You are on page 1of 44

Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii”

Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii” a fost fondată în anul 1970, în cadrul Filarmonicii de Stat din Moldova de binecunoscutul interpret Nicolae Sulac, dirijori fiind compozitorul şi violonistul Mircea Oţel, apoi trompetistul Gheorghe Usaci. Chiar de la început formaţia a fost în căutarea identităţii sale, a stilului interpretativ, a unui repertoriu adecvat, fără a se impune plenar în circuitul vieţii muzicale.

În anul 1978 conducerea orchestrei „Lăutarii‖ o preia violonistul Nicolae BOTGROS. Personalitate artistică complexă şi viguroasă, dublată de o majoră forţă temperamentală, cu tenacitate şi îndrăzneală, a învins obstacole greu de imaginat. S-a afirmat în plan interpretativ şi dirijoral, materializîndu-şi cunoştinţele prin multiple realizări remarcabile. Într-un timp record reuşeşte să plaseze orchestra în prim-planul muzicii populare, devenind un simbol, un fenomen inegalabil. Fiecare recital al orchestrei „Lăutarii‖ se transformă în act de cultură de înaltă calitate, atît prin interpretarea pătrunsă de profunzimea redării mesajului muzical, cît şi prin varietatea repertoriului foarte atractiv. Bogata experienţă scenică îi permite dirijorului Nicolae Botgros să menţină orchestra într-o formă impecabilă, deşi componenţa sa a cunoscut mai multe modificări. Publicul spectator prezent la spectacolele formaţiei, ele fiind frecvente, a remarcat întotdeauna virtuozitatea, sunetul rafinat şi siguranţa tehnică, bogăţia resurselor de expresivitate, intenţia de a aduce în scenă frumosul sonor în creaţii valoroase, precum şi capacitatea de redare subtilă a fiecărei nuanţe a partiturii.

Ghidat de principiul existenţei interpretării desăvîrşite, Nicolae Botgros este exigent cu sine şi pretinde dăruire absolută de la fiecare instrumentist, de remarcat, mari virtuozi ai instrumentelor populare, precum şi a soliştilor vocali – nume sonore în peisajul melosului popular. Pe parcursul a 28 de ani, de cînd la pupitrul dirijoral se află maestrul Nicolae Botgros, orchestra „Lăutarii‖ a susţinut mii de spectacole de mare rezonanţă în toată Moldova, dar şi pe cele mai prestigioase scene din lume – Grecia, Italia, Germania, Franţa, Turcia, Danemarca, SUA, Austria, Mongolia şi alte ţări. O pagină de referinţă în biografia artistică a orchestrei de muzică populară „Lăutarii‖ o constituie colaborarea cu cei mai reprezentativi exponenţi ai tuturor zonelor folclorice din România, fie în spectacole, fie în înregistrări. În compania Orchestrei „Lăutarii‖ dirijată de Nicolae Botgros au înregistrat CD-uri antologice Gheorghe Zamfir, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Ion şi Ionuţ Dolănescu, Dinu Iancu Sălăjanu, Ileana Ciuculete, Mariana Ionescu, Cristi Ruscior, Camelia Ciobanu, Stana Izbaşa, Viorica Macovei şi alţii. Fiind cea mai apreciată orchestră de muzică populară din întreg spaţiul românesc, orchestra „Lăutarii‖ a participat la prestigioase manifestări cultural-artistice la nivel de stat, al serate de creaţie ale distinşilor artişti. Prezenţa orchestrei „Lăutarii‖ la „Telerevelion‖, pe scenele Festivalurilor „Cerbul de Aur‖ de la Braşov, 5 ediţii şi cel de la Mamaia, 4 ediţii, transmise în direct pe canalul România Internaţional a facilitat extinderea popularităţii orchestrei pe mapamond. În permanenţă activitate artistică, orchestra „Lăutarii‖ a efectuat înregistrări în studiourile

Radioteleviziun ii cu mai mulţi interpreţi de muzică populară, atît solişti ai orchestrei cît şi invitaţi. De asemenea, în spectacole cu public i-a acompaniat pe toţi interpreţii de muzică populară. Creaţii de diferite genuri interpretate de orchestra „Lăutarii‖ sunt incluse în zeci de discuri, în coloane sonore ale filmelor şi spectacolelor. Se cere menţionat faptul că, pe lîngă bijuteriile folclorice readuse în circuit şi realizate în aranjament de orchestră de majoritatea instrumentiştilor, sunt interpretate şi creaţii originale semnate de distinşi compozitori – Tudor Chiriac, Constantin Rusnac, Gheorghe Mustea şi alţii.

În anul 2000, cu prilejul marcării a trei decenii de activitate artistică, orchestrei de muzică populară „Lăutarii‖ dirijată de Nicolae Botgros, artist al poporului, Cavaler al Ordinului Republicii, prin decret prezidenţial, i s-a conferit titlul onorific „Naţională‖. Este cea mai înaltă apreciere, deoarece acest colectiv într-adevăr este oglinda poporului, sufletul naţiunii exprimat prin muzică. De aceea publicul aşteaptă cu nerăbdare fiecare spectacol al Orchestrei Naţionale de muzică populară „Lăutarii‖ dirijată de maestrul Nicolae BOTGROS. Ca pe o mare sărbătoare.

Nicolae Botgros este un artist, violonist si dirijor de muzica populara.

Botgros s-a nascut pe 25 ianuarie 1953, in satul Badicu-Vechi, raionul Cahul, Republica Moldova, intr-o familie de lautari. Maestrul Nicolae Botgros se idntifica automat cu Orchestra Nationala de Muzica Populara `Lautarii`. Orchestra Nationala de muzica populara `Lautarii` a fost fondata in anul 1970, in cadrul Filamornicii de Stat din Moldova, de binecunoscutul interpret Nicolae Sulac, dirijori fiind compozitorul si violonistul Mircea Otel, apoi trompetistul Gheorghe Usaci. Chiar de la inceput formatia a fost in cautarea identitatii sale, a stilului interpretativ, a unui repertoriu adecvat, fara a se impune plenar in circuitul vietii muzicale. Considerat un `magician al viorii`, maestrul Nicolae Botgros a fost numit in 1978 la conducerea Orchestrei Populare `Lautarii`. Nicolae Botgros este fiu de lautar, fiu al lui Dumitru `cel strasnic`. Acesta si-a invatat copiii ca trebuie sa munceasca, daca vor sa aiba ce manca a doua zi. Nicolae si cei doi frati au invatat sa cante la cate un instrument, pentru ca la nevoie sa poata incropi un taraf de nunta sau orchestra pentru baluri. Repertoriul era bogat, de la `Hora in doua parti` la creatii de cafe-concert si chiar lucrari clasice. Nicolae a invatat melodiile la ureche, iar un timp se culca si se trezea cu sunetul de toba. Asculta cu luare-aminte tot ce canta tata pe la petreceri. A invatat singur sa bata toba si-i era tare ciuda pe darabana care era mai mare ca el. La sapte ani s-a dus la Scoala de muzica din Cahul. Impreuna cu badea Vasile s-a intors in primavara acasa, caci nu ajungeau bani pentru intretinerea celor doi frati. Mama lui Nicolae a visat intotdeauna ca baietii si fetele sa faca studii, vroia sa-i vada oameni mari. La scoala, profesorii erau extrem de indulgenti cu fratii Botgros, care veneau la lectii luni, marti, miercuri si joi, caci sfarsitul de saptamana era rezervat nuntilor si petrecerilor. Uneori, se intampla ca Nicolae sa adoarma cu capul pe banca dupa noptile de nesomn si oboseala.

Nicolae Botgros a ajuns la Soroca. isi puneau in cizme si cate un strat de paie. muzicantul era un om aparte . Cand trebuia sa cantam la nunta. In 1973 se muta la Chisinau si este violonist in Orchestra „Mugurel‖ a Filarmonicii. micutii purtau `valnicii` (paslele) cu randul. formatia `Lautarii` si-a aniversat 40 de ani de activitate artistica. Vroiam sa scap de toba si uite asa am deprins singur vioara. primite pe ascuns). pe frig si ploaie.`Copilaria a fost foarte grea. Chiar daca se canta in familie. ca in 1978 sa devina director artistic si prim-violonist la „Lautarii‖. Totusi. In 2010. Nicolae Botgros a dus faima muzicii populare in zeci de tari europene. Pentru prima data a asistat la un concert de-al „Lautarilor‖. Nicolae Botgros a reusit sa inregistrez doar 2 albume pentru sine si aceasta pe langa sutele si chiar miile de materiale muzicale inregistrate cu interpretii de muzica populara. gospodarii veneau si ne luau cu caruta. De-a lungul anilor. . Sofia Vicoveanca. O manca din ochi. cu banii de la mama (25 de ruble. Australia. La nunta lor au cantat cei mai vestiti lautari ai vremii.un fel de magician care aduna in jurul sau oamenii. Nu vedea nimic altceva in jurul sau decat ochii ei negri si cosita lunga pana-n pamant. isi aminteste dl Botgros. eram fericit. Soarta comuna – ambii veneau din familii numeroase – i-a facut sa imparta bucuriile si necazurile vietii. Ne intorceam pe jos. care avea sa-i devina sotie. Eram un copil muncit. Zinaida Julea etc. Un geniu al viorii. pentru ca nu ajungeau banii pentru toti copiii. Tata spunea tuturor ca o sa ma fac artist`. la Scoala de iluminare culturala. Iarna. A ramas vrajit de orchestra si nici nu banuia ca avea sa i se dedice mai tarziu. Dinu Iancu Salajan. Nicolae Botgros a fost declarat dirijorul uneia dintre cele mai bune orchestre de muzica populara din intreg areal romanesc. dar si in Statele Unite ale Americii. aveau cate 19 ani. nici nu se puea problema de bogatie materiala. fiindca te lua lumea in seama. O moldoveanca adevarata! S-au luat devreme. Prima orchestra dirijata de Nicolae Botgros a fost „Ciocarlia‖ de la Edinet. Cei mai de seama artisti ai muzicii populare au cantat cel putin o data cu Orchestra `Lautarii` condusa de maestrul Botgros: Maria Ciobanu. Irina Loghin. dar nu ne aduceau si inapoi. Un an de rascruce atat pentru orchestra. iar cand dadeau gerurile mari. In 2002. cat si pentru maestru. remora Nicolae Botgros. Noua Zeelanda. Urmeaza ani la „Joc‖. Tot la Soroca s-a indragostit lulea de Lidia Bejenaru. Mai tarziu. precum si in toate tarile din spatiul exsovietic.

Marcel şi Cătălin Dascăl. Ana Barbu. Anastasia Istrati. Mircea Oţel. Sergiu Diaconu. Nicolae Robu. Constantin Rotaru. instrumentiştii Ion Buldumea. solişti Maria Drăgan. Tamara Chiţaniuc. Timofei Rusu. În anul 1987 orchestra de muzică populară „Mugurel‖ a fost înfiinţată de Ion Dascăl. cît şi invitaţi.Valentina Cojocaru.Lidia Bejenaru. Dumitru Gheorghiu. Valentin Golomoz. A realizat mai multe albumuri şi CD-uri cu solişti vocali şi instrumentişti. Vasile Marin. Ileana Ţurcanu. . Nicolae Glib. Vlad Gheorghelaş. Au realizat şi un film muzical. Ioana Căpraru. Pe parcursul anilor de activitate artistică Orchestra de muzică populară „Mugurel‖ dirijată de Ion Dascăl a susţinut aproximativ 1000 de concerte în localităţile Moldovei. Petre Dabija. Au fost realizate mai multe serate de creaţie şi spectacole de divertisment organizate de „Moldova-concert‖. Au mai activat instrumentiştii Nicolae Botgros.Mihai Ciobanu. În componenţa acestui colectiv regăsim asemenea cîntăreți ca Zinaida Julea. Ansamblul a înregistrat cîteva programe de concert la Radio Moldova. Ion Ciobanu. În cei 8 ani de activitate au mai fost la pupitrul dirijoral Alexandru Vacarciuc. Vasile Eşanu. atît angajaţi ai orchestrei. În anul 1974 s-a desfiinţat.Mugurel În anul 1966 în Moldova a apărut ansamblul „Mugurel‖ dirijat de Valeriu Negruţi.

În anul II este la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Mărţişor‖ de la Casa Tineretului din Chişinău. completând Fonoteca de aur a Radioteleviziunii cu peste 1000 de creaţii ale sale . raionul Drochia. la „Lăutarii‖ din Chişinău. Primii pași în muzica populară Ion Dascăl i-a făcut la „academia‖ tatălui său.„Mugurel‖. Chiar din primul an de colegiu. „Am o ţară şi un neam‖. „Bădişorul meu‖ (Tamara Chiţaniuc). De asemenea. iar fratele său. „Lume. „M-a trimis puicuţa ieri‖. apoi. . În 1967-1973. Astfel. Zână‖. În 1972-1973 este dirijor al Orchestrei „Ciocârlia‖ de la Palatul Sindicatelor din Chişinău. a cântat în Orchestra Ansamblului de dansuri şi cântece populare „Joc‖ iar acum cea condusă de fratele său . iar în 1974 . la Secţia de teorie şi compoziţie. gura ta‖. pe ţambalagiii Gheorghe Severin şi Ion Surguci. Dascăl-pedagogul îi are discipoli pe regretatul trompetist Valeriu Hanganu. Petrică. Ion Dascăl este invitat la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Folclor‖ a Radioteleviziunii Moldoveneşti. laureat al concursurilor raionale şi republicane. dar şi mai târziu. pe dirijorul Orchestrei Simfonice a Operei Naţionale. Sora sa. interpretate de marele rapsod Nicolae Sulac. Aici. Ion Dascăl învață să cânte la acordeon şi la vioară de la tatăl său. Nicolae Dogotaru. solist în Orchestra „Lăutarul‖ din Bălţi. „Drag mi-i satul Pelinia‖ (solist . iar în anul III – angajat ca solist-instrumentist (acordeonist) în Orchestra de muzică populară „Fluieraş‖. Ion Dascăl studiază la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga‖. de-a lungul carierei sale de peste patru decenii. În 1981. Orchestra „Lăutarul‖ devine laureată a Festivalului Folcloric Internaţional al ţărilor dunărene şi a Festivalului „Holda de Aur‖ din România. Toader Dascăl care era cunoscut lăutar de prin părţile nordului. Conducea şi el un taraf.piese originale.dirijor al Orchestrei „Lăutarul‖ din Bălţi şi profesor la Colegiul de muzică din capitala nordului. 1.Teodor Negară). iar în 1975-1980 . un ţambalagiu virtuoz. condusă de regretatul dirijor şi violonist Serghei Lunchevici. el a dat viaţă mai multor cântece scrise în stil popular. „Cântecul şi dragostea‖. „Eu la nuntă am venit‖ (Valentina Cojocaru). lume.Ion Dascăl și orchestra Mugurel Sudul republicii a dat artei muzicale de la noi câteva generaţii de lăutari descendenţi din familia Botgros.la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu‖. care a studiat violoncelul. ea a obţinut Medalia de Aur la Primul Festival Unional de Creaţie Populară. „Zâna mamei. Nina. devenit colectiv-model. iar nordul Moldovei vine cu o pleiadă întreagă de artişti care provin din familia Dascăl din satul Pelinia. prelucrări folclorice şi aranjamente muzicale pentru solist şi orchestră. conduce orchestra de muzică populară de la Şcoala-internat nr. iar de la vârsta de doar nouă ani a început a cânta pe la nunţi şi cumetrii. „Are mama doi feciori‖. acum este profesoară de muzică la o grădiniţă de copii.

Nicolae Glib. Angela Ciochină ş. În scurt timp. De-a lungul existenţei sale. Menționăm că de fiecare dată intrarea a fost liberă. Maestre. aranjate sau compuse de către el. vă așteptăm oricând cu drag la Pelinia! .iată doar câteva dintre piesele devenite şlagăre. „Hai. în colaborare cu Centrul Naţional de Creaţie Populară. Constantin Rotaru. Astfel. Tot aici sunt solişti instrumentişti şi cei doi feciori ai săi .a. Elena-Cezara.Cătălin (nai) şi Marcel (vioară).. În 2002 apare cartea scrisă de Anatol Caciuc intitulată ‖ Ion Dascăl: personalitate marcantă a artei muzicale‖ unde povestește despre Ion Dascăl ca dirijor de orchestră. orchestra de muzică populară ‖Mugurel‖ a fost reînființată de Ion Dascăl în 1987. cu căruţa…‖. înregistrând. „Am avut o surioară‖ (Mihai Ciobanu) . împreună cu solişti de pe ambele maluri ale Prutului. Mihail Murzac. În 1987 este invitat de către directorul Filarmonicii Naţionale. „Nunta la boieri‖ (Zinaida Julea). Lenuţa Condurachi. el a creat o formulă nouă de orchestră.„Păhăruţ cu floricele‖. adunând în jurul său interpreţi şi solişti instrumentişti de valoare Mihai Ciobanu. Mariana Tudoreanu. lui Ion Dascăl i s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului. unde încearcă să vină cu întreaga orchestră de hramul satului și să facă veselie împreuna cu alți interpreți cunoscuți. Olga Ciolacu. scena cea mai dragă pentru marele dirijor rămânând a fi cea din satul natal. Gabriel Gronic (vioară). peste 40 de CD-uri. care sunt prelucrate. pe atunci. Pe parcursul anilor de activitate artistică Orchestra de muzică populară ‖Mugurel‖ a susținut aproximativ 1000 de concerte în localitățile Moldovei. condus. Rodica Buhnă. „Mult îmi place să petrec‖. „Tare-i bine pădurar‖.taraful „Mugurel‖ al anilor ’60-’70. „Am plecat copil din sat‖. Nicolae Robu şi Ruslan Andreev (trompetă). hai. apoi de Alexandru Vacarciuc (1969). În februarie 2010. Menționăm că maestrul Ion Dascăl refuză să urce pe aceeaşi scenă alături de artiştii care nu cântă live. iar sala de concerte a casei se cultură era arhiplină. de Valeriu Negruzzi (1966-1969). despre ‖Mugurel‖ și istoria culturii muzicale naționale. Ana Barbu. „Merg prin sat. Timofei Rusu şi Igor Tofan (clarinet). orchestra a lansat mai mulţi tineri interpreţi: Lenuţa Gheorghiţă. lumea mă-ntreabă…‖ (Nicolae Glib). să renoveze o formulă mai veche .

Pe parcursul a 4 decenii de aflare la pupitrul orchestrei. dar lansate şi multe piese de autor. o tehnică interpretativă extraordinară. Turcia. Anatol Latîţev. Spectacolele prezentate în Moldova. dar în spectacole cu public au evoluat şi alţi interpreţi. Solişti vocali ai orchestrei au fost Tamara Ciobanu. distinsul violonist şi dirijor a menţinut nivelul înalt de interpretare. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare ―Fluieraş‖ a fost admirat în Canada. Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Tîrţău. Ana Barbu. Maroc. Valeriu Negruţi. India. Programele de concert ale orchestrei s-au distins întotdeauna prin varietatea şi frumuseţea repertoriului. melodii ale popoarelor lumii. Andrei Mustea. Marin Ganciu. Polonia. Finlanda. România. Franţa. fiind înfiinţat în anul 1945 la Filarmonica de Stat. Nina Crulicovschi. Lucian Cocea. Germania. Olga Ciolacu. Semion Brînzilă. Nicolae Sulac. în toate republicile ex-sovietice. China. Cehia.Ansamblul de cîntece şi dansuri populare ―Fluieraş‖ este unul dintre primele colective profesioniste din Republica Moldova. dar şi în peste 50 de ţări s-au bucurat de o înaltă apreciere din partea publicului meloman. Petre Zaharia. Nelu Laiu. Eudochia Lica. cel care a conferit orchestrei ―Fluieraş‖ un stil inconfundabil. Anatol Cetulean şi alţii. Maria Bieşu. Vlad Sărbuşcă. interpretează şi muzică academică. Vasile Duminică. Ioana Căpraru. nume cunoscut şi apreciat în acea perioadă în contextul muzical autohton. Ion Neniţă. Vasile Marin. Dumitru Gheorghiu. Pe parcursul anilor au fost readuse în circuit multe bijuterii ale folclorului nostru. Mexic. Natăliţa Munteanu. Austria. Mihai Matieşu. Alexei Botoşanu. Brazilia. Gheorghe Eşanu. Alături de muzica populară. Italia. Gheorghe Usaci. care au contribuit la extinderea palmaresului repertorial. Zinaida Julea. Apoi conducerea colectivului a fost preluată de Serghei Lunchevici. Nume de referinţă ale genului sunt intrumentiştii care au alcătuit mai multe formule ale orchestrei – Ignat Bratu. .

care se disting prin virtuozitate şi profesionalism. Atît Constantin Şeremet. menţine bunul nume al colectivului. cît şi Nicolae Luchian. nume familiar publicului meloman. Şi grupul de dansatori s-a afirmat în cadrul coregrafic autohton. Graţie bogatului său palmares componistic şi de aranjamente muzicale.În anul 1995 diirjor al orchestrei ―Fluieraş‖ este desemnat Serghei CIUHRII. care a preluat funcţia de coregraf în anul… reuşind să prezinte spectatorilor o gamă variată de compoziţii coregrafice. cu o forţă imensă de muncă. . cu o bogată şi prodigioasă activitate artistică.

Ştefăneţ. că mai toţi muzicienii din orchestră provin din familii lăutăreşti cunoscute ‒ fii lui M. iar mama ‒ din Cîrpeşti. facultatea muzică clasică. Cît au fost liceeni Vitalie şi Vasile au fost membri ai Orchestrei „Muguraşii‖. că nu li s-a impus să se facă muzicieni. condusă de Gheorghe Banariuc. Ionel şi Toma Acriş ş. colectivul numără în total 35 de oameni. Treptat însă aplecîndu-şi urechea la sfaturile şi doleanţele mai multor specialişti au format o orchestră. Trebuie să menţionăm aici. Franţa . Fieraru şi alţii.În prezent orchestra are o activitate concertistică fructuoasă şi se bucură de succes din partea publicului. Vitalie Advahov menţiona într-un interviu. Ambii părinţi erau profesori la Şcoala Pedagogică din Cahul. percuţie şi chitară. Şi-au urmat studiile muzicale departe de casă ‒ întîi au fost elevi la Liceul „Ciprian Porumbescu‖. inclusiv muizicieni. contrabas şi alte instrumente pentru interpretarea muzicii populare şi clasice. respectiv. care să-i mulţumească pe toţi cu: violă.a. precum şi cu solişti din alte ţări: solistul român Fuego etc. a format o orchestră în care a adunat toţi lăutarii de la sud. Duminică. D. Teatru şi Arte Platice „Gavriil Musicescu‖. Orchestra pleacă frecvent în turnee prin Republica Moldova. Constantin Moscovici. Panainte. Orchestra Fraţilor Advahov colaborează cu alte stele ale estradei moldoveneşti cu: Olga Ciolacu. Mihalache. totul s-a întîmplat parcă de la sine ‒ „chemarea sîngelui lăutăresc‖. pe Ion Marinovici. România. Boldumea. Vitalie s-a născut la 18 ianuarie 1978. Imediat după aceasta. Astfel orchestra fraţilor Advahov a ajuns să se bucure de popularitate. tatăl lor a absolvit Institutul de Arte de la Chișinău. iar Vasile la 26 aprilie 1979. Tatăl a fost şi primul lor ghid în lumea muzicii. tatăl lor fiind originar din Goteşti. Bulgaria. Fondatorii orchestrei fraţii Vitalie şi Vasile Advahov s-au născut în oraşul Cahul. Nicolae Botgros. Valentina Cojocaru.. Ioana Căpraruetc. apoi au urmat Academia de Muzică. Cipilenco. costumeri etc. V. Vasile Advahov preda acordeonul şi conducea mai multe grupuri de orchestre. clasa acordeon şi dirijat de orchestră. tatăl şi. inclusiv pe Dumitru şi Gheorghe Botgros. acordeon. Ciobanu. raionul Cantemir. fratele dirijorului „Lăutarilor‖. D.Orchestra Fraţilor Advahov Orchestra municipală de muzică populară sub conducerea Fraților Advahov a fost fondată în anul 2005. că este formată din profesionişti. În 1978. inclusiv şi graţie faptului. Hanganu. Iniţial fraţii doreau să facă o orchestră nu prea mare doar cu vioară. Guţanu. în familia lui Vasile şi Agafia Advahov. În prezent orchestra are doi solişti vocali Zinaida Julea şi Igor Cuciuc. rămînînd cel mai exigent critic.

Doinele: "Miorița" și "Doina de jale". În perioada vieții sale remarcabile.S.). artist al poporului R. 2003) a fost un cîntăreţ emerit de muzică populară din Republica Moldova. şi anume în cadrul capelei corale "Doina" (din 1959).S.S. ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară în R.şi alte ţări. cavaler al ordinului Republicii din Republica Moldova. Nicolae Sulac este decernat lauriat al premiilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.d. 1936 .M. România (astăzi Republica Moldova). "Tinerețetinerețe".M.R. Cahul. biografie (1936 .S.S.M. Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv în limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala.1936d. "Floarea lui Sulac".2003) Nicolae Sulac (n.). solist al orchestrei Lăutarii Nicolae Sulac (n. cîntăreţ român de muzică populară din Republica Moldova.Regretatul Nicolae Sulac s-a născut în data de 9 septembrie 1936 în satul Sadîc. cu dulcele și dramaticele: "Ce frumos mai cîntă cucul". chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română. "Cînd tata va veni". .S.S. şi ulterior al Republicii Moldova. "În pădurea de la Prut" și multe altele. Nicolae Sulac a reacționat spontan cu un cîntec la bucuriile și durerile poporului său. solist al orchestrei Lăutarii.2003). În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului "Lăutarii".S. Nicolae Sulac. Activitatea s-a artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R. "Foaie verde magheran". În anul 2002 a creat un fond de susţinere a muzicii populare. În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului "Fluieraş".

. precum şi Şcoala de muzică din oraşul Floreşti. în 2007 a apărut pe piața albumul "La o margine de drum" a lui Nicolae Sulac. unui popor…‖. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el. el aparţinea unui timp. ". Veaceslav Madan. iar balada ―Mioriţa‖. "Fluieraș". La 9 octombrie 2004. laureat al Premiului de Stat. ministrul culturii). cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. "Mugurel". iar balada "Mioriţa".a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el. ministrul culturii. directorul Palatului Naţional). Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor‖. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor". Republica Moldova. Trebuie remarcat că numele lui Nicolae Sulac îl poartă un festival-concurs de rang naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară din Republica Moldova. ―Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre‖. Spre sfîrşitul vieţii Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi. a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare.. "Lăutarii". A decedat la Chişinău (2003) şi a este înmormîntat în cimitirul din strada Armeană din Chişinău. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată. ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare.unei epoci. oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se înţîlnească cu prietenii.Este artist al poporului. (Emil Loteanu). ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. (Valentin Goga. în cadrul Cimitirului Central a fost inaugurat bustul interpretului de muzică populară Nicolae Sulac. . Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ. cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Sulac este singurul artist de muzică populară din Moldova care a fost înscris în"Marea enciclopedie sovietică".A evoluat în Capela Corala Academică "Doina" și orchestrele de muzică populară "Folclor". cavaler al "Ordinului Republicii". ―… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc. (Veaceslav Madan. maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc. în curtea căreia a fost inaugurat un bust al artistului. ―…Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac.

artist al poporului din R. Moldova care.Pepeni. Moldova (1980). în comuna Pepeni. apoi viceprimar. . unde a fost primar. apoi . printr-un decret prezidenţial . A cântat şi continuă să cânte în toată România şi R. clasa profesorului Alexandru Movilă).în orchestrele de muzică populară „Folclor‖ (1972-1985) şi „Lăutarii‖ (1985-1996). plasa Sângerei. Sângerei -. Harnicul şi distinsul interpret de muzică populară Nicolae Glib este unul dintre puţinii artişti din R. Este artist emerit al R. Studiază la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga‖ (1976-1971) şi la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu‖ din Chişinău (dirijat coral. A mai activat în cadrul Orchestrei de muzică populară „Mugurel‖. cu mulţi ani în urmă. nunţi şi ceremonii de familie.cu „Ordinul Republicii‖. În anii 1969-1972 e solist în orchestra Ansamblului de muzică şi dansuri populare „Joc‖ al Filarmonicii. Moldova (1990). a revenit în satul de baştină . iar la sfârşitul anului 2010. judeţul Bălţi. Însă de cântec nu s-a lăsat. Moldova . distins cu Medalia „Meritul Civic‖ (1993) şi Ordinul „Gloria Muncii‖ (1996).la concerte.Nicolae Glib: Tot cu cântecul mă ţin… Născut la 10 mai 1949.

Pe parcursul carierei sale a avut numeroase turnee prin ţară şi peste hotare. Dascăl. P. Doni. Chiriac. Premii şi titluri: Artistă emerită a Republicii Moldova . Gh. Este absolventă a Şcolii pedagogice de la Călăraşi (1960-1964). C. V. unde activează începînd cu anul 1962 şi pînă în 1965. Zagorschi. Mustea. a fost protagonista mai multor emisiuni şi filme televizate. Gh. A înregistrat la Radiodifuziunea Chișinău multe cîntece. apoi din 1974-1990 este solistă a Orchestrei de muzică populară „Folclor‖ a Radioteleviziunii Naţionale de la Chișinău (1974-1990).Cojocaru Valentina Valentina Сojocaru s-a născut la 20 februarie 1947 în satul Ciuciulea de la Nordul Moldovei. V. Pe parcursul anilor 1965-1967 este solistă a diferitor formaţii de estradă.1978. Medalia Meritul civic . Neamţu. Golomoz. A. Studiază la Institutul de Arte „G. Baranovschi. Din 1968 pînă în 1974 este solistă a Orchestrei de muzică populară „Mugurel‖. V. unde a studiat domra fiind discipolă a lui Nicolae Spivac. Banariuc ş. I. Cariera artistică şi-o începe în calitate de solistă a orchestrei de amatori „Ciobănaş‖ de la Călăraşi. a.1993 Julea Zinaida . Crăciun. iar în anii 1990-1992 solistă a ansamblului „Lăutarii‖ a Filarmonicii Naţionale de la Chișinău. Musicescu‖ de la Chișinău pe parcursul anilor 1975-1980 în clasa profesorilor Ion Popescu şi Valentina Boldurat (dirijat coral). C. Artistă a poporului din Republica Moldova -1989. Rusnac. A colaborat cu compozitorii: T.

Zinaida Julea este invitată de către maestrul Serghei Lunchevici în calitate de solistă a Orchestrei de muzică populară „Fluieraș‖ a Filarmonicii Naționale. Apoi evoluează în cadrul mai multor spectacole cu Orchestra de muzică populară „Lăutarii‖. în cadrul Filarmonicii Naționale. i-a fost altoită decătre părinţi.Zinaida Julea s-a născut la 2 decembrie 1951 în satulHîrbovăț. a fost decorată cu medalia „Meritul civic‖ (1993) și în anul 1997 cu Ordinul Republicii. I s-au conferit următoarele titluri onorifice: Artistă Emerită din Republica Moldova (1976). raionul Anenii Noi. iar mama cîntăreţei a cîntat în corul bisericesc. . Republica Moldova. Împreună cu orchestra a efectuat mai multe turnee internaționale. Din anul 1991 este solistă a Orchestrei de muzica populara „Mugurel‖ . Dragostea pentru muzică. cu Vladimir Achirnov (dirijat coral) şi la Institutul de Arte (1988-1993) de la Chișinău cu Vasile Stratulat (regie manifestări culturale). În anul 1968. dirijată de maestru Ion Dascăl. la numai 17 ani. În anii 1973-1977 învață la Școala de muzică „Ștefan Neaga‖. Artistă a Poporului (1985). unde activează pîna în 1991. care cîntau foarte frumos.

Lituania. . Marea Britanie. 1987 — 1989 — solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chişinău (dirijor — Ion Dascălu). Paşcani. «Rapsozii Botoşanilor» — conducătorul orchestrei. SUA. Rusia. este invitat cu recital la Festivalul Internaţional «Maria Tănase» (Craiova). Turcia. Polonia. unde este profesor de canto popular. scoate primul CD.a. condusă de Marcel Ghinea. Din 1990. în acelaşi an. Suedia. efectuează numeroase turnee în ţară: Iaşi. Artist emerit din Republica Moldova. Ucraina ş.a. desfăşoară o activitate fructuoasă şi la Colegiul de muzică «Ştefan Neaga». Ploieşti.Mihail Ciobanu Mihai Ciobanu s-a născut la 20 februarie 1953 în satul Bujor. Studii de canto popular şi dirijat coral Colegiul de muzică «Ştefan Neaga»(1974-1978) şi la catedra dirijat coral a Institutului de Arte «Graviil Musicescu»(1980-1985). Franţa. «Ciprian Porumbescu» din Suceava — conducător. Cânt acompaniat de orchestrele «Doina Vrancei» din Focşani. Hânceşti. Germania. Mihai Ciobanu îşi vede realizat un vis de mulţi ani — înfiinţează Grupul vocal de bărbaţi «Basarabenii» şi. prof. Grecia. Bucureşti. conducător — Valerică Petraru. Azerbadjan. Ordinul Meritul Civic. În 2005. cu orchestra prezidenţială condusă de Nicolae Dabin şi orchestra «Doina armatei» dirijată de Marin Bunea ş. cu orchestra Ansamblului «Joc». în prezent a Filarmonicii Naţionale «Serghei Lunchevici». Serbia. profesor de muzică la şcoala din Ruseştii Noi. Paralel cu frământările sufleteşti la orchestra «Folclor». ««Trandafir de la Moldova» din Huşi. 1979-1986 — cântă acopaniat de orchestra Ansamblului Folcloric «Mioriţa» (dirijor — Vasile Goia). Ialoveni. 1973-1979 — solist al orchestrei de muzică populară «Veselia» (dirijor — Petre Neamţu). George Sârbu. În acelaşi timp colaborează cu «Lăutarii» lui Nicolae Botgros. Suceava ş. Letonia. cu primul volum «La Nistru. Bacău. Turnee peste hotare: Bulgaria. Elveţia. În 1993 şi 2005. Japonia. Botoşani. Ioan Cobâlă. la mărgioară». Estonia. dirijată de maestrul Gheorghe Şevcişin. prof. Din anul 1989 este solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamţu) a Companiei de Stat «Teleradio Moldova».a. Focşani. cu orchestra «Mugurel» (dirijor — Ion Dascălu). Canada.

unde a apărut pentru prima dată pe scena profesionistă. însă mai tîrziu s-a implicat în muzica populară şi de estradă.Barbu Ana S-a născut în satul Temeleuţi. Astăzi cîntă cu orchestra de muzică populară a Ministerului Afacerilor Interne. sub conducerea lui Serghei Lunchevici. La sărbătorirea zilei de 8 martie. specialitatea canto academic. Floreşti. a venit la audiţie la Veronica Garştea şi a fost angajată în Capela Corală Academică „Doina‖. avînd gradul de căpitan în poliţie. După absolvire. În 1993 a fost angajată în orchestra de muzica populara „Fluieraş‖. ea a interpretat cîntecul Sofiei Rotaru „Oraşul meu‖. După aceasta a început să interpreteze cîntece populare din repertoriul Mariei Drăgan şi a lui Nicolae Sulac. Barbu a evoluat pe scenă în clasa a treia la şcoala medie. În 1993 se mută cu traiul la Chișinău. Republica Moldova. Prima oară A. La Bălţi a absolvit Colegiul de muzică. mai tîrziu a trecut în ansamblul „Mugurel‖. . Cîntăreaţa a început să-şi caute calea sa în creaţie: iniţial ea a visat să devină cîntăreaţă de operă.

Pe parcursul anilor 1938-1940 studiază muzica la Conservatorul „Unirea". de facto. La Chișinău debutează. Ceaikovski au rămas a fi cele mai reuşite roluri ale cîntăreţei. în special cîntece populare. unde interpretează cîntecele. Cariera artistică şi-o începe la Saratov în anii 1942-1944 în calitate de solistă a Radiodifuziunii. Îşi face studiile la Liceul de fete „Principesa Dadiani" de la Chișinău. Dumitru Fedov. la Facultatea „Canto". În Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Naţionale se păstrează multe înregistrări cu cîntece populare. Gerşfeld pe lîngă Conservatorul de la Chișinău. „Leana". Babici. Între anii 1951–1973 a fost solistă a Orchestrei de muzică populară „Fluieraș". Iar în perioada anilor 1941-1944 îşi continuă studiile la Conservatorul „Leonid Sobinov" din Saratov. organizat de către compozitorul D. realizate de artistă pe parcursul mai multor ani. Berezovschi. Concomitent cu studiile. Gheorghe Eșanu. „Mărioara". care pe lîngă rolul Tatianei din opera „Evghenii Oneghin" de P. după care merge la Şcoala de felceri (1936-1938). Pe parcursul aceloraşi ani (1945-1951) a fost solistă a Radiodifuziunii din RSSM. Orhei. Îi plăcea nespus de mult să cînte de mică. jud. În anul 1947 participă la primul Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Praga. tot atunci cîntă ca soprană în corul maestrului M. Moldova. care devin cartea de vizită a Moldovei: „Doina". Din anul 1972 a ocupat funcția de președinte a Societății Muzical-corale din . ia şi lecţii de canto particulare. Valeriu Poleacov etc.Ciobanu Tamara S-a născut la 22 noiembrie 1914 în satul Berezlogi. Puccini. pe scena teatrală de la Chișinău debutează în anul 1946 în rolul titular de Cio-Cio-San din opera „Madame Butterfly" de G. Din 1944 şi pînă în 1946 îşi va aprofunda studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova în clasa profesorului L. pe care-l absolveşte în anul 1932. A realizat numeroase turnee artistice internaționale. I. începînd cu anul 1945 şi pînă în anul 1951 cîntă la Studioul de Operă de la Chișinău. Se întoarce de la festival cu titlul de laureată şi diploma de gradul I. De-a lungul carierei sale artistice a colaborat cu Serghei Lunchevici.

Ştefan cel Mare 132. Activitatea pedagogică şi-o începe în anul 1973 în calitate de profesoară de canto la Institutul de Arte „G.R.S.M. Multe generaţii de cîntăreţi talentaţi a educat Tamara Ciobanu pînă în anul 1985. Musicescu". . care a devenit unul dintre cele mai prestigioase din ţară. Pe casa din bd. în anul 1976 devine conferenţiar universitar. Din anul 1989 în memoria Tamarei Ciobanu a fost instituit ‒ Concursul Național al Interpreților Cîntecului Folcloric „Tamara Ciobanu". Drochia. Călăraşi. Făleşti. Orhei.A fost deputată a Sovietului Suprem de legislaţia a III-V-a. A plecat în lumea celor drepţi la 23 octombrie 1990 şi a fost înmormîntată la Cimitirul Central din capitală. Bălţi.S. În cinstea talentatei interprete au fost numite străzi în mai multe oraşe ale ţării la: Chișinău. unde a locuit Tamara Ciobanu în ultimii ani ai vieţii a fost instalată o placă comemorativă.

încît în final s-a lăsat o tăcere suspectă. . Încă în timpul studiilor Maria Bieșu devine populară în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S. cîntăreață de operă. Maria Bieșu . profesor universitar. dansa. Apoi. "Doctor Honoris-Causa" . soprană și lied din Republica Moldova. biografie (1935 . În 1951 Maria Bieșu a absolvit școala din Volontirovca (numele satului Volontiri în timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) și a continuat studiile la o instituție de profil agrar în oraşul Leova. în familia Luca și Tatiana Bieșu. Talentul muzical și dragostea pentru cîntec le-a moștenit de la mama sa. Laureată a Premiilor de Stat. alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici.Maria Bieșu.M.). Zarifian. cea mai bună cîntăreață în satul natal.prezent) Maria Bieșu (n. R.S. academician. raionul Ștefan Vodă.Primadona Operei Naționale din Republica Moldova. la festivalul republican. Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară ‖Fluieraș‖ cu piesa Struguraș de pe colină la un concurs raional. judeţul Cetatea Albă. Cavaler al ―Ordinului Republicii" și deţinătoarea Ordinului Naţional―Steaua României" . în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău. ministrul culturii a urcat special pe scenă pentru a o îndemna să vină la conservator.1935). priminind nota cea mai înaltă. Republica Moldova). conducea un cor. Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din Dama de Pică cu atîta simțire. Marie!‖.M. România (azi satul Volontiri. În 1955. fiind solistă a orchestrei de muzică populară ―Fluieraș‖. În 1955 este admisă fară examene la Conservatorul de Stat din Chișinău în clasa pedagogului S. Botezat și imediat după examenele de absolvire a fost invitată la Teatrul de Stat de Operă și Balet din Chișinău.S. În timpul anilor de studenție participă activ la diverse activități culturale: cînta. Artistă a Poporului. după care examinatorii au exclamat în cor: ‖Bravo.S. Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în satul Volontiri. A absolvit Conservatorul în 1961 în clasa profesorului P.

deoarece unica sursă de existență era o bursă modestă. etc. profunzimea redării conţinutului. Italia. Natalia. Însuși Antonio Guiringuelli. căldură și prospețime. prin tehnica filigranată. dar la fel de importantă este şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu. Cio-Cio-san. necesare unui cîntăreţ de operă: vocea. în care se produce cu creaţii de cameră. Laureată a Premiului Fondului―Irina Arhipova‖ și Medalia de Aur. 1967. avînd și probleme de sănătate. directorul general al teatrului La Scala. a declarat că această tînără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor. ea contribuie la consolidarea frăţiei dintre oamenii lumii. Elena Vdovina. Ca toţi artiştii mari.A dus o viață grea. Maria Bieșu a interpretat diverse roluri: Floria Tosca. Maria Bieşu posedă cu desăvîrşire arta scenică. Cuma. asistentul de altădată a marelui Toscanini.‖ (Е. împreună cu un grup de soliști de operă.: personaje din opere renumite. pentru cea mai bună interpretare a rolului Madama Butterfly din opera "Madama Butterfly‖ la Concursul Internațional de canto ―Miura Tamaki‖ Tokio. Olga.‖ Natura a înzestrat-o pe Maria Bieşu cu calităţi distinse. Ceaikovski" din Moscova 1966. În 1965. . Este desemnată laureată și deținătoare a Premiului III la Concursul International "P.Bellini. pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca. realizate de Maria Bieşu este rolul Normei din opera omonimă de V. face un stagiu la teatrul La Scala din Milano. afirmă că "vocea Mariei Bieșu impresionează pînă în adîncul sufletului prin tembrul ei irepetabil. talentul actoricesc. Norma. fiica lui care îl iubeşte cu devotament şi gingăşie. Aida și Trubadurul. În acest domeniu de activitate. I. Ea ştie să genereze şi să trăiască o stare de spirit adecvată fiecărui personaj în parte. Această realizare a confirmat potenţialul enorm al cîntăreţei şi a consolidat-o ca actriţă de o forţă dramatică extraordinară. Madame Butterfly. Iolanta. Ruxanda. plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării. tînăra solistă. muzicalitatea. muzicolog din Republica Moldova. cu tematici variate. complexitate. Una din culmile artistice. Aici. lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic. Premiul I și Cupa de Aur. Vdovina). Maria Bieşu este o cîntăreaţă de operă prin excelenţă. ‖Maria Bieşu este trup din trupul minunatului ei popor. sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza. Aurelia. concepţie. În palmaresul celebrei cîntăreţe sunt incluse peste treizeci de roluri diferite ca stil. pătruns de frumusețe. Devine președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992. Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin al stilului.

a fost interzisa la difuzare pe terase. a organizat o serie de spectacole pentru soldatii raniti pe front. Maria Tanase a aflat in timpul unui turneu ca avea cancer la san si ca ar mai fi o sansa sa scape daca intrerupe turneul si se opereaza urgent. Adevaratul motiv al acestei miscari antisemite a fost faptul ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau si o serie de intelectuali evrei. Apare pentru prima data pe 2 iunie 1934 in revista "Carabus-Express" cu pseudonimul. astfel incat au fost distruse cu toporul multe inregistrari ale Mariei Tanase. muzica de petreceri. gafaind. fapt pe care il povesteste la un moment dat Constantin Brancusi [necesita citare]. sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic. alaturi de parintii sai. Era decretat doliu national. la gradina. Tabacari. In anul 1955.Bucuresti Data decesului: 22 Iun 1963 (la varsta de 49 de ani) Maria Tanase a fost o mare cantareata romana de muzica populara. dupa cooptarea la guvernare a Miscarii Legionare. ca si alti artisti (Constantin Brancusi). Apare pe scena. zona (Fagaras) si al florarului Ion Coanda Tanase. ai carui membri o vor sfatui sa-si valorifice insusirile artistice si sa urce pe scena. Mai tarziu. si a dus turneul la bun sfarsit. pentru prima data. In anul 1963. Maria Tanase a reprezentat Romania. unii difuzori nu au respectat interdictia impusa de noul guvern. apoi pe scena Liceului "Ion Heliade Radulescu". artista cantand cu dificultate. de pe valea Amaradiei. De mica a venit in contact cu cantecul. populara. a zis la un moment dat : {citat|Fratilor. La un moment dat. Pretextul interdictiei muzicii ei o perioada de timp poate fi si povestirea potrivit careia Maria Tanase. in anul 1921 pe scena Caminului Cultural "Caramidarii de Jos" din Calea Piscului. Din discurile Mariei Tanase sparte si-au facut tigancile piepteni. fiind nevoita sa se retraga pentru a lucra. ce se vindeau pe margine de drum. Debutul va avea loc la teatrul de revista condus de Constantin Tanase. ca al treilea copil al Anei Munteanu.Maria Tanase Data si locul nasterii 25 Septembrie 1913 . George Vraca si Constantin Tanase. atat mama cat si tatal fiind mari iubitori ai cantecului popular si ai muzicii in general. isi teroriza partenerii de joc jucand goala. cand a inregistrat primele cantece pentru Societatea Romana de Radio. s-a razgandit. precum George Enescu. Pe 19 iunie 1963 a avut ultimul spectacol. S-a nascut in Bucuresti. Atunci au fost sparte si matrite ale casei de discuri Columbia. la Hunedoara. Cancerul a afectat si plamanii. alaturi de nume importante din cultura romaneasca. ca etnologul Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stefan Roll. Artista s-a gandit. In acea perioada. si-n cele din urma a refuzat. "Regimul Pompelor Funebre". la Expozitia Mondiala de la Paris din anul 1938. In anul 1940. a primit "Premiul de Stat" iar in anul 1957 a primit titlul de "Artist emerit". de pe calea Victoriei. fiind o mare amatoare de sah. de catre legionari zelosi. Dupa o calatorie in Turcia. gradini etc. Mary Atanasiu. din satul oltenesc Mierea Birnicii. originara din comuna Carta. cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad patrunde in atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali. care insa au fost distruse in 1940 de Garda de Fier. 11. daruit de Constantin Tanase. eu nu mai pot! Am cancer la san si o sa mor in curand! . judetul Sibiu. A devenit celebra abia in anul 1938. la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. dandu-si seama ca nu mai are nicio sansa. simtindu-se din ce in ce mai rau. Se cunoaste ca Garda de Fier lupta si impotriva pornografiei. unde a frecventat doar cursul inferior.

La ora 14:10 a deschis ochii si s-a uitat in jur ca la ceva strain si apoi a inchis ochii pentru totdeauna. Maria Tanase era pe patul de moarte. Erau langa ea si tatal ei. Pe 22 iunie 1963. si sotul ei. Plangeau pana si tiganii din mahalalele Hunedoarei. . Ion Tanase. in casa natala. medicul Sachelarie.De-acuma nu ma veti mai vedea niciodata!} Lumea cand a auzit-o. a inceput sa planga.

Insrumente cu cozi si arcusi .

Vioara .

Viola .

Violoncelul .

Contrabasul .

Instrumente cu corzi lovite .

Tambalul .

Instrumente cu cozi ciupite .

Cobza .

Chitara .

Instrumente aerofone din lemn. .

Fluerul .

Cavalul .

naiul .

Clarinetul. .

Taragotul .

Instrumente de suflat din alan .

.Trompetele.

.Trombonul.