You are on page 1of 7

Relatiile bilaterale ale RM cu Turcia Abordarea temei relaţiilor bilaterale moldo – turce se începe cu recunoaşterea independenţei Republicii Moldova

de către Republica Turcia la 16 decembrie 1991. Acest pas a fost urmat de stabilirea oficială a relaţiilor diplomatice la 3 februarie 19921 printr-un schimb de note diplomatice. Ca urmare a acestor acţiuni, a avut loc deschiderea Oficiului Consulatului General al Republicii Turcia la Chişinău. În funcţia de primul consul general al Turciei în Republica Moldova a fost numit diplomatul de carieră Ender Arat. Inaugurarea Oficiului Consular General în capitala ţării a dat un imbold semnificativ şi a sporit esenţial relaţiile bilateraleExaminând atitudinea Republicii Turcia referitor la relaţiile multilaterale cuRepublica Moldova putem evidenţia cu certitudine, că ele, din start au fostdeterminate ca prioritare, bazate pe principiile de cooperare şi înţelegere reciprocavantajoasă. După cum a menţionat, în primele sale declaraţii publice, la sosireaîn Chişinău, consulul general E. Arat „…Republica Turcia manifestă un interessporit pentru a vedea vecinul său, Republica Moldova, în calitate de factor alstabilităţii şi păcii în regiune. Noi suntem interesaţi ca Republica Moldova, tânărstat independent şi suveran, să se dezvolte pe calea reformelor democratice, săcontribuie la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investiţii străine, 1 Monitorul Oficial 03.02.1992.inclusiv din Republica Turcia, să menţină integritatea teritorială şi să treacă câtmai repede şi fără pierderi prin perioada de tranziţie…”2. În acelaşi an, 1992, au avut loc şi primele contacte oficiale între lideriiambelor ţări. La 25 iunie, la Istanbul, la iniţiativa lui Turgut Özal, preşedinteleRepublicii Turcia, s-a efectuat un summit a şefilor de state riverane Mării Negre,la care a fost semnată Declaraţia constituirii Organizaţiei de CooperareEconomică a Mării Negre (OCEMN)3 La lucrările acestui for regional a participatşi Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova, care a avut o întrevedere, tete a tete, cu preşedintele turc, în timpul căreia s-au abordat diverse aspecte a relaţiilor politice, economice şi de ordin social – cultural.Ideea aprofundării cooperării ţărilor riverane Mării Negre, nu doar îndomeniul economic, s-a regăsit în iniţiativa Republicii Turcia de a institui unorgan permanent de coordonare a acţiunilor legislativelor acestor state. Iniţiativaexpusă a fost acceptată unanim, urmată de semnarea la 26 februarie 1993, laIstanbul, a Declaraţiei cu privire la fondarea Assambleei Parlamentare a OCEMN. Într-o perioadă de patru ani statele participant e la OCEMN au creat o structurăorganizatorică alcătuită din următoarele componente necesare:interguvernamentală, interparlamentară, interbusiness şi financiară. Este important de menţionat, că în anul 1992 s-au stabilit şi începuturile
1

În cadrul acestei întâlniri. preşedintele M. Nicolae Ţâu. La rândul său. Germania. ca partea contractantă. colaborării. d preşedintele M.obiectivul fundamental al politicii externe a Turciei în această regiune a lumii este promovarea înţelegerii. dl Suleiman Demirel.. Primele întâlniri. Graţie lui. maavantajoase. Hikmet Çetin. acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia cu privire la 2 . În cadrul acestei deplasări. Demirel a subliniat că „. preşedintele Snegur a avut o întrevedere bilaterală cu şeful statului turc. Snegur „…a dat o apreciere înaltă iniţiativei Turciei privind crearea Comunităţii ţărilor riverane Mării Negre. care se explică prin apariţia altor posibilităţi. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. fapt.. Ca urmare. decomun acord cu administraţia oraşului Ceadâr – Lunga au deschis primul liceu teoretic moldo – turc pe teritoriul Republicii Moldova4 . în România. preşedintele S. au constituit o oportunitate de a deschide un capitol nou în relaţiile bilaterale. începând cu anul 1993 a început să înmatriculeze în instituţiile sale de învăţământ superior tineri din Republica Turcia. oferitecetăţenilorRepublicii Moldova a fost în creştere permanentă. la nivel înalt. prin intermediul Ministerului de resort a alocat tinerilor moldoveni 75 burse în diferite instituţii de învăţământ superior de prestigiu. Snegur a efectuat o vizită de scurtă durata la Ankara. În următorii doi ani.Graţie acordului interministerial o fundaţie educaţională turcească „Fatih”. în anul 1993 aufost puse începuturile colaborării în domeniul învăţământului preuniversitar. a fost creat cadrul juridic pentru viitoarea colaborare bilaterală. Özal în luna martie 1993.bazei juridice ale colaborării moldo – turce prin semnarea primului acord între Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei Naţionale al Republicii Turcia. care a preluat funcţia de preşedinte a ţării după decesul subit al lui T. Marea Britanie etc. În iunie 1993. numărul de locuri la studii în centrele universitare din Turcia. oferindu-le atât locuri la învăţământul bugetar.Alături de cooperarea în domeniul învăţământului superior. începând cu anul de studii 1992/1993 Guvernul Turciei. subliniind că la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state va contribui şi Uniunea interparlamentară a ţărilor din Bazinul Mării Negre din care face parte şi Republica Moldova”5 . În cadrul acestei întâlniri au fost semnate Protocolul de consultări între Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia. stabilităţii şi prosperării”6 . a efectuat prima vizită oficială în Republica Turcia. cât şila învăţământul cu finanţare prin contract. SUA.La rândul său şi Republica Moldova. după care s-a redusla 30 – 35 burse. între conducătorii Republicii Moldova şi Republicii Turcia. unde s-a întâlnit cu omologul său turc.

Merită de menţionat. dl Valeri CHECHELASHVILI. la Baku (Azerbaidjan).  inviolabilitatea hotarelor statului. dl Ion Botnaru a fost numit primul ambasador al statuluiRepublica Moldova în capitala Turciei. Rezultat al acestei vizite a fost decizia Guvernului RepubliciiMoldova de a deschide în Republica Turcia reprezentanţa sa diplomatică la nivelde Ambasadă. precum şi 3 . Ucraina. unde a fost adoptat Comunicatul Comun al întrevederii celor patru Preşedinţi. reuniunile sectoriale în trei blocuri (economic. precum şi Coordonatorii de Programe (1 septembrie 2007). Vizita ministrului moldovean de externe la Ankara a dat un nou impulsrelaţiilor bilaterale. în timpul Summit-ului Consiliului Europei. Caurmare. GUAM – Japonia. Aşadar. 23 mai 2006 Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM (ODDE – GUAM). prin instituirea Secretariatului GUAM de la Kiev. a fost elaborat şi parafat primul Tratat de prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Republica Turcia. prin Decretul PreşedinteluiRepublicii Moldova. al organelor de drept şi umanitar) la nivel înalt. căpătând statut de organizaţie internaţională. precum şi alte 5 acorduri Crearea forumului consultativ GUAM din 4 state (Georgia.  integritatea teritorială.  La 1 iunie 2007. Consulatul General al Republicii Turcia la Chişinău a fosttransformat în Ambasadă. a intrat în funcţie Secretarul General al Secretariatului ODDE – GUAM.  supremaţiei legii şi respectării drepturilor omulu i.Un act de amploare în tinerele relaţii politice şi diplomatice moldo – turce aconstituit prima vizită oficială a preşedintelui Republicii Turcia în RepublicaMoldova. cât şi acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia privind colaborarea în domeniul turismului7. înluna februarie 1994.  democraţiei. reuniunea GUAM – SUA.desfiinţarea regimului de vize pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu. În acest document Preşedinţii au remarcat necesitatea dezvoltării cooperării cvadrilaterale pentru întărirea stabilităţii şi securităţii în Europa. O hotărâre identică a fost luată şi de către Guvernul turc. a avut loc al doilea Summit ODDE – GUAM. că vizita a fost anticipată de îndelungate consultărişi discuţii diplomatice pe marginea documentelor preconizate pentru semnare. bazându-se pe următoarele principii:  respectarea suveranităţii. iar în luna aprilie 1994. Republica Azerbaidjan şi Republica Moldova) a avut loc la 10 octombrie 1997 la Strasbourg. precedat de reuniunea GUAM – Polonia. Instituţionalizarea Organizaţiei a avut loc la Summit-ul de la Kiev. reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe GUAM.  În perioada 18-19 iunie 2007.

de obicei anual – de la summit la summit.reuniunea Consiliului Coordonatorilor Naţionali. Statele membre  Georgia  Ucraina  Republica Azerbaijan  Republica Moldova Structura GUAM 4 .  Următorul Summit ODDE – GUAM. a avut loc la 1 iulie 2008.  Parlamentul Republicii Moldova a ratificat la 29 martie 2012: Statutul Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM. în valoare de 45.000$ USD. şi Convenţia statelor membre ale GUUAM privind acordarea ajutorului reciproc în probleme consulare. preluată în 2012 de către Azerbaidjan.  Republica Moldova pentru prima dată a achitat integral contribuţia la Bugetul GUAM în anul 2012. În anul 2011 RM a deţinut Preşedinţia în Exerciţiu a GUAM. Acordul privind privilegiile şi imunităţile GUAM. iar în 2013 urmând să o exercite Georgia. Preşedinţia GUAM este exercitată după principiul rotaţiei. În cadrul Summit -ului a avut loc reuniunea Consiliului Şefilor de Stat. la Batumi (Georgia). precedat de reuniunea Consiliului Miniştrilor Afaceri lor Externe GUAM şi reuniunile sectoriale similare precedentului summit.

 Miniştri ai Afacerilor de Externe (cel puţin de două ori pe an).  Coordonatori Naţionali (cel puţin de patru ori pe an).  Reprezentaţi permanenţi (la nivel permanent. a început să-şi exercite funcţiile începând cu 1 iulie 2007. Secretariatul GUAM de la Kiev este un organ de susţinere a Consiliului care a fost acreditat de Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei. la Kiev. la 21 mai 2007. cu un mandat de 4 ani. Cultură şi Educaţie. 5 . Ambasador Valeri CECELAŞVILI (Georgia).  Forumul GUAM de Cooperare al Femeilor (septembrie 2001). o dată pe an). Secretarul General GUAM. care îşi exercită activitatea la patru niveluri:  Şefi de Stat (de regulă. La 26 februarie 2009.Principala structură a Organizaţiei este Consiliul. Economie şi Comerţ. Pe lângă Organizaţia propriu-zisă mai activează următoarele organe afiliate:  Adunarea Parlamentară GUAM (septembrie 2004) şi Comitetele sale în domeniile Drept şi Politică. Ştiinţă. acreditaţi de către Secretariatul GUAM). a avut loc ceremonia de inaugurare a Sediului Secretariatului GUAM de către Miniştrii Afacerilor Externe ai statelor membre.

între ambele ţări fiind semnate circa 200 acorduri. care a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1997. 4. Grupul de lucru în domeniul economiei şi comerţului.  Organizaţia Publică Internaţională „Fundaţia Internaţională a Dezvoltării GUAM” (septembrie 2007).0 Export 641. d.9 122. c. Grupul de lucru în domeniul tehnologiilor informaţionale. 2.3 Total 152.Uniunea Internaţionala a Asociaţiilor Cetăţenilor „Forumul tinerilor statelor GUAM” (noiembrie 2006). În cadrul ODDE – GUAM activează 8 grupuri de lucru cu domenii de activitate specifice 1. dolari SUA Dinamică.La 23 octombrie 1992 a fost semnat Tratatul de bună vecinătate.  Consiliul de Afaceri GUAM (iulie 2002). 8. Grupul de lucru în domeniul culturii. prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Ucraina. subgrupul de lucru în domeniul combaterii corupţiei şi spălării banilor. Grupul de lucru în domeniul situaţiilor excepţionale. subgrupul de lucru în domeniul combaterii traficului ilegal de droguri. Cooperarea cu UcrainaCadrul juridic bilateral 9. 10. 12.2 86. ştiinţei şi educaţiei. crimei organizate şi traficului ilegal de droguri. a. 7.0 716.Schimburile comerciale în anul 2012 (în comparaţie cu anul 2011) mln. subgrupul de lucru în domeniul combaterii traficului de persoane şi migraţiei ilegale.4 80. Grupul de lucru în domeniul turismului.  Forumul Economic GUAM (noiembrie 2004).Cadrul juridic al relaţiilor bilaterale este avansat. Grupul de lucru în domeniul energetic. 6. 2011 2012 % 794. 5. subgrupul de lucru în domeniul combaterii terorismului.2 92. 11. b.7 Import Balanţa  6 .Relaţii comercial-economice 13.1 594. Grupul de lucru în domeniul transportului. 3. Grupul de lucru în domeniul combaterii terorismului.

7 milioane USD (în descreştere cu 5.85 milioane dolari SUA.6 mil. Reuniunile Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române Şedinţa I a Comisiei mixte a avut loc la 8 noiembrie 2004 la Chişinău.3 milioane USD (în creştere cu 2. Şedinţa II a Comisiei mixte a avut loc la 1 noiembrie 2005 la Bucureşti.2 mil.2012 erau înregistrate în România un număr de 4103 de societăţi mixte moldo-române. dolari SUA. Actualizat – martie 2013 15. dolari SUA). Acorduri aflate în proces de negociere – 41 Relaţii comercial-economice Conform datelor statistice ale BNS în anul 2012.2 471. iar importul în perioada menţionaţă a înregistrat 238.2%).6mil. exportul a constituit 56. iar importul din România de 574. din care exportul produselor moldovenești a fost de 356. La 31. 7 .8 14.12. Cooperearea cu Romania Cadrul juridic bilateral Tratate în cele mai diverse domenii semnate până în prezent – 159.3 milioane USD (în creştere cu 8. Şedinţa V-a a Comisiei mixte a avut loc la 24 mai 2010 la Chişinău Şedinţa VI-a a Comisiei mixte a avut loc la 26 aprilie 2012 la Bucureşti Reuniunile Comisiei mixte interguvernamentale pentru integrare europeană Şedinţa I a Comisiei mixte a avut loc la 3 iulie 2012 la Bucureşti. nivelul comerţului bilateral a înregistrat valoarea de 977. Moldova ocupând locul 46 în topul investitorilor străini. Şedinţa IV-a a Comisiei mixte a avut loc la 23 octombrie 2008 la Bucureşti. cu un capital total investit de 34. iar importul 219.2 mil.Pentru perioada ianuarie .8% în comparaţie cu anul 2011).mai 2013. Şedinţa III-a a Comisiei mixte a avut loc la 2 noiembrie 2006 la Chişinău. dolari SUA (în perioada respectivă a anului trecut exportul a constituit 48.comercială 488. dolari SUA.1%).