You are on page 1of 20

 Culorile pe care le vedem pe cer nu sunt specifice atmosferei,

deoarece aerul este incolor. Lumina soarelui este cea care schimba coloritul aerului, pictandu-l in culorile curcubeului sau, mai stiintific spus, in culorile spectrului vizibil. Ochiul uman vede diferite culori in functie de frecventa (sau lungimea de unda) a luminii. Lumina reprezinta radiatie electromagnetica (unde electomagnetice) si este emisa si absorbita in mici “pachete” denumite fotoni. Fiecarei lungimi de unda ii corespunde tipul ei specific de foton, iar fotonii au culori diferite.  Cand o raza de lumina (o unda cu o anumita frecventa) loveste un obiect, se pot intampla lucruri diferite. Unda poate fi, in termeni largi, absorbita sau reflectata de obiect. In momentul in care un obiect reflecta lumina verde si absoarbe toata lumina cu alte frecvente fata de cea verde, culoarea lui va fi perceputa ca fiind indubitabil verde.

.

Aceste particule reflecta mult mai bine lumina cu frecventa inalta (lungime de unda scurta). apoi o propaga zigzagat in toate directiile. Dintre acestea cele mai comune sunt cele de oxigen si azot. iar cea cu frecvente joase (lungime de unda lunga) trece prin atmosfera fara ca directia de propagare catre suprafata terestra sa ii fie modificata. Deci. in timp ce lumina alba (ROGVAIV) a Soarelui trece prin atmosfera. urmata de lumina indigo. Fenomenul poarta stiintific numele de impastiere. albastra. .  Azotul si oxigenul din atmosfera imprastie cel mai usor lumina violet. Sa nu uitam ca atmosfera este o mare gazoasa care contine o varietate de particule. cea cu frecvente inalte este imprastiata de particulele atmosferice. verde.

. electronii sunt mai excitaţi de lumina albastră. cu atât electronii devin mai agitaţi. Cu cât lungimea de undă este mai mică (cu cât este mai mare frecvenţa). Pentru că lumina roşie are o lungime de undă mai mare decât cea albastră.

73 Yellow Green Blue Violet 560 .630 700nm 1.92 415nm 8.760 590 . Zona vizibilă a spectrului electromagnetic Proporţia dispersiei luminii având Lungimea de ca reper undă frecvenţa de 700 nm a luminii roşii Color Red Orange (nanometrii) 630 . cu cat este mai mică lungimea de undă a luminii incidente.16 470nm 4. lumina albastră este de aproximativ 5 ori mai mult dispersată decât cea roşie.09 . De fapt.00 610nm 1.450 575nm 2.20 525nm 3.490 380 . Dispersia luminii este cu atât mai importantă.560 450 .590 490 .

com/watch?v=OcH6x44J67s . frecvenţele corespondente culorii albastre sunt decisive în stabilirea culorii cerului.rom  http://www.youtube. teoretic. Prin urmare se naşte întrebare firească: de ce nu este cerul violet? Răspunsul ţine de biologie: pur şi simplu noi oamenii suntem mai sensibili la culoarea albastră decât la violet şi deşi. cerul ar trebui să fie violet.  http://www.youtube. Privind la tabelul se poate observa un lucru: lumina violetă este cea cu frecvenţa cea mai mare. pentru că suntem "construiţi" să receptăm mult mai bine albastrul.com/watch?v=isrHUfFiNTg .

cantitati din ce in ce mai mari de lumina galbena sunt imprastiate. . Astfel. fara a mai ajunge la ochiul uman si. iar lumina intalneste din ce in ce mai multe particule gazoase. Cu cat calea se mareste.De ce la asfintit cerul nu mai este albastru ?  Catre sfarsitul zilei. Calea pe care o parcurg razele solare pentru a ajunge la suprafata terestra se mareste fata de situatia in care astrul era sus pe cer. de asemenea. Soarele isi schimba infatisarea treptat. portocaliu. rosu. iar cerul il imita. cu atat imprastierea se muta catre culorile din partea stanga a spectrului vizibil. iar cerul devine galben. lumina cu frecventa inalta este imprastiata complet. Si ajungem din nou la fenomenul de imprastiere a luminii.

Cerul si soarele la asfintit .

.

Ce sunt culorile și cum le percepem noi? .

 Ochiul nostru are retina construită din celule cu con și  Vedem o anumită culoare a obiectelor pentru că acestea  http://www.com/watch?v=l8_fZPHasdo . bastonaș. absorb celelate culori și reflectă numai o singură culoare. Culorile sunt reprezentări ale anumitor frecvenţe ale luminii în creierul nostru. verde) creează semnalele electrice ce vor crea percepţia culorilor în creier. albastru.youtube. Culorile absorbite sunt eliberate în mediu sub formă de căldură (sau radiaţie infraroșie). Lumina este radiaţie elecromagnetică cu lungimi de undă cuprinse între 400 – 750 nm și frecvenţe prin jurul a 10^16 Hz. Celulele cu bastonaș ne ajută să distingem întunericul de lumină și formele iar cele cu con (pentru roșu. Dacă am avea ochiul și creierul altfel construite am percepe lumina puţin diferit.

.dacă se schimbă proporția de alb într-o anumită culoare. Atunci când intensitatea unei anumite nuanțe de culoare se schimbă. acest lucru oferă aproximativ 500 de nuanțe in plus pentru fiecare dintre culori. În acest mod se ajunge la concluzia că ochiul uman distinge aproximativ 20 de milioane culori. se vor obține aproximativ 20 de culori în plus pentru fiecare nuanță.Ochiul uman poate diferenția aproximativ 200 de nuanțe cromatice.

de către creier — este complicată de faptul că analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din mediu. deși distribuţia spectrală a puterii luminii reflectate în cele două cazuri este diferită. „calibrându-se” după culorile luminii ambiante.  Astfel.  Invers. și dacă este iluminată cu lumină albă (de la Soare).Percepţia culorilor obiectelor  Percepţia culorilor de către ochi — de fapt. datorită aceluiași proces de compensare. o coală albă (care reflectă în mod egal toate culorile spectrului) apare albă și dacă este iluminată cu lumină galbenă (de la un bec electric cu incandescenţă). Acest lucru se întâmplă deoarece creierul „compensează” culoarea luminii primite de ochi dinspre coala de hârtie. aceeași culoare văzută în condiţii diferite este percepută diferit. .

. Cele două discuri galbene au exact aceeaşi culoare.Două culori identice pot fi percepute diferit datorită „calibrării” percepţiei culorilor după mediu. dar sunt percepute ca având culori diferite.

. Ca şi consecinţă coloritul mediului care ne înconjoară influenţează dispoziția noastră.Psihologia culorilor şi culorile din încăpere  Culorile joacă un rol deosebit de important în viaţa noastră deorece influențează direct dispoziția noastră şi stărea sufletească. Fiecare dintre noi are un spectru personal al culorilor preferate şi al culorilor nesuferite.

lupţii. sentimente puternice şi activităţi pasionante. extrovertită. accelerează pulsul. a acţiunii. Culoarea roşie măreşte tonusul muscular. fierbinţelii.Influența culorilor primare asupra dispoziției omului: Culoarea roşie  Roşul este culoarea optimistă. accelerează circulaţia sângelui. creşte eliberarea adrenalinei şi actvitatea ficatului. măreşte tensiunea. mişcării. Este culoarea cea mai expresivă. legată de o viaţă plină. vieţii pasionate. vitală. . nu este potrivită pentru persoane care se enervează repede sau care sunt instabile din punct de vedere emoţional. Puteţi să iubiţi sau să urâţi această culoare. dar cu greu puteţi rămâne indiferent la culoarea roşie. Adânceşte respiraţia. Roşul nu poate lăsa pe nimeni rece. de curaj şi sacrificiu. Poate cauza dureri de cap. dragoste.

Are un efect pozitiv asupra felului în care ne simţim dacă e pe pereţi sau în alte locuri din apartament. . a luminii şi a optimismului. simolizează creativitatea şi inteligenţa. o calitate importantă a acestei culori fiind comunicativitatea (motiv pentru care cutiile poştale sunt galbene). activează şi eliberează temerile. Culoarea galbenă  Galbenul este culoarea soarelui. stimulează concentrarea. înviorează. Menţine vigilenţa. Fortifică activitatea sistemului muscular.

prospeţime. transparenţă. lejeritate. facilitate (culoarea atmosferei). imortalitate. Asociaţiile psihologice: claritate. infinitate. inteligenţă. misticism. În natură este larg răspândită în cerul azuriu. linişte. care combină calităţile ambelor culori. . adâncime. Culoarea albastră  Culoarea opusă ei este culoarea galbenă. Albastrul simbolizează: înţelepciune. care se reflectă în apă. distanţă. amestecul acestor două culori are ca şi rezultat culoarea verde. superioritate. spiritualitate.