TEMA 14 Relaţiile financiar – valutare şi creditare a comerţului invizibil 1.

Noţiunea, conţinutul şi particularităţile relaţiilor valutar-financiare privind comerţul invizibil 2. Utulizarea instrumentelor şi mecanismelor activităţii financiar valutare în domeniul comerţului invizibil 3. Eficienţa financiar – valutară a comerţului invizibil. 1. c!imburile economice internaţionale , precum şi conveţuirea naţiunilor în cadrul unor relaţii politice, economice, culturale etc. aflate în continuie dezvoltare determină o "amă lar"ă de servicii prin care se asi"ură condiţii de derulare corespunzătoare a relaţiilor internaţionale. #n noţiunea de comerţ invizibil se cuprinde totalitatea prestărilor internaţionale de servicii nemateriale referitoare la $1%transporturile, e&pediţiile şi asi"urările internaţionale, controlul şi dezvoltarea internaţională de mărfuri, publicitatea şi reprezentarea comercială e&ternă' $(%turismul, sc!imbul valutar, vînzările de mărfuri în valută, deplasările în străinătate în interes de serviciu' $)%operaţiunile necomerciale privind întreţinerea de reprezentanţe, pensiile, succesiunile, drepturile de autor, contribuţiile la or"anismele internaţionale'$*% veniturile din investiţii în străinătate şi din activităţi de cooperare, dobănzile şi comisioanele bancare, creditele e&terne. +olosirea noţiunii de comerţ invizibil s-a impus pentru a destin"e sc!imburile internaţionale de servicii de comerţul cu bunuri materiale. ,omerţul invizibil a evoluat mereu ascendent realizînd, în prezent, o parte importantă a relaţiilor valutar – financiare internaţionale. ,reşterea acestei activităţi este caracteristică sc!imburilor economice internaţionale moderne. a constatat că la o dezvoltare intensivă a economiei unei ţări , creşterea comerţului invizibil se produce într-un ritm superior creşterii comerţului e&terior. -onderea comerţului invizibil în comerţul e&terior al unei ţări reflectă nivelul şi comple&itatea dezvoltării economiei ţării date, precum şi măsura înscrierii acestei economii în diviziunea internaţională a muncii. ,omerţul invizibil ocupă în prezent, circa )./ în raport cu comerţul mondial de mărfuri. ,omerţul invizibil se desfăşoară prin intermediul unor unităţi specializate, a"enţi economici şi societăţi comerciale de comerţ e&terior. 0peraţiunile accesorii comerţului e&terior au prioritate în or"anizarea comerţului invizibil. 1ransportul cuprinde activitatea de cărăuşie în toate mediile2 pe pămînt , transport pe căi ferate şi auto, pe apă' prin aer' e&ercitată de diferite societăţi specializate. E&pediţia internaţională a mărfurilor este o activitate comple&ă, le"ată de comerţul e&terior. ,uprinde 2 pre"ătirea mărfii , ale"erea rutei, întocmirea documentelor de transport, asi"urarea, vămuirea, predarea mărfurilor, decontarea c!eltuielilor de e&pediţie. 3lte instituţii specializate efectuează asi"urările, recepţia şi controlul mărfurilor, publicitatea comercială, depozitarea mărfurilor. erviciile financiar bancare sunt cele solicitate de amortizarea creditelor e&terne$dobînzi, comisioane%, de cooperarea economică şi te!nico-ştiinţifică internaţională şi de contribuţia la or"anismele internaţionale. ,reditarea comerţului

pentru înc!irieri de nave. scrisoarea de trăsură nu este titlu de valoare . monumente. asi"urarea fondurilor financiar valutare necesare. -entru realizarea comerţului invizibil este necesar în primul rînd crearea bazei materiale $mi4loace de transport. 3lte instrumente folosite în operaţiunile de comerţ invizibil sunt2 poliţa de asi"urare. conosamentul. decontarea lor internă şi internaţională. 1urismul internaţional cuprinde totalitatea prestaţiilor pentru se4urul turiştilor la odi!nă. document întocmit de societatea de comerţ e&terior şi predat e&peditorului. 2.%. documente de bază2 scrisoarea de trăsură. la o anumită distinaţie. Utilizarea in trumentelor şi mecani melor activit!ţii financiar valutare "n domeniul comerţului invizibil 7erularea serviciilor internaţionale se spri4ină pe contribuţia relaţiilor financiar – valutare privind evaluarea şi contractarea acestora. are rolul unui ordin către cărăuş să încarce marfa . urmărirea eficienţei economice şi financiar valutare a acestora. culturale. . vînzări de mărfuri în valută. prin care se confirmă încărcătura mărfii la bordul vasului. pentru or"anizări de e&cursii. e&poziţii etc. 7eşi se foloseşte ca instrument bancar .onosamentul $poliţa de îcărcare% este un document un titlu de credit semnat de armator sau căpitanul navei . iar în al doilea rînd utilizarea relaţiilor financiare. drept de autor. 5aza de plecare în or"anizarea şi dezvoltarea turismului internaţional. pe plan intern şi internaţional. cu specificaţiile respective şi tot odată serveşte ca adeverinţă de îcărcare pe mi4locul de transport. construirea bazei te!nico-materiale şi a infrastructurii te!nice. . . formată din2  -atrimoniul turistic $obiective naturale. restaurante. crisoarea de trăsură este un document folosit în cadrul transporturilor terestre sau aeriene.e&terior şi decontarea creanţelor de încasat sau a obli"aţiunilor de plată ce decur" din operaţiunile e&terne se realizează de către băncile comerciale. pentru sc!imb valutar. servicii bancare etc. ervicii necomerciale cuprind prestaţiile internaţionale care sunt solicitate de bună desfăşurare a relaţiilor politice. contractul de navlosire. precum şi obli"aţia de a o transporta în bune condiţii într-un anumit port. -rin acceptarea acestui document . de credit şi monetare.ontractul de navlosire este un contract înc!eiat cu armatorul unei nave prin care se ne"ociază transportul unei mărfi la bordul navei respective. în urma contractului înc!eiat cu societate de asi"urare şi dispoziţia de transport şi vămuire. !oteluri etc. mi4loace de transport etc. e&peditorul poate să intermedieze .% 0ferta turistică care face obiectul contractării cu partenerii străini este rezultatul activităţii economice din ţara respectivă. acordarea burselor. avioane. #n cadrul serviciilor de transport se utilizează următoarele instrumente specifice. tratament sau în interes de serviciu.onosamentul poate fi ne"ociat şi andosat. activitate ce urmăreşte punerea în valoare a peisa4ului natural. ştiinţifice ce nu decur" direct din acte de comerţ2 întreţinerea reprezentanţilor diplomatice. este dată de volumul şi calitatea ofertei turistice. ea neputînd fi ne"ociată şi andosată.%  5aza te!nico-materială specifică $!oteluri.%  6nfrastructura te!nică $căi de comunicaţie. autove!icole în interes turistic etc.

9auc!erul de serviciu este un document de decontare internaţională emis de o firmă turistică din străinătate în care se înscriu felul. aport valutar. 1arifele pentru serviciile internaţionale sunt la libera ne"ociere sub influenţa cererii şi ofertei şi a factorilor con4uncturali de ordin economic sau "eo"rafic. după prestarea serviciilor turistice . apropiindu-se de :.aracterizarea eficienţei financiar valutare a serviciilor internaţionale nemateriale se face prin acelaşi set de indicatori folosiţi şi în cazul comerţului e&terior cu bunuri materiale2 curs de revenire. #n cazul investiţiilor în străinătate unde se cer fonduri importante. Eficienţa financiar – valutar! a comerţului invizibil Eficienţa valutară a comerţului invizibil constă. . preluînd toate operaţiunile necesare. corelate cu preţurile mondiale pentru condiţii similare. 7ocumentul se predă de către acesta unităţii turistice prestatoare care reţine vauc!erul pentru decontarea cu firma emiţătoare. Eficienţa economică-financiară a serviciilor internaţionale poate fi apreciată şi printr-o "amă de indicatori specifici care să asi"ure comparabilitatea acesteia cu cea realizată pe plan mondial. volumul . 8ărimea acestor indicatori diferă de cei ai comerţului e&terior cu bunuri materiale avănd în vedere componenţa valorică a costurilor şi tarifelor serviciilor internaţionale. volumul şi valoarea serviciilor de care să beneficieze turistul. 1arifele pentru serviciile turistice se stabilesc pe baza preţurilor interne ale industriei !oteliere şi de alimentaţie . +aptul că serviciile internaţionale presupun c!eltuieli în valută mai mici decît e&portul de mărfuri determină o rată a aportului valutar foarte bună. ceea ce demonstrează potenţialul acestora de a creşte eficienţa comerţului e&terior. -lăţile prin cărţi de credit presupun înc!eierea prealabilă a unei convenţii între unitatea prestatoare şi societăţile străine de turism. prin care se face ac!itarea prealabilă  -rin virarea sumei reprezentînd total sau parţial cuantumul tarifelor cuvenite. finanţarea se face fie de către stat sau bănci de investiţii. . societatea de asi"urări. pe de o parte. #n marea lor ma4oritate. #ntre aceşti indicatori putem reţine2 volumul incasărilor sau a beneficiilor în valută obţinute pe tonă<=m dintr-o anumită cate"orie de mărfuri. erviciile internaţionale necomerciale se desfăşoară pe baza capitalului propriu al unităţilor participante sau prin credite bancare. 8odalităţile de plată a serviciilor de turism sunt următoarele2  -rin cecuri de călătorie. în aportul cît mai mare în valută faţă de c!eltuielile în valută cît mai reduse prin efectuarea operaţiunilor de prestări de servicii şi turism internaţional. fie prin or"anisme financiare internaţionale.ontractarea lor se face implicit prin documentul de virament sau ordinul de încasare sau de plată. ca şi în comerţul cu mărfuri . prin ac!itarea în numerar sau prin cărţi de credit sau vauc!ere de serviciu. convenite în moneda naţională pe baza cursului valutar al pieţei./ . şi cărăuş . beneficiu în valută etc.relaţia dintre societatea de comerţ e&terior. aceste servicii au o pondere ridicată a c!eltuielilor de muncă vie şi ca urmare un "rad ridicat de valorificare a muncii naţionale. pe de altă parte. 3. or"anele vamale . Evaluarea serviciilor necomerciale se face pe bază de forfetare sau a unor comisioane. în contul bancar al unităţii prestatoare  -rin plata ulterioară.

deoarece acestea survin ca rezultat al evenimentelor e&terne . . -lanificarea acestei balanţe are în vedere tarifele. de tarifele e&terne aplicate şi de cursul de revenire. #n prezent situaţia privind aceste operaţiuni este dificitară. e&pediţia.bancare reprezintă relaţii de repartiţie financiară în plan internaţional şi din această cauză se consideră ?5alanţa serviciilor necomerciale şi financiar-bancare@ ca o decizie financiar-valutară luată pe piaţa financiară internaţională. 6nfluiernţa serviciilor pentru derularea comerţului e&terior asupra ec!ilibrului valutar este reflectată în ?5alanţa serviciilor comerciale@ privind transportul. cotele de participare practicate în relaţiile internaţionale ale ţării noastre. independente de activitatea proprie şi aduc venit în valută numai sub formă de comision. #n cazul operaţiunilor privind venitzurile şi mişcările de capital eficienţa este mărită atunci cînd s-au făcut investiţii importante în străinătate sau cînd s-a plasat capital auto!ton peste "raniţă. cotele de dobînzi. #ncasările şi plăţile "enerate de serviciile internaţionale influienţează direct balanţa de plăţi e&terne. informare şi documentare asupra con4uncturii economice mondiale.ea mai mare parte a serviciilor necomerciale şi financiar. #n cazul operaţiunilor necomerciale nu se poate pune problema eficienţei. . asi"urările e&terne etc.beneficiilor valutare obţinute pe zi<turist etc. investiţii pentru servicii internaţionale. -e lîn"ă efecte directe. >aportînd mărimea acestor indicatori la la cea obţinută de firmele concurente se poate aprecia rentabilitatea şi poziţia serviciilor pe piaţă. din comerţul invizibil decur" $mai ales la turism% şi efecte indirecte asupra economiei2 e&port intern de mărfuri. -lanificarea şi urmărirea indicatorilor acestui capitol din balanţa de plăţi se face în fucţie de volumul serviciilor. deoarece creditele primite sunt mai mari decît cele acordate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful