You are on page 1of 7

Particularitati ale sist respirator la alte animale&shit decembrie 4, 2007 Pestii respira prin branhii aflate sub opercule

(la pestii ososi). O branhe e fo rmata dintr-un arc branhial, in care sunt vase de sange pe care se afla lame bra nhiale vascularizate cu lamele branhiale. Amfibienii au plamani goi pe dinauntru, inghit aerul. Adulti respira si prin pie le, pe cand mormolocii prin branhii. Reptilele respira prin plamani care sunt mai mari si cu pereti mai cutati decat la amfibieni dar nu au structura complexa a plamanilor de la mamifere. Cavitatea bucala e complet separata de cea nazala Pasarile au respiratie pulmonara. Prezinta 9 saci aerieni, care sunt dilatatii a le ramificatiilor bronhilor ce ies din plamani si sunt rezerva de O2 pt pasare i n timpul zborului. Plamanii pasarilor sunt mai dezvoltati decat ai reptilelor , nu prezinta alveole pulmonare. Mamiferele au cea mai complexa structura pulmonara. In plamanii lor sunt alveole pulmonare, specializate in schimbul de gaze.

Sistemul respirator la animale decembrie 4, 2007 Cavitatiile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii. Cavitatile nazale sunt captusite cu mucoasa nazala. Aceasta are o foarte bogata retea de vase cu rol in incalzirea aerului. Ea produce mucus care umezeste aerul si retine particule straine. Faringele este organul comun sistemelor digestiv si respirator. Laringele are in peretele sau numerosi muschi si piese cartilaginoase protectoa re. Un cartilaj in forma de frunza (epiglota) acopera intrarea, in timpul deglut iei. In interior, peretele laringelui are niste pliuri musculoase, coarde vocal e, care produc sunete. Traheea contine in peretele sau inele cartilaginoase suprapuse care o tin mereu deschisa. Bronhiile au si ele tesut cartilaginos. Mucoasa traheei si bronhiilor produce mu cus care retine particule straine si are cili, care, prin miscarea lor permanent a imping corpurile straine spre iesire. Plamanii ocupa cea mai mare parte din cavitatea toracica. Ei sunt acoperiti cu d oua membrane subtiri numite pleure: pleura externa adera la peretele toracic iar cea interna adera la plamani. Intre ele este o pelicula subtire de lichid. Fiecare plaman este alcatuit din lobi, acestia din segmente care, la randul lor, sunt formate din lobuli. fiecare din aceste unitati primeste independent cai ae riene, vase, si nervi, astfel ca la nevoie, fiecare poate fi extirpata fara sa s e afecteze structurile vecine. Bronhiile se ramifica de mai multe ori in plamani. Cele mai subtiri se numesc br onhiole. Ele nu mai au cartilaj, dar au mult tesut muscular neted si se termina cu sacii alveolari.

respiratia e intensa Leziuni la nivelul unor tesuturi intensifica respiratia in acel loc. drojdia v inului. H2O si energie folosita la toate procesele organismului. astfel ca impreuna formeaza un perete permeabi l. aici are loc schimbul de gaze. Este prod usa de niste bacterii si este importanta pentru prepararea otetului. Anaeroba Subst Org A => Subst Org B + CO2 + Energie (putina) Respiratia anaeroba e descompunerea subst organice in lipsa O2 in subst mici sim ple si o cantitate mica de energie. Ea consta in tr ansformarea alcoolului etilic. etc. Energia obtinuta si nefolosita e inmagazinata intr-o subst chimica (ATP) care va fi folosita la nevoie pt eliberarea de energie. Particularitati ale sist digestiv la animale&shit . Organul vegetal respiratie mai intensa la nivelul frunzei si florii Concentratia subst org produse in frunze daca e mare. 2007 Schimbul de gaze la plante in procesul de respiratie (intrare O2 si iesire CO2) se face prin stomate care se afla in epiderma organelor. 2007 Aeroba Subst organice + O2 => CO2 + H2O + Energie Respiratia aeroba (in prezenta oxigenului) se realizeaza in mitocondriile din ce lule si consta in degradarea subst organice in prezenta oxigenului (oxidare) rez ultand CO2. E caracterizata bacteriilor si ciupercilor. in prezenta oxigenului. Ele sunt inconjur ate de o retea deasa de capilare sanguine.Alveolele pulmonare sunt specializate pentru schimbul de gaze. Epiteliile alveolar si capilar sunt f ormate din celule foarte turtite. cat mai subtire posibil. Se aplica la acrirea la ptelui. Fermentatia alcoolica consta in transformarea glucozei in alcool etilic si CO2. Factorii care influenteaza respiratia la plante Concentratia de O2 21%-50% CO2 inhiba respiratia Temperatura pana la 35 de grade celsius intensifica respiratia Varsta embrionii si plantutele tinere respira mai intens. la prepararea muraturilor si a nutreturilor murate. Este produsa de unele bacterii si este folosita ca metoda de c onservare deoarece acidul lactic este un bun conservant. spre sange si de CO2 spre alveola. Respiratia la plante decembrie 4. are aplicatii la fabricarea painii si a bauturilor alcoolice. Fermentatia lactica consta in transformarea moleculei de glucoza in doua molecul e de acid lactic. Postat in Uncategorized | Lasa un comentariu » Respiratia decembrie 4. Deci. Fermentatia acetica este atipica deoarece esete un proces aerob. Peretele alvelolo-capilar este strabatut de O2. in acid acetic. Este produsa de ciuperci unicelulare numite drojdii: drojdia de bere.

suc pancreatic. favorabi l digestiei si distruge microbii sienzime digestive care digera hrana Proteine ? Aminoacizi Glucide ? Glucoza Lipide ? Acizi grasi & Glicerol Apa. Postat in Uncategorized | Lasa un comentariu » Sistemul Digestiv decembrie 4. carnivore (cel mai scurt) s i omnivore (mediu) Hrana vegetala e mai greu de digerat datorita continutului de celuloza dar ierb ivorele au in sist digestiv bacterii simbiote care descompun celuloza Mamiferele rumegatoare prezinta un stomac cu 4 camere (ierbar ciur. foios si che ag). si mai contine biozimi care distrug bacteriile ficat: cea mai mare glanda din corp. aflata in partea dreapta a cavitatii abdomi nal. 2007 Digestia e procesul de descompunere a hranei in substante hranitoare simple sub actiunea sucurilor digestive (saliva.decembrie 4. Stomacul are doua compartimente: stomacul glandular. Pasari: Esofagul are o dilatatie gusa care stocheaza si inmoaie hrana. Fie rea se depoziteaza in vezica biliara. 2007 Amfibieni & Reptile: intestinul gros se termina cu cloaca. si mestecata. bila) Absorbtia intestinala e procesul prin care substantele hranitoare simple din int estinul subtire strabat peretele acestuia care prezinte cute numite vilozitati i ntestinale si trec in sange. mai simple. cu peretii musculosi care marunteste hrana. caile urinare. si caile genitale. Mamiferele pot fi ierbivore (cel mai lung intestin). o camera finala comun a pt tubul digestiv. pancreas: glanda mixta ce secreta suc pancreatic cu rol de digestie /sucul gastric produs de stomac contine HCl care creeaza un mediu acid. secreta bila (fierea) care participa in special la digestia grasimilor. apoi inghitita d in nou. hrana e regurgitata. ajunge din nou in gura. suc gastric. care le transporta la toate celulele din corp. sarurile minerale. si vitaminele raman neschimbate . care secreta suc gastric. Intestin gros scurt si se termina cu cloaca. si pipota. Sistemul digestiv: Tub digestiv: cavitate bucala faringe esofag stomac intestin subtire intestin gros Glande anexe: salivare: contine o enzima numita amiloza salivara care descompune amidonul in s ubstante dulci.

alimente. lipsa aerului si a luminii. prin fermentatie alcoolica transforma apa si zaharul in alcool si CO2 mucegaiurile se formeaza pe alimente in conditii de umiditate.Nutritia Heterotrofa decembrie 4. O asemenea planta este vascul care traieste pe ramurile unor arbori . TBC. vietuitoare moarte Bacterii saprofite Cele din sol descompun organismele moarte Cele din lapte. prin fermentatie. Organul vegetal specializat in fotosinteza este frunza. desi mai exista tesut as imilator si in alte organe expuse la lumina. Frunza Sediul fotosintezei este cloroplastul. Amintitiva ca se hr anesc prin fotosinteza cianoficeele. mai ales cu proteine. 2007 Fotosinteza CO2+H2O+ Saruri Minerale ==> Substante Organice + O2? Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenti asimilatori. energia este apoi folosita pentru: . Acestia capteaza energia luminii si o convertesc in energie chimica. il transforma in iaurt acresc muraturile transforma vinul in otet prin fermentatie altereaza alimentele Ciuperci saprofite drojdia de bere. In cloroplast. Energia lum inii a fost transferata acestui electron liber. Plante le contin doua tipuri de clorofila: a si b. respirator Din mucegaiul verde-albastrui se extrage penicilina ciuperci cu palarie Nutritia heterotrofa parazita -nutritia prin care vietuitoarele traiesc pe seama altor vietuitare gazda carora le iau hrana Plante parazite: tortelul sta pe plante ierboase si le extrage seva Bacterii parazite: produc boli (pneumonie. Pigmentii asimilatori sunt plasati pe mem brana interna unde sunt asociati cu alte substante. deci a devenit energie chimica. sifilis) se trateaza cu antibiot ice Viermii paraziti: in intestinul omului & au ca gazda intermediara porcul sau alt e animale Antropode: pureci. Fazele Fotosintezei Sub influenta luminii. impreuna cu doua tipuri de pigmenti carotenoizi: caroten (portocaliu) si xantofila(galben). paduchi Nutritia mixotrofa la plante Plante semiparazite extrag apa si saruri minerale din alte plante cu ajutorul un or haustori. Nutritia Autotrofa decembrie 4. algele si plantele verzi. capuse. altereaza alimente si secreta toxine care afecteaza sist. molecula de clorofila elibereaza un electron. 2007 Nutritia organismelor saprofite -vietuitoarele isi iau hrana din apa.

lipide. etc. evenimentele desc rise pana acum formeaza faza de lumina a fotosintezei. cu gr osimi diferite. au rol in imunitate. proteine. Ele formea za epiderma si captusesc cavitatile: tubul digestiv. Rezulta o mare varietate de molecule or ganice noi: glucide. inimia. hranesc alte tesuturi. prin care anumite bacterii isi produc hrana utilizan d energia chimica rezultata din arderea unor compusi chimici. si fluide. a sezate pe unul sau mai multe straturi. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala o proteina oseina pregnata cu saruri minerale. intre care se afla fibre si un material subs tanta fundamentala. cu energia pe care o contine. Acum hidrogenul si CO2 sunt incorpor ate independent in substantele organice. vasele. Tesuturi Animale decembrie 2. Dupa consistenta substantei fundamentale. Acestea nu au vase de sange. Factori ce influenteaza fotosinteza Lumina: 50k-100k lucsi Temperatura: 20-30 grade celsius Umiditatea Solului: 70%-80% Concentratia de CO2: 0. Ele sunt deci principalele co mponente ale glandelor. Cele unistratificate. mai au adesea si functia de a fi traversate de unele substante. Epiteliile secretoare produc si elimina substante. 2007 TESUTURI EPITELIALE Se clasifica in: epitelii de acoperire. secretoare. Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli s i transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central. din cavitate a bucala. TESUTURI CONJUNCTIVE Sunt formate din celule distantate. Tesutul conjunctiv semidur formeaza cartilajele. Ele intra in alcatuirea unor organe de simt. depoziteaza grasimi. faringe si esofag au functie de protectie. etc. si senzoriale. etc. ele pot fi: moi. caile respiratorii. Epiteliile de acoperire invelesc suprafate. producerea unei substante speciale purtatoare de energie chimica numita ATP. ofera protectie mecanic. Urmeaza faza de intuneric (numita asa pt ca nu mai necesita lumina). Sunt formate din celule alaturate. dure. s emidure.03% 3-5% Chemosinteza Proces de hranire autotrof. In epitelii patrund vase de sange. Clorofila recupereaza un electron revenind la starea initiala. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei. Tesutul osos este format din lamele osoase dispuse im . produc elementele figurate ale san gelui. Oxigenul va fi pus in liber tate. Tesuturi conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate d e functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor.descompunerea (fotoliza) apei in oxigen si hidrogen. sprijinite pe o membrana bazala finala ca re le separa de tesuturile vecine. iar hidrogenul va fi acceptat de substante organice.

vasele liberiene sunt formate din celule vii. etc. faringe. in tesutul osos spongios se intretai. Acest tesut se afla in extremitatile oaselor lungi ntrul oaselor late si scute.in doua moduri: in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. care se diferentizaza ulterior. Tesutul muscular striat se afla in muschii scheletici. dispuse cap la cap. memoreaza si transmit informatii. in jurul unor canale pice prevazute cu vase si nervi. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati. si prin aceasta informatia circula d e la un neuron la altul Tesuturi Vegetale decembrie 2. Tesuturi conducatoare: transporta seva. formata de regula dint r-un singur strat de celule. 2007 Tesuturi Embrionare: Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. Acest tesut se afla in partea centrala r lungi si la periferia oaselor late si scurte. Fibrele muscula re sunt celule in forma de fus. cu nucleul central. lasand intre ele niste spatii. in conditiile actiunii unor forte externe. Legatura dintre neuroni se numeste sinapsa. nectar. Prin ele circula seva bruta Tesuturile mecanice (de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pt a sustin e greutatea propriului corp. Ei primesc. is pierd citoplasma si raman peretii ce lulari formand tuburi. producand la capete forta de tractiune. Neuronii sunt celule specializate in g enerarea si conducerea impulsurilor nervoase. Prin ele circula seva bruta. . vase lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. 5 mm. TESUTUL MUSCULAR microsco a oaselo unde vin si in ce constitu Este format din celule alungite care se pot contracta. Se formeaza astfel celule noi. in care plasma ar i substanta fundamentala iar elementele figurate celulele. Celulele cilindrice. Tesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sangele. Ele pot f i: Tesuturi de aparare: formate din unul sau mai multe straturi de celule care acop era organele. Rareori ating lungimea de 0. Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu c entral. prima parte a esofagului). Organele tinere sunt acoperite cu epiderma. prelucreaza. TESUTUL NERVOS Este format din neuroni si celule gliale. arome. Tesutul muscular neted este situat in peretii organelor interne. latex. Tesuturile secretoare: sunt formate din celule care produc si elimina diferite s ubstante: rasina. Celulele musculare contin organite specifice numite miofibrile. de e aspectul spongios. specializandu-se si generand tesutur i definitive Tesuturi Definitive: Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. laringe. mai putin in musculatura unor organe interne (limba. Tesuturile fundamentale: produc sau depoziteaza substante.