ca rezolvarea acestor probleme. pasivitatea de care dadea dovada fata de problemele grave cu care se confrunta continentul. pot duce la o veritabila cooperare europeana §i la stabilitate politica. spre deosebire de formularile teoretice anterioare. „Comitetul francez pentru cooperarea europeana”.

m retar general al Quai d’Orsay .premiul Nobel pentru literatura sub numele de Saint-John Perse).I 11 )1 < . De altfel. Briand a fost insarcinat de Adunarea '-ui ietapi Napunilor sa prezinte un memorandum asupra „organizarii uni ii regim de uniune federal! europeana” (redactat de Alexis Leger. uilorul dorea o asociafre economica fara transfer de suveranitate.i|innilor. K imsey MacDonald. organism tin ci tor format din reprezentanti (?efii statelor membre ale Societ!pi N.ir $i a marilor personalitati politico ale timpului: Gustav Stresseman.md vizand crearea unei IJniuni Federale Europene ca o component! lu ’ional! a organismului international n!scut din Tratatele de Pace si i nr nu limita suveranitatea statelor nationale. fiind i ' mstient de reticentele guvernelor in aceasta chestiune. In ceea ce prive^te cadrul institutional al Uniunii Federale Europene.ea E u r o pe a n a 35 il. care ar exclude in conceptia autorului celelalte state. Prezentand proiectul sau in fata Adunarii Societapi Napunilor (/ septembrie 1929). Cu alte cuvinte. unitatea geografica a continentului. far! a avea puterea de decizie sau actiune §i era opus! unei uniuni • mi. M i i. dar §i ilmitaple etnice ale popoarelor europene. cheia i n n stru ctiei europene rezida in co n cilierea i deii de fed e r a t e upranation al! cu cea a suveranitatii statelor-napune.it care sa nu atinga „suveranitatea nici unei natiuni”. prin rotape anuala). il.mil propunea trei organisme: o „G onfeiintd europeana}’. un „Comitet Politic Permanent’ prevazut t i .ilc europene. ____ __ _— ---f --I’rimul ministru francez invocain sprijinul planului s!u comunitatea ili uvilizatie european!. Benito Mussolini. Aristide Briand sustinea ideea unei legaturi federale H 111 c popoarele europene bazat! in primul rand pe criterii economice. Aceasta asociatie european! ii inspunea in planul relatiilor internationale principiul consultativ al I ii1n. Prezentat guvernelor statelor membre ale Ligii Natiunilor (1 mai I') \0) §i respins de Marea Britanie. In urma acestei prezentari.organ executiv”. de studii $i de actiune al Uniunii Europene. Memorandumul relua ideile lui Aristide Mn. etc. care .

A§a se explica faptul ca realizarea unei apropieri intre economiile europene a fost lasata pe ultimul loc. bazata pe organizarea ratio n al! a productiei 51 schimburilor. Aceasta urma sa duca la „stabilirea unei piete comune”. IVAN trebuia sa fie compus numai din cativa membrii ai Uniunii. era pusa sub rezerva atunci cand era vorba de apararea n a tio n a l!. Produs al convingenlor autorului crescut 51 educat in mentalitatea sfarsitului secolului al XlX-lea $i inceputul secolului al XX-lea. deji omul politic francez s-a pronun fat pentru un pact care sa reglementeze politica vamala a statelor europene. proiectul propunea o pre§edin£ie rotativa. esentiala pentru pacea si securitatea statelor europene.u lu i realizat prin Conferinfa de Pace de la Pans. pregatirea discufiilor lor. Plin de contradicpi. com unicatele pentru guvernele sem natare ale Pactului European. auto rul dorea o ex tin d ere a compromisului de la Locarno prin care Germania recunojteagranitele estice ale Frantei si Belgiei.Secretariates. capitalurilor $i persoanelor. Pentru a evita dominatia unei mari puteri. inregistrarea ji notificarea rezolutiilor lor”. atnbut esen|ial al suveranitatii statelor naponale. planul lui Briand vehiculeaza intr o forma pragmatica idei ale secolelor trecute. Dar 51 aceasta liberalizare.are avea ca misiune „asigurarea administrative a executarii instrucpunilor Pre?edintelui Conferintei sau Comitetului European.. Aristide Briand se pronun ta nu pentru unitate europeana ci pentru uniunea statelor. . evitand in acest fel susceptibilitaple statelor la chestiunea pierderii s u v e ra n ita tii n a p o n a le . Adrian L. Franca dorind menpnerea status-quo . convocarile Conferin|ei sau ale Com itetului. In fapt. liberalizarea progresiva 51 simplificarea metodica a circulapei marfurilor. planul subordona ideea de uniune economica realizarii unei unitati politice. u n . ce anunta aproape identic construcpa europeana dupa al doilea razboi mondial. rod al mentalitafii epocii lui Briand. iar Marea Britanie 51 Italia se oferiseragaranti ai aplicarii tratatului incheiat intre marile puteri la scara intregii Europe.36 Vasile V'ESE.

irene (1930-19519)” in Pensee et construction europeene. Sa fi fost doar o necesitate determinat! de •■ I'ii i iivul comun al rezistentei fafa de Germania hitlerista? Discursunle ili |a i icuropene de mai tarziu ne fac sa ne indoim de acest lucru. ce beneficia de toate resursele liM. aer §i mare” ale Frantei §i Marii Britanii.el de al doilea razboi mondial va pune in lumina diferen^ele de "plume politico-economic! intre Europa liberal! §i cea totalitara.. politica externa. ( ’.. 1990 pp. dupa cateva decenii de la ' 1 1 ili al doilea razboi mondial.. cajtigand teren in dauna puterilor liberate §i democratice.. dincolo de consecinfele sociale ?i materiale pe . Winston Churchill et le construction .I 11 )i : ea E u r o p e a n a 37 i mianand in con§tiin|a contemporanilor ?i g e n e r a to r viitoare prin impactul §i dezbaterea de idei pe care a generat-o in randul statelor ' mopene. [Andre Miroir.. ?liiinl ca pnmului ministru britanic ii placea sa creada ca tara sa este cu I nil .... le-a determinat. finance ji politica 11 'iiomica.. Inc! ' Ini 1940. Andre Miroir crede ca t Inn chill dorea sa impiedice pe generalul Reynaud sa semneze armistitiul ■'i i in-mania. Winston Churchill ji generalul de Gaulle (subsecretar al Mimsterului de Razboi) semnau in numele Marii Britanii §1 a Frantei o ili i larajie care continea in fapt planul unei Uniuni franco-britanice. El a favorizat mai mult ca niciodata pana la el trecerea ideii . Criza economica.. Neintrebam acum. dar in afara acesteia. IMi ' i mizandu-se elaborarea unei Constitutu care va dota uniunea cu organe I'fuimne pentru apararea national!. .pa.. a adancit diviziunea statelor europene. daca Winston Churchill si-a schimbat M mH linca fata de prezenta Marii Britanii in planurile de uniune europeana....ticarii Europei din sfera utopiilor filozofico-poetice in planul realizarilor concrete. 163-167].. regimurile i i ilitare. In acela^i timp I' ii l.iimare ale celor doua state ji avea rolul de a coordona forjele armate ■ I' uscat.unentele celor doua tari erau unite formal. Noua construcpe franco-britanic! se baza pe o ceta^enie i m Mima... Bruxelles 1 I■ KIS. iar pe durata razboiului exista un singur Cabinet de razboi Im n im at cu conducerea suprema.

Mult mai convingator va fi insa Jean Monnet (1898-1979). politica colonial! comuna §i un parlament comun. raportul celebrului istorie va da najtere. secretarul permanent al Foreign Offtceului §i Desmond Morton. controlul resurselor. Europa R ezistentelor europene Opusa ideii de Europa aflata sub direcpa unui stat totalitar. om de afaceri francez. chiar daca a fost de acord cu proiectul in principiu. f E§ecul Frantei. Tnsuji premierul britanic. care cuprindea uniunea vamala §i moneda comuna. schimbarea guvernului. iar Pierre Gerbet crede ca avizul sau favorabil avea ca scop incurajarea continuarii rezistenfei fata de Germania. Textul semnat de Churchill §i De Gaulle poarta amprenta gandirii lui Jean Monnet care alaturi de Robert Vansittart. Bine primit la Paris. Arthur Salter §i Rene Pleven. Arnold Toynbee va redacta un raport unde propunea punerea in comun : a apararii. nu era partizanul unei uniuni instituponale intre cele doua state. Adrian L. va redacta textul „Declaratie de uniunefrancobritanictf’. unui „act of perpetual association”. mi^carile de rezisten^a din care faceau parte un numar insemnat de personalitati interbelice au acordat un loc insem nat configuratiei continentului dupa terminarea razboiului. comertul exterior ?i crearea unei cetafenii comuna. cu aprobarea guvernului englez.38 Ias lie IESE. 11. fost secretar general adjunct al Societatii Natiunilor si care avea bune relatii cu cercurile bancare si politice americane. aceste mijcari . secretarul personal al premierului britanic. de care britanicii nu s-au aratat prea interesaji. Pe de alta parte. Desi nationale. Winston Churchill va anunfa in prirnavara lui 1945 ca propunerea din 1940 a fost retrasa ji acest lucru se petrecea in condifiile unei Frante eliberate. venirea marejalului Petain la putere va bloca orice inipativa in sensul uniunii celor doua state. I1 'AN Ideea acestei uniuni franco-britanice a avut-o mai intai istoricul englez Arnold Toynbee care de la inceputul razboiului s-a gandit la o solidaritate intre cele doua state pentru a face fa£a hegemoniei germane.

ii tarziu Altiero Spinelh'^i Ernesto Rossi. Ii dm 1919. Inspirati probabil §i de principiile federaliste al $!rii cantoanelor. re c o n stru c t economic.Wj_clarafia rezistenfelor europey!?. “ Le Populaire”.n > Hcasta 1-arjuca in participarea poporului german la viata european!. responsabil doar in fata popoarelor europene. Polonia. un ilocument intitulat .tcnfa s-a pronun|at pentru o solidaritate intre natiunile europene.'. Rcuni|i la Geneva in primavara anului 1944. |i ' l i ' islovacia. elitn in !rii convulsiilor n atio n aliste. care in 1943 i n i .!.' Iugoslavia si Germania dadeau publicit!|ii.ifia pe fluvu^etc. pronunfandu-se i i pit at pentru federalizarea Europei (ei vor crea mai tarziu „Moimento ( tilaalista Europeo”( Mi?carea Federalist! Europeana).mlarea institutiilor democratice./ Ideea E u ro pe a n a 39 m infeles necesitatea de a organiza Europa dupa criterii diferite decat •. controlul stramtorilor Ui ' i n ul. Ideea unei Europe 'In. I*. reprezentantii unor mi.i unor j:!ri situate in interiorul continentului. in iulie acelaji Un. Norvegia.ii i de rezistenf! din ^>anja. Afirmand dreptul na|ionalit!tilor la independent statelor.i mstaurarea dupa victorie a „Statelor Unite ale Europei'.i care prevedea un guvern federal independent de v ointa ■mil i m l'ir nationale. a presei iLimk'Stine franceze „Combat” . " r. Delegatii rezistenfelor motivau necesitatea uniunii prin: rolul pe || . al rezolvarii chestiunii frontierelor in 11 *11•'Ii de populatie m ix t!. Qian da. Inc! din 1942. accesul II m ii i . In 1944 la I \"ii este fondat un Comitet francez pentru federarea Europei care a In ii contact $i cu alte mijcari de rezisten^a. t|| il\ I'. printre care §i viitori europeni5 sti ■I' in. ( ii i . .lie a cajtigat susjinerea partidului socialist belgian. in care se iniiiiim|au pentru o uniune federal! a tarilor europene. prizomerii politici concentrafi in lagarul din lli'iula Ventotene din Marea Tireniana. Italia. “Resistance”. ii ii de necesara evitarii dramei provocate de ce! de al doilea razboi nnmdial. au redactat un manifest miiliilat „L’Unita Europed’ §i revista cu acelaji nume.i pi me in pericol alte popoare.. I' i' 1111 i czistenfelor doreau s ! ofere unei Europe unite o Constitute fril' i il.

intre care amintim in ifiativele belgo-olandezilor pentru mcheierea unui acord de uniune vam ala.R. Karl Goerdeler (fost prim ar al Leipzigului) §i Eugen Gerstenmaier se pronun fau pentru unitatea fed eral! a E uropei. Totodata. inipativa lui Paul Henry Spaak. propunerile generalului SikorskMe a organiza „o comunitate europeana in ordine ji libertate” pe baza unor federafii regionale. fost prim ministru al Belgiei. cu ex cep fia acordului celor trei fan din Benelux (Belgia. Institutul pentru cercetari pentru o f e d e r a te europeana condus de contele Coudenhove-Kalergi (1942 .40 I as tie VESE. etc. Adrian L I]'AN avand sub jurisdictia sa o armata. ministrul de externe al Belgiei in exil. precum: „Federal Union'’ dm M area B ritan ie. un Tribunal Suprem cu rol de interpretare a chestiunilor constituponale federale 51 de judecare a diferendelor intre state sau intre state $i federate.NewYork).europeana care excludea prezenta unei armate nationale. R ezisten felo r europene li se adauga in aceasta perioada m ijcarile proeuropene din Jarile libere. acordul greco-iugoslav. care prin vocile autorizate ca Dr.S. Diferenfele de vederi intre liderii exilului $i suspiciunile unor man puteri ca U. care organizeaza §i un Congres al Miscaru Paneuropene cu personalitap politice din exil. viitorul promotor al Comunitdfilor Economice Europene. E x ist! apoi preocupari ale guvernelor pentru organizarea Europei postbelice. Nu mai pufin interesante sunt planul de uniune vamala a Europei Occidentale gandit de Paul Van Zeeland . Olanda. com itetul de coordonare cehopolonez. Luxembourg). . declarafia prevedea ji angajamentul mi^carilor de rezistenfa de a considera problemele lor nationale. Nu trebuie uitata aici m ijcarea de rezistenfa germ ana. au im piedicat co n cretizarea in ifiativ elo r am intite. ca aspecte ale problemei europene 51 hotararea de a infiinta un biroupermanentinsarcinat cu coordonarea eforturilor lor pentru eliberarea si organizarea Uniunii Federale a popoarelor europene.S.

ifi europene bazata pe o unitate economica. Londra ji I ' l t l IH. Aici a lifii propus un proiect de federate a Europei Occidentale. tin H' ii cl la 10 decembrie 1944 (Moscova). iar un an mai tarziu inn un interviu acordat revistei americane Fortune el anunta planul sau 11 ii ii (lonalist de mai tarziu: crearea unei administratii supranational (o mini Hate europeana) a Ruhr-ului bazata pe pnncipiul transferului de •m u .intr-oadresa .nutate §i pe crearea unei piefe comune.S. propunea la 5 august 1943 constituirea unei federafii sau a unei ■ niit.R.i $i Benelux. ii mult succes. • ii i n toate declarative lui de Gaulle in favoarea unei unitap europene (AIp-i 18 martie 1944). care sa gestioneze ofelul. o uniune vamala ce presupunea o politica economica comuna. Jean Monnet. Astfel. I M i m I ii regionale europene carora guvernele trebuiau sa le cedeze din iliilmtele lor suverane ji autoritate politica. (formata din 11 in). momenl(unde)acesta va vorbiy ili 11 mutate europeana constituita in jurul a trei poli: Moscova. mai ales ca in opiniai liili mini Irancez Uniunea Sovietica putea ajuta Franta in a contrabalansa p i i nl .S. Nici propunerea lui Churchill de a crea un Consiliu europeanin cadrul Inn 11 uganizapi regionale care sa cuprinda America. Partizan al consolidarii Commonwealth-ului ji »n un i in legaturilor dintre Marea Britanie ji Statele Unite ale Americii.inglo-saxon. Asia §i Europa n-a * m i i i i i . Tot acum.I I deea E u r o p e a n ! 41 i .milor§iavansulsovieticilorin EuropaVestica. Ca urmare. Planul sau a fost discutat in fwilnil Comitetului de Eliberare Nationald al generalului de Gaulle.nr in 5 septembrie 1944 au decis sa formeze o uniune vamala §i >< nnu mica. p li i nl rnglez era constient de vidul politic ce se putea crea prin retragerea H I" in . exemplu urm at apoi in constructia europeana. generalul de Gaulle va semna cu U. la care puteau fi asociate grupul industrial renanoW' illalian $i Marea Britanie) a carei construcpe pornea de la un nucleu K mu unic. generalul nu dorea sa trezeasca suspiciunile |t" Htu ilor fafa de crearea unui bloc occidental. devenit comisar al aprovizionarii ji in i umentului in Comitetul de Eliberare N ationals al generalului de 11 mile.

-ului in Europa.R. el propunea un „Constl'iu al Europei”. Prejedintele american era. .S.UA. se va opune unui organism european in afara celor trei Mari Puteri. cat mai ales a U. dupa ce a cucerit zone intinse din Europa de Est. in ciuda promovarii unei organizatii mondiale. IVAN catre Congresul Mi§carii Paneuropene (1943). care sperau in dezvoltarea influentei lor intr~un organism regional european. un organism dotat cu un Tribunal suprem avand rolul de a tranja diferendele intre state si cu forje armate menite a impiedica agresiunea ?i a asigura execufia deciziilor. Si Stalin.S. Adrian L. Agreata de sovietici. Din acest moment asistam la diviziunea Europei din punct de vedere ideologic §i politic.42 Vasile I r ESE. propunerea lui Winston Churchill a fost respinsa de Roosevelt care se temea atat de izolarea S. adeptul echilibrului dintre cei Mari. $i cresterea preponderentei Marii Britanii.

Partea a Il-a DE LA PROIECTE LA REALITATE i N UNITATEA EUROPEANA .

In aceste condifii. este dat de aceasta partajare politico-ideologica a spapului ce separa Vestul de Estul european. astfel ca intalnirea americanilor §i sovieticilor pe Elba implinejte „p ro fetile” lui Alexis de Toqucvillc si a altor ganditori care au sesizat inca din secolul trecut rolul pe care America $i Rusia il vor juca in secolul nostru. . credem noi. sfar^itul §i inceputul istoriei europene. sfarsitul pentru ca Europa secatuita $i distrusa de razboi pierde definitiv intaietatea in relatiile interna^ionale. Momentul redeschiderii chestiunii europene era favorizat ?i de reculul naponalismului ce marcase politica statelor-natiune din a doua jumatate a secolului al X lX-lea pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Avansul pe care ideea unitatii europene il inregistreaza imediat dupa 1945 se datoreaza pe de o parte pierderii de catre Europa a rolului de economie univers. iar pe de alta parte pericolului pe care il reprezinta comunismul din interior ji exterior (Uniunea Sovietica). opiniile publice ji mai ales elitele vest-europene sunt chemate la o m editate profunda in ceea ce prive?te construirea unei unitap a statelor st popoarelor din Europa Occidental!. Inceputul istoriei europene. Reprezentan^ii statelor nationale gandeau mai pu^in in termenii diferenfelor $i mai mult in logica apropierii §i cooperarii. asemanator diviziunii Imperiului roman in secolul al IV-lea. sau a mai bine spus „a noii istorii europene”.1949) Al doilea razboi mondial marcheaza. inceputul cooperarii europene (1945 .Capitolul 1 COOPERARE EUROPEANA 1. iar marile puteri ale continentului au pierdut locul avut inainte in sistemul international.

de discursul lui Stalin din 9 februarie 19 (6 care anunta revenirea politicii sovietice la tezele cominterniste. Ca urmare. cu importante consecin^e sociale ce favorizau avansul comunismului. Marea Britanie fiind exclusa.l. in lucrarile jurnali?tilor. astfel ca in rptcmbrie 1946 la Universitatea din Zurich. a§a cum afirmam anterior revine in i l<xbaterile de idei. si Europa in special traversau o 1 r a t profunda din punct de vedere economic. oamenilor Ih ilitici si de cultura. dc anuntarea planului Marshall in 5 innir 1947 ji de crearea Cominformului careactie la acestain septembrie r>47.II. propunea recrearea familiei europene $i o construc^e regional! ilrnumita „Statele Unite ale Europei”. avand doar rolul de na§ impreun! t n Statele Unite. apoi Mi§carea socialista pentru ''i.i evoluat catre integrare pe fondul tensiunilor intre Est ji Vest de la inccputul razboiului rece. In primul rand trebuia facut fafa pericolului In ilyevic care separase continentul In doua parti. Acest discurs este considerat de foarte multi istoriei si jurnalijti i i Imid punctul de plecare al mi§c!rii europene de dupa al doilea r!zboi nmiidial. lumea in general. Strangerea legaturilor dintre tarile Europei Occidentale a fost o u msecinta a ideii de protectie gi de rezisten^a faja de pericolul sovietic. in decembrie 1946 la Paris se na§tea Uniunea <uropeana a federaligtilor (UEF). Aceste tensiuni au fost punctate de discursul Kli (Churchill de la Fulton din 5 martie 1946 care exprima foarte limpede ' parafia creata de “cortina de fier”. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 45 Pe de alta parte. \ >est nou climat a stimulat §i promovat ideea europeana.itele Unite ale Europei’ Uniunea parlamentara europeana (a . leader-ul i nj'lcz avand in vedere o uniune a statelor europene in jurul Fran^ei §i 1Irnnaniei. dupa ce mentiona pericolele care ameninj:au I uropa. Winston Churchill pronun^a ■ lebrul sau discurs in care. de . Ideea unita^ii europene. Triumful acesteia in s! era conditionat de surmontarea unor obstacole importante.irangea in mare parte la frontierele Europei Occidentale.n Irina Truman din martie 1947. Aceasta constructie regional! se u . Ideea unit!|ii europene . economi^tilor.

care va juca un rol important in convocarea congresului de la Haga ( 7 . . Adrian L. din domeniul economic. etc. Foarte multe din aceste p erso n ality constientizau pierderea initiativei si rolul major al Europei in sistemul re ta ilo r in tern atio n al. In anul urmator. Cele doua conceptii se vor regasi atat separate cat $i impreuna in constructia europeana. insistand asupra transferului de suveranitate de la statele nafionale catre o autoritate decizionala superioara. Constituirea Consiliului Europei este expresia interguvernalismului in timp ce comunitafile europene confin atat elemente de supranafionalitate cat §i principii care intaresc rolul statelor na|ionale in luarea deciziilor. iar de cealalta parte.1 0 mai 1948). pe de 0 parte. Constructia europeana va trebui sa faca faja unei probleme delicate legata de concilierea intre suveranitatile nationale 51 principii' integrarii supranafionale. [VAN contelui Richard Coudenhove-Kalergi). La Haga se va decide crearea Consiliului Europei. partizani convinji ai federalismului ca solutie a eliminarii disputelor dintre statele nationale si totodata adversari redutabili ai statului-natiune centralizat structurat dupa principii herderiene. De aici rezulta cele doua concepjii opuse cau au stat la baza proiectelor de unitate europeana: 1 . sunt cei care erau preocupati de a mentine si respecta su v eran itatea statelo r §1 care propuneau o cooperare interguvernamentala in cadrul unor institutii permanente fara ca acestea sa aiba putere de decizie. 2. sunt cei care susfin 0 Europa federala §i supranationala. politice. invocand ca argument de refacere a prestigiului acesteia constructia unei federa^ii europene independente. juridic. care sa joace un rol de echilibru intre cele doua superputeri: Statele Unite §i Uniunea Sovietica.46 Vasile I ESE. punandu-se bazele unui Comitet international de coordonare a Migcarilorpentru unitatea europeana. m europene fac primul pas catre organizare. Toate aceste organizajii grupeaza p e rso n ality cultural^.

inspirat! fund de telegrama cea lung! a lu ^George Kennan (trimisa de la Moscova in Irbruarie 1946) §i anun|at! public prin discursul pre?edintelui Truman (in 12 martie 1947). marcate in primul rand de cautarea modaiitatilor de control a i nergiei atomice. care pretinde schimbarea statutului stramtorilor ■ a reclamand teritornle turce din Anatolia (Kars $i Ardahan cedate de mivietici lui Kemal Atatiirc dupa primul razboi mondial). D f. tensiuni. Turcia. supuse la presiuni puternice din partea Uniunii Sovietice. U niunea E uropei O ccidentale §i Consiliul Europei) Cum afirm am intr-una din paginile acestei lucrari. principiile mterguvernamentalismului ji supranationalismului. iar pe de alta parte au fost rodul conjuncturii Internationale. Acesta cerea Congresului sa voteze credite pentru a acorda un ajutor economic $i financiar Greciei. Fulton). La acestea se adauga rivalitatile din diferite zone ca: I ran. S’o p e ra re a in te rg u v e rn a m e n ta la n a§terea p rim e lo r o rg a n iz a tii e u ro p en e (O rg a n iz a tia E urop ean a p e n tru Cooperare E conom ica. Grecia. Aceasta realitate este stru ctural pe de o parte de doctrina de containment (de „indiguire”). devin o realitate geopolitica. Imediat dupa terminarea razboiului au inceput fricpunile intre I'ojtii aliaji. Bomba atom ic! utilizat! in doua randuri contra Japoniei modifica raportul de forte intre cei Mari. na§terea organizafiilor europene a avut la baza pe de o parte.acordul in randul Organizatiei N atiunilor Unite. etc. Pe de alta parte . discursurile belicoase ale lui Stalin (9 februarie 1946) V i Winston Churchill (5 martie. incepand dm 1947.L a P r o k e c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 47 I mt. Iricfiuni au concurat la construirea celor doua blocuri care. in Consiliul de Securitate. Toate aceste nvalitati. $i Turciei.//. a raporturilor care s-au stabilit intre Est §i Vest la cativa ani dupa terminarea conflictului mondial. determinand neincrederea t Iniunii Sovietice ?i intarirea efortului acesteia de a-?i consolida glacisul in Europa C entral! $i de Est. Se cunosc apoi tensiunile legate de de/. prada unui razboi civil mire comuni^ti ?i regali^ti.

A d rian L. Birou de Informare (septernbrie 1947)] fmalizeaz! ruptura intre fojtn aliap. Portugalia. Belgia. /’Organisation europeene de cooperation economique) (16 aprilie 1948). castiga din ce in ce mai mult interesul mediilor politice americane. accentuand si mai mult dezacordurile intre puterile occidentale si sovietice. La aceasta se adauga eforturile diplomapei occidentale de a acorda un statut comun teritoriilor ocupate in Germania. Regatul . Danemarca. readucand in d iscu p e sp ap u l de civ iliz ap e ale E uropei lui Carol cel Mare. Pe fondul acestor schimbari in raporturile fostilor parteneri din cadrul Coalipei Napunilor Unite. IVAN aparipa Cominformului [partidelc comuniste orgamzandu-se i. I-uxembourg. R e c o n s tru c t Europei se face paralel cu demararea procesului de construc|ie european!. Islanda. T!rile de Jos. Paris). Hot!rarea europenilor de a crea o astfel de organ izape a rezultat in urma „conferinfei de cooperare economic! european!” (12 iulie 1947. Necesitatea unui organism colectiv european care sa analizeze oferta am erican! si necesitaple Europei Vestice va duce la fondarea primei organizatii europene bazata pe cooperare intre statele nationale componente: Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica (The Committee o f European Economic Co-operation. Irlanda. Paradoxal. Europa Occidental! u n it! si aliat! Statelor Unite ap!rea acum ca o contra pondere la o E urop! Oriental! aflat! sub tutel! sovietic!. aceast! diviziune politico-ideologic! a continentului coincide cu progresul ideii unei Europe Occidentale unite. Fran [a. ideea crearii unei organizatii regionale europene refuzata de adm inistrate Roosevelt.48 Vasile IESE. Grecia. Italia. ceea ce va duce mai tarziu la crearea a doua state germane: Republica Federal! Germania ji Republica Democrat! Germania. unde s-a f!cut un bilan£ al nevoilor economice a f!rilor Europei Occidentale $i s-a decis elaborarea unui program de reco n stru c tC o n v e n t privind cooperarea econom ic! europeana a fost sem nat! de 16 piri'(Austria. Norvegia.

II. Aceasta ini^iativa american! concretizat! la nivel european printr-o 1irganizatie regional! interguvernamentala nu ar fi fost posibila fara mhimbarea de atitudine a adm inistrate! ji congresului american dupa moartea prejedintelui Roosevelt. R eco n stru ct si integrarea <u rmaniei in sistemul occidental va fi o constant! a Washingtonului inc! inainte de demararea construcjiei europene propriu-zise. Semnatarii porneau de la constatarea fireasca ca economiile europene sunt interdependente ji ca bunastarea uneia depinde de a celorlalte. securitatea $i integrarea Germaniei in sistemul occidental. Americanii doreau sa evite repetarea rrorilor din anii ’20 51 drept urmare au facut tot posibilul sa impiedice o Inigmentare a economiilor europene. A laturi de O rganizatia E uropeana p en tru Cooperare I'conomica.uropa. Ca urmare.inuTican!ins!rcinat! s ! coordoneze ji s ! administreze ajutorul american in F. prin legatun de interes comun Iicntru a putea face f a p r e s iu n ilo r sovietice. a fost creat! in 1949 Adm inistratia de Cooperare /\ onomica (Economic Cooperation Administration . i$i propuneau sa contribuie prin institujii la cooperarea economica. caracterizat! de 0 mai mare specializare ji de incurajarea economiilor de scara. Astfel in 1948 Statele Unite suspneau integrarea economic! a I uropei Occidentale ca mijloc de a in t!ri soliditatea.ECA). documentul facea referire „la vointa generoas! a poporului am erican” §i hotara instituirea unei nrpam^atii europene de cooperare economicd. straduindu-se sa puna pe picioare II /na(d unificatd as'emanatoare Statelor Unite. Franca. Totodata.icandu-se astfel primul pas spre integrarea europeana a viitoarei Republici Federale Germania.1 posibilitafilor lor particulare”. Turcia) 51 de comandanfii §efi ai zonelor de ocupape din Germania. Regatului Unit §i Statelor Unite ale Americii. agenpe . Suedia. I. A c east! agen|ie va in sista ca top m em brii OECE ( ( )rganizatia liu ro p e an ! de Cooperare Econom ic!) s ! m ultiplice . D e I a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 49 1'nit. Five pa. la 0 sintetizare cat mai com plet! „a capacitafilor .

dar mai ales fa£a de pericolul sovietic. pavand astfel drumul catre constructia europeana. facilitandu-le acestora posibilitatea unor negocieri colegiale. inva^andu-i ca destinele lor erau legate. Pe de alta parte. Uniunea Europei O ccidentale Cooperarea interguvernamentala europeana incurajata de Statele Unite nu s-a marginit nurnai la p'rograme economice §i la organizatii de acela^i caracter. social!. punand \in funcpune un sistem multilateral deplata. Anglia 51 Franca (5 martie 1947) incearca sa largeasca sfera cooperarii militare invitand cele trei piri din Benelux (Belgia. Cooperarea monetara si financiara europeana va incarna mai tarziu Uniunea Europeana de Plap instaurata in 1950. interzicand restricfiile cantitative. Cele doua state semnatare ale Tratatului de la Dunkerque.SE. atat fa£a de o posibila rena§tere a puteni Germaniei (vezi tratatul anglo-francez de la Dunkerque din 1947). Pe fondul tensiunilor internationale crescande. diplomatule vest-europene constientizeaza ca inamicul numarul unu este. Uniunea Sovietica. IVAN sctumbxirile intre ei. menpnuta pana la restabilirea liberei convertibility / monedelor in 1958. e$ecul Conferinfei celor patru Mari (Londra noiembriedecembrie 1947). In alta orelink de idei. Un nou tratat era semnat la Bruxelles (17 martie 1948) intitulat sugestiv .50 ' Vasile IY. A ceasta o rgan izap e a co n stitu it de asem enea o ?coala pentru reprezentanpi statelor nationale. crearea Cominformului in septembrie 1947. Acesta a inlocuit intr-un mod fericit lipsa unei convertibility a monedelor. incluzand cum era §i firesc dimensiunea asigurarii securitatii statelor europene. Adrian L. printre care: refiizul sovietic de a participa la Planul Marshall. 3. fara indoiala. cultural! si de aparare colectiva. Olanda 51 Luxembourg) de a adera la un tratat de colaborare in materie economica. liberalizarea schimburilor a fost un atu important pentru viitorul demers supranational. pe de o parte. OECE va con'tribui din plin. la solidaritatea statelor europene (unite in efortul reconstructiei).

cand diploma|iile vest-europene imaginau o politica externa si de aparare comuna. Consiliul Europei Daca OECE era rezultatul unei voin|e de cooperare economica europeana stim ulata de ajutorul am erican. rolul Uniunii Europei Occidentale a fost foarte jters revenindu-se asupra sa o data cu caderea “Cortinei de Fier”. e§uand pentru foarte multi ani ideea unei armate europene integrate. Regatul Unit refuzand sa participe la o organizatie care ar fi transpus in plan militar principiul supranajionalitapi Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Singurul castig in planul integrarii vest-europene 1-a constituit Protocolul din 23 octombne 1954 conform caruia Republica Federal! Germania devenea membra a Uniunii Europei Occidentale. Crearea NATO prin semnarea Tratatului Atlanticului de Nord in 4 aprilie 1949 si de catre cele cinci state ale Tratatului de la Bruxelles va goli de substanfa Uniunea Europei Occidentale. culturale. ramasa insa in sfera interguvernamentalismului. 800 de personalitap din 19 fari europene printre care 16 xc ti va reprezentanti in exil ai Europei de E s t^ q ? s tg ing|-^^^^pat^evK inston Churchill. “Comitetul de Coordonare" a miscanlor pentru unitatea Europei va convoca la Haga (7-10 mai 1948) un Congres al Europei care reunea o mare parte a mijcarilor proeuropene. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 51 al Uniunii Occidentale. . El comporta un angajament de asistenfa automata contra oricarei agresiuni. 4. instituponalizand totodata cooperarea militara a membrilor sai. politice. o rejea de relatii militare. unde UEO ar juca rolul bratului inarmat al NATO in Europa. iar Uniunea Europei Occidentale marea primele demersuri de cooperare militara.II. economice. iar un an mai tarziu (5 mai 1955) parte cu drepturi depline a NATO. Consiliul Europei facea primul pas spre constituirea unei Europe politice. E§ecul Comunitatii Europene de Aparare (CEA) in 1954 va deschide noi sanse de afirmare pentru UEO (Uniunea Europei Occidentale). In anii care au urmat.

§i unui din autorii lucrarii de fata. Analiza acestuia scoate in evident! dimensiunea sa interguvernam ental!. fie prin uzurparea unui partid din interior. remarca interdep en den t economiilor vest-europene. o Curte de Ju stitie care sa aplice sancpunile necesare pentru nerespectarea drepturilor omului $i constituirea unei Adunari europene formata din “toate for|ele vii ale tuturor natiunilor”. Celebrul om de cultura. prezidat! de acela^i Pierre Ramadier. economic! 51 politic!. libertatea de gandire. a ideilor $i a bunurilor. Dincolo de acest mesaj care contine in economia sa principiile constructiei europene. consacrate printr-o Carta a drepturilor omului. fondator al Institutului de Studii Europene. fie prin interventia unui imperiu din afara. Adrian L. amintind in c ! de la inceput europenilor ca amenin|area vine din diviziunea continentului. un intelectual de mare prestigiu. perm itea m i$c!rilor proeuropene de a alerta opiniile publice ji de a pune dinaintea lor problema europeana in toata complexitatea sa. figura remarcabila a Uniunii Federalijtilor Europeni. anarhia care domnea in Europa o va expune pe aceasta unei unificari fortate. Denis de Rougemont. Congresul de la Haga s-a straduit a defini modalita{ile practice de unificare grad e a trei comisii: cultural!. Comitetul international de coordonare a Mijcarilor europene va ins!rcina o comisie institutional!. liberul exercipu al opozipei politice. profesor la Universitatea din Geneva. putand face doar recomand!n guvernelor statelor membre ji . refuzul accept!rii oric!rui transfer de suveranitate. ’Iextul acestui proiect va fi trimis guvernelor celor 16 |!ri membre ale OECE. imposibilitatea statelor de a rezolva singure problemele cu care se confruntau ji pericolul ca in afara unei “uniuni liber-consimtite”. a carui diplomat este. de reuniune $i a expresiei. va rosti “Mesajul catre europeni”. IVAN figura cea mai prestigio as! in acel mom ent. astfel c ! Adunarea va fi un organism consultativ. de a elabora un proiect al Adun!rii europene. Mesajul sau anunfa principiile care trebuiau sa stea la baza Europei Unite: libera circulate a oamenilor.52 Vasile VESE.

social. Consiliul Europei era format din cele 10 state semnatare care S£ .l. statul sau fara respectiva devenea membra cu drepturi depline din momentul depunerii unui instrument dr adeziune la Secretariat^ general. Italia. 5 Irancezi.i examineze toate masurile practice pentru asigurarea integrarii politice si economice a Europei. In ciuda faptului ca-§i propunea ii uniune mai stransa a membrilor sai. 2 luxembourghezi) a ajuns la un compromis. Norvegia. Pornind de la principiile Cartei Natiunilor Unite referitoare 1.1 prezervarea societatn umane §i consolidarea pacii. Suedia. Olanda. In cele din urma. statutul se pronunta pentru o uniune mai stransa intre parile europene. Ace§tia au-cate un vot ji pot delega un supleant . prin intermediul Comitetului de minijtri. Se instituia $i calitatea de membri asocial. cultural. economic. Cei zece semnatari puteau invita. Fran|a. Regatul Unit) la 5 mai 1949. Danemarca. ?i alte state care trebuiau sa se conformeze dispozipilor articolului V Odata acceptate conditiile cerute.mgajau sa recunoasca principiul p re e m in e n t dreptului §i principiul drepturilor omului ji a libertatilor fundamentale (art. stiintific. juridic ji administrativ.II. 3 belgieni. hotarand crearea unui Consiliu al Europei ?i a unei Adunari iC onsultative Europene. un Comitet de mini^tri format din ministrn de externe ai statelor cu drepniri depline. Consiliul Europei nu avea nici o competenta in domeniile militar (art. Cele doua organisme vor forma osatura statutului Consiliului Europei semnat de 10 state (Belgia. Sistem ul in stitu tio n a l al C o n siliu lu i E uropei este rodul o impromisului franco-britanic $i cuprinde: a. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 53 s.d). statele semnatare ?i mai ales Marea Hritanie nefiind dispuse la un transfer de suveranitate intr-un sector atat de sensibil. pentru crearea unui <Consiliu al Europei cuprinzand un Com itet al R eprezentanfilor Guvernelor si o Adunare Consultative.3). 3 olandezi. Luxembourg.care puteau participa doar la Adunarea Consultative. Irlanda. Comitetul celor 18 desemnat (5 britanici.

Foarte multe din personalitafile Consiliului Europei vor contribui in mod decisiv la c o n s tru c t europeana (a se vedea Rene Pleven. Comitetul de minijtri i$i va asuma rolul de a interpreta textele neconsultand Adunarea in foarte multe chestiuni. avand rolul de a examina. de a apropia ' cele doua organisme au fost sortite e^ecului. precum $i revizuirea simplificata a statutului. in ciuda efortunlor Adunarii de a interpreta vointa politica a Europei §i de a o impune membrilor sai. Secretariatul Consiliului E uropei are m eritul de a pregati funcfionari credincio^i organizafiei. b. Adunarea Consultativa este compusa din reprezentantii fiecarui stat m em bru. IVAN in cazuri deosebite. la recomandarea Adunarii Consultative sau din proprie initiativa. conform unui regulament administrativ. masurile proprii care sa duca la indeplinirea scopului Consiliului Europei. Paul van Zeeland etc).54 Vasile PESE. . Tot acesteia ii incumba §i sarcina de a numi secretarul general si secretarul general adjunct. Toate eforturile diplomatului francez Jacques Camille Paris. secretar general adjunct §i personalul necesar. iar restul funcfionarilor de catre secretarul general. conform unei proceduri fixate de acestea. Adrian L. Fara a juca rolul viitoarelor institufii ale Comunitatilor europene. Cum era de a§teptat. PlusuPde democrafie in acest sistem institutional al Consiliului Europei 1 1 regasim in numarul reprezentanjilor desemnati de fiecare parlament national §i care era net in favoarea statelor mici. desem nafi dupa reform a din 1951 de catre parlamentele nationale. Ea dispune de o influenza politica mai directa §i poate juca faja de Comitetul de minijtri un rol de initiativa si de consultanta. Atribufiile Adunarii sunt consultative. primul secretar general al Consiliului Europei. Cei doi inalfi funcfionari sunt numi fi de catre Adunarea Consultativa la recomandarea Comitetului de m inijtri. Secretariatul este compus dintr-un secretar general.

In momentul actual el are menirea de a crea un cadru juridic european de p ro tectie a minoritatilor nationale. educatiei etc. culturii.//. patrimoniului. muncii. mediului^ drepturilor minoritatilor nafionale. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 55 Chiar daca nu a jucat un rol fundamental in integrarea 51 unificarea statelor europene. necesar statelor Europei Centrale ji de Est in demersul integrafionist al acestora. . comunicarii. Consiliul a jucat un rol fundamental pana in zilele noastre in armonizarea legisla|iilor europene in domeniile drepturilor < imului. justijiei.

Konrad Adenauer devenea cancelar (septembrie 1949). Acum se na?te ideea reinarmarii Germaniei ji integrarii acestui statin organiza^iile europene. . Ca reacfie la crearea unei Germanii Occidentale. La cateva zile dupa semnarea Tratatului Atlanticului de Nord. care consolida aceasta parte a continentului din punct de vedere economic ji social. Ele au reujit sa bareze expansiunea sovietica in Vestul Europei prin planul Marshall.Capitolul II EUROPA SUPRANATIONALA: c o m u n i t A t i l e EUROPENE 5 1. Com unitatea Europeana a Carbunelui §i O telului (CECO) Context international La sfarsitul anilor ’40 si inceputul anilor ’50. iar in urma alegerilor din august 1949. Statele Unite continuau politica lor de containment. Stalin care dorise o Germanie neutra care sa cada prada comunismului international. iar prin blocarea Berlinului (1948 . in Mediterana Orientala prin ajutorul acordat Greciei §i Turciei. Blocada Berlinului. va impulsiona crearea Republicii Democrate Germania (7 octombrie 1949). Cea mai delicata problema ramanea fara indoiala cea germana. ejecul reuniunii minijtrilor de externe a celor patru mari puteri tinuta la Paris (23 mai-20 iunie 1949) in ceea ce prive§te chestiunea germana facea din apararea Europei Occidentale problema cea mai presanta pentru americani. Asa se explica suspnerea de care s-au bucurat liderii germani care au purees la fondarea Republicii Federale.1949) se dovedea ca democratize nu ezitau sa intre in razboi pentru apararea valorilor lor. acordurile occidentale de la Wasington (8 apnlie 1949) aveau sa redea existenfa politica Germaniei de Vest.

care va impune supranational)tatea ca subiect de drept international. Chestiunea carbunelui 51 ofelului a 11mstituit 0 problema atat pentru Organizafia Europeana de Cooperare I conomica cat ?i pentru Consiliul Europei. UEO. adevaratul inspirator al proiectului. Robert Schuman (1886-1963). acest stat sprijinind mijcarile comuniste din zona. Oa urmare cajtiga teren ideea unei integrari funcfionale care sa porneasca de la scctoare cheie sensibile. care intaresc blocul estic. Sectorul siderurgic constituia in epoca principala ramura a economiilor europene §i de rezolvarea problemelor legate de producfia (ofel) ?i exploatarea materiilor prime (carbune) depindea intr-o mare masura stabilitatea europeana. care va da n as fere Comunitafii Europene a (Carbunelui ji Ofelului poarta numele ministrului de externe al Franfei dtn acea perioada. In acel moment toate organizatnle europene create (OECE. Politica “pajilor m arunfi” a gasit o prima materializare in planul Schuman de realizare a Com unitafii I'. ( Consiliul Europei) n-au reu§it o integrare supranafionala (dorita mai ales in mediile de afaceri europene) care sa anuleze cauzele unor conflicte mai vechi vizand controlul producfiei $i al materiilor prime. Ideea a fost preluata §1 discutata in Consiliul Europei 51 ca urmare. ji “democrafiile populare”. La toate acestea se adauga acordurile bilaterale intre U.S. Planul Schuman. exemplul cel mai evident fiind razboiul din Coreea. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 57 In aceea^i perioada.R. Oriental Indepartat cuno^tea najterea Republicii Populare Chineze (1 octombrie 1949) care_va complica raportnrile dintre cei doi man. cand voluntarii chinezi se vor alatura Coreei de Nord. cum ar fi carbunele ji ofelul $i care sa creeze pe zone restranse o solidaritate de fapt.S.uropene a Carbunelui ji Ofelului. ( Comisia economica a Adunarii Consultative adoptala 19 decembrie 1949 . care crescut la granitele franco-germane (Lorena) este cucerit de ideea unei reconcilieri a celor doua popoare §i de ideile functionaliste ale lui Jean Monnet. explozia primei bombe atomice sovietice ?i reluarea cursei tnarmarilor.II.

dar englezii erau foarte reticenfi fafa de o organizafie supranafionala. Problema odata pusa. care era §i cea mai susfinuta. pentru a crea o piafa a Europei Occidentale guvernata de principiile liberalismului economic (de?i planificarea producfiei ji controlul acesteia nu corespundeau acestor obiective. Cu toate acestea. IVAN o motiune In care se cerea crearea de „companii europene”. Dean Acheson. fiecare stat european dezvolt'kid la maxim producfia sa intr-o forma autarhica §i cu vointa de a crea o puternica industrie de baza. secretar de stat al prejedintelui Truman s-a pronun fat in favoarea unui leadership francez care sa includa §i Germania Federala. Adrian L. mai ales ca acest fapt ar fi starnit suspiciunea Franfei. acesta ar fi putut lua mifiativa. ei nu puteau propune un plan european care sa includa Germania Federala. pentru a putea face fafa pericolului comunist. Riscurile unei crize de supraproducfie au fost sesizate si de catre Comisia econom ica a Nafiunilor Unite. La inceputul anilor ’50 erau tot mai multe voci europene care cereau internafionalizarea industriilor carbunelui.58 Vasile VESE. in ceea ce privejte integrarea europeana. cele doua organisme n-au reujit sa coordoneze planurile de crejtere economica. trebuia sa se caute solutiile aplicarii acesteia 51 guvernul care sa-ji asume initiativa. ofelului 51 fierului prin punerea acestora sub autoritate comuna. exceptate de drepturile de vama sau alte impozite multiple $i puse sub autoritatea unui Oficiu al Companiilor europene. Cu toata voinfa lor. chiar daca au existat voci (Harold Macmillan) care s-au pronun fat in . In decembrie 1949 aceasta publica un document in care semnala pericolul supraproducfiei de ofel in lipsa unor programe de coordonare europeana §i sugera armonizarea planurilor de investifii. asumandu-§i riscul unui concurent economic serios). Americanii au incurajat integrarea industriilor europene din doua rafiuni: prima. In ceea ce privejte guvernul britanic. iar a doua.

a lui Robert Schuman §i Georges Bidault. nici printr-o construcfie de ansamblu. Acest lucru explica interesul diplomafiei franceze. prim-ministru al Franfei. Elemental de noutate consta in punerea comunitafii sub conducerea unui organism supranafional. Anunful . Celelalte state europene ( rau prea slabe pentru a-ji asuma o astfel de initiativa: Italia nu avea o pozifie internafionala foarte buna ji industria sa grea era prea restransa. ca punct de plecare a unei cooperari mai largi. M eritul elaborarii proiectului constituirii CECO a revenit II ancezilor Jean Monnet 51 Robert Schuman. diferea fundamental de ( elelalte inifiative europene. Inifiativa 1 fost facuta publica la 9 mai 1950. Pe de o parte. ea se va face prin realizari concrete creand mai intai 0 solidaritate de fapt”.1 controla reparti fia producfiei intre piafa interna §i exporturi) ji la alte regiuni. ininufios pregatita de Jean Monnet (9 versiuni). Konrad Adenauer. de a susfine un plan concret care sa satisfaca toate aceste probleme. Propunerea din 9 mai 1950 prezentata presei de Robert Schuman. data ce va fi celebrata ca „Ziua Europei”. cancelarul german din acea perioada a infeles necesitatea europenizarii carbunelui si ofelului. Germania Federala era inca sub semnul infrangerii in cel de al doilea razboi mondial §i liderii sai se straduiau sa anuleze efectele acestaia 51 sa apere interesele germane. care viza o comunitate economica generala §i in final o Federafie europeana enunfand viziunea funcfionalista a lui Jean Monnet. „Europa nu se va lace dintr-o data. Germanii au acceptat sa sprijine ideea integrarii industriilor de baza ca un mijloc pentru a bloca demontarea uzinelor lor $i ca urmare au propus extinderea Agentiei Internationale a Ruhr-ului (creata de aliati pentru . ea prezinta polul carbunelui 1 ofelului ca prima etapa a unei construcfii europene mai largi. Benelux-ul de$i va juca un rol important in construcfia europeana nu constituia un pol de putere insemnat care sa convinga celelalte state ale continentulm. " Inalta Autoritate”.II D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 59 Iavoarea integrarii sectoarelor industnale de baza.

Adrian L. mai ales a secretarului de stat Dean Acheson care se gasea la Paris in 8 mai 1950 si a fost adus la cunoftinfa lui Konrad Adenauer Inainte de a fi rostita declarafia din salonul Orologiului.60 Vasile VESE. Negocierile care au urmat au reunit nu numai pe francezi fi germani ci 51 pe italieni fi reprezentanp ai Benelux-ului. ceea ce corespunde revendicarii diplomafiei germane. Pe de alta parte. dar independente de imixtiunea guvernelor nationale. Aceasta in stitu te avea competence limitate in ceea ce privejte producfia de carbune ji otel. Tratatul CECO semnat la 18 aprilie 1951 intra in vigoare la 25 iulie 1952. care sa stabileasca implicatiile tehnice ale planului. El . de intelegere a situafiei vecinului. Pentru reufita acestei comisii. creaza premisele unei recunoajteri a Republicii Federale Germania ca partener egal. Henri Bugmans marturisea ca discufiile s-au purtat Intr-o atmosfera de colegialitate. reufindu-se ca dupa nici un an sa fie semnat Tratatul care a instituit Comunitatea Carbunelui fi a Ofelului (18 aprilie 1951). care trebuia sa poarte negocieri cu guvernele pentru a obfine cesiuni de competenfa din partea acestora in matene de carbune fi otel. O confennfa internafionala a celor fase a avut loc la Paris pe 20 iunie 1950 fi dupa zece luni de lucru s-a parafat un proiect de conventie (19 martie 1951). Documentul redactatin aprilie 1950 nu este dat imediat publicitafii pentru ca Jean Monnet dorea crearea unui „joc psihologic” pentru a putea convinge fi evita opunerea din partea grupurilor de presiune interguvernamentale. prevazandu-se o durata de 50 de ani pentru valabilitatea sa. revolutioneaza realmente dreptul international. sublinierea faptului ca Inalta Autoritate va lega Fran ta 51 Germania fi alte fari care vor adera. IVAN crearii unei Inalte Autoritati Supranationale compusa din personalitafi independente. Proiectul s-a bucurat de susfinerea americanilor. pref edinte a fost numit Jean Monnet. Surpriza fi reufita discursului lui Robert Schuman dm 9 mai 1950 a fost urmata de crearea unei Comisii spectale.

in ciuda unei industrii siderurgice modeste fi a opozifiei uangi comuniste accepta negocierile coordonate de Monnet ca fiind un prim pas de reintegrare politica in randul E. viitor prefedinte al Comisiei Europene fi partizan al economiei sociale de piafa. Liberalii se temeau de un dirijism exagerat ile tehnocrati fi Inalta Autoritate. in ' mda rezervelor unor industriafi fi a sindicatelor. mai ales de posibilitatea accesului pe piefe mult mai largi.t determinat anumite rezerve fafa de standardele unei concurenfe pe . Italia. liderul democrat creftinilor n. Exploatarile de carbune ilm Belgia sunt caracterizate de conditii mai dificile de exploatare.pe Walter I lallstein. . foarte lune organizate.in existat insa fi medii franceze favorabile planului. De aceeafi parere au fost Camerele de comerf fi Confederafia generala a agriculturii. In cazul Italiei o nitluenfa aparte a avut-o Alcide di Gasperi. ca partener de dialog un universitar .ilieni. cu acordul cancelarului Konrad Adenauer. Cu toate acestea. In Franta opinia publica a fost in j’cneral favorabila. Socialism se temeau de un cartel. ceea 11' . mai ales utilizatorii fi transformatorii de otel (Societatea Nafionala a Cailor Ferate Franceze ■ a Regia Renault) care sustineau ca se vor aproviziona mai ufor fi mai ic ttin fi la prefuri mai competitive. de la sectoare cheie in care statele puteau fi mai ufor convinse sa transfere suveranitatea. Sindicatele aveau in vedere rolul lor fi riscurile unui fomaj sporit in ronditiile rafionalizarii producfiei. Propunerea ministrului Schuman a fost bine primita in cercurile ilcinocrat-creftine unde Jean Monnet a ales. Reacfiile la planul Schuman au fost diferite. care se temeau de concurenta germana.uropei. LuxemboSfeii-gul. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 61 uvea ca scop pregatirea unei Comunitafi politice pornind de la o comunitate economica realizata functional. Cele mai retinute au fost mediile siderurgiste.II. in funcfie de tendintele politice fi sindicale. unde industria siderurgica furnizeaza 90% din rxporturile |arii a fost imediat sedus de posibilitafile oferite de planul Schuman.

compusa din noua person-alitafi independente (8 numiti de guverne. avand una din cele mai mari industrii siderurgice. adopta decizii fi face recomandari aplicabile dupa publicarea lor. infelegandu-se ca pe teritoriul Comunitafii. cei noua trebuie sa exercite functia lor independent. va respinge Planul Schuman. Adrian L. Cu toate acestea. CECO are in c o m p o n e n t patru institutii: Inalta Autoritate. In ceea ce p rivefte sistem ul in stitu tio n a l. fapt pentru care isi rezerva dreptul de a parasi organizafia daca aceasta ar fi mult orientata in aceasta direcfie. 2 pentru Franta fi Germania fi unui cooptat de cei opt). Din nefericire. IVAN o piata comuna. din cifra de afaceri a intreprinderilor din sectorul carbunelui fi ofelului. Olanda nu are fi nu avea o industrie siderurgica apreciabila 51 era nefavorabila unei supranationalitati exagerate. putand preleva un impozit de 1%. C om petence CECO nu se restrang numai la obiectul tratatului (carbune fi otel) ci fi la subiecfii sai. maximum. Ea se bucura de autonomie financiara. prin Tratatul de la Paris. ceea'ce-i permite sa intervina cu mijloace solide in viata economica fi sociala. Intreprinderile pot crea intre ele asociatii care nu trebuie sa aduca atingere regimului concurenfei protejat de articolele 65 fi 6 6 . guvernul sau. exista o categorie de subiecti particulari cea a „intrepnnderilor” (art. la un regim juridic special putand avea obligatii fi cateodata prerogative speciale”. Tara care ar fi putut impulsiona constructia europeana. numai in interesul general al Com unitati.Inalta Autoritate. In afara statelor membre.62 Vasile VESE. poate emite avize (neobligatorii). guvernul belgian opteaza pentru rezolvarea problemelor sale in cadrul unei organizafii europene. 80) definite ca exercitand o activitate de productie fi distrib ute. Inalta Autoritate trebuia sa vegheze . Numip pe fase ani. era Marea Britanie. dominat de logica cooperarii interguvernamentale ?i reticent fafa de supranafionalitate. „anumite persoane sunt supuse. cu sediul la Luxembourg. dar care vor aparea ca veritabile auxiliare ale organelor CECO pe langa care puteau avea un rol de consultare sau informare.

1 membrilor Inaltei Autoritafi (care este un organ colegial). Italia. I pentru Luxembourg. Pentru a se asigura armonia intre guvernele nafionale §i Inalta \utoritate. . Garantarea aplicarii tratatului in interiorul statelor semnatare i-au dcterminat pe cei jase sa instituie o (Q irte de J u stith .om unanu avea atribufii bugetare fi legislative. sa incurajeze schimburile intra-europene prin suprimarea taxelor vamale.II. desemnafi de Parlamentele Xafionale. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 63 Li aprovizionarea pietei comune.. de c o n tin g e n t. sa nu se gaseasca impreuna in minoritate. sa defmeasca obiectivele generale. ilcatuita din 78 de membri. fie cu majoritate cu condifia ca cei doi mari producatori de carbune fi ofel . de cohcurenfa. mai degraba decat cel al Afacerilor Externe) care ncbuia sa-ji dea avizul conform pentru Inalta Autoritate. finanfelor. avand o structura mai favorabila micilor •tate decat cea a Adunarii Consultative a Consiliului Europei. sistemul institutional al CECO cuprindea un Consiliu special tic ministn alcatuit dintr-un ministru al fiecarui stat (ministrul economiei. 10 pentru Belgia si Olanda. Pentru controlul politic a] Inaltei Autoritafi. trebuia sainterpreteze n. Consiliul de miniftri sau intreprinderile in cauza. Tratatul CECO a mstituit o Adunare C om unfycare reprezinta popoarele celor ?ase state. mtlustriei.Franfa ?i Germania.itatul fi sa vegheze la aplicarea lui. sa asigure respectarea regulilor. dar avea putere de control si putea adopta mofiuni de cenzura care sa conduca la demisia colectiva . Votul in sanul Consiliul de miniftri se facea. subvenfiilor §i practicilor restrictive. fie cu unanimitate in i licstiuni foarte importante. sa asigure utilizatorilor acces egal la resursele de producfie. Ea numara 18 membri pentru Fran fa. form ata din 7 imlecatori numifi de comun acord de catre guverne. sa se pronunte mai ales asupra i ( i ursurilor contra deciziilor Inaltei Autoritafi depuse de unui din statele membre. Adunarea ( '. cu sediul la Luxembourg.Aceasta Curte de Justifie europeatla. Germania. sa creeze condifii repartizarii mai rationale a carbunelui ji ofelului la nivelul unei productivitafi mai ridicate.

Sovieticii instituiau blocada Berlinului contribuind la declanjarea primei crize a acestui ora? (1948 . urmata la scurt timp de Republica Democrata Germania. A 2. Cu toate acestea. mai pufin scump decat cel francez sau german. Inalta Autoritate confirma convingerile lui Jean Monnet ca Europa nu se va face dintr-o data. Criza s-a manifestat printr-o creftere masiva a stocurilor in Germania fi Belgia. ea a realizat acea solidaritate de fapt dorita de panntn fondatori. IVAN Autoritatea acestui organism supranational a fost pusa in discutie incepand cu 1958 cand CECO se confrunta cu o grava criza a carbunelui. Incercari de integrare functionala in dom eniul m ilitar §i p o litic: C o m u n ita te a E u ro p ean a de A p a ra re (CEA) §i Com unitatea Politica E uropeana (CPE) Comunitatea Europeana de Aparare (CEA) In 1948. pe de o parte de refuzul Consiliului de miniftrii. iar pe de alta parte de rezistenfa Italiei care prefera carbunele american. dupa succesul inregistrat de podul aerian creat de anglo-saxoni. Anul urmator. . Adrian L. relatiile dintre fojtii aliati in al doilea razboi mondial sunt din ce in ce mai incordate. mai ales a celor din Ruhr (GEORG). Trebuind sa faca fa|a si altor probleme cum ar ft: rezistenta cartelurilor. aparand posibilitatea infruntarii cu armele conventionale. Era limpede pentru diplomatia americana fi pentru factorii de decizie de la Washington ca unui din punctele nevralgice ale sistemului de aparare occidental era Europa fi ca. reusind o apropiere franco-germana fara precedent. ceea ce facea din URSS un adversar redutabil. s-a constituit in zona occidentala Republica Federala Germania. Incercarile sale de a impune cote de productie in interiorul CECO s-a izbit. la o politica de control §1 de libera concurenfa. Franta fi Germania vor constitui acel nucleu dur ce va forma motorul constructiei europene.64 Vasile IESE.1949). Explozia primei bombe atomice sovietice pune in criza teoria superioritafii nucleare a Occidentului. pentru a crea o anumita siguranfa in zona.

membre ale Tratatului Atlanticului de Nord sa accepte integrarea economica. i-au determmat pe americani sa vehiculeze ideea unei aparari europene. mai ales incepand cu razboiul din Coreea. in cadrul klunarii Consultative a Consiliului Europei (august 1950). inca foarte vii in conftiinfa opiniei publice. La sfarfitul lui 1949. Reacfiile negative ale francezilor. afirma ca este nevoie ca statului vest-german sa i se dea mijloacele necesare apararii. Winston Churchill propunea la Strasbourg. In ceea ce-i priveste pe germani. Insistentele americane se vor transforma in presiuni. Cererile repetate ale lui Adenauer pentru crearea unui corp de politie federala a primit un raspuns favorabil din partea Statelor Unite. Reufita planului Schuman fi crearea Comunitatii Carbunelui fi a ( )jelului creaza un cadru propice pentru discutarea chestiunii apararii fi reinarmarii Germaniei Federale.II. A cest conflict arata occidentalilor ca o confruntare directa Est . Partizani convinfi ai •icestei idei. La randul sau. in cazul in care o agresiune ar avea loc contra ei. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 65 Republica Federala Germania trebuie inarmata. comisar american membru al Inaltei Comisii Aliate de < Control din Germania. astfel ca Me Cloy.Vest nu este imposibila. constituirea . politica fi militara a statului german intr-o Europa unita. cancelarul german declara ca el se va opune recrearii unui Wermacht fi cel mult accepta un contingent german in cadrul unei federatii europene sub comandament european. mai ales ca de cealalta parte sovieticii trecusera deja la refacerea unei armate germane. britanicilor fi chiar ale germanilor traumatizati de amintirile dureroase ale razboiului mondial. cancelarul Adenauer dorea sa obtina: suveranitatea Republicii Federale Germane ca o consecinta a reinarmarii. americanii vor face demersuri insistente pentru a convinge farile Europei Occidentale. siguran|a militara fata de URSS fi instituirea unei Federafii Europene. Francezii mai ales nu admiteau ideea unei integrari a Germaniei ci doar participarea unui numar de soldati germani in cadrul unei Comunitati Europene de Aparare.

Din pacate. initiativa i-a aparfinut fi de aceasta data. sa renunfe in interesul Europei fi al pacii la opozifia fafa de constituirea unei armate germane 2. IVAN unei armate europene sub un comandament unificat. etc. adica constituirea unei arm ate europene unificate din punct de vedere al comandamentului. rezolufia propusa de Churchill. a tost respinsa de Comitetul de miniftri a acestei organizafii.66 Vasile I'ESE. acceptata de Adunarea Consultativa. S o cialiftii francezi condifioneaza acceptarea planului Pleven de instituire a unei autoritafi . Adrian L. primul ministru al Franfei cerandu-i: 1. Declarable americane fi criza coreeana au determinat factorii de decizie francezi sa mediteze la gasirea unei solutii de reinarmare a Germaniei sub control european. sa propuna o solufie asemanatoare CECO pentru crearea unui sistem de aparare european. Nici in Europa situafia nu era mai buna. Cunoscand in te n s e americane fa£a de inarmarea Germaniei Federale fi conftient de efecul negocierilor financiare fi riscul Franfei de a fi izolata. reusind sa-1 convinga pe prietenul sau Rene Pleven de necesitatea gasirii unei solutii. pusa sub o Automate supranafionala mica. iar francezii sufereau infrangeri dezastruoase in Indochina. Sugestiile lui M onnet au intervenit pe fondul unei situafii internafionale i m p l i cate: in octombrie 1950 comuniftii chinezi tnmiteau voluntari in Ghin« fi invadau Tibetul. Cum menfioneaza Jean Monnet in memoriile sale. ( C ei doi demnitari accepta planul in linii generale fi Pleven il va prezenta peste cateva zile C om itetului A pararii N afionale a F ran fei. punandu-se problema ajutorului american. La 16 octombrie 1950. datorita incidentelor de la gran if ele Iugoslaviei fi reinarmarea satelifilor Uniunii Sovietice. echipamentului fi finanfarii. jean Monnet scria din nou lui Rene Pleven. ^ O. Monnet va intalni pe Rene Pleven si Robert Schuman fi le va prezenta un proiect de declarafie guvernamentalS in ceea ce pnvef te apararea comuna a Europei Occidentale.

Este facut public la 24 octombrie 1950. Planul Pleven intenfiona crearea unei armate europene comune.i creeze trupe integrate la nivelul corpurilor de armata care sa includa divizii germane. proiectul prevedea: o Adunare. Baza a discutiilor purtate un an mai tarziu in timpul Conferinfei pentru constituirea Cornumtatii Europene deAparare. care sa poata II mtrola reinarmarea germana. 1)iferenfele de opinii tradeaza politicile celor doua state: Franfa dorea o . Avand in cele din urma acordul rezervat a lui Jules Moch. ministrul francez al apararii. Se instituia un buget comun pentru fin an tare fi se menfiona obligafia de a avea acorduri precise cu NATO. comunitatea europeana de aparare fiind subordonata acestei organizafii in ceea ce privefte strategia fi angajamentul trupelor.irinata europeana condusa de un M inister al apararii responsabil in I. un ministru al apararji numit de guvernele nationale fi responsabil atat fata de adunare cat fi fafa de acestea. Modelul integrarii trupelor europene era cel al CECO. care sa asigure integrarea fortelor europene la nivelul corpurilor de armata..II.i fa guvernelor nafionale fi a unui Parlament European. Proiectul este comunicat In mare secret la Wasington fi Londra. armata europeana era pusa la dispozitia statului major al NATO. regim ente fi cel mult echipe de lupta (combat teams) mternafionale fi exdudeau construirea de state . in timp ce francezii propuneau o integrare la nivel de luitalioane. care acceptase doar unitafi nationale inferioare. urmanndu-se erearea unei autoritafi militare supranafionale. cel mult regimente.majore germane. plasate sub un comandament comun. Pleven obfine aprobarea guvernului trancez. intermediar intre Comunitate fi Statele membre. Americanii intenfionau . in timp ce SUA dorea sa asigure o libertate . D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 67 politice europene care sa controleze reinarmarea Germaniei Federale. un Consilm de miniftrii. Odata constituita. Planul a fost prezentat in cadrul Comitetului de Aparare al NATO la 28 octombrie 1950 unde s-au discutat punctele de vedere francez fi american.

o Adunare Comuna fi o Curte dejustitie. Erau prezenti cinci delegatii. Acest compromis permite convocarea Conferintei de Pace (15 februarie 1951) ce trebuia sa discute crearea armatei europene. Belgia. Franca. Canada.68 Vasile VESE. Acceptata cu doua divizii mai putin decat Fran|a. 12 germane. Portugalia. fi in calitate de observatori Olanda. iar francezii la cea in batalioane. In cele din urma cele doua diplomapi ajung la un compromis. un Consiliu de miniftni. Dupa mai multe negocieri care au implicat fi celelalte orgamzatn europene. asemanator Inaltei Autoritafi. tratatul CEA (Comunitatea Europeana de Aparare) a fost semnat la Paris la 27 mai 1952. biologice fi chimice (ABC) fi nu poate avea armata naponala. Discursul inaugural este pnut de Robert Schuman care ammteste celor prezenti scopul crearii armatei europene. Ea permitea . Americanii renun fa la integrarea germanilor in divizii. echipe de lupta sau grupari tactice. Tratatul respecta intru totul proiectul prezentat in februarie 1951. mat ales Consiliul Kuropei fi Consiliul NATO. Acest tratat. convinsa fiind de rolul pe care o Germanie suverana 1-ar putea juca pentru securitatea Europei. ca mijloc de aparare a civilizapei comune a Europei. Marea Britanie. IVAN mai mare de afirmare Germaniei occidentale. Italia fi Luxembourg. Franta acceptand propunerile americane (planul Spofford) in ceea ce privefte unitaple speciale de lupta (combat teams). cu puteri depline reprezentand: RFG. Danemarca. Armata europeana cuprindea: 14 divizii franceze. RFG renun^a la fabricarea de arme atomice. care seamana in esen^a cu cel din 18 aprilie 1951 (care punea bazele CECO). ambele parfi fiind de acord cu formarea unor brigazi germane. Statele Unite. mediat intr-o oarecare masura de delegapa belgiana. 3 din Benelux. 11 italiene. in fun pi o organizatie militara supranafionala avand un Comisariat compus din noua membri. Franca trebuind saaccepte din rapuni de eficacitate unitap militare mult mai importante decat cele prevazute in planul Pleven. Adrian L. Conferinfa de la Bruxelles din 18 decembrie 1950 confirma compromisul franco-american.

Fortele europene cuprindeau toate fortele terestre si aeriene ale tarilor membre. care are putere de decizie. Structura arm atei se baza pe grupari om ogene de aceeafi nafionalitate care puteau fi reunite in corpuri de armata avand aceeafi uniforma. participants garantandu-fi reciproc asistenfa mutuala in caz de agresiune. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n Un it a t e a E u r o p e a n a 69 i afionalizarea producfiei armamentelor fi echipamentelor fi in acelafi timp iprovizionarea fi o infrastructura comuna. Se avea in vedere crearea unui stat european federal avand doua adunari. dispunand de o armata integrata sub comandament comun. Luxembourg). a unei organizatii europene care sa aiba o politica externa comuna. forumul parlamentar al CECO transformat in Adunare ad-hoca primit sarcina de a elabora un proiect de tratat instituind (Comunitatea Politica Europeana. Proiectul de tratat a fost dat publicitafii la 1 februarie 1952 avand ca obiect stabilirea unei Comunitati Europene de Aparare.II. deoarece pana acum negocierile intre statele nafionale . diferentiaza CEA de o simpla coalifie. expresie a unui compromis intre supranafionalitate fi interguvernamentalism. fara nici o discriminare intre membrii sai. In urma hotararii celor fase miniftri de externe. fara cele necesare apararii teritoriilor de peste man. Crearea unei administrafii militare centrale la nivel european ce avea in gestiune un buget comun. una reprezentand popoarele fi alta statele nafionale. Trebuia sa se perm ita diferitelor organisme europene sa tuncfioneze in cadrul unei structuri federale sau confederate. Discufiile in jurul armatei europene relanseaza fi ideea unei Europe politice. Raportul dintre institutiile Comunitafii Europene de Aparare o diferentiaza de CECA.1 0 decembrie 1952. (8 . foarte important pentru Franta. Comisariatul Colegial nu era un organism supranational ci unui administrativ de aplicare a masurilor luate de (Consiliul de miniftri. Folosirea unui organism parlamentar pentru redactarea unui nou tratat creaza o noutate juridica in dreptul international.

astfel ca senatorii erau automat delegatn celor fase in Adunarea Consultativa. Von Brentano redacteaza un proiect de statut al Comunitafii Politice Europene Adunarea Parlamentara a CECO prezidata de un susfinator important al integrarii europene. aleasa prin sufragiu universal pe baza unei ponderari liberate care avantaja statele mici. cealalta cale sustine constructia unei Europe federale in care sa nu se ceara statelor nationale transfer de suveranitate.H. la 9 martie 1953. propunandu-se o organ izatie federala avand: un Par/ament bicameral(o Cameraa Popoare/orreprezentmd cetatenii. Teitgen. 63 Italia fi Germania. 12 Luxembourg). un Serial care reprezenta statele fiind compus din delegafii Parlamentelor -rrt|ionale. dar sa li se creeze in contrapartida puteri de decizie foarte intinse in cadrul institutiilor ce vor fi create) 2. Procedura utilizata in acest caz este cea a unei Adunari Constituante. Doua cai de construcfie a acestei comunitafi au stat in atenfia celor care au redactat proiectul: 1. Adrian L. responsabili inaintea Parlamentului fi a carui prefedinte este ales cu . crearea unei Comunitafi politice cu puteri extinse (in acest caz trebuia sa se ceara statelor nafionale sa accepte noi transferuri de suveranitate.functionalista). un organ colegial. 10 Belgia fi Olanda.70 Ias lie I ESE. Comisia constituponala compusa din jurifti remarcabili ca P. 4 Luxembourg). in total 87 de senatori (21 Fran fa. in total 268 de deputafi: 70 Fran fa. dar sa se creeze institufii puternice. 30 Belgia fi Olanda. S-a preferat a doua cale. Germania fi Italia. Alaturi de Parlament. Fernand Dehousse fi prezidata de H. independente de influentele nafionale (teoria . utilizata in cadrele nationale pentru defmirea institutiilor statului. Compozifia Senatului permitea mentinerea unei legaturi organice cu Consiliul Europei. statutul Comunitafii Europene instituia un i^urern numit Consiliul executiv european. tie 12 membri. IVAN erau de competenfa exclusiva a guvernelor. Paul Henri Spaak va remite acest statut Consiliului de miniftri al celor fase.

compus 'lin resurse propni (impozite. un organism interguvernamental compus din icprezentanfii guvernelor nationale care participa la deciziile Consiliului. O Curte de justice care asigura respectul dreptului in aplicarea ■itatutului fi un Consiliu econom icsi socialcu functii consultative completeaza ai est ansamblu institutional conceput dupa modelul clasic al guvernarii parlamentare. D e I a P r o ie c t e I a R f a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 71 majoritate absoluta de Senat in fedinfa secreta. i eea ce determina o anumita dependenfa fafa de statele nationale. Alaturi de cele doua institutii. Calitatea de membru al < Consiliului era incompatibila cu cea de membru a unui guvern national. Durata mandatului sau este de 5 ani. imprumuturi) fi contribufiile varsate de ntatele membre. regulilor Tratatului CEA eand este vorba de aparare fi regulilor proiectului de Statut pentru alte competence. h i randul sau. Modul de actiune al Consiliului Executiv variaza in funcfie de tratate. integrarea economica fi . comunitafii ii sunt rezervate competenfe m ceea ce privefte politica externa. El se conformeaza regulilor Tratatului CECO atunci cand infervine in domeniul carbunelui fi ofelului. Senatul poate sa cenzureze activitatea Consiliului prin alegerea unui nou prefedinte (este o influenfa a nofiunii de cenzura constructive imprumutata din legea fundamentals germana din 23 mai 1949 care tinde sa evite crizele ministeriale intempestive).II. statutand cu unanimitate. Fiind \' >rba de o construcfie politiCa. Mai mult. dar cu avizul favorabil al Consiliului de miniftri. Aceste contribufii sunt hotarate de Consiliu! Executiv. Camera Popoarelor putea sa demita Consiliul cu 3/5 din membrii care o compun. Comunitatea dispune de un bugetvotat anual de Parlament. apararea.n guvernul european ( trebuia sa acorde aviz conform executivului european). Comunitatea urma sa aiba un ( Consiliu de miniftri. dar in cazul unei mofiuni de cenzura din partea uneia dintre camere trebuie sa demisioneze. avand ca misiune armonizarea raporturilor dintre executivele nationale .

72

Vasile VESE, Adrian L. HAN

sociala fi protecfia drepturilor omului. Totodata ea trebuia sa absoarba Jntr-o perioada de doi ani CECO fi CEA. Cea mai importanta atributie ramanea insa cea privind .politica externa, unde statele nationale componente trebuiau sa renunte la un atribut esential al suveranitatii lor. In fapt acest domeniu s-a dovedit cel mai dificil chiar pana in zilele noastre. S-a vorbit de o politica comuna, dar procedurile de consultare, de coordonare prezente in statutul comunitatii permiteau un control riguros al guvernelor naponale asupra oricarei initiative la nivelul executivului european. Mediatizat foarte pufin, proiectul CPE (Comunitatea Politicii Europene) a fost primit cu mari rezerve de guverne, hotarandu-se totufi convocarea unei conferinfe interguvernamentale la Roma care trebuia sa faca propuneri. „Raportul final” al unei comisii insarcinate cu aceasta chestiune n-a fost niciodata examinat de Consiliul de miniftri al CECO. Proiectul elaborat de Adunarea ad-hoc nu a fost singurul. Exista un contra proiect a lui MichelDebre, care a reunit in jurul sau un numar de delegafi care nu erau de acord cu principiile lui Robert Schuman. Michel Debre propunea un sistem confederal care acorda mai multa importanta statelor nationale, regasindu-se in proiectul sau conceptele generalului de Gaulle, a carui colaborator a fost. Efecul Comunitatii Politice Europene a fost insofit la scurt timp de „cearta CEA”. Respingerea Comunitatii Europene de Aparare, care in logica celor ce au elaborat proiectele era parte integranta a CPE a fost facuta de Parlamentul francez la 30 august 1954. Era fara indoiala reufita structurilor nationale care nu doreau fi nu agreau transferul de suveranitate de la statul - natiune catre o organizafie supranafionala. Cu inmormantarea celor doua proiecte asistam de fapt la un prim insucces al ideilor lui jean Monnet fi Robert Schuman, dar fi un semnal de alarma ce se va dovedi benefic pentru partizanii convirifi ai integrarii europene. Elaborarea urgenta a celor doua proiecte, mai ales a CEA s-a facut intr-o atmosfera de razboi rece. Moartea lui Stalin (martie 1953) va tempera

II. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a

73

fara indoiala sentimental de insecuritate ce domnea in randul partizanilor unui sistem de aparare comuna a Europei Vestice, care sa includa fi R.H Germana. “Dezgheful “ vagrabi finalul razboiului din Coreea (iulie 1953), iar problema Indochinei va fi rezolvata la Geneva (30 iulie 1954). In aceste conditii inarmarea RFG-ului devenea mai pufin presanta. Au fost create astfel premisele unui dialog Est - Vest, mai ales in ceea ce privefte dezarmarea, determinand astfel inoportanitatea proiectalui (Comunitafii Europene de Aparare. Rafiunile efecului pot fi cautate fi in slabiciunile celei de a IV-a Kepublici Franceze care privilegia puterea legislative in detrimental celei executive. Nu intamplator Charles de Gaulle, criticand instabilitatea guvernamentala in Franfa acelor ani, a caracterizat Republica a IV-a ca Hind un baletal partidelor. Guvernul Pierre Mende France (iunie 1954), caracterizat de foarte mulfi europenisti ca fiind „bestia neagra” a FCuropei era divizat in ceea ce privefte oportanitatea proiectalui. In opinia publica franceza §i in cadrul institutiilor statului se disting doua tabere: prima, numita a anticediftilom formata dintr-o coalitie foarte cferogena in care gasim alatari de comunifti fi golifti, partizani ai dreptei i lasice, dar fi radicali cunoscuti (EduardDaladier§iEduardHerriot), sctcialifti (Jules M och§i V . Auriol) fi foarte multi militari nem ulfum iti i I proiectul oficializa reaparifia armatei germane. Militarii se temeau ca armata franceza ar fi mult slabita pe continent, mai ales in conditiile i a'/boaielor coloniale (vezi conflictal din Indochina unde prestigiul Franfei ,i fost foarte incercat). A doua tabara este a cediftilor partizani ai i nmunitafii Europene de Aparare care sunt reprezentati in mare parte de partidele din a Ill-a forfa, convinse de necesitatea reglarii problemei germane intr-un sens functionalist. Plecarea echipei lui Robert Schuman f i alcatairea unui guvern de • u.ilifie in care intrau fi golifti, au creat o atmosfera ostila proiectalui i I A care va fi respins de mai multe comisii specializate ale Parlamentalui I i.mfei (afacenle externe fi aparare).

74

Vasile I'ESE, Adrian L. IVAN

Guvernul francez a negociat cu ceilalfi parteneri fi introducerea unor protocoale interpretative care sa permita Franfei mai multa libertate in ceea ce privefte efectivele fi armele necesare. Chiar fi acestea au fost satisfacute intr-o larga masura, iar celelalte cinci fari prezente la Conferinta de la Bruxelles (1 9 -2 2 august 1954) s-au aratat pufin dispuse sa mai faca concesii. Cu toate presiunile americane in acest sens, coalifia parlamentara care amesteca sentimentul nafional, antiamericanism, neincrederea fafa de Germania fi ostilitatea fafa de o Europa supranafionala respinge cu 319 voturi proiectul Comunitafii Europene de Aparare, anuland pentru o perioada nedeterminata posibilitatea Europei Occidentale de a avea o armafa comuna. Efecul celor fase a creat o oportunitate pentru Marea Britanie care statuse deoparte de CEA, considerandu-1 de orientare prea federalists. Aceasta, avand sprijinul guvernului francez va recurge la Tratatul de la Bruxelles (17 martie 1948) care va fi remaniat pentru a permite intrarea Republicii Federale Germania fi a Italiei. Noua organizafie, creata prin acordurile de la Paris (23 octombrie 1945) ia numele de Uniunea Europei Occidentale. Germania Federala isi recaftiga suveranitatea completa, ceea ce-i va permite peste cateva luni sa intre in Alianfa Atlantica (5 mai 1955). Creata dupa o logica interguvernamentala, Uniunea Europei Occidentale nu aduce noutafi im portante in planul co n strucfiei europene, dar are meritul de a consacra angajamentul militar al Marii Britanii in Europa. Organizafia este dominata de un Consiliu de miniftri al Afacerilor Externe care iau decizii cu unanim itate in cazurile importante fi care face un raport anual unei Adunari compuse din reprezentanfii celor 7 fari m em bre ale Adunarii Consultative a

//.

D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a

75

3. R e la n s a re a c o n s t r u c t ie i e u r o p e n e : P ia ja C o m u n a (C o m u n ita te a E co n o m ic a E u ro p ean a) §i E u ro a to m u l (Com unitatea E uropeana a Atom ului) La scurf timp dupa efecul Comunitafii Europene de Aparare, Jean Monnet a reufit sa convinga importante medii politice fi sindicale din I'.uropa celor fase de necesitatea continuarii procesului de integrare economica. Relansarea ideii europene o datoram unei situatii speciale, mai ales daca finem seama de succesele Inaltei Autoritafi in rafionalizarea si repartifia mult mai echitabila a carbunelui fi ofelului. Aceste succese impuneau, printr-o procedura de angrenaj cunoscut in limbaj anglo-saxon ,,spill - over”, o cooperare mai stransa fi a altor sectoare care trebuia sa conduca in cele dm urma la crearea unei piefe comune. Atafat valorilor europene fi consecvent ideilor sale,Jean Monnet, primul prefedinte al Inaltei Autoritafi demisioneaza pentru a conduce Comitetul pentru Statele Unite ale Europei (1955), organism ce grupa p erso n ality proeuropene din toate mediile fi care va juca un rol major in construcfia europeana. Ca fi la inceputul anilor ’50 construcfia europeana s-a bucurat de concursul susfinutatatal organizafiilor proeuropene, dar fi de initiativa guvernelor nationale, care in diferite momente ale integrarii au inteles necesitatea unei Europe unite. ] ? Situatia internafionala creaza la randul sau conjunctura propice unor demersuri europene. Fran fa, fifonata de refuzul Parlamentului sau de a aproba tratatul Comunitafii Europene de Aparare avea nevoie de refacerea imaginii sale, nedorind sa piarda initiativa pe continent. Kedobandindu-fi in parte suveranitatea prin integrarea sa in UEO fi N ATO, Germania Federala putea sa-fi defineasca politica sa intr-o maniera autonoma, cancelarul Adenauer nedorind insa sa rupa legaturile i ii h'ranfa fi in general cu Comunitatea celor fase. Totodata, Republica l ederala Germania a cunoscut in 1955 un „boom” economic ce-i va permite sa aspire la un statut european de prima marime.

conftient fiind ca obiectivul sus . prefedintele Egiptului va nationaliza Canalul de Suez. secretarul de stat John Foster Dulles fiind prudent fafa de orice mif care in blocul comunist fi nerenunfand de loc la ideea reintegrarii depline a Germaniei Federale in blocul occidental. Tarile mici ca: Belgia. fafa de care Jean Monnet in memoriile sale are cuvinte de lauda. unde ele au realizat ca pot participa la deciziile celor mari erau interesate de relansarea ideii de unitate europeana. regimul sovietic cunoscand o anumita destindere reflectata fi in exterior. Alcide de Gasperidorind sa obtina pentru fara sa un statut de egalitate fi recuperarea prestigiului pierdut. Cele doua puteri europene sunt determinate sa constate ca rolul lor in sistemul international este plasat intr-un loc secund. Olanda fi Luxembourg. mai ales din punct de vedere economic. iar pe de alta parte nemultumirea administrafiei americane. IVAN Situafia Belgiei din 1955 permitea acesteia sa preia initiativa. Relatiile dintre cele doua blocuri opuse nu mai sunt atat de incordate. Omul politic american. taindu-se in acest fel o artera principals de comunicatie f i aprovizionare pentru Europa O ccidental! Acest fapt determina guvernele europene fi mediile de afaceri sa caute solutii comune pentru a constitui o refea europeana a energiei atomice utilizata in scopuri pafnice. Incercarile Franfei fi Marii Britanii de a relua controlul in canal. Situatia international! se va complica in 1956 cand Nasser. in ciuda faptului ca la 14 mai 1955 era incheiat tratatul de la Varjovia ca o reactie evidenta la intrarea RFG in NATO. atrase de succesele CECO. Statele Unite vor sprijini unificarea europeana. In ceea ce privefte Italia.76 Ias lie VESE. pnmul sau mmistru Paul Henri Spaak fiind unui din cei mai convinfi susfinatori ai integrarii. accepta fi sprijina relansarea construcfiei economice europene. situafia acesteia este asemanatoare Germaniei Federale. Adrian L. determina pe de o parte am eninfarile URSS. ceea ce determina noi cautari in construirea unei Europe unite.

rolul unei Europe unificate in partajarea eforturilor americane. care incepuse sa functioneze odata cu planul Schuman. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 11 menfionat nu se va putea implini fara o antanta franco-germana. Sarcina sa a lost mult facilitata de influenza pe care administrapa americana a avut-o asupra tarilor din Benelux. astfel ca ea s-a confruntat cu o sitaape delicata. Germania Federala. lOintre toate farile europene Franfa a fost cea mai atinsa de lenomenul decolonizarii. de a ' iuta o revenire de imagine in construcfia europeana. deloc de invidiat. P ierderea in itiativ ei. etc. cu grupurile cxtraguvernamentale $i guvernamentale influente pentru a face din (Comitetul de Actiune pentru Statele Unite ale Europei instrumental principal pentru relansarea procesului integrarii europene. . Acela§i Jean Monnet a jtiut sa foloseasca contactele sale personale cu perso n alitafile p o litice europene §i am ericane. In Maghreb a trebuit sa acorde mdependenta fostelor protectorate ale Tunisiei §i Marocului. iar in 1954 izbucnea criza algeriana. a influentat recentrarea atenfiei Europei spre ea insa?i. solutie federalist! care gasea un raspuns natural in experienta americana 4.11. ilecolonizarea care in anii ’50 cunoaste o dinamica aparte. Capacitarea factorilor de decizie americani la suspnerea ideii europene s-a datorat in mare parte calitaplor de negociator ale lui Jean Monnet. abordare pragmatica a problemelor 2 . europene in sistem ul in tern atio n al. I ste un motiv in plus pentru aceasta fara. ceea ce intr-o forma < nnceptaalaaparfinand lui Immanuel Wallerstcin si Fernand Braudel s ar putea explica prin recautarea unei economii univers pierdute. importanta bunastarii economice pentru promovarea stabilitapi politice 3. alatari de cele invocate. familiarizat cu mediul de afaceri american. „Parintele Europei” a ftiut sa insiste pe patru elemente care corespundeau psihologiei americane: 1.

( iruparile sindicale germane.irece statele nafionale trebuiau sa-fi asume anumite angajam ente. Inainte de a parasi Inalta Autoritate. deo. ci fi membri ai patronatalui fi sindicatelor din cele 6 fari CECO. . acordand reuniunn imaginea unui mediu democratic consistent. dar a fi oferit prilejul guvernelor celor 5ase de a discuta aceasta problema. Jean Monnet nu numai ca se va situa din nou in fruntea luptei pentru relansarea ideii de construcfie a Europei unite. Jean Monnet a reufit sa gaseasca in persoana lui Paul Henri Spaak un interlocutor convins al continuarii integrarii sectoriale. care trebuia facuta pana la 10 februarie 1955. Sarcina sa era facilitate de Adunarea comuna care voteaza la 2 decembrie 1954 o rezolufie prin care se cerea largirea competenfelor CECO la transporturi fi alte surse de energie. Conferinta de la Venetia (29-30 mai 1956) Comitetul Spaak a muncit cateva saptamani la Bruxelles. Cu elaborarea proiectalui Piefei Comune a fost insarcinat un comitet condus de Paul-Henri Spaak.78 Vasile I ESE. Demisionand din functia de prejedinte al Inaltei Autoritafi fi anunfand public ca nu mai dorefte un al doilea mandat. el ofera posibilitatea mini?trilor de externe ai celor fase de a se reuni in vederea desemnarii unui succesor. Monnet era un partizan convins al largirii CECO fi in domeniul energiei atomice. Aceste d eleg afii nu reuneau doar rep rez en tan fi guvernamentali. in castelul Val-Duchesse. Delegafiile erau mult mai stafoase. Rezolufia Adunarii Comune vine in intampinarea dorinfelor multor europeni conftienfi de importanta energiei atomice civile in pastrarea independenfei occidentalilor fafa de sursele clasice: carbune fi mai ales petrol. partidele socialiste francez si mai ales german sunt castigate de ideea continuarii procesului de integrare economica. implicand cedarea de suveranitate. Adrian L IVAN Situafia politica interna a foarte multor state occidentale europene se schimbase in favoarea integrarii. care putea fi oricand utilizat de farile producatoare ca o arma politica.

In acelafi timp. Comitetul Spaak a incercat sa lege cele doua tratate. implicand conf ninja unei intreprinderi colective. Sindicatele au fost fi ele convinse. Ca urmare. .II. energia atomica trebuia sa constituie un element esenfial al superioritatii franceze. liberale. mai ales ca foarte multe medii industriale franceze erau ostile acesteia. Franfa fiind suspectata de refuzul ratificarii tratatului Comunitatii Economice Europene. acesta facand demersuri pentru asocierea la ideea constructiei europene atat a parlamentarilor cat §1 a mediilor sindicale fi patronale. putea impiedica dezvoltarea nucleara atat de necesara statului francez pentru a redeveni o putere de rangul unu. sub rezerva unor anumite controale. ideea unei Piefe Comune care sa permita accesul industriilor franceze pe 0 piafa de desfacere fi de schimb mult mai larga fi derobata de taxe vamale a caftigat tot mai mult mediile Iin ifesionale.uropene de Aparare. In cele din urma. . Punctul de vedere francez a prevalat in negocierile pentru Euratom. Discutiile in Adunarea Nafionala Franceza au permis diferitelor grupuri politice sa exprime critici. Lucrarile au fost marcate 51 de amintirea efecului Comunitafii l . Acfiuniie guvernului francez au venit in sprijin. propunand ca semnarea. Cunoafterea mai ales a punctelor de vedere critice fi contrare a permis guvernului Guy Mollet sa asigure ratificarea fi sa obfina avantaje substantial pentru Fran fa. Negocierile au fost mai indelungate fi mai anevoioase in ceea ce privefte Piafa Comuna. ratificarea fi punerea in vigoare sa se faca ttnpreuna. care nu era in interesul sau. epuizand astfel firul lung de argumente pro fi contra. puncte de vedere. Se pare ca pana azi singurul domeniu in care Franta a ramas superioara ( iermaniei este cel al energiei nucleare folosit in scopuri militare. in opinia mediilor militare din aceasta fara.istfel ca membrii Comunitafii Atomice Europene pastrau libertatea de utilizare militara a energiei atomice. tinerii patroni etc. Cele mai animate dezbateri s-au angajat in Franta in ceea ce privefte Euroatomul care. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 79 Negocierile au durat mult. in opinia lor. acestea erau suspicioase la renafterea armatei germane fi.

o . iar de cealalta parte Germania. insista asupra unei politici de protecfie sociala. o constanta dupa aceea in Politica Agricola Comuna. au acceptat tratatul CEE. aici degajandu-se cele doua concepfii fundam entale ale co n stru cfiei europene: cooperarea interguvernamentala (mai ales Fran fa) fi construcfia funcfionalsupranafionala (Benelux). pe Capitoliu. de 5 ani. de subvenfionare a prefurilor agricole. care-fi pierdusera coloniile refuzand atragerea lor in politica coloniala. dar cereau pastrarea prefurilor garantate. unde ponderea forfelor socialdemocrate era considerabila. o categorie foarte sensibila in Fran fa.l) ifi propune sa institnie o Piafa Comuna intre cei fase avand ca scop “promovarea unei dezvoltari armonioase a activitafilor economice in ansamblul Com unitafii. Ultimele obstacole au fost eliminate in timpul Conferinfei de la Paris (16-19 febmarie 1957). Polemicile intre cei fase exprimau in fapt diferenfele de mentalitate economica. Pe de o parte Fran fa. Fran fa va obfine ca teritoriile sale de dincolo de mare sa fie asociate pe o penoada de incercare. Olanda. cei fase au angajat dezbateri asupra sistemului institutional al celor doua Com unitafi.80 Vasile I'ESE. fari a caror economie era caracterizata de principiile liberalismului economic. Tratatul instihiind CEE (art. Germania. Cele doua tabere erau separate fi de ideea asocierii coloniilor franceze fi belgiene la Piafa Comuna. La randul lor agricultorii. Cum era de afteptat. Adrian L. Adversarii cei mai redutabili ai constructiei europene din anii 19561957 au ramas comuniftii fi goliftii in Fran fa. IVAN punandu-se totufi condifia pastrarii avantajelor sociale. avand un tarif exterior foarte scazut. de control a concurenfei. Italia. Italia. miniftiride externe fi experfi in probleme europenej'ratatele instituind CEE fi Euroatomul au fost semnate intre 6-25 martie 195TTa Roma. Eareuneafefi deguverne. Olanda. fi chiar o parte a radicalilor care au exprimat critici severe fafa de Piafa Comuna. doreau o Piafa Comuna fara bariere fizice.

Prima estei^Politica agricola comuna 'care este prcvazuta. divizata eainsafi in trei etape care vor fi in fapt accelerate. Conceputa in spiritul liberei concurenje.ire dorea sa elimine subventnle diferitelor sectoare fi sa impuna libera . fi mai ales agricultura franceza. serviciilor .msformare care sunt in raport direct cu aceste produse. in cazul de i. fi instaurarea unui iarif vamal comun (art. Piafa ( Comuna. Procesul de ratificare a celor doua tratate a durat pana in decembrie 1957.2). interzicea orice forma de intelegere intre intreprinderi fi in cgala masura subventnle practicate de statele membre. a restrictiilor cantitative intre statele membre.i(a agricultura. El a pus in lumina anumite temen pe care le aveau cei fase unii fata de aljii. (art. Alaturi de aceasta uniune vamala. Italia etc. o ridicare accelerata a nivelului de viata fi a relajulor mai stranse intre statele pe care le reunefte”. 12).) fi alta protecponista I I'Van ja).. D e L i P r o ie c t e L i R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 81 cxpansiune contmua fi echilibrata. pescuitul fi produsele de prima ii. Q-stabilitate crescuta. CEE va face necesara elaborarea de politici comune.II. (incepand cu 1 ianuarie 1959) caracterizata de eliminarea drepturilor de vama. care dorea sa protejeze anumite sectoare sensibile."} Aceasta Piata Comuna implica realizarea unei “uniuni vamale”. Toate aceste masuri se vor opera progresiv in cursul unei perioade de tranzifie de 12 ani. dumping-ul. Tratatul enunta doar ' rientarea generala conform careia a fost conceputa fi elaborata PAC. Olanda. ( \primand in fapt un compromis intre doua politici diferite: una liberala. dar nu definita de tratat (art. . care alaturi de abolirea obstacolelor ia libera circulate a persoanelor.1 capitalurilor vor constitui cele 41ibertaji ce caracterizeaza Comunitatea Ixonomica Europeans. crefterea animalelor. Tratatele urmau sa intre in vigoare la 1ianuarie 1958. “Uniunea vamala” introducea un principiu important al integrarii europene: libertatea circulatiei marfurilor. Articolul 38 stabilefte fi 11pul de produse agricole care vor constitui obiectul acestei politici: pmdusele de sol. cartelurile. monopolunle. cu exceptia celor i u caracter social. 38).(mcurenja (Germania Federala. Principiile .

ikpoi printr-o serie de regulamente succesive. Spre deosebire de CECO.niinisfru al agriculturii in Olanda (Conferinta de la Stress a. asu m area b un ei fu n c jii de reg lare in aprovizioriarea statelor membre in minereun fi combustibili nucleari. Sarcinile sale sunt m ultiple: dezvoltarea cercetarilor fi difuzarea c u n o ftin te lo r te h n ic e . oua. Al doilea tratat instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. Cum putem observa. In ciuda rezistenjelor nationale. A fost creat in acest sens Fondul Social European. Pe de alta parte este instituita o Banca Europeana de Investipi care poate acorda imprumuturi pentru a stimula dezvoltarea regiunilor sau sectQarelor defavorizate. -3-12 iuk £ l9 S ^ . ci de a contribui la form area fi crefterea industriei nucleare europene. fase pieje de cereale. De la 30 iulie-1962. pasare. dar pentru foarte mulp partizani ai integrarii se punea problema fondurilor. Este diferit de tratatul CEE pentru ca aici nu mai este vorba de a pune in comun activitap econom ice deja existente. (art. regulamentul din 1962 viza integrarea foarte stransa a agricultorilor din cele fase Jari comunitare. fondurile de investipi. incitarea la investipi de capitaluri in industria nucleara fi realizarea instalajiilor necesare acestei industrii. incepand cu cel din 14 ianuarie 1962. carne de pore. CEE nu dispunea de resurse proprii fi depindea de co n trib u te statelor membre. IVAN directoare ale PAG (Politicii Agricole Comune) vor fi anun tate de Executivul comunitar sub impulsul lui M. unele politici sociale. Alaturi de PAC. textul tratatului are referiri importante in ceea ce privefte ameliorarea condipilor de viafa fi de munca.. fructe fi legume fi vinuri erau repuse la o reglementare comunitara.82 Haile VESE. destinat finanjarii fi cooperarii intre state in ceea ce privefte reconversia fomerilor de lunga durata. . 123).Mansholt. Adrian L. dar lasa viitoarelor institutu decizia de a stabili masurile necesare realizarii lor. (art. noua Comunitate europeana are multe misiuni. Sub impulsul delegatiei franceze. tratatul intenjioneaza fi dezvoltarea altor politici cum ar fi transporturile. 129-130).

' expresia cooperarii interguvernamentale. D e L a P r o ie c t e Ia R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 83 Toate aceste politici care ar putea fi rezumate la 3: o politica agricola comuna. incheie acorduri internationale. Consiliul exercita funcjii guvernamental^ supenoare.II. depindeau nu numai de vointa statelor membre care trebuiau sa fie convinse de avantajele economice pentru a ceda din c o m p e te n c e lor unor organism e supranational.Europene. Atributele sale ar putea fi rezumate la trei domenii: 1. intr-un anumit numar de domenii relative la unificarea economica a Com unitajii. In acest caz fi nu numai. 2 . in anumite situatii fi particularii. Consiliul de miniftri are putere de decizie care se exprim a prin acte cu caracter obligatoriu: regulamentele direct aplicabile in toata comunitatea. dar in egala masura fi de institutiile create de tratat pentru a le pune in aplicare. Sursele principale ale puterii legislative a Consiliului sunt regulamentele fi deciziile. Consiliul de miniftri. Adunarea Parlamentara Europeana. ( Curtea de Justitie a Comunitajilor Economice Europene ale Energiei Atomice. Consiliul dejninifrtri. inclusiv particularilor fi directive care fixeaza obiectivele de atins pentru statele membre. hotarafte in ceea ce privefte adeziunea noilor membri. . dar lasa acestora posibilitatea de a-fi alege mijloacele. Sistemul instimjional creat de cele doua tratate CEE fi Euroatom se aseamana. promovarea coordonani economice a politicilor statelor membre. este (irganul decixional al Lomunitajii Economice . dispune de o putere legislative conform careia Consiliul de miniftri pune regulile generate care leaga statele fi. Tratatul amintefte in mai multe locuri ca dispozijiile date de Consiliu se aplica in domenii care faceau pana atunci obiectul le g is la t o r nationale. 3. o politica comerciala fi una concurentiala.

Orgoliile najionale. muncitori imigran fi. ai finantelor.84 Iasile IUSE.importanja minima. ai muncii. ai economiei. O ufoara corecpe se va face prin Actul Unic European care prevede o mai larga utilizare a principiului majoritajii. transporturilor sau ftiinjet. acordandu-se o pondere mai insemnata primului daca avem in vedere rolul decizional fi legislativ al Consiliului de miniftri. Consiliul reunefte reprezentantii statelor membre care sunt in general miniftri specializaji sau secretari de stat competenti pentru temele prevazute: miniftrii afacerilor externe. de exemplu securitate son. fiscalitate sau utilizarea puterilor subsidiare conferite prin art. Institutiile noilor comunitati economice europene sunt rezultatul eviden t al co m p ro m isului in tre in terg u v ern am en talism fi supranajionalism. COREPER are ca misiune pregatirea deciziilor Consiliului. ceea ce nu mai facea atat de neeesara o Europa unita. tratatul a prevazut un Comitet al reprezen ta n filo r perm an en fi ai guvernelor statelor m em bre (COREPER). Membrii acestuia au reufit de foarte multe ori sa impuna punctele lor de vedere institutiei decizionale. mai ales in cazul Frantei. 235 al Tratatului. Pentru 3 asista Consiliul de miniftri. caracterizat de destinderea raporturilor la nivelul competitiei dintre cele doua blocuri. Tratatul CE nu prevede unanimitatea decat in domenii politice sensibile pentru statele membre. voturile Consiliului se supun regulei majoritafii. Compromisul de la “Luxembourg” (29 ianuarie 1966) va impune ca regula in procesul decizional unanimitatea. IVAN Functia legislativa a Consiliului pune in evidenja un mecanism original de colaborare. In virtutea tratatelor. agriculturii. capabila sa reziste presiunilor Uniunii Sovietice. in ciuda faptului ca aceasta regula nu a avut in practica decat p .da. Principiul m ajoritajii confera o anumita egalitate fi echilibru statelor membre. Acef tia au rangul de ambasadori. mai ales in ceea ce privefte . Adrian L.au depafit dorinja de unitate europeana de la inceputul anilor 50.

La inceputul perioadei tranzitorii. . . Ea are.II. care asigura permanenja fi stabilitatea acesteia. D e L i P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 85 masurile de apropiere a dispozitiilor legislative. 151) Comisia Spre deosebire de Inalta A utoritate care era un organism supranational. constituind un fel de “fef de cabinet” colectiv al pref edintiei. el poate lua decizii cu majoritate simpla sau calificata. totodata. 2 pentru Belgia fi Olanda fi 1 pentru Luxembourg. Consiliul mai dispune de un Secretariat general plasat sub directia unui secretar general numit de ( Consiliu statuand in unanimitate.ircina de asistenta fi arbitraj in cautarea unui compromis intre guvernele statelor membre. cercetarea fi dezvoltarea tehnologica. Pe de alta parte ea este insarcinata sa scoata in evidenja incalcarile tratatului de catre statele membre fi sa puna capat acestor ac|iuni.. Germania. protecfia mediului. paznicul tratatului. ceea ce va influenza foarte mult luarea unor decizii importante pentru Comunitate. Italia. Acesta are rolul unui organism logistic. In aceste cazuri unanimitatea ramane o regula aplicabila. regulam entare fi administrative ale statelor membre. Consiliul a decis in unanimitate ca fiecare stat dispune de dreptul de veto. iar inajoritatea calificata (doua treimi) este fixata la 12 sau 17 voturi. Tratatul de la Roma a ponderat volumele in felul urmator: 4 pentru Fran Ja. Prefedenjia Consiliului de miniftri este asigurata prin rotape de fiecare membru pentru o durata de 6 luni. Nu sunt vizate insa domeniile hscalitatii si libertajii circulatiei muncitorilpr fi a drepturilor acestora. Pentru a avea succes in acest caz. Forma cea mai inalta a funcjiei executive a Comisiei este data de puterea de reglementare care ii este conferita mai ales de ( Consiliu. Comisia are un rol executiv tehnic fiind inspiratoarea fi mi|iatoarea actiunii comunitare. (art. piata interna. In a treia etapa (dupa 8 sau 10 ani maximum). Sunt vizate de asemenea coeziunea economica fi sociala.

Comisia publica in fiecare an. Acesta ii permite sa faca propuneri Consiliului. Acestea pot fi modificate atata timp cat Consiliul n-a hotarat. statuand cu unanimitate. iar daca acesta dorefte sa amendeze propunerile Comisiei trebuie s-o faca cu unanimitate de voturi. Prefedintele Comisiei este desemnat de comun acord de catre guvernele statelor membre dupa consultarea Parlamentului european. Adrian L. . in sensul ca permanenta fi in dep en den t sa ii permit sa urmareasca progresul comunitar. o evolutie catre o integrare supranafionala mai accentuata. Membru Comisiei sunt numip pe o perioada de 4-any fi mandatul lor poate fi reinnoit. Combinarea intre puterea de initiativa a Comisiei fi votul majoritar al Consiliului putea face posibil inceputul perioadei tranzitorii. Ea se compunea in 1958 din 9 membri. iar mediere in sensul ca in deliberarile fi negocierile interguvernamentale ea joaca rolul esenpal de “honnete courtier” (mijlocitor onest). Comisia are fi sarcina de animare fi mediere: animare. Franta fi Italia fi 1 membru pentru fiecare din cele 3 tari ale Beneluxului) alefi pe baza competentei lor generate. IVAN In acelafi timp ea dispune de un drept general de recomandare si aviz ?i totodata de verificare fi informare in limitele stabilite de Consiliu. Pe langa functule amintite. Defi nu este un adevarat executiv. Ea este asociata actului de decizie a Consiliului prin drepml de propunere fi trebuie sa caute in toate circumstantele solutiile care corespund interesului comunitar. a caror numar poate fi modificat de Consiliu. un raport general asupra activitajii Comunitatii. Comisia CEE este responsabila inaintea Adunarii Parlamentare fi reprezinta Comunitatea in exterior. (2 pentru Germania Federala. Rolul sau de principal organ comunitar este relevat de dreptul de initiativa.86 Vasile IESE. inainte cu o luna de inceperea sesiunii parlamentare. Numarul cetatenilor unui stat care fac parte din Comisie nu poate depafi doua persoane fi aceftia sunt independent de institutiile_ statelor membre.

irgrupeaza membri cu aceleafi convingeri politice: democrat-creftini. . este expresia unui curent mai vechi in gandirea politica europeana. Adunarea Parlamentara Europeana era formata din 142 de delegafi . fie de un Senat sau de 0 Camera reprezentand popoarele europene.il comunitafii. socialifti fi liberali. Aspectul cel mai interesant al compozifiei acestui organism este cel al constituirii grupurilor politice care.) Parlamentul european (sediul la Strasbourg) Acordurile de la Roma au instituit o Adunare unica pentru cele trei Comunitafi europene (CECO. dincolo de nafionalitate.11 Parlamentelor nationale din care 36 pentru Germania. CEE. avea unele atrib u jii legislative (participa la revizuirea textelor constitutive. 6 pentru Luxembourg. Adunarea mai are fi rolul de aprobare a bugetului. Comisia Euroatomului este compusa din 5 membri. Putem aminti toate proiectele descrise de noi in prima parte a acestei lucrari. conform tratatului. Franta fi Italia. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 87 Membrii Comisiei sunt desemnafi tot de guvernele nafionale dupa consultarea cu Prefedintele acesteia. Cu toate ca rolul sau a fost mai mult unui consultativ. Comuniftii erau excluji. atribujie ce se va dovedi hotaratoare pentru crefterea rolului sau in procesul decizional . iar Consiliul de miniftri trebuie sa primeasca avizul sau in anumite hotarari) fi de control. Adunarea Parlamentara. avand un caracter mai specializat (Luxembourgul nu face parte. 14 pentru Belgia fi Olanda.II. CEEA) 51 care a fost desemnata succesiv sub numele de “Adunarea Parlamentara European?!” fi apoi “Parlament eur0 pean’*'*{1 %2)7^7 Instituirea Parlamentului european care reprezinta popoarele statelor reunite in comunitate. care vorbeau fie de 0 Adunare Parlamentara.

II AN Dupa 1975 Parlamentul european s-a putut prevala de un rol particular in domeniul bugetar. tratatele au prevazut o Curte de Justitie a carui obiect este “de a asigura respectul dreptului in interpretarea tratatelor constitutive. care este consultat in anumite cazuri de catre Consiliu. sa purceada la anumite modificari la care Consiliul nu se poate opune. Indirect.88 Vasile I’ESE. alefi pe 6 ani. La cele patru institujii principalt.se adauga un Comitet economic fi social.! in litigiile dintre in s titu te comunitare. cat fi in ceea ce privefte controlul legalitajii legislatiei comunitare ca jurisdicfle administrative pentru a verifica actele administrative adoptate de Cornice. Comisie fi Adunarea Parlamentara. autoritatea C urjii se exercita prin intermediul autoritajilor statelor membre ca jurisdiqie sociala fi a munciiin chestiunile ce privesc libertatea circulapei fi securitatea sociala a muncitorilor. ca jurisdicjie civila in cazul plangerilor privind pagubele-interese fi in interpretarea conventiei de la Bruxelles cu privire la com p eten t judiciara fi execujia deciziilor in materie civila fi comerciala. din care trei se reinnoiesc la trei ani pentru 3 judecatori fi inca odata pentru 4. . Parlamentul hotarafte bugetul impreuna cu Consiliul de miniftri fi poate. asistati de doi avocaji generali. in anumite conditii fi pentru anumite cheltuieli. Adunarea Parlamentara a jucat un rol esenfial in constructia europeana. Adrian L. Curtea de Justitie Pentru a da autoritate tratatelor instituind C o m u n ita jile europene. In cadrul procedurii bugetare. comun celor doua comunitafi.” Este formata din 7 judecatori. compus din reprezentantii diferitelor categorii ale viefii economice fi sociale. Reprezentand popoarele statelor membre. Influenza crescuta dupa alegerea Parlamentului european prin sufragiu universal (1979) a impiedicat guvernele sa se indeparteze prea mult de linia tratatelor. Curtea de Justice statueaza atat ca jurisdiqie constitutional.

D e I a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n .II. forjele politice proeuropene fund constituite in m ajoritaji semnificative in cadrul Parlamentelor celor fase. Un rol important 1-a jucat (Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei. acordurile de la Roma faeeau un pas esenpal spre realizarea unei unitaji economice europene. in timp ce Adunarea Parlamentara a fost stabilita la'.a 89 Finanjele CEE sunt alimentate prin c o n trib u te nafionale ale statelor.Strasbourg. premisa importanta pentru o uniune politica cu structuri federale. Defi au mai putine valente supranafionale decat tratatul CECO. inlocuit mai tarziu cu Etienne Hii 'ch. mai ales prin incasarile din tariful exterior comun. Ratificarea celor doua tratate de la Roma s-a facut relativ repede (lulie-octombrie 1957). . Jean Monnet. tratatul prevazand totusi posibilitatea de a le inlocui prin resurse proprii. dirijat de “parintele Europei”. La aceea data. La Luxembourg ramanea (Curtea de Justitie Europeana la care se adauga Banca Europeana de Investitii. La Bruxelles rezidau fi cele doua Consilii de miniftri. ca sediu operafiv fi la Luxembourg ca sediu birocratic. cele 2 Comisii activau la Bruxelles sub conducerea lui Walter 1 lalstein (CEE) fi respectiv Louis Armand (CEEA). Cele doua Comunitafi intrau in vigoare de la 1 ianuarie 1958.

dar vointa primului mimstru Felix Gaillard de a continua construcfia . Consiliul de miniftri) la Bruxelles. privea masurile necesare unei uniuni vamale. Italia nu intra in discutie. fiind 0 tara cu o pozitie geografica mai indepartata de centrul teritoriului acoperit de cei 6 . Cu toate ca miniftrii afacerilor externe au aprobat principiul unui sediu unic. In cele din urma cei fase au cazut de acord sa fixeze sediul unor institutii (Comisia.Capitolul III DE LA TRATATELE DE LA ROMA LA ACTUL UNIC EUROPEAN 1. Bruxelles-ul avea avantajul unei pozifii geografice relativ centrale. aceasta alegere evita unele dispute intre Franta fi Germania Federala. etc. a unor bune mijloace de comunicare. Urmatoarea etapa. conform tratatului. Dupa ce sediul CEE fi Euroatom au fost fixate la Bruxelles. cei fase fi-au concentrat eforturile pentru numirea membrilor Comisiilor. Pe de alta parte. S-a declanfat in acest sens o cearta intre Jarile din Benelux. ei nu s-au putut pune de acord asupra alegerii locului. facilitati de cazare.. gestionat de institutii comune. Cea mai grea situafie economica o avea Fran f a. a Curfii de Justice fi a Comitetului Economic fi Social. care s-ar fi erijat in “district european”. a uniformizarii taxelor care trebuiau sa intervina de la 1 ianuarie 1959. Jean Monnet fi Comitetul sau au facut presiuni asupra guvernelor pentru ca cele trei comunitafi sa aiba un singur sediu. Construirea unei Pie^e Unice §i e§ecul planurilor de uniune politica Primele actiuni fi dezbateri europene dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Roma s-au centrat in jurul alegerii sediului institutiilor comunitare.

In ceea ce-i privefte pe britanici. Fran fa a reufit sa se impuna ca un partener credibil in sanul Europei celor fase. era partizanul unei economii liberale ceea ce nnplica. Foarte repede Comunitatea s-a confruntat cu doua riscuri majore: unui reprezentat de initiativa Marii Britanii de a crea o zona de liber schimb a farilor din OE. ca urmare. viitorul prim -m inistru care preconizeaza liberalizarea .i lnmburilor de produse industriale intre membrii OECE. iar altul de venirea generalului de Gaulle la putere. Perioada la care ne referim este favorabila englezilor.II. D e L a P r o ie c t e U R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 91 europeana va surmonta toate obstacolele. iar farile din Benelux (mai ales Olanda) doresc sa intareasca legaturile cu regatul de peste Canalul Manecii. cu excepfia ii liir referitoare la produsele agricole. Consiliul de miniftri al OECE (iulie 1956) a decis crearea unui grup de studiu in acest sens. acesta fiind cunoscut pentru vedenle sale antisupranafionale. Im fiato rul proiectului in Cam era Com unelor este Harold Macmillan. mai ales ca ministrul economiei din aceasta fara. aceftia erau opufi Piefei Comune. Nici ( iermania Federala nu este dezinteresata de o participare britanica la un proiect comun european. fara indoiala. Aceste liberalizari nu se aplicau . dorind sa protejeze unele industrii f i mai ales sa conserve unele avantaje pe care ei le aveau din relafiile lor privilegiate cu Commonwealth-ul (mai ales produsele agricole fi materiile prime). Printr-un program de redresare fi imprumuturi facute prin mijlocirea lui Jean Monnet in Statele Unite. dorit de Comunitatea celor 6 era de natura sa-i nelinifteasca fi. Ludwig Erhardt. mai ales ca Fran fa accepta greu constituirea unei Piefe Comune.CP1 (Orgamzafia Europeana de Cooperare Pxonomica) care ar fi paralizat Piafa Comuna. La insistenfele Marii Britanii. permifand Comunitafilor sa construiasca o Piafa Comuna. mediile industriale britanice au facut presiuni asupra guvernelor acestor fari pentru a relua negocierile in vederea crearii unei zone de libetschimb. o zona de liber schimb. Firefte ca un tarif exterior comun.

Statele Unite cunoscand in 1958 un deficit important al balantei de plati. care in opinia mediilor de decizie americane putea crea conditiile unei uniuni politice mai solide in Europa Occidentals. prezidat de Reginald Mandling. neexistand un tarif exterior comun fi deciziile luandu-se cu unanimitate de voturi. IVAN teritoriilor de dincolo de mari. intarind astfel aripa atlantica. prefedintele Eisenhower fi premierul Harold Macmillan s-au intalnit in Bermude unde au decis intarirea cooperarii nucleare. insarcinat cu instituirea unui control asupra procesului de integrare fi continuarea proiectului zonei de liber schimb. In mai 1957. Cu toate acestea. Propunerea britanica a fost respinsa de cei 6 care se pregateau sa semneze acordurile de la Roma. Acestea vor sustine Piata Comuna. ministrul britanic al Afacerilor Europene. Consiliul OECE infiinteaza un comitet interguvernamental. Acesta propunea masuri automatice de liberalizare a schimbului (tarife fi contingente) conform calendarului identic al Piefei Comune (perioada de la 12 la 15 ani in trei etape).92 1asile VESE. UEO. Demersurile britanice ajung sa deranjeze inclusiv Statele Unite. Regatul Unit ramanand principalul lor aliat in materie de aparare. Totodata o Europa puternica din punct de vedere economic ar fi diminuat cuantumul ajutoarelor financiare americane. care erau sceptice cu privire la proiectul de constituire a unei zone de liber schimb. Un proiect a unei mari zone de liber schimb. Cu toate acestea. Liberalizarea privea doar . ceea ce constituia o teribila lovitura pentru unitatea europeana. calificata A sociatia Economica Europeana a fost discutata de catre Comitetul Mandling pe baza raportului grupului de studiu fi a memorandumului britanic. americanii nu i-au parasit pe britanici. -Comunitafi) fi NATO nu facea decat sa irite mediile proeuropene care acuza Marea Britanie de rea intentie. Adrian L. O alta propunere britanica care viza infiinfarea unui Parlament unic pentru toate organizafiile europene (Consiliul Europei. Anglia privea astfel susfinerea americana pentru garantarea suprem afiei sale nucleare asupra concurenfilor europeni. Intelegerea ar fi privilegiat cooperarea integuvernamentala.

Cea mai puternica opozitie a manifestat-o Franta. ba mai mult ii supunea . In acelafi timp raporturile sale cu Commonwealth beneficiau de avantajele regimului preferintelor imperiale. Mai mult. etc. Agricultorii francezi refuzau proiectul britanic care nu le acorda nici un lei de facilitate. britanicii au acceptat ca virtuala Asociatie sa fie competent! pentru a ameliora productivitatea. solidaritatea celor fase state membre ale CECO a fost mai puternica. in timp ce in d u strial preterau conditiile asigurate de CEE celor ale unei zone care-i avantaja pe englezi. Marea Britanie caftiga de fapt doua zone preferenfiale: Commonwealth-ul fi zona europeana de liber-schimb. s-au pronun fat contra. a stabiliza prefurile fi a dezvolta schimburile. agricole. Oamenii politici au vazut in aceasta zona de liberschimb o piedica importanta contra construirii uniunii politice europene. blocand pentru multa vreme fansa europenilor de a construi o veritabila comunitate. Marea Britanie era avantajata pentru ca ea cumpara produsele alimentare fi materiile prime din Commonwealth fi putea produce la costuri mult mai mici ceea ce-i permitea sa practice prefuri mici la produsele industriale desfacute pe teritoriul Asociafiei de Liber Schimb.N sub insistentele mai multor tari din OECE. date fiind condi|iile de concurenfa diferite de la fara la fara.II. Cu aceasta zona de liber-schimb. unde toate mediile politice.. sindicale. ceea ce nu era cazul pentru Europa celor fase. mai ales pentru dezechilibrele pe care le putea determina intre diferitele tari vest europene. Din fericire pentru constructia europeana. fara a aboli tarifele asupra produselor agricole. Comunitatea Economica Europeana ar fi avut in fafa sa un competitor redutabil care ar fi beneficiat fi de investitiile americane. Punchil de vedere britanic reactualiza politica liberului-schimb din secolul al XlX-lea fi nu incuraja deloc integrarea supranafionala. industriale. impiedicand ca Piata (Comuna sa se dizolve intr-o zona de liber-schimb ca “o bucata de zahar intr-o ceafca de cafea”. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 93 produsele industriale fi. Proiectul Asociatiei Liberului-Schimb a fost viu criticat. guvernul Marii Britanii nedorind nici un fel de angajament in acest sens.

in februarie 1958. care era partizanul unei zone de liberschimb fi contra unei Piefe Comune considerate prea “dirigista”. Ca urmare. motorul integrarii europene. cand primul a asigurat Germania Federala ca fara sa va aplica tratatul de la Roma fara a recurge la clauzele de salvare (atat de mult negociate). Din ratiuni de solidaritate au ramas credincioase construcfiei europene. II AN la o concurenfa ridicata. In Germania s-au infruntat cele doua pareri cunoscute: pe de o parte cea a lui Ludwig Erhard. Ea a optat pentru integrare europeana. Generalul de Gaulle o data venit la putere (1 lunie 1958). mai ales ca aici opinia publica credea ca zona de liber-schimb completa tocmai CEE. iar pe de alta parte punctul de vedere al cancelarului Adenauer. dar nu se opunea Marii Britanii din rafiuni politice (rolul jucat de Marea Britanie in al doilea razboi mondial fi dupa aceea in “renafterea” economica italiana). sub influenta sfatuitorilor . S-a adaugat la aceasta fi acordul intre generalul de Gaulle fi cancelarul Adenauer (26 noiembrie 1958) . generalul de Gaulle cerea cancelarului german sa nu permita slabirea CEE prin acceptarea unei zone de liber-schimb. Germanii au votat pentru Piata Comuna. Tarile Benelux-ului erau favorabile unei zone de liber-schimb din rafiuni comerciale. intarindu-se foarte mult antanta franco-germana. grape unui plan de redresare economica fi financiara. pe care apoi le-ar fi exportat pe piafa europeana.94 I 'aslie I ESE. Italia nu era favorabila unei zone de liber-schimb care era dezavanta|oasa pentru economia sa mai slaba decat a altor stat europene (Marea Britanie. Germania Federala). Consiliul Economic fi Social respingea in unanimitate proiectul marii zone de liber-schimb. avand in vedere preturile mici la care Marea Britanie importa produsele agricole din Commonwealth. care punea pe primul loc avantajele politice ale CEE fi era neincrezator fafa de intenpile britanice.Bad-Kreuznach). In contrapartida. Adrian L. Ceilalfi membri ai CEE au avut o atitudine mai nuanfata. ceea ce s-a fi intamplat. iar Olanda nu dorea racirea relafiilor sale speciale cu Marea Britanie.

Spre deosebire de aceste state.iiuimif dispref fafa de alte popoare europene care s-au lasat atrase de diferite curente politico-ideologice. E xist! totodata pufina simpatie pentru ideea federala fi un . dar structarile sale parlamentare fi imperiul pe care fi 1-a cladit i-au creat o anumita situafie privilegiata. ceea ce nu este cazul celorlalte mari state ale Europei Occidentale. considerat “o fedinfa istorica”. putand sa analizeze lucrurile fi sa acfioneze dinafara sistemului european.II. Putem remarca in cazul sau dimensiunile antiamericanismului fi reticenfei fafa de britanici pe care le avea inca din timpul celui de al II-lea razboi mondial. Marea Britanie are o tradifie istorica aparte. Ea s-a manifestat de foarte multe ori solidar cu celelalte state europene. devine din adversar al integrarii europene susfinator al Comunitafiilor Economice Europene. . De ce aceasta fara cu o bogata tradifie europeana a devenit in primele decenii ale construcfiei europene atat de euro-reticenta? Credem ca un prim raspuns l-am putea cauta in structarile mentale fi istorice ale acestei fari. a iefit invingatoare in cea de a doua conflagrafie m ondial! Elitele sale au fost pufin discreditate fi nu pot fi acuzate de nafionalism. Atitudinea Franfei fi solidaritatea celor 6 va marea lucrarile Consiliului de miniftri al OECE din 15 decembrie 1958. Acest lucru explica in mare masura opozifia sa constant! fafa de intrarea Marii Britanii in Piata Comuna fi interesul sau susfinut pentru intarirea nucleului franco-german. Marea Britanie. Putem adauga fi faptal ca in Anglia mediile politice fi cultarale fi in general opinia public! au ramas reticente la manifestarile nafionaliste. in ciuda pierdenlor imense pe care le suferise. Inainte de a trece la un alt capital credem necesar ca trebuie sa ne interogam asupra rafiunilor care au facut din Marea Britanie un adversar al integrarii europene. D e La P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a te a E u r o p e a n a 95 sai (Maurice Couve de Murville fi Antoine Pinay). atat in ceea ce privefte situatia sa politico-democratic! cat fi pozifia sa fafa de batranul continent. Dtsputele dintre delegafia Franfei fi Marii Britanii vor conduce la efecul marii zone de liber-schimb.

Produsele agricole nu sunt prevazute. Tradifia lor parlamentara vorbefte de la sine despre importanta suverapitafii statului-nafiune in aceasta fara. mai ales in schimburile comerciale. Suedia. Refuzul celor 6 de a participa la o mare zona de liber-schimb a determinat Marea Britanie sa caute o solufie. in ciuda decolonizarii care incepuse fi in imperiul sau. dar . Elvefia. La nafterea sa. geografie foarte dispersate fi care contrasteaza cu blocul celor fase. Novegia. Austria fi Portugalia.). Marea Britanie conserva relafii speciale cu Commonwealth-ul. dar paradoxal schimburile sale comerciale sunt mai mari cu Comunitatea europeana decat cu partenern sai. mai ales ca. Creata prin tratatul semnat la Stockholm din 4 ianuarie 1960. Anglia este liderul acestui grup. Numarul membrilor EFTA va crefte incepand cu 1961 prin aderarea Finlandei fi in 1970 cu cel al Irlandei. ea aduna in jurul Regatului Unit. chiar in sanul Uniunii europene. EFTA constituie un ansamblu de fan. La initiativa acesteia au avut loc mai multe reuniuni sa dea o replica celor 11 fan din OECE (erau 17 cu cei 6 ). Tratatul de la Stockholm prevede suprimarea drepturilor de vama fi restncfnle cantitative pentru produsele industriale. Adrian L.96 Vasile I ESE. Acestea vor ho tari sa creeze o Asociafie a Liberului Schimb (EFTA. intarite in timpul fi imediat dupa al Il-lea razboi mondial faceau ca elitele britanice sa fie rezervate fi uneori opozifioniste fafa de proiectul unei Europe comunitare. dupa un calendar bazat pe cel al Piefei Comune. anumite transferuri de competence (vezi discufiile purtate asupra crearii euro-ului .monedei unice europene. In viziunea lor Europa Unita putea deveni un concurent serios ce ar fi pus in discutie relafiile atlantice.decat in alte state europene. European Free Trade Association). avand in vedere legatunle ei economice stranse cu Anglia. politicilor sociale etc. Irlanda este f i ea asociata la EFTA. care pana in zilele noastre accepta greu. Danemarca. Relafiile lor privilegiate cu Statele Unite. II AN Conftnnfa pierdern prestigiului national a fost mult mai redusa .

fapt ce a determinat guvernul francez sa ceara partenerilor din CEE sa accepte aplicarea clauzelor de salvare prevazute de tratat Revenirea generalului de Gaulle la conducerea guvernului francez. Piata Comuna avea sa-fi intre in atributii de la 1 ianuarie 1959. finalul OECE. (Charles de Gaulle a fixat ca principal obiectiv satisfacerea exigenfelor Piefei Comune. 2. (Organ izafia de Cooperare fi Dezvoltare Economica).II. incluzand Statele Unite fi Canada. formand astfel “Grupul celor 24”. Infiinfarea Asociafiei Europene a Liberului Schimb a marcat. elaborand un . La sugestia lui Jean Monnet. care nu mai putea sa-fi asume cooperarea intre europeni.! fi sprijinirea dezvoltarn statelor membre. Australiei (1971). OCDE avea printre obiectivele sale cooperarea international. comporta un Consiliu de miniftri care statueaza cu unanimitate fi un Secretariat instalat la Geneva aproape de GATT. O conventie semnata la Paris la 14 decembrie 1960 creaza OCDE. Clubul farilor “industrializate” care faceau parte din OCDE s-a largit in 1964 prin intrarea Japoniei. im p regn ate de co o p erarea interguvernamentala. Prim ele progrese ale Pietei Com une Obiectivul im ediat fixat de Tratatul de la Roma se refera la dezarmarea vamala. Ramasa in sediile OECE. a Finlandei (1970). fiind tentata sa intre in CEE printr-un acord special) primefte facilitafi pentru exporturile ^ agricole. in ciuda convingerilor sale antisupranafpnale. S tru ctu ra sa in stitu fio n ala. Noii Zeelande (1973). prin disputele dintre cele doua grupuri de fari. adica la reducerea drepturilor de vama intre cei 6 prevazuta in 10 etape (10% in fiecare an). Fran fa avea situafia economica cea mai vulnerabila. americanii au acceptat sa transforme OECE intr-un organism de cooperare atlantica. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n Un it a t e a E u r o p e a n a 97 Danemarca (care se temea ca va pierde piafa germana. a insemnat un pas inainte in integrarea Franfei in CEE fi CEEA.

o politica agricola comuna protecfionista nu putea decat sa-i cointereseze pe agricultori. Trebuia atenuat imparttil deschiderii frontierei fi evitarii caderii anumitor productii in farile cel mai pufin dezvoltate. asigurarea de venituri echitabile producatorilor fi prefuri acceptabile pentru consumatori. Tratatul de la Roma prevedea o perioada de tranzifie pana la sfarfitul anului 1969. Adrian L. Tratatul de la Roma prevedea fi suprimarea progresiva a restricfiilor cantitative fi apropierea tarifelor exterioare a celor fase. IIAN program de redresare economica fi afirmand in difente intalniri cu ceiblfi lideri europeni voinfa Franfei de a continua ce :-. in ciuda rezisten felo r nafionale. fost ministru al agriculturii in Olanda.98 Vasile I'ESE. la inifiativa Franfei fi Belgiei. Proiectul M ansholt. In mai 1960. simbolul integrarii propriu-zise. Perspectivele unui pref unic nu puteau decat sa-i stimuleze pe producatorii din farile unde prefurile erau mai mici. Aceasta trebuia sa fie o consecinfa a suprimarii drepturilor de vama interioare fi a obstacolelorin ceea ce privefte circulafia produselor. viza integrarea stransa a agriculturilor celor fase. garantarea securitafii aprovizionarilor. Pentru a evita ajustari brutale fi dureroase. Sicco Mansholt. defimrea in comun a prefurilor agricole domestice fi egalizarea acestora cu prefurile de import pnntr-un mecanism de prelevare la frontiere. prin unificarea piefelor agricole. care erau in acest mod ferifi de concurenfa straina. . Printre obiectivele fixate de PAC amintim: ameliorarea productivitafii. Succesul cel mai important al Comunitafii Economice Europene il constituie. nastereaunei politici agricole comune. stabilizarea prefurilor. in cursul careia farile membre puteau sa ia masuri de salvgardare. Comisia CEE a propus fi Consiliul de miniftri a adoptat reduceri tarifare anticipate (diminuari suplim entare de 10% intre 1960 fi 1962) fi abandonul tuturor contingentelor incepand cu 1961. Dosarul PAC a fost incredinfat viceprefedintelui Comisiei."1 ce incepuse. fara indoiala. Pe de alta parte.

Construcfiile economice nu faceau decat sa netezeasc! calea. Inifiativa care va conduce la elahorarfca planului Fouchet a fost . dezbaterea intre federalist! fi confederalifti este reluata. iar generalul. mai ales dupa venirea generalului de Gaulle la putere. Franfa ar fi fost pagubita din punct de vedere economic si s-ar fi situat intr-o situafie politica dificil! daca ar fi parasit (Comunitatea in acei ani. Incepand cu anul 1958. D e L a P r o ie c t e Ia R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 99 Efecul documentelor politice fi militare care constituiau piloni fundamentali ai unei construcfii europene de tip federal. sa deschid! drumul catre statut. Aceste reuniuni se vor fine la trei luni o dat! fi aveau un caracter consultativ. Generalul era recunoscut pentru parerile sale anticomunitare fi antifuncfionaliste. acesta a susfinut integrarea Franfei in CEE. in ciuda alurii monarhice in care a guvernat Franfa. De la 23 noiembrie 1959. El a incercatexperimentarea altor solufii politice decat cele susfinute pana la el. reunifi la S trasb o u rg in cadrul C o n siliului de m in iftri.. Putem invoca aid fi faptul ca tratatele erau ratificate de Parlamentul francez. Unii autori consider! ca generalul fusese principalul sabotor al Comunitafii. miniftrii tic externe ai celor fase. de a prelungi pe plan politic construcfia econom ic! a Europei.II. pnvilegiind in acfiunile sale ideea confederal! fafa de cea federala.ituata in contextul diplomatic al anilor 1959-1960. dar fi avocatul cel mai indraznef al Uniunii Politice Europene. sa exploreze posibilit!file. Totodata. ramanea in convingerile sale un democrat. dintr-o ambifie national?!. Charles de Gaulle n-a renun fat in totalitate la ideile sale. paradoxal. dar afa cum am aratat in paginile precedente. Confederafia conferea o mai larga competenfa statelor nafionale in defavoarea institufiilor comunitare. conveneau de a avea intre ei consult!ri cu tcgularitate in ceea ce privefte politica international!. a favorizat demersul functionalist al lui Jean Monnet conform caruia integrarea trebuia sa se realizeze pe sectoare. f !r ! a prejudicia pe cele care aveau loc in cadrul NATO sau . c o n ftien fi de responsabilitatea ce le incumba. avand ca scop final nafterea unei rederafii.

recapata statutul de fo rf! m ondial! fi ar fi putut participa la toate deciziile privind diplomafia fi strategia. Franta. /I AN UEO. Aceasta reforma implica o creftere a importantei Franfei in blocul occidental. Defi Tratatul de la Roma era o garanfie pentru pastrarea independenfei de acfiune a Franfei. Este in fapt o politic! de independent!. Adrian L. Inc! din 1958. generalul propunand un directorat de trei: SUA. implicit. iar crearea unei armate europene era un argument serios. Franta f i Marea Britanie. pe care Charles de Gaulle o dorea atat pentru fara sa cat fi pentru Europa. care ar fi luat masurile necesare la nivel mondial. Charles de Gaulle expunea foarte limpede opfiunile sale pentru a contribui la construirea grupului politic. independenfa national! a Franfei fi. Franfa r!m anand in structurile politice ale acesteia. Charles de Gaulle propunea SUA o reforma a Aliantei Atlantice. Intr-o alocufiune televizata din 31 mai 1960. Nu era pus! in discutie unitatea politic! a Alianfei Atlantice. Am putea adauga la aceasta intenfia generalului de a scoate Europa de sub tutela celor dou! blocuri. Nafterea unui plan politic fi militar de Uniune europeana s-a nascut in contextul politicii antiatlantice a generalului de Gaulle. cultural fi uman al . M emorandumul generalului de Gaulle trim is prefedintelui Eisenhower n-a fost bine pnmit la Washington fi Londra. economic. mai ales ca americanii invocasera mereu constituirea unei forfe europene care sa degreveze de cheltuieli fi sprijin SUA. angajat! fi in alte parti ale planetei in competifia cu URSS. Ele au fost intarite mai tarziu de mtrefinenle bilaterale intre fefii de state si de guvern ai Comunitatii. In fapt. conservarea autorit!tii statului-nafiune care trebuia s ! m entin! atributiile suveranit!tii sale. In acelafi timp sesizam aici una din dimensiunile fundamentale ale gandirii lui Charles de Gaulle. Charles de Gaulle urmarea sa scoata armata franceza de sub control american. guvernul generalului de Gaulle nu tolera ideea unei federafii europene.100 Iasile ] ESE. a carei imagine de mare putere fusese fifonat! dupa criza Suezului (1956).

A 101 Europei Occidentale. Cu alte cuvinte este vorba de o cooperare intre state. f !r ! delegare de putere. institutiile comunitare nu erau decat nifte organisme tehnice. Contradictia gandirii gaulliste const! tocmai in incercarea de a construi Europa unit!. Acesta propunea o cooperare constant! intre statele Europei Occidentale in patru domenii: politic. cunoscuta fi sub denumirea de “Europa patriilor”. Singura institute credibil! trebuia sa fie ( Consiliul de ministri care reprezenta statele fi prin intermediul caruia acestea mentineau monopolul asupra conduitei politicilor europene. pe vointa acestora de uniune independent! de structurile juridice ale statelor. Cooperarea viza “un concert” organizat si regulat al guvernelor responsabile fi organisme specia'lizate subordonate acestora. Planul generalului de Gaulle era expus in a treia parte a declarafiei. Adunarea este doar consultativ! fi nu se pune problema alegerii ei prin sufragiu universal.natiune. economic. proiectul intentioneaz! sa controleze Comunitatea prmtrun organism (Consiliul de miniftri) care ar fi decis in unanimitate. . pe popoare. Vizand fi domeniul economic. generalul face elogiul statuluinatiune subliniind mai ales primatul realitatilor nationale. Conform acestei teoni. un referendum european pentru a da Europei inca de la plecare iin caracter de adeziune popular!. cultural §i aparare. unei entitafi supranationale bazata pe opiniile publice. fara autoritate fi eficacitate politica. Aceasta trebuia sa fie o asociatie de state realizat! pe calea cooperarii organizate. Marile linii ale planului francez de la Inceputul anilor ’60 sunt expuse in conferinfa de pres! din 5 septembne 1960. exacerband rolul statului . E ra prevazuta fi o Adunare parlamentara care trebuia sa reuneasca reprezentantii Parlamentelor nationale. “Concertul” european propus de generalul de Gaulle ar fi reunit fefii de stat fi guvern. In aceasta declarafie. El opune demersul confederal ai carui piloni sunt statele-nationale. alaturi de o prea tehnicizat! acfiune comunitar!. avand ca scop instituirea unei confederate.11 D e L a P r o ie c t e Iyi R e a l it a t e I n Un it a t e a E u r o p e a n . Organismele omoloage comisiilor erau formate din funcfionari.

IVAN Atacand domeniul sensibil al politicului fi apararii. temator fafa de o detafare a celor fase de Marea Britanie fi SUA fi instalarea unei hegemonii franco-germane. iar celelalte state acceptau ideea unei uniuni politice. Construcfia europeana in viziunea lui Charles de Gaulle se bazeaza pe nucleul franco-german.102 Vasile I ESE. ceea ce-1 determina pe Adenauer sa sprijine partial punctul de vedere. reprezentantul Olandei. hotarand sa-i dea o forma concreta. iar uniunea politica care trebuia sa se faca fara Marea Britanie. de a surmonta bipolaritatea fi regulile acesteia. Singurul ministru ostil era Joseph Luns. comporta garantnle necesare pentru mentinerea Comunitafilor economice europene fi a institutiilor lor. O comisie compusa din reprezentanfii celor 6 guverne este insarcinata de a prezenta la o viitoare sesiune propuneri concrete in ceea ce privefte reuniunile fefilor de state fi de guverne fi a miniftrilor de externe. Acest lucru a facut posibila deschiderea conferintei europene la 10 februarie 1961 la Paris. Acest fapt implica . Conferinfa va realiza un compromis intre cei fase: Charles de Gaulle renunfa la ideea de confederate fi la consultarile in politica de aparare fi construcfia economica. Raportul comisiei speciale este analizat la cea de a doua Conferinfa la vart finuta la Bonn (18 iulie 1961). D eclarafia generalului de G aulle a produs unele rezerve partenerilor din CEE Asigurarile date de primul-ministru Michel Debre si sprijinul lui Jean Monnet pentru convocarea unei Conferinte europene la varf convinge responsabilii din celelalte cinci tari comunitare sa accepte o reuniune la varf. Cei fase tac inca un pas spre uniunea politica. El dorefte o Europa independnta care sa se interpuna intre URSS fi SUA. Charles de Gaulle indica celor fase fi Europei modalitatea de a iesi de sub tutela americana. era calea prin care s-ar fi putut reforma NATO. considerata prea apropiata de americani. publicat la inceputul acesteia. fara a atinge relafiile lor cu NATO fi a slabi Comunitafile. Adrian L. Comunicatul.

iar lipsa supranafionalitafii parea sa lase micile state fara aparare. Cele doua texte reflectau pe de o parte concepfia gaullista a unei “Europe europene” bazata pe su v eran itafile europene de neatins fi pe independenfa fafa de SUA. care sa perm it! crearea condifiilor unei politici comune. iar pe de alta parte punctul de vedere al celor cinci parteneri ai Franfei. Ideea care castiga teren este aceea a unor reuniuni4a varf cu rol de a concerta politicile lor.dupa vacanfa de Craciun. de a realiza pozitii comune favorabile uniunii politice europene. Delegatia franceza in cadrul comisiei Fouchet va negocia foarte dur. printre care pozifia Olandei este cea mai radical!. O noua Comisie era numita penfru a prezenta propuneri concrete in ceea ce privefte statuarea cooperarii politice a celor fase. Mai mult. La sfirfitul lunii iulie 1968 se realiza o piafa unica pentru produsele lactate . D f. textul acestuia fiind botezat al doilea plan Fouchet. Colaborarea franco-germ ana va fi esenfiala in co n stru cfia europeana. noul text francez. Celelalte cinci delegafii nu s-au lasat mai prejos fi au opus proiectului francez un altul care excludea economia din planul uniunii politice. care nu concilia aproape deloc pozitiile lor cu cele ale Parlamentului european sau ale celorlalte delegafii. progresul s-a realizat in domeniul abolirii taxelor vamale fi a unor politici economice. Dupa cateva saptamani de dezbateri se va ajunge la un compromis. Olanda nu dorea sa se angajeze fara Marea Britanie fi ii era team ! de supremafia franceza. Daca uniunea politica era inca in faza discufiilor fi controverselor. In fond Franfa dorea un control interguverriamental mai accentuat al Comunitafilor economice printr-un Consliu de miniftri.care reflect! mai pronun f at pozifia generalului de Gaulle suprima referinfa la Alianfa atlantica fi clauza de revizuire este atenuata. dand speranfe Comisiei. Francezii vor veni cu un al treilea proiect in 18 ianuarie 1962.II. incercand sa cuprinda chestiunile economice.comune. La 1 iulie 1968 erau eliminate taxele vamale in interiorul comunitafii fi se crea piafa comuna a zaharului. L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 103 o cooperare regulata.

Candidatura britanica a surprins lumea europeana. Este elaborat planul Mansholt de reconstrucfie a agriculturii. La sfirfitul perioadei de tranziti^ 1969 se adopta un sistem fiscal comun (Taxa pe Valoarea Adaugata-TVA). intrebarea pe care fi-o puneau toti era legata de aflarea ratiunilor care au determinat factorii politici britanici sa accepte participarea la o institute cu valente supranafionale. Cererea de aderare a Marii Britanii este urmata. forfeit de munca era quasi to tala. drepturile de vama care ar fi determinat Marea Britanie sa strice relafiile cu unele tari j . Firefte. la scurt timp. mai 1962).104 Vasile I USE. Era doar una din ratiuni. Chestiunile strans negociate au fost cele legate de tariful exterior comun. Optiunea britanica venea sa confirme afirmatiile lui Jean Monnet. Negocierile au demarat in toamna lui 1961 intre ministrul de externe al celor fase fi Edward Heath. IVAN fi carnea de vita. Adrian L. cu boicotul repetat al constructiei supranafionale. incurajarea de catre Statele Unite a integrarii europene fi schimbarile de optiuni in cadrul Commonwealth-ului. D ificultatile anilor 1963-1969 3 Prima candidatura a Marii Britanii La cativa ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma. Comunitatea celor fase se confrunta cu o provoare importanta: prima candidatura a Marii Britanii la Piata Comuna (august 1961). fubrezirea politica a alianfei anglo-am ericane. 3. care punea in discnfie regimul de preferinfa im perial!. La aceasta putem adauga ejecul Asociafiei Europene a Liberului Schimb. care credea ca Regatul Unit se va apropia de Piata Comuna in momenful succesului acesteia. reprezentantul Regatului Unit. Cu toate aceste succese uniunea economica era doar la inceputurile sale. pierderea rolului de mare putere dupa afacerea Suezului. obifnuita cu izolarea de pana atunci a acestei tari. iar libera circulate a. de cea a altor parteneri ai acesteia din Asociafia Europeana a Liberului Schimb (Danemarca. vara lui 1961 fi Novergia.

care reufesc sa elaboreze. cu britanicii.ute. 4. Era fi efectul incercarilor generalului de Gaulle de a'asocia Marea Britanie la un program nuclear bilateral (a se vedea aici fi acordunle de la Nassau intre SUA fi Marea Britanie). Fiecare in parte. care dorefte sa aiba independent! nucleara. in acest sens. care infiinfaser! “Anti-common Market League” (Liga antiPiafa Comuna). D e La P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 105 din EFTA fi PAC. fi Statele I . un ai urd (8 noiembrie 1958) care prevedea constructia. au inasprit condifiile puse de delgafia britanica in negocierile de la Bruxelles. . Pentru a impiedica Franta sa infiinteze o fort! de lovire proprie. partizani ai unei Mari Britanii sociale (fi nu capitaliste care era considerat! trasatura esenfial! a comunitatii celor fase). a dezvoltat politici nucleare la nivel national. Afa se explica politica antiEuratom a generalului de Gaulle. Acest fapt ii determina pe europeni sa se gandeasra la posibilitatea cumpararii uraniului imbogatit din SUA decat sa-1 prodii 1 in cadrul Euratomului. in cadrul Comunitatii. de toate cele fase state. care finanteaza mult mai mult o politic! nuclear! francez!.11. mult mai mici decat cele de pe continent. Asistam. care ar fi afectat costurile sale sociale. Furatomul va fi in curand boicotat. Negocierile vor fi intrerupte in ianuarie 1963. in urma unui “veto” al generalului de Gaulle care acuza Marea Britanie de legaturi prea stranse cu Statele Unite fi de rea credint! fata de CEE. americanii au facilitat scaderea brusca a pretului uraniului im bogatit. pe diferite c!i.fi Comisia Euratom. ce trebuia s ! compenseze crefterea econom ic! a Republicii Federale Germania. E§ecul Euratom ului Spre deosebire de CEE care inregistreaz! succese. la o concurenta in ' e Franfa. Adversarii laburifti ai lui Macmillan. la care s-au adaugat conservatorii “eurorebeli”. a fase centrale cu ajutor financiar fi tehnologie americana. Comunitatea Europeana a Atomului se confrunt! cu decizia americana.

106 Vasile I ESE. Franfa s-a aratat din nou ostila. au fost realizate. in 1960. Daca majoritatea celor fase au acceptat reformele. De Gaulle accepta o anumita reforma care. disputele prefedintelui. Acesta sugera fuziunea executivelor fi constituirea unui Consiliu de miniftri fi a unei Comisii unice. . un apropiat al lui Charles de Gaulle. El nu a obtinut cel de-al Il-lea mandat §i. Scaderea interesului pentru energia nucleara. La aceasta propunere se adauga altele care doresc sa dea mai multe puteri Adunarii prin alegerea sa prin vot universal. in 1961. care cerea ca viitoarea Comisie unica sa fie investita . nu trebuia sa se inspire din supranafionalismul Inaltei Autoritafi. un apropiat al lui Jean Monnet. Adunarea Parlamentara se autoproclama “Parlamentul european” (1962). poate fi invocata ca fiind o alta cauza pentru efecul Euroatomului. cu guvernul francez care-1 acuza de supranationalism. dadea speranta unei relansari a acestei comunitati. T VAN Venirea lui Etienne Hirsch la prefedintia Comisiei Euroatoro. in conditiile unui petrol foarte ieftin. Aceasta idee este reluataintr un raport al Adunarii Parlamentare de la Strasbourg. inca din 1959. lui Jean Monnet. Adrian L. de Adunarea europeana. Ideea unirii institutiilor celor trei Comunitati apartine. 5. aceasta operatie permitea o mai buna coordonare a activitafilor comunitare fi dadea o mai mare autoritate Comisiei care ar fi devenit un “preguvern european”. Din nefericire. prevazute prin acordul cu britanicii fi americanii. in ciuda faptului ca cinci dintre cele fase centrale. Fuzionarea executivelor Ami faizeci sunt refinuti in procesul constructiei comunitare ca fund novatori din punctul de vedere al sistemului institutional. este urmat de generalul Pierre Chatenet. considerandu-le simple organisme tehnice. Generalul de Gaulle refuza institutiilor europene un rol legislativ fi executiv. In opinia “parintelui integarii europene”. Cartea alba din 1968 conchidea efecul Comunitatii Europene a Energiei Atomice. in locul lui Louis Armand. Efecul Uniunii politice propuse de planurile Fouchet il : face mai maleabil pe general. Pentru a fi in ton cu aceste propunen. 1-au impiedicat sa faca schimbari radicale.

in functie de ordinea de zi: ’’Consiliu general” (m iniftrii afacerilor externe) sau “Consiliu specializat” (m iniftrii agriculturii. buget unic. opozifiei Inaltei Autoritafi fi. Unirea executivelor este insofita fi de batalia pentru sediu. Pana la urma Luxembourgul este convins. fiind in legatura atat cu Comisia cat fi cu secretariatul Consiliului. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 107 Negocierile in privinfa fuziunii executivelor celor trei Comunitati s-au deschis In septembrie 1963 fi au fost destul de dificile. 6. Tratatul a decis. Restul ramanea la dispozifia acesteia pentru investitii. Parlamentul ramane Strasbourg iar. Tratatul de tuziune a executivelor celor trei Comunitati este semnat la 8 aprilie 1965 . Pentru a da satistacfie Franfei. comertului fi finnatelor). tratatul institufionaliza Comitetul Reprezentanfilor Permanenfi (COREPER). Luxembourgul gazduiefte Curtea de justifie fi serviciile administrative ale Parlamentului. cooptafia practicata In CECO fiind abandonata. “ochiul statelor la Bruxelles”. incepand cu i ianuarie 1966. Criza “scaunului gol” Intrarea in vigoare a tratatului de unificare a executivelor comunitafilor a fost intarziata de izbucnirea acestei crize. astfel ca Banca Europeana de Investitii ifi muta sediul in capitala acestui s ta t. mai ales. datorita. care va juca un rol important in pregatirea lucrarilor Consiliului. alimentat din contributiile nationale fi din prelevarile CECO care contribuia la cheltuielile de functionare. Conform tratatului de la Roma.II. Acest stat obfinea o mare parte a veniturilor sale din siderurgie. debuteaza cea de a . Dupa lungi negocieri. Comisia unica era formata din membrii desemnafi de comun acord de catre guverne. S-a creat astfel un Consiliu Unic care se reunea in diferite form atiuni. care reafeaza raporturile dintre statele nafionale fi institufiile comunitare. a ducatului de Luxembourg. fuziunea administratnlor. de asemenea. Bruxelles-ul pastreaza calitatea de sediu al Comisiei fi al Consiliului.

practicand politica “scaunului gol”. expirau reglementarile financiare. Adrian L. unanimitatea operand numai in cazurile de adeziune a noilor membri. care sa mtareasca autoritatea Comisiei si a Parlamentului de la Strasbourg. se urmarea crearea unui buget propriu. care stipula ca daca “interesele foarte impotante ale unuia sau mai multor parteneri sunt in joc. Comisia dorea sa evite pe viitor finanfarile nationale directe fi sa-fi constituie resurse proprii. Criza a luat sfarfit prin “compromisul de la Luxembourg” (30 ianuarie 1966). Urmatorul pasaj al textului intarea regula unanimitafii. refuzand sa participe la jedinfele Consiliului timp de 7 luni. urmarea nu numai sa evite consolidarea autoritafii institufiilor comunitare. Aceasta criza este legata. FEOGA trebuia sa preia in sarcina toate cheltuielile aferente acesteia. prezidat de Maurice Couve de Murville. Ea ifi retrage. n-a ajuns la un consens privind finanfarea agricola. fara indoiala inspirata de Charles de Gaulle. Ea ifi gasefte originea imediata in propunerea Comisiei. Reprezentantul francez suspenda fedinfa inainte de a avea un rezultat. din 31 martie 1965. astfel ca “delegafia franceza estima ca atunci cand este vorba de interese . Franfa provoac! o criza deschisa. in vigoare dupa crearea PAC. de asemenea. reprezentanftil din COREPER. sau cel pufin diminuarea votului majoritar. N'umeroase decizii ale Consiliului trebuiau luate cu majoritate. in principal. dar fi eliminarea. armonizarea legislafiilor si politica de conjuncture. In fapt. Politica “scaunului gol”. IVAN treia etapa tranzitorie. autonom la nivel european. intr-un ragaz rezonabil. Consiliul de miniftri din 30 iunie 1965. membrii Consiliului se vor stradui. de a ajunge la solufii care ar putea fi adoptate de catre tofi m em brii C onsiliului.. de politica antisupranafionala a generalului de Gaulle. ceea ce insemna un pas inainte catre supranafionalism. in respectul interesului lor fi al comunitafii”. formate din varsarea unui cuantum din prelevarile percepute la frontier! asupra importurilor de produse de provenienfa strain!. ministrul afacerilor externe al Franfei. La 1 iulie 1965.108 Vasile VESE. cu privire la finantarea PAC.

Anglia nu trebuia sa ramana in afara unei organizafii care devenea din ce in ce mai importanta fi in afara unei . D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 109 foarte importante discufia trebuie sa continue pana la obfinerea unui acord unanim”. au fost luate cu unanimitate. retentor la fuziunea executivelor. acordul de la Luxembourg permitea comunitafii sa mearga inainte. care trebuia sa fie ales pe rand din marile state fi Benelux. par sa fie de acord cu integrarea Marii Britanii in Comunitatea europeana. Tratatul de la Bruxelles. va intra in vigoare cu intarziere. vizita generalului de Gaulle la Moscova. dupa compromisul de la Luxembourg. Dupa parerea multor analif ti 51 istoriei. 7. Acesta reprezentase Comunitatea in calitate de comisar insarcinat cu relafiile exterioare la negocierile “Kennedy Round”. a fost inlocuit cu belgianul Jean Rey. Defi nu era precizat foarte clar dreptul de veto. care este expresia interguvernamentalismului. echilibrul instituit de tratatul de la Roma intre in s titu te comunitare a fost rupt in favoarea Consiliului. astfel ca un compromis este realizat fi in privinta finanfarii PAC. criza “scaunului gol” a timorat acfiunile Comisiei. cele doua mari partide engleze. Cei §ase au reufit sa se infeleaga fi asupra rotatiei prefedintelui. chiar asupra unor chestiuni secundare. in aceste condifii. dupa ce W alter H allstein. multe decizii. care imbina contributiile nationale cu prelevarile agricole asupra importurilor la frontiera. Ea va fi tentata sa faca doar propuneri susceptibile de a primi acordul unanim al Consiliului de miniftri. la 1 iulie 1967. retragerea din structurile militare ale NATO (1966) creionau imaginea unui Occident in criza. Acfiunile care incita la aderare sunt aproape aceleafi cu cele din 1961. Cu toate acestea. specific unanimitafii. conservator fi laburist. considerat prea supranafionalist de catre generalul de Gaulle. Totodata. A doua candidatura britanica Politica de independent a Franfei fafa de SUA.II. prefedintele Comisiei. Paradoxal.

110 I asile I 'ESE. mai ales dupa ce Franta se opusese evolufiei supranafionale. Harold Wilson an u n f! in fata Cam erelor Comunelor decizia guvernului s!u de a depune candidatura de aderare . dar aprecia voinfa de autonomie. Vizita lui W ilson in celelalte capitale com unitare. Avand sprijinul m ajorit!fii deputafilor (488). opinia public! era mai pufin ostila. mai ales c ! se g!seau la pufin timp dup! criza scaunului gol. Acesta consider! ca Marea Britanie ramanea prea apropiat! de SUA. . Cu toate acestea. Danemarca fi Norvegia. Situatia economic! a Marii Britanii s-a degradat mult in ami saizeci in comparafie cu cea a Comunitafii. Discursul sau de la Strasbourg in fafa Adunarii Consiliului Europei (1966). Statele Unite erau angajate in r!zboiul din Vietnam. premierul englez depune candidatura la 11 mai 1967. Pe de a lt! parte. D ou! dintre ele. nici o fara comunitar! nedorind o confruntare cu Parisul. se bucura de sprijin parlamentar mai larg. Convins fi de presiunile cercurilor de afaceri interesate de a gasi noi debufee pentru produsele britanice. nu-1 seduce pe generalul de Gaulle. care a progresat. nu a dus la rezultatele scontate in vederea aderarii. II 'AN ^Europe a l’anglaise. Harold Wilson va face un tur prin capitalele europene pentru a testa terenul. in ciuda exprimarilor de incurajare fi bunavoinfa.i negocierea amendamentelor decat in cateva chestiuni sensibile. Harald W ilson se a ra t! dispus de a accepta acquis-ul comunitar fi nu cere. iar f!rile din Asociafia Liberului Schimb mai resemnate. (mai ales prin depedenfa lirei sterline fafa de dolar). in ciuda unei propuneri interesante pentru independenfa politica a F ’ uropei. fac ceren de adeziune. La o prim ! trecere in revist! a contextului se p!rea c ! noua candidatur! parea mai bine angajat! decat prima. Balanfa de plafi a Regatului Unit era deficitara ceea ce punea in dificultate lira sterlina. reacfiile Commonwealth ului mai pufin vii. Adrian L.-la Com unit!fi (2 mai 1967). Relafiile Londrei cu Commonwealth-ul sunt din ce in ce mai diminuate. propunand o asociere in cazul unui efec de adeziune.

a Londra. Generalul apeleaza la vechile.. declarafiile prejedintelui Franfei. §i intre acesta din urma fi partenerii sai se vor degrada. Opozifia Franfei fafa de negocieri. Para a exprima un refuz categoric. Piafa Comuna nu este pusa in discufie. generalul de Gaulle expnma rezervele sale fafa de intrarea acesteia in Piafa Comuna. Cu toate rezervele exprimate de Franfa. . Comisia (unica). cu condifia ca cele trei fari candidate sa accepte condifiile comunitare f i sa asaneze'situafia lor economica fi financiara. invocand riscul Piefei Comune de a deveni o zona de liber-schimb a Europei Occidentale. In fapt. Franfa dorea sa impiedice intrarea in sanul CEE a unei fari legate strans de SUA ji care putea aspira la leadership-ul CEE. invitata sa dea avizul sau.l menfioneaza totodata inghifirea acestei zone de liber-schimb de catre 0 zona atlantica de acelafi tip. ceea ce a determinat pe foarte mulfi analifti sa afirme ca este vorba de o perioada de stagnare . 1 . Criza lirei sterline oferea Franfei un argument in plus ca Marea Britanie nu era pregatita sa adere la Comunitate. efecul a determinat opozifia conservatoare fi guvernul laburist sa respinga propunerea de asociere fi sa menfina candidatura de adeziune ca membru cu drepturi depline. parfile agricole continua sa se organizeze fi uniunea vamala este implinita la 1 iulie 1968. Dupa al doilea “veto” francez. impiedica §i cea de a doua tentativa engleza de a se alatura CEE. I .II. IJ e L a P r o ie c t e La R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 111 La scurt timp dupa cererea de adeziune a Marii Britan'u. sale argumente. se pronun fa la 29 septembrie 1967 pentru largire. Charles de Gaulle propunea Marii Britanii un regim de asociere la CEE.i Comunitafii. Cu toate acestea. ceilalfi membri ai CEE doreau sa inceapa negocierile. argumentand ca astfel aceasta va putea indeplini transformarea economica fi politica necesara aderarii. relafiile intre Londra fi Paris. La Consiliul de miniftri a celor sase din 18 19 decembrie 1967 s-a elaborat un document care confirma fi intarea punctul de vedere francez.

ajutoare pentru dezvoltare. experfi in integrare care trebuiau sa faca propuneri. ambasador la Paris. incercanle generalului de Gaulle de a dialoga personal cu Marea Britanie. susfinuta de catre Miscarea Europeana. Irlanda. Pierre Harmel. Edgard Pissani. Bonn-ul fiind iritat de a nu fi fost consultat. profesor de economie. Adrian L. IVAN In ciuda opozifiei repetate a Franfei. Robert Triffin. Inclusiv Jean Monnet fi Comitetul sau de acfiune pentru Statele Europei au incercat o deblocare a situafiei. Toate aceste contacte. astfel ca in primavara anului 1969 construcfia Europei se gasea in impas. sunt de asemenea sortite efecului. Propunerile monetare fi institufionale facute de Comitetul lui Jean Monnet se izbesc de refuzul Marii Britanii. politica externa. organizand la Londra (11 martie 1969) o reunmne la care sunt invitafi pentru prima data liderii partidelor britanice.it sa promoveze contacte intre cei fase fi cei patru (Marea Britanie. de asemenea. conservator. Christopher Soames. Nici inifiativa ministrului de externe al Belgiei. Norvegia fi Danemarca) in domenii care nu fineau de comunitate: tehnologie. Printre ei se afla Walter Hallestein. diaiogul intre cei cinci fi Marea Britanie a continuat fi in 1968 pentru a realiza forme de cooperare care sa consolideze relafiile in vederea largirii CEIL Cei cinci au caut. mai ales cu ginerele lui WChurchill.112 la s lie I USE. dar fi monetara nu este incununata de succes. de a folosi reuniunile in cadrul Uniunii Europei Occidentale pentru a angaja un dialog pe probleme de politica externa. fostul prefedinte al Comisiei CEE. iar lipsa de discrefie a Londrei determina o ufoara incordare in relafiile franco-germane. aparare. etc. utilizand relafiile sale personale. iar dorinfa exprimata a Germaniei Federale fi britanicilor de a le prezenta ca etape ale aderarii conduce la efec. Participa. tehnologie. laburist fi liberal alaturi de cei fase. . la care se adauga inifiativa lui Willy Brandt de a incheia “acorduri comerciale” intre comunitate fi Marea Britanie (prin acestea se puteau oferi avantaje vamale) au fost respinse in mare parte de Franfa. etc.

Guvernul. lider social-democrat. europeni realifti fi pragmatici. in urma referendumului in ceea ce privefte regionalizarea fi reorganizarea Senatului francez. numarand nu mai pufin de patru membri ai comitetului lui Jean Monnet. punand in discufie conceptul gaullist al Europei de la Atlantic la Urali. inclufi in dreapta europeana moderata fi democrat-creftinilor lui Jacques Duhamel. cat fi prin conftientizarea de catre liderul politic francez a slabiciunilor Franfei (criza monetarofinanciara) fi imposiblitatea acesteia de a rezista presiunilor celor cinci parteneri. numit in truntea Quay d’Orsay . favorabili largirii Comunitafii. format imediat dupa victoria sa in alegeri. facuta sub semnul “deschiderii in continuitate”. Intrarea sovieticilor in Cehoslovacia fi nafterea conceptului brejnevist de “suveranitate limitata” exprimau o data in plus ideea unei separafii Est-Vest. Construcfia Europeana este favorizata de acfiunea a doi oameni de stat. este un partizan al unei Europe comunitare moderne. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 8. specialist in finanfe. Georges Pompidou anunfa disponibilitatea sa pentru adeziunea Marii Britanii la comunitate. era expresia deschiderii Franfei spre construcfia comunitara. In Germania Federala. cancelar al Germaniei din 21 octombrie 1969. puternice fi independente. fost prim-ministru.II. Georges Pompidou este adeptul unei politici mai pufin intransigente decat cea a generalului de Gaulle. este partizanul atat al continuarii . fost ministru de externe intre ami 1966 •1969. Gaullist ca fi convingere politica. Economist. Relansarea' din 1969 113 Relansarea constructiei europene s-a facut in primul rand in condifiile plecarii generalului de Gaulle de la conducerea Franfei (aprilie 1969). Inca din campania electoral!. Cel mai reprezentativ este Maurice Schumann. Pozifia sa poate fi explicata in acelafi timp prin nevoia unui mesaj electoral care se adresa republicanilor independenfi ai lui Valery Giscard d’Estaing. Willy Brandt. Georges Pompidou devenit prefedinte al Franfei (15 iunie 1969) fi Willy Brandt.

bazat! pe transferul de suveranitate de la statele-nafiune la institufii supranafionale fi interguvernamentale depindea foarte mult de echilibrul ce trebuia instaurat intre structunle sale decizionale. r e tic e n t! la supranafionalism. Parlamentul european a obfinut treptat competenfe legislative fi bugetare ce faceau din aceast! institufie un element important al sistemului institutional al (>omunit!fii europene. Din acest punct de vedere el este mai pufin federalist decat Adenauer. defi relafiile cu Georges Pompidou n-'aii'fost totdeauna excelente. autodesemnata incepand cu 1962 Parlamentul european. intitulat sugestiv “. IVAN procesului constructiei comunitare cat fi al unei politici de deschidere spre Estul comunist. f !r ! indoial!. Adrian L. Cu toate acestea. care. 9. o creftere a prestigiului acestei institufii. El are nevoie de Franfa pentru dezvoltarea politicii sale estice. deschide celor doua state germane accesul la ONU fi contribuie la intarirea destinderii. Ostpolitik-ul culm ineaz! in 1972 cu semnarea unui tratat intre Republica Federala Germania fi Republica Democrat! Germania (21 decembrie 1972). Decizia de a trece de la finanfarea Comunitafii prin intermediul coniribufnlor nafionale la un sistem de . menita a conduce in final la reunificarea Germaniei. A legerea Parlam entului european prin sufragiu universal O Europ! federala. o integrare g fa d u a l!jn funcfie de problemele cotidiene fi nu una doctrinara.ostpolitik”. Catre o E uropa mai dem ocratica.114 I 'aslie VESE. Incepand din anii 70. marea. consonant fiind cu punctul de vedere al F ran fei. W illy Brandt fiind mai rezervat in ceea ce privefte politica francez! fafa de Statele-Unite. acceptand. privilegiind in acelafi timp relafiile cu Franta. Willy Brandt este favorabil intrarii britanicilor in CEE. conftientizarea de c!tre cei doi lideri a nevoii de cooperare european! creaz! terenul favorabil unei relansari a construcfiei Europei comunitare. Alegerea prin vot universal a Adun!rii Parlamentare. constitutionalist!.

Belgia fi Luxembourg. Franta. declaratia comuna a celor noua lasa sa transpara dorinta de consolidare democratica a Comunitatilor europene. . Toate celelalte state au adoptat sisteme proportionate.' care acorda Parlamentului european o putere de decizie reala. Italia. Se considera ca alegerea Parlamentului european prin sufragiu universal “constituie o eclatanta manifestable a idealului democratic comun a tuturor popoarelor” care compuneau Comunitatea. Danemarca. Data alegerilor a fost fixat! intre 7 10 iunie 1979. 25 pentru Glanda. Decizia a apartinut guvernelor tarilor membre reunite in Consiliul european de la Gopenhaga din aprilie 1978. Fiecare fara adopt! pentru alegerile europene propriul sau sistem electoral.Germania.//. Alegerile europene din 1979 au fost precedate de o puternica catnpanie electoral! unde s-au evidentiat principalele partide nafionale. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 115 resurse proprii a antrenat instaurarea. prin Tratatele din 1970 fi 1975 a unei proceduri bugetare not. Noua compozitie avantajeaza statele mici care raman suprareprezentate. 24 pentru Belgia. astfel ca un eurodeputat luxembourghez reprezint! in medie aproape 60000 de locuitori. Marea Britanic adopta un scrutin majoritar uninominal (fara Irlanda de Nord care are 3 locuri). la Copenhaga. vot “transferabil” in Irlanda. stabilirea unui prag de 5% in R. mai ales in ceea ce privefte cheltuielile neobligatorii fi un drept de respingere global! a bugetului. 410 membri din care 81 pentru Germania Federala. Un pas inainte pentru crefterea rolului acestei institutii 1-a constituit -alegerea sa prin sufragiu universal. In ciuda divergentelor de opinie in ceea ce privefte rolul institutiilor comunitare fi raportul acestora cu statele membre. punand in i videnta centralismul sau traditional. Marea Britanie. Franfa a recurs la un sistem proportional in cadrul unei circumscriptii nafionale unice. cu num eroase variante: vot preferential in Italia. in timp ce unui german reprezinta aproximativ 700000 de locuitori. 16 pentru Danemarca.F. 15 pentru Irlanda fi 6 pentru Luxembourg. Parlamentul ales prin sufragiu universal urma sa aiba.

Scrutinul european aduce pe scena politica a continentului european.5%) dovedefte interesul pentru consolidarea Parlamentului ca principal actor al democrafiei comunitare.' Socialif tii sunt favorabili constructiei europene. Adrian L. dreptul la munca fi la democrafie economica. Gauliftii in Franfa fi o mare parte a conservatorilor in Marea Britanie sunt foarte critic) la adresa Europei. care.116 Vasile I'ESE. unii erau aliafi cu comuniftii. iar alfii erau profund antidemocrafi. pe plan politic. orgamzafnle neguvernamentale. structurat pe trei axe. dar sunt divizati de rolul pe care trebuie sa-1 joace Comunitatea fi in s titu te europene. o Europa in serviciul cetafenilor fi in serviciul pacii n-a putut rezolva divergenfele sus-amintite. In ceea ce ii privefte. Participarea in numar mare a alegatorilor la vot. vor (uca . cu excepfia Marii Britanii (31. ca fi in trecut. Comuniftii sunt fi ei divizafi. Nu putem vorbi inca de partide europene. in timp ce Partidul Comunist Italian s-a raliat integrarii europene. IVAN scofand in lumina §i diferenfele de opinii intre organizafii politice ce se revendicau de la ideologii comune. poate cel mai bine structurat. foarte atafata economiei de piafa cu socialismul dirigint fi nafionalizator al Partidului Socialist Francez fi al stangii laburiste. Totodata. Limbajul comun propus partidelor socialiste la Congresul X al acestora de la Bruxelles (1978). Federafia partidelor liberale. in ciuda faptului ca marile familii politice s-au grupat m structuri confederale ca de exemplu Uniunea partidelor socialiste a Comunitatilor europene (aprilie 1974). Partidul popular european sub influenza democrat-creftinilor germani este singurul care adopta o platforma comuna relativ coerenta. olandeza fi daneza. astfel ca Partidul Comunist Francez era foarte ostil Comunitafii europene. in care vedea expresia capitalismului ’favorabil patronatului fi acuza pierderea suveranitafii farii. pledand de cele mai multe ori pentru o organizafie interguvernamentala. democrate fi reformatoare (1976) fi Partidul popular european. era foarte dificil sa se concilieze social-democrafia germana.

. prejedintele Uniunii Paneuropene. •care a jucat un rol esenpal in pregatirea alegerilor. vechi raportor al Societatii Napunilor fi o ferventa sustinatoare a ideii de unitate europeana. D e L : P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 117 un rol important. In 1979 existau 7 grupuri parlamentare: grupul socialist. Parlamentul european va aborda de pe alte poziru competitia cu Consiliul de miniftri. dem ocrajii europeni ai progresului. Este in fapt o victorie a centrului dreapta. Otto de Habsburg. democrat-creftin. creand o atmosfera favorabila -demersului european. Philippe von Bismark. Discursul de deschidere al noului Parlament a fost tinut de Louise Weiss. Aceasta era detinuta in continuare de Consiliul de miniftri. Nu lipseau marile p erso n ality ca: Willy Brandt. Amintim printre acestea Mifcarea Comunelor Europei. Avand la baza o susfinere electorala importanta. Franz Joseph Strauss. Dar nu avea putere legislativa. afifand peste tot embiema lor cu cele 12 stele de aur pe fond albastru. etc. Simone Veil. autoare a cartii “Memoriile Europei”.Leo Tindemans. democrat (conservatorii britanici fi danezi). liberalii. Victoria in alegeri a revenit crejtin-democrafilor (105 locuri) fi conservatorilor britanici (64 de locuri). Jacques Delons. La acestea se adaugau marile p e r s o n a lity ale constructiei europene: Altiero Spinelli. Aceasta organ izajie a avut numeroase intalniri care au reunit spiritele mari ale ideii de Europa fi de integrare. dcmocratn europeni. Parlam entarii europeni s-au organizat in grupuri politice transnationale conform obiceiului din Adunarea comuna. deportata in cel de-al Il-lea razboi mondial fi fost ministru al Sanatafii Publice in F ranja. o cunoscuta intelectuala franceza. etc. in ciuda faptului ca socialism fi social-democrafii au obtinut 109 locuri. I Cu toate ca prestigiul institufiei parlamentare a fost mult spont in urma alegerilor din 1979.II. Simone Veil. rolul sau in procesul decizional era modest fi limitat la o putere de control politic inscrisa in Tratatul de la Roma fi o putere bugetara dobandita partial in 1970 f i completata in 1975. a fost aleasa prefedinte al Parlamentului european. mdependentn.

codificat in Tratatul de la Maastricht. aceasta creftere a pretului petrolului a influentat foarte mult preturile pe pietele spot din Rotterdam fi Genova. un rol hot!rator 1-au avut Consiliile de miniftri. prejul mediu al petrolului importat din Comunitate a crescut cu 60%. care va fi nevoita sa se prezinte in fafa sa dupa desemnarea acesteia de catre guvernele statelor membre. determinate de crefterea pretului petrolului. mecanismele de concertare comunitar! au functionat foarte bine. controlul crefterii prefurilor. Adrian L. mai ales atunci cand fomajul in siderurgie a atins cote alarmante. In acest proces de concertare a politicilor comune. Comunitatea a lansat mari imprumutun pentru a dezvolta reteaua sa de centrale nucleare. Pentru a limita dependenfa comunitar! de petrol. La 7 octombrie 1980 ea a decis folosirea parghiilor comunitare la indeman!: “declararea crizei manifeste” fi cererea adresat! Consiliului pentru a-i acorda “avizul conform”. In acelafi timp obtine un rol de control asupra Comisiei europene. aceasta din urma influenjata de revolutia isla m ic ! din Iran.118 lasile I USE. etc. Spre deosebire de criza precedent!. II AN reufind sa instituie in cele din urma procedurile de cooperare fi bugetara. Aceste proceduri ii vor permite sa aspire la un statut legislativ mult mai important. prev!zut in Tratatul de la Paris. . Cea de a doua criza a energiei (1979) Sfarfitul anilor 70 a constituit pentru Comunitatea Europeana ani dificili daca tinem cont de efectele celei de a doua crize energetice. Puterile sale bugetare ii vor permite sa caute un reechilibru intre diminuarea cheltuielilor agricole fi crefterea fondurilor structurale. 10. ceea ce s-a repercutat negativ asupra producjiei mondiale. Adaugat la o iarna foarte grea. care reprezentau mai mult de 50% din rezervele europene. Inlaturarea §ahului fi instaurarea ayatollahului Khomeiny a fost insojit de suspendarea vanzarilor iraniene de petrol. In 6 luni. limitarea importurilor. dialog cu Organizafia f!rilo r exportatoare de petrol. Printre m!surile luate amintim: rationalizarea consumului de energie. S-a implicat fi Comisia european!.

economice. (dolarul american). in farile vest-europene criza a fost amplificata de crefterea inflafiei fi fluctuafia accentuata a ratelor de schimb favorizand speculatiile financiare. astfel^. Aparitia sistemului monetar european a fost precedata de caderea Sistemului monetar international creat la Bretton Woods (1944). ea putand sa concerteze politicile nationale in domeniul energiei. nu se putea face decat in cadrul unei stabilitati monetare la nivel comunitar. bazat pe etalonul aur-devize. dar construcfia europeana era departe de implinirea obiectivelor menfionate in Tratatul de la Roma.II. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 119 In concluzie. La inceputul anilor ’70 era foarte clar pentru mediul de aficeri fi politic ca acest sistem nu putea asigura tuturor stabilitatea monetara dorita fi mai ales lichiditatea pentru toti. ei erau convin§i ca dezvoltarea unor politici comerciale. care au contribuit la reducerea drastica . deziderat al Tratatului de la Roma. investitiile fi consumul fi creau. la care se adauga existenta mai multor monede nafionale convertibile fi a unor cursun fluctuante variabile afectau producfia. Aceste fenomene. fn acelafi timp. cea de a doua criza a petrolului a surprins Comunitatea europeana mult mai bine pregatita. stari de dezechilibru fi instabilitate. Era un pas important. 11. afirmand o identitate europeana mult sperata. Eyropenii au pornit de la ideea ca transferal de suveranitate in domeniul monetar se va produce. avand in vedere importanta &cestuia pentru statele nationale. De la §arpele m onetar la Sistem ul M onetar E uropean A paritia Sistem ului M onetar European Uniunea monetara a fost considerata de susfinatorii integrarii ca fiind piatra de incercare a proiectului european de unitate economica si monetara pentru construcfia federatiei europene. Dosarele agriculturii vor constitui din nou un prilej pentru manifestarea orgoliilor nationale. in aceasta situafie eco n o m ico -fin an c iara accen tu ata de cvenimentele din Franfa (1968).

120 I aslie VESE. Adrian L. ne arata ca farile comunitare nu erau pregatite sa-fi coordoneze politicile economice . convertibilitate totala fi ireversibila a monedelor. Raportul Werner din 1970 se refera de asemenea la Uniunea Economica fi Monetara. care trebuia infaptuita pana in 1979. care relansa ideea construcfiei europene a readus in discufie ideea Uniunii Economice fi Monetare. a inceput mif carea pentru constructia unei Europe monetare noi. prefurile fi soldul balanfelor de plafi. ceea ce exprima neputinfa comunitarilor de a elabora o politica concertata in sectorul monetar. prin care se recoman da elaborarea fi punerea in practica a Uniunii Economice fi Monetare. Singura realizare in acei ani a fost aparifia farpelui monetar care permitea monedelor europene sa fluctueze intre ele in limitele de 2. mai ales a celor privind crefterea economica. coordonarea politicilor economice fi monetare. Susfinerea unor politici nationale pentru a face fafa crefterii prefului petrolului sau alinierea la politica Statelor Unite. concertarea pe termen scurt a politicilor economice nationale f i punerea in aplicare a mecanismelor de cooperare monetara. pe fixarea irevocabila a paritafilor. Planul Barre nu a avut sorfi de izbanda. $ocul petrolier din 1973 a completat fi accentuat dezechilibrele. II 'AN a rezervelor in devize ?i in valute convertibile. Prima incercare este data de Planul Barre (februarie 1969).25%. pe unificarea sau coordonarea politicilor general economice fi a politicilor monetare fi bugetare. Conferinfa celor fase de la Haga din 1969. serviciilor. Totul era prevazut pentru a evita situafiile destabilizatoare fi deficientele. capitalurilor fi persoanelor. care trebuia realizata in etape. pe baza liberei circulafii a bunurilor. el fiind urmat la scurt timp de devalorizarea francului francez (august 1969) fi reevaluarea marcii germane (octombrie 1969). eliminarea fluctuafiilor cursurilor de schimb. Renunfarea de catre SUA la etalonul-dolar in 1971 a sporit dificultafile econom ico-financiare ale farilor vest-europene.

pleda cu ardoare pentru uniunea monetara. Roy Yenkis. in timpul caruia Helmuth Schmidt fi Valery Giscard d’Estaingau reafirmat voinfa comuna a Germaniei Federale fi Franfei de a regasi stabilitatea pierduta a Europei. pe reguli specifice farpelui monetar fi pe mijloace financiare mai consecvente. Europa un pol economic foarte important. francul belgian fi coroana daneza. Acelafi lucru se petrece fi cu monedele N'orvegiei fi Suediei. propunerea ministrului de finanfe olandez din februarie 1976 in ceea ce privefte crearea zonelor-finta neconstrangatoare pentru fluctuafiile monedelor. farile Comunitafii celor noua au facut nu mai pufin de 15 devalorizari fi a restrans §arpele monetar la 4 monede: marea. parasind definitiv sistemul in martie 1976. Responsabilii europeni nu raman insensibili fi inca de la sfarf itul lui 1973 asistam la elaborarea unor proiecte menite a redresa situafia printre care: proiectul Comisiei de a intari convergenfele politicilor economice. proiectul Consiliului de miniftri de la sfarf itul lui 1974 care preia inifiativa Comisiei. florinul. care propunea o coordonare intre cele cinci monede ale jarpelui monetar cu celelalte patru. Faza finala este prevazuta pentru doi an: (V980). Francul francez iese din farpele monetar la inceputul anului 1974. Pasul hotarator spre nafterea sistemului monetar european 1-a facut Consiliul european de la Copenhaga din 7 aprilie 1978. propunerea primului-ministru belgian Leon Tindemans de a consolida farpele fi a afirma caracterul sau comunitar. care in discursul sau de la Florenfa in 27 octombrie 1977. Pana la infiinfarea Sistemului Monetar. Toate aceste proiecte fi propuneri s-au regasit in programul prefedintelui Comisiei europene.II. Se sublinia din nou necesitatea unei cooperari monetare mai stranse pentru a asigura o zona de stabilitate fi de solidaritate in Europa. D e I a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 121 fi monetare. cu crearea Fondului European de Cooperare Monetara . Fourcade. planul ministrului de finanfe al Franfei. de a exersa un efect stabilizator asupra economiei mondiale (cu paritafi stabile. Miniftrii de finanfe erau insarcinafi sa elaboreze un sistem fondat pe unitatea monetara europeana. dar ajustabile) fi in final de a face din.

fiecare banca central! varsa catre FECOM. Acordurile de creare a SME stabileau punerea in comun partial a rezervelor. credite acordate pe 45 de zile. ultimul era o facilitate administrate de Consiliul de miniftri.a cincea parte din averile sale in aur fi dolari fi primea in schimb contravaloarea lor in ecu. Statele excedentare nu puteau face reevaluari ale monedei lor datorita riscului incalcarii regulilor SME.25% fi sa nu comita devaluari competitive. credite pe 90 de zile. dar dorita de germ ani. principalii artizani ai vechiului fi noului sistem monetar comunitar. iNoul sistem creaza o mai mare solidaritate intre statele com unitatii. Crearea ecu-ului este garantata 100% in aur fi dolari. STMS (Short Term Monetary Support). Fiecare fara com unitara trebuia sa respecte marjele flu ctu atiilo r maximale de 2. Imprumuturile intre bancile centrale erau facute pe termen scurt fi erau fin an fate in m oneda forte. utilizata pana atunci in vechiul farpe monetar). El trebuia. Era o cerinfa severa. eventual cu ajutorul bancilor centrale fi a partenerilor sai. Daca primele doua sisteme de credite erau adm inistrate de FECOM. . sa ia masuri economice fi bugetare pentru a limita fluctuatiile. Adrian L. statelor membre. guvernul interesat trebuia sa intervina pe piefele de schimb pentru a readuce moneda sa in m arjele fixate. ecu-ul Inlocuind unitatea de cont europeana. IVAN (FE C O M ) fi u tiliz a re a ecu -u lu i ca in stru m en t de re z e rv a fi reglementare comun (nu este cu totul o noutate. in acelafi timp. Aceste credite se prezentau sub trei forme: VSTF (Very Short Teorrn Facilities). acordate mtre bancile centrale. Sistem ul M onetar E uropean ofera posibilitatea Bancilor Centrale de a utiliza anumite facilitap de credit din partea celorlalte banci centrale. MFTA (Medium Term Financial Assistance). avantajoasa mai ales pentru statele sarace. Daca o moneda se apropia de limita maxima sau minima. Sistemul de VDTF a fost extins ca durata fi mari'me (1987 N yborg). acordate automat intre bancile centrale.122 Vasile VESE.

mai ales ca relatiile comerciale ale peninsulei cu CEE reprezentau un procentaj destul de ridicat. care prevedeau avantaje tarifare fi ajutoare fmanciare. A creat o identitate comunitar!. Revenirea la un regim democratic in 1975 a constituit o fansa imensa pentru Grecia care va cere sa devina membra deplina a CEE. Adrian L. a caror Produs National Brut era foarte scazut. a restructurarii industriilor nerentabile. Acest nou farpe monetar parea sa fie sortit “a se hrini toata viata cu praf ” ca in tradifia biblica. G recia este prim ul stat european asociat la ComunitateaEconomic! Europeana. tinand cont fi de importanta strategic! a Greciei. a fost suspendatin epoca dictaturii militare din 1967-1974. Pana in 1989 sistemul decizional al SME cuprindea: un Comitet monetar. Cu toate acestea. Acordurile de asociere din 1961 semnate la Atena. Pornind de atunci nu s-a mai pumt vorbi de schimburi fixe. subliniind fragilitatea sa fi largind pana la 15% marjele de fluctuate. Comitetul G uvernatorilor Bancilor Centrale fi Banking Advissary Committee. Crizele din anil 1992 fi 1993 au lovit foarte grav sistemul monetar instaurat in 1978. 12. pentru a fi corecfi trebuie sa spunem ca SME a contribuit la pastrarea fi afirm area autonom iei spatiului m onetar comunitar fata de zona dolarului american fi chiar fata de cea a yenului japonez. Adeziunea Greciei. IVAN ca moneda national!. Grecii. Europa integrata nu putea scapa ocazia de a se extinde spre sud. Aspiratia europenilor spre o moneda unic! a fost intarit! indiscutabil fi de realizarile partiale ale SME. (^omunitarii n-au ramas insensibili la aceasta dorinta. Com unitatea celor 10. . reufind partial sa disciplineze statele comunitare in ceea ce privefte politicile economice fi monetare. legau sperantele crefterii economice. a reducerii fomajului de o colaborare mult mai stransa cu CEE. In acelafi timp.126 Vasile IESE.

SME n-a adus decat partial stabilitatea. temandu-se de constrangeri excesive. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e }n U n it a t e a E u r o p e a n a 125 Olanda fi Danemarca. mai liberale. aliniindu-le marcii germane. Sistemul Monetar European a cunoscut cateva reajustari mai ales in perioada 1981-1983. Benelux de a consolida monedele lor. Danemarca. Italienii fi irlandezii doreau un sistem mai suplu fi compensafii financiare mai mari. Amenajarile succesive au permis afirmarea monedelor puternice ca marea germana fi florinul olandez. Incercarile unor state comunitare ca Franfa. Uniunea monetara este un proces ce s-a derulat de-a lungul construcfiei comunitare. acestea fiind consecinfa crizei economice generale accentuata incepand cu 1979. au suportat greu aceasta neincredere fafa de dolar. Cu toate acestea lira sterlina facea parte din coful monetar. I lelmuth Schmidt. voinfa de continuare a construcfiei comunitare s-a marginit la o cooperare interguvernamentala. dreapta reprezentata de Adunarea pentru Republica a pus la indoiala posibilitatea guvernului francez de a apara interesele Franfei. Stanga comunista din Italia fi Franfa a lansat la randul ei atacuri contra noii Europe monetare. principalul actor occidental la acea vreme. Franfa 51 Belgia doreau sa reechilibreze dispozitivul plasand ecu-ul in centru fi sa compenseze pe plan agricol un sistem care risca sa aduca beneficii industriafilor germani.II. datorate unor oameni politici ca Valery Giscard d’Estaing. Statele-Unite. ne arata ca in domeniul monetar ne gasim intr-o zona evident! a marcii germane. dar fi slabiciunea francului francez fi a lirei sterline. dar fi a ritmurilor diferite de dezvoltare a economiilor farilor comunitare. Din nefericire. In egala masura. farile membre ale CEE nefiind pregatite sa transfere competenfe intr-un di neniu atat de sensibil . doresc sa limiteze sprijinul acordat monedelor slabe. insistand mai ales pe constrangerile financiare care vor afecta lumea petroliera. Roy Jennnnkins. Britanicii au refuzat de la inceput SME. In ciuda unor eforturi rem arcabile de a depafi demersurile monetare anterioare.

florinul olandez 10.6%. lira sterlina 13. anuntand fixitatea ratelor de schimb. cu o ufoara intarziere fafa de data prevazuta (datorita Frantei care incerca sa obtina in prealabil demantelarea cuantumurilor monetare compensatorii). neavand putere de cumparare. SME a carui proiect a fost adoptat de Consiliul european de la Bruxelles in 4 decembrie 1978.4%. dispunand de o putere de monopol. francul belgian si luxembourghez 9.1%. a fost expresia unei dorinfe generale de relansare a construcfiei europene. aprecierea pozifiei monedei se putea face bilateral. care putea sa-fi tina rezervele sale monetare in monede puternice ca DM. punand in evidenta mentalitafi economice fi financiare diferite. . unde particip an t au decis partajul unei piete parfiale fi unde acestea cauta sa suprime concurenta pe partea neprotejata.124 Vasile \'ESE. problema partajului responsabilitafilor intre bancile centrale este apreciata in functie de pozitia fiecarei monede. Intrat in vigoare la 13 martie 1979. raportata la ecu. ecu ul nu era important pentru cetafeanul din comunitate.1%. D iscupile in jurul crearii SME au fost incordate. fi lira irlandeza 1. avantajand astfel marii producatori in dauna consumatorilor. Germania Federala. ceea ce a condus la negocieri continue. lira italiana 9. Adrian L.5%. coroana daneza 3. francul francez 19. 2 . SME era expresia amestecului a doua sisteme posibile: 1 . dar se putea revizui din cinci in cinci ani. rolul sau fiind acela de a apropia statele membre mai ales in ceea ce privefte politicile economice fi montare. ca in farpele monetar. Cu toate acestea. La prima vedere. Stabilitatea fi eficacitatea sa sunt cele ale unui cartel amenintat totufi de posibilitatea participanfilor de a iefi din sistem. Daca ar fi sa criticam Sistemul Monetar European am putea spune ca el a m oftenit inconvenientele celor doua sistem e am intite fi corespundea unui cartel de band centrale. El are posibilitatea de a-fi exploata cetafenn.8%. La in puiurile SME.5%. repartifia in procente a monedelor nationale componente a cofului era urmatoarea: marea germana 33%. IVAN era fixa.

punand in ev id en fa comportamentul divergent al unui partener. valoarea sa in termenii afacerilor evolueaza intr-o maniera mai favorabila decat monedele inflafioniste. Avea rolul de semnalizator pentru actiunea preventiva inainte ca moneda in cauza sa atinga limita minima sau maxima). de agasi fmanfari cu dobanda mai mica pe piafa mondiala. de rolul sau in comerful intracomunitar fi in Produsul Nafional Brut al celor nou i. 3. este un numerar care corespunde unui cof de monede fi evolueaza in funcfie de ansamblul monedelor europene. raportat la media comunitara. dar le obliga sa defina o parte din averile lor in monede comunitare. dar mai pufin favorabila decat cele mai pufin inflafioniste. Compozifia cofului monetar . Importanfa fiecarei monede nafionale fafa de ecu era data de importanta economica a farii. iar finanfarea va afecta unele zone sarace. D e L a P r o ie c t e La R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 123 Ajutorul intre state va fi influenfat de dialogu! Nord-Sud.11. utilizarea unui dispozitiv de credite mai important: FECOAI (Fondul Monetar de Cooperare Monetara). Diferenfele intre Sistemul Monetar. un indicator de divergen£a elaborat (este principala inovafie a SME. el permite autoritafilor monetare care gestionau in sistemul lor monetar. Chiar pentru bancile centrale rolul ecu-ului este simbolic. Pana la aparitia euro-ului el servea la contabilizarea datoriilor fi creantelor in moneda nafionala fi este in esenfa un mijloc de a exprima o rata de schimb). El ar fi o moneda daca agenfii care defin averi in ecu ar poseda o putere de cumparare. Asa se explica faptul ca Ardenii belgieni fi Lorena plateau pentru regiunea Milanului care le facea o concurenta victorioasa. crearea ecu-ului (ecu-ul nu este o moneda. care perm itea reechilibrarea unui sistem judecat prea favorabil statelor puternice m onetar. plasate in Nord. Nefiind o moneda. 2 .European consideratun “farpe ameliorat” fi vechiul farpe monetar sunt in numar de 3: 1 .

. pentru integrarea economica fi . El a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 1981.astfel ca drahma va intrain coful monetar numai in 1984 fi va reprezenta 1. datorita intarzierilor economice inregistrate. partea greaca s-a bucurat de toate avantajele: un comisar a fost numit la Bruxelles. nu este un stat dezvoltat.3% din acesta. D e Ia P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a [27 Tratatul de adeziune a fost semnat la 28 mai 1979. Lucrurile nu s-au petrecut intocmai. Intrarea acestei tari in Comunitatea celor noua modifica sub multe aspecte imaginea acesteia. cunoscut pentru sursa de conflict pe care a constituit-o de-a lungul istoriei. Tratatul de adeziune a fost ratificat de Parlamentul Greciei. Fiind o fara slab dezvoltata. legate mai ales de protejarea muncitorilor greci in fata concurentei comunitare. in ciuda opozifiei comuniftilor ortodocfi fi a socialiftilor lui Pasok. Pe plan institutional.II. Cu toate acestea statul grec a dat dovada de foarte multa voinfa politica pentru consolidarea dem ocrafiei. dupa 3 ani de negociere. Chiar daca imediat dupa aceea socialiftii au caftigat alegerile. un judecator la Luxembourg. Perioada tranzitorie in cazul Greciei a fost fixata la 5 ani. Dupa aceasta perioada. economia sa bazandu-se mai mult pe agricultura. inevitabila daca libera circulate a muncitorilor nu ar fi fost amanata pentru 7 ani. Grecia este o fara ortodoxa. timp in care trebuia sa se integreze uniunii vamale fi sa-§i alinieze prefurile agricole la cele comunitare. Cele cinci voturi din Consiliul de miniftri vor modifica majoritatea calificata. diferita ca mentalitate de cele catolice sau profestante. integrarea Greciei in CEE a ramas un fapt implinit. Aranjamentele financiare au fost favorabile statului grec care va primi o dispensa pentru varsamintele sale cu titlu de TVA. Grecia putea intra in Sistemul Monetar European. devenind beneficiar fi nu contribuitor la bugetul comunitar. Grecia se va bucura fi de alte facilitati. este plasata in Balcani. 24 de deputati in Parlamentul european fi cinci voturi in Consiliul de miniftri.

oferind mai putine surprize de orgoliu decat Marea Britanie. Adeziunea celor doua tari iberice prezinta avantaje politice.agricultorii au atacat camioanele spaniole). o reforma a institufiilor. Riscului unor grave dispantati ce s-ar fi putut nafte odata cu integrarea lor. cu necesitate. Portugalia (28 martie 1977) si Spania (27 iulie 1977) au depus candidatura la scurt timp dupa cea a Greciei. Israel) care aveau deja acorduri cu CEE. cele doua state au mari probleme economice fi sociale. datorita mai ales raporturilor franco-spaniole. Negocierile au fost tensionate de dosarele spinoase ale agriculturii fi industriei textile care puteau sa influenfeze negativ raporturile in cadrul Comunitafii (in Franta. Aderarea Spaniei §i Portugaliei. Unele produse cuprinse in aceste dosare puteau sa jeneze im porturile Comunitafii dinspre farile mediteraneene (Maroc. La inceput. 13. Ele beneficiaza de o reducere a taxelor vamale. II AN comerciala in CEE. Comunitatea i-a opus un efort considerabil de finanfare a politicii agricole fi regionale a celor doua candidate. Iefite dintr-o lunga perioada de regimuri dictatoriale. Tunisia.128 Vasile JT. Franfa propunea Spaniei doar un statut de asociere. Pana la cererea de adeziune (1977). iar aceasta acuza statul francez ca adapostea terorifti basci. date mai ales de stabilizarea regimurilor democratice fi permiteau reechilibrarea relatiilor dintre Nord fi Sud. Tensiunile erau date in egala masura fi de incidentele dintre pescarii celor doua tan. Adrian L. Portugalia fi Spania aveau relafii comerciale stranse cu cei Noua (a se vedea acordul de liber schimb cu Portugalia-CEE din 1972 fi acordul cu Spania din 1970). inregistrand o ufoara creftere a balanfei comerciale. . Com unitatea celor 12. Largirea impunea. Comunitatea celor 9 a refuzat un dialog cu toate cele trei candidate. negocierile au evoluat foarte lent.SE.

cu conditia sa poata subvenfiona intreprinderile in cauza. Comisia va avea 17 comisari. un clivaj Nord-Sud. iar Portugalia de 5. cele doua state beneficiind de o perioada tranzitorie. Parlamentul Comunitatii celor 12 va numara 518 deputati (60 spanioli fi 24 portughezi). valorii lor. ele intrand in vigoare la 1 ianuarie 1986. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n . noii membri au dat masura. Pentru vin. productia a fost plafonata la cererea Frantei. In ciuda unor critici.11. Madridul a acceptat sa reduca productia fi exporturile la unele produse siderurgice. Majoritatea calificata este fixata la 54 din 76. sa-fi modernizeze industriile fi sa cucereasca piefele agricole. Cele doua state vor trimite fi un judecator la Curtea de Justipe a Comunitatii. Spania a trebuit sa accepte fi un acord cu privire la numarul vapoarelor care vor putea pescui in apele comunitare. mai lunga decat pentru celelalte largiri: fapte ani pentru cea mai mare parte a chestiunilor fi zece ani pentru unele produse agricole fi pescuit. Aceasta trebuia sa accepte un acord de autoeliminare a exporturilor de textile catre Comunitate fi sa renunte la libera circulate a mainii de lucru pana la sfarfitul perioadei tranzitorii. Integrarea trebuia sa se faca progresiv. Tratatele de aderare cu cele doua state au fost semnate de cei 10 in iunie 1985. Pentru a debloca negocierile. . care va necesita un efort economic fi social deosebit. unele justificate fata de aceasta eterogenitate ce caracteriza Europa celor 12 in anii ’80. in ciuda reticentelor italiene.A 129 Dialogul de aderare a evoluat mai bine cu Portugalia. Comunitatea celor 12 cuprindea 320 milioane locuitori. Spania dispunand de 8 voturi. Statele iberice vor trebui sa suporte f ocul liberalizarii schimburilor. Monedele celor doua fari vor intra in Sistemul Monetar European in 1990 (Spania) fi 1992 (Portugalia). incluzand tari bogate fi mai pufin bogate. fiind un bun exemplu pentru largirile viitoare.

din rafiuni de protecfie a piefei lor nafionale. economice fi sociale din Marea Britanie. in ciuda avantajelor privind piefele integrate.Capitolul IV CONSTRUCTIA EUROPEANA IN ANTI ’80. P ro b le m e le e c o n o m ic e ale C o m u n ita tii e u ro p e n e la inceputul anilor ’80 Infelegand necesitatea unei so lid arity europene. cereau un pref mult mai mare pe carnea de oaie. CATRE UNIUNEA EUROPEANA 1. intrand nu de pufine ori in conflict cu Norvegia. Aderarea acestei fari la Comunitatea celor fase. In ceea ce privefte pescuitul. a fost urmata fi de un val de jnemulfumiri determinate de politica comunitara in domeniul energetic. . La scurt timp insa. Atitudinea acestora este determinata. agricol etc. Irlanda fi Franfa. mai ales in ceea ce privefte politicile comune fi constituirea bugetului. In timp ce engle 2 ii reclamau organizarea pietei de carne de oaie fi o scadere a prefurilor. Britanicii au fost cu siguranfa cei mai insistenfi pentru modificarea unor principii comunitare. fara indoiala de realitafile politice. pescuitului. fapt pentru care ei sunt foarte preocupafi sa obfina o garantie a prefurilor. Britanicii sunt singurii producatori de petrol din Comunitate. statele membre ale Comunitafii au reufit sa faca fafa celei de a doua crize a petrolului. englezii trebuie sa se subordoneze normelor comunitare. diferenfele de opinii cu privire la integrare aveau sa-fi faca simfite efectele. Rivalitafile sunt sporite fi de politica crefterii fi comercializarii oilor. francezii. aceasta din urma revendicand “drepturile istorice” ale pescarilor francezi de a pescui in apele msulei.

armonizarea politicilor economice nafipnale fi concertarea orientarilor politice generate. Jean Monnet. Curtea de Justice a Comunitatilor europene s-a marginit la un raport cu caracter juridic. insistand asupra guvernului european format din personalitafi independente de administrafiile nationale f i asupra unei puteri legislative asigurata de un Parlament bicameral. M ai a p ro a p e de U n iu n e a E uropeana Crizele economice mondiale din anii ‘70. D e La P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 131 2. Proiectul de Uniune europeana a fost reluatin anii ’70 de parintele constructiei europene. Urmarind evolufia evenimentelor scleroza se datoreaza fi altor factori printre care amintim: politica monetarist! a prefedintelui american Roland Reagan. ceea ce a sporit fi mai mult dificultafile legate de contribufia financiara. Comisia europeana>a revenit asupra acestui subiect la mijlocul lui 1975. in timp ce Consiliul de miniftri era rezervat din cauza structurii sale interguvernamentale. ci o intarire a institufiilor comunitare pentru a putea face fata exigentelor politicilor economice. cerand mai ales alegerea sa prin vot universal. In fapt. . marcate fara indoiala de cele doua focuri petroliere (1973. Parlamentul european sustinea un proiect asemanator. C a tre o E u ro p a p o litic a . 1979) au avut un efect negativ asupra constructiei europene.II. Pasul hotarator 1-a facut insa Consiliul European din 9-10 decembrie 1974 care va insarcina pe primul-ministru belgian Leo ' Ftndemans sa elaboreze un raport cuprinzator. Leo Tindemans nu propunea o co n stitu te europeana afa cum doreau Comisia fi Parlamentul. Acesta va prezenta raportul sau un an mai tarziu. Camera Popoarelor aleasa prin sufragiu universal fi Camera Statelor emanand de laguvernele nafionale. sociale etc. largirea CEE de la fase la zece membri dupa Conferinfa de la Haga. monetare. Partizan al-unei Europe federale. Nu putini specialifti in integrarea europeana fi partizani convinfi ai acestui demers au vorbit in acea perioada de “ euroscleroza“.

raportul nu ataca rolul organelor interguvernam entale (C onsiliu). dar cerea o eficientizare a acestora prin im punerea mecanismelor majoritatii in Consiliul de miniftri fi crefterea rolului Consiliilor specializate. crearea Consiliului european in 1974. Comisia europeana are un rol modest.132 Vasile I 'ESE. IVAN raportul Tindemans dorea conservarea acquis-ului comunitar. fiind in cele din urma Ingropat. el cerea largirea puterilor de execute ale Comisiei f i intarirea autoritafii prefedintelui acesteia. micforat mai ales de unanimitatea la care apeleaza mereu membrii Consiliului de miniftri.’’raportul Tindemans” nu a fost bine primit in mediile guvernamentale. Autoritatea acestuia din urma este diminuata de divergenfele intre interesele nationale fi de com oditatea m iniftrilor de a transfera reponsabilitatea politica Consiliului european. in conditiile in care puterea de decizie a Comunitafii era pusa in discufie de lipsa de eficiema a institutiilor sale. trebuind sa faca fafa provocarilor atat din mediul international cat fi celor din interior. care nu avea Inca rolul de . Cu toate acestea. Criza economica mondiala va multiplica normele nationale protectioniste. Ca urmare. primul-ministru al Belgiei dorea intarirea atnbutiilor institutiilor care puteau asigura pe viitor certitudini in construirea unei Europe federale. fara a modifica tratatele de baza. Totodata. Adrian L. faceau necesare amenajarea raporturilor dintre institutiile europene fi ameliorarea capacitafii de decizie a C o m u n itatii. caracterizat de orgoliile fi neputinfele nationale. schimburi de vedere in materie de aparare fi infiintarea unei agentii de armament. ■ Cum era de afteptat. Com unitatea. In plus. Pentru a menaja susceptibilitafile guvernelor n afionale. care urma sa fie ales de Parlament fi extinderea competentelor Cur tit de Justitie in nolle domenii de activitate comunitara. Problem ele com unitare sunt num eroase. Leo Tindemans si echipa sa au abordat chestiuni sensibile cum ar fi: politica externa comuna. Defi avea dreptul de propunere. alegerea Parlamentului prin sufragiu universal fi intarirea cooperarii politice mai ales in urma celui de al Il-lea foe petrolier.

sa tie conforme cu propunerea sa fi sa aiba avizul Parlamentului. Parlamentul european dorea sa fie asociat la procedura legislative a Consiliului de miniftri fi reclama un drept de propunere comparabil cu al Comisiei. la 18 noiembrie 1981. de a stabili o concertare in ceea ce privefte securitatea fi independent Europei. propunerea Comisiei n-a ramas fara ecou 111 randul statelor comunitare fi mai ales in mediile politice ale acestora. La randul sau. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 133 institute comunitara.II. Pe plan institutional cei doi miniftri de externe acordau un rol major Consiliului european. . Toate aceste obiective erau necesare pentru a face fa|a problemelor internationale fi terorismului. sa examineze un raport semestnal al Consiliului european fi sa aiba un rol important in materie de tratate internafionale. adaptat exigenfelor “Europei celei de a doua generatii” . Comisia propunea ca deciziile Consiliului de miniftri sa fie luate cu majoritate de voturi. care ales prin sufragiu universal. La scurt timp. care avea in responsabilitatea sa toate celelalte institufii comunitare. Toate aceste neajunsuri ale integrarii europene se regasesc in comunicarile Comisiei Thorn transmise Consiliului in aprilie 1978. etc. Defi nu a prins viata. un fenomen din ce in ce mai pronun fat in acea perioada. Pentru intarirea puterii de decizie a Comunitatii. Era vorba de un act pe care cele 10 guverne europene trebuiau sa-1 adopte pentru a exprima vointa lor politica de a intan comunitatile europene. miniftrii de externe ai Germaniei Federale fi Italiei. reprezinta voinfa legitime a popoarelor europene. de a dezvolta o politica externa comuna. fi de a realiza 0 uniune juridica. de a intari conftiinta comuna europeana. un “plan de act european”. Pref edintele Comisiei. luxembourghezul Gaston Thorn a propus chiar o conferinta interguvernamentala care sa elaboreze un nou proiect de tratat. HansD ietrich D enscher fi resp ectiv E m ilio Colom bo au p rezen tat Parlamentului. Parlamentul trebuia sa delibereze in toate materiile ce tineau de Comunitafi fi de Cooperarea politica.

134 Vasile \T. Chestiunea votului in Consiliul de miniftri era rezolvata prin apelul la majoritate. O analiza succinta a acestui docum ent lasa im presia unui compromis intre cooperarea interguvernam entala fi consolidarea construcfiei europene. cu exceptia cazurilor cand guvernele interesate puteau aduce justificari scrise bine argumentate. nucleul Uniunii europene. propunerea. Germania Federala a profitat de prefedintia Consiliului european reunit la Stuttgart (19 iunie) pentru a convinge partenerii sai sa adopte “Declarafia solemna asupra Uniunii europene”. Se insista asupra cooperarii politice fi pe aspectele economice fi politice ale securitafii. Consiliul european de la Londra (26 27 noiembrie 1981) a hotarat constituirea unui grup ad-hoc insarcinat sa analizeze propunerea germano-italiana. unii acuzand interguvernamentalismul din continutul sau. el sublinia importanta unei strategii economice globale. Declaratia s-a straduit sa precizeze campul de acfiune al Uniunii Europene. de combatere a . care sa consacre jundic fi politic tot acquis-ul comunitar. El a fost criticat de foarte multe voci. “Actul european” trebuia sa fie reexaminat dupa cinci ani. Acesta urma sa dispuna de un secretariat care sa asigure atat regularitatea intalnirilor cat fi ordinea de zi. apropierea leg islafiilo r fi activitatea concertata contra delicvenfiei internafionale.!.celor doi viza intarirea rolului presedintelui Consiliului european. Nu erau neglijate nici cooperarea cultural. A cest docum ent fixa ca fel in tarirea fi dezvoltarea Comunitafilor europene. . In ciuda acestor critici. prin aprofundarea politicilor existente fi elaborarea politicilor noi in cadrul Tratatelor de la Paris fi Roma.SE. Adrian L. iar alfii au mers fi mai departe vazand in el o manevra a ministrului german pentru a putea cere micforarea contributiei tarii sale la bugetul comunitar. Dupa discutii ce exprimau divergentele de opinii intre comunitari. In ceea ce privefte Comunitafile.IVAN Pentru a impulsiona Cooperarea politica. el avand ca obiectiv incheierea unui tratat formal.

continuarea PAC $1 dezvoltarea industriei fi politicilor regionale fi sociale. Atat in aceasta declaratie. marfurilor 51 serviciilor). inserarea intr-un fel sau alftil a Consiliului european in ansamblul institutiilor comunitare. etc. Era o sarcina dificila deoarece mulfi partizani ai Europei supranational puteau acuza accentuarea caracterului interguvernamental al viitoarei Uniuni. Intarirea Sistemului Monetar European §i a politicii comerciale comune. Pentru a menaja susceptibilitafile acestora. reticentelor Germaniei Federale. Toate progresele care trebuiau sa fie realizate conform Declaratie 1 se izbeau de problema bugetara.II. iar Parlamentul european reclama reechilibrarea bugeUilui prin dezvoltarea altor politici comunitare. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 135 f omajului. Resursele proprii ale Comunitatii nu erau suficiente pentru a face fata cheltuielilor legate de PAC. mai ales in ceea ce privefte favorizarea convergenfei nivelului de dezvoltare economica fi in general de viafa a cetatenilor din statele membre. cat fi in propunerile prezentate inainte cu privire la Uniunea europeana se incerca armonizarea sistemului comunitar cu cel al Cooperarii politice. Declaratia de la Stuttgart acorda loc f i pentru afirmarea Comisiei ca factor de impulsionare a procesului integrarii europene fi intarirea rolului consultativ al Parlamentului european. ceea ce in opinia acestora im piedica in mod serios crearea unei identitati europene. realizarea piefei comune prin eliminarea obstacolelor la cele 4 libertati fundam ental (circulatia libera a persoanelor. Comisia europeana a cerut ridicarea plafonului TV A de la 1% la 2%. . atat de necesara pentru exprimarea identitafii Europei celor zece. Forfa acestui document rezida in insistenfa cu care se accentueaza ideea de a avea o politica externa comuna. capitalurilor. Toate aceste objective erau concentrate pe ideile exprimate chiar in Planul Schuman. care era cel mai mare contributor net fi adeziunii Portugaliei fi Spaniei. revendicarilor Marii Britanii.

s-a dovedit foarte dificila. insistand mai ales pe prioritafile nafionale ale Franfei (Le Programme pour les elections presidentielles de 1981). Partidul Socialist Francez refuza apartenenfa la o Comunitate. urmat de 110 propuneri pentru Franfa prezenta comunitatea ca un instrument destinat sa garanteze pacea fi sa permita crearea unei « Franfe puternice fi independente. Acest fapt dovedef te ca nucleul francogerman suferise un oarecare recul in timpul mandatului lui Valery Gisgard d’Estaing fi Helmuth Schmidt. tehnologie. piafa interna. reluata asupra Uniunii Europene de la Stuttgart este expresia unei colaborari germano-italiene. judecata prea liberala. Adrian L.» Fara a pune in cauza integrarea europeana. slabiciunea tarifului exterior comun. Manifestul Partidului Socialist Francez. D eclarafiile an terio are ale prefedintelui Francois Mitterand nu erau favorabile unei Europe a marelui capital. uniune monetara. fonduri structurale pentru ajutorarea noilor aderenfi. Vizitele sale la Londra. IVAN Criza comunitara legata de cautarea unor noi resurse nu s-a rezolvat. neglijand partenerul principal al Franfei. Prefedintele Mitterand va tncerca sa diversifice relafiile cu alfi parteneri din Comunitate. Efecul solufiilor propuse de Consiliul de miniftri au fost confirmate de Consiliul european de la Atena din 4-6 decembrie 1983. Republica Federala Germania. socialiftii francezi doreau o PLuropa a muncitorilor. care n-a reufit sa obfina consensul fanlor membre in vederea luarii unor masuri operafionale. a cetafenilor fi regiunilor. Consiliul european de la Stuttgart a mandatat Consiliul de miniftri sa examineze ansamblul problemelor Comunitafii fi sa vina cu solutii. inexistenfa unei politici externe comune fi companiile multinafionale. Inifiativa celor doi miniftri Hans-Dietrich Genscher fi Emiliano Colombo. Atena.136 Vasile I'ESE. Victoria stangii la alegerile prezidenfiale franceze au neliniftit Com unitatea. In documentul sus menfionat au fost formulate critici fafa de importanfa liberului-schimb. Rezolvarea unor probleme delicate ca cea a PAC. Roma nu .

marile proiecte europene vor avea sorfi de zbanda cafiva ani mai tarziu. Dinamica care caracterizeaza relansarea construcfiei europene incepand cu 1983 reclama fara indoiala o revizuire a tratatelor. prefedintele francez facea referire la necesitatea relansarii construcfiei europene. fi problemele economice. Francois Mitterand a optat pentru o relansare a constructiei europene. In acest discurs. grupafi In jurul lui Altiero Spinejli. aceasta arata caun “fantier abandonat”. Atafamentul lui Francois Mitterand pentru construcfia europeana este verificat prin discursul sau de la Haga din 7 februarie 1984. dupa doi ani de politica socialists. D e Ia P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 137 au avut efectul scontat. El a fost convins si de noua reevaluare a marcii germane. Acest fapt a msemnat fi din punct de vedere economic alinierea politicii economice a Franfei la cea a partenerilor sai.II. riscul de a iefi din SME 1-au determinat pe presedintele francez sa reorienteze politica sa. pentru a asigura un echilibru mai bun intre institufiile comunitafii. Demersul in acest sens a fost destul de dificil. conform opiniei sale. privilegiind pe viitor piafa fi dezvoltarea mtreprinderilor. Colaborarea franco-germana fi asigurarea de catre Franfa a prefedenfiei Consiliului vor permite Comunitafii sa iasa din criza. Fara indoiala. europenii nefiind pregatifi sa asume ceea ce vehiculau in diferite dezbateri interguvernamentale fi parlamentare. trebuind sa reia relafiile mai apropiate cu guvernul german al democrat-creftinului Helmuth Kohl. Istoria integrarii europene va refine insa un proiect foarte indraznef al federaliftilor europeni. dar fi intre acestea fi guvernele nafionale. Datorita acestei mutatii politice. financiare fi bugetare. . masura luata de Germania Federala pentru a evita o devaluare puternica a francului francez. El facea totodata referire la spiritul Europei care se pierdea fi care trebuia intarit. partizan convins al unei Europe federale. In 1983.

Altiero Spinelli retragandu-se la Universitatea din Bologna unde. IVAN 3.138 Vasile I ESE. Parlamentul european incerca sa joace un rol mai mare in construcfia europeana. prezidata de Altiero Spinelli (1907-1986) §i cuprindea cele trei tratate comunitare §i activitafile ce fineau de domeniul cooperarii (cooperarea politica. Adrian L. ale carui principii va inspira Miscarea federalist! europeana. fiind expresia gandirii lui Altiero Spinelli. politicile noi). Efecul Comunitafii Europene de Aparare care atrage dupa sine si efecul Comunitafii Politice Europene. Revenirea sa pe scena europeana a avut loc in 1970 cand a fost numit comisar al Comunitafii europene. avand ca sarcina studierea unei constitufii §i a unei autoritafi politice europene de tip federal sau confederal. Cel de al doilea e?ec 1-a indepartat de militantism. responsabil fiind cu politica . Proiectul de tratat al Uniunii Europene: o perspective a constructiei europene De la alegerea sa prin sufragiu universal (1979). in diferite conferinfe. Textul proiectului este rezultatul lucrarilor Comisiei mstitufionale. insarcinat sa redacteze o constitufie europeana care urma sa fie s’upusa diferitelor guverne. va multiplica cnticile la adresa institufiilor europene. De numele sau se leaga $i inifiativa inserarii in proiectul de tratat al Comunitafii Europene de Aparare a unui articol care stipula crearea unei Adunari ad-hoc. ci mai mult s-a angajat intr-o campanie pentru un Congres al popoarelor. utilizand puterile sale bugetare. Cu toate acestea nu a renunfat la ideile sale. in urma votului Adunarii Nafionale a Franfei (1954) 1-a dezamagit profund. Structura viitoarei Uniuni era de inspirafie federala. Inifiativele sale se izbeau de foarte multe ori de cele ale Consiliului de miniftri care refuza Parlamentului orice imixtiune in puterea sa decizionala ji legislative Deputafii europeni au prezentat §i adoptat un proiect ambitios: Tratatul Uniunii Europene. pronunfandu-se pentru o relansare a integrarii. sistemul monetar european.

II. Proiectul Parlamentului a constituit unui din motoarele relans!rii integrarii europene. a reglementa concurenfa 51 a apropia dispozifiile legislative §i administrative cu privire la intreprinderi 51 de a asigura libertatea circulafiei. profitabil! mai ales pentru mediile produc!torilor. institufiile comune primeau competenfe acolo unde anumite sarcini nu puteau fi realizate de c!tre fiecare stat in parte. D e U P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 139 industrial! ji cercetarea. mediul. De pe aceasta pozifie e! s-a pronun fat pentru o reforma a PAC. el va crea in 9 iulie 1980. La 10 iunie 1979s Altiero Spinelli a fost ales deputat pe o list! a Partidul Comunist Italian. A fost in acela^i timp un susfin!tor al ideii alegerii Parlamentului european prin sufragiu universal. 9). El se baza pe o abordare global! a domeniilor comunitare existente. vizand int!rirea capacitafii de acfiune a sistemului comunitar §1 a caracterului s!u democratic. ins!rcinat! s ! elabcreze propuneri concrete privind reformele institufionale. el a fost numit vicepresedmte al Comisiei bugetare §i apare ca promotorul unei largiri a competenfelor Adun!rii. aproape 180 de deputafi au aderat la Club. Ca urmare. Un loc aparte 1-a ocupat principiul subsidiarit!fii. cultura. etc. ad!ugand la acestea relafiile exterioare. Clubiil Crocodilul (numele restaurantului unde a avut loc prima intalnire). pe care el o judeca prea interventionist!. Conform acestuia. Propunerile clubului Crocodilul au incitat Parlamentul european s ! creeze o Comisie de afaceri institufionale. In iulie 1981. . proiectul distinge intre competenfele comunitare §i cele nafionale. b grupare politic! de aspiratie federalist!. Din aceast! perspectiv!. Ei propuneau o revizuire a institutiilor $i a competenfelor acestora 51 crearea de noi politici comunitare. expresie a tederalismului (art. securitatea. Dup! alegerea sa. Comisia prezidat! de Spinelli va elabora in 1983 un proiect de tratat al Uniunii europene. Uniunea avea competenfe exclusive pentru a realiza piafa com un!. ins!rcinata s ! elaboreze un proiect de revizuire a tratatelor.

Uniunea putea recurge atat la metoda acfiunii comune cat ji la cea a cooperarii. C o m p eten ce Parlamentului sunt extinse §i in ceea ce prive?te investitura Comisiei dup! studiul programului s!u. posedand ?i un drept de control $i cenzur! a politicii acesteia. putand introduce noi prelev!ri financiare. Anumite competence erau legate de procedeul unanimit!|ii (tratatele interna£ionale). proiectul intarea considerabil prerogativele institutiilor comune. In aceste conditii. Adrian L. Erau int!rite si atribufiile Cur|ii de Justitie. Comisia devenea responsabil! in fa|a forului parlamentar. Comisia ap!rea ca organ executiv al Uniunii. care in calitate de institute a Uniunii devenea motorul cooperarii §i integrarii. Uniunea avea competence exclusive numai in domeniul comerfului exterior.140 Vasile IESE. Pe viitor membrii acesteia nu mai erau numiti de statele membre. se introducea o procedur! mai simpl!. Noutatea institutional! era dat! de Consiliul european. In ceea ce privejte Consiliul. fiind l!rgite mai ales dreptunle de recurs ale particularilor. pe viitor independente de in s titu te statelor membre. care este o constant! a demersului comunitar in c! din anii ’50. El era forul in care se decidea l!rgirea competenfelor Uniunii. iar presedintele s!u era desemnat de Consiliul de ministn. o cre^tere a puterilor Parlamentului ?i Comisiei. Tratahil Uniunii europene prevedea o reforma institutional!. Conform tratatului. Primul vizat era Parlamentul c!ruia i se contereau functii legislative $i bugetare pe care le partaja cu Consiliul de minijtri. a§a cum guvernele sunt responsabile in fata parlamentelor nationale. Prejedintele Comisiei alc!tuia echipa. Urma ca dup! zece ani aceste . consultandu-se cu Consiliul dup! care supunea programul §i investitura sa Parlamentului european. Angajandu-se pe calea federalist!. bazat! pe votul majoritar simplu. In plan exterior. Uniunea dispunea de resurse proprii. IVAN Dincolo de scopul afirmat de dezvoltarea economica $i sociala. absolut sau calificat. necesare reducerii dezechilibrelor regionale.

In ciuda « renafionaliz!rii » alegerilor europene. Proiectul Parlamentului european a speriat foarte mult statele membre. Reprezentanfii statelor membre au optat pentru o reform ! parfiala §i tim orat! a tratatelor existente. la care se ad!ugau cafiva membri ai extremei drepte italiene §i grecejti. Identitatea de sine-statatoare a Uniunii in domeniul relafiilor exterioare era consolidate §i de stabilirea unor reprezentanfe ale acesteia pe langa fari neterte ale organ izafiilor internafionale. fiind mai degrab! «o juxtapunere de 10 alegeri nafionale ». Pentru prima d at! Frontul Nafional al lui Jean-Marie Le Pen trimitea 10 deputafi. relafiile exterioare ramaneau un teritoriu predilect al statelor nationale. In ciuda reticenfelor statelor. Alegerile europene din iunie 1984 n-au confirmat aspirafiile grupului Crocodilul. suscitand ostilitatea guvernelor nafionale.a 141 comptenfe sa fie extinse si la domeniul politicii de sprijinire a dezvoltarii. « Renafionalizarea » alegerilor europene este confirm at! 5) de prezenfa reprezentanfilor dreptei europene in Parlamentul european. Aceasta le aducea susfinerea intregii comunitafi §i favoriza interesul lor. in ciuda faptului c ! proiectul a fost legitimat democratic de un for parlamentar. un atribut important al suveranitafii lor. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n . Grupul Crocodilul n-a gasit infelegere nici in mediile parlamentare care erau sensibile la chestiuni legate de suveranitatea national!. Acestea erau mlaturate de la elaborarea tratatului §i textul prevedea ca Parlamentele nationale vor fi sesizate direct de Parlamentul european in vederea ratificarii. Consiliul european era responsabil cu negocierile In materie de cooperare. reclamand crefterea . proiectul grupului condus de Altiero Spinelli a constituit un efect stimulator pentru relansarea construcfiei europene §i i-a servit ca referinf!. Parlamenhil european va continua s ! susfin! proiectul Spinelli. Proiectul Tratatului n-a fost refinut in timpul negocierilor care trebuiau s ! conduc! la revizuirea sistemului comunitar 51 relansarea integrarii.II. in total 17 membri. Cu toate aceste progrese.

etc. justitia. dar numara ji personalitati independente. Pentru a pune in practica aceste obiective. Xeintelegenic legate de chestiunea bugetara va determina statele membre sa gandeasca la o innoire a tratatelor existente. Inca din mai 1984. intr-un discurs in fata Parlamentului. IVAN puterilor sale. securitatea.142 Vasile I ESE. echivalarea diplomelor §i utilizarea drapelului european. presedintele Franfei introducea ideea unei geometrii variabile. prejedintele Francois Mitterand se declara gata sa examineze proiectul Uniunii europene. intitulat « Comitenil pentru Europa ceta£enilor » era condus de italianul Adonnino. ci prelungirea politicilor comune in alte domenii ca educafia. Revizuirea tratatelor Criza bugetara din 1983-1984 necesita. mai mult ca niciodata. Tinand cont de diferen^ele de opinii ale guvernelor nafionale fata de integrare. Consiliul european a hotarat infiintarea a doua comitete ad-hoc (format din reprezentanfii jefilor de stat §i de guvern) pentru a studia problema. Adrian L. El va respinge In decembrie 1984 proiectul de buget. El nu dorea o revizuire a tratatelor existente. El i§i propunea intarirea imagimi ji identitafii Comunitatii atat fata de cetatenu sai cat §i fata de lume prin actiuni vizand libera circulate a marfiirilor si persoanelor. Consiliul european de la Fontainebleau (25-26 iunie 1984) va face primul pas in acest sens. sanatatea. realizarea pietet interne 51 dezvoltarea potentialului stuntific ji tehnic. lupta contra terorismului. Raportul comitetului Dooge se referea la necesitatea crearii unei entitap politice . Ultimul cuvant il vor avea insa statele nationale. Intitulat sugestiv « Comiteml chestiunilor institufionale ». 4. era condus de fostul ministru de externe al Irlandei. o ameliorare a sistemului comunitar. Consiliul european de la Fontainebleau iji propunea ca obiective: convergent politicilor economice. Membrii sai proveneau din mediile guvernamentale ?i parlamentare. Al doilea comitet ad-hoc era insarcinat cu studiul unor masuri concrete ce vizau reforma institutionala. Dooge. Unui.

Erareluata discutia asupra institutiilor europene.II. Punctul de vedere britanic a fost criticat de Italia 51 farile Beneluxului. la care reprezentanfii guvernelor trebuiau sa negocieze proiectul unui tratat asupra Uniunii europene. Nu era omisa nici investitura Comisiei de catre Parlamentul european. In central institutional al acestuia se situa Parlamentul. unanim susfinufi de Parlament. lasandu-se aceasta atnbutie guvernelor nafionale. Britanicii erau cei mai indarjifi adversari ai revizuirii tratatelor. Comitetul Dooge gandise profund asupra revizuirii tratatelor. fapt demonstrat de propunerea de a se convoca o Conferinfa interguvernamentala. Ei propuneau infelegeri intre guvernele nafionale si umanitate in luarea deciziilor. danezii §i grecii. pretenfie pe care germanii nu o acceptau). . insistandu-se pe autonomia executiva a Comisiei 51 partajarea de catre Parlament 51 Consiliul de miniftri a puterii legislative si bugetare. punctele de vedere contrare ideii de revizuire a tratatelor nu pregetara sa apara. intarirea identitafii europene printr-o politica externa comuna ji extinderea cooperarii politice la problemele de securitate. expresie a democrafiei europene. crearea unui « spafiu social » 51 a unuia juridic. decise sa inceapa reforma institutional! Lucrurile au fost complicate apoi de diferendele franco-germane referitoare la preful cerealelor si negocierile GATT (francezn cereau 0 mai mare protecfie pentru CEE. ministrul de externe. Gandirea europeana de cea de a doua generatie evolua catre ideea construirii unui stat european supranational. Din nefericire. Intarirea SME. (Consiliul european de la Milano din 29-30 iunie 1985 era hotarat sa faca un pas inainte. Din fericire. Revizuirea trebuia sa fina cont de toate realizanle integrarii europene in plan economic. Cei mai convinji pareau a fi italienii reprezentafi de prim ul-m inistru Bettino Craxi ?i Gulio Andreotti. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 143 proprii a statelor comunitare. a unui spafiu economic interior omogen. Cei mai ostili s-au aratat britanicii. de declarafia solemna de la Stuttgart asupra Uniunii europene §i de metoda si spiritul proiectului Spinelli. ji pe controlul forului parlam entar asupra politicilor comunitare.

Au fost infrante astfel reticenfele guvernelor Marii Britanii. Greciei. Adrian L. IVAN P re^ ed en fia ita lia n a a o b fin u t convocarea c o n fe rin te i interguvernamentale care trebuia sa se pronunte pentru revizuirea tratatelor. Danemarcei 51 s-a depart confuzia semanata de proiectul francogerman de jntarire a cooperarii politice.144 Vasile IESE. .

piele. CEE constituia cea mai populata piafa industrial!. Cartea Alba §i Actul Unic European. Era o piafa fragmentata $i fiecare stat din comunitate nu reprezenta decat o zona restransa din afacerile economice ale sistemului mondial. trebuind sa faca fafa concurenfei japoneze. imbracaminte. . Mai mult decat atat. Bafalia care se va angaja incepand din acei ani va fi intre industriile de varf cu o inalta tehnologie ji cu costuri variabile foarte mici. Consolidarea constructiei europene.. Aceasta renajtere a fost influenfata de contextul economic de la mijlocul anilor ’80. care sa incurajeze cercetarea. guvernata de principii federaliste n-a fost acceptat de statele membre. Cu toate ca proiectul Parlamentului european de a crea o Uniune Europeana. Europa comunitara ocupa primul loc in lume intr-un anumit numar de producfii (bauturi.Capitolul V EUROPA CELEI DE A DOUA GENERATII ’ 1. In acea perioada.. In sectoarele cu tehnologie puternica 51 cu rata de crejtere ridicata ea este handicapata de fragmentarea industriilor sale. elemenftil esenfial al competitivitafii. Suveranitafile nafionale au impiedicat de foarte multe ori constituirea intreprinderilor puternice. ideea schimbarii raporturilor intre institutiile comunitare $i consolidarea construcfiei economice a preocupat atat guvernele nafionale cat si mi^carile paneuropene. avansul tehnologie $i sa realizeze economii de scara. Incepand cu 1985. numarand nu mai pufin de 320 milioane locuitori.) cu rata de crejtere mica. mijcarea federala va cunoajte o renastere. Europa comunitara a inregistrat la inceputul anilor ’80 un declin relativ pe piefele mondiale 51 chiar pe propriile sale piefe.

146

Vasile VESE, Adrian L. IVAN

Recesiunea economica i-a determ inat pe liderii com unitafii europene sa reacfioneze §i sa con^tientizeze ca numai o piafa fara obstacole dotata cu o legislafie comuna va putea crea condifiile stimularii econom iilor europene. Realizarea acestei mari piefe integratoare presupunea regandirea, atat a raporturilor intre statele membre ale com unitafii, intre institufiile comune ji acestea,,. cat §i modificarea echilibrului institutional. O evaluare facuta in acei ani arata ca s-au inregistrat cateva succese. Primul ar fi dat de inlaturarea barierelor vamale odata cu eliminarea taxelor vamale. A urmat inlaturarea restricfiilor cantitative in ceea ce privejte schim burile intercom unitare, dar fara a putea inlatura definitiv consecinfele unor reglementari nafionale in materie de transport §i in fixarea unor cote de producfie la unele produse. E,xistau totodata diferenfe intre ratele de TVA §i dreptul accizelor, cuantumurile monetare compensatorii, norme sanitare, controale relative in ceea ce privefte licenfele de transport rutier, controale pentru respectul regulilor de securitate, etc. Cel mai mare obstacol in calea realizarii piefii interne ramaneau reglementarile tehnice, care difereau de la o fara la alta. Ele impiedicau libera circulate a produselor §i a serviciikjr. Omogenizarea sau inlaturarea acestora ramanea o provocare importanta pentru CE. La scurt timp dupa Consiliul european de la Fontainebleau (1984), Comisia ?i guvernele celor 10 au considerat ca sansa cresterii com petitivitafii rezida in suprim area barierelor care im piedicau relansarea economica §i crearea unei piefe fara frontiere. Demersul comunitar in acest sens a fost accelerat odata cu alegerea lui Jacques Delors ca pre^edinte al Comisiei europene (6 februarie 1985). El va reu?i sa faca din aceasta utopie a “piefei fara frontiere” un program concret. Inca din discursul sau de investitura, J. Delors se intreba asupra probabilitafii de suprim are a frontierelor interioare ale Com unitafii pana in 1992. Ideile sale vor fi la baza programului de lucru al Comisiei

II. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n Un it a t e a E u r o p

147

elaborat in martie 1985. Cuprinzand 321 de propuneri legislative, documentul cunoscut sub denumirea de Cartea Alba va fi aprobat de Consiliul european in 28-29 rnnie 1985. Cartea Alba este un program de lucru care iji propunea adoptarea de catre Consiliul de mini§tri a peste 300 de propuneri concrete, care erau esentiale pentru desavargirea piefei interne. El nu este un concept omogen, ci un ansamblu de propuneri care trebuiau sa fie examinate gi adoptate una cate una, apoi realizate. Urmarind realizarea unui cadru economic integrat gi coerent, Cartea Alba a identificat toate piedicile existente §i a aratat toate consecinfele suprimarii barierelor. Propunandu-^i ca obiectiv realizarea “statului Europa”, Cartea Alba devenea un document foarte important pentru procesul construcfiei comunitare, un fel de “lexic al Piefei interne, ghid de voiaj si orarul minigtrilor, comisarilor, funcfionarilor, expertilor gi diplomatilor”. Tintele sale constau pe de o parte in deplasarea controalelor gi formalitafilor in interiorul statelor membre, iar pe de alta parte in coordonarea politicilor gi apropierea legislatiilor. Impulsul politic §i cadrul juridic pentru constituirea unei Piefe interne a fost asigurat de Actul Unic European. Originea acestui document fundamental pentru strategia de relansare a construcfiei europene se inscrie in orientarea general! a ’’Proiectului” lui Altiero Spinelli. Sub influenfa inifiativelor 51 lucrarilor Parlamentului european, sub presiunea crizei puterii decizionale in Comunitatea Europeana gi sub inalta direcfie a Consiliului european, guvernele au negociat §i adoptat Actul Unic European (la 17 februarie 1986 la Luxembourg si 28 februarie 1986 ia Haga). Un rol important 1-a jucat Luxembourgul care asigura Pregedinfia Comunitafii. Conferinfa interguvernamentala, convocata pentru modificarea sau revizuirea tratatelor, a avut loc incepand cu sepfembrie 1985 la Luxembourg, ^ii-au dat concursul doua grupuri de lucru, constitute in comitete. Comitetul politic format din directoni

148

lasile IESE, Adrian L BAN

politici ai Afacerilor externe a celor 12 a abordat problema Cooperarii politice, ajungand in scurt timp la un acord de principiu. Mai dificile au fost lucrarile celui de al doilea comitet care se ocupa de revizuirea tratatelor comunitare. Acesta reunea reprezentanfii perm anent ai farilor membre la Comunitate ji secretarul general al Comisiei Emile Noel, sub prejedinfia lui Jean Dondelinger, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Luxembourgului. Lucrarile acestui Comitet au fost impulsionate pozitiv de Cartea Alba a Comisiei europene. Perspectivele unei Mari Piete Interioare interesau §i tarile care se opuneau supranafionalitafii ?i in taririi autoritafii in stitutiilo r comunitare (a se vedea Marea Britanie ?i Danemarca). Propunand realizarea unui obiectiv economic, Comisia a reu?it sa convinga tarile rezistente ca reforma institutional! (votul majoritar, crefterea rolului Parlamentului) este necesara. Consiliul european de la Luxem bourg va decide reunirea propunerilor celor doua comitete intr-un singur tratat intitulat sugestiv “Actul Unic European”. Dusan Sidjanski, unui din fostn asistenti a lui Denis de Rougemont remarca ca un rol esential in elaborarea noului tratat 1-a avut Comisia europeana condus! de Jacques Delors, care prin propunerile sale de creare a unui spatiu economic fara frontiere si a unei cornpetitu tehnologice cu SUA §i Japonia, a creat o sinergie intre dinamica economica ji arm atura in stitutio n al!. Nu poate fi uitata acfiunea Luxembourgului, fara partizana, ca 51 ceilalfi parteneri ai sai din Benelux, a reformei institufionale. Luxembourgul a invitat Comisia in septembrie 1985 sa prezinte strategia sa, care viza modificarea sau completarea tratatului in $ase domenii: piafa interna, coeziune economica $i sociala, cercetare $i dezvoltare tehnologica, mediu, cultura ?i politica monetara. Astfel, Comisia a putut sa dezvolte virtufile sale de motor §i catalizator al procesului de integrare, suscitand o mi^care de coeziune gradual! in jurul unui ansamblu de obiective si interese interactive. Un exemphi de acest angrenaj dinamic a fost furnizat de Danemarca, care a propus

II. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a

149

adaugarea unui capitol de politica sociala, dotand astfel Comunitatea cu o noua dim ensiune, care a contribuit la reanim area participarii Confederatiei Europene a Sindicatelor la activitajile comunitare. La randul sau, Grecia s-a angajat in favoarea unei coeziuni economice §i sociale, expresie a solidaritatii intre regiunile bogate ?i cele sarace, din care ea facea conditia semnarii acordului final cu Comunitatea. Astfel, cum remarca autorul citat mai sus, s-a dezvoltat o miscare in spirala (spill-over) care a permis nu numai impamantenirea politicilor existente, dar $i definirea unor politici ?i obiective noi ca interventii care cereau o reforma partial! a Consiliului european. Ca urmare cooperarea politica a fost inscrisa in Actul Unic European. In preambulul noului tratat, statele membre ale CE s-au declarat animate de vointa de a transforma ansamblul relatiilor lor intr-o Uniune Europeana, conform declarable' solemne de la Stuttgart din 19 iunie 1983, care sa se bazezfe pe Comunitafile europene caracterizate de reguli proprii de functionare ji pe cooperarea europeana in materie de politica externa. Totodata, Comunitarii se angajau sa doteze Uniunea europeana cu mijloacele necesare de acfiune, sa promoveze impreuna dem ocrafia §i d rep tu rile fundam entale, sa am elioreze situ a tia economica §;i sociala prin intarirea politicilor comune $i continuarea obiectivelor noi. Unui dintre scopurile fundamentale ale AU este realizarea unei Piefe Comune, bazata pe o piata interna fara obstacole la frontiere. Aceasta strategic globala, fondata pe obiectivele tratatului de la Roma constituia o prelungire a actiunii intrepnnse in 1958 si o adaptare la condifiile noi, oferite mai ales de provocarile competifiei mondiale in materie de tehnologie 51 mediu. Actul Unic European i§i fixeaza ca obiectiv inlaturarea tuturor obstacolelor care puteau im piedica libera circu latie, concurenta sanatoasa pe teritoriul celor 12. Printre aceste obstacole, identificate de Cartea Alba mentionam : barierele administrative §i non tarifare

dand maximum de spafii inifiativelor locale sau regionale (investitii $i locuri de munca). Politica regionala s-a bucurat incepand cu 1987 de o perfecfionare a instrumentelor comunitare. care n-a fost abordata decat marginal in tratatul CEE. Aceasta metoda a permis. fiind revigorata activitatea Confederafiei Europene a Sindicatelor. . conjugarea eficace a intervenfiilor specifice (subvenfii. Libera circulate 51 concurenfa sanatoasa sunt insofite in logica AU de 0 politica regionala pentru a evita disparitafile ?i diferenfele intre diferitele regiuni. bunurilor. §i catre protecfia mediului. statele membre §i regiuni. Adrian L. In fond era vorba de o liberalizare a piefelor nafionale care trebuiau sa atinga circuitul tradifional al piefelor publice. pe de 0 parte. securitate sociala §i condifii de viafa sunt tot atatea sectoare unde se desfa?oara pe viitor acfiunea sindicala care vine sa susfina intervenfia Pondului Social. problemele de locuri $i piafa de munca. De o atenfie asemanatoare s-au bucurat ji politicile de transport (programe de construcfie a unor mari refele infrastructurale) 51 politica comuna de dezvoltare jtiinfifica ji tehnologica care au vizat dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi $i institute de cercetare din fari diferite. securitate §i etica. Dialogul cu partenerii sociali. libera circulate a muncitorilor 51 politicile de migrafie conjugate cu preocuparile de sanatate. Astfel cercul actorilor construcfiei europene s-a largit. Actul Unic s-a deschis §i catre ditnensiunea sociala. norme de sanatate. imprumuturi) cu descentralizarea acfiunii comunitare.150 Vasile IESE. etc. prin mtroducerea metodei programelor. 'A N norme tehnice de producfie. Noul tratat confine o panoplie de instrum ente prevazute pentru a asigura libera c irc u la tie a persoanelor. definirea de norme comune in ceea ce privefte cercetarea precompetitiva ?i incurajarea mobilitafii geografice a universitarilor ji oamenilor de gtiinfa. Punerea in valoare a politicii sociale a intarit coeziunea ?i solidaritatea care formau acum 0 noua dimensiune a Comunitafii. iar pe de alta parte programele au facilitat incheierea de contracte intre Comunitate. de compozifie §i prezentare a produselor. serviciilor ji capitalunlor.

moneda este simbolul unitatiuax'i'. etc. de transport. Astfel. fara a frana progresul celorlalte (Olanda avea norme foarte stricte pentru poluarea produsa de automobile). Asistam incepand din aceasta perioada la implementarea unor cai federale de construcfie comunitara prin descentralizarea unor acfiuni comunitare. Aceasta noua politica comunitara poarta sigiliul principiului de subsidiaritate §i a functiei de coordonare. Expresie a suveranitatii nationale. sociala. UEM s-a inscris in prelungirea fireasca a piefii interne ?i a politicilor comune (protecfia mediului. suscitand un efect de antrenament pentru unele state membre care nu aveau o politica prea buna in domeniu.platitor”. protectia mediului fund doar un exemplu. Actul Unic European inaugureaza ?i introduce in sfera activitafilor comunitare protectia m ediului. asigurarea unei utilizari nationale a resurselor naturale. tehnologica si jtiintifica. Europa federala nu putea fi realizata fara transfer important de suveranitate in materie monetara. etc. proteja si ameliora calitatea m ediului. Actul Unic European a stabilit principiile de baza pe care trebuia sa se fondeze acfiunea CEE in materie de mediu: acfiune preventiva. Comunitatea a renunf at la unele actiuni in favoarea unor agenfii centru sau observatori specializati. etc.Asociind ideii de protecfie a resursei umane cea de protecfie a resurselor naturale. conectarea la sursa. Ea este complementary politicilor nafionale de protecfie a mediului asigurand totodata coordonarea masurilor luate de statele membre. Pentru a consolida politica de protecfie a mediului (Comunitatea a infiin tat Agenda Europeana pentru Mediu).). care se bucurau de autonomie §i lucrau strans cu institufiile de la Bruxelles. Dezvoltarea capacitatii monetare a C om unitafii s-a verificat in cadrul Sistemului M onetar European si grape evolufiei ecu-ului.'i fi< 'fib~l*f?gpr ^ la 0 unitate monetara europeana s-a facut pe f^uulVVK'tcftf irftefSf^n^enfei dintre statele 8 :S l!C T £ C A *■ CLUl-NAPOC^ . “poluator . foarte multi agricultori au fost stimulafi prin prime in favoarea practicilor de productie com patible cu exigentele spatiului natural. politica comuna definea obiectivele comune §i prioritafile de ansamblu: a prezerva.

a carei paternitate i-o atribuim lui Jean Monnet ji care inglobeaza 0 strategic de construcfie care se deruleaza din aproape in aproape.ra $i expresia efortului unei Europe in competifie cu Statele Unite §i Japonia. autorul principal al teoriei neofuncfionaliste.152 Vasile VESE.fi europene ji la crefterea influenfei Comunitafii in sanul organizafiilor internafionale (G A IT 51 Fondul Monetar Internafional). cautand o mai mare eficacitate ji 0 coerenfa crescuta. Rezistenfele nafionale s-au diminuat continuu in fata voinfei de a regasi in comun capacitatea 51 autonomia monetara. fara frontiere interioare susfinuta de 0 panoplie de politici ?i instrumente c'Omune. pe scena internafionala. Piafa interna 51 pericolele care 0 insofesc. Funcfionarea Piefei interne. Actul Unic European largeste semnificativ puterile de decizie ale instanfelor com unitare. raportandu-se tot timpul la costul unei non-Europe. Adrian L. Paralel cu extinderea competenfelor comunitafii catre noi politici sectoriale. favorizeaza o mai mare coeziune economica §i sociala in interiorul Comunitafii. Marea Britanie s-a pliat acestui nou concept in 1990 cand a aderat la Sistemul Monetar European. este cel de “suveranitate partajata”. Margareth Thatcher. E. Actul Unic E uropean reconstituie pas cu pas unitatea 51 complementaritatea indispensabila intre integrarea economica §i cea politica. Crefterea atribufiilor unor in stitu fii comunitare ji modificarea parfiala a echilibrului institutional s-a datorat tot procedurii de angrenaj (spill-over) pe care ni 1-a prezentat Ernest Haas. Era primul pas al Angliei catre deplina sa participare la conceptia §i punerea in opera a Uniunii Economice ?i Monetare. Noul concept care se impune la sfarjitul anilor ’80 in ciuda opozifiei susfinute a Marii Britanii §i a liderului acesteia. Actul Unic nu face altceva decat sa reconstituie o viziune de ansamblu. Aceasta coeziune care va fi intarita prin avansul uniunii va contribui intr-o maniera laudabila la afirmarea unei identita. cerea o capacitate . In fapt. IVAN lumii. in perspectiva unei diminuari a costurilor.

care este integrata cooperarii politice. putand trata chestiuni de politica externa. fixeaza obiectivele prioritare §i fixeaza misiunile de indeplinit pentru institutiile comunitare. La aceste reforme se adauga movatia principals. In aceasta noua configuratie. Sinergia intre pia£a interna. Consiliul european se profileaza la orizont ca institutia politica cea mai importanta. rolul Comisiei in procesul decizional este mult intarit folosindu-se directiva ca principal instrument de realizare a obiectivelor Actului Unic si se infiinjeaza Tribunalul de prima-instanta care judeca diferendele intre particulari fi statele nafionale.II. el poate constitui chiar Consiliul Com unitafi. Actul Unic European s-a remarcat §i in ceea ce privefte securitatea europeana. miniftrii afacerilor externe §i un membru al Comisiei se reunesc cel puf n de 4 ori pe an. politicile comune ji institutiile C om unitafi a dat loc la o serie de reforme institufonale. care a constat in incorporarea intr-un singur tratat a Cooperarii politice fi a integrarii economice. etc. mai ales in noile domenii cum sunt politica monetara. Consiliul european dobandea dreptul de a figura printre instituf ile comunitare. El da impulsurile ji orientarile generale. La cooperarea politica sunt asociate pe de o parte statele membre prin reprezentanfi lor principali (Pre?edinte fi prim-minijtri) dar ?i institutiile comunitare. Astfel. daca se afirma o voinfa politica in acest sens. sociala ji a protecfiei mediului. cel putin de doua ori pe an. datorita viziunii sale globale (fapt ce lipsea Consiliului de miniftri) fi a rolului crescut pe care este chemat sa-1 exercite in sanul Com unitafi. Conform Actului Unic. Fara a se impune . D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 153 decizionala adecvata. Consiliul european reunefte. Dispunand de puteri importante de orientare a politicilor comune. reprezentantii politici cei mai inalti ai statelor membre ?i Presedintele Comisiei. regula majoritatii calificate in hotaranle Consiliului de miniftri se extinde fi in alte domenii. Consiliul european n-a ezitat sa arbitreze conflicte care nscau sa paralizeze sistemul decizional al C om unitafi.

IVAN constrangeri In acest domeniu. Cu toate noutatile aduse de Actul Unic. Drept urmare. In fapt se impune o noua conceppe in cea ce privefte securitatea. unde statele membre nu au reufit sa concerteze punctele lor de vedere fi sa exprime coerenta fi identitatea care se impuneau. chiar incepand cu 1990. Aceasta reforma timida a fost confirmata mai ales de razboiul din Golf. conform careia. In alta ordine de idei. instrumentele cooperarii politice s-au dovedit insuficiente. Actul Unic este in plan politic o continuare partiala a planului Fouchet din 1959. Consiliul european a decis sa intreprinda o revizuire completa a instrumentelor. “inscriindu-se in gandirea europeana mai noua fi mai veche. opt din 10 persoane fund de acord cu unirea Europei Aceeafi suspnere o gasim fi in ceea ce privefte regula majoritapi (6 persoane din 10 ). Uniunea politica europeana a fost aprobata cu larga majoritate in toate farile comunitare. fara frontiere a primit un sprijin foarte larg. Reprezentanpi statelor membre au conftientizat ca o cooperare politica mai stransa in domeniul securitapi este de natura sa intareasca identitatea europeana. Adrian L. care cuprinde dincolo de aspectul militar. Planul central al Actului Unic de a crea un mare spatiu european. In o v afa in s titu f o n a la a co n stat mai ales in in fiin ja re a Secretariatului perm anent cu sediul la Bruxelles. . intenpa sa fiind de a realiza o adevarata Uniune politica. A cesta asista Prefedinpa la pregatirea fi punerea in opera a acpunilor ce privesc cooperarea politica.154 Jasile VESE. Uniunea Europei este o creatie continua”. dimensiunea politico-economica fi comerciala de la sfarfitul anilor ’80 fi inceputul anilor ’90. Succesul sau a fost confirmat mai ales de atitudinea opiniei publice europene. statele membre au convenit sa coordoneze mai mult pozitiile lor cu privirc la politicile economice fi politice ale securitapi.

se inscrie pe linia crearii unei piefe echilibrate fi rentabile. dar fi in campul vast al activitafii deschise pentru recunoafterea diplomelor fi formarii profesionale. Aprobarea acordurilor de adeziune fi de asociere de catre Parlament. bazata pe principiul subsidiaritatii. 2. oamenilor. capitalurilor fi serviciilor. care cauta sa concilieze exigenta eficacitafii fi calitatea politicii comunitare cu diversitatea activitatilor si actorilor autonomi. Restaurarea votului cu majoritate calificata in sanul Consiliului 2 . Aceasta noua conceptie. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 155 Noua metoda de construire a Europei Unite este cea federala. Ea se bazeaza totodata pe recursul generalizat la doua instrumente de baza: regula recunoafterii mutuale fi a directivei. Actul Unic European a ameliorat sensibil fi procesul de decizie in patru puncte esentiale: 1.! operata de Actul Unic European a permis relansarea construcfiei europene. Se impunea fara . cum ar fi chestiunea agro-bugetara. Intarirea rolului Comisiei in executarea actelor juridice 3.II. Prima regula va avea o larga aplicare in domeniul omologarii fi autorizarii produselor in Comunitate. Realizarea obiectivelor Actului Unic European Reforma institutional. mult discutata in 1984. Comunitatea trecea realmente prin grave momente legate de nevoile financiare ale noilor politici comune. dar care nu fi-a gasit rezolvarea in cadrul recenmlui tratat. Crefterea participarii Parlam entului european la adoptarea normelor comunitare (procedura de cooperare) 4. Drumul spre acest obiectiv s-a ixbif curand de o serie de dificultati determinate de mai vechile probleme ale Comunitatii. in conditiile in care PAC continua sa absoarba 60% din cheltuieli. Atenfia comunitarilor s-a indreptat cu prioritate spre stabilirea progresiva a unei Mari Piete Interne largi care sa elimine definitiv obstacolele in calea liberei circulatii a marfurilor. in cadrul unui sistem democratic de tip federal.

Jaques Delors. avadu-se in vedere limitarea cheltuielilor acesteia. Gasim aici intenfiile prefedintelui Comisiei Europene. Primele masuri propuse de Comisie sub titlul “A reufi Actul Unic European” se refereau la PAC. Adrian L. inainte de a pune in aplicare programul de relansare comunitara. facilitandu-se punerea in practica a obiectivelor sus menfionate. Propunerile Comisiei au generat polemici fi chiar divergenfe. /I AN amanare. Cele doua pozifii vor fi mediate in cadrul Consiliului european din februarie 1988 finut la Bruxelles. Interesul pentru Piata unica s-a materializat prin diferite directive ale Consiliului de miniftri cu privire la recunoafterea mutuala a diplomelor . Masurile preconizate sunt insofite de o alta propunere care intenfiona sa dubleze in 5 ani fondurile structurale (FEDER. fixand praguri dincolo de care prefurile nu mai erau garantate. care vor trebui inghefate sau diminuate. Marul discordiei 1-a constituit tocmai reducerea cuantumurilor financiare compensatorii. Pozifiile cele mai ireconciliabile le-a avut Republica Federala Germana fi Franfa. “Pachetul Delors I” dadea satisfacfie farilor comunitare interesate de coeziunea economica fi sociala. obiectiv prioritar al AUE. creand o noua resursa financiara.156 I asile I 'ESE. Aceasta va permite in viitor o creftere a bugetului CEE. Interesul cancelarului Helmuth Kohl pentru relansarea integrarii europene a favorizat adoptarea “pachetului Delors I”. care considera ca este mai important sa doteze Comunitatea cu resursele necesare. proporfionala PNB a fiecarui stat membru. Comisia preconiza o politica realista a prefurilor. Pachetul D elors I. FSE fi FEOGA). 3. demontarea sistemelor de subvenfionare (a cuantumurilor monetare compensatorii) fi o incercare de stabilizare a producfiei. o reforma a PAC fi in acelafi timp o crestere a resurselor Comunitafii.

Raportul acestui comitet de experfi a fost dat publicitafii in 17 aprilie 1989. im punandu-se astfel o politica de . Au avut loc o serie de discutii in care s-au infruntat puncte de vedere diverse. s-a aratat reticenta crearii unei monede unice. recunoafterea reciproca a anumitor norme. Daca Franta se temea de o intarire a monedei germane. deschiderea de piefe publice. iar in plan international constatam in acei ani o relativa destindere marcata mai ales de inifiativele lui Mihail Gorbaciov. Marea Britanie. care reclama transferul de suveranitate nafionala. Afa a luat naftere comitetul prezidat de Jaques Delors la care participau cei 12 guvernatori ai bancilor centrale ale Comunitafii. Consiliul european de la Hanovra (27-28 iunie 1988) cerea Comisiei sa studieze problema. O Europa unita. Eduard Balladur. la randul sau Bonn-ul exprima temeri in legatura cu chelfuielile de punere in aplicare a proiectului. Hans Dietrich Genscher fi alfii se pronunfau pentru realizarea monedei unice sub autoritatea unei band centrale. El constata ca statele comunitare nu mai puteau controla circulafia marfurilor fi capitalurilor pe teritoriui lor. cum era de afteptat. ca ministrul de finanfe al Franfei. Prevazut de AUE.II. Se avea in vedere fi circulafia capitalurilor care trebuia sa funcfioneze incepand cu 1 iulie 1990 intre 8 tari comunitare. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In Un it a t e a E u r o p e a n a 157 universitare. un stat european puternic avea nevoie de o coeziune in ceea ce privefte structurile sale economice fi financiare. libera circulate a persoanelor. Derularea acestor proiecte s-a facut in condifiile unei atmosfere de incredere fafa de continuarea integrarii . girata de o Banca Centrala Europeana. Subiectul cel mai intens discutat fi analizat in a doua jumatate a anilor ’80 este cel legat de crearea unei Uniuni Econom icesiMonetare. Sub impulsul noului curent favorabil UEM. cel mai redutabil fiind cel german. Uniunea Economica fi Monetara era prezentata ca o suita logica a Piefei unice care trebuia sa funcfioneze mai bine cu o moneda unica. voci din cele mai autorizate. Cu toate acestea.

Ceea de a treia etapa stabilea realizarea de paritafi inevocabil fixe. Consiliul european de la Madrid (26 -27 iume 1989) a fost favorabil planului Delors 51 a fixat inceputul primei etape la I iulie 1990. Crearea unei banci centrale europene $i stabilirea unei monede unice presupuneau revizuirea Tratatului de la Roma care se putea face numai printr-o conferinfa interguvernamentala.4% din PIB-ul comunitar). care urma sa inlocuiasca monedele nationale pe ansamblul comunitafii. IVAN convergent economica. Avantajele oferite de moneda unica se refereau in primul rand la consolidarea suveranitatii monetare a celor 12 . • Raportul prezentat de Jaques Delors stabilea 3 etape pentru reufita proiectului UEM. Prima etapa consta in: crearea Piefei unice. reducerea si anularea costului rezultat din tranzacfiile cu devize (estimat la 0. a carui adoptare condifiona trecerea la cea de a doua etapa. instaurarea unei monede comune ecu-ul. coordonarea intarita a politicilor economice ?i a cooperarii monetare $i aderarea tuturor monedelor comunitare la Sistemul Monetar European. . Adrian!. mai ales fata de dolarul american. In ciuda unor opinii diferite fafa de crearea UEM. constand in implementarea unui sistem european de banci centrale. Acest fapt reclama paritafi fixe intre monedele celor 12 51 adoptarea in final a unei monede unice. Banca centrala europeana urma a fi condusa de guvernatorii bancilor centrale 51 de un directorat numit de Consiliul european. care trebuia sa coexiste 0 perioada cu autoritafile monetare nationale. In timpul acestei faze trebuia sa fie negociat 51 semnat un tratat de uniune economica < > i monetara. Cea de a doua etapa era considerata una de tranzifie.158 I as lie IESF. In concluziile raportului Delors se arata ca UEM ar avea avantajul de a stabiliza prefurile si stimularea activitafii economice.. stabilitatea prefurilor si nu in ultimul rand 0 crestere economica care sa reduca decalajul fafa de SUA §iJaponia. insofita de o politica monetara unica.

Liban etc. atenfia comunitarilor create fafa de farile din Europa comunista. Israel. Tunisia. De la C om unitatea la U niunea Europeana Consiliul european de la Strasbourg din 8-9 decembrie 1989 constata ca majoritatea simpla era reunita pentru convocareaconferinfei guvernamentale. Pana la deschiderea ei 0 serie de masuri necesare primei etape a DEM au fost puse in aplicare. semnand in decembrie 1989 un nou acord la Lome.Conferinfa nu s-a deschis imediat. care trebuia sa revizuiasca tratatele antenoare. Acorduri bilaterale sunt incheiate cu Ungaria si Cehoslovacia (1988) fi cu Polonia. Spre sfarfitul deceniului. Totodata. semnandu-se in acest sens 0 deciarafie comuna privind restabilirea relafiilor oficiale. Comunitatea multiplica acordurile cu tarile mediteraneene (Algeria. Cei 12 continua sa intareasca legaturile cu cele 69 de fari din ACP. dar 51 pe 0 cooperare economica. comerciala fi tehnologica. . aplicand-o pe cea de 2. insistand mai ales pe un dialog politic. Liberalixarea totala a capitalurilor adevenit efectiva in 8 fari. financiare. Sistemul Monetar European cunoaftea o perioada de intarire. lucrarile ei fiind amanate la cererea cancelarului Kohl aflat in plina campanie parlamentara. interesul comunitarilor se orienteaza spre Sud-Estul Asiei. Alaturi de aceste acorduri privilegiate cu farile din ACP.5%. iar Italia va renunfa la inceputul lui 1990 ia marja de 6 %. America Latina fi spre statele grupate in Consiliul de cooperare al Golfului. obstacolele la libera prestafie a serviciilor bancare. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n ita te a E u r o p u n A 159 Demersurile nu se marginesc doar la proiecte de aprofundare a integrarii europene.II. 4. in 1988.). Marea Britanie aderand in octombrie 1990 la mecanismul de schimb. Aceasta deciarafie a facilitat instaurarea de relafii diplomatice intre Comunitate fi fiecare din statele membre ale Consiliului Economic de Ajutor Reciproc. fi de asigurare fiind suprimate. Kgipt. Romania fi URSS in 1989.

Conferinfa interguvernamentala nu se putea margini doar la un tratat privind UEM. Din punct de vedere institutional crearea UEM presupunea transfer de competenfe de la nivelul parlamentelor nafionale catre institufiile de la Bruxelles. acuzand “deficitul democratic” din sanul Comunitafii. Ceea de a treia alegere a Parlamentului european prin sufragiu universal (15-18 iunie 1989) releva acelea^i slabiciuni: absenfa sistemului electoral uniform §i mize nafionale mai importante decat cele europene. Falimentare economic. D ezbaterile asupra reform ei institufionale a C o m un itafii Europene se vor intensifica dupa caderea zidului Berlinului. ceea ce insemna ca opinia publica nu era indeajuns convinsa de importanfa organismului parlamentar european in sanul unei federatii pe cale a se face. dar §i largirii Comunitafii catre noile state libere din fosta Europa comunista. Consiliul Economic de Ajutor . Europa in tranzitie. organ guvernamental prin excelenfa. Parlamentul european. Ca urmare. cel care a organizat “incubatoarele perestroicii”. Adrian L.160 Iasile f ESE. necesara consolidarii construcfiei europene. pregatite anterior de Andropov. in cautarea “Marii Europe”. 5. cand tehnocrafii 51 parlamentarii europeni vor trebui sa gandeasca o reforma europeana. care-$i consolidase pozifia prin procedura de cooperare instituita prin Actul Unic European. Caderea lor este accentuata de reformele lui Gorbaciov intre anii 1985-1989. cerea o “codecizie legislativa”. depajite de concurenfa tehnologica cu lumea apuseana. D isolufia regimurilor comuniste a atras dupa sine §i sfarfitul celorlalte structuri ale blocului de Est. IVAN Constatam totodata o intarire a politicii economice §i o cooperare a bancilor centrale in domeniul monetar datorata largirii atribufiilor guvernatorilor. Participarea la vot a fost modesta. regimurile comuniste au cazut rand pe rand in 1989. unde pozifia dominanta o are Consiliul de miniftri. marinate de concurenfa elitelor interne.

statele din Europa Centrala sunt puse in fafa refuzului de a participa la proiectul gorbaciovian al “Casei Comune Europene”. Rusia avea sa cunoasca sfar§itul unui regim care din 1917 divizase lumea in doua blocun opuse. Marele cajtig european din 1989 . §ansa aceasta depindea pe de o parte de capacitatea Europei Centrale si Estice de a face fafa provocarilor democrafiei si economiei de piafa 51 integrarii in spafiul euroatlantic si comunitar. Turkmenistan ji Ivazastan. Ele aveau insa $i sentimentul de a fi in acela^i timp excluse din Piafa unica. lmbogafite prin succesiunea reuniunilor CSCE nu 51-au pierdut interesul odata cu sfar^itul razboiului rece. un spafiu de libertate ji manifestare apreciabil. era o condifie necesara pentru funcfionarea democrafiei. iar pe de alta parte de disponibilitatea Comunitafii occidentale de a-si asuma sprijinul pentru aceasta Europa regasita. La scurta vreme. Cele 10 principii enunfate in Actul Final de la Helsinki (1975). D e 'L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 161 Reciproc (9-10 ianuarie 1990) ?i Pactul de la Varjovia (25 februarie -1 iulie 1991). Ucraina.care insumeaza caderea regiunilor comuniste §i a imperiului sovietic . Tadjikistan. Daca statutul statelor care faceau parte din Comunitatea Statelor Independente era oarecum mai cert. Georgia.oferea Europei §ansa unei regasiri a?a cum nu mai avusese loc din secolul al XVII-lea. Primii pa?i care s-a facut in direcfia apropierii celor doua Europe au fost m arcafi de existen fa C onferintei Pentru Securitate §i Cooperare in Europa. Din contra. Carta de la . Locul colosului sovietic a fost luat de Comunitatea Statelor Independente. cat 51 fostele fari socialiste (mai pufin Albania). o organizatie care conserva o parte din autoritatea URSS. Armenia. implementarea drepturilor fundamentale ale omului intr-un spafiu marcat de mentalitafi totalitare.II. singura organizafie europeana care reunea atat state europene occidentale. Foarte multe republici sovietice §i-au declarat independenta printre care: Tarile Baltice. dar care acorda celor 8 republici care o compuneau. Bielorusia.

Aderarea imediata nu era posibila. fara nici o posibilitate de intervenfie in zonele “calde” ale Europei. afirmand in urmatorul an ca obiectivul lor major era integrarea deplina in aceasta organizatie. organism creat in sanul acestei organizafii se va dovedi curand o copie fidela a unor incercari mai vechi de protecfie a minoritafilor. etc. IVAN Paris pentru o noua Europa (1990) pi documentul adoptat la Helsinki (1992) intaresc aceste principii.atre persoane iresponsabile din fostele republici sovietice pi ascensiunea nafionalismuiui. stru ctural pe principii interguvernamentale. Ca urmare. Antagonismul intre ideea de integritate teritoriala pi dreptul popoarelor de a dispune de ele insele va crea cat de curand in spafiul Europei de Est pi mai ales de Sud-Est (fosta Iugoslavie) o situate incerta. Reunite in grupul de la Visegrad. Ungaria. la inifiativa . statele central pi est europene ipi vor indrepta atenfia spre structuri mai sigure care sa le poata garanta securitatea cum este Alianta Atlantica. interetnice. Adrian L. rolul sau Fiind mai mult consultativ pi informativ. aparute cu o forfa pi un dinamism social parca mai accentuat ca intre cele doua razboaie mondiale. crima organizata. NATO traversand el insupi o criza de identitate pi adaptare la noile provocari ale mediului international: conflicte regionale.SE. Pentru a raspunde unei parti din provocarile sus amintite Consiliul Atlanticului de Nord (7-8 noiernbrie 1991) va propune. CSCE devenita OSCE (1994) s-a dovedit incapabila. Dintr-un organism paneuropean la care participau SUA pi Canada. Inaltul Comisar pentru M inoritatile Nafionale. pericolul utilizarii armelor nucleare de . Polonia. fara a avea puterea de decizie. Din nefericire. OSCE devenea o organizatie europeano-americano-asiatica. tensionata. conflictuala opunand orgolii nafionale greu de controlat. caderea comunismului a fost insofita pi de fenomene ca nafionalismul exacerbat. conflicte interetnice. Cehoslovacia (februarie 1991) au cerut in octombrie 1991 o asociere institufionalizata cu NATO.162 Vasile IT. In fata noii realitafi.

Statutul unui membru este marcat de “respectabilitate”. care are cea mai mare putere de integrare. Estonia. “un puternic mijloc de unificare in jurul pnncipiilor “occidentale”. C onstruirea unei “M ari E urope” coincidea cu unificarea Germaniei. Bulgaria in 1992. Consiliul de Cooperare Nord-Atlantica nu este o organizatie internafionala ci doar o instanfa de dialog pi de consultare cu privire la chestiuni politice legate de securitate pi eventual un cadru pentru cooperatiile practice. Pentru tarile din Europa de Est participarea la Consiliul Europei ramane im portanta pe planul principiilor jundice pi politice. Nu intam plator aceste state vor considera Consiliul Europei ca “anticamera” de intrare in structurile comunitare. Declaratia liderilor germani in favoarea proiectului de Europa unita a determinat Consiliul european de la Strasbourg (decembrie 1989) sa se pronun £e pentru susfinerea unificarii Germaniei. Privirile lor s-au indreptat catre Comunitatea Europeana. mijloacele sale puternice. Un numar important de state europene vor adera la Consiliul Europei: Ungaria (1990). dar cu conditia sa fie respectate principiul autodeterminarii pi principiile intangibilitatii . Cehoslovacia (care se va diviza in 1993 in doua state: Cehia pi Slovacia) Polonia (1991). etc. forum de consultative regrupa toate statele nascute din cele doua aliante (NATO pi Pactul de la Varpovia). condifie importanta pi necesara pentru asocierea statelor central pi esteuropene la Uniunea Europeana. Dn L a P r o ie c t e La R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 163 Statelor Unite pi a Germaniei crearea unui Consiliu de Cooperare Nord Atlantica. dar dobandirea calitatii de membru este lunga pi dificila. Proiectul sau este global. trezind unele suspiciuni la partenerii acesteia din Comunitatea europeana. Romania (1993). dar insatisfacatoare pentru nevoia de aderare.II. Litvania. semn ca acest membru a rupt cu trecutul pi el se angaja sa respecte principiile drepturilor fundamentale ale omului. Organizatia care va juca un rol important in apropierea celor doua Europe va fi fara indoiala Consiliul Europei. Slovenia. destinat a intari “securitatea pi cooperarea de la Vancouver la Vladivostok”.

Ei propuneau o largire a competenfelor Comunitafii in domenii ca: mediul.164 Vasile IESE. Noua Comunitate numara in plus. ju stifie j i cetafen ie com una. care refuza orice proiecte cu tenta supranafionala. asocierea mai stransa a Parlamentelor nafionale ?i a celor regionale la procesul de decizie. de un rol acordat Uniunii Europei Occidentale in procesul construcfiei unui stat european puternic. Era 0 modificare ceruta de schimbarile teritoriale §i demografice pe care unificarea germana le-a produs. o cincime din cheltuielile structural ale CEE). . Declarafia comuna a lui Francois Mitterand $i Helmuth Kohl din 20 aprilie 1990 in favoarea accelerarii construcfiei politice a celor 12 a deschis calea spre mult a§teptata Conferinfa interguvernamentala. cei doi reluau ideile intr-un text comun din 6 decembrie 1990. sanatatea. prin crefterea rolului Parlamentului european. cercetarea. Marea Britanie 51 Italia. incepand cu 3 octombrie 1990. Cei doi propuneau in Declarafia comuna o conferinfa pentru uniune politica $i una pentru UEM. Se vorbea totodata de o politica externa §i de aparare comuna extinsa la toate domeniile. tehnologia. Numarul membrilor Parlamentului european create de la 518 deputafi la 567 in 1994. politica sociala. Adrian L. protectia consumatorilor. IVAN frontierelor stabilite la Helsinki (1975) §i sa nu incetineasca integrarea europeana. afaceri interne. Pentru eficacitate se punea accent pe intarirea rolului Consiliului european §i generalizarea regulii majoritafii. Se preconiza o reform a institufionala. energia. In ciuda pozifiei contrare a lui Margareth Thatcher. Inclusiv structurile parlamentare comunitare sufera schimbari. inca cirici Landuri germane care vor beneficia de un “plan comunitar de subvenfii” (trei miliarde de ecu in trei ani. Pentru prima data Germania numara mai mulfi eurodeputafi (99) decat celelalte mari state europene: Franfa.

care ii va fi denumirea ji institutiile. investit de PE. defmirea ji punerea in aplicare a unei politici unitare ?i de securitate comune reclamata mai ales de insuficienfa Cooperarii Politice. propunerea . Conferinfa interguvernamentala avea ca obiective: 1. vor constitui tot atatea subiecte de discufie in cadrul celor doua conferinfe interguvernamentale a caror lucrari vor incepe la Roma in 14 decembrie 1990. 2 . Planul Delors de creare a unei UEM. care primea putere legislativa. vizand in mare aceeaji chestiune: vot majoritar in Consiliu. intarirea legitimitafii democrate a Uniunii. Toate aceste chestiuni au fost discutate in cadrul Consiliului european de la Dublin din aprilie 1990. care trebuia sa raspunda exigenfelor Pietei unice a relansat dezbaterile asupra obiectivului mai vechi al integrarii europene: Europa politica. Jacques Delors agreand propunerea beigiana va insista pentru elaborarea unui nou tratat. monetar $i politic. Propunerii celor doi li s-a adaugat Memorandumul belgian din martie 1990. pre^edinte ales al Comisiei. Acesta din urma a generat polemici intre liderii statelor membre ale Comunitafii europene.C a p ito lu l V I T R A T A T U L D E L A M A A S T R IC H T 1= Emergenta UE. o mai mare eficacitate a institutiilor (votul majoritar) 3. coerenfa in acfiune a Uniunii in domeniile economic. 4. dezvoltarea cooperarii in politica externa largita la probleme de securitate. pozifia cea mai intransigent^ avand-o Margaret Thatcher. Cum trebuia sa arate aceasta Europa.

Prejedenfia italiana din a doua jumatate a anului 1990 a facut sa avanseze lucrarile. mai ales in condifiile razboiului Irak-Kuweit. “doamna de fier” considera proiectul european ca fiind lipsit de realitate. IVAN ' sa fiind susfinuta de membrii Consiliului. In ceea ce privefte Uniunea politica. aparare. Margareth Thatcher a exprimat preferinfa sa pentru “moneda unica comuna” utilizata impreuna cu monedele nationale. Cel de al II-lea Consiliu european de la Roma (14-15 decembrie 1990). consecinta a lipsei de eficienfa a Cooperarii politice. de “grandilocventa” . sa realizeze lucrarile impreuna. iar rezultatele lor urmau sa fie aprobate de farile membre inainte de sfar^itul anului 1992. premierul britanic neacceptand transferul de competence a farii sale catre institutiile comunitare. obiectivul fiind acela de a face sa coincida intrarea in vigoare a noului tratat cu finalizarea Piefei unice la 1 ianuarie 1993. Aici a fost aprobat raportul Carli (dupa numele ministrului de finance al Italiei) referitor la Uniunea Economica ?i Monetara. mai ales dupa venirea in fruntea cabinetului englez a lui John Major (28 noiembrie 1990). Ele trebuiau sa se desfa§oare separat. Exceptie a facut doar Marea Britanie care a refuzat sa accepte obiectivul monedei unice. caracterizat conform parerii sale. Cu toate acestea chiar pozifia Marii Britanii va cunoajte o evolutie favorabila integrarii europene. cu toate rezervele pe care le-a exprimat fata de mandatul pe care trebuia sa-1 acorde Conferinfei cu privire la Uniunea politica (vot majoritar. . Importanfa pe care liderii comunitari o acordau elaborarii unui nou tratat este relevata de convocarea unui Consiliu european extraordinar. rolul Consiliului european) a confirmat calendarul celor doua conferinte interguvernamentale. a carei lucrari s-au des fajurat la Roma intre 27-28 octombrie 1990. relafii intre Uniune si UEO.166 I asile VESE. Adrian L. care a pus Comunitatea in fata unei imposibilitafi de actiune. Era un refuz elegant contra monedei unice. Tot mai multe voci s-au pronunfat pentru elaborarea unui tratat care sa includa un capitol de politica externa $i de aparare comuna.

pentru agresiunea acestuia in Kuweit. Olanda. Grecia). In timpul “furtunii in desert” UEO avea sarcina de a coordona ajutorul acordat refugiatilor kurzi ji a altor persoane dm Irak. cum era de asteptat puncte de vedere diferite. s-a optat pentru o formula conciliatorie. elaborat sub prezidentia luxembourgheza din primul semestru al anului 1991. In acela^i timp. un atribut al suveranitafi nafionale. la un moment la 0 aparare comuna. Spania.II. . In ceea ce privejte chestiunile de aparare s-a ajuns la un compromis intre “atlantijti” (Marea Britanie. comisiile de lucru ale CIG 1990-1991 au elaborat un al II-lea proiect. Votul majoritar in chestiuni legate de politica externa comuna. care ar putea conduce. Pnmii susfi neau ideea de “politica de aparare comuna”. iar ceilalfi de “aparare comuna”. Pornindu-se de la proiectul luxembourghez. Acest proiect de tratat a fost precedat de un altul. In urma criticilor aduse federalismului sau ideii de federalism pe care o continea proiectul anterior. In 1990 fortele marcante ale mernbrilor UEO au dus o actiune coordonata pentru a asigura embargo-ul contra marfurilor destinate Irakului. dezbatut $i respins in cadrul Consiliului european de la Luxembourg. Din nou britanicii s-au aratat cei mai intransigent. Germania. Belgia. inclusiv definitia termenului unei politici de aparare comuna. 28-29 iunie 1991. Luxembourg. Textul cuprinde ambele formule astfel ca acesta precizeaza ca: “Politica externa 51 de securitate comuna include ansamblul chestiunilor relative la securitatea UE.” Votul majoritar in Consiliul de miniftri a trezit. cei 12 au reu^it sa se infeleaga in ceea ce privefte identitatea europeana de aparare §i rolul Uniunii Europei Occidentale. Portugalia) $i “europeni$ti” (Franta. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 167 Reprezentantii statelor comunitare au decis sa se elaboreze un' singur tratat care sa grupeze toate dispozifiile referitoare la Uniunea politica ji UEM. Danemarca. nu putea fi acceptat tie insulari.

Textul tratatului. 8). Comunitatea care s-a nascut din noul tratat include acquis-ul obtinut in 40 de ani. politica externa fi de securitate comuna. cea mai intransigent. I] AN Ei au fost sprijinifi in atitudinea lor de germani. El constituia doar 0 etapa in parcursul de creare a unei ’’uniuni fara incetare mai stranse intre popoarele Europei”. prin construcfia com unitara ?i cooperarea interguvernamentala. unde acejtia au cerut votul unanim. Textele elaborate in urma negocierilor de la Maastricht constituie primul act ce instituie oficial Europa politica. 189 3). Noul text prelungejte 51 completeaza acest acquis cu alte domenii atat in materie de uniune economica 51 monetara. Cum este u$or de observat. Nu trebuie uitata Uniunea Economica §i Monetara care ifi propune infroducerea unei monede unice.! atitudine fiind tot cea britanica. cetafenia Uniunii (art.! calificand cuvantul “federal” ca fiind obscen “F-Word”. cat 51 in justifie 51 afaceri interne. Parlamentul european (Camera de jos a Uniunii). Ideea federala exprimata de proiectul luxembourghez a fost de asemenea criticata de reprezentafii Regatului Unit. colegislator impreuna cu Consiliul de miniftri (un fel de Camera de Sus) (procedura de codecizie art. Tratatul consolideaza stfucturile federale ale Uniunii Europene. dar numai in chestiuni culturale fi industriale.etc. un simbol veritabil al viitorului stat federal european. Construcfia europeana cunoajte un salt calitativ conferindu-i-se 0 dimensiune politica care nu se va opri la acest tratat..168 I asile \TtSE. politica externa §1 de securitate comune. presa popular. Putem da cateva exemple. Adrian L. aja cum arata majoritatea specialiftilor este destul de greoi. alte m asuri fiind ap an aju l c o o p e ra rii interguvernamentale. . chiar daca cuvantul federal este eliminat. Includerea politicii de emigrare in cadrul comunitar a fost limitata la politicile de viza. in ciuda noutafilor pe care le aduce.

• instaurarea unei cetatenii a uniunii. II.II. C o n tin u tu l T ratatului de la M aastricht. care reunefte fefii de stat fi guvern ai statelor membre asistafi de miniftrii afacerilor externe ai statelor membre fi un membru al Comisiei. Rolul . ultimul bastion in calea unei Europe federale. Chiar daca pentru unii autori ca Dominique Wolton. • afirmarea identitafii sale pe scena internafionala. 2. mai aproape de cetateni. Pentru a menaja susceptibilitatea statelor membre fata de crefterea autoritatii institutiilor comunitare. D e I a P r o ie c t e I a R e a l it a t e In U n it a t e a E u r o p e a n a 1 69 el este rodul infruntarii mentalitafilor supranafionale cu cele legate de cooperarea interguvernamentala. nascuta prin actul de la Maastricht era o utopie. maiales prin Politica externa fi de aparare comune. Din punct de vedere politic tratatul instituie o Uniune europeana a carui scop este : • promovarea progresului economic fi social. • dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniulafacerilorinterne. Uniunea Europeana. nasterea unei Europe democratice. Tratatul este construit pe principiile subsidiaritafii fi proportionalitatii. Tratatul consacra mstitufionalizarea Consiliului european. III. tratatul fine sa sublinieze ca Uniunea E uropeana dispune de un cadru institutional unic. Politica Externa fi de Aparare Comuna. Tratatul este constituit pe 3 piloni: I. Comunitafile Economice Europene. Afaceri interne ?i justitie. cu o politica sociala constanta $i cu un Parlament intarit era o realitate. Pentru a exprima coerenfa de care se bucura Comunitatea. care asigura coerenfa fi continuitatea acfiunilor intreprinse in vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii. • menfinerea integrala a acquis-ului comunitar.

Chiar daca un este un organ de decizie. Consiliul european dubleaza intr-un fel celelalte institufii ale UE. Prefedintele fi comisarul responsabil cu Afacerile Externe ale Uniunii). necesare acestei dezvoltari. Procedura de vot a fost flexibilizata dupa Actul Unic European. Com isia.170 Vasile VESE. El reunefte miniftrii statelor membre in diferite formafii (afaceri externe. Numarand 32 de persoane dupa 1995. Majoritatea este ceruta pentru deciziile . dar fi accentuarea cooperarii interguvernamentale in domeniile noi. avand atribute constitufionale fi internafionale. IVAN . “Consiliul de miniftri” al Uniunii Europene este noua titulatura a fostului Consiliu de miniftri al Comunitafilor europene. 2 prefedinfi de stat Franfa §i Finlanda). Celelalte institufii ale UE: Consiliul de m iniftri. iar miniftrii de externe care ii asista sunt in plan politico-administrativ subordonafii lor. Nimeni nu poate contesta orientarile generale ale Consiliului european pentru ca membrii sai au autoritatea legala a farilor lor. In acelafi timp. agricultura. 15 miniftri ai afacerilor externe care ii asista. acesta fiind principalul vector al deciziilor. Adrian L. comerf etc. majoritatea calificata (2/3) fiind des utilizata mai ales in problemele ce fin de instaurarea unei Piefe unice. Parlamentul european fi Curtea de Justifie ifi exercita atribufiile conform tratatelor institutive ale Comunitafilor Europene fi a celorlalte tratate subsecvente care le-au completat precum fi a dispozifiilor noului tratat. sau este de a impulsiona dezvoltarea Uniunii fi stabilirea orientarilor politice generate. orientarile pe care le imprima UE sunt de necontestat. Admiterea unui nou stat in cadrul UE depinde de unanimitatea membrilor Consiliului european.) fi este instanfa de decizie fi in unele probleme de codecizie. Tratatele incheiate sunt expresia crefterii influentei institutiilor comunitare in domeniile mai vechi. Consiliul european a deblocat cele mai spinoase dosare ale integrarii europene. 2 reprezentanti ai Comisiei. ca de exemplu contribufia bugetara a Regatului Unit 51 fin an farea comunitafii. (13 §efi de guverne.

Comisia europeana incarneaza “interesul general” al UE avand drept de inifiativa. In acelafi timp. abilitat sa angajeze guvernul acestui stat”. Comisia europeana este un organ hibrid. lansarea de politici noi fi primirea de noi membri. menit a se transforma intr-o Camera de Sus a unui viitor stat federal european. Consiliul de miniftrii nu este numai un organ decizional ci fi unui legislativ. regiuni sau land. Consiliul de miniftri este ajutat in pregatirea hotararilor sale de un Comitet al Reprexentantilor Permanenti. Aceasta noua formulare a fost introdusa la cererea explicita a Landurilor germane fi a regiunilor fi comunitarilor belgiene. care este un organ colegial va fi supusa la votul de aprobare al PE.in numele statului sau . . Este principalul negociator al UE. format din ambasadorii statelor membre fi de un Secretariat general. Conform noului tratat Consiliul se compune “dintr-un reprezentant al fiecarui stat membru la nivel ministerial. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n Un it a t e a E u r o p e a n a 171 “esenfiale” cum sunt cele referitoare la armonizarea fiscalitafilor indirecte. Asociata la toate lucrarile Consiliului. este gardian al Tratatului fi prin propunerile sale indica prioritafile Comunitafii europene. Ceilalfi membri ai Comisiei sunt desemnafi tot de guvernele statelor membre. Textul tratatului de la Maastricht introduce o procedura complexa in ceea ce privefte alcatuirea Comisiei europene. dupa unii adevaratul Parlament al UE. fiindca ea poate formula un aviz sau o recomandare din propria sa initiativa atunci cand ea le considera necesare. care intra dupa aceea in circuitul dreptului comunitar.II. Prefedintele Comisiei este desemnat de guvernele statelor membre dupa Consultarea PE. Noua formula permite unui “Ministru regional” sa participe la un Consiliu de miniftri . Ea poseda o competenta generala in domeniul comunitar. care dispune de autonomie institufionala. de un personal numeros imparfit in 23 de Directri generate. conform dreptului german fi belgian. In final Comisia. de competenta exclusiva a unei comunitafi. El adopta directive fi regulamente cu putere de lege.d h d materia tratata fine.

Aceasta comporta dreptul de circulate fi de sejur a persoanelor care beneficiaza de cetafenia unui stat membru in limitele prevazute de . Adrian L. 3. largirea competenfelor bugetare ale PE prin extinderea procedurii de cooperare cu Consiliul de miniftri. fara a se face o se p a ra te clara intre co m p eten ce institutiilor comunitare fi cele ale statelor membre.SE. Democratizarea procesului de decizie comporta trei masuri: 1. 3. unei formari de calitate fi intarirea protecfiei consumatorilor. Curtea de Justice a UE ramane organul juridic pnncipal de interpretare a tratatului. dar atributele sale nu au fost extinse la al II-lea fi la al III-lea pilon al UE. IVAN Parlamentul european este institufia comunitara de la care opinia publica aftepta cel mai mult reducerea “deficitului democratic” de care vorbea Dominique Wolton. Ea poate totufi sa verifice daca deciziile luate in cadrul Politicii externe fi de aparare Comuna fi Justice fi Afaceri Interne nu afecteaza tratatele comunitare. dispozifiile tratatului incurajeaza practica com petenfelor concurente fi va duce la promovarea finantarilor incrucifate. E xtinderea com peten telor com unitare §i lim itele sale Tratatul de la Maastricht confine 20 de domenii de intervenfie comunitara. care permite PE de a fi asociat la luarea unor hotaran ale Consiliului de miniftri fi totodata pnn rolul pe care tratatul i 1-a atribuit in votarea Comisiei europene.172 Vasile IT. 2. consolidandu-le pe cele mai vechi (PAC. Despre primele doua masuri am vorbit inainte fi ca urmare ne vom referi la statutul de cetafean european. educafiei. amorsarea introducerii unui statut de cetafean european. Efectul de “spill over” este incurajat. investitura Comisiei de catre Parlamentul european. Atnbutnle sale au fost sporite prin introducerea procedurii de codecizie. Din contra. introducerea procedurii de codecizie fi dreptul de a constitui Comisii de ancheta. Politica comerciala externa) fi acordand un loc important protecfiei sanatafii.

astfel meat UEM devine obiectul unei politici comune. Obiectivul principal este acela de a promova un progres economic fi social durabil. Prima faza a debutat. cum am mai aratat. Cea de-a treia etapa urma sa faca un “salt calitativ fi ireversibil”. sub rezerva mecanismelor care ii sunt proprii. Inspirat de Spania. la 1 iulie 1994. mai ales prin “stabilirea unei uniuni economice fi monetare. El da un prim confinut referinfei pe care pafapoartele cetafenilor statelor membre ale comunitafii o faceau de cafiva ani de zile.II. metodei comunitare. cel pufin pentru farile cele mai avansate din CEE. acest statut de cetafean european se suprapune celui de cetafenie nafionala. Consiliul european avea sarcina de a verifica daca . Tratatul de la Maastricht completeaza Actul Unic. dreptul de vot fi eligibilitate la alegerile municipale precurn fi alegerea Parlamentului european. Acest statut confera in egala masura oricarui cetafean al UE protectia diplomatic. Ea trebuia sa intervina cel devreme in ianuarie 1997 fi cel tarziu in 1 ianuarie 1999. Ea comporta 3 faze. la libera circulafie a capitalurilor fi cautarea de catre statele membre a unei convergenfe crescute a politicilor ecojiomice. supusa. daca fara de origine a respectivului este reprezentata. La P r o ie c te L a R e a lit a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 173 tratat. Ea dadea loc.! fi consulara a unui stat membru pe teritoriul unui stat tert. comportand o moneda unica" Procesul comunitar referitor la uniunea monetara urma a se desfafura pe tot parcursul deceniului 1990-2000. cu excepfia Curfii de Justifie fi a Tribunalului de prima instanfa in exercifiul funcfiilor lor jurisdicfionale. Totodata cetafeanul european are dreptul la petitie inaintea PE fi cel de a se adresa unui mediator pentru a depune plangeri relative la cazuri de proasta administrate a institufiilor fi organelor comunitare. A doua etapa urma sa se deschida la 1 ianuarie 1994 fi antrena infiinfarea unui Institut Monetar european destinat sa intareasca funcfionarea SME fi sa pregateasca trecerea la a treia etapa. D f.

Ca urmare au fost stabilite 5 criterii de convergenfa. de a fixa data intrarii in vigoare a acesteia. Comunitatea va cunoafte crearea unui Sistem European de Banci Centrale construit pe o baza federala. . Dupa semnarea tratatului numai Franfa fi Luxembourg raspundeau in totalitate la cele 5 criterii.uropei sociale” de acea clauza de “opting-out”. Criteriile de convergent au fost foarte stricte fi au fost influ en fate de atitudinea Germaniei. 5. iar altele nu. » 2. Adrian L.5% din media ratelor celor 3 state-membre cele mai performante in materie. respectul limitelor de fluctuate ale SME in timpul a 2 ani cel pufin. cu o m ajoritate calificata care sunt statele-m em bre ce indeplinesc condifiile necesare pentru adoptarea monedei unice. 3. Ea nu participa la UEM decat in momentul ales de ea. 4. I] AN majoritatea statelor membre indeplinesc condifiile necesare pentru adoptarea unei monede unice. Tot Consiliului european ii revine misiunea de a confirm a. indispensabil viitoarei integrari economice. sa decida daca era oportuna intrarea Comunitafii in a treia etapa fi in caz afirmativ. pe care 7 state din 12 trebuiau sa le indeplineasca pentru a trece la a treia etapa. cu indeplinirea criteriilor de convergenfa. fiind considerat cheia coerenfei economice intre statele membre. dobanda pe termen lung sa nu depafeasca mai mult de 2% din cea a celor 3 fari avand cea mai joasa rata de inflafie. daca finem cont ca unele fari se apropiau de criteriile de convergenfa. Respectul acestor criterii determina stabilitatea prefurilor si a monedelor.174 Vasile IESE. datoria publica sa fie inferioara la 60% din PIB. O prima observafie pe care o putem face. Marea Britanie fi Danemarca care beneficiau de clauza de excepfie. Marea Britanie beneficia ca fi in cazul “E. In ceea de a treia etapa a UEM. deficitul bugetar sa fie inferior la 3% din PIB. rata de inflafie sa nu depafeasca 1. Ele sunt urmatoarele: 1. este aceea ca integrarea economica fi mai ales monetara a Europei cunoftea doua viteze fi doua excepfii.

in materie de politica externa. Pentru adoptarea acestor masuri face apel pe de o parte la Consiliul european. Noutatea Tratatului de la Maastricht consta in aceea ca prevedea. Este pus in valoare rolul UEO. cu rol de a gestiona politica financiara fi monetara a comunitafii releva intenfia comunitarilor de a Face inca un pas spre formarea Europei federale. ambifiile Politicii externe fi de aparare comune erau foarte modeste. (ceea ce va antrena o economic pentru intreprinderi fi turifti estimata la 15 miliarde ecu).7 %/ an in timp de 10 ani fi o autonomie crescuta fafa de yen sau dolar. Totodata. Modalitafile de punere in opera a acestor acfiuni sunt stabilite tot de Consiliul de miniftri cu majoritate calificata. Tratatul reia toate masurile experimentate anterior de concertare politica. Inovafia principal! fine insa de politica de aparare. acfiuni comune ale statelor iar in materie de aparare viza transformarea Comunitafii intr-o putere militara.II. avantajele unei m onezi unice sunt esenfiale fafa de o pseudoindependenfa monetara nafionala. . el prevede ca recursul la acfiuni comune sa se faca intr-un mod gradual. D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 175 Instituirea unei Bancii Centrale Europene. care are vocafia de a fixa orientarile generale fi la Consiliul de miniftri care trebuie sa decida in unanimitate acfiunile care se vor desfafura in comun de toate statele componente. Politica externa §i de Securitate com una Intarirea cooperarii politice intre statele membre ale comunitafii i-a facut pe autorii acordului de la Maastricht sa gandeasca o politica externa si de aparare comuna. accelerarea crefterii economice de 0. 4. menfionand cooperarea interguvernamentala. Pe de alta parte. a costurilor asociate transferurilor bancare si utilizarea transfrontaliera a carfilor de credit. Facand comparafie cu UEM. Ne permitem saamintim doar cateva dintre acestea: suprimarea comisioanelor de schimb.

Chiar daca pare o inovafie. Canada. mai “atlantice”. Acfiunile comune in acest domeniu sunt determinate pe de o parte de punerea in aplicare a libertatii de circulate fi stabilire a persoanelor in interiorul Comunitafii. inclinau puternic catre un pol european de aparare sub egida fi controlul NATO. Folosirea modesta a metodei comunitare poate fi probata fi in acest domeniu daca facem referire la art.SE. chiar daca Declarafia anexata insista pe faptul ca Alianfa Atlantica ramane “forumul esenfial de consultare intre aliafi”. iar Consiliul trebuie sa consulte PE in ceea . Vom vedea ca evenimentele petrecute in Europa. 100. iar pe de alta parte de provocarile la care comunitarii trebuie sa faca fafa: migrafii clandestine. C. HAN Consiliu! de miniftri a! UE are dreptul de adopta. putem spune ca au existat chiar inainte de semnarea Tratatului negocieri fi consultafii in afara cadrului institutional comunitar. masurile necesare pentru a face din aceasta braful inarmat al UE. in acord cu in s t it u t e UEO. Norvegia.176 Vasile IT. Stabilirea acestei liste se putea face. Adrian L. care definefte condifiile in care Consiliul stabilefte lista farilor a caror cetafeni trebuie sa dispuna de o viza pentru intrarea in spafiul comunitar. 5. incepand cu 1 ianuarie 1996 prin apelul la majoritate calificata. Ju stitie §i Afaceri Interne Tratatul de la Maastricht instituie cooperarea fi in cadrul justifiei fi afacerilor interne. Elvefia. Compromisul realizat de Tratatul de la Maastricht stabilefte o clara subordonare a UEO fafa de UE. Propunerea farilor de pe liste es^e facuta de Comisia europeana. Autoritatile franceze se pronunfau pentru o dimensiune europeana de aparare. Regatul Unit fi Olanda. SUA. Suedia. fi mai ales accentuarea crizei iugoslave in 1999 vor conduce spre hotararea celor mai multe state europene de a crea o armata comuna. cat fi cu ocazia acordurilor Schengen. Maroc. fi care s-au derulat atat in grupul “TREVI”. crima organizata etc. care asociau statelor comunitafii Austria.

Pentru a facilita > cooperarea intre statele membre. neputinfa Europei Comunitare in fafa crizei din ex-Iugoslavia §i a crizelor monetare din toamna lui 1992 $i vara lui 1993. la 18 noiembne 1992. D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 177 ce privejte principalele aspecte ale activitafii in domeniu. Paralei cu punerea in opera a politicii economice $i monetare comune. Ratificarea Tratatului Ratificarea. tratatul mai consacra existenta unei a cincea institufii: Curtea de Conturi (creata in 1975) $i instituie Comitetul Regiunilor. o institute prin excelenfa interguvernamentala. crefterea jomajuiui. Faptul ca sistemul institutional al UE are in centru Consiliul european. In plan institutional. Tratatul instituie un Oficiu European de P olice (Europol). facand analiza Tratatului . Dominique Wolton. la mai multe domenii. care defmeste orientarile generale ale Comunitafii i-a facut pe foarte mulfi anali^ti sa gandeasca la Planul Fouchet. a carui rol este pur consultativ. Astfel. introduce o dimensiune politica a comunitafii. punandu-se in lumina lipsa de comunicare intre elite $i cetafenii care erau chemafi sa le acorde votul. care a fost insofita de recesiunea economica. Parlamentul european. de loc de neglijat si intarejte metoda comunitara care se extinde. Implicarea institutiilor europene in atitudini legate de justice §i afaceri interne se va face la scurt timp dupa semnarea tratatului. Obfinerea sprijinului opiniilor publice nafionale s-a dovedit foarte dificil.II. mai dificila §i mai lenta decat era prevazut a provocat o criza a construcfiei europene. integrarea va cunoajte un salt calitativ $i de mare intensitate. chiar daca nu afirma vocafia federala a uniunii. mai ales ca pozifia Franfei exprimata de Francois Mitterand a fost esenfiala in acest sens. 18 contra ?i 28 abfineri a adoptat o deciarafie de intarire a controlului imigrafiei in Comunitate. in virtutea principiului de spill-over. cu 246 de voturi pentru. Cu toate acestea putem afirma ca tratatul.

Nu s-a explicat aproape de loc opiniei publice mesajul european fundamental. ca Europa nu era inca o realitate socio-culturala asemanatoare societafii americane 51 ca incarcatura tehnocratica a dispozifiilor textului in cauza era prea accentuata. Tehnocrafia bruxeleza era acuzata de toate relele. care pune in pericol siguranfa sociala a cetafenilor dm Comunitate. miniftrii de externe ai Comunitafii reunifi la Oslo. Adrian L.000 de europeni. pentru a permite transferul de suveranitate pe care il reclama mai ales UEM. Danemarca. la 4 iunie 1992. Cu toate acestea. Comunitatea era criticata ca introduce o dimensiune supranafionala. au decis sa nu renegocieze acordul de la Maastricht.178 Vasile I ESE.7 % contra ratificarii tratatului (2 iunie 1992). mai ales de intenfia de a construi 0 Europa prea liberala. R) la 1 ianuarie 1993. acela ca Europa intarita deschidea 0 a treia cale intre natiune $i federalism ji era condifia pentru a ajuta Europa de Est 51 garanfia independenfei militare fafa de Statele Unite. in timp ce acesta schimba maniera de a face Europa. Tratatul urma sa intre in vigoare (art. dandu-i o dimensiune politica evidenta. Dezbaterile publice au fost in unele state (Franta. Acelafi autor critica ji maniera in care a fost prezentat tratatul “ca 0 suita logica “ a tratatelor anterioare. a carei electori s-au pronun fat cu 0 slaba majoritate 50. actori ai Europei de 50 de ani. acestea optand pentru formula referendumului. ca neaga identitatea nafionala. . cu conditia ca toate instrumentele de ratificare sa fie depuse sau in caz contrar in prima zi a lunii urmatoare depunerii instrumentelor de ratificare de catre statul semnatar care va indeplini ultimul aceasta formalitate. BAN de la Maastricht. Irlanda) destul de intense. Frica de consecinfele nefaste ale unei Uniuni economice §i monetare prea liberale s-a exprimat in Danemarca. Procesul de ratificare a fost complicat de necesitatea de a revizui 0 parte din prevederile C o n s tit u t o r nationale. remarca ca Maastrichtul corespundea in realitate la 50. ceea ce Consiliul european de la Birmingam a confirmat la 16 octombrie.

II. . Europeni?tii erau indreptafif sa creada in emergenfa unui stat federal european. in ciuda dificultatilor ivite vor confirma ascensiunea UE. Tratatul a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. D e L a P r o ie c t e I a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a Dupa cel de-al doilea referendum danez. Demersurile ulterioare. Este un nou inceput pentru constructia europeana.

Constituirea unui spafiu economic european fara frontiere avea nevoie totodata. din constrangerile tehnice $i regulamentele protecfioniste. Libera circulafie a produselor a fost simbolizata ?i prin abolirea controalelor la frontiere. acestea fiind introduse de directive ale Consiliului de miniftri. Unificarea piefelor europene implica eliminarea barierelor tehnice. sa faca efectiva libertatea de circulafie a bunurilor. inainte de toate. ji de asigurarea concurenfei. Este vorba mai ales de produse de sanatate $i securitate unde opereaza principiul armonizarii minimale. Obiectivul cel mai important pentru comunitari era realizarea Piefei unice. Trebuiau deci eliminate obstacolele diverse. serviciilor ji factorilor de munca $i capital. care conform prevederilor Actului Unic trebuia sa intre in vigoare la 1 ianuarie 1993. Principiul recunoajterii mutuale se aplica pe viitor la trei sferturi din produsele schimbate in sanul Uniunii. Aceasta . mojtenite din tradifiile nafionale. mai ales in ceea ce privefte libertatea de circulafie a marfurilor. care sa permita Comunitafii europene o dezvoltare rapida. apeland la un principiu important al “Carfii Albe” din 1985 ji anume: recunoa^terea mutuala. Comisia europeana a dezvoltat 0 larga activitate de armonizare a legislafiilor nafionale. competitiva cu Statele Unite §iJaponia. Exista cealalta parte a produselor carora nu se aplica acest principiu.C a p ito lu l V II D E L A M A A S T R IC H T L A A M S T E R D A M Tratatul de la Maastricht a relevat construcfia europeana. El prelungea intr-o maniera fericita obiectivele Actului Unic European. Proiectul Piefei unice trebuia. realizata progresiv la inceputul anilor ’90. completata de eliminarea celor fizice 51 a diferenfelor fiscale.

D e La P r o i e c t e I a R e a l i t a t e In U n ita te a E u r o p e a n a 181 a fost posibila prin eliminarea barierelor non tarifare $i prin armonizarea progresiva a ratelor de fiscalitate indirect! Progrese importante s-au realizat $i in domeniul liberei prestatii a serviciilor. cu excepfia Elvefiei. daca avem in vedere ca 61% din expefrturi se realizau catre Uniunea E uropean! Extinderea UE se va face in 1995 catre trei din farile membre ale sus menfionatei organizafii: Austria. Norvegia. Paralel cu procesul de realizare a Piefei unice. Suedia si Elvefia) extindea dispozifiile piefei unice la farile membre ale acestei organizafii. comunicafii $i servicii financiare. Comisia europeana a adoptat in decembrie 1994 un program strategic. . Liechtenstein. Piafa interna prevedea $i crearea unui spafiu financiar omogen integrat 51 liberalizarea serviciilor financiare. . Finlanda §i Suedia. care prevedeau crearea unui Spafiu Econom ic European. Acest program viza acfiuni noi in domeniile fiscalitafii indirecte.II. Finlanda. Intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994. Islanda. construcfia europeana cunojtea $i alte evenimente. 1. Acordul intre Comunitatea Economica Europeana ?i A sociafia Europeana a Liberului Schimb (Austria. mai ales in sectoare considerate prioritare: transporturi. O directiva din 1977 a recunoscut libertatea de stabilire a bancilor in sanul Comunitafii. Pentru a putea face fafa dificultafilor de aplicare a regulilor Piefei unice. a carei cetafeni au refuzat ratificarea tratatului in anul 1992. Spatiul econom ic european La 2 mai 1992. s-au semnat la Porto acordurile intre Comunitatea Economica Europeana §i Tarile membre ale Asociafiei Europene a Liberului Schimb. Integrarea acestor fari era destul de avansata.proprietafii intelectuale §i retelelor transeuropene. Dincolo de mijcarile de capitaluri.

Intarirea dimensiunii sociale a Comunitafii i-a preocupat pe europeni inca din anii ’70. Catre moneda unica Tratatul de la Maastricht prevedea punerea in opera a ultimei etape a uniunii monetare la cel tarziu 1 ianuarie 1999. Era primul efort structurat de definite a conturunlor unei politici sociale europene. dar §i datorita interpretarii data in Germania de catre Tribunalul Constitutional de la Karbsruhe (hotararea din 13 octombrie 1993). Ei au reujit in 1989 sa semneze Cartea comunitara a drepturilor sociale fundamentale. fara indoiala. In continuare vom aborda problematica solidaritafii europene in anii 1993-1996 pornind de la doua aspecte: bugetul §i dimensiunea sociala. ceea ce i-a facut pe foarte mulfi anali^ti ai construcfiei europene sa se intrebe daca nu cumva exista riscul ca prerogativa parlamentara recunoscuta unor parlamente nationale in chestiunea monetara sa fie extinsa la toate farile membre. Aceasta carta afirm a . Rolul Comisiei europene va fi din ce in ce mai dificil.182 Iasile I’ESE. Perioada ce a urmat tratatului a fost dificila. avand In vedere clauza de excepfie acordata Marii Britanii $i Danemarcei. ceea ce ar pune serioase probleme in calea respectarii calendarului fixat la Maastricht. Aceasta hotarare se refera la decizia relativa cu privire la intrarea in faza finala. O alta problema care a stat in atenfia comunitarilor in prima parte a anilor ’90 $i chiar dupa aceasta perioada este cea a securitafii sociale. Largirea spafiului comunitar reclama. Adrian L. acfiuni contra unor tendinfe de renafionalizare a pietelor. ceea ce va determina un demers susfinut catre reforma institutional! 2. ceea ce sporea sarcinile Comisiei europene mai ales in domenii foarte sensibile ca telecomunicafiile. IVAN Pe viitor Piafa interna cuprindea 370 milioane locuitori. Aceasta ilustreaza foarte bine tensiunea perm anenta intre nivelul comunitar $i nivelul nafional. tensiune care hrane^te mai ales dezbaterea asupra “subsidiaritafii”.

a capitalurilor. un spafiu inchis in interiorul caruia agricultorii . La acest rise se adauga cel al “dumping-urilor sociale. Mecanismele acestei politici (in particular cele legate de protecfiajrontierelor prin sistemul de prelevari) faceau din Comunitate.II. Un dosar destul de spinos este cel al Politicii Agricole Comune. legate de fmanfarea politicilor sociale in condifiile libertafii de mijcare a persoanelor. a mainii de lucru §i a serviciilor. diferite intre farile comunitare ?i terte fari. PAC a contribuit la modernizarea agriculturilor statelor membre ale CEE. Riscul fluxurilor migratorii catre “paradisurile sociale ji fiscale” ale Uniunii ar putea deranja economiile farilor generoase. Europa anilor ’90 §i probabil Europa in secolul XXI se va confrunta cu probleme sociale majore. Ea introduce totodata ideea ca persoanele excluse de pe piata muncii trebuie sa beneficieze de “protecfie §i resurse suficiente adaptate la situafia lor sociala”. Aceasta a pus in competifie sisteme sociale ji financiare diferite. Problemele discutate mai sus au facut obiectul dezbaterilor Conferinfei interguvernamentale din 1996.” care se na^te din diferenfa de costuri de munca. D e L a P r o ie c te I a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 183 principiul unei protecfn sociale adecvate ?i ridicarea prestafiilor de Securitate sociala la un nivel suficient pentru orice muncitor al Comunitafii europene. Sunt vizate mai ales farile Europei de Est. Interesul pentru o politica sociala a uniunii a crescut pe masura realizarii Piefei unice.mai ales producatorii de cereale beneficiau de prefuri . Considerata o reu§ita a anilor ’70. §i in cazul politicii sociale este reclamata reforma institufionala avand in vedere unanimitatea care opereaza pentru cele mai multe decizii. Cum afirma insa foarte mulfi sp ecialijti PAC este o reufita imperfecta ?i precara. facand din Comunitate unui din marii exportatori de produse agricole. in domeniul agricol. care suscita vii controverse intre farile comunitare.

in timp ce in farile Europei Centrale §i de Est aceasta parte variaza de la 6.184 Vasile VESE. La aceasta provocare financiara s-a adaugat chestiunea largirii UE spre farile Europei Centrale §i de Est.5 % in Republica Ceha la 30% in Romania. Rezultatele acesteia in anii 1993-1996 sunt foarte modeste. Aceste fari sunt mult mai agricole decat statele membre ale UE. dupa numele comisarului irlandez de la agricultura. Statul federal european nu poate fi conceput fara o politica comuna in domeniile externelor §i apararii. Nici una din “acfiunile comune” pe care $i le a propus Tratatul UE n-a fost decisiva. mai ales din ratiuni financiare. Costurile crescute ale acestei politici ji “razboaiele comerciale” repetate cu Statele Unite au determinat o reevaluare In vederea unei reforme. Comunitatea a fost acuzata ca este o “fortareata” greu de patruns (a se vedea negocierile din ciclul Uruguay 1986-1994). Marea Britanie. Adrian L. Politica E xterna §i de Aparare Com una dupa 1993 Reprezentand al doilea pilon al UE conform Tratatului de la Maastricht. 3.2 %. IVAN garantate si de subvenfii la export. Politica externa -?i de aparare comuna care era conceputa ca un pas major de la cooperarea politica europeana din anii ’80 la uniunea politica europeana a starnit rivalitatea a doua grupuri de state din UE. In interiorul GATT (Asociafia International! pentru Tarife §i Comerf). In cadrul noii PAC mecanismul de subvenfionare a prefurilor este inlocuit cu un sistem de ajutor direct la venit. Prima etapa a acestei reforme a avut loc in 1992 cunoscuta §i sub numele de reforma Mac Sharry. Dosarul reformei PAC a ramas deschis si in a doua jumatate a anilor ’90. Olanda §i Danemarca ramaneau fidele Alianfei Nord . S-au desfajurat unele operafiuni de importanfa minora. in sanul Uniunii partea medie a populafiei active in agricultura se ridica la 6 . politica externa §i de aparare comune reprezinta o reala provocare pentru integrarea europeana. In 1993.

o modalitate interguvernamentala de a gestiona relafiile in sanul unei Europe largite nu inseamna altceva decat reinventarea CSCE sau a Societafii Nafiunilor. acest fapt determina o problema de coerenfa. ceea ce implica transferul de suveranitate) ji reticenfei Statelor Unite care doreau ca NATO sa ramana principala organizafie de aparare a Europei.II. Viitorul PESC a facut obiectul unei vaste dezbateri publice la care au participat responsabili politici. Extinderea UE catre fostele fari socialiste va ridica numarul membrilor Uniunii de la 15 la aproape 30. divergenfele europene sunt datorate orgoliilor nafionale (teama de de comunitarizare politicii de aparare. Cum menfiona fostul ministru de externe al Franfei Alain Lamassoure. in joc era insaji existenta viitoare a construcfiei europene. . Dincolo de identitatea exterioara a UE. Belgia §i Germania erau favorabile unei identitafi europene in materie de aparare §1 politica externa. deputafi europeni §1 membri ai Comisiei. Aceste probleme au stat in atentia Comisiei europene care a adoptat un raport a “Grupului de reflexii” constituit pentru a pregati conferinfa interguvernamentala din 1996. In cadrul acestui document. Comisia sublinia coexistenfa in sanul Tratatului de la Maastricht a doua moduri de funcfionare diferite: comunitar §i interguvernamental. 51 cu mecanismele eficace de luare a deciziilor. Cum era de a? rep tat reforma PESC trebuie sa atinga si cea de a doua dimensiune a acesteia: identitatea europeana de aparare. dar a favorizat §i o neincredere europeana fafa de leadership-ul american. Ca urmare. institufia europeana propunea Uniunii dezvoltarea unei politici externe cu adevarat comuna in raport cu greutatea sa economica. ceea ce reclama un sistem cu un pronun fat caracter comunitar. In acest caz. D e La P r o i e c t e L a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 185 Atlantice.bri tanicldatorata efortului militar comun din Bosnia. Acest fapt a permis o apropiere franco . pe cand Franta. experfi. Din punctul sau de vedere. Criza bosniaca a pus in lumina neputinfa occidentalilor de a gestiona prima mare criza dupa caderea comunismului.

Cei trei aderenti in ciuda faptului ca sunt state mici 51 ca populate ji ca suprafafa teritoriala (Austria. un comitet parlamentar paritar §i un comitet consultativ). legate mai ales de incadrarea lor in institutiile comunitare. Aderand la UE. Norvegia in noiembrie 1991) a fost facilitate $i de Tratatul de la Porto (2 mai 1992) care a creat Spatiul Economic European (22 septembrie 1992). aproape de 9 milioane) au generat numeroase discutii. un comitet mixt al inaltilor functionari.186 Vasile I■'ESE. Noile frontiere ale UE. trafic rutier cu Irlanda. pe$te pentru Norvegia 51 Suedia. . Suedia. acestea §i-au asumat ji articolul 4 alin 1 din Tratatul de la Maastricht care stipuleaza “definirea la termen a unei politici de aparare comune care ar putea conduce la un moment dat la o aparare comuna”. a caror cereri de aderare sunt mai vechi (Austria 1989. neutralitatea de care s-au bucurat cele trei state pana la aderare a suscitat de asemenea unele intrebari. Integrarea celor trei state in UE. care permitea farilor din Asociatia Europeana a Liberului Schimb sa fie informate ?i consultate. dar fara sa participe la deciziile comunitatii. In acelaji timp. Trei state: Austria. Adrian L. A fost urmat de cel norvegian la 16 octombrie §1 cel finlandez la 22 octombrie acela§i an. Finlanda §i Suedia (Norvegia refuzand din nou adeziunea) s-au adaugat UE. Europa celor 15 Numarul membrilor UE a crescut in 1995 de la doisprezece la cincisprezece. mai putin de 8 milioane de locuitori. Suedia iunie 1990. Tratatul prevedea un cadru institutional (un Consiliu al Spapului Economic European. Au fost semnate astfel de acorduri cu Austria ?i Elvetia pentru agricultura. Finlanda 5 milioane. IVAN 4. Parlamentul austriac s-a pronun fat in favoarea acordului cu 0 larga majoritate. Spafiul Economic European a fost completat prin acorduri bilaterale cu fiecare stat in parte. Vecinatatea Finlandei cu Rusia extinde frontierele UE pana la proximitatea fostului imperiu sovietic. iar daca o agresiune s-ar produce contra acesteia intreaga Uniune s-ar considera agresata.

Primele acorduri de acest tip au fost incheiate in decembrie 1991 cu Ungaria. dar a fost respins pentru a doua oara in Norvegia. Parlamentul european primea 21 de deputafi austrieci. 5. In ceea ce privefte agricultura. intentia de a strange legaturile cu Comunitatea europeana. Au urm atjipoi acordurile cu Bulgaria §i Romania din 1993 $i . inca de la inceputul tranzifiei lor catre un regim democratic. Finlandei §1 Suediei. Au primit facilitafi §1 in ceea ce privejte contribufia lor financiara. Comisia europeana i§i largea ?i ea numarul cu inca 3 comisari. farile candidate asumandu-ji ji pilonul II al Tratatului de la Maastricht. Autoritafile celor 12 nu s-au angajat formal fata de aceste fari. pretinse in caz de adeziune. Comunitatea celor 12 a elaborat un nou tip de acorduri de asociere. numite “acorduri europene”. Mai mult. D e L a P r o ie c t e La R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 187 Negocierile cu cele 4 tari candidate au inceput in 1993 ji s-au desfasurat separat cu fiecare dintre ele. adica cu farile de la Visegrad. dar au facut declaratii in favoarea acordarii unui sprijin constant eforturilor lor de a indeplinii criteriile economice ji politice. Noul colegiu european va fi condus de Jacques Santer. Ratificarea tratatelor de adeziune a functionat normal in cazul Austriei.-Cehoslovacia (divizata mai tarziu in Republica Ceha 51 Slovaca) §i Polonia.II. in urmaacordului de la Ioannina. Uniunea E uropeana §i tarile Europei Centrale §i de Est Un anumit numar de fari din Europa Centrala ji de Est au manifestat. in afara unor Intrebari legate de neutralitatea lor s-au desfasurat normal. Negocierile. In Consiliul de miniftri. 22 suedezi 51 16 finlandezi. Austria §i Suedia au 4 voturi pi Finlanda 3. aceste state au primit dreptul de a subventions unele zone dificile (regiumle alpine in Austria $i zonele arctice in Norvegia 51 Finlanda). Candidatele au obfinut unele decizii ca de exemplu menfinerea pentru 1 1-12 ani a limitarii traficului rutier pe teritonul lor. ajungand la 20. care devenea pozitiva abia dupa 1998.

Nu trebuie uitat ca existau 51 acordurile de “prima g e n e r a te ” semnate inca din 1988 cu Ungaria. In plan institutional se prevedea crearea unei Comisii mixte care sa se reuneasca o data pe an. Daca analizam progresele facute de acestea constatam ca sunt modeste. Comisia a negociat cu farile Europei Centrale §i de Est 0 serie de acorduri ce confineau derogari cantitative de la unele produse. Durata lor era de 10 ani (5 ani pentru Romania). Ca urmare a Declaratiei Comune. Inexistenfa unei politici externe comune a celor 12 a facut imposibila realizarea acestei armonizari. Uniunea avand intenfia de a semna $i cu aceste state acordurile de asociere). Polonia. intre 1988 si 1989. ’’Acordurile europene” . IVAN 1994. fosta Republica Democratica Germana ?i Romania.188 Vasile I TtSE. Aceste 6 fari vor fi desemnate ca Tarile Europei Centrale si de Est. Bulgaria. In cautarea unei politici fafa de Estul European. UE a incheiat un acord similar cu Slovenia. Comunitatea a creat diferite instrumente. Adrian L. Albania pi cu cele 3 state baltice (decembrie 1994. Amintim printre acestea: • Acordurile de comerf ji cooperare (negociate in septembrie 1988 • • • si octombrie 1990) Programul PHARE. acordurile . nesustinuta financiar n-a avut efecte concrete. Cu toate acestea.incepand cu 1991 Banca Europeana pentru Construcfie §1 Dezvoltare. Aceste acorduri vizau o liberalizare a schimburilor. Cehoslovacia. Politica celor 12 fafa de aceste tari s-a bazat la inceput p’e arm onizarea politicilor din Europa Centrala $i de Est cu deciziile comunitare pi pe 0 finalitate politica caracterizata de condi fionalitate §i diferenjiere. Cooperarea pe care ele o propuneau. prin care CEE ridica re stric t 1 cantitative de anumite produse importate din aceste fari.

adoptat! de Consiliul european de la Essen(1994). D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e } n U n it a t e a E u r o p e a n a 189 au permis Comunitafii sa-§i normalizeze relafiile cu fiecare far! din Est. dezvoltarea infrastructurilor pentru energie. educafie. bazate pe proprietate pi intreprindere privata. loc de munca. reforma serviciilor sociale. avand cateva direcfii clare: • Integrarea prin crearea de infrastructuri (extinderea refelelor de transporturi transeuropene fiind cuprins!). Slovacia. dezvoltarea sectorului privat pi a celui agricol. . El a avut ca scop crearea conditiilor unei economii de piafa. invafamant pi sanatate. El este totodata instrumentul financiar pi componenta central! a strategiei de adeziune. reforma institufiilor pi administrafiilor publice. In egala masura PHARE ofera un ajutor financiar farilor care au incheiat “Acorduri europene” pentru a deveni membre ale UE. Principalele prioritafi ale acestui program sunt comune tuturor celor 6 fari (Ungaria. conceput pentru inceput (a se vedea decizia Consiliului de miniptri a CEE dip decembrie 1989) ca un ajutor economic acordat Ungariei si Poloniei. Totodata ea a pus la punct programul PHARE. care considera Comunitatea ca fiind arma economica principal! a NATO. Chiar in pream bulul acestor acorduri se precizeaza ca PH ARE este instrumentul financiar destinat sa susfina aceste candidate pentru a realiza obiectivele definute. Republica Ceha. Polonia. relafii ingreunate pana atunci de Razboiul Rece pi mai ales de reticenfa URSS.II. Dupa caderea regimurilor comuniste. transport pi corrfunicafii precum pi invafamant pi securitate nuclear!. restructurarea intreprinderilor de stat. Bulgaria pi Romania) pi se re fe r! la in treaga lor econom ie. Comunitatea devenind curand Uniunea Europena se va califica ca un actor important in cadrul asistentei financiare catre aceste state: 75% din hnantarile acordate de G24. Strategia de adeziune are ca orientare principal! integrarea.

Sprijinindu-se pe principiile generale ale economiei de piata. 2. Fara a fi exhaustive. pluralismului politic pi drepturilor omului. care permisesera o prima abolire a drepturilor de vama pi anumite restricfii cantitative la unele produse (mai putin pentru produsele sensibile ca otelul. Polonia pi Ungaria au depus cerere de adeziune la UE in aprilie 1994. a unui calendar sau un ragaz precis. acordurile aveau sarcina de a creiona drumul candidafilor . Mediu.. parfile afirm au ca obiectivul farilor sus amintite era de a deveni membre depline a UE. 4. Ele au fost incepute cu Ungaria la 16 decembrie 1991. Politicii externe pi de securitate comune.190 • • Vasile I ESI-. 8 martie 1993 cu Romania pi Bulgaria la 4 decembrie 1994. ’’acordurile europene” inlocuiesc precedentele acorduri intermediare de liber-schimb. dar fara a preciza obligafia Comunitatii celor 12 in ceea ce privepte definirea unui “Program de adeziune”. Comisia europeana a primit aprobare sa deschida negocieri cu Slovenia. carbunele pi unele produse agricole pi textile). “Acordurile europene” sau acordurile de asociere trebuiau sa permita acestor tari sa fie pe deplin asociate la procesul de integrare europeana. Cooperarea in domeniile: 1. In preambulul acordurilor de asociere. La 15 decembrie 1994 s-au deschis negocierile cu cele 3 tari baltice urmate in iunie 1995 de acorduri de asociere incheiate cu acestea. IVAN Cooperarea intraregionala intre tarile Europei Centrale pi de Est. mai ales in perspectiva aderarii viitoare la UE. Cehoslovacia pi Polonia 1 februarie. Afaceri interne pi justitie. Informatii pi invatamant. Republica Ceha pi Slovaca s-au separat pi au semnat noi acorduri de asociere. Adrian L. Funcfionarea acestui program a fost posibila mai ales semnarii acordurilor de asociere cu fiecare din cele pase state cuprinse sub titlul de Tarile Europei Centrale pi de Est. 3. Romania pi Slovacia in iunie 1995 (celelalte state urmand s-o faca pana in 1996). semnand la 15 iunie 1995 acordul de asociere cu aceasta tara.

D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U nitatea E u r o p e a n a 191 spre UE. inclusiv in ceea ce privepte ajutoarele publice. . dar pi cu o upoara insatisfactie datorita lipsei angajamentului formal din partea Comunitafii. drepturile omului pi respectul minoritafilor.II. astfel ca o prima serie de masuri privea crearea unei zone de liber-schimb a produselor industriale pe o perioada de 10 ani. Comisia a elaborat inainte de Consiliul European de la Edin/bourgh. In ciuda apteptarilor lor. ceea ce facea ca aceste tari sa iasa din categoria farilor cu comerf de stat. dupa 4 ani. pi a regulilor comune de origine. divizata in 2 perioade de 5 ani. in timp ce Tarile Europei Centrale si de Est puteau sa menfina restricfiile timp de 10 ani pi nu trebuiau sa reduca drepturile lor de vama. Trebuie totodata sa notam ca executivul euronean. Uniunea accepta suprimarea imediata a restrictiilor cantitative pi abolea drepturile de vama in termene relativ scurte. Dispozifiile relative la apropierea legislafiilor erau considerate in mod particular importante pentru ca acestea trebuiau sa asigure buna funcfionare a economiei de piata. Noile acorduri au fost primite cu satisfactie in tarile candidate. Aceste fari sperau ca cei 12 vor fi mai concrefi in cadrul Cosiliilor europene viitoare. sa poata garanta democrafia statului de drept. decat gradual. Aceste dispozifii prevedeau in egala masura aplicarea legislafiei comunitare antidumping. nici Consiliul european de la Edinbourgh (decembrie 1992) Copenhaga (iunie 1993) pi inca mai pufin cu cel de la Corfu (iunie 1994) n-au dat un raspuns precis la aceasta preocupare a lor. un raport in care prezenta o schifa a condifiilor pe care farile din Europa Centrala pi de Est trebuiau sa le indeplineasca pentru a deveni membre ale UE: • • sa fie in masura da aplice acquis-ul comunitar. adoptarea regulilor comune pentru armonizarea normelor pi prescrip tiilor tehnice. O alta serie de dispozifii prevedea aplicarea de catre cele 6 tari candidate a legislafiei comunitare in materie de concurenfa.

Conform acestuia. Nevoile de securitate interna pi externa a farilor menfionate pi cererea de adeziune a Ungariei pi Poloniei (1994) au creat o stare de spirit la nivel comunitar favorabila unei extinderi a UE. Trenul urmator incorpora Bulgaria. sa adere la obiectivele UEM pi sa fie in masura sa infrunte competivitatea pi exigenfele Piefei Comune. Este pi meritul prepedenfiei germane din a doua parte a anului 1994 care a permis conturarea unei viziuni clare despre largirea UE spre Est. din primul grup de state urmau sa faca parte farile din grupul de la Visegrad (Ungaria. Cu privire la aceasta Comisia va elabora pi prezenta inainte de iunie 1995 o “Carte Alba”. principalul obiectiv al UE rea de a pregati farile susmenfionate in vederea aderarii. Cehia pi Polonia) avandu-se in vedere ca acestea avea democrafii pluraliste. Daca Rusia va dezvolta o veritabila economie de piafa. statele nascute din fosta Iugoslavie pi Albania. Romania. Aceasta strategie a fost adoptata la summitul de la Essen (din 9-10 decembrie 1994). bazata pe un concept european “integrarea cu mai multe viteze”. economii de piafa pi toate trei au adaptat legislafiile lor interne la exigenfele acquis-ului comunitar. va stabiliza moneda pi va restaura fluxurile comerciale normale ea va deveni un partener privilegiat al Comunitafii. Consensul care a aparut in sanul celor 12 a permis UE sa defineasca marile linii ale unei adeziuni progresive a^farilor din Europa Centrala pi de Est prin elaborarea unei “Strategii de pre-aderare “. Adrian L. /I AN sa asigure funcfionarea unei economii de piafa. Un consens prudent parea sa se stabileasca in sanul Uniunii vizand o diferenfiere intre Europa Centrala pi de Est (Statele baltice erau incluse) pi statele nascute din fosta URSS. In ceea ce privepte Rusia pi statele din fosta URSS viziunea UE era diferita. Slovacia (poate pi Slovenia). urmat apoi de statele baltice. care trebuia sa furnizeze . Conform acestei gandiri. §ifafa de primul grup de state funcfiona logica diferenfierii.192 • • J asile I ESE.

Astfel farile Europei Centrale au semnat in 1992 acordul de liber-schimb de la Vipegrad pi Acordul de liber-schimb central-european (CEFTA) care va intra in vigoare in martie 1993. Aceasta problema se adauga celei legata de libera circulafie a muncitorilor. avandu-se in vedere ponderea agriculturii in economiile din Europa Centrala pi de Est. devenite a celor 15 de la 1 ianuarie 1995. costurile unionale necesare aderarii acestor state au fost estimate la 14 miliarde de ecu. care nu erau de natura sa incurajeze Comunitatea celor 12 . Uniunea Europeana se angaja sa aprobe un ajutor anual de 1. D e I a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 193 masurile necesare armonizarii le g is la t o r acestor tari cu acquis-ul comunitar. Aceasta inifiativa era prezentata ca pi complementary liberalizarii schimburilor cu Europa de Vest. prin reuniuni ministeriale comune in sectoarele justifiei.1 miliarde ecu pe an pana la sfarpitul secolului al XX-lea. Cea mai spinoasa problema ramanea legata de integrarea agriculturii noilor candidafi. UE a incurajat constituirea unei zone de liber schimb la nivelul Europei Centrale. Aceasta refinere poate fi explicata prin dificultafile prin care treceau farile din aria central pi est europeana . Era prevazuta cooperarea cu aceste fari. Mai mult decat atat. Putem observa ca aceasta “Strategic” confine odata in plus doar promisiuni pi angajamente ce se limitau la declarafii de intenfie. securitate pi se preciza ca nici o negociere de adeziune nu putea sa inceapa inainte de reforma institutiilor. completa pana in 2002. afacerilor interne pi mediului. Uniunea a acceptat menfinerea unor masuri protecfioniste. Ei se vor reuni odata pe an inainte de un summit european. Se faceau referiri la agricultura. acest acord n-a antrenat o . In ciuda apteptarilor. scopul sau fiind de a instaura o zona de liber-schimb. In acelapi timp se va dezvolta un dialog intre UE pi aceste fari la nivelul pefilor de state. care trebuia sa fie realizata pana in 1996. unde UE va aplica minime concesii finand cont de deteriorarea piefei muncii in cadrul Comunitafii.II. Paralel cu semnarea acordurilor de asociere.

mai ales Ungaria. transformarea politica a fost insofita de un efort de modernizare pi reorientare a economiilor lor. Republica Ceha pi Romania (guvernul de la Bucurepti a chiar creat un departament insarcinat cu Afaceri Europene). Cehia a reupit sa iasa din criza economica in 1994. pozitiv. Republica Ceha. marcate de existenfa unei industrii grele. Tarile asociate au intreprins de asemenea eforturi notabile pentru a armoniza sistemul lor juridic pi administrativ cu legislafia in vigoare in UE. iar minoritafile nafionale participa la viafa politica. 850 dolari in Luxembourg). Tarile asociate au supus forfele lor militare controlului civil. In acelapi timp. pufin com petitive . Polonia. Ele sunt membre cu drepturi depline ale Consiliului Europei pi membre asociate ale UEO. participa la Parteneriatul pentru pace al NATO pi doresc sa devina membre ale Alianfei Atlantice. Slovacia cunoptea rigorile tranzifiei. Bulgaria pi Romania) catre Piafa Comuna. inregistrand o creptere a PIB -ului de 2.in 1993 el varia de 1140 dolari pe locuitor in Bulgaria pi Romania la 3 350 in Ungaria (in UE PNB varia de la 7390 in Grecia la 35. Adrian L. fie la nivel regional (Polonia. farile asociate partajeaza aceleapi orientari fundamentale pe care le au pi membrii UE. Slovacia.194 Vasile I ESE. Cu toate acestea Produsul Nafional Brut a celor pase fari asociate era foarte scazut.6 % pi se aptepta la 4.4 % in 1995. Unele state au incheiat tratate bilaterale. putem constata o reorientare a comerfului celor 6 fari membre (Ungaria. cum sunt cele semnate intre Ungaria pi Slovacia (1995) pi Romania cu guvernul ungar (1996). Toate aceste state au adoptat institufii democratice. P artea com erfului intre membrii CEFTA a chiar regresat in anii 1993-1994. IVAN expansiune rap id a a com erfului intre farile sem natare. fie la nivel nafional (Bulgaria 1992-1994). Consiliul european de la Essen a recunoscut progresul facut de statele din Europa Centrala pi de Est pe drumul reformelor politice pi economice. Totupi. In ceea ce privepte politica externa pi de aparare comuna. Romania).

Bulgaria pi Romania prezentau in 1994 cele mai slabe performance. cu Republica Ceha la 60%.6 % in UE. in timp ce aceasta este de 2. in timp ce el era de 26% in Romania. partea sa in PIB s-a pastrat in 1993 de 5 % in Cehia. Numarul intreprinderilor cu capital m ixts-a triplat intre 1991 pi 1993. fara un sector privat bine precizat. 19. Partea industriei din PIB a diminuat. Intreprinderile private s-au orientat in ceea mai mare parte spre Europa Occidental!. agricultura est-europeana ocupa dupa 1989. Pufin competitiva. D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n . 9% in Ungaria pi 21 % in Romania. tarile asociate au intreprins eforturi considerabile pentru a inlatura barierele vamale. UE absoarbe anual mai mult de jumatate din aceste exporturi pi In acest domeniu tarile de la Visegrad au un anumit avans. Cu privire la politica de liberalizare a schimburilor. schimburile comerciale intre cei 15 pi Polonia au crescut la 55 %. imparfita in mici unitafi insuficient mecanizate. investifiile occidentale atingand 18.4% in 1994. Dupa constituirea Europei celor 15. Polonia (3. In ceea ce privepte investifiile straine pi schimburile comerciale. menfionam ca ele au crescut neintrerupt. chiar daca acesta ramane proportional superior mediei din farile occidentale. 30% in Ungaria. E conom iile farilo r est europene au suferit de asem enea transformari vectoriale deloc neglijabile.5 miliarde. Partea sectorului privat in PIB-ul bulgar a ramas foarte slaba (10% in 1990.II. Tarile favorizate erau Ungaria (7 miliarde de dolari cumulate la jumatatea lui 1994). 36% in Slovacia.4 miliarde dolari in 1993) pi Republica Ceha (2 miliarde in 1993).a 195 Ea se confrunta cu o creptere semnificativa a pomajului pi inflatiei. Statul bulgar platea pi consecinfele diminuarii legaturilor sale comerciale cu URSS (60% din schimburi pana in 1989). . chiar daca constatam o anumita ramanere in urma a Bulgariei pi Romaniei. cu Ungaria la 70%. 40 % in Republica Ceha pi 50 % in Polonia). Chiar daca producfia agricola a continuat sa scada in mod regulat dupa 1989. Intre 1989-1993 PIB-ul bulgar a scazut anual cu 28%.

Importanfa acestor inifiative regionale a fost apreciata de UE. mediu. 2 %. IVAN 27 % din populafia activa a Poloniei si 9% in Ungaria. organizafie eterogena care cuprinde atat fari din Balcani. Inifiativele central europene nu s-au marginit la grupul sus amin tit. creata la Instambul in iunie 1992. aceasta pretextand cu problema minoritafii maghiare din Transilvania. La aceasta s-a adaugat uniunea tarifara intre Republica Ceha pi Slovaca. Romania pi chiar Polonia. Aderarea Romaniei la acordul sus menfionat s-a lovit de opozifia Ungariei. Comisia pi miniptrii UE au asistat . in vederea susfinerii integrarii. Aceste state nu aveau in 1993 un tratat bilateral de colaborare economica pi politica. In 1993. Voinfa'de cooperare regionala era un criteriu important pentru capacitatea de integrare in UE. astfel ca. Romania participa doar la Cooperarea Economica de la Marea Neagra. Este o cooperare axata pe transporturi. Spre deosebire de vecina ei de la Nord de Dunare. etc. Retelele rutiere pi feroviare sunt departe de randamentul occidental. Ea a jucat un rol im portant in consolidarea schimburilor comerciale din aceasta zona. comunicafii. nascuta la Copenhaga in 1992. (Pentagoanele In 1990 pi Hexagoanele in 1991) s-a numit “Inifiativa Central-Europeana”. astfel cain decembrie 1991 grupul zis “Alpia-Adria”. NATO pi Comunitatea Statelor Independente. respingand pi temandu-se de ideea unei comunitafi “alternative”. Adrian L. in timp ce in UE aceasta este de 6 . farile de la Visegrad au semnat Acordul de liber-schimb a farilor din Europa Centrala. Tarile asociate erau deficitare pi in domeniul infrastructurii. puternic inspirat de principalele acorduri europene. Tarile baltice participa la Conferinfa Marii Baltice. Intarzieri pronun fate acuzau pi telecomunicafiile din Bulgaria. Bulgaria a fost acceptata in CEFTA. Grupul de la Visegrad n-a rezistat examenului unei strategii comune de aderare.196 Vasile VESE. Fiecare a preferat strategii individuale de integrare.

avandu-se in vedere calendarul tacit prelungit al acestora. ea nu satisfacea dorinfele de integrare a farilor asociate. U ltim ii m em bri ai clubului asociatilor Statele baltice Istoria s-a accelerat pentru statele baltice intre anii 1993-1994. iar in august 1994 trupele ruse au parasit aceste tari. Chestiunea securitafii continentului a constituit un subiect foarte m ediatizat de presa europeana.II. Salutara aceasta atitudine a reprezentanfulor UE. Letonia. Ele au participat in egala masura la “dialogul structurat “ pi la executia orientarilor “Carfii Albe” in materie de legislate interna. D e L a P r o i e c t e La R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a 197 la reuniunile Cooperarii Economice la Marea Neagra pi la Conferinfa Marii Baltice pi au participat mai activ la Initiativa Central Europeana. in timp ce cu celelalte doua s-a introdus aplicarea progresiva de la 4 la 6 ani. Toate statele membre ale UE erau conptiente ca singure nu puteau face fafa provocarilor mediului internafional. nu apa stateau lucrurile cu procesul de aprofundare a construcfiei europene. cele 3 state baltice au devenit parteneri asociafi ai UEO. conturandu-se condifiile “normalizarii “ situafiei lor politice pi militare. La 9 mai 1994. 6. in ciuda reticentelor Federatiei Ruse . La 12 iunie 1995 “acordurile europene” au fost extinse pi la statele baltice. necesara echilibrului institufional in cadrul Uniunii. Se punea intrebarea fireasca daca comunitarii vor reupi sa elaboreze pi sa defineasca o Politica Externa pi de Aparare Comune. pregatita de Comisia europeana pentru summitul de la Cannes (26-27 iunie 1995). Acest proces era legat de o reforma institufionala. Estonia pi Lituania au semnat in ianuarie 1995 acorduri de liber-schimb cu UE. In anii 1990-1996 . Cu Estonia a fost semnat acord de liber-schimb pentru toate produsele industriale. Ele au semnat acorduri de cooperare cu UE. Daca europenii puteau rasufla upurafi in ceea ce privepte posibila integrare a farilor din Europa Centrala pi de Est. Incurajate de aceste schimbari.

i tnasuri interdependente: subsidiaritafii• intarirea nudeul ( • in tensificarea c a l ri dui' ^ UE. fraf} ^ a m if^ritafilor nafionale. • intarirea capacit .S p 0n?a bilitate fafa de securitatea lor proprie. dezvo ltar^ tom vir*a de stabilizare a Europei Centrale pi parteneriat. .'t a g . pnncipala ' deci^e 'n sanu* Comunitafii celor 15. dat fiind marile probleme interne ale crima organizata. Parlamentarii paralizanta pentru lu a r ^ ^ p un^ u renunfarea la regula unanim itafii. c .ilc>rin sanul Consiliului de Mimptri.'it a t iv 1 'l relafiilor franco-germane. dii1 tarile cele mai interesate de largirea UE. asurrie o mai mare de ^ p e fian te .i^iilor.198 Vasile VESE. parteneriat Europenn efan V a o^entare a relafiilor transatlantice.a.i elaborat un document asupra viitorului document erau pr°Pu^» re aVe^ sa suscite o vie controversy In acest • dezvoltarea ir\ cjn(. Accentul a fost pus pe transformarea dem ocrat-crejtinl Prc\ 'e c u r icate comune intr-o realitate. Germania s-a aratat Grupul parlamentar al oliti<^a fafa de farile asociate. de secufltatt' \ tii d^ ^ acfiona in materie de politica externa pi • extinderea s ^ Dezbaterea in te r g u v e r n a m e n ta le ^ t it u ( ‘0 riala a UE pi realizarea principiului \ ^ re ^ dK a cp titin ua pi in cadrul C o n fe rin fe i Politicii externe 5*^e ^ n 19 ? 6 . Se gandeau solufx \ a det.itru repartizarea rolurilor intre UE pi statele institufie legislativafi deO\ifrag.. Incepand cu 1994.democrat unificarii europene. (pr°bleH ^ihen>a |i. BAN domeniile priorifare urmatoarele: politic^ \ p0]tHcii externe pi de securitate comune erau Orientale.).crejjtinii) din Bund^ a r t i d ^ i de guvernamant (CDU/CSU. polit'ca relaf*il°r cu Rusia in vederea stabilirii unui strategic cu Turcia o r^'Viuna ^ f a de spafiul mediteranean. conflictele interetnice. Adrian L. membre. . continentului. catastrofe ecologice p. reponderarea si^ ii pe. sa-pi incluzand aici inclusiv j.

turismului pi protecfiei civile. Conform tratatului de la Maastricht. intarirea pilonului II al Tratatului de la Maastricht (politica externa pi de aparare comune) in vederea realizarii unei identitafi exterioare a Uniunii. reforma institufionala pentru a intari buna funcfionare a unei Uniuni largite. Ea a fost deschisa la Torino la 29 martie 1996. E volufia evenim entelor internafionale. 4. procedun bugetare. Inifial Conferinta interguvernamentala din 1996 avea ca obiectiv de a pune la punct proiectul de creare a UE amorsat la Maastricht. dorinfa farilor exsocialiste de a avea o certitudine in ceea ce privepte securitatea a orienfat . care ar putea sa numere 27 de membri (procedurile de acces ale unor state candidate din Europa Centrala pi de Est incepeau la 6 luni dupa sfarpitul conferintei). ierarhia legislafiei europene pi sa completeze tratatul in domeniile energiei. Conferinta interguvernamentala trebuia sa se centreze asupra dispozifiilor in matene de securitate pi aparare. punerea in aplicare a unei monede unice (1 ianuarie 1999) 2 . afaceri interne pi justice. 3. C onferinta interguvernam entala (28 m artie 1996-iunie 1997) Conferinfa interguvernamentala este un ciclu de negocieri duse de statele membre ale UE in vederea revizuirii tratatului. Pana in 2000 trebuia sa se realizeze urmatoarele obiective: 1 . Comunitarii erau conptienfi ca de reupita acestor negocieri depindea viitorul Uniunii. stabilirea unui cadru financiar nou pentru UE.Capitolul VIII TRATATUL DE LA A M S T E R D A M 1.

12 state erau pe punctul de a-si prezenta candidatura. Depi raportul “grupului de reflexie” releva o lipsa de consens intre statele membre cu privire la problemele importante al UE. In cadrul unui aviz al Comisiei privind intarirea Uniunii politice pi pregatirii largirii se afirma ca cetafeanul european trebuia sa fie implicat in Europa. pentru a permite acestora sa primeasca noi membri pi sa evite paralizia decizionala. Slovenia pi Republica Ceha. Letonia. coerenfa pi legitimitatea uniunii in condifiile largirii. Ungaria. Calendarul Conferinfei de la Torino a fost fixat in 1994 de Consiliul european de la Corfu. Mecanismele Uniunii necesitau pe viitor o reforma completa. In preajma conferinfei. Malta. Acesta a cerut pi constituirea unui “grup de reflexie”. Se insista foarte mult asupra drepturilor fundamentale ale omului. IVAN atenfia celor 15 spre chestiunea largirii. Estonia. insarcinat sa analizeze diversele probleme.200 I 'aslie VESE. Consiliul european de la Torino a definit 3 domenii dare care trebuiau sa fie examinate de Conferinfa: • apropierea U niunii de cetafenii sai. O atenfie deosebita trebuia acordata raportului dintre electorat pi factorii de decizie ai UE. Lituania. Parlamentului european pi a numeroase guverne pi grupuri de interese. pentru a o face mai democratica. . In acest document se accentua necesitatea promovarii modelului de societate europeana. denuntarii xenofobiei pi rasismului. * reforma institufionala. La dezbateri au luat parte reprezentanti ai Comisiei. simplificarea pi democratizarea Europei. Adrian L. pentru a crepte eficacitatea. realizarea unui spafiu de libertate pi securitate. ministrul spaniol al Afacerilor Europene. Grupul s-a constituit in 1995 sub prepedinfia lui Carlos Westendorp. Slovacia. Cipru. La aceasta s-a adaugat avizul Comisiei (29 martie 1996). Polonia. el a jucat un rol important pentru fixarea calendarului conferinfei. Romania. El a prezentat un raport pefilor de stat pi de guvern in decembrie 1995 la Madrid. Bulgaria.

reclam au in sisten t in tarirea rolului UE in asigurarea securitafii continentului european. Consiliul european de la Torino invita Conferinta sa stabileasca masurile care trebuiau luate. pefii de stat pi guvern insistau asupra celor mai eficiente mijloace pentru a simplifica procedurile legislafiei pi a le face mai clare pi mai transparente: stabilirea grupului de aplicare a procedurii de codecizie. a acfiunilor necesare apararii intereselor uniunii in domeniile conforme cu aceste principii. Conferinfa interguvernamentala a abordat pi alte subiecte importante printre care: crearea unei celule de analiza in . crearea unor proceduri eficace pi oportune de luare a deciziilor intr-un spirit de loialitate pi solidaritate. stabilirea rolului PE. pi NATO pi totodata asupra rolului UEO care putea sa se integreze UE sau sa-pi conserve autonomia sa intr-o relafie noua. ponderarea votului in cadrul Consiliului de miniptri. Schimbarile din mediul international dupa sfarpitul razboiului rece. Dezbaterea s-a fixat mai ales asupra rolului statelor nealiniate (Irlanda. reprezentativitatii acesteia pi instaurarea unei cooperari intarite intre statele membre.II. compozifiei pi formulei sale uniforme de alegeri. eficientizarea actiunilor Comisiei. raportul Consiliului european de la Torino prevedea asocierea Parlamentului european la lucrarile Conferinfei. convenirea unor dispozifii adaptate in materie bugetara. mai stransa. Legat de identitatea exterioara pi de securitate. care sa nu afecteze acquis-ul comunitar. D e L a P r o ie c t e La R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a • 201 intarirea capacitafii de actiune extenoara a Uniunii (Politica externa pi de aparare comuna). relafiilor intre UE. Austria. Conform Consiliului european de la Torino. La fiecare din cele trei domenii prezentate. restrangerea spafiului votului unanim. putand deveni braful inarmat al Uniunii. Pentru a intari imaginea unei Uniuni cat mai democratice. Pentru a ameliora institutiile Uniunii pi a pregati viitoarea largire. capacitatea de acfiune exterioara a UE presupune: definirea principiilor care trebuiau sa guverneze politica externa pi domeniile acesteia. Finlanda pi Suedia).

unde a fost elaborat! o ’Schifa general! a planului de revizuire a Tratatelor”. Tratatul de la Amsterdam Tratatul de la Amsterdam este cel de-al doilea tratat al UE. IVAN cadrul Secretariatului general al Consiliului de miniptri. ai Comisiei pi ai UEO.202 Vasile VESE. 2. cu rolul de a ameliora formularea de politici. Papi im portant au fost facufi in s! in decembrie 1996 sub prepedentia irlandeza. Consiliul european de la Amsterdam 16-17 iunie 1997 Conferinta interguvernamental! se va incheia in iunie 1997 la Amsterdam. Era menit sa asigure continuarea integrarii in sensul tratatului de la Maastricht. Se adaug! Actul Final. . ce caracteriza atitudinea celor mai multe delegafii. mai ales a Marii Britanii. intarirea reprezentativitafii exterioare a uniunii prin intermediul unui ”domn sau doamna PESC”. constituit! din experfi ai statelor membre. Finalul ei a aratat d ificult!file integrarii pi influenza interguvernamentalismului. Conferinta a fost deschisa in martie 1996 la Torino sub prepedentia italiana. 13 Protocoale ?i 58 de dispozifii. ajutorului economic umanitar pi de dezvoltare in cadrul unei politici externe generale. Textul a fost semnat la Amsterdam in 2 octombrie 1997 de c!tre miniptrii de externe a celor 15. Noul acord cuprinde 3 p !rfi: m odific!ri ale tratatului UE. dispozifii generale pi finale. simplificarea tratatelor. Adrian L. fara a face mari progrese in ceea ce privepte rezolvarea dosarelor europene. §efii de stat pi de guvern reuniti la Amsterdam. o adaptare eventual! a unui vot cu majoritate calificata in gestiunea PESC pi coordonarea politicii comerciale. Negocierile din cadrul Conferinfei interguvernametale din 1996/ 1997 au fost incheiate in timpul Consiliului european de la Amsterdam (16-17 iunie 1997). au exprimat dorinfa lor de refo rm ! a tratatului de la Maastricht.

a statelor membre”. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 203 Tratatul vizeaza crearea unui spafiu de libertate. Protocolul asupra institufiilor in perspectiva largirii UE. vize. caracterul interguvernamental al tratatului. Un protocol precizeaza modalitafile de aplicare a principiului subsidiaritafii. dar compozifia Comisiei pi ponderea votului in Consiliu nu au fost revizuite. iar pe de alta parte. O atenfie sporita a fostacordata dispozifiilor sociale. Aporturile institufionale au fost multiple. emigrafii pi alte politici relative la libera circulafie a persoanelor). Procedura de codecizie este extinsa pi simplificata. Apa se explica introducerea in textul acestuia a paragrafului care m enfioneaza ca: “uniunea respecta identitatea nafionala. Un protocol social este anexat tratatului pi implica pe viitor Marea Britanie. azil. tratatul intrand in vigoare la 1 mai 1999. El face referire la “cooperarea intensificata”. anexat tratatului UE pi tratatelor constitutive ale CE de catre tratatul de la A m sterdam prevedea pe de o parte o m odificare a com pozifie Comisiei conform formulei 1 com isar pe fiecare stat membru. convocarea unei conferinfe interguvernam entale cel pufin cu o luna inainte ca numarul statelor membre sa depapeasca cifra 2 0 .II. comunitarizarea unei parti din cel de-al treilea pilon (noul titlu IV al tratatului CE. care ar putea fi instaurata in anumite state membre. fara indoiala. Afirmarea recenta a nafionalismelor in Europa a influenfat. Procesul de ratificare a luat sfarpit dupa aproape 2 ani. integrarea acquis-ului Schengen in titlul IV CE pi noul pilon 3 redus la Cooperarea politieneasca pi judiciara in materie penala. securitate pi justitie. Se poate vorbi de comunitarizarea pi jurisdicfionalizarea parfiala a celui de-al treilea pilon pi extinderea competenfelor Curtn de justifie in acest domeniu. iar majoritatea calificata a fost introdusa in noile domenii. doritoare de a avansa mai repede pe calea integrarii. .

sa afirme identitatea sa pe scena international!. prin intarirea coeziunii economice pi sociale pi prin stabilirea unei uniuni economice pi monetare cuprinzand. Dispozifiile finale sunt cuprinse in titlul VII. care sa poata duce la o aparare comuna. considerand ca noul tratat marcheaza o etapa noua in procesul de creare a “unei uniuni fara incetare mai stranse intre popoare europene”. IVAN Structura: Tratatul enunta in titlul I. intarirea protecfiei drepturilor pi interselor cetafenilor statelor membre. Dispozitiile comune.III. sa promovezeprogresul economic pi socialechilibrat pi durabil pi a unui nivel inalt de ocupare a forfei de munca. menfinerea pi dezvoltarea uniunii ca zona a libertatii. em igrarii precum pi in m ateria prevenirn criminalitafii pi luptei contra acestui fenomen: . fi. Primul titlu mentine formula de Uniune Europeana. Stabilind modificarile aduse celor 3 tratate constitutive ale Comunitafilor Europene. Adrian L. securitafii pi justifiei in cadrul careia libertatea de mipcare a persoanelor sa fie asigurata cu masuri adecvate in domeniile controlulut gramfelor externe. azilului. Este fara indoiala expresia unui compromis care evita elegant ideea unei federafii de state europene. Titlul V se refera la Politica Externa pi de Aparare Comuna.IV). Conform noului tratat obiectivele Uniunii sunt: I. Acest titlu era urmat de alte trei titluri (II. in special prin crearea unui spafiu fara frontiere interne.204 Vasile VESE. pnn implementarea unei politici externe pi de securitate comune. dupa preambul. “Principul transparentei” se inscrie pe linia cautarii unei transparence cat mai crescute a constructiei europene. inclusiv prin definirea unei politici de aparare comuna. prin instituirea unei cetatenii a uniunii. iar del de-al Vl-lea cuprinde Cooperarea in dom eniile justifiei pi Afacerilor Interne. in care deciziile sunt luate in cel mai mare respect al principiului transparenfei pi mai aproape de cetafeni. in viitor o moneda unica.

de mentinere a pacii. forte de'lupta pentru gestiunea crizelor. tratatul reia textul vechi. de evacuare. Tratatul de la Amsterdam menfine pi simplified modificarile mstitufionalc aduse de tratatul de la Maastricht acordurilor fondatoare ale CEE. Se are In vedere finanfarea cheltuielilor angajate pentru . Institupa care decide trecerea la o aparare comuna este Consiliul european. dar este schimbata perspectiva unei politici de aparare comuna. la Amsterdam comunitarii au menfionat ca aceasta va fi definita progresiv. dar adauga com petenfa Curtii de justice. Obiectivele vechiului tratat sunt menfinute. dar fara a se merge in direcpa integrarii acestei organizafii in cadrul comunitar. ele fiind un punct de referfrita~atat pentru statele membre cat pi pentru viitoarele candidate. inclusiv misiunii de restabilire a pacii. cel pufin simbolic. marturismd~UTfenpa autorilor sai de a dezvolta. Noul textal tratatului prezinta avantajul de a strange intr-o formula unica ansamblul principiilor ce stau la baza Uniunii. In ceea ce privepte drepturile omului pi libertapile fundamentale. dar cu conditia ca statele membre sa adopte o decizie conforma cu exigenfele lor constituponale. Competentele Uniunii in materie de aparare se intind la misiuni umanitare. Daca la M aastricht redactarea tratatului s-a m ultum it sa introduca formula unei “definitii la term en” a acestei politici. Relatiile UE cu UEO sunt in egala masura reluate in tratat.Politicaexternapi de aparare comuna. m epnerea integrals a acquis-ului comunitar pi dezvoltarea lui pentru a examina in ce masura ar fi necesare o revizuire a politicilor pi formelor de cooperare instituite prin prezentul tratat. in vederea asigurarii eficacitafn mecanismelor pi institutiilor comunitare. stabilind astfel un calendar al punerii ei in aplicare.II. Exista o preocupare fafa de modalitaple de finarifare a PESC. Domeniile sunt urmatoarele: . D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 205 4. Sunt precizate condifiile de intervenfie a institufiilor UE pi obligafiile statelor membre. protecfia drepturilor omului.

S-a pornit de la ideea ca UE are nevoie nu numai de un spafiu de libertate.. direct pi prin intermediul Oficiului european de polifie. Adrian L. traficul de droguri.. . Cum s-a intamplat pi in alte domenii ale integr!rii europene. Elaborarea unei acfiuni comune a statelor membre in acest domeniu viza cooperarea polifieneasc! pi judiciara in materie penala. IVAN punerea jn opera a dispozifiilor relative la PESC cu modificarile pentru fin ant area cheltuielilor operafionale pi pentru jocul de procedura bugetara introduse de catre tratat. xenofobiei. : "1— WMMli' 1 >' . cooperarea nu se putea face far! o armonizare a legislafiilor nafionale cu obiectivele comunitare pi printr-o apropiere a regulilor de drept penal a statelor membre. Noua formula de cooperare poli|ieneasc! pi judiciara in materie penala inlocuiepte cooperarea in domeniile justifiei pi afacerilor interne. ci pi de un nivel de protecfie ridicat a cetafenilor sai. La . securitate pi justice.. crimele contra copiilor. insistandu-se pe lupta contra acestor fenomene.206 Vasile IT. Obiectivul urma sa fie atins printr-o cooperare a forfelor de polifie. pentru prevenirea rasismului. corupfia pi frauda. tratatul insist! pe o cooperare strans! intre autorit!file jmliciare pi alte autorit!fi competente ale statelor membre. Realizarea unei concertari in politica externa pi de aparare comuna a UE s-a doveditin anii 1993-1999 din ce in ce mai dificila. Intenfia autorilor tratatului a fost aceea de a comunitariza o parte din cel de al treilea pilon.. Erau menfionate pi fenomenele contra carora UE ipi propunea sa lupte: terorismul..Amsterdam. Pentru a face eficace aceste acfiuni. cu ajutorul caruia sa realizeze o analiza comuna pi o definire a intereselor comune pi sa dea o acfiune consistent! in exteriorul UE. apa cum remarca Liviu Petru Z!parfan s-a incercat o depapire a acestor inconveniente prin crearea unei unitap de planificare a politicii pi de alert! precoce menita sa intareasca coerenfa pi sa dea un instrument PESC. autoritafilor vamale pi a altor autoritafi competente din interiorul statelor membre. traficul de arme.SE.

art 43 la 45 Amsterdam) permite statelor membre sa introduca. Drept urmare Curtea de Justitie a UE a primit competenfe crescute in acest domeniu. o colaborarea mai stransa. Dispozitiile finale (titlul VIII) Beneficiara a tratatului de la Amsterdam a fost intr-o mare masura Curtea de Justifie. Aria sa de manifestare este restransa pi supusa unor condifii stricte. .II. ceea ce face tot mai aleatoare obfinerea unanimitafii. Articolul 40 se refera la posibilitatea unor state membre de a dezvolta o cooperare intensificata in materie penala. imigrarile pi alte politici legate de libera_ circulafie a persoanelor (titlul IV). cerute mai ales de statele reticente fafa de principiul flexibilitafii in integrarea europeana (a se vedea Marea Britanie). un aviz favorabil unei reuniuni. “Cooperarea intensificata” (titlul VII . o conferinfa a reprezentanfilor este convocata pentru a hotara de comun acord modificarile de adus tratatului. dar in cadrul institufional al uniunii. recurgand la institufiile. emite dupa consultarea PE pi a Comisiei pi in cazul modificanlor institufionale in materie monetara a Consiliului Bancii Centrale Europene. azilul. • A • i ^ in primul rand. Guvernul oricarui stat membru pi Comisia pot sa propuna Consiliului de miniptri proiecte de revizuire a tratatului. Procedura este asemanatoare cu cea confinuta de tratatele anterioare. intre ele. Competenfa ei a fost extinsa pentru capitolul vizand vizele. dispozifiile finale precizeaza modalitafile de revizuire a tratatului. pi in ceea ce privepte cooperarea polifieneasca pi judiciara in materie penala. Daca Consiliul. Totodata. aceasta a capatat atribufii in domeniut“pT5'fe'cfiei drepturilor fundamentale. procedurile pi mecanismele prevazute de tratate. Ea~are~ca flnalitate surmontarea dificultafilor care vor aparea in fafa Uniunii datorita crepterii numarului statelor membre. D e L a P r o i e c t e La R e a l i t a t e In U n ita te a E u r o p e a n a 2 07 In cadrul cooperarii polifienepti pi |udiciare nu se puteau realiza papi im portant fara un control judiciar a unei autoritafi in domeniu. realizandu-se astfel o comunitarizare in domeniul penal.

Tratatul de la Amsterdam a adus modificari pi in ceea ce privepte condifiile de admitere in cadrul UE. In chestiunea largirii s-a avut in vedere problema menfinerii unanimitafii sau respingerea acesteia. Drept urmare apelul la referendumurile nafionale era din ce in ce mai apreciat in mediile europene. Adrian L. sa accepte acquis-ul comunitar pi cel al UE pi sa respecte principiile drepturilor omului. Chestiunea drepturilor omului a sensibilizat in mod particular pe autorii tratatului. Depi Consiliul european) n-a fost menfionat in aceste dispozifii. . Lipsa unei armonizari a punctelor de vedere a celor 15 se exprima pi prin numarul de protocoale pi declarafii relativ mare cuprins in economia textului tratatului. dar recursul la majoritate trebuia insofit de o formula care sa permita statelor minoritare de a se proteja de schimbarile intervenite. WAN Amendamentele vor intra in vigoare dupa ratificarea lor de catre toate statele membre. Clauza de opting out folosita de tratatul de la Maastricht in cazul Marii Britanii pi Danemarcei era luata in considerare.xpnform regulilor lor constitufionale. daca tinem cont de deciziile politice finale privind revizuirea tratatului. Franfa pi Italia) au cerut ca realizarea noilor extinderi a UE sa fie insofite de o reforma prealabila a institufiilor. libertafile fundamentale pi statul de drept. Trei state membre (Belgia. atat Ia nivelul initiative! cat si la cel al adoptarii textului supus ratificarii in statele membre. Statele candidate trebuiau sa fie europene. Este prima data cand un tratat prevede suprimarea unor anumite drepturi pentru statul care incalca dispozifiile referitoare la protecfia drepturilor omului pi a libertafilor fundamentale. Era limpede pentru toata lumea ca inlaturarea unanimitafii era necesara pentru a flexibiliza procesul de decizie. S-a avut in vedere democratizarea procesului comunitar. rolul sau nu este mai pufin important. prin asocierea popoarelor la revizuirea tratatelor. Respectul acestor principii va fi verificat de Comisia europeana cu ocazia procedurii de aderare.208 I 'aslie \ESE. Parlamentul european a revendicat un rol mai pronunfatin ceea de privefte procedura de revizuire.

Nu participa Irlanda pi Marea Britanie. iar din punct de vedere institutional. care urma sa se desfajoare in cadrul juridic ?i institutional al UE . fara constrangeri fizice face un pas inainte prin Protocolul relativ la integrarea acquis-ului Schengen care lpaga 13 state: Franfa. Cele doua state. Germania. dar acest drept era condifionat printr-o decizie a Consiliului care trebuia sa hotarasca in unanimitate (cele 13 state + statul care cere.II.'■departe cadrele interguvernamentalismului. transpunand in textul sau indeciziile. aplicandu-se principiul mutatis mutandis. tratatul de la Amsterdam este expresia compromisului interguvernamental. orgoliile statelor . puteau conform art. Austria. Flexibilitatea tratatului in acest caz este relevata de dreptul celor doua state de a accepta 0 masura a UE vizand libera circulafie a persoanelor. Benelux. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 209 Constituirea unei unmm europene undecetafenn sa circule liber. Nu mai pufin a fost intarita cooperarea judiciara mai ales in domeniile vizand extradarea. Aceasta solidaritate. dar nu se incadreaza principulor supranafionalismului. 4 al protocolului sa adere total sau parfial la acquis-ul Schengen. Introducerea acquis-ului Schengen in tratatul de la Amsterdam a permis celor 13 state membre sa stabileasca 0 solidaritate specifica. care in arhitectura conceptula a tratatului se exprima pnn “cooperare intensificata”. Protocolul prevede o cooperare intensificata intre cele 13 state. Portugalia. Danemarca. Grecia. dupa ce aceasta a fost adoptata de cei 13. Este evident insa ca lupta impotriva criminalitafii a fost sensibil consolidata. Finlanda. Italia.Secretariatul Schengeii urma sa fie integrat Secretariatului general al Cosiliului de miniftri. dupa ce a primit avizul Comisiei europene). Mai speciala era situafia Danemarcei care se bucura de derogari de la acest protocol in condifiile stabilite anterior. Spania. Potrivit protocoalelor incheiate cu Regatul Unit 51 Irlanda. In concluzie. Protocolul prevede $i asociereaiptre Irlanda ji Norvegia. cele doua fan au dreptul de a exercita controale la frontierele lor pentru cetafenii din Spafiul Economic European sau din UE.-Suedia. Marea Britanie ji Irlanda.

A fost instituit un ragaz de 6 saptamani pentru a permite parlamentelor nafionale sa examineze toate proiectele de decizie ale Consiliului UE ji sa-51 exprime punctul de vedere. Chiar daca nu realizeaza o reforma institutional! a$a cum se ajteapta. Adrian L. acfiunea UE in exterior va fi pe viitor mult mai pregnant!. Tratatul de la Amsterdam instaureaza proceduri care' necesita comunicarea clara $i deschis! intre forurile legislative nafionale 51 institufiile europene. Negocierea tratatului de la Amsterdam a fost incheiat! la 18 iunie 1997 £i acordul a fost semnat de statele membre la 2 octombrie a^aceluiaji an. tratatul permite Conferinfei organelor specializate in afacerile europene ale parlamentelor nafionale (COSAC) sa faca observafii asupra tuturor proiectelor de decizie §1 a actelor legislative ale Uniunii pi sa le prezinte inainte de adoptarea lor. D ezbaterile publice privind 0 dem ocratizare accentuata a institufiilor uniunii a condus in cele din urma la 0 intarire a rolului parlamentelor nafionale. . etc. Noul. El intra in vigoare in prima zi a celei de a doua luni care urmeaza depuneni instrumentului de ratificare de catre ultimul stat ratificator. Totodata. protecfiei drepturilor omului si nu in ultimul rand a incadrat acquis-ului comunitar parti din al II-lea 51 al III-lea pilon al UE. cooperarii judiciare $i polifienepti. Carfi Albe.210 Vasile VESE. IVAN membre §i neputinta institutiilor comunitare de a face pa§i important! pe calea integrarii accentuate. In ciuda unor rezerve exprimate in mediile europene fafa de rolul jters al “Inaltului Functionar PESC“.) elaborate de Comisie trebuiau sa le parvina. Pentru prima data toate propunerile ji documentele premergatoare (Carfi Verzi. tratatul a facut paji importanti in direcfia libertatn de circulafie a persoanelor. cel pufin la nivelul imaginii sale. sau cum a fost el botezat “domnul sau doamna PESC”. tratat al UE a intrat in vigoare la 1 mai 1999.

precizeaza statutul juridic al euro. Moneda este expresia unor competenfe monarhice pi apoi nafionale bine determinate de-a lungul istoriei statelor europene. Realizarea monedei unice Fara indoiala toate cele patru probleme ating intr-o masura mai mare sau mai mica chestiunea suveranitatii statelor care vor adera la UE. Bazele acesteia au fost puse de Raportul lui Jacques Delors (1989). Convocarea unei confennte interguvernamentale in 2 0 0 0 care sa conduca la reforma institutiilor comunitare. 3. Tot la acest . demers necesar largirii. Integrarea economica. fixand pregatirile in vederea trecerii la cea de-a treia faza a monedei unice. 4. Asigurarea unei identitafi externe pi de aparare a Uniunii (crearea unei armate europene). Uniunea in relafiile internafionale dupa 1996. 2 . tratatul de la Maastricht include UEM in prioritafile sale'Tixand criteriile de convergenfa. Realizarea monedei unice. adancita de tratatele comunitare nu poate fi completa fara o uniune economica pi monetara. Consiliul european de la Dublin (13-14 decembrie 1996). adoptat de Consiliul european de la Madrid (26-27 iunie 1989).C a p ito lu l IX D E L A A M ST E R D A M LA R E FO R M A IN S T IT U T IIL O R E U R O P E N E (1997-2000) Ultimii trei ani ai secolului trecut au pus in fafa UE patru mari probleme: 1. La 15-16 decembrie 1995 Consiliul european de la Madrid adopta scenariul de trecere la euro pi fixeaza calendarul monedei unice. 1.

IVAN Consiliu s-a incheiat un pact de stabilitate pi de creptere pi s-a convenif asupra profilurilor biletelor euro. Prevazuta inifial a dura pana la sfarpitul lui 1996. In acest interval a fost infiinfat Institutul Monetar European cu sediul la Frankfurt (1994). O analiza a indicatorilor de convergenfa in 1997 %scos in evidenfa faptul ca nu sunt probleme deosebite. Pentru a respecta calendarul introducerii euro. inceputul convergenfei monetare pi economice prin intrarea tuturor monedelor nafionale in Sistemul Monetar European. Intre 1-3 mai 1998 In cadrul unui nou Consiliu european. O alta misiune a sa a fost sa pregateasca * introducerea monedei unice. tocmai pentru a permite farilor angajate sa respecte toate condifiile cerute. precursor al Bancii Central Europene. ea va fi prelungita pana la 31 decembrie 1998. Noua institufie. Cea de-a doua faza a debutat la 1 ianuarie 1994. Prima etapa a crearii UEM (derulata intre 7 iulie 1990 pi 31 decembrie T993) a avut ca scop realizarea Piefei unice. Cu excepfia Greciei. Cea mai mare problema a . Adrian L. pefii de stat pi de guvern ai farilor membre ale UE au fixat lista farilor care vor adopta euro la 1 ianuarie 1999. Tratatul de la Amsterdam a hnalizat acordurile de la Dublin in ceea ce privepte statutul juridic al monedei unice. Aici au fost prezentate oficial pi paritafile fixe intre monede pi tot aici a debutat pi fabricarea biletelor pi pieselor euro.212 Vasile IESE. Consiliul european de la Luxembourg (12-13 decembrie 1997) a sugerat instituirea unui Consiliu al eur'Ci. precum pi in ceea ce privepte sistemul inform ational. conferindu-i statutul unei monede de sine statatoare pi un regulament care regleaza aspectele urgente legate de introducerea cadrului juridic al euro. de politica monetara pi de plafi. toate farile puteau sa se incadreze in nivelul preconizat pentru rata inflafiei pi pentru nivelul ratelor dobanzii pe termen lung. cu rol de a gestiona viitoarea moneda unica. liberalizarea mipcarilor de capital. trebuia sa supravegheze intensificarea cooperarii europene la nivel fiscal. Statutul juridic din 17 iunie 1997 fixeaza cadrul juridic al euro.

Finanfiptii germani considerau ca datoria publica anuala n-ar trebui sa depapeasca 1%. Comisia europeana a validat “calificarea” a 11 fari din 15. ministrul de finanfe a Germaniei. D e L a P r o i e c t e La R e a l i t a t e In U n ita te a E u r o p e a n .a 213 constituit-o nivelul datoriei publice.II. excepfie facand tot Grecia. In urma Consiliului european de la Bruxelles (1-3 mai 1998). cinci sunt aproape. reticenfele bancilor centrale ale statelor membre. Criteriile de convergenfa bugetara au fost discutate In mai 1999 de un “com itet m o n etar” care a reunit directo rii de tezaur pi viceguvernatorii bancilor centrale. care urma sa oblige participanfii la uniunea monetara sa recunoasca pi “pentru ttmpuri mai neprielnice din puncte de vedere economic”. dobanda pe termen lung pi inflafia. Insa problemele unificarii germane au demonstrat factorilor de decizie de la Bonn ca ei nu pot pretinde celorlalfi comunitari ceea ce ei inpipi nu reupesc sa respecte. Numai Luxembourgul pi Intr-o anumita masura Finlanda puteau atinge nivelul cerut de Tratatul de la Maastricht. Demersurile pentru instaurarea monedei unice au fost Insofite de politici comunitare care vizau o economie de piafa deschisa. Deficitul bugetar prezenta de asemenea o diferenfiere: noua state 1 1 ating. . finanfe publice sanatoase pi o balanfa a plafilor. Theo Weigel a prezentat “un pact de stabilitate”. Reuniunea “Comitetului monetar” a avut loc la Edinburgh (17 mai 1999). Trecerea la moneda comuna a reprezentat un proces In care s-au Imbinat orgoliile nafionale. In 1995. datoria publica. care vor Indeplini 4 criterii: deficit public. dar pi dorinfa comunitarilor de a intra In noul mileniu pe pozifii de egalitate cu Statele Unite. nivelul superior maxim pentru deficitul bugetar ca fiind de 3 %. finanfabila pe termen lung. un nivel stabil al prefurilor. Avand In vedere datoria publica foarte mare a unor fari (Italia pi Belgia -120% PIB) s-a conturat un scenariu bazat pe ideea unei interpretari politice a criteriilor de convergenfa pentru a nu pune in pericol scopul final: Uniunea Economica pi Monetara. bazata pe o competifie libera.

care inseamna vaca). piefele de schimburi monetare pi de capitaluri vor avea ca referinfa noua deviza.euro a intratin vigoare la 1 ianuarie 1999. Impactul aparifiei euro-ului a fost deosebit afectand diferite structuri ale piefei mondiale pi creand de asemenea numeroase polemici in legatura cu succesul pi oportunitatea sa. La momentul acela euro era doar o moneda scriptural! pi europenii nu se puteau aptepta la aparifia monedelor pi biletelor decat peste 3 ani. Olanda) erau cu 37% mai mari decat cele mondiale. IVAN Situatia farilor comunitare in 1995 era destul de dificila mai ales daca tinem seama de faptul ca prefurile in farile zonei “Marea germana” (Austria. Pana atunci cetafenii Eurolandului vor utiliza monedele proprii. Pe viitor. Luxembourg.euro (Germania a insistat cel mai mult pentru aceasta denumire deoarece vechea denumire a unitafii de cont european semana foarte mult cu cuvantul german “die Kuh”. Doar 11 membri din cadrul UE au renun f at la suveranitatea lor monetara pi au intrat in noua unitate economica pi financiara. el intarepte identitatea europeana. Adrian L. . Euro este un element esenfial pentru sentimentul de apartenenfa la Europa. care insa vor fi retrase din circulafie incepand cu 1 ianuarie 2 0 0 2 . care confine noi reguli in privinfa deficienfelor bugetare ale viitorilor membrii UEM. Euroland. dupa tot acest proces indelungat pi dificil pi dupa fixarea irevocabila a paritafilor intre monedele nafionale. In acelapi timp biletele europene pi noile emisiuni de valori ale statelor vor fi facute in euro. In iunie 1997 Consiliul european de la Amsterdam a votat “Pachetul de creptere pi stabilitate”. Belgia. Franfa. Aparifia m onedei europene a creat numeroase polemici in legatura cu necesarul pi oportunitatea sa. Consiliul european de la Madrid (decembrie 1995) a luat hotararea ca ultima faza a UEM sa se deruleze intre 1 ianuarie 1999 pi 1 iulie 2002 (cand monedele nafionale vor disparea din circulafie) pi a adoptat numele final al monedei unice .214 Vasile 1ESE. In sfarpit.

pi urmarirea obligafiei de membru. menit sa sprijine capacitatea administrative. etc. D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e In U n ita te a E u r o p e a n a 215 Partizanii accelerarii construcfiei Europei politice (de exemplu Jaques Delors) ipi pun mari sperante in reupita euro. facandu-se evident papi importanfi pe calea aprofundarii construirii Europei politice care sa protejeze cetafenii sai de efectele negative ale globalizarii. Este un document fundamental pentru procesul de aderare. reforma fondurilor structural de care beneficiaza regiunile cele mai sarace pi PAC. Agenda 2000 a fost adoptata de pefii de stat pi de guvern reunifi in Consiliul european de la Berlin (24-25 martie 1999). UE a manifestat un interes aparte pentru largirea sa. un pas important pe calea consolidarii sistemului institutional al UE. respectul pi protecfia minoritafilor. drepturile omului pi libertafile cetafenepti. Stabilitatea institufiilor democratice. El vizeaza dezvoltarea Uniunii dupa anul 2000. Interesul UE pentru largire s-a manifestat prin acordarea de ajutoare financiare in cadrul programului PHARE. Face referiri la bugetul Uniunii. in rolul acesteia de a crea o viafa publica europeana. 2. competifia. ferita de clivajele nafionale pi bazata pe o simplificare a procesului de decizie. Dupa lungi discufii. In ciuda unor critici. Ea opereaza cu criterii precisesQ. dat publicitafii in iulie 1997. judiciara pi investifiile necesare adoptarii pi . in condifiile largirii spre farile din Europa Centrala pi de Est. autoritatea legii. Comisia a elaborat un document intitulat Agenda 2000. cuprinzand propuneri adresate statelor membre. Largirea UE Paralel cu procesul de ratificare a tratatului de la Amsterdam. economia de piafa. euro a devenit o moneda de schimb comparabila cu dolarul. prin constituirea Bancii Centrale Europene pi intarirea Consiliului Economic pi Financiar (Ecofin). Agenda 2000 este un document de 1350 de pagini.II. Este incontestabil ca euro reprezinta.

Aceste parteneriate constituie axa esentiala a strategiilor de preadeziune adoptate de Consiliul european de la Luxembourg (1997). Fiecare parteneriat fixeaza prioritafile pi obiectivele intermediare specifice pentru fara vizata. crepterea economica pi eforturilor de gestiune bugetara. Plafonul resurselor bugetare ale Uniunii ramanea la 1. obiectivele intermediare pi condifiile celor 10 parteneriate. Franta.216 Vasile VESE. care insistau pentru reducerea contribufiilor lor.27 % din PNB. In schimb. Acestea au obfinut reducerea ceruta. Ele vizeaza mobilizarea intr-un cadru unic a tuturor formelor de asistenta acordata farilor din Europa Centrala pi de Est. IVAN aplicarii acquis-ului comunitar. Italia pi Belgia. prioritafile. Estonia. Totodata. fixand principiile. Republica Ceha pi Slovenia. Polonia. noile cheltuieli legate de aderare urmau sa fie fi nan fate din marjele rezultate prin reducerea costurilor PAC. Adrian L. Au fost discutate pi cererile unor state ca Germania. Noi programe comunitare au fost deschise farilor Europei Centrale pi de Est. el precizeaza modalitafile de programare pi prevede mecanismele de condifionalitate pi de reexaminare. Consiliul european a infiintat Conferinta europeana care reunepte pefii de stat pi de guvern ai UF' pi ai farilor candidate. definepte principalele instrumente de asistenfa tehnica pi financiara. Austria pi Suedia. Olanda. Consiliul european de la Berlin a insistat pe distincfia clara intre cheltuielile necesare Uniunii celor 15 pi cele rezervate noilor tari aderente pi dupa adeziunea lor. Procesul de adeziune a zece fari din Europa Centrala a fost lansat in martie 1998 pi s -au inceput negocieri de adeziune cu Ungaria. concentrarea politicii regionale. iar Marea Britanie a primit confirmarea intelegerilor din 1984. . trebuiau sa creasca contributia lor financiara. In acelapi timp Consiliul european a definit cadrul de ansamblu al parteneriatelor pentru adeziune. Noua perspective financiara trebuia sa fie adoptata de Consiliul de miniptri pi PE printr-un acord interinstitutional. Pe aceasta baza Consiliul european a adoptat la 30 martie 1998 zece decizii. Comisia europeana a prezentat in detaliu toate aceste condifii.

ce urma sa rezulte in urma intrarii in vigoare a tratatului de la Amsterdam. U niunea in relatiile in te r n a tio n a l dupa 1996 In 1998. javier Solana'. Ucraina. S-a m anifestat interes pentru aplicarea corecta a principiilor subsidiaritafii pi proporfionalitafii. regiunea mediteraniana pi Balcanii Occidentali. Consiliului european de la Viena (11-12 decembrie 1998) a recomandat Consiliului de miniptri sa elaboreze strategii comune privind: Rusia. “Declarafia de la Roma”. apropierea de cetafenii sai. Intitulat sugestiv. Acesta va fi numit in persoana fostului secretar-general al NATO.^ Uniunea a manifestat interes pentru protectia mediului.II. comunitarii n-au fost mai pufini atenfi cu controversata problematica a politicii de aparare. La reuniunea pefilor de stat pi de guvern din prima parte a anului la care facem referire (Cardiff) s-a subliniat necesitatea exprimarii unitare a Europei unite in sanul Grupului celor 8 (G 8 ) pi a Fondului Monetar Internafional. Norvegia pi Turcia) au elaborat un document de prima im portanfa. miniptrii de externe pi ai apararii celor 18 membri ai UEO (15 membri ai UE + Irlanda. documentul pune in discufie caracterul “baroc” pi complex al sistemului institutional al UEO. Arm ata europeana Preocupafi de aprofundarea construcfiei europene. D e La P r o i e c t e L a R e a l i t a t e 'In U n ita te a E u r o p e a n a 217 3. La Roma. Dupa . 17 noiembrie 1998. o mai mare transparenfa printr-un acces la documente. El a subliniat necesitatea intaririi cooperarii cu UEO pi numirii unei personalitafi politice de prim a marime in noua funcfie de Inalt Reprezentant pentru PESC. Dupa 1990. imaginea Uniunii in relafiile internafionale a fost evident mai bine conturata. etc. progresele instirufionale ale UEO sunt legate de Tratatul de la Maastricht. Se apteapta totodata o intarire a rolului Uniunii in lume. 4. Hotararea de a lansa euro in 11 tari membre dadea comunitafii o responsabilitate mondiala prin crearea uneia din cele mai mari zone monetare a lumii.

convenind sa defineasca raporturile intre UEO pi NATO pi intre acestea pi UE. fara a recurge la fortele NATO. interesele nafionale. In tain Lea a permis miniptrilor de externe pi ai apararii din statele membre UEO sa puna in dezbatere nu doar definirea pe viitor a unei politici de aparare (^comuna. Aceasta implica o capacitate autonoma de mai mare actiune a UEO. IVAN intrarea in vigoare a Tratatului. concurenfa. prin care membrii UE puteau relansa ideea unei armate europene. dar nemembre ale UE).218 Vasile VESE. etc. UEO a intrat intr-un proces de dezvoltare al Uniunii Europene. Irlandei. . dar pi coordonarea politicilor de armament. Adrian L. Se sublinia ca este un sistem “cu o geometrie variabila”. statutul de partener asociat (state care nu sunt membre ale NATO pi UE) pi statutul de observator. Austria. Norvegiei pi Turciei. Aceasta constituia fara indoiala o tinta europeana. Dupa ultima largire a Uniunii Europene. pastrandu-pi autonomia. Europenii s-au aratat mult mai preocupafi de identitatea lor militara. La conferinfa de la Roma au participat pi delegafii industriei aerospafiale europene. rivalitatea dintre intrepnnderi. daca avem in vedere opiniile divergente care subzista inca in anumite fari. Aceptia au schimbat impresii cu miniptrii apararii. UEO a fost largita de mai multe ori prin intrarea Greciei. Acestea au obfinut statutul de membri asociafi. Ideea care s-a vehiculat la Roma a fost aceea de “separabila dar nu separata de NATO”. Sistemul UEO cuprinde 4 grade diferite de asociere: statutul de membru efectiv (top membrii UEO sunt pi membri ai NATO). Drumul insa spre realizarea unei industrii europene de aparare este destul de sinuos. statutul de membru asociat (state membre ale NATO. dotata cu armament comunitar. Declarafia de la Kirchberg (1994) a recunoscut compozifia actuala a UEO. Finlanda pi Suedia au devenit observatori (alaturi de Danemarca pi Irlanda). Ei au studiat posibilitatea integrarii unor anumite forfe europene intr-o companie a Spafiului de Aparare. sublinund necesitatea concentrarii industriei aerospafiale europene.

D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a 219 Epecurile NATO in gestionarea crizei din Kosovo vor crea premisele'unei accenftiari a ideilor nascute la Roma. napterea armatei europene integrate incepand cu 2003. In martie 2000.II. Gerhard Schroder anunfa triumfator. . intr-o intrunire de la Koln.

Acest Consiliu a facut referiri foarte clare la reforma institufiilor. Obiectivele organizafiei s-au concentrat in jurul a catorva prioritafi: lansarea monedei unice. susfinerea zonei monetare europene despre care am vorbit. durabila pi crearea de locuri de munca. Reforma institufionala era un punct esenfial pentru ca de ea depinde primirea primilor candidafi in 2003-2004.Capitolul X TRATATUL DE LA NISA 1. El a luat un anumit numar de decizii care marcau trecerea la o noua etapa in procesul de largire a UE. deschisa prin Consiliul de la Luxembourg (decembrie 1997). aveau obligafia de a impartapi valorile pi obiectivele UE pi a tuturor tratatelor mternafionale la care organizafia europeana era parte. largirea pi concretizarea politicilor comunitare anunfate de Agenda 2000. In cadrul procesului de largire. R eform a in s t it u t io n C onferinfa interguvernam entala din 2000 Hotararea UE de a deschide negocieri cu farile din Europa Centrala pi de Est. la necesitatea elaborarii unei politici comune de aparare pi securitate pi la o economie competitiva. cel mai important moment 1-a constituit Consiliul european de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999. Uniunea ipi lua angajamentul politic sa faca tot posibilul pentru desfapurarea | lucrarilor conferinfei interguvernamentale. care urma sa propuna un nou text de tratat. Cipru Turcia pi Malta a fost intarita in 1999-2000. Consiliul european a subliniat in primul rand importanfa largirii. Cele 13 fari candidate vor beneficia de un cadru unic pi de egalitate de tratament. Ele . .

II.

D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e In U n ita te a E u r o p e a n a

221

Bazandu-se pe rapoartele Comisiei privind evolufia evenimentelor in Europa de Sud-Est (atacul NATO contra Iugoslaviei), Consiliul a decis organizarea de conferinfe interguvernamentale bilaterale cu Romania, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria pi Malta, in vederea inceperii negocierilor de aderare. Fiecare fara urma a fi tratata in funcfie de particularitafile pi performanfele sale. Statele din grupul ’’Helsinki” puteau sa se alature primului grup daca dovedeau ca au facut progresele pretinse de criteriile de la Copenhaga. N egocierile vor avansa in funcfie de integrarea acquis-ului comunitar in legislatnle farilor candidate pi punerea lui in practice In ciuda unor rezerve exprimate de unele state membre (Italia), Consiliul a decis sa considere Turcia fara candidate Aceasta va beneficia de o strategie de preaderare. Strategia va comporta un dialog politic intensificat, axat pe criterii politice bine precizate, mai ales cele legate de protecfia drepturilor omului, un parteneriat de adeziune insof.it de un program nafional de integrare a acqui-ului pi va beneficia de toate sursele de finanfare a Uniunii Europene pentru perioada de preaderare. Consiliul a cerut in acest sens Comisiei sa prezinte un cadru unic care sa permita coordonarea tuturor surselor de ajutor financiar ale UE. Reuniunile la nivel Inalt de la Helsinki au fixat pi calendarul I conferinfei interguvernamentale care trebuia sa inceapa in februarie 2 00 0 pi sa-pi incheie lucrarile in decembrie acelapi an. Ea avea ca sarcina sa examineze marimea pi compozifia Comisiei europene, ponderea voturilor in Consiliu, extinderea eventuala a votului majoritafii calificate in randul aceluiapi organism pi alte modificari ale tratatelor referitoare la institufiile europene, etc. Avand in vedere importanfa crearii unei iden titan externe pi de aparare a UE, Consiliul european de la Helsinki a decis ca statele membre trebuiau sa fie capabile, pana in 2003, sa desfapoare forfe militare care pot atinge cifra de 50 000 pi 60 000 de soldafi. Ele trebuiau sa poata fi operafionale in 60 de zile pi capabile de a acfiona cel pufin un an de zile.

222

Vasile [USE, Adrian L. IVAN

Aceasta armata urm a sa aiba structuri politice pi militare In sanul Consiliului de miniptri. In plus, Consiliul crea un “Comitet de gestiune nemilitara a crizelor” pentru a coordona pi utiliza mai eficace diversele mijloace pi resurse civile de care dispune UE pi stabilea membri. In “Declara'tm milenara”, Consiliul de la Helsinki a reamintit fiindamentele UE: democrafia statului de drept pi valorile comune (libertate, toleranfa, legalitate, solidaritate pi dezvoltare culturala). Paralel cu problemele largirii, Uniunea Europeana a acordat o atenjie aparte pi politicii economice, de ocupare a fortei de munca, modernizarii pi dreptului comunitar. A fost lansat al cincilea ’’programcadru” pentru cercetare pi dezvoltare tehnologica pi s-au adoptat noile programe in maferie de educate pi formare profesionala. Intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, in mai 1999 a facut posibila crearea unui spafiu de libertate, securitate pi justitie, danduse un sens concret cetateniei europene. Pentru a intari cooperarea in acest domeniu, Consiliul european reunit in octombrie 1999 la Tampere a instituit o reuniune speciala in aceasta chestiune pi a definit prioritafile politice. Printre acestea amintim: politica comuna in materie de azil pi emigrare, spafiu european de justice pi lupta contra criminalitatii la scara Uniunii. In egala masura au fost definite “acquis-ul Schengen” pi un plan de acfiune in lupta contra drogului. Tratatul de la Amsterdam a permis in acelapi timp o politica externa mai bine conturata. Aceasta s-a materializat prin adoptarea a doua strategii comune (fafa de Rusia pi Ucraina) pi numirea lui Javier Solana in funcfia de Inalt Reprezentant PESC (acesta preia pi funcpa de secretar general al UEO). Prezenfa UE pe scena internafionala este data pi de politica fafa de criza din Kosovo. Ea a lansat un ’’pact de stabilitate” pentru regiune pi s-a aratat interesata de reconcilierea acesteia pi de sustinerea forfelor democratice din Republica Federala a Iugoslaviei. Uniunea a intensificat dialogul cu farile din fosta URSS, farile mediteraneene, farile din Asia (al doilea summit intre UE pi China), America Latina, farile din

II. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n a

223

ACP (continuarea negocierilor in vederea semnarii unei convenfn) pi a reali2 at un prim acord de comerf pi cooperare cu Africa de Sud. Sfarpitul mileniului doi, a surprins UE la cincizeci de ani de la declanparea procesului de integrare prin lansarea celebrului plan Schuman. Pentru a fi in concordanfa cu interesele parinfilor fondatori, UE a facut din largire prioritatea sa. Hotararile Consiliului european de la Helsinki (decembrie 1999) au fost reconfirmate de reuniunea la nivel inalt de la Santa Maria da Feira (19-20 iunie 2000). Prepedinpa portugheza s-a straduit sa avanseze negocierile cu ... ... _ primul val de state candidate. Ea a lansat in fd^ruarie 2000 negocierile de adeziune cu Romania, Slovenia, Lituania, Letonia, Bulgaria pi Malta. Rezultatele negocierilor au fost urmatoarele: cinci capitole inchise cu Romania pi Slovacia, cinci cu Lituania, patru cu Bulgaria. Cu Malta negocierile au avansat mai bine, dar capitolul de cultura si politica audiovizuala nu a fost inchis. A fost incheiat primul “parteneriat pentru adeziune” cu Turcia care a facut obiectul unui acord politic in sanul Consiliului de miniptri. Consiliul a luat nota de funcfionarea ’’Comitetului interimar de politica pi securitate” pi a organelor militare create la Helsinki cu cateva luni inainte. Pentru a crea un spafiu de dialog intre UE pi NATO, in ceea ce privepte gestionarea crizelor, Consiliul de la Feira a definit principiile pi modalitafile care privesc angajamentele necesare pentru a permite membrilor europeni ai NATO, celor care nu fac parte din UE pi statelor candidate sa contribuie la gestiunea militara a crizelor. UE a facut invitafii in acest sens pi statelor candidate. Turcia, Norvegia, Polonia, Republica Ceha au facut deja oferte favorabile. In egala masura, atenfia UE)a fost retinuta de ’’comitetul” insarcinat cu aspectele civiftrate gestiunu crizei. Statele membre s-au angajaljn cadrul unei cooperari voluntare, sa furnizeze pana in 2003, un numar de 5000 de soldafi pentru operafiunile de prevenire a conflictelor pi gestiunea crizelor. Ele se angajau totodata sa gaseasca pi sa desfapoare intr-un ragaz de 30 de zile, 1000 de polifipti. Comisia pi-a aratat

224

Vasile VESE, Adrian L. IVAN

disponibilitatea de a contribui la gestiunea civila a crizelor, marturisind inca odata rolul sau esenfial in construcfia unui stat european, capabil sa faca fafa provocarilor mediului intern pi international. Cel mai im portant evenim ent a fost ofent de C o n ferin fa interguvernamentala, a carei deschidere a fost hotarata la Consiliul european de la Cologne (3-4 iunie 1999) pi confirmata de cel de la Helsinki, decembrie acelapi an. Obiectul acesteia era de a rezolva chestiunile Internationale, sugerate de Tratatul de la Amsterdam. Aceste reforme erau necesare pentru largirea Uniunii. Deschiderea CIG 2000 a avut loc in 19 februarie, avand ca miza identificarea reformelor necesare pi mijloacele de punere in practica a acestora. Chestiunile de examinat se grupau in jurul a 4 teme: marimea pi compozifia comisiei, ponderea voturilor in randul Consiliului Uniunii Europene (noua pondere), iniocuirea unanimitafii cu majoritate calificata in privinfa deciziei, introducerea deciziilor cu majoritate calificata. In scopul de a angaja un dialog cu cetafenii pi alepii Europei, Comisia a aprobat la 15 februarie inifiativa “Dialog asupra Europei”. Aceasta urm area sa puna in contact cetafenii, opinia publica a continentului cu lucrarile CIG 2000. Era o consecinfa fireasca a dorinfei de a crea o mai mare transparenfa. Totul s-a facut printr-un parteneriat intre executivul european, Parlament pi statele membre. Lucrarile Conferinfei interguvernamentale au fost incheiate de Consiliul european de la Nisa care s -a reunit in zilele de 7,8 pi 9 decembrie 2000. Reafirmand lmportanfa istorica a largirii UE, Consiliul a salutat realizable obfinute in cadrul negocierilor de adeziune cu farile candidate. Totodata el pi-a insupit concluziile Comitetului Afacerilor Generale din 4 decembrie asupra strategiei propuse de Comisie. Principiul diferenfierii in funcfie de meritele fiecarei fari, dar pi posibilitatea recuperani sunt in egala masura reafirmate. Consiliul european considera ca strategia Comisiei bazata pe principiile sus amintite pi concluzia CIG asupra reformei institufionale vor permite UE sa primeasca in 2003-2004 noi

II. D e L a P r o i e c t e L a R e a l i t a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a

225

membri. Consiliul european de la Goteborg din iunie 2001 va evalua situafia acestor tari, progresele realizate pi va da orientarile generale necesare atingerii tintei fixate. S-a menfionat pi faptul ca se lua nota de raportul Consiliului de miniptri cu privire la strategia de schimb a farilor candidate, care trebuia sa fie compatibila cu cele cerute de UE, participarea la mecanismele de schimb pi adoptarea euro. Edificiul comunitar a fost consolidat prin proclamarea de catre cei trei prepedinfi ai institufiilor com unitare a C arfii drepturilor fundamentale a Uniunii. In plan extern Uniunea Europeana a angajat dialogul cu farile din grupul celor 8 privind adoptarea unei carte a unei societafi globale de informafie (a se vedea reuniunea de la Okinawa a G 8 ). Noul secol se deschidea pentru com unitari intr-un clim at caracterizat de transparenfa, strategie performanta de lupta contra fraudei, metoda noua de gestiune a finanfelor publice, transparenfa (accesul cetafenilor la documentele UE), acord interinstitufional intre PE pi Comisie (acordul cadru intre cele doua institufii). Paralel conferinfei interguvernamentale, Comisia a anunfat in cursul anului 2000 propria sa reforma interna. Ea a prezentat la 1 martie o Carte Alba, msotita de un plan de actiune menit sa traduca in practica principalele aspecte ale reformei: dezvoltarea unei culturi centrate pe servicii, integrarea program arii politice, planificarea activitafilor pi alocarii de resurse, gestiunea resurselor umane, gestiunea financiara, control pi audit. Cea mai mare realizare a UE ramane la sfarpit de milemu, elaborarea textului Tratatului de la Nisa dat publicitafii la 10 martie 2001. Procesul de ratificare se anunfa destul de dificil, mai ales ca reforma institufionala, necesara viitoarei Uniuni largite, ingrijoreaza mediilc guvernamentale pi opiniile publice europene, susceptibile la primirea noilor meinbri pi la pierderea unor atribute suverane.

226
2. Tratatul de la Nisa

Vasile V'ESE, Adrian L. IVAN

Tratatul de la Nisa este rezultatul ac tiv itafii laborioase a Conferinfei Interguvernamentale a Uniunii Europene ce s-a desfapurat pe parcursul anului 2000, finalizate de Consiliul european in zilele de 911 decembrie 2000. El se inscrie in filosofia construcfiei europene, a interdependentei intre procesul de extindere pi procesul de adancire a integrarii europene. Odata realizata Europa celor 15, Uniunea Europeana a procedat la consolidarea institutiilor europene, incercand o reformare a acestor institufii. Astfel, prin Tratatul de la Amsterdam s-a consolidat demersul UE in domeniile Politicii Externe pi de Aparare Comuna, Afaceri Interne pi Justifie. A fost ameliorat sistemul de decizie, hotarandu-se trecerea la sistemul de vot cu majoritate calificata in domenii noi, a crescut rolul Parlamentului pi a Comisiei europene. Dupa semnarea Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeana a facut papi mari in realizarea uniunii monetare prin introducerea monedei unice euro la 1 ianuarie 1999, papii realizafi in asigurarea unei identitafi externe pi de aparare a Uniunii prin crearea armatei europene, convocarea unei conferinfe interguvernamentale in anul 2 00 0 menita sa conduca la reforma institufiilor comunitare. Necesitatea reformarii institufiilor Uniunii este reclamata de voinfa exprimata de membrii Uniunii de a extinde construcfia europeana spre Centrul pi Sud-Estul Europei, voinfa ce rezulta din capitolul II al Agendei 2000, publicata in iulie 1997 pi din decizia Consiliului de miniptri adoptata la Helsinki in 10-11 decembrie 1999. Consiliul de miniptri nominalizeaza cele 13 state (12 europene pi Turcia) care sunt invitate sa deschida negocierile de aderare la Uniunea Europeana, printre care pi Romania. Includerea celor 12 state europene in spafiul de civilizafie european este o provocare majora pentru Uniunea Europeana intrucat extinde construcfia europeana la nivelul continentului geografie, un vis pi o aspirafie a succesiunii de generafii de aproape un mileniu.

II. D e L a P r o i e c t e L a R e a lit a t e I n U n ita te a E u r o p e a n a

227

,

O prima problema care se pune pentru co m p o n en t Uniunii Europene este aceea daca institutiile pi procedurile de decizie ale Uniunii sunt compatibile cu noua provocare. Conferinfa Interguvernamentala pi Consiliul European de la Nisa pi-au propus compatibilizarea institufiilor pi tratatelor cu noua cerinfa. Dupa dezbateri anevoioase pi complexe s-a elaborat “Tratatul de la Nisa privind modificarea Tratatului asupra Uniunii Europene, a Tratatelor ce instituie Comunitafile Europene pi a altor acte raportate la acestea.” In prim a p arte a T ratatului sunt cup rin se m o d ificarile fundamentale, prima dintre ele vizand masurile pi modalitatea de adoptare a acestor masuri in cazul in care s-ar constata ca exista, din partea unui stat membru, incalcari grave ale Tratatului Uniunii. Precizarile de mai sus s-au impus, pornind de la experienfa austriaca, cand Uniunea nu avea o baza juridica formala pentru a condamna victoria pi includerea in guvernul austriac a unor forfe politice de extrema dreapta. Un alt domeniu delicat pe care 1-a luat in considerare Tratatul de Nisa este cel referitor la Politica externa pi de aparare comuna. Pornind de la posibilitatea elaborarii progresive a unei politici de aparare comuna, ce poate conduce la o aparare comuna, noul articol 17 al Tratatului de baza precizeaza relafia dintre politica de aparare a Uniunii pi specificitafile politicilor de aparare a unor state, respectand angajamentele statelor membre fafa de NATO. Se are in vedere in acelapi timp compatibilizarea intensificarii relafiilor dintre statele membre in domeniul apararii pi politicile de aparare ale Uniunii. Tratatul precizeaza “stransa cooperare in domeniul juridic intre autoritafile competente ale statelor membre, inclusiv cooperarea in cadrul Cooperarii Juridice Europene (Eurojust), ceea ce va facilita accelerarea cooperarii intre ministerele competente pi autoritafile juridice in statele membre. Articolul 3 al Tratatului de la Nisa formuleaza un pachet de precizari relative la structura, atribufiile, competenfele pi maniera de

I

Comitetul Regiunilor precum pi o serie de precizari In ceea ce privepte Regulamentele Financiare. alcatuirea pi cheltuirea Bugetului. Comisia. la modificarea a 16 articole ale Tratatului de c o n stitu te a C om unitafii Europene. Conferinfa conclude ca la N ’isa au fost decise reforme importante in procesul de adancire a construcfiei europene. consecinfele financiare ale expirarii Tratatului CECO (2002. precum pi declarafiile privind extinderea pi viitorul Uniunii Europene. IVAN adoptare a deciziilor principalelor institufii ale Uniunii Europene: Paralementul european. ponderea voturilor in Consiliu (dintr-un total de 345. Uniunea va include 27 de state (15 state membre plus 12 candidate care au inceput negocierile de aderare). Punctul ce stabilepte componenfa Parlamentului (732 membri) pi numarul de parlamentari pe state (Romania 33). Consiliul. confinutul articolului 67 de instituire a Comunitafii Europene. Comitetul Economic pi Social. Tratatului Ii sunt anexate (patru protocoale>eferitoare la extinderea Uniunii Europene. Declarafia asupra extinderii Uniunii Europene ia in considerare faptul ca intr-un viitor relativ apropiat.228 Vasile ITLSE. statutul Curfii de Justifie. la 50 de ani de la Infiinfare). Curtea de Justifie. Conferinta a adoptat un numar de 24 de Declarafii pe care le-a anexat Tratatului. “Prevederi finale pi tranzifionale se specifica ca Tratatul se Incheie pe o peroada nelimitata pi intra In vigoare In prima zi a celei de-a doua luni care urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplinepte aceasta formalitate. Adrian L. numarul pi ponderea pe fari in Comitetul Economic pi Social (Romania 15 din 344) pi in Comitetul Regiunilor (Romania 15 din 344). Romania are 14). Se stabilepte cifric com ponenta institufiilor pi se detaliaza cu acuratefe obligafiile pi modalitatea de lucru a acestor institufii. In acelapi context se precizeaza regulile de nominalizare a Prepedintelui de catre Consiliu pi aprobarea nominalizarii de catre Parlam entul european. care se refera la politica europeana pi aparare. In partea a Il-a. intrucat prin noile masuri . Curtea de Conturi.

Pentru romani Tratatul are o sem nificafie aparte. complicatul pi dificilul drum al integrarii europene. Uniunea Europeana dispune de institufii.A 229 adoptate. D e L a P r o ie c t e L a R e a l it a t e I n U n it a t e a E u r o p e a n .II. Romania fiind menfionata fara nici o discriminare alaturi de celelalte 11 state europene care bat la poarta Uniunii pentru a se incadra in spafiul de civilizafie a acestei constructii de importanfa vitala pentru propapirea civilizafiei pi culturii nafiunilor europene. ceea ce apropie Uniunea de cetafenii farilor membre. . Conferinfa cheama Ia noi reflecfii privind reducerea deficitului de democrafie. apte care sa asigure reupita extinderii Uniunii. Ca de atatea ori in lungul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful