You are on page 1of 5

AMINTIRI DIN COPILARIE Portretul lui Davidica Naratorul este personaj la faptele relatate si realizezaza o caracterizare directa asupra

personajelor. Relatarea intamplarilor se face la persoana a III-a, timpul trecut imperfect. Davidica este caracterizat direct, realizandu-i-se astfel portretul fizic la care se implica afectiv naratorul “de-a mai mare dragul sa-l vezi pe Davidica, flacau de munte, cu barba in furculita si favorite frumoase, cu pletele crete si negre ca pana corbului, cu fruntea lata si senina, cu ochii mari si negri ca murele si scanteietori ca fulgerul, cu obrajii rumeni ca doi bujori, mladios ca un mesteacan si rusinos ca o fata mare”.Din fapte, reiese si caracterizarea indirect, “pana tiparea o mamaliga, mantuia de spus pe derost, repede si fara gres toata istoria echiului !estament” fapt din care reiese ca Davidica era un elev intelligent si silitor, cu conceptii foarte bune despre scoala. Portretul lui Trasnea !rasnea avea dorinta de a invata dar nu si putinta. Distanta elevilor fata de scoala se datoreaza mai multor factori"calitatea manualelor, prestatia profesorilor, atitudinea elevilor. #ersonajul da dovada de neintelegere a gramaticii si incearca sa gaseasca un vinovat. $rede ca este inutila”la ce%I buna gramatica” si da vina pe autori pentru numeroasele definitii pe care ar trebui sa le invete. Direct" “!rasnea era inaintat in varsta bucher de frunte si tamp de felul sau”. #rin stalcirea cuvintelor da dovada de superficialitate dar si de faptul ca nu are o memorie foarte buna. Naratorul il caracterizeaza indirect pe !rasnea prin afirmatia “&-apoi ganditi ca !rasnea citea intrebarea si raspunsul, fiecare pe rand, rar si lamurit, ca sa se poata intelege ceva'”

CORIGENTA • Rezumat #rotagonistul marturiseste ca nu a promovat pentru ca asa a vrut el si recunoaste ca este lipsit de vointa.I se ofera sansa de a promova si isi propune sa invete pentru a trece e(amenul.

la 0nceputul fiecarei strofe 1i a pronumelui personal la persoana a II-a care sugereaza prezenta unui interlocutor. -ste prezent monolo"ul deoarece este absenta vocea persoanei iubite 0n timp ce vocea poetului este prezenta pe tot parcursului poeziei. Intr%o zi directorul intra in clasa la ora de istorie insotit de un inspector. ca orice profesor. in clasa ramanad doar elevii . care urma sa asiste la ora. avea darul de a-i atrage pe elevii sai in cunoasterea materiei sale/ impunea respect prin conduit sa profesorala.*rmatoarea zi reuseste doar sa deseneze un cerc.. ani. #ortretul moral fiind reprezentat de fraza “. conturandu-i-se astfel portretul fizic “profesorul nostru era un om mic de statura . insa nu reuseste sa duca pana la capat planul pentru ca este atras de fiecare lucru din jurul sau. Isi tot amana ora la care sa se trezeasca a doua zi. de a ne da note pedepsitoare sau subiecte grele la teze. #ana la urma se resemneaza si este hotarat ca va invata in vara. cu care avea o comunicare foarte buna. VOR ESTE!NCET #oetul abordeaza aceasta dragoste prin intermediul unui discurs de dragoste realizat ca o declaratie de dragoste adresate iubitei direct folosind verbe la imperativ 0nca din titlul poeziei. -levul ii raspundea astfel incat colegii sai sa isi poata aduce aminte lectia din urma. ORA DE ISTORIE • Rezumat #rotagonistul isi aduce aminte de ora de istorie cu profesorul pe care il indragea cel mai mult cand avea +. care se bucurau. reusi sa ne impuna respect fara sa fie silit sa ne determine sa ne fie frica de puterea pe care o avea. $hiar daca dialogul ce presupune comunicare 0ntre doua persoane este absent din cauza ine(istentei unui . #rofesorul incepe sa se plimbe printer banci si sa ii puna intrebari elevului care il indragea asa tare.Isi face planuri si le spune tuturor cum are de gand sa invete. Incearca sa isi creeze un ambient prielnic invatatului.” -ra un om respectat de elevii sai. trigonometriei mai pr)cis.ra decurge bine iar la final profesorul pleaca insotit de inspector. la limita dintre un pitic si un om normal”. un om care stia sa se faca placut. • #rofesorul este caracterizat in mod direct .

!oate aceste figuri de stil realizeaza un portret al iubitei atat moral cat 1i fizic deoarece putem din aceste versuri sa deducem ca iubita este una blanda. Numeroasele substantive 1i adjective realizeaza #. potrivit acestuia. vrajitorul sau babele vracite. fapt ce ii incurajeaza sentimentele. profunzimea ochilor. comparatia" 6vorba ta ca lamura de miere”. repetitia „si plang. care da fetelor pubere turburarile si tanjirile intaiei iubiri. #oetul insista pe puterea de convingere a ochilor ce e(prim2 o multitudine de sentimente" mila. singurul lucru care conteaza cu adevarat. maicuta. epitetul" 6inteles cuminte” 0ntregesc portretul iubitei. astfel schitand un dialog de dragoste bazat pe e(primarea sentimentelor fie prin vorbe.adica alungarea raului . $omunicarea dintre cei doi se realizeaza prin vorbe dulci. NORA .R!R-!*3 iubitei din care se desprind atribute ca trasaturi angelice ale fe4ei. tonul vorbirii si al privirii care 0ntareste spusele poetului. motivul e(istentei. rostite 6incet”. se realizeaza o comunicare intre cei doi pentru ca iubita ii raspunde poetului prin gesturi. $onfesiunea sa este organizata in doua parti distincte una ce da glas banuielii ca sursa tulburarilor. ar putea fi zburatorul si vindecarea . fie prin gesturi. plang" condenseaza aceasta tanguire. un -ros adolescent. 5ermecat de aceasta imagine angelica. Iubita reprezinta pentru poet sensul vietii. dragoste. #oezia este conceput2 ca o declaratie de dragoste adresata persoanei iubite ale carei gesturi le considera raspunsuri afirmative la rugamintile neincetate ale poetului. 7buratorul 6 este un demon frumos. asemenea unui inger sfant iar profunzimea ochilor e(prim2 mil2. # $RATOR$L 7buratorul este o balada inspirata din mitul erotic al 7buratorului. concomitente sau intr-o alternanta accelerate8imi ard buzele. poetul idolatrizeaza aceasta figura astfel rug2mintile lui se transforma 0n rugaciuni catre un 6scump inger sfant”.ar putea fi posibila prin interventia unor cunoscatori ai taramului necunoscut" preotul. ritmul.raspuns verbal la rugamintile poetului. dulce. a interogatiilor retorice si a verbelor la indicativ prezent. 5igurile de stil ca metafora" 6dulcea mea lumina”. durere. sunt violente senzatii opuse 8gheata si foc9. adverb ce reda intensitatea. durere. evidentiate in prima parte a confesiunii. in acest conte(t. &imptomele posedarii. : obraji-mi se palesc sau *n foc se-aprinde-n mine :: racori ma iau in spate9 !anguirea erotica necesita si mijloace adecvate de e(primare/ asa se e(plica multimea e(clamatiilor. a raului. dragoste. inocenta avand un chip angelic. mama. sentimente ce orice 0ndragostit la un moment dat le are. 5lorica foloseste un limbaj familial caci se destainuie mamei sale.

Nora elibereaza capra neagra. ce-I cu tine'” “nora. copii si pe Doru il urmeaza. vizibil aici mai ales in declaratiile de amor ale lui Rica. dar pana la urma Doru o paraseste. 3a acesta se adauga si comical de limbaj. Nora este atrasa de salvamontist cu povestile sale despre caini de vanatoare. un salvamontist langa care credea ca poate sa fie fericita. eroina principal. isi doreste . e il asteapta in zadar in . Nora traieste concomitant in > planuri" un plan al realitatii si un planul visarii unde-l regaseste pe Doru. care sufere peste poate si iubeste la nemurire. azand animalul captiv nora isi rememoreaza <ventura ei de iubire cu Doru.Nora.? $onfuzia se datoreaza rasturnarii 8intr-o . in iubire. &oldatii care vin la cabana reusesc sa prinda o capra neagra si o aduc aici unde ii improvizeaza un tarc.alea 3ac. -a descopera pe parcurs viciile prietenilor lui Doru. este cabaniera la . realizand ca tot ce vrea el defapt este doar o aventura si ca fata isi lua rolul mult prea in serios. isi paraseste scoala si familia pentru a trai alaturi de Doru la munte. Indragostita. nora.?. neglijand invatatura. iar n-ai invatat'” Nora decide sa fuga cu doru. . scurt caracterizata de narrator ca fiind” o copila. intelege ca prietenul ei o parasise pentru totdeauna. nora ii spala lui doru prima camasa. !arziu. crede-n vise. CARACTERI#ARE NORA Nora este o eleva de liceu . aceasta decizie schiba fundamental e(istent fetei. -a este mereu cu gandul la Doru. += ani. visatoare. #rofesoara observa lipsa de atentie a ei”Nora. e(presiile artistice fiind amestecate cu nonsensul" ?&unt un june tanar si nefericit.cabane si castele. cand aceasta vreea sa-I spele ciorapii doru se enerveaza. 3imbajul lui Rica este bombastic.v unde lucra la o librarie. ?@-am transportat la localitate pentru ca sa-ti repet ca te iubesc precum iubeste sclavul lumina si orbul libertatea. Incercand sa-si i-a rolul de sotie in serios./ el e monitor de schi”. 3a cabana. se iubesc. vreme sunt impreuna. O NOAPTE %$RT$NOASA &cena declararii amorului care ii are ca protagonist pe Rica si pe eta ilustreaza foarte bine comical de situatie pe care $aragiale l%a deprins din lectura comediilor clasice.

.<stfel. te-am curtat la nemurire si m-am informat prin baiatul de la cherestegia lui cumnata-tau cum stai cu familia ta Declaratia de amor pe care rica v i-o face vetei este o parodie dupa acest gen de scena. dramaturgul foloseste procedeul comic. manifestandraceala fata de musafirul “nepoftit” . tanarul se trezeste folosind stilul artistic8 angel radios9 si continuand cu stilul administrativ 8 precum am avutonoarea a vacomunica in precedent mea epistola. veta se aratadistanta. In privinta limbajului lui rica. $omical de situatie se impleteste mereu cu cel de limbaj.9 daca mani fluiri ca este plina de entuziastm.?lume pe dos?9 a numarului de la casa" ?$and am aflat ca sezi pe aici.