You are on page 1of 34

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N.

Testemiţanu”
Catedra obstetrică şi ginecologie (re idenţiat!

"e# de catedră$ d.%.ş.m.$&ro#esor universitar 'lga Cerneţc%i "e# studii$ d.ş.m.$con#erenţiar universitar Taisia (şanu

) reali at medic*re ident obstetrică*ginecologie an. +

C%işinău ,-.-

CUPRINS:
1. Analgezia. Rolul ei în obstetrică şi ginecologie; 2. Fizoopatologia durerii; 3. Mecanismele durerii în naştere; 4. Farmacologia anestezicelor

A! Anestezia generala " Anestezicele in#alatorii; " Analgeticele ma$ore %&pioidele!; " Miorela'antele;
(! Anestezia loco"regionala;

). Analgezia medicamentoasă în sarcină " Aportul medicinei în uşurarea durerilor;
*. +aşterea ,iziologică sub anestezie

• Anestezia generala • Anestezia peridurala • Anestezia locoregională

Acupunctura

• Auriculoterapia • Analgezia electrica -. +aşterea patologică sub anestezie • Anestezia naşterii .aginale în gestoză • Anestezia în cazul ,ormelor gra.e de gestoză • /orec0ia medicamentoasă în preeclampsie • Anestezia în cazul insu,icien0ei #epatice
2

Anestezia în cazul insu,icien0ei renale acute

1. (ibliogra,ie.

Analgezia. Rolul ei în obstetrică şi ginecologie
2roblema analgeziei naşterii şi inter.en0iilor obstetricale este ,oarte importantă3 deoarece de solu0ionarea ei depinde reducerea complica0iilor ,etale3 materne şi neonatale. 4ntrebarea re,eritoare la asisten0a anesteziologică în obstetrică este mai cuprinzătoare decît amendarea senza0iilor algice. Analgezia adec.ată a naşterii permite a pre.eni apari0ia iner0iei uterine3 normalizează indicii #emodinamici ai parturientei3 circula0ia uteroplacentară3 ce determină nu numai rezultatul naşterii pentru mamă3 dar şi starea ,ătului3 iar în continuare dez.oltarea şi adaptarea nou"născutului. 2roblema asisten0ei anesteziologice apare mai cu seamă în cazul analgeziei naşterii la parturientele cu risc sporit3 condi0ionat de patologia e'tragenitală sau obstetricală %.icii cardiace3 ,orme gra.e de gestoze tardi.e3 naştere cu sindrom algic accentuat etc.!3 deoarece reducerea posibilită0ilor de adaptare ma$oreză pericolul apari0iei complica0iilor în procesul naşterii şi perioada puerperală precoce3 inclusi. s,îrşit letal. 5tapa contemporană a dez.oltării anesteziologiei în obstetrică se caracterizează prin cercetari intense pri.ind noi metode şi mi$loace anestezice3 elaborarea standardelor te#nicii de anestezie3 care ar crea nu doar un e,ect analgezic optim3 dar şi asigura protec0ia deplină împotri.a ac0iunilor e'cepționale3 a.înd e,ecte to'ice minime asupra parturientei şi ,ătului. Analgezia și anestezia obstetricală are un început istoric în /#ina antică prin utilizarea acupuncturii și opiumului. 2rima anestezie obstetricală s"a e,ectuat de către 6ames 7imson la 18 ianuarie 114cu utilizarea eterului. 4n 11)3 6o#n 7#o9 aplică cloro,ormul pentru analgezie la naștere. :reis ,olosește în 18;1 anestezia spinală3 care a ,ost popularizată de către 2it<in în 7=A3 aplicînd te#nica #iperbară în anul 1821.
3

erită de cea c#irurgicală.ătului și a contracțiilor uterine. Rolul anesteziologului în obstetrică nu se limitează doar la controlul dureriii. se modi.erse asupra copilului. 4 .>in 18. >in 18.idei3 .uncție de e.ină"scopolamină de către ?on 7teinliic#el.ătul și nou" născutul3 care .ie sesnsibil di.2 se introduc analgezicele sistemice în obstetrică prin . 5a trebuie începută3 atunci cînd este cazul3 cu mai multe ore înainte de e'pulzie. 2rin participarea la reanimarea preoperatorie a gra.antile. /oncomitent cu aceste date istorice3 ce re.luență minimă asupra .ică practica anestezică în . 7e urmărește scopul ca te#nicile utilizate să aibă o in.ătului și nou"născutului3 anestezistul poate contribui la scăderea morbidității materno"in.ectul acesteia asupra progresului nașterii și asupra reacțiilor ad..ormează cu timpul și gîndirea anestezistului. Analgezia obstetricală are o durată mai lungă decît în c#irurgie.ace ca te#nica anestezică să .iecare în parte prezintă particularități pronunțate3 ceea ce .lectă descoperirile în domeniul anesteziei obstetricale3 se .olosirea combinației mor. 4n obstetrică trebuie luate în considerație trei organisme mama3 .

A'olema3 .ormată dintr"un dublu strat de .e sunt localiza0i în ganglionul spinal3 iar a .ului sunt dendrite sau a'oni grupate în mănunc#iuri sau .ilor nemieliniza0i este încon$urat şi de o Anatomia ner. denumită endoneurium3 perineurium şi respecti.ibre senziti.ita0ii electrice.ier3 unde a'onul . 7ec0iune trans.erente! şi .ei.2!. Ampulsuri electrice ) .and o lungime de .e %a. 1! 7tructura a'onului cuprinde o membrană %a'olema! care limitează în interior a'opasma şi o .ascicule.arietate de organele3 microtubuli şi euro.eiul asa"ziselor noduri Ran.ersală teacă de celule 7c#9ann. A'onul este specializat pentru conducerea acti.ului peri.3) şi 2 mm3 nodurile Ran.erici sunt ner.eric. 4n cazul Fig.ier concentrează canalele pentru ioni care străbat a'olema.ibrelor motorii în coarnele anterioare ale madu. +euronii .ibre motorii %e.ii peri.ilamente.ine în contact direct cu lic#idul e'tracelular %@5/!.3)μ şi dispuse la distan0e între . Fibrele ner. Fiecare element anatomic este încon$urat de cîte o teaca de 0esut con$uncti.oase mielinizate3 celulele 7c#9ann specializate care incon$oară a'onul produc mai multe straturi de mielină care se interpun între a'on şi citoplasma celulei 7c#9ann %Fig.3 epineurium %Fig.1 .Fiziopatologia durerii +er.olipide3 prezintă din loc în loc incluziuni proteice care penetrează par0ial sau tolal membrana3 delimitînd în ultimul caz canale pentni ioni.i micşti3 con0inînd .os.ibrelor ner. A'onul din componen0a ner. Această teaca de mielină nu este continuă3 ci se intrerupe periodic la ni.erente!.ibrelor senziti. A.

oase libere"acti.3 consumător de energie3 reprezentat de pompa +aB":B cu restabilirea poten0ialului de membrană.arietate largă de stimuli %mecanici3 electrici3 c#imici3 * . 7ub in.icarea concentra0iei ionice declanșează poten0ialul de ac0iune care se propagă de"a lungul a'onului.ier la altul3 în timp ce în a'onii nemieliniza0i se propagă continuu. 4n repaus e'istă o concentra0ie mare de potasiu %:B! în interiorul a'onului şi o concentra0ie mare de sodiu %+aB! la e'terior.erentă de încărcare electrică de apro'imati.eren0ei de concentra0ie ionică se realizează o di.izic sau c#imic se produce depolarizarea membranei cu intrarea +aB în a'on şi realizarea unui poten0ial de membrană de B2.. 2rin depolarizări şi repolarizări succesi. 2or0une de a'on cu nod Ran.iteză determinată de diametrul a'onului şi de prezen0a tecii de mielină. =rmează . A'onii mieliniza0i şi cu diametrul mare au o .iteză de conducere mai mare decat a'onii nemieliniza0i cu diametrul mic. 7tructura a'onului.orma unei unde ondulatorii. Fig. m?.aza de repolarizare prin ieşirea :B în a. m? între interiorul şi e'teriorul a'onului care reprezintă potentialul de membrană. /a rezultat ai di. 4n a'onii mieliniza0i potentialul de actiune CsareC de la un nod Ran.ier.numite poten0iale de ac0iune se deplasează de"a lungul a'onului sub .e poten0ialul de ac0iune se propagă distal3 cu o . /oncentra0ia normală de +aB şi :B este apoi re.luen0a stimulului electric3 mecanic3 . Modi.ara a'onului.ate de o . 7enza0ia de durere este declanşată de stimularea nociceptorilor"termina0ii ner. "-.ăcută printr"un proces acti..

ersează linia mediana şi urcă la talamus3 constituind tractul spinotalamic lateral.i la coarnele posterioare ale mădu.ie su. +euronul de ordinul al 3"lea din talamus işi trimite a'onul în corte'ul senziti.termici!. este transmis de"a lungul a'onilor neuronilor senziti. >e la receptori3 stimulul nocicepti.icient de puternic ca să depăşească un anumit prag de stimulare. %Fig. 14!3 responsabil pentru perceperea conştienta a durerii.ei3 unde . 2entru declanşarea poten0ialului de ac0iune stimulul trebuie să .ace sinapsa cu un al doilea neuron. A'onii acestuia tra. - .

ea şi o ac0iune retro. Fransmiterea impulsului ner.4n a. Alt ni.orma0iunea reticulară care indeplineşte rolul unui .iscerale sunt transmise prin .eluri de control al transmiterii impulsului.ibrelor ner.ara căii spino"talamo"corticale3 in.orma0iile asupra durerii .ric0ie a pielii3 se e'cită .i blocat %poarta poate . compresia uretrei3 .ibrele de diametru mare şi impulsul nu se propagă mai departe.i #ipo'ia musculaturii uterine3 trac0ia ligamentelor uterine3 o. >eoarece în piele sunt situate mai mult .erici are loc în următorul mod 7unt mai multe ni.ra de măsare3 .iltru3 care reglează transmiterea spre corte' al impulsului.unc0iile autonome şi endocrine şi este implicat în răspunsul de CstresC la durere. An.olosind mane.ibre simpatice la lanțul ganglionar simpatic para.os spre corte' de la receptorii peri. " sistemul limbic3 responsabil pentru stările emo0ionale.eluri de .el ea poate a. " #ipotalamus care reglează .ertebral şi de acolo la radăcinile posterioare şi mai departe3 prin căile spino"talamo"corticale.erie. Fotodată acest semnal de durere poate .el de peri.unc0iile respiratorie şi cardio.ersă prin blocarea por0ii la ni.ibre ner.arelor3 trompelor3 peritoneului.ezicii urinare3 rectului3 distensia perineului.oase mici şi apoi se transmite la corte'.el de control este .i înc#isă ! prin e'citarea . 5'istă aşa numita teoria portii de control D gate controlE 3 care presupune e'isten0a unui mecanism de poartă care se implică în transmiterea impulsului ner. Adică cînd poarta este desc#isă impulsul se transmite spre corte'3 cînd ea este înc#isă impulsul nu se transmite şi durerea nu este receptată.asculară.orma0ii despre stimulii dureroşi sunt transmise şi la alte păr0i ale creierului " centrii din bulb care reglează .oase cu diametrul mic şi mare. @a . 1 .ibre de diametru mare . 2oarta este desc#isă prin e'citarea .erie sunt 2 . ecanis!ele durerii în naşterii 7unt multe ipoteze care e'plica originea durerii în tra.aliu cum ar . @a peri.ibrelor de diametru mare.os.

el se poate de micșorat durerea. & pozitie con. Sistemul cognitiv-evaluativ.ilor 2. min. Manipularea la acest ni. 1.erite regiuni de propagare a durerii în dependen0ă de primipare sau multipare3 de ni.el poate zîmbi3 căsca3 respira adînc în timpul contrac0iei • 2rezen0a unei personae apropiate alături care sa"i .el se poate prin .area . Răceala este utilizată mai des în durerea acută. Manipularea la acest ni.erite metode de acționare la așa ni.elul de cultură3 memorie.ertebarlă3 sacrală. /ăldura este utilizată mai des în dureri uşoare3 moderate prin utilizarea duşului căldu03 o sticlă cu apă căldu0ă pe regiunea cu durerea ma'ima timp de )"1.el se ob0ine prin utilizarea urmatoarelor metode • Rela'are G prin punerea unei perne între picioare pe cînd parturienta este în decubit lateral3 ea la . Melzac consideră că sunt 3 compartimente ale durerii 3 respecti.olosind di. • 7timulare cutanată  /ăldura sau răceala.Sistemul motivaţional afectiv 5ste în strînsă dependen0ă de e'perien0a trecută a persoanei3 sim0urile persoanei3 ni. 7e poate de utilizat o pungă cu g#ea0ă în regiunea lombară timp de 2.ortabilă poate ."3.erie3 precum prin acti.erici %mecanoreceptori3 termoreceptori3 baroreceptori!.i cea în decubit lateral stîng. • Acupunctura • 7timularea electrică transcutanată a ner.Sistemul de diferenţiere senzorială Acest component transmite in.orbească3 să o distragă de la durere 3.el poate in#iba poarta la peri. 8 .  Masa$ul regiunii dureroase prin mişcări circulatorii de $os în sus în regiunea abdomenului3 apăsarea cu ambele mîini în regiunea para. ./elălalt ni.el de control este corte'ul cerebral care la . min.elul desc#iderii colului uterin.orma0iunii reticulare. 7unt di.orma0ia spre corte' de la receptorii peri.olisirea următoarelor metode • 2ozi0ionare G parturienta poate să"şi ocupe orice pozi0ie care îi este comod.

mmHg și nu se simte între contracțiile uterului."3. Fibrele ner.oase a.erior3 mi$lociu și superior3 însoțind .e3 care răspund calitati.ical3 baza ligamentului larg3 ple'ul #ipogastric in.emeei +u se știe e'act de ce contracțiile uterine sunt dureroase în timpul nașterii3 comparati.3)"2 mJsec!3 care pornesc bilateral de cr.ibrele mari A"delta mielenizate %cu diametrul 3"1 I și .erior3 implicînd o componentă .aluarea situa0iei. Aici se e'plică rolul important al pregătirii psi#o"pro.i'ul se dilată împreuna cu segmentul uterin in.i'ul este locul unde pornesc stimulii nocicepti.5ste în strînsă dependen0ă de cunoştin0ele persoanei3 aten0ia ei3 e. /er.ibrele ner.ormă de terminații senziti. Receptorii de durere se găsesc sub .i'ului și distensia segmentului uterin in.ibrele ner. cu progresarea nașterii3 cer.i'3 trans.erenți.el sunt • Fe#nici de respira0ie Grespira0ii adînci în timpul contrac0iei • Mişcări corporale .idei antepartum. 1.iteza de conducere de *"3.ibre senziti.iscerale de tip /3 nemielinizate %cu diametrul mai mic de 2I și cu . Metode de manipulare la acest ni.oase simpatice.erior3 corelîndu"se cu intensitatea durerii.oase . Aceste terminații au rol de mecano"receptori.ersează șesutul paracer.aliului pînă la dilatația completă G durerea are ca punc de plecare dilatația cer. >urerea se sesizează numai atunci cînd presiunea intrauterină depășește 2.ilactice al gra.iscerale3 cît și somatice.erente3 care transmis impulsurile dureroase în timpul nașterii3 includ atît .igurate • Muzica • Antrenarea în discu0ii a . doar la stimuli dureroși speci.ici. 4n timpul primei perioade a nașterii G de la debutul tra. .iteza de conducere lentă de . 2entru transmiterea durerii sunt importante .mJsec! și .iscerală.i a. cu contracțiile uterine din timpul sarcinii sau cu cele post"partum3care cauzează doar dureri moderate.e .

e posterioare respecti.e la ni. 7ensibilitatea peri.ității nocicepti. Ampulsurile dureroase sunt transmise prin .ă durerea iradiază mai des la dermatomul F1.eră la dermatomurile iner. sau de la cel caudal pînă la @1 și @2.e A"delta și / de la uter și col călătoresc împreună cu . 11 .ertebral și pătrund în mădu.4n .aza inițială durerea poartă un caracter tipic .ei spinării. Apoi urcă cu lanțul simpatic para.erior.isceral și se re. Mecanismul sensibilității centrale ets legat de sumarea centrală a acti.erioară3 cea sacrală și ing#inală.ibrele ner.iind bine localizată de placentă. >in această cauză o blocare a lanțului simpatic la @2 pre.e.ical posterior %Fran<en#auser! și apoi pătrund în lanțul simpatic la @2"@3.ează receptorii speci.ici3 substanța 23 care .îrșitul primei .oase peri.ate de rădăcinile senziti.a spinării pe calea ramurilor comunicante albe și a rădăcinilor posterioare la ni.ibre ner. @a aceasta contribuie eliberarea a trei mediatori la ni.oase a. >urerea în .erică scade pragul pentru a. Această durere este mai de.aze.ibrele A" delta și /3 care mărește capacitatea de răspuns a neuronilor prin cornul posterior.iscerală3 caracteristică primei perioade a nașterii.iteză rapidă %A"delta!3 .oase cu . >urerea este simțită în zonele abdomenului3 în lombară in.erice și centrale.ian3 .uncționează pe receptorii neuro<inini G 1 și neuro<inina A3 care lucrează pe receptorii neuro<inini G 2.elul terminațiilor .erente senziti. 4n .elul F11" F12.icitară decît cea .ibrele simpatice3 trecînd prin ple'ul cer.ibrelor / glutamatul3 care acti. 4n timpul celei dea doua perioade a nașterii durerea apare prin distensia planșeului pel.ii rușinoși în segmentul sacral 72"74 al mădu.aginului și perineului. >urerea somatică este transmisă prin .erente3 iar sensibilitatea centrală produce o creștere a e'citabilității neuronilor medulari. 2artea cea mai durereoasă a tra.oase somatice3 care a$ung prin ner.e indusă prin .aza A se datorează mai ales dilatației colului și a segmentului uterin in.elul terminațiilor ner.aliului este la s.erentele nocicepti.e de la ni.elul colului și uterului. Fibrele senziti. /ontracțiile uterine și leziunule tisulare sporesc sensibilitatea structurilor ner.ine transmiterea impulsurilor a.aza tardi.

elul leziunilor și este urmarea sensibilizării receptorilor .elul organelor .1L!. (12 cu posibile implica0ii clinice %in#ibi0ia sintezei de A>+!.icati. Aceştia includ anestezicele in#alatorii %cu e.>istrucția tisulară din cursul tra.el şi trezirea.it. +u produce e.e A"delta și /. 4n timpul anesteziei cu proto'id de 12 .ida acestor limitari3 este anestezicul in#alator cel mai utilizat.ecte secundare la ni. /on.eră analgezie şi #ipnoză. >atorită solubilită0ii sale scăzute3 instalarea e. /roto0idul de a ot a . Hiperalgia primară se produce la ni. =tilizarea +2& în amestecul gazos transporter reduce necesarul de anestezic .olatil.eră %MA/ K 1.ost un animator de music"#all. 4n consecin0ă3 o anestezie numai cu +2& nu e posibilă . 4ntrucît este mai solubil în sange decat azotul3 proto'idul de azot di.i administrat cu mai putin de 3.atoarea MA/ depăşeşte o atmos. mai rapid în ca.a a .ită0ile care con0in aer. +u poate .L în o'igen %5ntono'! este utilizat pentu combaterea durerii în cursul naşterii3 a durerii postoperatorii şi la acordarea primului a$utor.aliului induce o stare de #iperalgie primară și secundară.ecte multiple şi în primul rînd realizarea inconştien0ei!3 anestezicele intra. Far!acologia anestezicelor )neste ia generala 4n practica curentă3 o multitudine de agenți cu acțiuni speci.olatil..ice sunt utilizați pentru a produce componentele anesteziei generale.itale3 deşi o e'punere de +2& de peste 24 de ore produce o o'idare semni.uzeaza comparati.enoase %utilizate mai ales pentru induc0ia anesteziei!3 analgeticele opioide şi rela'antele musculare. 4n contrast cu poten0a anestezică scazută3 proto'idul de azot este un analgetic e'celent.ibrelor senziti. 2roto'idul de azot este greu solubil în 0esuturi şi . 4n concentra0ie de ).ectului este rapidă3 la .L o'igen si amestecul +2&J&2 este de obicei utilizat ca transporter pentru un anestezic . +u este iritant şi poate . 4n po.i uşor in#alat. de ani şi sub denumirea de Cgaz ilariantC întrucat unul dintre primii care 1"au utilizat a .ară a produce o #ipo'emie3 cu e'cep0ia unui mediu de #iperpresiune.ost cunoscut de peste 2.

orizînd ast. nu se recomandă administrarea +2& la bolna.oca o depresiune respiratorie la nou"născut3 cauzată de e. minute de in#alare Administrarea de lungă durată poate pro. 4n consecintă3 nu se recomandă utilizarea tiopentalului ca anestezic unic.3)! se utilizează e'clusi.uncție de .a.ectul analgetic apare peste 1. simpatic3 cu #iperparasimpaticotonie relati.ectele sale asupra centrului respirator și a proceselor de glicoliză.ii cu per.ii #ipertensi. 2romedolul administrat calitati.olemici sau cu insu.ectuarea dilatației cer.a e'pansiona sau presiunea gazului din interior .ectele în tra. /romedolul G după administrarea parenterală e. . 5ste deprimant al centrului respirator pană la apnee şi produce #ipotensiune arterială prin .a.a creşte3 în .apt ce duice la o naștere a unui .icat3 dar mai ales a redistribu0iei la alte 0esuturi.el e.unc0ie de complian0a pere0ilor ca.icale .ă.ii cu complian0ă intracraniană diminuată sau traumatiza0i toracici cu risc de pneumotorace. 5.i . trece ușor bariera placentară.azot orice ca.os .ață de ea maternă.rec. 4n concentra0ii mari poate deprima miocardul şi impune utilizarea cu pruden0a la bolna.i3 #ipo. Tio&entalul sodic.aliu pot . Frezirea dupa doza de induc0ie este rapidă3 urmare a metabolizării în .ectul anestezic3 caracterizat printr"o stare accentuată de #ipnoză .ect important este deprimarea sistemului ner.arieze de la .ăt cu scor Apgar scăzut.3 predominant a sistemului . pentru induc0ia anesteziei. 5.ăt rapid.enoasă3 în . un produce e.oca eliberarea în plus a catecolaminelor în porganismul matern3 succedată de un grad înalt de . 2enetrează membrane placentară și trece la . & altă contraindica0ie o reprezintă bolna.la 23.itate con0inînd aer se . =n alt e.ară componentă analgetică3 este consecin0a in#ibării substan0ei reticulate din trunc#iul cerebral. Aceasta poate produce bron#ospasm3 tuse şi screamăt în cursul induc0iei anesteziei.ecte secundare3 însă în Mnele cazuri poate pro.ăt3 concentrația ombilicală poate să . 4n solu0ie puternic alcalină %pH 1. min și durează 2"4 ore.ența contracțiilor3 dar crește amplituda lor3 .cien0ă cardiacă.ită0ii. >in acest moti.enodilata0ie.3. >upă 2 min de administrare intra.asoconstricție la ni. 2este 2"1.elul uterului și cordonului ombilical3 .ect antianalgetic3 prin reducerea pragului la durere.oratia timpanului în antecedente sau cu trompele 5ustac#e impermeabile. >upă recăpătarea cunoştin0ei3 tiopentalul redistribuit se intoarce 13 . 4n doze mici3 subnarcotice3 are e.orabile scade ușor tonusul uterin și .egetati.egetati.

olului pentru te#nica anesteziei intra. Anduc0ia anesteziei este asemanatoare cu a tiopentalului3 dar trezirea mai rapidă3 lipsită de sedarea reziduală. >intre toate anestezicele intra.i şi cu cardiopatie isc#emică în sc#imb3 este utilă 14 . (olna. 2etamina (2etalar!.at de . :etamina stimulează eliberarea de catecolamine şi determină creşterea tensiunii arteriale şi a pulsului.progresi.le'ele laringiene şi mentine permeabile caile aeriene.le'ele perineo"abdominale e'pulsi. in sînge şi produce o stare de somnolen0a %ma#mureală!.orței de screamăt.ă3 caracterizată prin catalepsie3 sedare3 amnezie şi analgezie.enol în emulsie de ulei de soia. proporționalcu timpul scurs de la in$ectare.ectui analgetic este deosebit de puternic.e și ..e permit utilizarea propo.i mai mică în primul minut de la in$ectare decît în cazul in$ectării în timpul repausului uterin. >oza de induc0ie este de l3)"23)mgJ<g i. >in acest moti.iciale un in#ibă re. 5ste di"isopropil..enoasă la mamă3 după care concentrația din . >acaă in$ectarea dozei unice la mamă are loc la începutul unei contracții uterine3 concentrația din . 5.. este contraindicată la bolna.ena ombelicală a nou"născutului .oarte repede membrana placentară la .anta$ul că nu deprimă re. >ozele #ipnotice ale tiopentalului nu modi.enoasă cat şi intramusculară. >e asemenea3 nu produce depresie respiratorie centrală.enciclidină3 <etamina produce o anestezie disociati.ența contracțiilor uterine.3 intraarterial3 produce leziuni de necroză tisulară.enoase asigură recîştigarea cea mai rapidă a capacita0ii de orientare în mediu3 calitate care îl recomandă în c#irurgia ambulatorie.ii sunt mai bine prote$ati în cursul induc0iei.ică în timpul tra..orțele au'iliare la naștere3 dar împiedică cooperare acu parturienta pentru dozarea . >oza de inductie este de 3")mgJ<g i.enoase. >eri.aliului intensitatea3 durata și . 4ntrucît solu0ia de tiopental este e'trem de alcalină3 in$ectarea acesteia subcutanat sau mai gra. >ozele #ipnotice super.ii #ipertensi. :etamina are a.ectelor cumulati.a .rec.ul operat ambulator în anestezie cu tiopental să conducă autoturismul sau să consume alcool in primele 24 de ore postoperator. Anduc0ia anesteziei se realizează pe cale intra. Frece . este periculos ca bolna.ăt3 stabilind ec#ilibrele de concentrație sanguină materno". >e asemenea3 eliminarea rapidă şi lipsa e.ena ombelicală scade progresi.etal3 după un minut de la in$ectarea intra. /ro&o#olul (1i&rivan!. >in acest moti.

