You are on page 1of 1

Dropia (Otis tarda) este o pasre de step

specific stepelor din familia Otididae care triete n sudestul Europei i zonelor cu clim temperat din Asia. n Romnia s-a gsit pn acum cteva decenii n Brgan, n prezent mai apare regulat pe teritoriul administrativ al oraului Salonta, judeul Bihor respectiv al comunei Beba Veche, judeul Timi. Aceste populaii sunt comune cu cele de la Kis-Srrt, Parcul Naional Krs-Maros, Ungaria, respectiv Mokrin, Voivodina, Serbia.n cazul dropiilor se observ un dimorfism sexual accentuat. Masculul de dropie este cea mai masiv pasre din Europa, putnd ajunge pn la 18,5 kg. Este pasrea cea mai grea care se poate nla n zbor. Femelele sunt mult mai mici, cntrind ntre 3,5 i 5 kg. Dropia se hrnete cu vegetaie, fasole verde i mazre, dar i cu insecte sau mici vertebrate. Este o pasre tcut, dar n perioada de cuibrire scoate un ipt ca un ltrat.[1] Ponta dropiei cuprinde de obicei doar dou oua (rareori 3 sau 4). Dropiile nu i construiesc un cuib propriu-zis, ci i depun oule ntr-o simpl adncitur n sol, ndeosebi n zone cu vegetaie erbacee bogat sau chiar n mijlocul culturilor agricole. Clocitul este asigurat doar de femel i dureaz ntre 23-28 zile, depinznd de condiiile meteo. Cincizeci de ou, msurate ntre anii 1920-1950 de ornitologul romn Dionisie Linia, au avut dimensiunile medii de 77,56 mm x 55, 73 mm. Imediat dup eclozare puii prsesc cuibul i rmn n preajma femelei pn la vrsta de un an. Dup circa 28 de zile sunt capabili de zbor, iar la 35 de zile stpnesc bine tainele zburatului. Masculii sunt maturi sexuali abia de la vrsta de 5 ani, n condiiile n care durata medie de via a dropiei este doar de 10 ani.