You are on page 1of 5

Viaţa socială fiind eminamente o viaţă colectivă presupune existenţa unei mari diversităţi de raporturi, interacţiuni între agenţii

vieţii sociale, fie ei indivizi sau grupuri de indivizi. 4.6.1. Conceptul de relaţii sociale În istoria gândirii sociologice s-a conturat, după aprecierea lui Pitirim Sorokin, o şcoală care a considerat studierea relaţiilor sociale ca preocupare de prim ordin a sociologiei, relaţiile sociale constituind, în opinia reprezentanţilor acestei şcoli, obiectul de studiu specific propriu sociologiei. ste vorba de aşa-numita şcoală sociologică formală sau relaţionistă. În opinia lui !oro"in, această şcoală menţine caracteristicile de bază ale şcolii sociologiste# considerarea interacţiunii şi interrelaţiilor ca esenţă a fenomenelor sociale$ concepţia supraindividuală asupra realităţii sociale$ interpretarea individului ca produs de grup$ interpretarea grupală a fenomenelor sociale etc. În plus, această şcoală accentuează că obiectul propriu al sociologiei, ca ştiinţă specifică, este studiul formelor interacţiunii sociale sau al relaţiei sociale, aşa cum contrastează cu conţinutul lor, studiat de alte ştiinţe. %ondatorii acestei şcoli sunt consideraţi a fi sociologii germani %erdinand &'nnies şi (eorg !iemmel. G. Siemmel afirmă că, pentru a fi realmente o ştiinţă separată, sociologia, asemenea altor ştiinţe speciale, trebuie să aibă propriul său domeniu de studiu ce nu este investigat de alte ştiinţe sociale sau, ceea ce este acelaşi lucru, propriul său punct de vedere. )omeniul propriu al sociologiei îl constituie formele de socializare sau formele relaţiilor umane. În raport cu alte ştiinţe sociale, sociologia are aceeaşi atitudine ca geometria faţă de alte ştiinţe ale naturii. *onţinutul şi forma sunt fenomene diferite. )upă cum aceleaşi forme ale relaţiilor umane pot avea conţinut social diferit, tot aşa acelaşi conţinut poate exista în diferite forme ale relaţiilor umane. +stfel sus, afirmă !iemmel, în domeniul relaţiilor interumane forma şi conţinutul sunt ceva destul de diferit şi, în consecinţă, fiecare dintre ele trebuie să fie obiect al unui studiu special. )rept forme principale ale relaţiilor sociale se identifică# izolarea, contactul, supraordonarea, opoziţia, persistenţa sau continuitatea grupului social, diferenţierea socială, integrarea etc. În opinia lui F. Tönnies, putem distinge două forme fundamentale de societate sau de relaţii sociale# comunitate ,(emeinsc-aft. şi societate ,(esellsc-aft.. Gemeinschaft reprezintă o uniune de indivizi cu /voinţa organică0, a cărei solidaritate rezultă din forţele naturale ale cosanguinităţii. În cadrul său, indivizii sunt doar membri ai unui corp general cu o solidaritate naturală, intererrelaţii armonioase şi identitate de voinţă, deoarece voinţa individuală este subordonată voinţei comunităţii. *a rezultat al acestei /solidarităţi organice0, avem o comunitate de proprietate şi un drept care nu este altul decât dreptul familiei. În contrast, Gessellschaft reprezintă o totalitate de indivizi ce intră în interacţiune în conformitate cu propria lor voinţă individuală, pentru atingerea propriilor lor scopuri. ste, mai degrabă, un mecanism artificial şi în nici un caz un or anism natural. 1storic, Gemeinschaft a apărut mai devreme, grupurile primitive, familia şi triburile fiind exemple concrete ale acestui tip de organizare socială. În cursul timpului, Gemeinschaft începe să se dezintegreze, locul său fiind luat de Gesellschaft. 2mul devine din ce în ce mai puţin ataşat de orice comunitate. În sc-imb, în modalităţi temporare şi contractuale tinde să devină membru al unor grupuri din ce în ce mai numeroase şi mai mari. În acest fel, istoria merge de la comunitate la societate, de la cultura poporului la civilizaţia statului. 3n discipol al întemeietorilor şcolii formale,

sau indirecte. profesionalizarea. radicalizarea. discriminare. *onform acestuia. nemi. opoziţie. reţele în cadrul grupului. procese modificator constructi"e 7 instituţionalizarea. stimulare. procese distructi"e 7 cum ar fi exploatarea. de respingere şi de indiferenţă sau neutre. sau bilateral .întrucât indivizii se pot influenţa reciproc nu numai prin a face ceva ci şi prin a nu face ceva. *oreno. &. imitaţie. discuţie. stratificarea. fiecare aparte altul# competiţie. relaţii esenţialmente afective . Aergson şi ale lui !. =. sociometria îşi propune cunoaşterea relaţiilor interindividuale pentru a a. 9elaţii conştiente sau intenţionate şi relaţii inconştiente sau neintenţionate. 9elaţii formale sau instituţionalizate şi relaţii informale unde nu există un model general acceptat. selecţia şi individualizarea$ 5. 9elaţii antagonice şi relaţii de solidaritate. abordare. comercializarea. Batricea sociometrică şi sociograma. fiecare spre altul# contact. ?ornind de la ideile lui @. a statusului sociometric al fiecărui individ etc. corupţia. favorizarea parţială. stabilirea raportului dintre liderul formal şi cel informal al grupului.locite . să surprindă perceperea atracţiei sau respingerii de către ceilalţi membri ai grupului. 9elaţii directe. adaptare. mediate. elaborate pe baza rezultatelor testului sociometric. 'o ardus identifică următoarele forme de relaţii sociale sau de interstimulare# izolare. 5.bazat pe un c-estionar sociometric ce solicită membrilor unui grup exprimarea atracţiei sau respingerii faţă de alţi membri ai grupului. din multitudinea relaţiilor umane. P. din perspectiva şcolii formale.sau unidirecţional. 9elaţii cu caracter unilateral ... constituite prin acţiunea de a face sau de a nu face . forme mixte. combinare. încearcă o clasificare sistematică a formelor relaţiilor umane în două mari categorii# $. dominarea şi subordonarea. 3n loc aparte în abordarea relaţiilor sociale. a stării moralului de grup.relaţii de atracţie. sugestie. spolierea$ 8. încercând. revine (colii sociometrice. comunicare. . cum ar fi cazul unui partid ce influenţează alte partide dar nu este influenţat de acestea. asimilare şi socializare. procese inte rati"e 7 uniformizarea. conform cărora spontaneitatea şi creativitatea sunt sursa relaţiilor dintre indivizi. permit surprinderea coeziunii grupului. 9elaţii .uta individul să-şi elibereze spontaneitatea lui creatoare. identificarea unor ec-ilibre sau dezec-ilibre ierar-ice. :. cristalizarea şi socializarea$ 6. procese de diferenţiere 7 cum ar fi promovarea sau degradarea socială.sau interstimulare. %reud. clici. acomodare. având la bază criterii diferite# 4. existenţa unor sciziuni. principala te-nică utilizată este testul sociometric . !.. 8. %elaţii inter rupuri sau procese sociale într-un sens mai îngust al termenului 4. întemeiată de ). stabilizarea. 6. unire$ 5.!eopold "on #iese. Sorokin menţionează şi alte încercări de clasificare a interrelaţiilor. %elaţii interindi"iduale 4. conflict$ 6. ?entru identificarea relaţiilor afective interindividuale. în acelaşi timp.face-to-face. cele mai importante sunt relaţiile interpersonale. $$.reciproc. 9elaţii de durată sau permanente şi relaţii incidentale sau temporare. difuziune. la nivelul grupurilor mici. eliberarea.. formalizarea. >a rândul său. <.

. 2 asemenea relaţie presupune generarea şi existenţa unui interes reciproc. dinamica rupului este considerată a fi rezultat al unor contradicţii interne şi al unor contradicţii 0ntre rupul respecti" 1i alte rupuri. un ansamblu de forţe ce acţionează pentru a menţine comportamentul fiec-rui mem.pe baza lor apar# e.sunt mai durabile decât contactele sociale$ . luând în consideraţie şi laturile lor subiective. %elaţiile sociale 7 care reprezintă sisteme de interacţiuni sociale între parteneri . deşi constă dintr-o mulţime de relaţii sociale.. după cum aprecia )an Szczepanski. cu laturile lor materiale.directe sau indirecte.ste de menţionat că te-nicile sociometrice. psi-ologice. ce au la bază o anumită platformă. +ceste contacte sociale pot fi# . nu orice contact spaţial duce la stabilirea de relaţii sociale. $nteracţiunea social.trecătoare sau durabile$ . +ceste forţe poartă numele de standarde sau norme. ?e aceeaşi linie de abordare a relaţiilor sociale se plasează şi cercetarea dinamicii grupurilor sau Ccoala cercetării active iniţiată de +urt !e. prin aceea că# . vident.sunt orientate spre îndatoriri. 2erseni menţiona# /2biecţia principală ce se poate aduce relaţionismului este că societatea. În consecinţă. un ansamblu de forţe ce acţionează pentru a menţine comportamentul rupului la un anumit punct$ b. cu caracterul lor colectiv de grup.pot fi directe sau indirecte$ .sau persoanelor. Contact spaţial 7 existent în situaţia în care individul devine conştient de existenţa în acelaşi spaţiu a altor indivizi. în raport cu relaţiile interumane anterior menţionate.ru al rupului la nivelul ec-ilibrului de grup.în special al grupului mic. cu care persoana vine în contact. sociologia trebuie să studieze relaţiile ca sisteme complexe. interindividuale. consideră că putem distinge mai multe tipuri de relaţii interumane# a. . 9elaţiile sociale se mai particularizează.personale sau materiale$ . conştientă sau inconştientă a persoanei .indivizi sau grupuri. Tr.publice sau private$ .7 rezultat al unor contacte sociale durabile. Contact psihic 7 care presupune aprecierea reciprocă sau unilaterală. pe care începe să-i observe. d. scopul (colii cercet-rii acti"e constă în cunoaşterea relaţiilor din cadrul grupului . nu se reduce la ele$ ea este o realitate care depăşeşte câmpul de existenţă şi de manifestare a acestora0. în vederea producerii de sc-imbări în comportamentul de grup şi în relaţiile de grup. dincolo de finalitatea lor cognitivă. în cadrul cărora indivizii caută să se influenţeze reciproc. În acest context. în fiecare grup există un ec-ilibru cvasistaţionar ce cuprinde două componente# a. obiective. c. C/mpul social fiind conceput ca un câmp de interacţiune. +celaşi autor. permit şi intervenţia reglatorie la nivelul grupului mic. ?rincipalele caracteristici ale interacţiunilor sociale# .in. subliniind că nu toate relaţiile dintre indivizi sunt relaţii sociale. *onform acestuia. ste apreciată a fi esenţială pentru grupurile sociale. obligaţii reciproce ale partenerilor$ . Contact social 7 care presupune legătura între două sau mai multe persoane care realizează diferite acţiuni referitoare la o anumită valoare. +nalizând orientarea relaţionistă din sociologie.

şi sunt. diferite. +cest lucru se datorează funcţiei reglatorii pe care o îndeplineşte subsistemul .uridică . se poate aprecia că cea mai larg utilizată este următoarea tipologie# a. relaţiile de producţie au şi o dimensiune .relaţii de marginalitate 7 în situaţia în care indivizii participă la grupuri cu modele valorice diferite.relaţii de cooperare . de consum. e. c.pe care o 0m.relaţii de competiţie 7 în situaţia în care se urmăreşte obţinerea unui rezultat pe seama .relaţii etnice$ . conflict. directă sau indirectă.relaţia de proprietate fiind.relaţii conflictuale.3.6. de exemplu. +stfel. după cum pot avea un caracter contencios sau necontencios etc.uridică$ relaţiile familiale au.practic toate sau.de producţie propriu-zise.natura acti"it-ţii ce formeaz. d.relaţii informale.uridic în raport atât cu sistemul social general cât şi în raport cu toate subsistemele componente ale acestuia.relaţii de muncă$ .în dauna.relaţii politice$ . între individ şi instituţii sau organizaţii.uridic.. 4up. prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru buna înţelegere a structurii. specificul grupului.coeziunea social-7 . cel puţin.relaţii de producţie .relaţii .instituţionalizate. 4up. între instituţii sau organizaţii. în bună măsură. 4up.a acestora. ma8oritatea relaţiilor sociale. şi un aspect .$ .relaţii religioase etc. colaborare.modul cum afecteaz. consfinţirea 8uridic-9 le al. !tudierea relaţiilor sociale.. o relaţie economică reglementată .între individ şi grup$ .relaţii formale . diversitatea şi dinamica lor. %elaţiile 5raporturile6 8uridice sunt e:trem de "ariate . în funcţie de mărimea şi natura. altora$ . duşmănie.o.radul de re lementare7 .relaţii educaţionale$ . este de menţionat faptul că acestea nu sunt altceva decât forma 8uridic. Tipolo ia relaţiilor sociale )eşi există multe deosebiri între autori în privinţa modului de clasificare a relaţiilor sociale. fără a se identifica cu vreunul$ . pe lângă dimensiunea te-nic-profesională şi o dimensiune .relaţii de vecinătate.$ .natura 5sau conţinutul6 lor7 . 4. . În legătură cu relaţiile sau raporturile 8uridice.rac.uridice$ .sunt orientate spre norme şi modele de acţiune .relaţii de compromis sau de toleranţă$ .de prietenie.cadrul lor de desf-1urare7 .relaţii de subordonare sau de supraordonare$ . în complexitatea.$ .care pot fi.$ relaţiile de muncă au.relaţii de familie$ . funcţionării şi . repartiţie şi sc-imb$ . 4up..intergrupale 7 între grupuri ca entităţi.cooperare personală sau impersonală.interindividuale . 4up. ele putând fi relaţii între indivizi.uridic.iectul relaţiei7 .

4up. exprimă dinamismul social.de dinamică. 3na dintre modalităţile de clasificare a proceselor sociale. d. .ansambluri de procese sociale simple.cadrul de desf-1urare7 .simple . reglatorie la diverse paliere ale sistemului social.interpersonale 7 adaptare... 4up.importanţ-.să fie relativ omogene$ . în adaptarea şi socializarea indivizilor.între ele să existe relaţii de dependenţă cauzală sau relaţii structural-funcţionale. 4up.intrapersonale .$ . identificare.intergrupale 7 orientate de scopurile şi interesele grupului.ni"elul de comple:itate# . pe această bază. a unor tipuri de procese sociale. de regulă.dinamicii sistemului social. .sunt legate de devenirea socială. se înscriu într-o anumită tendinţă de sc-imbare$ .de concurenţă şi conflict.fapte şi fenomene sociale omogene. ?entru ca faptele şi procesele sociale să genereze procese sociale.natura lor7 . revoltă.consecinţele asupra structurii 1i funcţion-rii societ-ţii7 .$ . aspiraţie spre dominare.de colaborare$ . modul de organizare şi funcţionare a sistemului$ . subordonare$ .au o durată lungă..procese simultan sociale şi psi-ice.de adaptare$ . ?rincipalele caracteristici definitorii ale proceselor sociale sunt considerate a fi# . e. ele trebuie să satisfacă două condiţii# . se apreciază că procesele sociale sunt complexe de fapte şi fenomene sociale cu o anumită direcţie de desfăşurare. concreteţea şi specificitatea sa. conflict$ . este următoarea# a. pentru a putea fi deplin înţeles. transformare socială 7 au ca efect sc-imbarea parţială sau totală a sistemului social. s-a încercat identificarea unor criterii de clasificare şi stabilirea. încadrate doar într-unul din tipurile menţionate$ fiecare proces social real.complexe . ci şi pentru intervenţia practică.între individ şi grup 7 subordonare. 4up. !unt de făcut câteva observaţii# criteriile de clasificare menţionate nu sunt nici singurele posibil de utilizat şi nici nu sunt reciproc exclusive$ procesele sociale reale nu pot fi. care se manifestă în principal.. duşmănie. mai larg acceptată.au un fir conducător. 4. 4up.de reproducere socială 7 nu afectează natura. c. trebuie abordat în toată complexitatea. Procesele sociale În general. o persistenţă mare în timp$ . *a şi în cazul relaţiilor sociale. colaborare.