Pediatrie c4 ELEMENTE DE BAZĂ ALE KINETOTERAPIEI Clasificarea tehnicilor inetotera!iei !leac" de la rec#noa$terea celor trei !ro!

riet"%i f#nda&entale ale a!arat#l#i loco&otor'

• • •

activitatea motorie; capacitatea de a putea fi mişcat pasiv;

starea de repaus. Tehnici ana inetice A. Imobilizarea Este o tehnic" ana inetica caracteri(ata de &entinerea &ai &#lt sa# &ai !#tin !rel#n)it" a cor!#l#i in intre)i&e sa# a #n#i se)&ent* in !o(itie ne&i$cata* si&!l# sa# c# a+#tor#l #nor instalatii sa# a!arate, Din !#nct#l de -edere al sco!#l#i !entr# care se rec#r)e la i&o.ili(are* distin)e&' a) i&o.ili(are de !#nere in re!a#s/ b) i&o.ili(are de contentie/ c0 i&o.ili(are de corectie, Pentr# o i&o.ili(are corect" tre.#ie res!ectate cate-a re)#li f#nda&entale' • a!arat#l de i&o.ili(are sa n# +ene(e circ#latia $i sa n# !ro-oace le(i#ni te)#&entare sa# d#rere/ • se)&entele sa fie i&o.ili(ate 1n !o(i%ii f#nc%ionale/ • in ti&!#l i&o.ili("rii sa se &entina ton#s#l &#sc#lar !rin contractii &#sc#lare i(o&etrice, Tehnici ana inetice B. Posturile Re!re(int" !o(i%ii ale cor!#l#i sa# ale #nor se)&ente i&!#se* c# sco! tera!e#tic sa# !re-enti-* !entr# a corela sa# e-ita instalarea #nor de-ieri ale staticii* !o(i%ii -icioase sa# !entr# a facilita #n alt !roces fi(iolo)ic' a0 posturile corective' li.era* li.era2a+#tata sa# fi3ata se adresea(a n#&ai !artilor &oi al caror tes#t con+#ncti- !oate fi infl#entat, De #n &are interes in rec#!erarea &o.ilitatii artic#lare s#nt !ost#rile seriate care fi3ea(a orice ca$ti) de a&!lit#dine $i !er&ite rel#area rec#!er"rii de la #n)hi#l no# o.tin#t in $edintele anterioare, .0 posturile de facilitare cele &ai #tili(ate s#nt' – posturile de drenaj bronşic/ – posturile antideclive sau proclive !entr# !ro&o-area sa# .locarea circ#latiei de intoarcere/ – posturile facilitatorii res!iratorii sa# cardiace – posturi de drenaj biliar, Tehnici inetice Elementul definitoriu il reprezintă mişcarea şi/sau contractia musculara.

• •
• •

Tehnici kinetice dinamice Tehnici kinetice statice

Tehnici kinetice dinamice A, Mo.ili(area !asi-a

B, Mo.ili(area acti-a A. Mobilizarea pasiva

Mobilizarea pasiva # efecte • as#!ra siste&#l#i ner-os si a ton#s#l#i !sihic' – &entin 6&e&oria ineste(ica 0 !entr# se)&ent#l res!ecti-* !rin infor&atia !ro!rioce!ti-a !ornita de la rece!torii artic#lari si !eriartic#lari* facand necesara !re(enta inetotera!e#t#l#i lan)a !acient* – a# #n rol i&!ortant in &entinerea &oral#l#i acest#ia* cresc s!eranta -indecarii/ – e-ita !ierderea sche&ei cor!orale/ • as#!ra a!arat#l#i circ#lator' – rit&ate* &iscarile !asi-e a# efecte &ecanice ale #n#i !o&!a+ as#!ra -aselor &ici si as#!ra circ#latiei -enoli&fatice de intoarcere/ – !re-in sa# eli&in" ede&ele de i&o. Este de !referat ca se)&ent#l ce #r&ea(a a fi s#!#s &o.ili(ate.orarea si intele)erea .il sa infl#ente(e si #nele relee endocrine. Li!sa de !rofesionalis& a inetotera!e#t#l#i este o contraindicatie !entr# #tili(area &iscarilor !asi-e/ • ne -o& asi)#ra6daca e !osi. A. Gardiner arata ca acestea “se fac cu ajutorul unei forte e terioare in momentul inactivitatii musculare totale! determinata de boala sau al unui ma im de inactivitate musculara determinata voluntar". • &o. Mobilizarea pasiva # efecte • as#!ra a!arat#l#i loco&otor' – &entine a&!lit#dinile artic#lare nor&ale* !re-enind redorile/ – &entine troficitatea str#ct#rilor artic#lare in ca(#l !arali(iilor se)&ent#l#i res!ecti-/ – creste a&!lit#dinea artic#lara !rin as#!li(area str#ct#rilor ca!s#lelor li)a&entare* !rin intinderea tendo&#sc#lara* a tes#t#l#i c#tanat si s#.ili(are/ !e cale refle3a !ornita de la rece!torii sen(iti-i artic#lari si &#sc#lari* declansea(a* !rin ras!#ns ne#ro-e)etati-* o hi!ere&ie locala* ca si o #soara tahicardie/ • as#!ra altor a!arate si siste&e' – &entin troficitatea tes#t#rilor/ de la !iele la os / – &entin troficitatea se)&entelor i&o.c#tanat* !rin r#!erea aderentelor la !lan#rile de al#necare*cand din -arii &oti-e a fost 4inte!enita5/ – &entine sa# chiar creste e3cita.Definind miscarile pasive D.ili(area !asi-a tre.#ie e3ec#tata de cadre . Deci! subiectul nu va face travaliu muscular A.ili(arii !asi-e sa fie desco!erit* fara i&. A. • !acient#l -a fi !o(itionat in asa fel* incat sa se ofere #n &a3i&#& de confort tehnic de l#cr# !entr# inetotera!e#t* dar si !entr# el ins#si.raca&inte/ • &iscarea se e3ec#ta !e directiile fi(iolo)ice* c# a&!lit#dine &a3i&a* de !referinta asociind !o(itii sa# &iscari de facilitare/ .#rile )a(oase la ni-el !#l&onar si tis#lar/ – cresc tran(it#l intestinal si #s#rea(a e-ac#area -e(icii #rinare/ • este !osi.il0 de cola.ili(ate/ – &aresc schi&.ilitatea #n#i &#schi creste c# )rad#l de intindere0/ – di&in#a contract#ra 2 retract#ra &#sc#lara !rin intinderea !rel#n)ita a &#schi#l#i 6 reactia de al#n)ire 0/ declansea(a 6 stretch2refle32#l 0 !rin &iscarea !asi-a de intindere a &#schi#l#i*care deter&ina contractie &#sc#lara/ – !rin &#schi* &odelea(a os#l/ – !re-in osteo!oro(a. Mobilizarea pasiva Conditiile de reali(are a &iscarilor !asi-e 680' • c#noasterea foarte e3acta a s#ferintelor !acient#l#i $i a dia)nostic#l#i* !rec#& si a starii &orfo!atolo)ice a str#ct#rilor care -or fi &o.ine antrenate in aceasta tehnica.ilitatea &#sc#lara 6le)ea l#i 7e s #ll' e3cita.olna-#l#i as#!ra &ane-relor care #r&ea(a sa i se e3ec#te.

ili(area !asi-a &ecanica. +unt utilizate mai ales in serviciile de ortopedie! pentru realinierea osului fracturat sau pentru deplasari ale capetelor articulare! iar in serviciile de recuperare! pentru corectari ale articulatiilor blocate si deviate in fle ie! e tensie etc. • &o.artic#latie d#!a artic#latie si tot s#ccesi. Mobilizarea pasiva $ modalitati te%nice 80Tracti#nile.ili(area !asi-a este indicat sa fie !re)atita !rin a!licatii de cald#ra* &asa+ sa# electrotera!ie antial)ica. /e*lajele pro*resive de tractiune cresc la un interval de cca 01 de ore. Mobilizarea pasiva Conditiile de reali(are a &iscarilor !asi-e 690' • !ri(ele inetotera!e#t#l#i a# o i&!ortanta !artic#lara si tre.ilitatea artic#lara.ili(area !asi-o2acti-a.ili(area !asi-a !#ra asistata/ 40Mo. Mobilizarile sub anestezie comporta destule riscuri! ca fracturi de epifize # mai ales la copii # smul*eri de li*amente si c%iar rupturi cutanate. • &o. aneste(ie/ :0Mo. :. c0Tractiunile .#ie sa !ro-oace d#rere !entr# a n# declansa refle3e de a!arare &#sc#lara* care ar li&ita &ai &#lt &o. Durata este si ea variabila! de ordinul zilelor.. A.A. 3data facuta mobilizarea .Mobilizarea fortata sub anestezie +e e ecuta in etape succesive! la cateva zile interval! fiecare etapa fiind urmata de fi area unei atele *ipsate pentru mentinerea nivelului de amplitudine casti*at.fi atii alternante sunt mai mult o varianta a te%nicii de posturare e terocorectiva! dar se mentin pe perioade mai lun*i. =0Mo.ili(area fortata s#. de re!etari !e sedinta* la co!ii* si a!ro3. 'ractiunea de fapt nu se e ecuta in a ! ci oblic! pe se*mentele adiacente articulatiei.ili(area !asi-a este o tehnica !#r analitica* deci -a antrena s#ccesi. 90Mo. . >0Mani!#larea.rocesele inflamatorii articulare pot beneficia si ele de astfel de tractiuni cu forta moderata! care au si rolul de a imobiliza. Au ca elemente de dozare forta si durata. +unt indicate in special in cazul articulatiilor cu redori ce nu atin* pozitia anatomica! ca si in cazul articulatiilor dureroase cu contractura musculara. +e folosesc pentru obtinerea decoaptarii articulare determinata de contractura puternica musculara. Mobilizarea pasiva $ 2. +istemul de tractionare este realizat prin tije cu surub sau alte sisteme de tractionare treptata!prinse in aparate ri*ide! confectionate din plastic! piele sau c%iar *ips! care imbraca se*mentele respective. Aplicarea tractiunii continue se face prin brose transosoase! fie prin benzi adezive la piele! fie prin corsete de fi atie! mansoane! *%ete etc . Mobilizarea pasiva Conditii de reali(are a &iscarilor !asi-e 6:0' • &o. 'ractiunile vertebrale recomandate in discopatii fac parte din aceeasi cate*orie a tractiunilor discontinue.se -a e3ec#ta !entr# fiecare directie de &iscare. .2<. • se fac a!ro3.#ie sa res!ecte #nele indicatii )enerale' A.0Tractiunile discontinue se pot e ecuta atat cu mana! de catre -inetoterapeut! cat si cu ajutorul unor instalatii! intocmai ca cele de mai sus. • Mobilizarea pasiva #&.ili(area !asi-a are ca !ara&etri de e3ec#tie' forta* -ite(a* d#rata* frec-enta* care se ada!tea(a starii clinice locale si sco!#l#i #r&arit.orta se apreciaza in functie de marimea se*mentului! de masa musculotisulara ce trebuie intinsa! de pra*ul de durere.ili(area a#to!asi-a. 'e%nica este utilizata pentru corectia devierilor determinate de cicatrice retractile sau redori articulare *enerate de retracturi ale tesuturilor moi. la ad#lt. <0 Mo. 9.'ractiunile a)Tractiunile continue (e tensii continue) se e ecuta numai prin instalatii cu contra*reutati! arcuri! scripeti! plan inclinat! etc. • n# tre.

Din se(and se &o.#na a.sub anestezie si articulatia fi ata in pozitia ma ima obtinuta! dupa circa 01 de ore se va incepe mobilizarea activo# pasiva. $iteza i&!ri&ata &iscarii este in f#nctie si de sco!#l #r&arit' &iscarea lenta si insistenta scade ton#s#l &#sc#lar* !e cand &iscarea ra!ida creste acest ton#s.ositoare* !entr# a !er&ite #n &a3i&#& de tehnicitate.Mobilizarea pasiva pura asistata a0 Pozitia !acient#l#i este i&!ortanta atat !entr# a !er&ite confort#l si rela3area sa*cat si !entr# o cat &ai . Dupa cateva zile de -inetoterapie intensa se poate practica o noua mobilizare fortata. !ontrapriza este fac#ta insa cat &ai a!roa!e de aceasta artic#latie* !entr# o &ai .ordare a se)&ent#l#i de &o.ili(arii !asi-e !ot fi diferite.olna-#l#i* dar tre. De cele &ai &#lte ori se rec#r)e la &iscarea lenta* !ro)resi-a* !e toate a&!lit#dinile !osi.Mobilizarea pasiva pura asistata .ile* insistand si crescand !resi#niea la ca!etele c#rsei de &iscare.0* rahis#l6e3tensie0.it dorsal* dec#. @#nt necesare* #neori* intinderi ca!s#lo2 li)a&entare !rin &ane-re !asi-e s!eciale.orate. . Pacient#l este !o(itionat in dec#.ili(ea(a' #&ar#l 6toate &iscarile c# e3ce!tia retro!#lsiei0* cot#l* !#&n#l* sold#l6fara e3tensie0* )en#nchi#l* )le(na* de)etele* rahis#l 6fle3ie* inclinari laterale* rotatii0. Mobilizarea pasiva $ 5.#na fi3are.arametrii acestei te%nici sunt6 • pozitia pacientului si a -inetoterapeutului • • • prizele si contraprizele manevrele de mobilizare forta si ritmul de mobilizare.ili(ea(a' #&ar#l* cot#l* !#&n#l* )en#nchi#l* rahis#l.it -entral se &o.rat de !ar)hie &ai l#n). Mobilizarea pasiva $ 5.Mobilizarea pasiva pura asistata c0 "anevrele care se e3ec#ta in cadr#l &o.a in f#nctie de artic#latie* !entr# a n# fi &odificata cea a . Mobilizarea pasiva $ 5.icei do(ata in f#nctie de a!aritia d#rerii* dar si de e3!erienta acest#ia in ca(#rile #nor !acienti c# !ra)#ri la d#rere fie !rea inalte* fie !rea co.ili(at* !entr# a crea #n . 4n aceste 01 de ore se va combate edemul local articular cu comprese resorbtive! antiimflamatorii! antial*ice.ili(at.it dorsal se &o. In ceea ce !ri-este pozitia kinetoterapeutului* ea se schi&.0 Prizele si contraprizele a# o &are i&!ortanta. Alteori se l#crea(a doar la ni-el#l de redoare*#nde se e3ec#ta &ici dar re!etate fortari !entr# de!asirea acest#i ni-el. Mobilizarea pasiva $ 5.it -entral sa# in se(and. O &ane-ra &ai deose.ili(ea(a' #&ar#l 6retro!#lsie0* sold#l 6e3tensie0* )en#nchi#l* )le(na 6c# )en#nchi#l flectat la ?. Mobilizarea pasiva $ 5. Din dec#. . Priza in )eneral este distantata de artic#latia de &o. Din dec#.#ie sa fie co&oda* neo.Mobilizarea pasiva pura asistata 'rebuie sa respecte toate conditiile de realizare a miscarii pasive.ili(are !asi-a este sc#t#rarea* c# sco! de rela3are se)&entara.Mobilizarea pasiva pura asistata d0 #orta a!licata de catre inetotera!e#t la ni-el#l &a3i& de a&!lit#dine este de o.ita de &o.

