You are on page 1of 5

REFERAT CHIRURGIE

ANEVRISMUL
Scoala postliceala FEG Calarasi Anul 2 semestrul 1 AMG

Profesor. Tuluga Ramona

Elev. Radu Florentina

se constata o tumora pulsatila care are p expansiune sistolica. Acest hematom se poate epiteliza si comunica cu artera. Anevrismul apare de 2 ori mai frecvent la barbati decat la femei si este mai frecvent la persoanele care prezinta defecte functionale ale fibrelor elastice care intra in structura peretelui arterial. Pacientul poate acuza dureri. dar in general sunt proportionale cu marimea arterei in care se dezvolta. Anevrismele pot fi congenitale sau dobandite (traumatice si netraumatice). in functie de localizarea anevrismului. Definitie. Pot fi intalnite anevrisme de 2-3 cm pana la 10-15cm in diametru. Anevrismul poate avea peretele format din toate straturile arterei (anevrisme adevarate4) sau numai dintr-o parte a straturilor parietale (anevrisma false). Cauzele anevrismelor. Anevrismul poate avea diferite dimensiuni. Anevrismul reprezinta o dilatatie a lumenului arterial care contine sanga in amestec cu cheaguri. Anevrismele dobandite sunt de obicei consecinta traumatismelor. astefel formandu-se un anevrism. Hemoragia rezulta in urma traumatismului vasului nu se poate exterioriza si se formeaza un hematom langa peretele vasului. Anevrismele cu tendinta de crestere progresiva si pot ingloba si structurile intalnite. Pulsul periferic poate lipsi in .Anevrismul Generalitati. cheaguri albe si sange. in functie de diversi factori. Rezistenta slaba a peretului arterial asociata cu presiunea crescuta in anumite zone ale sistemului circulator determina formarea anevrismelor. prin traumatizarea peretului arterial si formarea unui traiect foarte ongust la nivelul peretilor moi. Atunci cand anevrismele pot fi palpate. cum ar fi vene. care poate avea diverse caractere. Simptome. In interiorul anevrismelor se gasesc cheaguri rosii. limfatice si nervi.

arteriografie si un unele cazuri cu computer tomaografic si rezonanta magnetica nuucleara. Complicatii. Cand hemoragi este externa. . In unele cazuri anevrismele mai pot comprima diverse structuri. aceasta poate pune in pericol viata bolnavului. Diagnostic. Aceasta presupune intreruperea unei grefe venoase sau sintetice. Anevrismul arterial. circumscris. cand circulatia se face printr-un sistem bine dezvoltat de colaterale. Simptomatologie. din cauza ruperii unui vas mare. Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoragia interna sau interstitiala.cazul anevrismelor arteriale. -anevrismele sunt adesae asimptomatice -cand comprima un nerv sau o vena pot provoca dureri sau o insuficienta venoasa -la examenul clinic. anevrismul se prezinta ca o tumoare pulsatila. Este o dilatare partiala a peretelui arterial . cum ar fi aorta. Anevrismele se pot tromboza sau se pot infecta . cum ar fi artere din vecinatate si pot duce la aparitia gangrenei. Anatomie patologica.Arteroscleroza este cauza cea mai frecventa a anevrismelor aortice si ale membrului pelvian. completat de ecografie. Solutia este reprezentata de tratamentul chirurgical. la nivelul careia se aude adesea un suflu sistolic. Ca aspect anevrismul poate fi fusiform cand dilatarea se datoreaza cadarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterei si sacciform cand peretele cedeaza unilateral. Tratament. vindecarea spontana este exceptionala. Este pus pe baza examenului clinic. Definitie.

-cel mai eficace este cel chirurgical. marime sau evolutie. Forme clinice.-imaginea radiografica arata calcifierea peretilor vasului dilatat Simptomatologia mai depinde si de localizare. -anevrismul aortei toracice -anevrismul disecant al aortei Evolutia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor. Cand anevrismul este superficial. cu aparitia unor complicatii-embolii si rupturi ale sacului anevrismal. -pentru a evita ruperea anevrismelor trebuie sa se evite eforturile fizice. se prezinta ca o tumoare cu pulsatii expansive. Tratament. emotiile si toate cauzele care maresc presiunea sanguina. . iar cand este profund provoaca de obicei fenomene de compresiune.

-pacientul sa nu mai prezinte durere -asigura repaos la pat -sa se linisteasca in vederea aparitiei complicatiilor -sa-si diminueze anxietatea din cauza interventiei chirurgicale Interventiile asistentei.Plan de ingrijire a pacientilor cu anevrism arterial Diagnostic de ingrijire(probleme+surse de dificultate) -durere -anxietate legata de insuficienta cunoasterii bolii -neliniste in legatura cu posibilitatea aparitiei complicatiilor Obiectivele asistentei. -combate durerea pacientului cu medicamente -linisteste pacientul ca nu o sa apara complicatii -pregateste fizic so psihic pacientul inaintea operatiei chirurgicale Asigura rapaos la pat pentru a evita ruperea anevrismului. .