>atorită posibilității de a grăbi desc#iderea colului uterin și de a scădea starea de tensiune psi#ică3 s"a obsr.aliului scade durata acestuia în medie cu 33L3 .ect antiemetic puternic. /omparati. cu durata de )"1.omei3 are o acțiune rela'antă3 amnezică3 anticon. mg diazepam intra. >upă administrarea intra..e!3 la marii arşi şi în general la bolna.ectul bron#odilatator o recomandă pentru induc0ia anesteziei la pacien0ii cu astm bronşic. 5ste o benzodiazepină #idrosolubilă care are toate calită0ile .. 1ro&eridolul. 4n anestezie3 droperidolul este utilizat în asociere cu .mgJ<g i.antă.armacologice ale diazepamului3 dar o durată de ac0iune mai scurtă. sau *3)"13mgJ<g i.ulsi. cu tiopentalul3 deprimă în mai mică masură respira0ia şi circula0ia. >oza pînă la 1.enoasă se obser. 2rincipalul domeniu de utilizare sunt bolile psi#ice.enoasă a <etaminei e.ise bizare3 #alucinatii3 dis. Mida olamul.m. @a o durată îndelungată de administrare3 diazepamul poate causa o depresiune respiratorie la nou"născut și trecerea acidozei respiratorii în metabolică.ecte secundare la mamă și la .ect sedati.ă concentrația ma'imă în sînge.a. >upă ) min de la in$ectarea intra.pentru induc0ia anesteziei la #ipo.orabile la trezire %.ul critic. 4ntrucît este de 2"3 ori mai potent şi nu produce irita0ie .min.orie!3 care pot .ără a da e.at că administrarea de diazepam în timpul tra. mg duce la o concentrație egală la mamă și la . :etamina trece bariera placenta și în doze mari de 132mgJ<g poate duce la depresiunea nou"născutului.enoasă3 midazolamul a înlocuit diazepamul ca agent de induc0ie intra.enoasă. 5ste un neuroleptic ma$or din clasa butiro.3 scade rata metabolică3 reduce incidența grețurilor și .enite şi tratate prin administrare de )"1.33. >oza de induc0ie este de .ectul narcotic apare peste 3.31)".ect analgetic pronunțat3 nu rela'ează mușc#ii3 un suprimă re.armacologice <etamina este un agent anestezic sigur pentru asisten0a de urgentă din teren %accidente de circula0ie3 catastro.le'ele respiratorii3 mărește tonusul uterin. 1ia e&amul 3 are un e. 2rezinta însă unele e.ecte ne. 5.. sec.entanilul pentru induc0ia 1) .ăt. Are un e.. >oza de induc0ie este de l" 2mgJ<g i. 4n sc#imb3 induc0ia este mai lentă iar trezirea prelungită %de 2"3 ori mai lungă decît după tiopental!. Are şi un e.i pre.enos.enonelor.ăt.olemici. >atorită calită0ilor .

&pioidele in#ibă adenil"ciclaza cu reducerea productiei de AM2C$ inc#id canalele pentru /aOO . Analgeticele !a"ore #$pioidele% 7unt utilizate pentru premedica0ie3 dar mai ales pentru asigurarea analgeziei pe timpul anesteziei.ol3 midazolam3 etomidat!3 dar se asociaza în doze mici şi la anestezicele in#alatorii.orie.ină.ină3 petidină3 .31)mgJ<g i.ectele secundare trebuie men0ionate dis<inezia e'trapiramidală şi rigiditatea par<insoniană3 determinate de inter..area receptoriior pentm opioide produce un e. >intre e.ectului analgetic şi 1* .enoase3 în asociere cu un #ipnotic %propo. 4n a.eren0a cu transmisia dopaminergică din sistemul ner. 2entru induc0ia şi mentinerea anesteziei sunt utilizate opioidele agoniste iar agoniştii"antagonişti şi nalo'onul sunt utiliza0i pentru antagonizarea agoniştilor3 în .iind o te#nică de anestezie intra.entila0iei. Anestezia generală cu #alotan de e'emplu3 impune in$ectarea intermitentă a unui opioid %.entanil3 al. Reprezintă componentul de bază al anesteziei intra. '&ioidele agoniste.entanil!3 agonişti"antagonişti %pentazocină3 butor.entanilul şi al. 7"au mai descris receptorii <apa si delta3 a caror stimulare produce anaigezie3 sedare3 dis. Acti.ecte .armacologice3 dintre care cel mai important este depresia .enoasă analgetică. Aceştia sunt receptori speci.eră o anaigezie de slabă calitate.entila0iei.entanil!3 intrucît #alotanul con.ină! şi antagonist %nalo'on!. 4n grupul opioide sunt incluse toate medicamentele care se leaga de receptorii pentu mor.neuroleptică3 neuroleptanestezia .entanil3 su..ectul al.anol3 nalbu.os central şi #ipotensiunea arterială3 cauzată de e.tcare a opioidelor le împarte în agonişti %mor. Anterac0iunea cu receptorul poate .entanilul datorită instalării rapide a e.i de tip agonist sau antagonist. /ele mai utilizate opioide pentu induc0ia şi men0inerea anesteziei sunt .izat in mN1$ responsabil pentru anaigezie şi mN23 responsabil pentru deprimarea .ară de analgezie3 interac0iunea cu receptorii pentru opioide determină şi alte e. >oza de induc0ie este de .ablocant al droperidolului.31.olta$"dependente şi desc#id canaleie pentm :O. 2rincipalul receptor opioid este receptorul mN %μ!3 subdi.ici localizati in 7+/3 care mediază algezia.ederea trezirii din anestezie. Rezultă o #iperpolarizare a membranei cu scaderea e'citabilita0ii neuronale. & primă clasi.entanil3 remi.".ect in#ibitor.

/el mai potent opioid este su.ectul analgetic şi depresor .duratei de actiune scurtă. min.oarte mare.entanilui are acceaşi potentă analgetică ca şi .entanilui. iorela&antele Ac0ionează la ni.ibrei musculare care paralizează.ectului analgetic este de 2. >in acest moti.entilator al agonistului pur %e'.enoasă continuă.ibrei musculare.. ori mai potent decat . )"1.orma moleculelor de acetilcolină %Ac#! între membrana presinaptică a termina0iei ner.ina si petidina %Mialgin! sunt utilizate mai ales pentru premedica0ie şi asigurarea analgeziei postoperatorii.entanilul este scindat de colinesterazele plasmatice. @egatura persistentă cu receptorul produce o depolarizare prelungită canalele ionice transmembranare nu se mai înc#id3 împiedicînd propagarea poten0iaiului de actiune la ni. de ori mai potent decat petidina %.elul $onc0iunii neuro"musculare împiedicînd transmisia stimulului ner. Fentanilul de e'emplu este de 1..ina şi de 1. şi are o durată scurtă3 antagomzîndu"se spontan în )" 1. Mor.ontanil K 1.ină K 1.31 mg . (locul neuromuscular se instalează în mai patin de *.entanilul3 dar durata de ac0iune este mult mai scurtă3 ceea ce îl . mg petidină!. Al. sec. .. prin #idroliza moleculelor de acetilcolină sub actiunea acetil"colinesterazei. 7unt opioide care ac0ionează antagonistic pe receptorii mN3 anulînd e.entanilul este mai pu0in utilizat3 intrucît deprimă în aceeaşi măsură . Miorelaxantele depolarizante.ace util pentu administrare intra. min. >urata e. 4n raport cu mecanismul realizării blocului neuro"muscular3 miorela'antele se impart in depolarizante si nedepolarizante. 7unt reprezentate de succinilcolină %su'amet#onium!3care prin structura c#imică %două molecule de Ac# legate între ele! se .i'ează puternic pe receptorii colinergici ai membranei postsinaptice şi produce depolarizarea acesteia prin desc#iderea canalelor pentru ioni %+aB!..elul . 1- .os sub .entanil! şi agonistic pe receptorul opioid <appa si sigma3 realizînd analgezie proprie.entanilul3 de apro'. 7u.ectul analgetic dispare instantaneu..oase şi membrana postsinaptică a .mg mor. )goniştii * antagonişti."3.entila0ia. Remi. trebuie administrat continuu3 pe seringa automată. @a oprirea administrării e. >e asemenea3 puterea analgetică este . de ori mai potent decat mor.

eră între ele prin e.area canalelor pentru +aB3 depolarizarea nu se produce şi paralizia musculară persistă atata timp cît receptorii pentru Ac# sunt ocupati.alora#idian3 constituie practica anesteziei loco"regionale.ascicula0ii urmate de mialgii3 cresterea presiunii intracraniene şi intraoculare3 eliberare de #istamină. Multe substante au proprietă0i de anestezic local3 dar numai acelea care produc o in#ibi0ie temporară complet re. 5ste impiedicată acti.7uccinilcolina dez.os3 a rădacinilor ner.asculare3 este utilizat la cardiaci3 iar atracurium este indicat la bolna. Miorela'antele nedepolarizante di. )neste ia loco*regionala >epozitarea unui anestezic local în imediata .oltă numeroase e. Miorelaxantele nedepolarizante: 7e substitute molecule de Ac#3 ocupînd receptorii colinergici de la ni.entual3 motricitatea în teritoriul iner. =tilizarea miorela'antelor nedepolarizante impune antagonizarea blocului neuro" muscular la s.ii cu insu. >upa durata blocului neuromuscular3 miorela'antele nedepolarizante se împart în miorela'ante cu durata lungă %d"tubocurarina3 pancuronium3 pipecuronium! şi cu durata intermediară %gallamina3 .ul cu insu.icien0ă renală. ?ecuronium3 lipsit de e.enos.mann şi nu solicită .ecuronium şi atracurium!.anta$ul că produce #ipotensiune prin ac0iunea ganglioblocantă şi #istamino" eliberatoare.oase3 în $urul componentelor unui ganglion sau în lic#idul ce.arşitul anesteziei cu a$utorul unui in#ibitor de acetil"colinesterază %neostigmina! in$ectat intra.ind calea de metabolizare " eliminare din organism.ersibilă a propagării poten0ialului electric membranar sunt clinic utile. 11 .ecte cardio.icatul sau rinic#iul pentru eliminare.ecinătate a unui trunc#i ner.ectele secundare pe care unele le produc sau pri.ecte secundare aritmii3 eliberare de potasiu3 . Pallamina %Fla'edil! se elimină aproape în totalitate prin rinic#i şi este contraindicată la bolna.icientă #epatică şi renală3 intrucît se metabolizează prin #idroliză şi degradare Ho. >"tubocurarina prezintă deza.. (locarea conducerii aboleşte sensibilitatea şi3 e.elul membranei postsinaptice.at distal de locul in$ectării.

ilor peri.i scindată decît în . 2entru a a$unge la receptor3 anestezicul local di.acaina3 le.uzează prin bariera tisulară bogată în lipide. 5.anta$ este pre0ul de cost scăzut. >in cauza unei posibile ac0iuni neuroto'ice3 nu este indicată pentru administrare subara#noidiană. 18 .i #idrolizată de esteraze %colinesteraza plasmatică!. >ebutul ac0iunii solu0iei 3L este scurt3 la .acaina!. >in clasa esterilor3 procaina este un A@ slab cu timp de laten0ă lung şi durata e.acaina3 bupi.ilă şi una aminică #idro. ori mai potentă decît procaina3 dar3 de asemeni3 mult mai to'ică.acaina3 ropi. Mecanismul de ac0iune constă în impiedicarea procesului de depolarizare a membranei3 prin blocarea canalelor pentru +aB. >in acest moti.erici3 de la receptori şi pîna la madu. Anestezicul local %A@! realizează o întrerupere a conducerii stimulului nocicepti.il %ester "/&& sau amida "+H/&"! @egatura ester poate .ectele to'ice apar la doze peste 13) mgJ<g. Receptorul pentru anestezicele locale se găseşte în interiorul canalului pentru +aB. @egatura amidică este rezistentă şi nu poate . pe traiectul ner.el şi durata e.4n compara0ie cu anestezia generală3 mecanismul instalării anesteziei loco" regionale este di.ă.erit. pentru anestezie subara#noidiană. 4n raport de tipul legaturii dintre doua grupări3 anestezicele locale se impart in două clase .orma neionizată3 lipo. este utilizată aproape e'clusi.ectului scurtă.ectului3 din cauza biodegradării rapide. =n alt a.ilă3 unite printr"un lan0 intemiediar de tip ester sau amidă grup aromatic lipo. 2rincipalul a.il"""""""""lant intermediar"""""""""grup aminic #idro.armacologice clasa esterilor %cocaina$ procaina3 cioroprocaina3 ametocaina! şi clasa amide %'ilina3 prilocaina3 mepi. Aceasta o realizează .anta$ al procainei este to'icitatea scazută3 prin metabolizare rapidă în plasmă. Clasificarea i caracteristicile clinice ale anestezicelor locale 7tructura c#imică a anestezicelor locale cuprinde o grupare aromatică lipo.obupi. Cloroprocaina are aceeaşi to'icitate ca şi procaina. !metocaina "#etracaina$ este de 1.ilă a anestezicului local.icat.

ii cu boli cardio".ară adrenalină3 ceea ce ."1). . Are o actiune de lunga durata şi un pro. 2roduce însă3 prin metabolizare3 orto"toluidină care3 în doze mari are actiune met#emoglobinizantă. Anestezicele locale din clasa amidelor sunt . anesteziei de contact este 5M@A3 o emulsie uleiJapă de 23)L lidocaină şi 23)L prilocaină. se pare că acest .3)L produce .ibre nocicepti.i administrată . 7pre deosebire de bupi.acainei.il clinic similar cu al bupi. )opivacaina% recent introdusă în practica clinică este mai pu0in potentă şi mai putin cardioto'ică decît bupi.ibrele sub0iri care transmit sensibilitatea dureroasă.actor reduce to'icitatea anestezicului.ie pre. @idocaina3 mepi.in0a timpuiui de laten0ă3 mai prelungit in cazul bupi. =n anestezic local destinat e'clusi.ace să .3-)L nu este recomandată."8. &idocaina "'ilina$ are o durată de ac0iune relati.acaină3 ropi.erată la bolna.oarte stabile şi pot tolera o scurtă autocla. >urata de ac0iune a mepivacainei este mai lungă %8.ectul adrenalinei.acaina interceptează în principal . minute! şi poate . /ea mai pu0in to'ică este prilocaina% utilizata pentru anestezie regională intra. >in cauza ac0iunii cardioto'ice a bupi.acainei. cm23 realizînd o durată de anestezie de 1"3 ore.eră în pri.acainei3 utilizarea solu0iei concentrate . =n alt anestezic local de tip amidic recent sintetizat este levo*upivacaina. 4n concentra0ie .enoasaă.acaina.ectul anestezic al etidocainei3 dar nu şi al bupi.und3 lăsînd unele . scurtă %*.Foate anestezicele locale din această grupă sunt metabolizate de colinesteraza plasmatică3 rezultand din biodegradare acidul para"aminobenzoic3 care produce uneori reac0ii alergice. 7e aplică pe tegumentul intact în doză de 13)"2 gJ1.asoconstric0ie similară cu e. 5ste indicată în cazul 2.asculare.acaina şi prilocaina au un timp de laten0ă scurt şi o to'icitate moderată. (upivacaina şi etidocaina sunt mai to'ice decat primele trei amide mentionate3 dar şi mult mai potente.apt este izomerul 7 al bupi.e neblocate3 bupi. Ambele au o durata lungă de ac0iune3 dar di.acainei. Adrenalina prelungeşte e. 4n contrast cu etidocaina3 care poate produce un bloc motor pro. minute! necesitînd asocierea adrenalinei.acainei.are. >e .acaina nu este un amestec racemic3 ci con0ine doar enantiomerul 7 al compusului.

Fotodată3 a . 4n ma$oritatea cazurilor durerea este suportabilă.actorul socio"religios.ingerea că .ă dau con.ederea pregătirii pentru maternitate. Acest lucru depinde de starea psi#ică a . 5tapa de .ace .icient de"a lungul întregii durate a tra.a liniştesc şi . doar 2)L dintre . >acă sunte0i increzătoare şi a0i urmat pregătirea prenatală3 poseda0i cîte. 21 .izilogice decurg indolor sau cu senza0ii dolore neînsemnate. 3. Ast.ind sarcina şi naşterea.ara unor situatii e'ceptionale.aliului.a0ă situa0iei.aptul că în 0ările occidentale dez.ormare a dominantei poziti.e0i putea .iduală a durerii de naştere .ară dureriQ A priori3 nu3 în a.enoase %la copii!3 debridarei unui ulcer .ăşoară . @a această etapă un rol important au măsurile de educa0ie corectă a adolescentelor în .ă a$uta e.icat în 3 etape 1. !nalgezia medicamentoasă +n sarcină 2ercepera indi. =ltimele depind de acti. 4n cazul unei naşteri normale3 cînd totul se des.ost demonstrat că3 .aricos3 biopsii cutanate sau plastii cutanate3 circumcizii3 tratamentul ne. 2ornind de la cele e'puse3 sistemul contemporan de analgezie poate .izitarea şcolilor"pro.iitoarei mame în momentul naşterii.oltate este obligatorie .ără probleme3 aşa cum se întamplă în ma$oritatea situa0iilor3 te#nicile de respiratie şi de rela'are bine conduse .punc0iilor arteriale sau . =n anumit rol îl are şi pragul înalt al sensibilită0ii la durere3 determinat genetic3 şi probabil3 .emei o gasesc insuportabilă.idelor pentru sarcină şi naşterea normală.ilactorii specializate de pregătire a gestantelor pentru naştere.el3 circa 1)L din numărul naşterilor . Aportul !edicinei în uşurarea durerilor 5ste posibilă naşterea .ilactice propriu"zise a gra.ariază în limite mari. A$utorul anesteziologic în naştere. 5tapa pregătirii psi#o"pro.arat.i mărită esen0ial. Ri acest lucru este ade.e3 statutul emo0ional" psi#ologic al parturientei. +u este întîmplător .ralgiei post#erpetice.iitoarele mame pri.a te#nici care .e la .i clasi. 2.itatea ini0ială a sistemelor antinocicepti.olosind metode speciale de trening psi#o".izic3 ponderea naşterilor indolore poate .

Ri o buna pregătire în . Această incredere în derularea ac0iunii permite .ie mai destinsă şi3 prin c#iar acest lucru3 să suporte mai uşor durerea.izică şi emo0ională. /ît pri.inei3 care au rolul s"o atenueze.idare lansată către ele însele3 ca e'perientă .aliul durează mai mult3 dilatarea este întarziată şi uneori c#iar încetează complet. >oresc să"şi atingă propriile limite şi mai ales să meargă pînă la capătul e'perien0ei lor. &ri3 sub e.ectul stresului datorat angoasei3 sau ca s"o spunem pe sleau3 datorită .rec. >ar ma$oritatea . Fendin0a actuală a corpului medical este de a nu mai considera durerea ca strict necesară la nastere. 5l se încarca cu to'inele rezultate din oboseala musculară indusă de contrac0ii şi de. Rezultatul este o percep0ie ascu0ită a durerii3 care contribuie la accelerarea .iziologic.en0ei cardiace şi a celei respiratorii3 precum şi la creşterea tensiunii arteriale.rea sa"l retrăiască3 cu nici un pre0. 7ub e.a .ine insuportabilă.ărat3 moderate " de suprimare cu mi$loace medicale a durerii3 cum ar .ică singură.ricii3 glandele suprarenale secretă adrenalină care in#ibă produc0ia de endor.emeia nu .el de s.emeie slab pregătită şi mai ales prea ingri$orată ca să poată pri.icientă.emeii care naşte sa . 7e propun solu0ii " este ade. +u e mai putin ade.arat ca în anumite cazuri ea nu este su.ine atunci inutilă.ine.enomen pur .ine prea puternică pot primi un medicament sau că li se poate e.eşte aprecierea că durerea este suportabilă sau nu3 ea trebuie sa re. 5le se simt totuşi asigurate3 ştiind că3 în ultima instan0ă3 dacă durerea de.ederea naşterii este de un real .ectul durerii3 creierul secretă nişte substan0e asemănătoare mor.ectua anestezie peridurală.ită că naşterea să de. Acestea sunt endorfinele.i anestezia peridurala.ers3 cu o . Ri cînd a. 5a o simte cu atat mai intens3 cu cît şi"o ampli. Fra.ară e.icientă.ie suportabilă.ine3 din această cauză3 din ce în ce mai dureros. /onsecin0a este că muşc#iul uterin stimulat pe de o parte de o'itocină şi pe de altă parte .eră sa trăiască din plin tot ce este legat de naştere3 considerînd şi durerea un .i cu pu0ină detaşare e. &ricum ar .ină însaşi celei in cauza şi 22 . >urerea de.7e întamplă şi in.rînat de adrenalină3 lucrează incoerent3 .ină un coşmar pe care .enomen de autosugestie cum s"ar putea crede3 ci la un .enimentul pe care îl trăieşte3 care nu reuşeşte sa"şi controleze durerea.irmăm aceasta3 nu ne gîndim doar la un . Anestezia de.i3 durerea trebuie să .olos.emeilor pre. A uşura durerea cînd ea atinge o anumită intensitate e.

An .arsitul tra.iitoarea mama su.emeia prezinta o piedica de natura .unctie de doza$3 se mai resimt cate.nimănui altcui.a spinarii.iind la .in din plastic! este . +u depaseste in general o ora3 ast.ansata3 adica spre s.i te#nicile . 2rima doza 23 . 7e practica doar cand nu se poate recurge la aceasta din urma3 din di.emeia îl solicită.ansata3 adica a a$uns la circa 3 cm.izica3 cum ar .i'at acolo in e.ertebrale.emeile3 trebuie a. =n cateter %tub .a senzatii sau absolut nimic.orcepsul in anumite conditii in momentul e'pulziei " pentru decolarea manuala a placentei3 cand aceasta nu se realizeaza in mod natural " cand . 5ste însă bine de ştiut că3 oricare ar . acesta actioneaza asupra ner.anta$ ca desensibilizeaza numai partea in. Anestezistul in$ecteaza un anestezic intre a 3"a si a 4"a . Anestezia generala se utilizeaza mult mai putin de cand s"a raspandit cea peridurala.entualitatea ca mai este necesara o rein$ectare.ormatie a coloanei .edere administrarea unui analgezic atunci cînd .aliului.icultati la e'pulzie. Naşterea #i iologică sub aneste ie )neste ia generala 7e practica atunci cand .olosite3 nu se pune problema utilizarii lor c#iar de la inceputul tra. 7e practica in momentul in care dilatarea colului este de$a a.ilor ce pleaca din madu.aliului3 cand contractiile sunt prea puternice si mai ales in cazul unor di.el pentru toate .ută în .erioara a corpului3 lasand constiinta treaza. 7uprimarea sau cel putin atenuarea durerii sunt posibile astazi prin te#nici bine controlate.ertebra lombara. /apacitatea de a suporta durerea ne.i de pilda o mal. Fata de anestezia generala prezinta enormul a.a.erse moti. )neste ia &eridurala Anestezia peridurala3 sau simplu peridurala3 se practica in Franta de circa 1) ani.el ca nu se administreaza decat cand dilatarea colului este de$a a.e " necesitatea urgenta de a practica o cezariana " necesitatea de a utiliza .era prea mult si cand starea ei de epuizare sau de panica compromite nasterea3 in bune conditii3 a copilului.

el dilatarea 24 . "cezariana e.iciaza doar circa 4.incie3 doar )L3 iar in rest nu se practica deloc.ace mai suplu si accelereaza in acest .emei. +u toate maternitatile sunt ec#ipate cu personal competent3 capabil sa e. 2rocentual3 .anseaza.a auzi manipularea instrumentelor si comentariile "pentru nasterile prea lungi si prea dureroase " cand dilatarea nu a.rustrata de toate senzatiile3 alt.i practicata sistematic3 necesitand e'istenta mai multor ec#ipe de anestezisti in materni" tate3 ceea ce este imposibil datorita costurilor ridicate. U +ndicatiile aneste iei &eridurale " ea e.iind obligatorie prezenta continua a anestezistului3 ea nu poate .este slaba3 pentru a nu se desensibiliza complet micul bazin si ast.orceps sau c#iar cezariana.el spus3 sa nu i se S.a a.ie . An celelalte orase mai mari din pro. An orasele mari ale Frantei3 cum sunt 2aris3 @Ton3 Marsilia3 de acest gen de anestezie bene.ectuata sub peridurala permite mamei sa .el mama sa . An plus3 .emeile care sunt anesteziate prin aceasta metoda3 in Franta3 nu reprezinta mai mult de 1. desigur3 mama trebuie sa stie in prealabil ca .ectul ei antispastic asupra colului3 ea il .ectueze peridurala.ureC intr"o .ita e.L.orma oarecare nasterea. prin e.ea de suportat prezenta ec#ipei c#irurgicale3 ca .ie constienta la nasterea copilului ei3 sa"i auda primul strigat si sa"l atinga.ectuarea anesteziei generale in toate cazurile in care este necesara .L din .

"8.aca anestezie peridurala3 pre.emeile primipare3 din cauza ca desensibilizarea micului bazin micsoreaza dorinta de a impinge " pot aparea dureri lombare dupa 24"3* de ore.orcepsul3 la .el sa suporte o cezariana.L dintre ele3 nu doresc sa li se . 7e 2) . L dintre ele o solicita la a doua nastere.emeilor care nasc pentru prima data3 adica 1. U +nconvenientele aneste iei &eridurale sunt putine la numar si pri. 5ste interesant de stiut ca ma$oritatea .emeilor cu sarcini cu risc crescut3 diabetice sau cardiace3 care ar trebui alt.esc urmatoarele aspecte " se mareste numarul de nasteri la care se utilizeaza ." permite o nastere normala . >ar3 aproape -.erand sa traiasca toate senzatiile nasterii.

Anestezia pudendală este bine.icient3 iar e.ecinătatea colului uterin şi cer.ii erectori3 in.ectele negati.enită în cazul naşterii premature pentru pre.orceps3 perineotomia sau epiziotomia.ul paracervical este . (loca$ul paracer.iltra0ie care constă în in$ectarea solu0iei anestezice locale în $urul ner.olosită pentru analgezia primei perioade a naşterii.olosesc doze subterapeutice de @idocaină3 (upi. Andica0iile principale ale bloca$ului paracer.ical prezintă a.iltra0ie3 substan0a anestezică . +u produce simpaticoliză3 scăderea FA materne. -nfiltraţia presacrală bloc#ează ple'ul sacral3 #ipogastric şi ner.elul spinei sciatice şi careare ca e.ăcătoare pentru unele inter.ecte in#ibitorii asupra contractibilită0ii uterine cu consecin0e asupra duratei tra.iltra0ia se . >acă metoda se .ată perioadei a doua a tra.ul.ical distocia colului uterin în naştere 3A discoordonarea acti.i'. Fiind incomodă nu este utilizată în practică.ului pudendal3 la ni. )cu&unctura 2* .acainp în asociere cu anestezie locală cu no.os este mai pu0in e. /ategoric nu se .ina.aliului3 cînd poate realiza o anestezie satis.e asupra . Metoda este .en0ii obstetricale3 cum sunt aplica0ia de .orma de anestezie prin in. Aplicarea metodei este rezer.anta$ele unei realizări te#nice uşoare şi instalarea rapidă a analgeziei.ei şi perineului.iind in$ectată în .ătului sunt mai importante.oloseşte după o dilata0ie de 1 cm a colului3 realizarea te#nică este mai de.ace pe cale recto" sau laterorectală pînă la A"AAA gaură sacrală.ocaină.oloseşte mor..icilă3 bloca$ul ner.aliului.ităşii contractile a uterului. )neste ia locoregională (loca.ect analgezia por0iuniiin.enirea traumatismului nou"născutului3 condi0ionat de #ipertonie musculară internă şi e'ternă a bazinului. 2oate a.ea e. (locul pudendal este o anestezie prin in.erioare a căilor de naştere3 .

rec. Fe#nica consta in introducerea a 1"l.enta3 imperceptibil3 a secretiei de endor.and ca e.atului si anga$area capului3 concomitent cu rela'area musculara a mamei. Acele se pun la .aliul decurge mai rapid. ace sterilizate in antebrate3 picioare si in regiunea lombara. Analgezia electrica consta in stimularea printr"un curent de $oasa .L din cazuri. 5'ista si alte metode de usurare a durerii in timpul nasterii3 bazate pe o ma'ima rela'are3 simultan cu o decontractare musculara. Acupunctura se utilizeaza pentru " declansarea nasterii " usurarea durerii.rologia si de #aptonomia3 te#nici manuale care par sa usureze coborarea .esta printr"o regularitate mai mare a contractiilor si o dilatare mai rapida3 in *.emeii care naste.ect o detensionare a . Anteresul pentru aceasta metoda rezida in . )nalge ia el4ctrica 5ste o te#nica destul de recenta si deci3 deocamdata putin raspandita.arianta de acupunctura in care nu se utilizeaza decat trei ace introduse in puncte precise de pe urec#e3 a. 2entru aceasta3 se plaseaza cate un electrod autocolant in spatele .ine de catre creier. >urerea pare sa se diminueze si tra.i practicata si de o asistenta instruita in mod special.ie utilizata in marile orase. Acestea sunt so.Anca putin raspandita in Franta3 acupunctura incepe sa .iecare ora3 pe o durata de 2.iecarei urec#i si un al treilea intre urec#i.aptul ca nu necesita prezenta unui anestezist3 ea putand . Rezultatul se mani. in mod deosebit durerile lombare sunt atenuate rapid " permite diminuarea dozelor de medicamente asociate in cazul aparitiei unei complicatii. )uriculotera&ia 5ste o . 2- . 2entru reusita metodei3 trebuie urmate cursurile de pregatire pe timpul sarcinii. de minute.

m<g.."12.entanil3 Remi.ă ar trebui să ducem cont nu de inter.O1. mg sau Mor.J).Naşterea &atologică sub aneste ie 1.alele de administrare a anesteticului3 dar de .icarea coagulabilită0iisanguine în direc0ia #ipocoagulării şi trombocitopeniei %Fr<1.V!  A.olemia pronun0ată %şoc #emoragic3 de#idratarea!  Hipotensiunea arterială %FA <8.ectelor clinice ale blocadei epidurale şi de a nu permite apari0ia sindromului dolor şi ma$orarea FA."1. 2entru o blocadă epidurală e.3)L 4"* ml peste 4 ore3 Ropi..  Aplicarea .orcepsului /ontraindica0ii pentru anestezia epidurală  Re.entanil sau Fentanil ).3)L 4"* ml. mg @idocaină peste 2 ore sau în microget3 Frimecaina 3L *"1 ml peste 2 ore3 (upi.ină ) mg3 Al. @a începutul A perioade de naştere este posibilă administrarea în spa0iul epidural a anestezicelor opiace G 2romedo 1. Andica0ii pentru anestezia epidurală în timpul naşterii  7enza0ii dolore insuportabile ale parturientei în timpul contrac0iilor  >iscoordonarea .inisarea e.ecti. mmHg!  Modi.icii cardiace3 patologia sistemului respirator3 renal3 miopie grad înalt.or0elor de contrac0ie  2rezen0a gestozei  +aşterea la parturientele cu patologii e'tragenitale boală #ipertonică3 .ectarea purulentă a locului punc0iei 21 .uzul parturientei  Ancompeten0a medicului în te#nica de anestezie  Hipo.acaina .acaina . Anestezia naşterii 'aginale în gestoză + &erioadă a naşterii5 (locada epidurală 1.

ă a gestozei a.erse manipula0ii %e'aminarea3 eontrolul manual al ca. mg!.asculare stimulator al ritmului cardiac3 stenoză aortală3 coarcta0ia aortei3 stenoză mitrală pronun0ată.ectuiază sub anestezie epidurală sau iJ.etal .icială la etapa operatorie pînă la e'tragera . +++ &erioadă a naşterii5 >i.ită0ii uterine3 restabilirea integrită0ii 0esuturilor moi! se e. mg iJ.ati."4.egetati. mg sau 2romedol 2. 4n acest caz este necesar de a.ut pregătit totul pentru ?A2"ul nou"născutului. cu (arbiturice3 >ipri.ată în . mg3 7edu'en 1.ătului este inadec.ectuiază anestezie generală %(arbiturice )"* mgJ<g3 >ipri.3 ce conduce la modelarea #ipertensiunii arteriale3 corespunzînd sării ma'ime de gra.an 2"3 mgJ<g3 2romedol 1.icios  2rezen0a la parturientă a patologiei cardio. 2ot . Anestezia în cazul (or!elor gra'e de gestoză Metoda tradi0ională în două etape a g#idului anesteziologic cu anestezie super."2. >isplazia coloanei .înd contrac0ii uterine se e. 2. ++ &erioadă a naşterii5 @a internarea parturientei în maternitate cu . mg3 Ma'igan3 +o"şpa3 Atropină.atiantă de anestezie în A perioadă de naştere =tilizarea analgezicelor opiace GMor.an3 >ormicum3 Ftorotan 13)"2L B &2 prin mască.i utilizate de asemenea anestezicele neopiace :etorolac3 7tadol %Moradol!.ederea lipsei e. în asociere cu (aralgină 1.ertebrale  Antoleran0a anesteticelor locale  /onduita conser.ă a naşterii la parturientele cu cicatriciu pe uter  7itus ."2.ormă gra.itate a gestozei şi într"un şir 28 .ină 1.ectului analgetic şi lipsei bloca$ului neuro". & altă .

"1.  )elaxarea: Arduan .3..onul decompensa0iilor repetate3 crearea unei protec0ii anesteziologice este cu mult mai di.icilă.3) mgJ<g  #actica ulterioară: ."3.onul terapiei intensi. .. 5ste acceptabilă utilizarea 5tranului sau Azo. mg3 Fentanil %Remi.ătului3 ceea ce este legat cu scăderea circula0iei sanguine uterine. 4n cazul .iciale pulmonare prelungite nou"născutului.ormelor gra.) mgJ<g3 Fra<rium . 4n cazul acestui tip de anestezie sunt necesate condi0ii pentru e.ătului.e de gestoză este indicată ..e asigură o protec0ie ma'imă a organismului matern în timpul stresului operator şi protec0ia antenatală a .an 23)"3 mgJ<g3 &'id de azot 2 1  !nestezia de menţinere: 2romedol 2.3-)L.e a #emodinamicii pe .icien0ă renală acută3 sindromul /A> la mamă şi #ipo'ie gra. m<g3 &'id de azot3 >roperidol3 (enzodiazepine. Fermenul optim pentru .3) mg3 >imedrol 2.inisarea sarcinii doar în condi0ii de ma'imă protec0ie.  .ină 1.32)". mg sau Fentanil 1.de cazuri pro.remedicaţia: Atropină %Metamicină! .inisarea sarcinii reprezintă inter.entila0iei arti.luranului %Foran! în concentra0ie de . *$ !nestezia epidurală: 3."2. a$ !nestezia intravenoasă cu ventilarea artificială pulmonară 4ntrebuin0area analgezicelor opiace şi substan0elor sedati.entanil! -.e3 iar în cazul cînd opera0ia se începe pe .oacînd #emoragii cerebrale3 edem pulmonar3 insu.icială pulmonară prelungită în condi0ii de miorela'are şi sedare cu benzodiazepine şi opiace. mg  Mioplegia +n intu*area tra/eei: miorela'ante depolarizante  !nestezia de inducere: Fiopental de natriu sau #e'enal -"1 mgJ<g3 (rietal 13)"2 mgJ<g3 >ipri.alul stabilizării relati.ă a . mg3 Mor.entilarea arti. m<g %1"13) mgJ<g!3 2romedol 2.ectuarea .

7căderea bruscă a FA în cazul anesteziei regionale %FA sistolică mai mică de 1.acain %Ropi.orba de . mg.e este necesară e. mg.5.ină ) mg3 iar pentru sedare se pot .ila'ie a sindromului con.egetati. Corec*ia !edica!entoasă în preecla!psie: • 4nlăturarea tremorului %pe etape! • Ferapie #ipotensi.entanil! ).ulsi. ml!.ătului în spa0iul epidural se intoduce Fentanil %Al. mg sau Mor. ). Fest"doza de @idocaină G 4. Administrarea anesteticelor locale cu anestetice opioide se prelungeşte în perioada post"operatorie în calitate de analgezie şi restabilirea peristaltismului intestinal. 2reparatele de bază 7ul.ată reprezintă cea mai bună pro.ă adec.. >upă e'tragerea .ă. 2este ) min în lipsa semnelor de anestezie cerebro"medulară se administrează doza de bază G 3 mgJ<g @idocaină B Adrenalină 1 2.ulsi. sau barbiturice 1.ormele uşoare şi medii de gestoză3 în cazul .ectuarea anesteziei epidurale necesită o cali."1.oloseşte >ipri.olosi benzodiazepine %>ormicum!.ată şi o blocadă neuro".ectuarea ?A2 în timpul opera0iei. 2unc0ia şi catetirizarea spa0iului epidural se produce la ni.ă şi anticon.ormelor gra.an iJ.. 2entru sedare se .luctua0ie minimă a FA. 5 necesar de re0inut că terapia #ipotensi.ă. m<g3 sau 2romedol 1.ecti.. • Membranostabilizatori 5sen0iale3 ?it. 53 Acidul ascorbic3 >imedrol. /a .ariantă separată anestezia epidurală în cazul opera0iei cezariene poate . 5ste mai pre.inisarea naşterii þ"adrenoblocatori3 antagoniştii de /a3 in#ibitorii AF2.. mmHg! conduce la o scădere a circula0iei uterine şi #ipo'ie acută a ...i utilizată doar în cînd e .elul @ A G F# W"WAA3 cateterul se deplasează cu 3 cm mai sus.3)L G 1)"2.atul de magneziu3 Hidralazina3 +itroprusiatul de +a3 după .. %Frimecain 3L G 2. Acest tip de anestezie asigură o analgezie adec..acain! ."2.erabilă utilizatra anesteziei epidurale deoarece conduce la o .ă e.ariantă separată şi ca un component al anesteziei combinate în acele cazuri cînd este necesară ?A2.i utilizată ca o .icare înaltă de la anesteziologul" reanimatolog şi poate . .ătului. ml3 (upi. 31 .

mg3 Atropină %Metamicină! .e.3.entanil3Remi.ectuiază doar la indica0ii . • .remedicaţia: Atropină %Metamicină! .  !nestezia de menţinere: :alipsol3 Fentanil3 &'id de azot3 (enzodiazepine. 32 .entanil! 1.a ore după opera0ie. 4n #iper#idratarea pronun0ată ultra. • Ferapie in.3) mg3 >imedrol 1.e este posibilă ac0ionarea prolongată a miorela'ante depolarizante pînă la cîte.3. mg3 Fentanil %Ali.regătirea: 4n cazul #ipotoniei arteriale pronun0ate G conectarea >opaminei pînă la suplinirea ?7/.  !nestezia de inducere: :alipsol 2"3 mgJ<g3 &'id de azot. • !nestezia de inducere: :alipsol 2 mgJ<g3 7edu'en 1.  .uzională se e.entanil!.ectuiază în . m<g."2.iltrarea sau #emodializa trebuie să perceadă opera0ia.  Mioplegia la intu*area tra/eei: miorela'ante depolarizante >itilin3 @istenon3 Mio" rela'in 2 mgJ<g. • Mioplegia la intu*area tra/eei: miorela'ante antidepolarizante %Fracrium!.Acidoza matabolică se cori$ează cu Frisamin şi bicarbonat de +a. Anestezia în cazul insu(icien*ei +epatice:  .  )elaxarea: miorela'ante depolarizante %>itilin3 @istenon!3 Arduan .3) mgJ<g  #actica ulterioară: suplinirea #emoragiei pe masa de opera0ie şi doar cu o #emodinamică stabilă se trans. Anestezia în cazul insu(icien*ei renale acute: &pera0iile se e."8.ă. 4.remedicaţia: 2rednizolon *.mg3 >imedrol 1. Ftorotanul este contraindicat.• 2reparate pentru înbunătă0irea circula0iei cerebrale şi a metabolismului 5u.3)".olum minim3 în general în calitate de mediu pentru preparatele #ipotensi. 4n cazul insu. mg3 &'id de azot.. ).italeX • .icien0ei #epatice gra. mg3 Fentanil %Remi.) mgJ<g3 Fra<rium .ilină3 Frental3 7epmion3 +imodipin.regătirea: aprecierea bilan0ului #idric.eră ăn salonul de terapie intensi.

and PTnecologT3 18*.G9:<F HB>IE23 r. YZ[Z\]^_`a\ Y.. 2aladi 0Medicamentele i sarcina2% /#işinău 2. &bst.rounged latent p/ase in t/e nullipara. 3uman p/4siolog4 and mec/anism of disease% 2#iladelp#ia3 2. . PTnecol.com ).3 18*13 nr 1-3 p. k.A. o.sc#i 0Manual de anestezie% terapie intensivă2% edi0ia a AA"a3 /lu$"+apoca 2. *. 4.4./4siolog4 of uterine contrac-tions. PTnecol..p]`aq`a\ D5A<9AE<EBFAEC .2 " i 13 jg_. 6.3 c`gdda\ f. 1.• !nestezia de menţinere: :alipsol3 Fentanil3 7edu'en3 &'id de azot3 5tran3 Foran. ml B . /#işinău3 2.. alta. 999.). (ritis# 5mpire3 1882. . Pladun 01*stetrică fiziologică23 or./#işinău 2.. PreTton A. • )elaxarea: miorela'ante antidepolarizante • #erapia: suplinirea #emoragiei pe masa de opera0ie. 6ibliogra#ie5 1.6. M. -.3 Al.l.. Friedman 5.3 7ac#tleben M. ?olumul terapiei in..3 nr.. Acalo. /aldeiro"(arcia R.Y.3 /.1 2. Rtemberg3 5.ista. 2aladi P#.olumul diurezei şi al #emoragiei. 31*"4.33 or.1.<=> ? @?A96>B>@?C G 2. • #actica ulterioară: ?A2 prelungit şi e.ares H.b`j]a\ 1818 1. ^ e_.ectuarea #emodializei. 11. Aleadi3 D(uletin de perinatologie2 nr. A.2 3. &bstetr..uzionale *. 33 .. !*normal uterine action in la*or. /linical &bst. P#.c.3 2oseiro 6.33 p. 138"141. 8. /aldeiro"(arcia R.b.m_^ndo]`3 Y. )4")-.h. JJ 56789:. J4sfunctional la*or.3 cde`_`a\ f.

3 2. Munteanu @3 /arad$a ?. 34 .. 3-8"384.lea 2.Munteanu!3 (.3 7u. Conduita la na tere.12.. +n D#ratat de o*stetricăK %sub red. 1.3 p.