90 Mo.ili(a &ana !arali(ata/ • !rin inter&edi#l #nei instalatii' coarda2scri!ete 6&o. Mobilizarea pasiva $ 0. Modalitati de &o.Mobilizarea pasiva $ 5.ilitatea !acient#l#i. @edinta tre. Mobilizarea pasiva mecanica Atili(area di-erselor siste&e &ecanice de &o. Manipularea Este o forma pasiva de mobilizare! dar prin particularitatile de manevrare! de te%nica! este considerata ca facand parte din *rupul metodelor si te%nicilor -inetolo*ice speciale :. &urata #nei &iscari este de a!ro3i&ati.28< sec#nde.r#l#i sanatos 2 de e3e&!l# intr2o he&i!le)ie* !acient#l* c# &ana sanatoasa* -a &o. O sedinta de &o. 9* cand &#schi#l se contracta fara sa !oata de!lasa se)&ent#l* e-ent#al doar in afara )ra-itatiei* &o.#ie sa se re!ete de 92: ori !e (i. Aceste a!arate !er&it &iscarea a#to!asi-a* c#& s2a aratat &ai s#s* sa# o reali(ea(a !rin &otorase electrice sa# !rin &ane-rarea de catre inetotera!e#t. Mobilizarea pasiva $ 8.ili(are !asi-a asistata acti. Mobilizarea activa Ceea ce defineste aceasta &iscare este i&!licarea contractiei &#sc#lare !ro!rii se)&ent#l#i ce se &o. Bor&e' 80 Mo.olna-* !entr# a o diferentia de &o.Mobilizarea pasiva pura asistata %itmul &iscarii !oate fi si&!l#* !end#lar 6in 9 ti&!i0 sa# in 4 ti&!i* la ca!etele c#rsei &entinand#2se intinderea.ili(ata !rin &ani-ela* le-iere sa# roata de catre ins#si !acient.ili(ea(a.ili(area . Metoda este folosita !entr# reed#carea fortei &#sc#lare* ca si !entr# reed#carea #n#i &#schi trans!lantat* in -ederea !erfectionarii no#l#i rol !e care il -a detine in lant#l inetic Mobilizarea pasiva $ 9. In ca(#l #nei forte &#sc#lare s#. &in#te* in f#nctie de s#!orta.Mobilizarea autopasiva Pacient#l ins#si !oate fi instr#it sa2si &o.ili(e(e #n se)&ent c# a+#tor#l altei !arti a cor!#l#i* direct sa# !rin inter&edi#l #nor instalatii.rat#l si trec#ta !este #n scri!ete0/ • !rin inter&edi#l #nei instalatii de &ecanotera!ie &o.ili(area acti-a refle3a.ili(are !asi-a a #nei artic#latii d#rea(a &a3i&#& 8.ili(area !asi-o2acti-a se indica !entr# a a+#ta efect#area #nei &iscari sa# a intre)ii a&!lit#dini de &iscare* conser-and ca!acitatea de contractie !entr# #n n#&ar &ai &are de re!etitii. Mobilizarea pasiva $ 7.829 sec#nde* iar in &entinerea intinderii la ca!at#l e3c#rsiei*de 8.rat#l#i in redori de #&ar c# &ana o!#sa* care tra)e de o coarda le)ata la o chin)a de !rins . Mobilizarea pasivo#activa E den#&ita si &o.ili(ari a#to!asi-e' • !rin !resi#nea cor!#l#i 6sa# a #n#i se)&ent al cor!#l#i0 • !rin acti#nea &e&.ili(are ti! Zender* ada!tate !entr# fiecare artic#latie si ti! de &iscare in !arte* este a(i &ai !#tin ras!andita ca in trec#t.de .ili(area acti-a a+#tata.ili(area acti-a -ol#ntara .

a(ea(a o serie de &etode de rec#!erare ne#ro&#sc#lara* c#& ar fi s!re e3e&!l# &etoda Bo.Mobilizarea activa $ &.ath. Reali(area in ca(#l !are(elor a acest#i )en de &iscare -a asi)#ra e3tensi. c)%efle ele de pozitie. Mobilizarea activa refle a Metode de a !ro-oca contractia refle3a' a)%efle ul de intindere 2 5stretch2refle35. Mobilizarea activa refle a Desi*ur ca individul realizeaza ca s#au produs in or*anismul lui aceste contractii! desi el nu le#a comandat. Aceste &iscari s#nt refle3e* in-ol#ntare.ilirii echili.ilitatea &#schilor* -a intretine -asc#lari(atia si troficitatea lor* -a red#ce s!asticitatile !e . Mobilizarea activa $ 2. Toate aceste refle3e declansea(a contractii &#sc#lare si &iscari in-ol#ntare* conco&itent c# rela3ari ale )r#!elor &#sc#lare anta)oniste. In &iscarea -ol#ntara contractia este i(otonic"* dina&ica* &#schi#l &odificand#2si l#n)i&ea* ca!etele de insertie a!ro!iind#2se !rin de!lasarea se)&ent#l#i.irint* str#ct#ri artic#lare* ca si !erce!tia c#tanata. Pe aceste refle3e !ost#rale se .ili(area acti-a -ol#ntara s#nt' • cresterea sa# &entinerea a&!lit#dinii &iscarii #nei artic#latii/ • cresterea sa# &entinerea fortei &#sc#lare/ • reca!atarea sa# de(-oltarea coordonarii ne#ro&#sc#lare/ . Mobilizarea activa voluntara 'biectivele #r&arite !rin &o.irintic tonic si&etric si asi&etric* reactiile de indre!tare etc. Pentr# e-itarea caderii cor!#l#i se !rod#c o serie de &iscari co&!le3e* &enite sa2l read#ca in stare de echili. Conco&itent* &#schii anta)onisti s#nt inhi. Mobilizarea activa $ &. Mobilizarea activa $ &. b)%eactiile de echilibrare re!re(inta o s#ita de refle3e ce se declansea(a in -ederea resta. Refle3#l de intindere se datorea(a sti&#larii f#s#rilor &#sc#lare. Mobilizarea activa $ &. Mobilizarea activa refle a In !roces#l de de(-oltare ne#ro&otorie a co!il#l#i* #n rol esential il +oaca aceste refle3e de !ost#ra* c#& ar fi'refle3#l cer-ical tonic si&etric si asi&etric* refle3#l la.r#.a(a #nor refle3e c# !#nct de !lecare in &#schi* la. Mobilizarea activa refle a Este reali(ata de contractii &#sc#lare refle3e necontrolate si neco&andate -ol#ntar de !acient* a!arand de fa!t ca ras!#ns la #n sti&#l sen(orial in cadr#l arc#rilor refle3e &otorii. Caracteristica acestei tehnici este &iscarea -ol#ntara* co&andata* ce se reali(ea(a !rin contractie &#sc#lara* !rin cons#& ener)etic.ati !entr# a !er&ite &iscarea deter&inata de contractie. Aceasta activitate motorie refle a poate fi stimulata in mod dirijat si utilizata in scop -inetoterapeutic! pentru facilitarea sau ameliorarea unor posturi! miscari. Mobilizarea activa $ 2.a(a iner-atiei reci!roce si -a de(-olta stereoti!#ri.ili(area acti-a refle3a re!re(inta #n &i+loc de sti&#lare ne#ro&#sc#lara in ca(#rile in care efort#l -ol#ntar este ineficient.r#l#i cor!#l#i* cand acesta se !ierde !rin inter-entia #nei forte e3terioare.rarea fortei de intindere. Intinderea . Mo. Mobilizarea activa voluntara Re!re(inta din totdea#na fond#l oricar#i !ro)ra& inetolo)ic !rofilactic* tera!e#tic sa# de rec#!erare.r#sca a #n#i &#schi iner-at deter&ina contractia acest#ia !entr# echili. Po(itia ortostatica este &entin#ta !rintr2#n +oc contin## de contractii &#sc#lare declansate in-ol#ntar !e . Daca se a!lica o re(istenta contra &iscarii acestei contractii* se reali(ea(a o tensi#ne cresc#ta in &#schi.

ili(area se)&ent#l#i !e care isi are ori)inea &#schi#l ce se contracta in res!ecti-a &iscare este de !ri&a i&!ortanta – !o(itia de start a &iscarilor are si ea #n rol in crearea #nei .r# – e3ec#tarea in a!a a &iscarii acti-e in asa fel incat sa se .ili("rii acti-e c# re(istenta are ca !rinci!al o.iecti. .aston sa# direct chiar &e&.eneficie(e de forta de facilitare a a!ei.r#scari* la co&anda* c# re!etitii frec-ente sa# n#* d#!a c#& se doreste o. Tehnica &o.#ne sta. Re)#li in a!licarea #nei re(istente' – re(istenta se a!lica !e tot !arc#rs#l &iscarii acti-e – -aloarea re(istentei este &ai &ica decat forta &#schilor ce se contracta !entr# reali(area &iscarii re(istenta sa fie a!licata !e fata de &iscare a se)&ent#l#i* !entr# a2si e3ercita aici !resi#nea* infl#entand e3terorece!torii care -or sti&#la &iscarea 6!entr# fle3ia ante. Mobilizarea activa $ 2.tinerea sa# e-itarea instalarii o. s#s!endarea in chin)i a #n#i &e&. Mobilizarea activa voluntara Modalitati te%nice6 • • • mobilizarea libera (activa pura) mobilizarea activo-pasiva (activa asistata) mobilizarea activa cu rezistenta Mobilizarea activa $ 2.ili(area acti-a asistata are #nele cerinte de .rat#l#i re(istenta se -a a!lica !e fata anterioara a acest#ia0 – d#!a fiecare &iscare c# re(istenta se -a introd#ce o foarte sc#rta !erioada de rela3are – rit&#l &iscarilor acti-e c# re(istenta este in f#nctie de -aloarea re(istentei* confor& re)#lii' re(istenta &are 2 rit& rar/ re(istenta &ica 2 rit& frec-ent – sta.r#l#i ne#roendocrin* etc. Mobilizarea activa voluntara "obilizarea activo-pasiva 6acti-a asistata0 2 cand forta &#sc#lara are o -aloare intre coeficientii 92:* &iscarea acti-a -a fi a+#tata.ili(ari* ca si a #n#i &odel adec-at de &iscare. Miscarea se desfasoara d#!a o serie de re)#li dictate de sco!#l #r&arit* a-and ca !ara&etri' Mobilizarea activa $ 2.r#l sanatos* etc. Mobilizarea activa voluntara Borta e3terioara din mobilizarea activo-pasiva !oate fi reali(ata !rin' – cor(i elastice sa# contra)re#tatile instalatilor c# scri!eti – a#toasistare* #tili(and o instalatie c# scri!ete* #n .a(a' Mobilizarea activa $ 2.ili(ari acti-e asistate se face lent* c# &iscare contin#a* fara . E3ec#tarea #nei &o.oselii &#sc#lare. Mobilizarea activa $ 2. Mobilizarea activa voluntara "obilizarea libera 6acti-a !#ra0 2 &iscarea este e3ec#tata fara nici o inter-entie facilitatorie sa# o!o(anta e3terioara 6 in afara )ra-itatiei 0. Mobilizarea activa voluntara "obilizarea activa cu rezistenta # in acest ca( forta e3terioara se o!#ne !artial fortei &o.ili(atoare !ro!rii. Mo.cresterea fortei si 6sa#0 re(istentei &#sc#lare.• • • • &entinerea #nei circ#latii nor&ale sa# cresterea t#rno-er#l#i circ#lator/ &entinerea sa# cresterea -entilatiei !#l&onare/ a&eliorarea conditiei !sihice/ &entinerea echili.

entru marirea suprafetei se aplica pe membrul respectiv diverse palete! flotoare! scuturi.ita &od#l#i in care se instalea(a #n &onta+ c# arc#ri #r&arind c# atentie' !o(itia !acient#l#i* l#n)i&ea arc#l#i* l#n)i&ea coardei care lea)a arc#l de !#nct#l de fi3are din (id* forta arc#l#i* etc. • %ezistenta e ecutata de pacient 6a#tore(istenta0 2 c# &e&. Ca si !recedenta este folosita !entr# &#sc#lat#ra &e&. Mobilizarea activa voluntara Asadar mobilizarea activa cu rezistenta are 9 posibilitati te%nice de realizare.ili(arii acti-e c# re(istenta !rin )re#tati sta la . Este cea &ai si&!la si cea &ai #tili(ata tehnica din &etodolo)ia de tonifiere &#sc#lara. Mobilizarea activa voluntara Modalitati de realizare a rezistentei(5)6 • Re(istenta !rin a!a. Tehnica &o. Directia in care se e ecuta miscarea are o mare importanta! caci daca ea este pe verticala! de jos in sus! se pierde o mare parte din aceasta rezistenta! datorita fortei ascendente a apei. Tehnica este li&itata de fa!t doar la cate-a &iscari din artic#latii si an#&e #&ar* cot* !#&n* )en#nchi si )le(na. Ale*erea lor este in functie de o serie de considerente6 starea fortei musculare! starea *enerale a pacientului! capacitatea lui de intele*ere si cooperare! dotari e istente! obiectve urmarite! locul unde se e ecuta e ercitiile! etc Tehnici kinetice statice • Contractia i(o&etrica 6cre$terea ton#s#l#i &#sc#lar0/ • . @e !oate #tili(a in !rinci!i# !entr# a!roa!e toate )r#!ele &#sc#lare !rinci!ale* incl#si. Mobilizarea activa $ 2. O serie de &ateriale c# &are !lasticitate c#& ar fi l#t#l* chit#l* !lastelina* ceara* !arafan)o* nisi!#l #d* etc* necesita o an#&ita forta !entr# a fi defor&ate. • %ezistenta prin materiale maleabile. Daca am creste vascozitatea apei am creste si rezistenta opusa acestui fluid.#intea(a o )a&a foarte lar)a de )re#tati' saci de nisi!* disc#ri &etalice* . @e intre.r#l sanatos sa# #tili(and !ro!ria )re#tate a cor!#l#i !acient#l ins#si o!#ne o re(istenta do(ata. /ezistenta opusa de apa unei miscari este cu atat mai mare cu cat suprafata corpului care se misca este mai mare si ritmul de deplasare a corpului este mai rapid.Mobilizarea activa $ 2.relor. Mobilizarea activa voluntara Modalitati de realizare a rezistentei(2)6 • %ezistenta prin arcuri sau materiale elastice* desi &#lt #tili(ata in )i&nastica )enerala de intretinere si s!orti-a* este &ai !#tin reco&andata in inetolo)ia tera!e#tica sa# de rec#!erare* deoarece este foarte )re# de ada!tat re(istenta arc#l#i sa# elastic#l#i la -aloarea &#schi#l#i.#ie sa se acorde o )ri+a deose. . Mobilizarea activa voluntara Modalitati de realizare a rezistentei(0)6 • %ezistenta aplicata de kinetoterapeut este cea &ai -aloroasa tehnica deoarece se !oate )rada in f#nctie de forta &#schi#l#i in sine si de forta acest#ia la di-erse ni-el#ri !e sector#l de &iscare. • %ezistenta prin )reutati. De !referat ca tera!e#t#l sa se ase(e !e directia &iscarii. Pe de alta !arte* forta de re(istenta a arc#l#i creste !e &as#ra ce este intins* deci se co&!orta in-ers decat a& -a(#t ca e-ol#ea(a forta fi(iolo)ica a &#schi#l#i.ile de !l#&. Tre.0 Mobilizarea activa $ 2. Ele pot fi folosite separat sau asociate cate 2#5 in aceeasi perioada. Mobilizarea activa $ 2. Mobilizarea activa voluntara Modalitati de reali(are a re(istentei680' %ezistenta prin scripete cu )reutati. @#nt #tili(ate !entr# rec#!erarea &ainii* a de)etelor. Mobilizarea activa $ 2.* )antere* &in)i &edicinale* etc.a(a a n#&roase &etode de crestere a fortei &#sc#lare 6 De Lor&e* Zino-ieff* McC#een* c#lt#ris&* etc.ale tr#nchi#l#i.

# tipul de contractie musculara (concentrică! e centrica! izometrica).relor inferioare* a ca!#l#i etc. M#$chi#l l#crea(a i&!otri-a #nei re(istente care de!a$e$te forta sa. . * erci+iul fizic (terapeutic) Po(itiile de start s#nt de do#a cate)orii' – !o(itii f#nda&entale – !o(itii deri-ate • Po(itiile f#nda&entale s#nt in n#&ar de cinci' ortostatica* in $e(and* in )en#nchi* c#lcat* in atarnat. intre ele* re!etate de 92: ori !e (i.rarea se)&ent#l#i/ • . 2. # elementele declanşatoare ale unui stimul senzitiv sau senzorial cu scop de facilitare sau in%ibare a raspunsului.land al cor!#l#i &#sc#lar contractat sa# !rin -i. /ela area musculara Rela3area &#sc#lara* la fel de necesara de &#lte ori ca $i cre$terea for%ei in c#rs#l #n#i trata&ent fi(ical2 inetic +#dicios* se reali(ea(a !rin i&. E3ista &ai &#lte &etode' • con$tienti(area starii de rela3are &#sc#lara/ • sc#t#rarea rit&ica a &e&. . Clasic* se !ractica do#a ti!#ri de e3ercitii' 2 e3ercitii #nice sc#rte i(o&etrice (ilnice 2 !ractic* o contractie de = sec#nde !e (i/ 2 e3ercitii re!etiti-e sc#rte i(o&etrice (ilnice 2 9.r#l#i res!ecti-/ • &asa+ . * erci+iul fizic (terapeutic) • 'e%nicile de baza descrise pana acum reprezinta elementele constructive ale unui e ercitiu fizic (terapeutic) care este structurat din trei păr<i6 # pozitia de start şi mişcarile efectuate in cadrul posturii stabilite.romovarea mişcarilor sau controlul motor prin e ercitii terapeutice pleaca de la etapele controlului motor urmarind pas cu pas aceste etape6 • mobilitate. # pro*resivitatea e ercitiilor va fi lentă! de la stadiile cele mai joase de forta musculara! redoarc articulara şi coordonare! spre e ercitii care cer forta! mobilitate articulara şi coordonare aproape normale. # cu cat un e ercitiu reclama o forta de contractie mai intensa! cu atat pauza de rela are va fi mai lun*a.ratelor* tr#nchi#l#i* &e&. • Po(itiile deri-ate din cele cinci !o(itii f#nda&entale se o. * erci+iul fizic (terapeutic) E ista c=teva principii de baza ale e ercitiului fizic de care trebuie sa se tina seama6 # e ercitiile se e ecuta lent! ritmic! fara bruscari.• Rela3area &#sc#lara 6scaderea ton#s#l#i &#sc#lar0. c# !a#(a de :. de contractii de = sec#nde c# o !a#(a de 9. de sec#nde intre ele* o $edinta !e (i.tin !rin &odificarea !o(itiei .aie )enerala calda etc. 2 =. @e &ai !oate l#cra $i intr2#n )r#!a+ de trei contractii a = sec. # e ercitiile se bazeaza pe pozitii de start stabile! solide! care sa permita ma imum de travaliu muscular. # se va urmări ca tonifierea musculara sa se e ecute intotdeauna pe toata amplitudinea de mişcare articulara posibila.inarea tehnicilor s!ecifice rela3arii )enerale c# acelea ale rela3"rii locale. * erci+iul fizic (terapeutic) . &. sec.ontractia izometrica !ontractia izometrica consta din cre$terea tensi#nii &#sc#lare fara &odificarea l#n)i&ii &#$chi#l#i.

# promovarea unor reactii de ec%ilibru in balans.r#l* !artea distala 6&ana* !icior#l0 are o &are li.ilitatea Este ca!acitatea de a &entine !ost#rile )ra-itationale $i anti)ra-itationale ca $i !ost#rile &ediane ale cor!#l#i.rin acest termen intele*em posibilitatea de a initia o mişcare şi de a e ecuta acea mişcare pe toata amplitudinea ei fiziolo*ica.ilitatea .ilitate dina&ica care )hidea(a &e&.ilitatea Este #lti&#l ni-el al control#l#i &otor 6cel &ai inalt0.ilitatea controlata Re!re(inta !osi. In ti&! ce radacinile &e&.ilitatea de a e3ec#ta &i$cari in ti&!#l oricarei !ost#ri de incarcare !rin )re#tatea cor!#l#i c# se)&entele distale fi3ate sa# de a rota ca!#l $i tr#nchi#l in +#r#l a3#l#i lon)it#dinal* in ti&!#l acestor !ost#ri. # dezvoltarea unei de teritati de a utiliza amplitudinile functionale de mişcare atat in articulatiile pro imale cat şi in cele distale. /ecuperarea mobilitatii va implica fie recaşti*area amplitudinii articulare! fie a fortei musculare. * erci+iul fizic (terapeutic) @ta. mobilitate controlata. * erci+iul fizic (terapeutic) Mo. * erci+iul fizic (terapeutic) A. * erci+iul fizic (terapeutic) .e l=n*a te%nicile clasice enumerate şi! in *eneral bine cunoscute! pentru promovarea unuia sau altuia dintre tipurile de contrac<ie musculara au fost ima*inate o serie de te%nici de facilitare neuro#musculara6 • 'e%nicile fundamentale . >n stadiu intermediar este aşa#zisa ?activitate static#dinamică? in care por<iunea pro imala a unui se*ment se roteaza! in timp ce por<iunea sa distala este fi ata prin *reutatea corpului.relor !re(inta o sta.ilitatea controlata Re!re(inta !osi.ertate de &i$care $i acti#ne. abilitate. * erci+iul fizic (terapeutic) Mo. * erci+iul fizic (terapeutic) D#!a ce s2a fi3at postura in care se -a desf"$#ra e3erciti#l fi(ic !rec#& $i etapa de promovare a mişcarii* se descri# tipul de contractie musculara' i(otonica 6concentrica sa# e3centrica0* i(o&etrica $i zona de lun)ime musculara 6sc#rta* &edie* l#n)a0 in care se l#crea(a. * erci+iul fizic (terapeutic) Mo. Mobilitatea controlata necesita6 # obtinerea unei forte musculare in limita disponibilitatii mişcării.• • • stabilitate.ilitatea de a e3ec#ta &i$cari in ti&!#l oricarei !ost#ri de incarcare !rin )re#tatea cor!#l#i c# se)&entele distale fi3ate sa# de a rota ca!#l $i tr#nchi#l in +#r#l a3#l#i lon)it#dinal* in ti&!#l acestor !ost#ri.

oala este de(or)ani(at 6facilitarea sa# inhi. * erci+iul fizic (terapeutic) &etoda Bo.• • 'e%nici speciale 'e%nici specifice * erci+iul fizic (terapeutic) 4n pro*ramele de -inetoterapie adresate recuperarii diferitelor afectiuni care intereseaza aparatul locomotor s#au concretizat o suma de metode care se aplica ad literam sau din care! un recuperator e perimentat selecteaza partile care convin cel mai mult cazului pe care il trateaza.a(ata !e reactiile de redresare a ca!#l#i $i a cor!#l#i* #r&are$te in &od s!ecial &odificarea ton#s#l#i &#sc#lar care in an#&ite conditii de .rale/ • &etoda c#lt#rista !entr# de(-oltarea -ol#&#l#i $i a fortei &#sc#lare/ • &etodele BaF* Phel!s* Tardie#* Go+ta* Goss* Br#nnstro&* Perffetti $i @al-ini* Al.rale in distorsi#ni &inore/ • &etoda Daco.at de facilitare a contractiei &#sc#lare -ol#ntare !rin s#&area ele&entelor facilitatorii ne#ro2&#sc#lare/ • &etoda Kla!! !entr# redresarea scolio(elor/ • &etoda Miiller2Eettin)er !entr# tonifiere &#sc#lara !rin e3ercitii i(o&etrice/ • &etoda Bren el !entr# rec#!erarea coordonarii &otorii in afecti#nile cere.ili(are a coloanei -erte.ert* in rec#!erarea le(i#nilor @NC • .son $i @ch#l(e !entr# rela3are &#sc#lara !ro)resi-a/ • &etoda Ka.eloase/ • &etoda 7illia&s !entr# disco!atii/ • &etoda chiro!ra3ica de &o.itia tonicii in le(i#nile @NC la co!il $i ad#lt0/ • &etoda De Lor&e2 7at ins #r&are$te cre$terea fortei &#sc#lare !rin e3ercitii c# re(istenta !ro)resi-a/ • &etoda Mai)ne 2 &ani!#lari -erte.ath* .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful