You are on page 1of 83

Oleg Televca - Drept Financiar Bibliograe: Miercuri - Ziarul Eco Vineri - !"#$#%&'()"#( #*#+,($&( Contabilitatea si Audit Nr.

Finantele Publice
1. Notiunea de nante publice 2. Concepte privind nantele publice 3. Structura si trasaturile caracteristice ale nantelor publice 4. Functiile nantelor publice 5. Activitatea nanciara a statului 1. Notiunea de nante publice - se presupune ca cuvantul nante provine de la cuvintele latinesti nes nare are, care au semnicatia de-a solutiona un diferend. respectiv a achita o suma de bani. De la aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca: I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale II.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV se foloseau, expresiile Om de nans sau Finansie, care desemnau persoanele, care incasau impozite pentru rege, in secolele III. IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile Finantz care insemna plata in bani si Finantzer care il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul nante, a capatat un sens foarte larg incluzand, asa notiuni ca impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc. Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de care cetatenii se folosesc in general, in mod gratuit de regula aceste bunuri nu aduc venituri, pe cand cheltuielile de intretinerea lor sunt destul de mari. Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si aceste bunuri sunt aducatoare de venituri. Expresia nantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale sau cu alte subiecte de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielile acestora. Diferit de aceasta nantele private, sunt asociate cu unitatile economice, banci, societati de asigurare private, iarasi in legatura cu resursele nanciare ale acestora, avand in vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii: * Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii in timp ce nantele private sunt folosite pentru realizarea de proturi sau venituri de catre agentii privati. Notiuni de nante publice: * Moris Diverge - considerea nantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului in calitatea sa de utilizator, a unor tehnici nanciare specici (buget, taxe, impozit, venit) * Lamiere - arata ca nantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statul incearca sa realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama resurselor publice, interventii pe plan social si economic * Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale 2. Concepte privind nantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problema nantelor publice sunt urmatoarele: * Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX * Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970

Oleg Televca - Drept Financiar * Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind natele publice, reecta doctrina liberala, in dezvoltarea economica a societatii statul liberal era neutru in ceea ce priveste activitatea economica, rolul sau ind limitat la indeplinirea atributiilor de baza. La baza natelor publice au stat, o multime de principii: - Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai putin - Reducerea la minim a cheltuielilor publice - Veniturile publice se constituie pe seama, contributiei generale - Impozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat sa aiba un caracter neutru, astfel sa nu modice relatiile social-economice deja existente - Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se arma tot mai mult doctrina interventionista a statului in activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilor publice in viata economica, cu scopul de-a inuenta procesele economice si de-a preveni crizele economice, toate acestea au dus la inintarea, unor intreprinderi publice sau societati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si facilitati unitatilor economice private. Obiectivele economice ale guvernului, au fost sa promoveze ecienta, stabilitatea si echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste inregistrarea unei cresteri economice si de durata, ocuparea deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, in scopul promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor de venit, prin impozitare progresiva, transferuri de la bugetul statului, subventionarea categoriilor defavorizate. Finantele publice post-moderne Republica Moldova Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?! Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?! Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu intre altele si sub aspectul componentelor structurale, astfel din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasa constante doua elemente: 1. Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la altul, dar au pastrat constat elementele impozitelor, taxelor, completate in functie de necesitati cu imprumuturile publice 2. Cheltuielile publice - care se manifestau in trebuintele banesti de intretinere a institutiilor publice si fortelor armate de dezvoltare, a institutiilor si serviciilor publice a. Imprumut de stat sau creditul public b. Finantele organizatiilor internationale Sistemul nanciar al RM la etapa actuala este format din urmatoarele elemente: 1. Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, ne spune ca sistemul bugetar, este un sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie bugetul public national (vezi art.131 Constitutia RM) si include: bugetul de stat constituie totalitatea veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetul asigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele nanciare ale sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor administrative teritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala - art.48 aceste fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, aceste fonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alte incasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasi lege, in aceste fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizarea

Oleg Televca - Drept Financiar unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale. Fondul Ecologic National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul national pentru sustinerea stiintei; nantele intreprinderilor institutiilor publice - Articolul 130: Sistemul nanciar-

creditar 1. Formarea, administrarea, utilizarea -i controlul resurselor nanciare ale statului, ale unit./ilor administrativ-teritoriale -i ale institu/iilor publice snt reglementate prin lege.
asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii, organele de control nanciar, militarii;L E G E cu privire la statutul judec!torului Articolul 33. Asigurarea de stat "i pl!#ile de compensare (1) Via!a, s"n"tatea #i bunurile judec"torului snt supuse asigur"rii de stat obligatorii de la bugetul de stat. Via!a #i s"n"tatea judec"torului snt supuse asigur"rii de stat obligatorii la o sum" egal" cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere pe 15 ani la ultimul loc de lucru. (2) Suma de asigurare se pl"te#te n caz de: a) moarte violent" sau deces al judec"torului n exerci!iul func!iunii, dac" decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau altei v"t"m"ri violente a s"n"t"!ii ori a unui accident de munc", - succesorilor lui, sub forma unei indemniza!ii unice egale cu produsul nmul!irii salariului mediu anual al decedatului la num"rul de ani comple!i pe care acesta nu i-a supravie!uit pn" la atingerea plafonului de vrst", dar nu mai pu!in de 15 salarii medii anuale; b) mutilare a judec"torului sau de o alt" v"t"mare violent" a s"n"t"!ii ori mutilare, sau o alt" v"t"mare a s"n"t"!ii judec"torului ca urmare a unui accident de munc" care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesional" #i a provocat pierderea capacit"!ii depline de munc" - sub forma unei indemniza!ii unice egale cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere pe 15 ani; c) cauzare judec"torului n exerci!iul func!iunii de leziuni corporale sau de o alt" v"t"mare violent" a s"n"t"!ii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de munc" ce nu au provocat pierderea capacit"!ii de munc", dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesional" - sub forma unei indemniza!ii unice egale cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere pe un an; d) mutilare a judec"torului n exerci!iul func!iunii sau de o alt" v"t"mare violent" a s"n"t"!ii ori mutilare, sau o alt" v"t"mare a s"n"t"!ii judec"torului ca urmare a unui accident de munc" ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesional" - sub forma unei compensa!ii lunare egale cu salariul pe care l-a avut n func!ia de judec"tor. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pn" sau dup" pierderea capacit"!ii de a continua activitatea profesional" nu se includ n calculul desp"gubirii. n aceast" desp"gubire nu se include nici salariul primit de c"tre judec"tor dup" v"t"mare #i desp"gubirile de asigurare de stat; e) moarte violent" sau deces al judec"torului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei v"t"m"ri violente a s"n"t"!ii, sau a unui accident de munc" - membrilor familiei acestuia inap!i de munc", afla!i la ntre!inerea lui, sub forma unei indemniza!ii lunare egale cu diferen!a dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat #i pensia stabilit" n leg"tur" cu pierderea ntre!in"torului, f"r" a se lua n calcul ajutorul unic. (3) n cazul decesului judec"torului n exerci!iul func!iunii, familiei lui i se pl"te#te o indemniza!ie unic" n m"rimea #i n condi!iile stabilite la art.26 alin.(4). (4) n cazul decesului judec"torului n exerci!iul func!iunii, al judec"torului demisionat sau pensionat, familiei acestuia i se pl"te#te o indemniza!ie de deces n m"rime de dou" salarii medii lunare ale judec"torului n func!ia respectiv".

Oleg Televca - Drept Financiar (5) Prejudiciul material cauzat n leg"tur" cu activitatea de serviciu a judec"torului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repar" integral de la bugetul de stat. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la poli!ie
Nr.416-XII din 18.12.90 Articolul 34.Asigurarea de stat "i pl#!ile de compensare n cazul mor!ii sau mutil#rii colaboratorului poli!iei To!i colaboratorii poli!iei snt supu"i asigur#rii de stat obligatorii pe o sum# egal# cu suma mijloacelor b#ne"ti de ntre!inere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum "i din contul mijloacelor ncasate pe baz# de contract de la ministere, departamente, ntreprinderi, institu!ii "i organiza!ii. n cazul n care colaboratorul poli!iei "i pierde via!a n exerci!iul func!iunii, familiei celui c#zut sau persoanelor ntre!inute de el li se pl#te"te un ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor b#ne"ti de ntre!inere pe zece ani ale celui c#zut "i, n afar# de aceasta, timp de cinci ani din ziua mor!ii persoanelor ntre!inute li se pl#tesc lunar mijloacele lui b#ne"ti de ntre!inere !inndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a cinci ani se stabile"te pensie de urma" n modul stabilit de legisla!ie. [In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94] n caz de mutilare a colaboratorului poli!iei n exerci!iul func!iunii, de invaliditate survenit# n perioada satisfacerii serviciului sau cel mult dup# trei luni de la eliberarea din serviciu, sau dup# expirarea acestui termen, ns# ca urmare a unei afec!iuni din perioada satisfacerii serviciului, n lipsa de temei pentru primirea pensiei de vechime n munc# el beneficiaz# lunar de mijloace de ntre!inere pn# la restabilirea capacit#!ii de munc#, ns# pe parcursul a cel mult zece ani. Dup# expirarea acestui termen lui i se stabile"te pensie de invaliditate. [In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94] Paguba material#, cauzat# colaboratorului poli!iei sau a unei rude apropiate a lui "i determinat# de activitatea lui de serviciu, se repar# pe cale juridic# n volum deplin din mijloacele bugetului respectiv. LEGE Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei Articolul 39. Asigurarea obligatorie !!! (1) Angaja"ii Centrului snt asigura"i obligatoriu de la bugetul de stat #i din alte surse prev$zute n acest scop. !!! (2) Suma asigurat$ se pl$te#te: ! ! ! a) n caz de deces al asiguratului n exerci"iul func"iunii sau n decursul unui an de dup$ eliberare din organele Centrului din cauza v$t$m$rii integrit$"ii corporale, contuziilor, bolilor contractate n exerci"iul func"iunii mo#tenitorilor lui n cuantum de 10 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an; !!! b) n cazul stabilirii gradului de invaliditate contractat$ n exerci"iul func"iunii sau n decursul unui an de la eliberare din organele Centrului a persoanei asigurate: !!! - n cuantum de 7,5 salarii medii lunare - invalidului!!de gradul I; !!! - n cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II;!!!! !!! - n cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III. !!! c) n cazul v$t$m$rii grave a integrit$"ii corporale n exerci"iul func"iunii - n cuantum egal cu mijloacele b$ne#ti de ntre"inere anual$ #i n cazul v$t$m$rii medii a integrit$"ii corporale n exerci"iul func"iunii - n cuantum egal cu mijloacele b$ne#ti de ntre"inere semestrial$. !!! (3) Mijloacele b$ne#ti de ntre"inere anual$ se calculeaz$ conform ultimei func"ii din cadrul Centrului #i includ toate drepturile b$ne#ti cuvenite n anul producerii cazului asigurat. ! ! ! (4) Alte condi"ii de asigurare obligatorie a angajatului Centrului se stabilesc n contractul ncheiat ntre Centru #i organiza"ia de asigurare.

Credit: a. Credit bancar b. Credit public sau imprumut de stat

Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale natelor publice. Finantele publice ca relatii nanciare se caracterizeaza in principal prin urmatoarele trasaturi particulare: * Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii, repartizarii si utilizarii produsului social * Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productiereproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiile dintre autoritatile publice; institutiile publice; agentii economici si populatia; * Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatie directa din partea subiectului beneciar al mjiloacelor banesti * Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile nanciare nu se ramburseaza (sunt mijloacele de formare ale bugetului public national) sau transferurile catre populatie sub forma de salarii pensii, burse, alocatii, etc. Functiile nantelor publice. In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii: a. Autori din Occident - nantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire, alocare si de stabilizare) b. Autori din Romania - natele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie si functia de control) Functia de repartitie - a nantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care sunt strans legate intre ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea a acestora, la constituirea fondurilor banesti participa urmatoarele subiecte: societatile comerciale; institutiile publice si unitatile subordoante acestuia; populatia;. Aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe, contributii de asigurari medicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc. Functia de distribuire - se face in functie de resursele nanciare existente si de cererea la aceste resurse prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuirea primara cat si redistribuirea acesteia. Distribuirea primara, consta in impartirea acestuia intre participantii directi, nemijlociti la procesul productiei materiale. Procesul de redistribuire a produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de mobilizare si dirijare. Mobilizare cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prin mecanismul economic, nanciar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicat bunurilor si serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici. Functia de dirijare - relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite aceste fonduri, impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuirii produsului national se indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, aparare nationala, precum si catre grupele de populatie care nu au primit bani sau au primit resurse nanciare, dar insucient. Functia de control - necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resurse nanciare, constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control al nantelor publice urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pe destinatii si gestionarea lor, cu o maxima ecienta de catre agentii economici, totodata controlul exercitat de nantele publice contribuie la realizarea controlului echilibrului, valutar, nanciar in economie. Functia de control se exercita prin intermediul unor organe specializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei; Curtea de Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie, dar are o sfera mult mai larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea acestor fonduri si modul de utilizare a acestora.

Oleg Televca - Drept Financiar Activitatea nanciara a statului. Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelor nanciare, atat centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale: 1. Formarea si adoptarea bugetului de stat 2. Repartizarea mijloacelor nanciare intre autoritatile publice centrale si locale 3. Activitatea nanciara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii economice internationale cu partenerii externi 4. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul organelor sale, organe de competenta generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice Locale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara o activitate nanciara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caror activitate nanciara este de baza) 5. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul la doua forme: forma juridica si forma nejuridica

Drept Financiar ca Ramura de Drept


1. Notiunea 2. Obiectul 3. Metoda de reglementare a dreptului nanciar 4. Izvoarele Dreptului Financiar 5. Principiile Dreptului Financiar 6. Notiunea si felurile normelor dreptului nanciar 7. Raporturile juridice nanciare 8. Subiectele dreptului nanciar 9. Locul si rolul dreptului nanciar in sistemul ramurilor de drept Insemnatatea reglementarii juridice a relatiilor nanciare, rezulta din faptul ca nantele publice sunt destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica a societatii. Obiectul reglementarii juridice nanciare, nu reprezinta altceva decat continutul dreptului nanciar, iar acesta se circumscrie componentele structurale ale nantelor publice, cu respectarea delimitarii acestora de nantele private. Sub aspectele generale dreptul nanciar, are ca obiect de reglementare: * Bugetul de stat * Bugetul local * Bugetul asigurarilor de stat * Veniturile bugetare * Cheltuielile bugetare * Imprumutul de stat * Finantele institutiilor publice Ca parti componente a dreptului nanciar mai pot urmatoarele momente: * Circualtia monetara * Regimul juridic al valutelor * Controlul nanciar * Organizarea si functionarea aparatului nanciar, bancar si de credit Avand in vedere obiectul de reglementare a dreptului nanciar. Putem deni dreptul nanciar, ca totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare, a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate, satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii. Iona Glica: dreptul nanciar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului modern al nantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in

Oleg Televca - Drept Financiar regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului si celorlalte colectivitati publice, precum si controlul nanciar de interes public. Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul nanciar reprezinta ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare si utilizare, a fondurilor banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizarea sarcinilor sale. Metoda de reglementare. Metoda de baza este: a. Metoda Imperativa b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine de activitatea bugetara a statului Izvoarele Dreptului Financiar. In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specica de exprimare a normelor juridice care se infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de acte normative. Izvoarele dreptului nanciar sunt alcatuite din totalitatea normelor normative care reglementeaza, raporturile juridice nanciare, in raport de gradul de generalitate sau specicitate distingem: * Izvoare comune * Izvoare specice
Izvoare Comune: CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptat" la 29 iulie 1994. Publicat" n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994. Articolul 58: Contribu!ii financiare 1. 2. 3. Cet"!enii au obliga!ia s" contribuie, prin impozite #i prin taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuie s" asigure a#ezarea just" a sarcinilor fiscale. Orice alte presta!ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege.

Articolul 66: Atribu!iile de baz" Parlamentul are urm"toarele atribu!ii de baz": h) aprob" bugetul statului #i exercit" controlul asupra lui; i) exercit" controlul asupra acord"rii mprumuturilor de stat, asupra ajutorului economic #i de alt" natur" acordat unor state str"ine, asupra ncheierii acordurilor privind mprumuturile #i creditele de stat din surse str"ine;

Articolul 95: Resursele financiare ale aparatului Pre#edintelui, indemniza!ia #i alte drepturi 1. Resursele financiare ale aparatului Pre#edintelui Republicii Moldova se aprob", la propunerea acestuia, de c"tre Parlament #i se includ n bugetul de stat. 2. Indemniza!ia #i alte drepturi ale Pre#edintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.

Articolul 130: Sistemul financiar-creditar 1. Formarea, administrarea, utilizarea #i controlul resurselor financiare ale statului, ale unit"!ilor administrativteritoriale #i ale institu!iilor publice snt reglementate prin lege. 2. Moneda na!ional" a Republicii Moldova este leul moldovenesc.

Oleg Televca - Drept Financiar


3. Dreptul exclusiv la emisia monetar" apar!ine B"ncii Na!ionale a Republicii Moldova. Emisia se efectueaz" conform deciziei Parlamentului. Articolul 131: Bugetul public na!ional 1. Bugetul public na!ional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur"rilor sociale de stat #i bugetele raioanelor, ora#elor #i satelor. 2. Guvernul elaboreaz" anual proiectul bugetului de stat #i bugetului asigur"rilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprob"rii Parlamentului. n caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezint" spre aprobare Parlamentului. 3. Dac" bugetul de stat #i bugetul asigur"rilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel pu!in trei zile nainte de expirarea exerci!iului bugetar, se aplic" n continuare bugetul de stat #i bugetul asigur"rilor sociale de stat ale anului precedent, pn" la adoptarea noilor bugete. 4. Orice propunere legislativ" sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau mprumuturilor, precum #i majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dup" ce snt acceptate de Guvern. [Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000] 5. Bugetele raioanelor, ora#elor #i satelor se elaboreaz", se aprob" #i se execut" n condi!iile legii. 6. Nici o cheltuial" bugetar" nu poate fi aprobat" f"r" stabilirea sursei de finan!are. Articolul 132: Sistemul fiscal 1. Impozitele, taxele #i orice alte venituri ale bugetului de stat #i ale bugetului asigur"rilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, ora#elor #i satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective. 2. Orice alte prest"ri snt interzise.

Articolul 133: Curtea de Conturi 1. Curtea de Conturi exercit" controlul asupra modului de formare, de administrare #i de ntrebuin!are a resurselor financiare publice. 2. 3. Curtea de Conturi este alc"tuit" din 7 membri. Pre#edintele Cur!ii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Pre#edintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Cur!ii snt numi!i de Parlament, la propunerea Pre#edintelui acesteia. 4. Curtea de Conturi prezint" anual Parlamentului un raport asupra administr"rii #i ntrebuin!"rii resurselor financiare publice. 5. Alte atribu!ii, precum #i modul de organizare #i func!ionare a Cur!ii de Conturi, se stabilesc prin lege organic".

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la Guvern Nr.64-XII din 31.05.90 Articolul 13. Principalele mputerniciri ale Guvernului n domeniul finan!elor, creditelor, impozitelor, pre!urilor #i circula!iei monetare Guvernul: 1) asigur", n limitele competen!ei sale, transpunerea n via!" a politicii unice a statului n domeniul finan!elor, creditelor #i circula!iei monetare;

Oleg Televca - Drept Financiar


2) elaboreaz" #i prezint" anual Parlamentului spre examinare #i aprobare proiectele bugetului de stat #i bugetului asigur"rilor sociale de stat, precum #i proiectul fondului extrabugetar, n cazul form"rii lui; 3) promoveaz" politica unic" a statului n domeniul pre!urilor; 4) promoveaz" politica vamal" #i financiar-valutar". LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind administra!ia public# local# ( redac!ie nou#)

Capitolul XI ADMINISTRAREA FINAN$ELOR PUBLICE Articolul 82. Finan!ele publice locale Finan!ele unit#!ilor administrativ-teritoriale se administreaz# n condi!iile Legii cu privire la finan!ele publice locale, conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar de la nivelul local este independent "i separat de procesul bugetar de la nivelul na!ional. Autorit#!ile publice locale dispun de baz# fiscal# proprie "i distinct# de cea a statului, constituit# din impozite, cuantumul c#rora este stabilit prin legea finan!elor publice locale "i este propor!ional# competen!elor proprii prev#zute de Constitu!ie, de prezenta lege "i de alte acte legislative. Autorit#!ile administra!iei publice locale au dreptul "i la alte resurse financiare nefiscale: taxe locale, venituri din administrare propriet#!ii unit#!ilor administrativ-teritoriale "i cele provenite din prestarea serviciilor. Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferurilor cu destina!ia general#. Procedurile de distribuire a resurselor fiscale proprii ale autorit#!ilor publice locale, precum "i orice modific#ri ale legisla!iei referitoare la func!ionarea sistemului finan!elor publice locale vor fi consultate n mod obligatoriu cu structurile reprezentative ale autorit#!ilor publice locale. Sprijinul unit#!ilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere financiar necesit# utilizarea unor proceduri de repartizare financiar# just# sau unor m#suri echivalente destinate corij#rii efectelor repartiz#rii inegale a resurselor poten!iale de finan!are "i a sarcinilor ce le revin. Este interzis# orice delegare de competen!# f#r# nso!irea "i alocarea de surse financiare, necesare pentru a se acoperi costul exerci!iului competen!ei respective. Criteriile de distribuire a suportului financiar acordat de stat unit#!ilor administrativ-teritoriale trebuie s# fie obiective "i stabilite conform legii. CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr.985-XV din 18.04.2002 Capitolul X INFRAC$IUNI ECONOMICE Articolul 236. Fabricarea sau punerea n circula!ie a banilor fal#i sau a titlurilor de valoare false (1) Fabricarea n scopul punerii n circula!ie sau punerea n circula!ie a biletelor B"ncii Na!ionale a Moldovei, a monedelor, a valutei str"ine, a hrtiilor de valoare de stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea pl"!ilor, se pedepse#te cu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic" se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 1000 la 3000 unit"!i conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate. (2) Acelea#i ac!iuni s"vr#ite: a) repetat; b) de un grup criminal organizat sau de o organiza!ie criminal"; c) n propor!ii mari se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana juridic" se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 3000 la 6000 unit"!i conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate sau cu lichidarea ntreprinderii. [Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare 12.06.03] Articolul 237. Fabricarea sau punerea n circula!ie a cardurilor sau a altor carnete de plat" false (1) Fabricarea n scopul punerii n circula!ie sau punerea n circula!ie a cardurilor sau a altor carnete de plat" false, care nu constituie valut" sau titluri de valoare, dar care confirm", stabilesc sau acord" drepturi sau obliga!ii patrimoniale, se pedepse#te cu amend" de la 200 la 700 unit"!i conven!ionale sau

Oleg Televca - Drept Financiar


cu nchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridic" se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 1000 la 3000 unit"!i conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate. (2) Acelea#i ac!iuni s"vr#ite: a) repetat; b) de un func!ionar ori alt salariat n exerci!iul func!iunii; c) de un grup criminal organizat sau de o organiza!ie criminal"; d) n propor!ii mari se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridic" se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 3000 la 6000 unit"!i conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate sau cu lichidarea ntreprinderii.

Codul Civil al RM Izvoarele Specice ale Dreptului Financiar: vezi lista cu acte normative Principiile dreptului Financiar. Activitatea nanciara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publice este bazata pe anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima cele mai esentiale si scopuri ale acestei activitati. Continutul acestor principii este determinat de Constitutia RM si anume: * Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea nanciara se desfasoara in baza legii * Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea
1. 2. Respectarea #i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial" a statului. To!i cet"!enii Republicii Moldova snt egali n fa!a legii #i a autorit"!ilor publice, f"r" deosebire de ras", na!ionalitate, origine etnic", limb", religie, sex, opinie, apartenen!" politic", avere sau de origine social".

vezi lista cu acte normative

* Principiul publicitatii - Articolul 23: Dreptul fiec"rui om de a-#i cunoa#te drepturile #i ndatoririle
1. 2. Fiecare om are dreptul s" i se recunoasc" personalitatea juridic". Statul asigur" dreptul fiec"rui om de a-#i cunoa#te drepturile #i ndatoririle. n acest scop statul public" #i face accesibile toate legile #i alte acte normative. LEGE Nr. 847 din 24.05.96 privind sistemul bugetar si procesul bugetar* Articolul 5. Intrarea n vigoare #i publicarea legii bugetare anuale Legea bugetar" anual" intr" n vigoare la 1 ianuarie a fiec"rui an sau la o alt" dat" prev"zut" n textul ei #i se public" n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

* Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii nanciare * Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor publice inclusiv si a celor nanciare * Principiul autonomiei locale (autonomie nanciara) Articolul 109: Principiile de baz" ale
administr"rii publice locale 1. Administra!ia public" n unit"!ile administrativ-teritoriale se ntemeiaz" pe principiile autonomiei locale, ale descentraliz"rii serviciilor publice, ale eligibilit"!ii autorit"!ilor administra!iei publice locale #i ale consult"rii cet"!enilor n problemele locale de interes deosebit. 2. Autonomia prive#te att organizarea #i func!ionarea administra!iei publice locale, ct #i gestiunea colectivit"!ilor pe care le reprezint". 3. Aplicarea principiilor enun!ate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

Oleg Televca - Drept Financiar * Principiul de planicare a activitatii nanciare ale statului la constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor nanciare - aceasta planicare se face in conformitate cu activitatea organelor statale atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc. * Principiul caracterului social al activitatii nanciare ale statului Articolul 47: Dreptul la asisten!"
#i protec!ie social" 1. Statul este obligat s" ia m"suri pentru ca orice om s" aib" un nivel de trai decent, care s"-i asigure s"n"tatea #i bun"starea, lui #i familiei lui, cuprinznd hrana, mbr"c"mintea, locuin!a, ngrijirea medical", precum #i serviciile sociale necesare. 2. Cet"!enii au dreptul la asigurare n caz de: #omaj, boal", invaliditate, v"duvie, b"trne!e sau n celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten!", n urma unor mprejur"ri independente de voin!a lor.

* Principiul determinarii juste a sarcinilor scale Articolul 58: Contribu!ii financiare


1. 2. 3. Cet"!enii au obliga!ia s" contribuie, prin impozite #i prin taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuie s" asigure a#ezarea just" a sarcinilor fiscale. Orice alte presta!ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege.

Normele dreptului nanciar. Norma dreptului nanciar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect de reglementare specic, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile de drept nanciar, si care prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare, utilizare si control asupra banului public, respectarea lor ind garantata prin forta de constrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului nanciar pot : * Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la aceste raporturi, structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor zice si juridice fata de stat. * Procesuale - normele nanciar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune a normelor materiale, exemplu: procesul bugetar Normele dreptului nanciar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc un numar nedeterminat de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept nanciar, au un caracter individual, in virtutea anumitor necesitati nanciare-concrete, de exemplu: Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului nanciar: cuprind cele trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune Ipotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme. Dispozitiile prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul de comportament al subiectelor, dispozitiile cuprinse in aceste norme pot : onerative, permisive, prohibitive, celel mai multe dintre normele dreptului nanciar contin onerative Unele din normele dreptului nanciar, contin dispozitii permisive de exemplu: Curtea de Conturi, poate participa la activitatea organismelor internationale. Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seama resurselor trezorariei statului Unele norme ale dreptului nanciar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interzice acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara. Elementul specic al normei de drept nanciar, este sanctiunea astfel sunt stabilite sanctiuni specice, caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere, suspendarea creditarii, suspendarea nantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita a garantiei gajului, etc. In dependenta de semnicatia disciplinara, gradul de pericol social si urmarile care pot aparea, pot aplicate unele sanctiuni, prevazute in Codul Contraventional si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM.

Vezi anexele bugetului de stat pe anul 2010

Oleg Televca - Drept Financiar Raporturile juridice nanciare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting, in procesul de constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate, de normele de drept nanciar. Raporturile juridice nanciare, se disting de alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi particulare: * Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu al dreptului nanciar, relatii de subordonare) * Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a nantelor publice raporturile de drept nanciar pot : bugetare, de creditare, monetare, de control nanciar, etc. * Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept nanciar se nasc, se modica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si in general se executa fara a necesara o hotarare judecatoreasca. * Elementele raportului nanciar sunt: subiect, obiect, continut. Subiectele participante la raport de drept nanciar: a. Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS; Guvernul;) b. Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele zice Categorii persoane juridice: Articolul 5. No!iuni generale Urm"toarele no!iuni se aplic" n scopul impozit"rii, f"r" modificarea statutului juridic al persoanelor juridice #i fizice prev"zut de legisla!ia n vigoare: 4) Persoan" juridic" - orice societate comercial", cooperativ", ntreprindere, institu!ie, funda!ie, asocia!ie, inclusiv creat" cu participarea unei persoane str"ine, #i alte organiza!ii, cu excep!ia subdiviziunilor structurale ale organiza!iilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom #i a formelor organizatorice cu statut de persoan" fizic", potrivit legisla!iei. Categorii persoane zice: Articolul 5. No!iuni generale * Persoan" fizic": a) cet"!ean al Republicii Moldova, cet"!ean str"in, apatrid; b) forma organizatoric" cu statut de persoan" fizic", potrivit legisla!iei, inclusiv ntreprinz"torul individual, gospod"ria !"r"neasc" (de fermier), dac" prezentul cod nu prevede altfel. Persoana zica rezident -Rezident: a) orice persoan" fizic" care corespunde uneia din cerin!ele de mai jos: i) are domiciliu permanent n Republica Moldova, inclusiv: - se afl" la tratament sau la odihn", sau la nv"!"tur", sau n deplasare peste hotare; - este persoan" cu func!ii de r"spundere a Republicii Moldova, aflat" n exerci!iul func!iunii peste hotare; ii) se afl" n Republica Moldova cel pu!in 183 de zile pe parcursul anului fiscal; b) orice persoan" juridic" sau form" organizatoric" cu statut de persoan" fizic" a c"rei activitate este organizat" sau gestionat" n Republica Moldova ori al c"rei loc de baz" de desf"#urare a activit"!ii este Republica Moldova. Persoana zica nerizedent -Nerezident: a) orice persoan" fizic" care nu este rezident n conformitate cu pct. 5) lit.a) ori, de#i corespunde cerin!elor pct.5) lit.a), se afl" n Republica Moldova:

Oleg Televca - Drept Financiar - n calitate de persoan" cu statut diplomatic sau consular ori n calitate de membru al familiei unei asemenea persoane; - n calitate de colaborator al unei organiza!ii interna!ionale, create n baza tratatului interna!ional la care Republica Moldova este parte, sau n calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator; - la tratament sau la odihn", sau la nv"!"tur", sau n deplasare, dac" aceast" persoan" fizic" s-a aflat n Republica Moldova exclusiv n aceste scopuri; - exclusiv n scopul trecerii dintr-un stat str"in n alt stat str"in prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit); [Art.5 pct.6 lit.a) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] b) orice persoan" juridic" sau form" organizatoric" cu statut de persoan" fizic" care nu corespunde cerin!elor pct.5) lit.b). [Art.5 pct.6, lit.b) n redac!ia LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,n vigoare 01.01.06]

Obiectul de reglementare dreptului nanciar. Obiectul raportului de drept nanciar, este diferit determinat in primul rand de sfera deosebit de larga si complexa a nantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, acte normative si operatiuni specice cu privire la activitatea nanciara. In prima situatie, obiectul este format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, actiuni de creditare, actiuni de control nanciar, etc. In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute, subiectele raportului de drept nanciar. Continutul dreptului nanciar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor de drept nanciar. Specic consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de: repartizare, constituire a nantelor publice. Subiectii dreptului nanciar. Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN: a. Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase, municipii) b. Subiectele colective (organele administratiei de stat centrale si locale, institutiile publice, societatile comerciale) c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini, apatrizii) Considerarea dreptului nanciar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta de faptul, ca are un obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structurale ale nantelor publice. In conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat, dreptul nanciar este o ramura a dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri de drept public si in relatia de interferenta cu ele, dreptul nanciar este instituit in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii. Corelatia dreptului nanciar cu dreptul constitutional Corelatia dreptului nanciar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta prin compararea, raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintre aceste doua ramuri, se mai datoreaza faptului ca aparatul nanciar-bancar si de credit, precum si cel al asigurarilor social de stat, fac parte in general din sistemul de organe al administratiei publice. Corelatia dreptului nanciar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor din domeniul nantelor publice, de catre organele de control nanciar, Corelatia dreptului nanciar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeaza in virtutea dispozitiilor referitoare la nantarea acestei protectii din contul bugetului asigurarilor sociale de stat.

vezi punctul 2 tema nr.2

Oleg Televca - Drept Financiar Corelatia dreptului nanciar cu dreptul international publice, corelatia se datoreaza existentei mai multor conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe), sau conventii cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul RM si se transfera in alte state si invers. Dreptul nanciar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale (cu caracter patrimonial).

Circulatia Monetara
1. Moneda si functiile ei. 2. Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor. 3. Reglementarea emisiunii monetare. 4. Reglementarea juridica platilor in numerar. 5. Reglementarea juridica a platilor fara numerar. Patru perioade a monedei: 1. Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii; blanuri; miere; 2. Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva mai tarziu au introdus bani din argint si aur. 3. Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emis cambia 4. Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950 proprietarii de restaurante Dinner0s Club au emis; Bank of America; Visa Card; Euro Card; Master Card; Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, ind in primul rand un instrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie istorica, a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele denitii exprima particularitati ale monedei, alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu intr-o denitie prin moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte denitie se considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat detasat de uctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice, moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare. Moneda reprezinta un instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari ind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente, statul si care se bucura de incredere publica. Functiile monetei. Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii, se face prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri, prin schimb produsele devin marfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda. Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aata in circulatie, la data lichidarii unei datorii. Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare, el este un imprumut de moneda.

Oleg Televca - Drept Financiar Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorica cu ajutorul monedei. Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pentru o perioada indelungata. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor, produsul social se distribuie cu ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Functia de bani mondiali a doua sau mai multe state (Euro) Pentru ca o marfa sa poata sa e considerata moneda este sucient ca ea sa indeplineasca una din functiile respective Suma necesara circulatiei banilor. Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul valoric al semnelor banesti (masa monetara) care ofera posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri, prestarii serviciilor a diferitor plati, aceasta suma este determinata, de actiunea legilor obiective, a circulatiei banilor si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de plata. Potrivit cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de bani necesara circulatiei, rezulta din totalizarea sumei preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a vandute si incasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma preturilor marfurilor vandute in credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza. Suma necesara circulatiei este inuentata de urmatorii factori: * Factori de inuenta directa, modicarea volumului de marfuri aate in circulatie si nivelul preturilor marfurilor si serviciilor * Factori de inuenta indirecte, majorarea numarului de operatii in credit deoarece cu cat mai multa marfa se vinde in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si invers * Dezvoltarea platilor fara numerar * Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor, duce la micsorarea sumei de bani, necesare circulatiei si invers Viteza de circulatiei a banilor este inuentata: * Masa banilor aati in circualtie * Depinde de proportia unitatii monetare, tinute in rezerva sau tezaurizare * Depinde stabilitatea social-politica si conjuctura economica * Depinde de volumul veniturilor banesti ale populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii de catre populatie a veniturilor sale banesti * Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei * Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationale Accelerarea vitezei a circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare sunt create la reducerea masei banilor in circulatie, la micsorarea cheltuielilor de circulatie, aceeasi masa monetara isi dubleaza puterea de cumparare, daca circula de doua ori mai repede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi timp la un numar dublu de tranzactii.
Hotararea BNM pentru anul 2010???

Vezi formula in caiet la ANTON OXANA

Hotararea a BNM cu privire la politica monedara si valutara a BNM pentru anul 2010 - ? Reglementarea emisiunii monedare. Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de catre banca centrala a statului (BNM in RM) concretizate in: * Baterea semnelor monedare - ! Articolul 60. Tip$rirea monedei #i m$surile de siguran"$

Oleg Televca - Drept Financiar


! ! ! Banca Na"ional$ organizeaz$! ! tip$rirea bancnotelor #i baterea monedelor metalice #i ia m$suri pentru p$strarea n siguran"$ a celor neemise n circula"ie, de retragere #i distrugere a bancnotelor #i monedelor metalice retrase din circula"ie.

* Stocarea * Emiterea * Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezelor metalice, precum si formarea de bani scriptuali in conturi curente ale persoanelor zice si juridice * Bani scriptuali - bani care nu exista * Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si monede metalice, ca mijloc de plata pe teritoriul RM (BNM) - Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote #i monede metalice
LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei !!! Banca Na"ional$!! are dreptul exclusiv de a emite !! n circula"ie bancnote #i monede metalice ca mijloc de plat$ pe teritoriul Republicii Moldova. * Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM - !! Articolul 56. Unitatea monetar$ !!! (1) Unitatea monetar$ a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizeaz$ n 100 de bani. !!! (2) Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plat$ pe teritoriul Republicii Moldova.

BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, designul si alte caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice - Articolul 26. mputernicirile
Consiliului de administra"ie f) stabile#te valoarea nominal$, designul bancnotelor #i ! ! monedelor metalice, modul de punere ! ! n #i condi"iile de retragere a!!lor din circul"ie;

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT cu privire la opera"iunile cu numerar n b$ncile din Republica Moldova

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT cu privire la opera"iunile cu numerar n b$ncile din Republica Moldova Platibile sunt bancnotele si monedele metalice autentice, incluzind urmatoarele deteriorari bancnote: CAPITOLUL IV Semnele pl.tibilit./ii monedei na/ionale. Trierea -i ambalarea numerarului n moned. na/ional.. Specimenele de bancnote. 4.1 Pl$tibile snt bancnotele #i monedele metalice, avnd putere legal$ de plat$ pe teritoriul Republicii Moldova, f$r$ semne de falsicare sau contrafacere incluznd urm$toarele deterior$ri: a) bancnote - murdare, nvechite, cu pete, mbibate cu materii grase, cu #ters$turi, cu inscrip"ii str$ine, prezen"a amprentelor de #tampile; rupte, arse, g$urite, cu lips$ de margini, col"uri, fragmente (nu mai mult de 45% din suprafa"a lor), r de siguran"$, lipite din mai multe fragmente, dac$ acestea indiscutabil apar"in acelea#i bancnote; cu modicarea culorii #i / sau a uorescen"ei privite n raze ultraviolete; b) monede - ndoite, nvechite ce #i-au p$strat imaginea pe avers #i revers. 4.2 Entit$"ile, indiferent de forma lor de proprietate #i domeniul de activitate snt obligate s$ ncaseze bancnote #i monede autentice specicate n pct. 4.1 a prezentului Regulament.

Oleg Televca - Drept Financiar 4.3 B$ncile snt obligate, pentru clien"ii s$i, s$ primeasc$ c$tre schimb f$r$ a percepe comision: a) bancnote #i monede autentice specicate n pct. 4.1 a prezentului Regulament; b) bancnotele autentice cu inscrip"ia MIT%, vizibil$ n raze ultraviolete, prezentate de organele scale, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice #i Corup"iei. 4.4 B$ncile sunt obligate s$ efectueze trierea #i ambalarea numerarului ncasat. Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii * Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul 42. Cump$rarea hrtiilor de valoare
emise de stat Nici o prevedere din !! prezentul capitol nu poate interzice B$ncii Na"ionale s$ cumpere #i s$ vnd$ hrtiile de valoare emise de stat: !!! a) cu condi"ia c$ Banca Na"ional$ va cump$ra, numai prin opera"iuni de pia"$ deschis$, hrtiile de valoare cu scaden"a de pn$ la 180 de zile, care au fost emise public; !!! b) n leg$tur$ cu acordarea de credite b$ncilor. * In legatura cu acordarea de credite bancilor ! Articolul 18. Acordarea de credite b$ncilor !!! (1) Banca Na"ional$! poate acorda b$ncilor credite n condi"ii stabilite periodic de Banca Na"ional$ #i garantate prin: !!! a) hrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii!!publice cu scaden"a nu mai mare de un an de la data achizi"ion$rii lor de c$tre Banca Na"ional$; !!! b) hrtiile de valoare emise de Banca Na"ional$; !!! c) cambii simple sau trate, emise #i f$cute cu bun$ credin"$ n scopuri comerciale, industriale sau agricole, con"innd dou$ sau!!mai multe giruri din care cel pu"in unul s$ apar"in$ unei b$nci #i s$ e cu scaden"a nu mai mare de 9 luni de la data achizi"ion$rii lor de c$tre Banca Na"ional$; ! ! ! d) titlurile emise cu privire la bunuri sau m$rfuri ! ! pe deplin asigurate ! ! mpotriva riscului sau pierderii la nivelul stabilit de Banca Na"ional$; !!! e) depozitele #i alte conturi la Banca Na"ional$ sau !! la o alt$ institu"ie nancir$!! acceptat$ de banc$, reprezentnd orice!!fel de active pe care Banca Na"ional$ le poate cump$ra, vinde #i negocia.

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Na#ional! a Moldovei

Reglementarea juridica a platilor in numerar. Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor, care se folosesc in acest scop, se disting urmatoarele forme: * Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul monedar metalic sau de hartie * Platile prin compensatii sau clearing - care constau in compensarea de drepturi si obligatii de plata reciproca ! Articolul 48. Clearing #i decont$ri interbancare
!!! Banca Na"ional$ poate acorda asisten"$ b$ncilor prin organizarea serviciilor de clearing #i de decont$ri interbancare, inclusiv pl$"i prin cec sau prin alte instrumente de plat$, precum #i stabili reguli #i emite acte normative respective.

HOT$RRE Nr. 764 din 25.11.1992 Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea opera#iunilor de cas! n economia na#ional! a Republicii Moldova

* Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul platii, in loc sa e inmanata bineciarului sub forma de moneda manuala, este substituita cu o dispozitie prin care disponibilul existent in contul debitorului se trece in contul beneciarului suma convenita ca plata Dreptul de-a alege forma de plata apartine: a. Intreprinderelor b. Institutiilor c. Cetatenilor Sunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma, I. Dispozi"ii generale
1. Toate ntreprinderile de stat, cooperatiste, pe ac"iuni, de arend$ colective, mixte, ob#te#ti etc., asocia"iile, organiza"iile #i institu"iile (n continuare - ntreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, snt obligate s$ consemneze mijloacele lor b$ne#ti!! n institu"iile nanciare. 2. Decont$rile dintre ntreprinderi pe angajamente se efectueaz$, de regul$, prin virament la institu"ii nanciare.

Oleg Televca - Drept Financiar


5.ntreprinderile, de regul$, primescde la institu"iile nanciare ale republicii bani n numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor #i indemniza"iilor, achizi"ionarea produc"iei agricole, procurarea ambalajului #i obiectelor de la popula"ie, acoperirea cheltuielilor de deplasare #i pentru alte scopuri prev$zute de Instruc"iunea n vigoare a B$ncii Na"ionale a Moldovei cu privire la modul ntocmirii raportului statistic asupra volumului opera"iunilor de cas$ la institu"iile nanciare din Republica Moldova. ntreprinderile cu ncas$ri permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai sus, cu excep"ia cheltuielilor de deplasare HOT$RRE Nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea ma"inilor de cas! "i control cu memorie fiscal! pentru efectuarea decont!rilor n numerar - 1. Se oblig$ contribuabilii care, potrivit legisla!iei n vigoare, au obligativitatea !inerii contabilit"!ii s$ efectueze decont$rile b$ne#ti n numerar cu utilizarea ma#inilor de cas$ #i de control cu memorie scal$. ! ! ! Se permite agen"ilor economici, care dispun de ma#ini de cas$ #i control f$r$ memorie scal$, nregistrate la inspectoratul scal, s$ efectueze nlocuirea lor, n termen de pn$ la 31 decembrie 2000, cu atribuirea sumei neamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementarea noilor ma#ini de cas$ #i control cu memorie scal$ nregistrate n modul stabilit.

Contribuabilii care, potrivit legisla#iei n vigoare, au obligativitatea #inerii contabilit!#ii

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Nr.845-XII din 03.01.1992

Conform acestei legi Punctul - 5. Fata de intreprinderi si organizatii, indiferent de tipul lor de proprietate si forma de organizare juridica, care efectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de lei lunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modul stabilit de decontare prin virament, precum si care efectueaza decontari in numerar si prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontarii efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul Control Financiar si Revizie si organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in proportie de 10 la suta din sumele platite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. Asemenea sanctiuni se aplica fata de toti participantii la operatiunile de vinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontare in baza obligatiilor financiare reciproce. Sanctiunile mentionate nu se aplica la efectuarea decontarilor cu cetatenii, gospodariile taranesti (de fermier), titularii de patente de intreprinzator si cu bugetul public national, la efectuarea decontarilor de catre persoanele indicate cu bugetul public national, cu intreprinderile si organizatiile, precum si la efectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiile ale caror drepturi la acest capitol se reglementeaza altfel decit in actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cu exceptia cazurilor efectuarii decontarilor prin intermediari.

CAPITOLUL III
HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT cu privire la opera"iunile cu numerar n b#ncile din Republica Moldova CAPITOL 3 Punct 3.1.-3.15

Opera/iunile cu numerar n B.nci

3.1 n func"ie de spectrul serviciilor prestate, Banca este n drept s$ efectueze ncas$ri #i eliber$ri de numerar.

Oleg Televca - Drept Financiar

3.2 ncas$rile de numerar includ: a) depuneri n conturile entit$"ilor sau persoanelor zice, deschise la Banc$; b) ncas$ri n numerar generate de activitatea B$ncii; c) retrageri de numerar de la lialele aceleia#i B$nci sau de la oricare alt$ Banc$ sau lialele acesteia; d) retrageri de numerar de la BNM. 3.3 Eliber$rile de numerar includ: a) retrageri de numerar de c$tre clien"ii B$ncii; b) pl$"i generate de activitatea B$ncii; c) eliber$ri de numerar ntre casieriile lialelor aceleia#i B$nci sau c$tre orice alt$ Banc$ sau lialele acesteia; d) depuneri de numerar la BNM. 3.4 Pentru efectuarea opera"iunilor cu numerar, Banca, utilizeaz$ dup$ caz, urm$toarele documente: - ordin de ncasare a numerarului; - ordin de eliberare a numerarului. 3.5 Ordin de ncasare a numerarului (Anexa nr. 1) este un document de cas$ care se utilizeaz$ la orice tip de ncasare a numerarului de c$tre Banc$. 3.6 Ordin de eliberare a numerarului (Anexa nr. 2) este un document de cas$ care se utilizeaz$ la eliberarea numerarului de c$tre Banc$. 3.7 Retragerea numerarului de c$tre entit$"i, cu excep"ia cazurilor n care snt utilizate cardurile de afaceri, se efectueaz$ n baza unei delega"ii, forma #i procedurile de utilizare a c$reia se elaboreaz$ de sine st$t$tor de c$tre banc$ #i va con"ine n mod obligatoriu, dar nu se va limita la urm$toarele elemente: - denumirea B$ncii; - codul B$ncii; - codul scal al B$ncii; - denumirea entit$"ii; - codul scal al entit$"ii; - num$rul contului entit$"ii; - data retragerii numerarului; - numele persoanei responsabile de retragere a numerarului; - suma n cifre #i suma n litere; - semn$turile persoanelor responsabile pentru emiterea delega"iei;

Oleg Televca - Drept Financiar

- #tampila entit$"ii; - num$rul, data, luna #i anul emiterii documentului. 3.8 Documentele utilizate pentru reectarea opera"iunilor cu numerar se ntocmesc de c$tre func"ionarul responsabil al B$ncii #i se execut$ n ziua opera"ional$ n care au fost emise. 3.9 Documentele trebuie s$ e ntocmite n limba de stat. Parametrii formularelor documentelor utilizate la opera"iunile cu numerar, n func"ie de volumul de date incluse, se stabilesc de Banc$ de sine st$t$tor. 3.10 Banca poate completa con"inutul documentelor utilizate la opera"iunile cu numerar cu rubricile necesare, conform procedurilor interne ale B$ncii. 3.11 Formularele documentelor utilizate pentru opera"iunile cu numerar se ntocmesc pe suport hrtie sau n form$ electronic$, care ulterior se imprim$ pe suport hrtie la imprimant$. Num$rul de exemplare se stabile#te de Banc$ de sine st$t$tor, n conformitate cu procedurile interne ale B$ncii. 3.12 n formularele documentelor aferente opera"iunilor cu numerar nu se admit corect$ri sau #ters$turi. 3.13 Pe documentele utilizate la opera"iunile cu numerar se aplic$ amprenta #tampilei #i semn$turile persoanelor mputernicite ale B$ncii. 3.14 Eviden"a opera"iunilor cu numerar se "ine n registre, forma #i con"inutul c$rora se elaboreaz$ de sine st$t$tor de c$tre Banc$. 3.15 Procedurile interne privind modul de semnare, vizare, repartizare #i p$strare a documentelor #i a registrelor utilizate n opera"iunile cu numerar se elaboreaz$ de c$tre Banc$ de sine st$t$tor.
HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT cu privire la opera"iunile cu numerar n b#ncile din Republica Moldova CAPITOL V Punct 5.1.-5.7.

CAPITOLUL V Opera/iuni cu numerar n moneda na/ional. ntre B.nci

5.1 n rezultatul ncas$rilor de numerar, Banca #i stabile#te zilnic volumul necesar de numerar pentru activitatea ulterioar$. 5.2 B$ncii i apar"ine prerogativa de stabilire a excedentului de numerar pentru

Oleg Televca - Drept Financiar

ziua urm$toare #i care poate oferit altor B$nci sau depus la BNM. 5.3 Banca, care #i stabile#te excedent de numerar, pentru ziua ulterioar$, este obligat$ s$ transmit$ la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind disponibilitatea excedentului de numerar indicnd suma total$, divizat$ pe valori nominale. n func"ie de solicit$rile de numerar de c$tre alte B$nci, Banca va actualiza, pn$ la ora 15, informa"ia prezentat$ pe parcursul zilei. 5.4 Banca Na"ional$ va plasa pe pagina interbancar$ informa"ia privind disponibilul de numerar al B$ncilor #i va asigura actualizarea acesteia n corespundere cu informa"ia recep"ionat$ de la B$nci. 5.5 Orice Banc$ care posed$ insucien"$ de numerar se va adresa b$ncilor pentru acoperirea necesit$"ii cu numerar, conform informa"iei plasate pe pagina interbancar$. 5.6 n cazul depist$rii de c$tre Banca solicitant$ a neconform$rii cu cerin"ele de triere #i ambalare a numerarului, conform prevederilor Capitolului IV a prezentului Regulament, aceasta va nainta reclama"ia respectiv$ B$ncii care a pus la dispozi"ie numerarul, cu expedierea concomitent$ a unei copii pe adresa BNM. 5.7 Banca va reglementa prin procedurile sale interne modalitatea de distribuire a excedentului de numerar ntre lialele proprii, precum #i altor B$nci sau lialelor acestora, amplasate n aceea#i localitate sau n localit$"ile din apropiere.

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT cu privire la opera"iunile cu numerar n b#ncile din Republica Moldova CAPITOL VI Punct 6.1.-6.37.

CAPITOLUL VI Opera/iunile cu numerar n moneda na/ional. ale B.ncilor n rela/ia cu BNM

6.1 n func"ie de disponibilitatea excedentului de numerar sau de insucien"a acestuia, B$ncile pot respectiv depune sau retrage numerar la BNM. 6.2 Retragerea #i depunerea numerarului la BNM se efectueaz$ n baz$ de contract. 6.3 n scopul retragerii de numerar de la BNM, inclusiv a monedelor comemorative

Oleg Televca - Drept Financiar

#i jubiliare, Banca solicitant$, n intervalul de timp 15 - 16 zilei anterioare de retragere a numerarului ini"iaz$ o cerere, dup$ caz, (Anexa nr. 5/Anexa nr. 6), prin intermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic$ suma total$, structura pe valori nominale #i tipul monedelor. 6.4 Cererea de retragere a numerarului de la BNM, cu excep"ia monedelor comemorative #i jubiliare, se ini"iaz$ de c$tre Banc$ dup$ examinarea informa"iei plasate pe pagina interbancar$, conform prevederilor pct. 5.3 #i 5.4 din prezentul Regulament #i distribuirea acestuia ntre B$nci. 6.5 Banca este n drept s$-#i anuleze cererea privind retragerea de numerar, inclusiv a monedelor comemorative #i jubiliare transmis$ anterior, prin ini"ierea unui Aviz (Anexa nr. 7), ce urmeaz$ a transmis nu mai trziu de ora 16 a zilei anterioare, prin intermediul componentei de transport a SAPI. 6.6 Banca Na"ional$ a Moldovei va satisface solicitarea de numerar total$ sau par"ial$, n func"ie de excedentul de numerar disponibil al B$ncilor #i va ini"ia, dup$ caz, dar nu mai trziu de ora 18, o Conrmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic$ suma total$, structura valorilor nominale #i timpul retragerii numerarului, la BNM. 6.7 n baza mesajului recep"ionat de la BNM, Banca n ziua retragerii numerarului efectueaz$ plata prin transfer, care trebuie s$ e egal$ cu sumaprobat pentru retragere.
9

6.8 n cazul retragerii monedelor comemorative #i jubiliare, Banca n ziua efectu$rii transferului specicat la pct. 6.7, suplimentar, transfer$ la BNM diferen"a dintre pre"ul de comercializare #i valoarea nominal$ a monedelor comemorative #i jubiliare. 6.9 B$ncile n proces de lichidare sau insolvabilitate, cu disponibil de numerar n contul deschis la BNM, vor transmite cererea pentru retragere de numerar, prin fax la BNM. 6.10 Banca are obliga"ia de a transmite la BNM lista cu numele #i specimenele semn$turilor tuturor persoanelor desemnate pentru efectuarea opera"iunilor de retragere de numerar. 6.11 Lista va purta semn$tura conduc$torului b$ncii #i a contabilului #ef sau a persoanelor care i nlocuiesc #i va cuprinde datele de identicare a persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria #i

Oleg Televca - Drept Financiar

num$rul actului de identitate, num$rul legitima"iei de serviciu. 6.12 Despre orice modicare ulterioar$ a acestei liste Banca noticat$ BNM, n timp util, pentru a permite efectuarea opera"iunilor de retragere de numerar. 6.13 Pentru retragerea numerarului, persoana desemnat$ de c$tre Banc$ se prezint$ la casa central$ din cadrul BNM cu delega"ia valabil$ numai pentru ziua respectiv$, actul de identitate #i copia de pe actul de identitate. 6.14 Pentru retragerea numerarului de c$tre B$ncile n proces de lichidare sau insolvabilitate, administratorul b$ncii se prezint$ la casa central$ din cadrul BNM cu actul de identitate #i copia de pe actul de identitate. 6.15 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoana responsabil$ de retragerea numerarului a B$ncii au fost constatate erori, Banca va prezenta documente noi #i va plasat$ n coada de a#teptare pentru retragerea numerarului. 6.16 Eliberarea numerarului de c$tre BNM, inclusiv a monedelor comemorative #i jubiliare va avea loc numai dup$ transferarea de c$tre Banc$ a sumei ce reprezint$ valoarea numerarului ce urmeaz$ a retras din casa central$ a BNM #i respectiv a diferen"ei dintre pre"ul de comercializare #i valoarea nominal$ a monedelor comemorative #i jubiliare. 6.17 Banca Na"ional$ va elibera persoanei desemnate de c$tre Banc$, odat$ cu numerarul, un exemplar al ordinului de eliberare a numerarului. 6.18 n cazul imposibilit$"ii de conectare la componenta de transport a SAPI, cererea de retragere a numerarului de c$tre Banc$ inclusiv de c$tre Banca autorizat$ neparticipant$ la SAPI #i conrmarea de c$tre BNM se transmit respectiv prin fax. 6.19 n func"ie de disponibilit$"i, B$ncile pot depune la BNM: a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie; b) numerarul clasat n categoria uzat; c) numerarul retras din circula"ie f$r$ putere circulatorie. 6.20 Depunerea de numerar cu putere circulatorie la BNM se efectueaz$ numai n baza Conrm$rii (Anexa nr. 8) transmise de BNM prin intermediul

Oleg Televca - Drept Financiar

componentei de transport a SAPI. 6.21 Conrm$rile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de numerar cu putere circulatorie se ini"iaz$ de sine st$t$tor de c$tre BNM n baza informa"iei transmise de c$tre B$nci, conform prevederilor pct. 5.3 din prezentul Regulament. 6.22 Depunerile de numerar clasat n categoria uzat #i a celui retras din circula"ie f$r$ putere circulatorie se depun zilnic la BNM f$r$ restric"ii de ordin cantitativ #i nominal. 6.23 Pentru depunerea numerarului uzat #i a celui retras din circula"ie f$r$ putere circulatorie Banca este obligat$, pn$ la ora 16 a zilei anterioare, s$ transmit$ la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI, un Aviz (Anexa nr. 9) de depunere a numerarului impropriu circula"iei, indicnd suma total$ divizat$ pe valori nominale. 6.24 Banca Na"ional$ a Moldovei va ini"ia, dup$ caz, dar nu mai trziu de ora 18, o Conrmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a SAPI, cu indicarea timpului depunerii numerarului uzat #i a celui retras din circula"ie f$r$ putere circulatorie. 6.25 n cazul imposibilit$"ii de conectare la componenta de transport a SAPI, avizul de depunere a numerarului, ini"iat de c$tre Banc$ inclusiv de c$tre Banca autorizat$ neparticipant$ la SAPI #i conrmarea opera"iunii de c$tre BNM, se transmit respectiv prin fax. 6.26 Banca are obliga"ia de a transmite la BNM lista cu numele #i specimenele semn$turilor tuturor persoanelor desemnate pentru a efectua opera"iuni de depunere a numerarului. 6.27 Lista va purta semn$tura conduc$torului b$ncii #i a contabilului - #ef sau a persoanelor care i nlocuiesc #i va cuprinde datele de identicare a persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria #i num$rul actului de identitate, num$rul legitima"iei de serviciu. 6.28 Despre orice modicare ulterioar$ a acestei liste Banca notic$ BNM n timp util, pentru a permite efectuarea opera"iunilor de depunere numerar. 6.29 Pentru depunerea numerarului, persoana desemnat$ de c$tre Banc$ se prezint$ la casa central$ din cadrul BNM cu ordinul de eliberare a numerarului emis de

Oleg Televca - Drept Financiar

banca depun$toare (care prevede suma numerarului destinat pentru depunere n BNM), actul de identitate #i copia de pe actul de identitate. 6.30 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoana desemnat$ de c$tre Banc$ pentru depunerea numerarului au fost constatate erori, Banca va prezenta documente noi #i va plasat$ n coada de a#teptare pentru depunerea numerarului. 6.31 n vederea aprecierii respect$rii cerin"elor de triere a excedentului de numerar, BNM, n prezen"a persoanei desemnate de c$tre Banc$, va efectua vericarea pe un e#antion de 10 la sut$ din cantitatea numerarului depus. Rezultatele veric$rii se vor consemna ntr-un proces-verbal semnat de ambele p$r"i. 6.32 n func"ie de rezultatul veric$rii e#antionului nominalizat, ntreaga cantitate de numerar se consider$, dup$ caz, conformat$ sau neconformat$ cerin"elor de triere a numerarului, stabilite de prezentul Regulament. 6.33 Un exemplar al procesului-verbal va transmis persoanei responsabile de depunere a numerarului. 6.34 n urma depunerii numerarului, BNM va elibera persoanei desemnate a B$ncii depun$toare un exemplar al ordinului de ncasare a numerarului, drept conrmare de depunere a numerarului. 6.35 Banca Na"ional$ a Moldovei, n ziua efectu$rii opera"iunii, va transfera B$ncii suma ce reprezint$ valoarea numerarului depus de c$tre Banc$ la BNM. 6.36 Excedentul de numerar depus de c$tre Banc$ la BNM se supune integral veric$rii. n cazul constat$rii unor diferen"e n minus, precum #i a depist$rii falsurilor, BNM va ntocmi #i expedia b$ncilor procesele-verbale de constatare, dup$ caz, n baza c$rora Banca este obligat$ s$ acopere diferen"ele depistate. Diferen"a depistat$ n plus, va transferat$ de c$tre BNM, n contul de decontare al B$ncii, n baza procesului-verbal de constatare. 6.37 Pentru serviciile prestate aferente opera"iunilor de retragere #i depunere de numerar, BNM percepe comisioane (Anexa nr. 10).
Reglementarea juridica a platilor fara numerar. Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutii specializate, legate intre ele prin mijloace tehnice si juridice banca centrala a statului bancile comerciale banci corespondent alte institutii nanciare

Oleg Televca - Drept Financiar Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii: * Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri * Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte * SAPI - sistem online se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente 2.50 bani * SAPI - sistem clearing se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale 1.25 bani Conform hot!rrea Consiliului de administra#ie al B!ncii Na#ionale a Moldovei nr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din urmatoarele Sistemele supravegheate de c"tre Banca Na!ional" a Moldovei Banca Na!ional" a Moldovei supravegheaz" sistemele de pl"!i #i decont"ri, func!ionarea stabil" #i eficient" a c"rora este esen!ial" pentru stabilitatea sectorului financiar, precum #i sistemele care snt utilizate preponderent de c"tre persoanele fizice #i juridice pentru efectuarea pl"!ilor. Astfel, supravegherii snt supuse: a) sistemul automatizat de pl"!i interbancare; b) sistemul de decont"ri ale valorilor mobiliare; c) sistemele de pl"!i cu carduri; d) sistemele de transferuri interna!ionale; e) sistemele de pl"!i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate de c"tre entit"!ile nebancare. Sistemul automatizat de pl!#i interbancare const" din sistemul de decontare pe baz" brut" n timp real (SDBTR) #i sistemul de compensare cu decontare pe baz" net" (SCDN), fiind administrate de c"tre Banca Na!ional" a Moldovei. Sistemul de decont!ri ale valorilor mobiliare include decont"rile aferente tranzac!iilor cu valori mobiliare de stat #i valori mobiliare corporative (att transferurile de valori mobiliare ct #i transferurile de mijloace b"ne#ti). Supravegherea sistemului n cauz" este efectuat" de Banca Na!ional" a Moldovei #i de Comisia Na!ional" a Pie!ei Financiare, atribu!iile fiind delimitate prin prisma prevederilor legisla!iei n vigoare #i a acordului de colaborare ncheiat ntre p"r!i.

Sistemele de pl!#i cu carduri snt sistemele prin intermediul c"rora se efectueaz" opera!iuni de plat" f"r" numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare. B"ncile licen!iate din Republica Moldova particip" att n sistemele interna!ionale de pl"!i cu carduri, ct #i n sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelor interna!ionale de pl"!i cu carduri au circula!ie local" #i interna!ional", pe cnd cardurile emise sub egida sistemelor locale au numai circula!ie local". Sistemele de transferuri interna#ionale reprezint" sistemele de pl"!i prin intermediul c"rora snt transferate mijloacele b"ne#ti n/din str"in"tate.

Sistemele de pl!#i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate

Oleg Televca - Drept Financiar de c!tre entit!#ile nebancare reprezint" sistemele prin intermediul c"rora persoanele fizice efectueaz" pl"!i pentru serviciile de utilit"!i publice, telefonie fix" #i alte tipuri de servicii, utiliznd n acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului. Avantajul platilor fara numerar. * Numerarul disponibil al persoanelor zice si juridice ar reprezenta un capital in stare laten - tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv. * Acelasi capital depus la o banca, poate investit in actiuni economice, iar depunatorului ii revine un prot sub forma de dobanda * Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorari Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomoda si riscanta se poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distante foarte mari. Platile fara numerar pot revazute, vericate, probate, controlate, dupa documentele de evidenta bancara, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 ani regula generala) Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice, printr-un ordin dat institutiilor bancare unde isi are deschis contul Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate de manuirea numerarului Documentele de plata: * Ordin de plata * Cerere de plata * Ordinul de plata incaso * Cecuri

Creditul
1. Notiunea si clasicarea creditului 2. Functiile si rolul creditului 3. Imprumutul de stat (Creditul Public) 4. Creditul extern Etimologic creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna a crede, a se increde, a avea incredere. Creditul ind o categorie de natura economicananciara, a format obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel profesorul Sombat deneste creditul: ca ind puterea de cumparare fara a detine numerar. Profesorul Gide deneste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii viitoare. La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori este vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita plus o suma de bani care se numeste interes sau dobanda. Creditul este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un termen. Elementele creditului: a. Creditor si Debitor b. Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului c. Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui

Oleg Televca - Drept Financiar d. Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii stipulate in contractul de credit e. Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatii de o valoare in general mai redusa f. Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat Clasicarea creditului: Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt: a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care in prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare deferitor sectoare de activitate ale economiei nationale Clasicarea creditului dupa destinatie: a. Credit de productie b. Credit de consumatie c. Credit de trezorarie d. Credit de export Dupa subiectul de drept care angajeaza: a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice b. Credit privat - persoana zica sau agent economic privat In dependenta de cauza care determina creditul: a. Credit de nantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora b. Credit de renantare - se acorda rmelor care au creante asupra altora Dupa modul de garantare: a. Credit real - este garantat in valori materiale certe b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura cel imprumutat In dependenta de termen: a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile c. Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit: a. Credit extern b. Credit intern In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa ceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului: a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui stat, care la randul sau creditul guvernamental poate intern si extern. Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007

Oleg Televca - Drept Financiar IV CLASIFICAREA ACTIVELOR !I ANGAJAMENTELOR

CONDI$IONALE
5. Anterior evalu$rii activului #i angajamentului condi"ional al b$ncii, valoarea acestuia se diminueaz$ cu valoarea asigur$rii n cazul n care asigurarea reprezint$: a) hrtii de valoare de stat emise de c$tre Ministerul Finan"elor al Republicii Moldova sau hrtii de valoare emise de Banca Na"ional$ a Moldovei (Certicatele B$ncii Na"ionale a Moldovei) sau hrtii de valoare emise de Guvernul unei "$ri-membre a Organiza"iei de Colaborare Economic$ #i Dezvoltare; b) garan"ii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernului unei "$ri-membre a Organiza"iei de Colaborare Economic$ #i Dezvoltare cu condi"ia, c$: unica condi"ie de realizare a dreptului ce reiese din garan"ie constituie incapacitatea clientului de a-#i ndeplini angajamentele fa"$ de banc$; toate condi"iile garan"iei sunt clare; garan"ia poate realizat$ astfel, c$ nici garantul, nici o alt$ persoan$ nu vor putea contesta drepturile b$ncii reie#ind din garan"ie. c) gaj n form$ de depozite b$ne#ti, consemnate la banc$. 6. n cazul angajamentului condi"ional, dup$ determinarea valorii conform p.5, acestuia i se aplic$ factorul de transformare creditar$ n conformitate cu nota din Raportul 11. Evaluarea sucien"ei capitalului ponderat la risc din Instruc"iunea cu privire la modul de ntocmire #i prezentare de c$tre b$nci a rapoartelor nanciare. 7. Dup$ aplicarea prevederilor p. 5 #i 6, activele #i angajamentele condi"ionale ale b$ncii se evalueaz$ #i ulterior se includ n una din urm$toarele categorii: 7.1. Standard: n cazul n care nici una din deni"iile expuse mai jos nu poate aplicat$ activul/angajamentul condi"ional se va considera standard, dac$ este la termen, sunt respectate toate condi"iile contractului #i nu este nici un motiv de a considera c$ banca n prezent sau pe viitor va supus$ riscului pierderii. 7.2. Supravegheat: Activul/angajamentul condi"ional cu probleme poten"iale legate de starea nanciar$ a contrap$r"ii, iar n cazul creditului #i de asigurarea acestuia. Asemenea activ/angajament condi"ional necesit$ o aten"ie din partea conducerii b$ncii, deoarece dac$ nu vor luate m$suri privind solu"ionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea activului/angajamentului condi"ional #i la reducerea probabilit$"ii privind satisfacerea pe viitor a preten"iilor b$ncii aferente acestuia. 7.3. Substandard: Exist$ riscul pierderilor mai nalt dect cel obi#nuit, provocat de unul din urm$torii factori: a) situa"ia nanciar$ a contrap$r"ii este nefavorabil$ sau se nr$ut$"e#te; b) asigurarea (dac$ aceasta exist$) este insucient$ sau se nr$ut$"e#te; 5 c) al"i factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitatea contrap$r"ii de a satisface preten"iile b$ncii n conformitate cu condi"iile existente. Asemenea activ/angajament condi"ional necesit$ o aten"ie deosebit$ din partea conducerii b$ncii, deoarece exist$ probabilitatea c$ banca va suporta pierderi, dac$ nu vor nl$turate neajunsurile. 7.4. Dubios (ndoielnic). Exist$ probleme care pun la ndoial$ #i scad probabilitatea satisfacerii preten"iilor actuale/viitoare ale b$ncii aferente activului/angajamentului condi"ional n volum deplin n baza circumstan"elor, condi"iilor create, precum #i a valorii de pia"$ a asigur$rii, n cazul n care activul este asigurat. Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exist$ anumi"i factori importan"i, concre"i #i bine argumenta"i care, n curnd, se vor realiza #i care pot contribui la satisfacerea total$ sau par"ial$ a preten"iilor actuale/viitoare ale b$ncii aferente activului/angajamentului condi"ional. Clasicarea acestui activ/angajament condi"ional n

Oleg Televca - Drept Financiar categoria compromise (pierderi). se amn$ pn$ la o determinare mai precis$ a st$rii activului/angajamentului condi"ional dat. 7.5. Compromis (pierderi).La momentul clasic$rii activului/angajamentului condi"ional nu pot satisf$cute preten"iile actuale/viitoare ale b$ncii aferente activului/angajamentului condi"ional dat. 8. Dac$ activele/angajamentele condi"ionale pot clasicate diferit, conform criteriilor date, acestea se refer$ la o categorie mai dur$. 9. n cazul n care satisfacerea cerin"elor b$ncii aferente anumitor active/angajamente condi"ionale (evaluate conform p.7) poate inuen"at$ #i de circumstan"ele #i condi"iile existente ntr-o "ar$ str$in$ ca urmare a evalu$rii activelor/angajamentelor condi"ionale respective, acestea trebuie incluse n una din urm$toarele categorii: 9.1. Standard: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la AAA/Aaa pn$ la A-/A3 inclusiv. 9.2. Supravegheat: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la BBB+/Baa1 pn$ la BBB-/Baa3 inclusiv. 9.3. Substandard: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la BB+/Ba1 pn$ la BB/Ba3 inclusiv. 9.4. Dubios (ndoielnic): &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din companiile interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la B+/B1 pn$ la CCC-/Caa3/C inclusiv. 9.5. Compromis (pierderi): &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/ DDD pn$ la R/C/D inclusiv. 10. n cazul n care ratingul atribuit unei "$ri difer$ de la o agen"ie la alta, se ia n considera"ie ratingul agen"iei care a atribuit ratingul cel mai mic. 11 &ara, care nu a fost evaluat$ de c$tre una dintre agen"iile men"ionate n p.9 din prezentul regulament va evaluat$ de c$tre banc$, de sine st$t$tor, n baza politicilor #i procedurilor interne ale sale. 12. n situa"ia n care clasicarea activului/angajamentului condi"ional conform p.7 este diferit$ de clasicarea acestuia conform p.9, acesta se refer$ la categoria mai dur$. 13. La clasicarea activelor #i angajamentelor condi"ionale se "ine cont inclusiv de prevederile anexei nr.1 la prezentul Regulament.

V. REZERVAREA NECESAR% A MIJLOACELOR N CONTURILE REDUCERI PIERDERI LA ACTIVE &I PROVIZIOANE PENTRU PIERDERI LA ANGAJAMENTE CONDI$IONALE
14. Suma necesar$ a mijloacelor pentru rezervarea n conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condi"ionale se formeaz$ n urm$toarele m$rimi de la suma activelor /angajamentelor condi"ionale din ecare categorie de clasicare conform p.7 sau 9: (1) Standard 2 % (2) Supravegheate 5 % (3) Substandard 30 % (4) Dubioase (ndoielnice) 60 % (5) Compromise (pierderi) 100 % 15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condi"ionale pn$ la nivelul necesar se efectueaz$ n volum integral din contul cheltuielilor (conturile

Oleg Televca - Drept Financiar

Defalc$ri pentru reduceri pentru pierderi la active #i Cheltuieli cu provizioane la angajamente condi"ionale) #i se reect$ n bilan"ul contabil #i n raportul privind rezultatele
nanciare ale b$ncii. Functiile si rolul creditului. Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile sale si anume: a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de nantare b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei de piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I unde E reprezinta economiile si I reprezinta investitiile c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda duciara adica este o moneta cu valoare ctiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul, cambia, virament, transferul) d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii cererii si ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe de alta parte Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si in deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are creditul in acoperirea decitului bugetar al statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat de util si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine atunci, cand nu este utilizat conform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea abuziva determinat de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie. Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre economice, nanciare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inatii. Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate in consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de dureroase pe plan social-economic si politic. Imprumut de stat. Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, care sunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor uxuri nanciare disponibile la persoanele zice si juridice in baza principiilor binevole, operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii decitului bugetar si armonizarea circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insuciente pentru a face fata cheltuielilor.
LEGE Nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria public!, garan#iile de stat "i recreditarea de stat

Articolul 2. No!iuni principale n sensul prezentei legi, se definesc urm"toarele no!iuni: mprumut de stat - rela!ie contractual" prin care creditorul transmite n proprietatea statului mijloace, cu condi!ia ramburs"rii acestora de c"tre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. mprumutul de stat poate fi cu sau f"r" dobnd";

Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat: a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui capital b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca statul apare ca debitor c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu careva gaj d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor e. In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii Clasicarea imprumutului de stat: In functie de termen In functie de amplasare a creditului: In functie de pozitia statului fata de creditor: a. Imprumuturi contractate direct de catre stat b. Imprumuturi garantate de catre stat ele ind contractate de catre alte entitati de drept Conform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc. Instrumente generatoare de datorii interne sunt: a. Instrumentele nanciare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru a plasate pentru piata nanciara si imprumutrile de stat in termen. Conform prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit: * In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, conrmarea dreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin sistemul de inscriere in cont * In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si rascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie * Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung * Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta intre valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala * Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata otanta sau xa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic. Obligatiunile de stat pot vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala Imprumuturile de stat. Avantaje: a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de bani imprumutate b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri particulare, statul nu acopera decitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune monetara, etc Dezavantaje: a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare b. Reduc capitalul particular-circulant din economie c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie rambursate cu plata a unor dobanzi, etc Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi suma de 500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie este plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantii american McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente: a. Este posibilitatea Guvernului de-a renanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni, iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare

Oleg Televca - Drept Financiar b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora) c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie) Creditul Extern Reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane zice si juridice, unor tari, banci, sau persoane zice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumente generatoare de datorii de stat externa, sunt instrumentele nanciare aplicate pe pietile nanciare externe, inclusiv imprumuturile de stat externe si valorile mobiliare de stat, emise pentru plasarea pe pietile nanciare externe. Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor prezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern, sunt debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor pastrate, in conturi purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute pot pastrate in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina. Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costul tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va mai usor de suportat achitarea lor, aceste imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea sau la limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita populatiei, sa accepte sacriciile inerente perioadei de tranzitie. Avantajele Creditelor Externe. a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la cresterea competivitatii produselor pe piata externa b. Efectuarea unor investitii in obiective economice c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se arma pe plan extern Dezavantajele a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia, a unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria publica externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $

Dreptul Bugetar si Bugetul Public National


1. Aparitia 2. Dezvoltarea 3. Natura juridica a bugetului de stat 4. Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare 5. Continutul si cuprinsul bugetului public national 6. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar Aparitia. Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, care indeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi are originea in latinescul bulgo care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folosit expresiile bouge bougette cu sensul de saculet. In Anglia prin cuvantul buget se intelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau aduse la Parlament

Oleg Televca - Drept Financiar documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarile Romane ca elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli de pe timpul lui Constantin Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui Nicolae Mavrocordat, care defapt erau niste dari de seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor in Moldova si respectiv in Muntenia. In tarile Romane folosirea expresiei buget, s-a introdus prin regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre buge sau bugea. In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independentei a aparut necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin legea privind sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi se mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale, exprima relatii economice dintre persoanele zice, juridice si statul, in vederea formarii si folosirii planicate a fondului centralizat de resurse banesti. O data cu adaptarea Constitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua Buget Public National conform careia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie noua impusa de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat si trecerea la un sistem de 3 bugete distincte. In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de denitii ale bugetului de stat: a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada determinata b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza tot intr-o perioada determinata c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-nanciar cu caracter evolutiv, programatic si comparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si partea de cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resursele nanciare ale oricarei persoane zice si juridice d. Din toate denitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei potrivit careia Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si cheltuielilor ale statului si ale altor servicii publice e. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 bugetul statului cuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetar Sub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o serie de teorii si anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi. O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de la puterea legislativa. Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in partea creatoare de dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare de dispozitii individuale. Are natura juridica de lege, indca bugetul este adoptat printr-o lege care poarte denumirea de lege bugetara anuala. Este un plan nanciar (un program) care ulterior capata forma unui act normativ. Dreptul Bugetar al RM, poate determinat ca totalitatea normelor nanciar-juridice, care reglementeaza relatiile sociale (nanciare), care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national, cercul acestor institutii este foarte larg la ele atribuindu-se in principal: 1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemului bugetar 2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor si cheltuielilor ecarui din cele 3 bugete distincte 3. Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de drept bugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care

Oleg Televca - Drept Financiar se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor prin care se reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare juridica, dreptul bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si a celorlalte venituri ale bugetului de stat sau imprumuturile de stat ele se intersecteaza. Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devin raporturi juridice bugetare. Spre deosebire de alte raporturi juridice nanciare, raporturile juridice bugetare, prezinta anumite particularitati: a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala) b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale c. Cercul specic al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altor raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale); (Organele Reprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile de Stat si Institutiile Publice) d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare). Veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatile de realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venitului national, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform prevederilor Art.8 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi si alte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate: a. Impozitele directe, cum ar impozitul pe venit persoane zice si juridice b. Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de la intreprinderi si domeniile statului Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integral cheltuielile bugetare: a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat) d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege, cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de stat, dezvoltarea sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor social-culturale, serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc. Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv (state unitare si state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte important, pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionarea urmatoarelor probleme de baza: a. De-a oferi statului si ecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost puse in sarcina lor b. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice, care sa corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a

Oleg Televca - Drept Financiar veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in baza urmatoarelor principii: * Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se infaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate la inlaturarea sau micsorarea acestui decit. * Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor nantate din bugete se nanteaza actiunile care se atribuie la competenta ecarui organ al administratiei publice de nivel corespunzator * Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea bugetelor locale * Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri In concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea metoda: * Stabilirea izvorului venitului bugetar * Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat * Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri

Procedura Bugetara
1. Notiunea si principiile procedurii bugetare 2. Elaborarea bugetului de stat 3. Examinarea si adoptarea bugetului de stat 4. Executarea bugetului de stat 5. Controlul executarii bugetare 6. Darea de seama cu privire la executarea bugetara O trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasi etape, reinoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege, conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de elaborare, aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform Doctrinei, prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ, realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetare sunt guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fost introdus Principiile Bugetare. * Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiu se aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova, exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca, India, Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31 martie anul urmator In Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmator In SUA, Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator * Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala * Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate nantarii tuturor cheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, unele exceptii alin.2 acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute

Oleg Televca - Drept Financiar * Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturile si cheltuielile ecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura de specialitate se aplica principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului se admit alaturat acestuia alte bugete, cum ar bugete extraordinare, bugete anexe, bugete autonome * Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conform clasicatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege * Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin (dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative de aprobare a bugetelor si publicarea rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea de catre mass-media cu privire la continutul bugetului, exceptand acelea care conform legislatiei nu pot publicate * Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat) * Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa e elucidate cele mai veridice sume Elaborarea proiectului bugetului de stat Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasi lege) deosebit de aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumarea Cancelarului Tezaurului, iar in SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu special, care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct de vedere metodologic la etapa elaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor si cheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizate metode sunt: a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale a veniturilor cu conditia de-a sincera si temeinica (mai ales ea este importanta la evaluarea si calculul impozitelor directe) b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari - este mai operativa insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care se majoreaza cuantumul veniturilor reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este mai accesibila metoda denumita cvasiautomatica ce consta in a reporta cuantumul cheltuielilor din anul precedent Titlul II Capitolul I Art.14-25 In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezinta guvernului, proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si nota informativa Potrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si a estimarilor pe inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit de Guvern si includ: * Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care este determinata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei * Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei * Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala - prezentatea de Ministerul Sanatatii * BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altor indicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului * In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in ecare an aproba in termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anul viitor si cel putin doi ani ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetar pe termen mediu se actualizeaza, concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat si se include in nota informativa la acest proiect.

Oleg Televca - Drept Financiar * MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective, emite pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea bugetului de stat * Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora se determina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetar precedent, veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doi ani dupa anul bugetar viitor, justicarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare de venituri si limitele de cheltuieli. MinFin poate solicita orice alta informatie aditionala la proiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre autoritatile publice. * MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirile de venituri si cheltuieli prevazute in Art.16 lit.b, informatia si justicarile prevazute in art. 17 si respectiv art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, ale bugetului de stat pentru anul viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, la data stabilita de Ministrul Finantelor. * Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneaza de ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, se solutioneaza probleme cu privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli de investitii, la fel si fondul de rezerva. * In denitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale, care cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexele includ: a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute de legea bugetara anuala b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetului public national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetarscale, strategiile datoriei de stat, strategiile de sprijin nanciar, strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale * Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitarea guvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetare anuale si la nota informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului de catre autoritatile publice. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale si la nota informativa, controleaza operarea amendamentelor respective de catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea exista. Guvernul aproba proiectul legii bugetare anuale. Examinarea si adoptarea bugetului de stat. Capitolul II Art.26-31 Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toate statele contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie, proiectul legii bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa. Proiectul dat este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul si prezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza avizelor, comisiilor permanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste raportul si lista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta. Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legea bugetara anuala poate adoptata si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilor prevazute pentru dezbaterea in lectura a treia. In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei pentru Buget si Finante si examineaza.

Oleg Televca - Drept Financiar Directiile principale ale politicii bugetar scale si urmatorul moment conceptiile de baza ale proiectelor. Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remite comisiei pentru buget si nante, pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, in caz de respingere Parlamentul stabileste un termen, pentru imbunatatire si prezentarea repetata a proiectelor. In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma de calculele si structura lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, decitul sau excedentul bugetar. In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatile publice, stabileste alocatiile care vor nantate in mod prioritar, examineaza alta detalieri din legea bugetara anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legea bugetara anuala. Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in care Parlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenul stabilit de lege. In teoria si practica nantelor publice sau conturat doua metode: * Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, sa conduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent. * 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a parte din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut votata in termene legale, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba de parlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetului de stat. Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza de Ministerul Finantelor. MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM in calitate de agenti, pentru efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de casa a bugetelor. In realizarea acestor atributii, MinFin este responsabil de: a. Asigurarea evidentei stricte a veniturilor b. Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei c. Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasicatia bugetara d. Asigurarea serviciului datoriei de stat La data de 31 decembrie a ecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursul anului bugetar curent, pentru a intocmi raportul anual Executia partii de cheltuieli Cheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei de munca, pentru satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 In procesul executarii bugetului de stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale cu conditia, ca aceste alocatii sa corespunda legii bugetare anuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul Finantelor. Alocatiile incluse in repartizarea lunara, nu pot transferate pentru alte utilizari fara noticarea si aprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot redistribuite intre destinatari. Toate alocatiile se inchid la nele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conform actelor normative soldurile sunt accesibile spre utilizare in bugetul imediat urmator, daca anumite cheltuieli, sunt stabilite pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare sunt prevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualile disponibilitati, ramase neutilizate la nele anului bugetar, pot realocate in anul bugetar viitor. Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat.

Oleg Televca - Drept Financiar Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestui buget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unicat a economiei nationale. Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile si cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor nantate din bugetul statului, la fel si operatiunile de trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national, presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi in activitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt indelinite de urmatoarele organe: a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functia de control b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si proces bugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor nanciare si a bunurilor publice c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului control nanciar si revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-nanciare, integritatii mijloacelor si resurselor materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelor institutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloace publice indiferent de forma de proprietate si genul de activitate Dupa expirarea exercitiului nanciar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilor subordonate acestuia. Acestea impreuna cu contul de executie de casa a bugetului de stat, intocmit de trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contului general de executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la data de 1 mai intocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anual privind executarea bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba si il prezinta pana la data de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste de Ministrul Finantelor, insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina: a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare denitive si platile efectuate; argumentarea acestor situatii; b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare denitive; platile efectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, se examineaza in comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie a autoritatilor publice de specialitate; Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotarare de Parlament, pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publica in Monitorul Ocial al RM, pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatiei nanciare a statului in toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe, MinFin la sfarsitul exercitiului nanciar intocmeste si prezinta Parlamentului un cont general al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la fel cuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile de stat, existente la acea data. Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice din necesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiile statului, pana la adoptarea Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau parte componente a bugetului de stat, constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmare orice surplus semnicativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite pentru nantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor socaile de stat, prezinta un decit acesta era nantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului de stat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmeste

Oleg Televca - Drept Financiar distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o data cu acesta, astfel dobandind o anumita autonomie, elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale de stat, fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta, deoarece permite ca resursele acestuia sa e utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualile ecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul asigurarilor sociale este garantat de stat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care are la baza urmatoarele principii: a. Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public, bazat pe aceleasi norme de drept b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament nediscriminatoriu, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public isi asuma constient si reciproc, obligatii si beneciaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturarea riscurilor socaile prevazute de lege d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele zice si juridice, au conform legii obligatia sa participe la sistemul public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativ in deplinirea obligatiilor e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele zice si juridice participante la sistemul public f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate se redistribuire pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se administreaza de sine statator in baza legii Conform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 11. Veniturile bugetului
1 1 1 Veniturile bugetului asigur.rilor sociale de stat provin din contribu/ii de asigur.ri sociale, transferuri din bugetul de stat -i din alte venituri (din dobnzi, din major.ri de ntrziere) prev.zute de lege.

Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului
11 (1) Cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat acoper. contravaloarea presta/iilor de asigur.ri sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organiz.rii -i func/ion.rii sistemului public, nan/.rii unor investi/ii proprii, alte cheltuieli prev.zute de lege. 111 (2) Din veniturile bugetului asigur.rilor sociale de stat se prelev. anual pn. la 3% pentru constituirea unui fond de rezerv.. 111 (3) Fondul de rezerv. cumulat nu poate dep.-i 50% din nivelul cheltuielilor prev.zute pentru anul bugetar respectiv. 1 1 1 (4) Fondul de rezerv. se utilizeaz. pentru acoperirea presta/iilor de asigur.ri sociale n situa/ii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigur.rilor sociale de stat. 1 1 1 (5) Fondul de rezerv. nu se reporteaz. la veniturile -i cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat -i reprezint. dep.-irea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.

Vezi Capitolul II art.10-10I Legea Republicii Moldova Privind Sistemul Public de Asigurari Sociale Vezi Titlul IV art.46-47 Legea Republicii Moldova Sistem Bugetar si Proces Bugetar

111 Articolul 10. Elaborarea bugetului !!! [Art.10 titlul modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] 1 1 1 (1) Bugetul asigur.rilor sociale de stat face parte din bugetul public na/ional -i este independent de bugetul de stat. 1 1 1 (2) Bugetul asigur.rilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile -i rezultatele nanciare ale sistemului public. 111 (3) Guvernul elaboreaz. anual, pe baza propunerilor Casei Na/ionale, proiectul legii bugetului asigur.rilor sociale de stat. !!! [Art.10 al.(3) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] !!! [Art.10 al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] 111 [Art.10! modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]

Oleg Televca - Drept Financiar


111 [Art.10 modicat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363] 111 Articolul 101. Elaborarea pronosticului veniturilor -i cheltuielilor 11111111111111111111111111 bugetului asigur.rilor sociale de stat 111 (1) Procesul de elaborare a pronosticului veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pe anul urm.tor va include analiza execut.rii acestor compartimente ale bugetului pentru o perioad. de cel pu/in 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorit./ilor n domeniul asigur.rilor sociale ce urmeaz. a sus/inute nanciar n anul urm.tor -i n cel pu/in 2 ani ulteriori -i elaborarea planului de venituri -i cheltuieli pe ecare articol conform clasica/iei bugetare. 111 (2) Pronosticul veniturilor se efectueaz. pe ecare component. specicat. n art.12. 1 1 1 (3) Pronosticul contribu/iilor obligatorii de asigur.ri sociale de stat se efectueaz. n temeiul politicii n domeniul asigur.rii sociale de stat, elaborate de c.tre Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului pe termen mediu, al analizei bazei de calcul a contribu/iilor de asigur.ri sociale de stat din anii preceden/i, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediu prognoza/i de c.tre Ministerul Economiei -i Comer/ului. 1 1 1 (4) Transferurile din bugetul de stat se determin. pornind de la necesarul de mijloace pentru asigurarea pl./ii unor tipuri de pensii, indemniza/ii, aloca/ii -i compensa/ii, a c.ror nan/are se efectueaz., conform actelor legislative -i altor acte normative, din bugetul de stat, prin intermediul bugetului asigur.rilor sociale de stat. 111 (5) Volumul altor venituri ale bugetului asigur.rilor sociale de stat se va planica n temeiul art.13 alin.(2), art.14, 28, art.51 alin.(3) -i (4). 111 (6) La estimarea cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va /ine cont de urm.toarele cerin/e generale: 111 a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative -i altor acte normative n vigoare; 1 1 1 b) analiza politicii -i a obiectivelor elaborate n domeniul asigur.rii sociale -i asisten/ei sociale de c.tre Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului pe termen mediu; 111 c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de c.tre Ministerul Finan/elor; 111 d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na/ionale de Asigur.ri Sociale pentru proiectul bugetului asigur.rilor sociale de stat ce /in de determinarea cheltuielilor de organizare -i func/ionare a acestor structuri. 1 1 1 (7) La elaborarea planului de cheltuieli se va /ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul respectiv. 1 1 1 (8) Cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat se vor calcula separat pe surse de nan/are: din mijloacele bugetului asigur.rilor sociale de stat -i din mijloacele bugetului de stat. 1 1 1 (9) Pronosticul veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat se va prezenta spre examinare autorit./ilor competente -i partenerilor sociali. 1 1 1 (10) Pronosticul veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, ntocmirea bugetului asigur.rilor sociale de stat pe programe -i performan/e se efectueaz. de c.tre Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului -i Casa Na/ional. de Asigur.ri Sociale, cu participarea Ministerului Finan/elor. 1 1 1 (11) Modicarea indicatorilor prev.zu/i n Legea bugetului asigur.rilor sociale de stat se efectueaz. n cazurile: 1 1 1 a) adopt.rii unor acte legislative -i altor acte normative care stabilesc condi/ii noi de protec/ie social. a diferitelor categorii de popula/ie; 1 1 1 b) modic.rii condi/iilor de calculare a contribu/iilor de asigur.ri sociale pentru unele categorii de contribuabili; 111 c) preciz.rii cheltuielilor n leg.tur. cu determinarea contingentului real de beneciari nregistra/i la Casa Na/ional. de Asigur.ri Sociale. 111 [Art.101 modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292] 111 [Art.101 introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]

Bugetele Locale
1. Autonomia Finantelor Publice Locale 2. Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National 3. Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale Comunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritati publice diferite de cele centrale ale statului. Autonomia nanciara a acestora este absolut

Oleg Televca - Drept Financiar necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar posibila fara autonomie nanciara care ii asigura suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens si anume ca comunitatile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resursele banesti de provinienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite, pentru producerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentru statele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al puterii locale. Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia nanciara): a. Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale b. Resursele nanciare ale colectivitatilor locale, trebuie sa e proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative c. Cel putin o parte din resursele nanciare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din impozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii d. Sistemul Financiar trebuie sa e de natura sucient diversicat si dinamic in cat sa le permita sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere nanciar f. Colectivitatile Locale trebuie sa e consultate asupra modalitatilor in care vor alocate resursele redistribuite g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa e destinate in masura in care este posibil nantarii unor proiecte expres specicate h. In scopul nantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba acces la piata de capital Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, ne folosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celor consolidate, cel mai inalit grad de dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave de exemplu: * Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolul cheltueili 53% * Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 81-82%; Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din:
LEGE Nr. 397 din1 16.10.2003 privind nan!ele publice locale Articolul 4. Veniturile bugetelor unit./ilor 1111111111111111111111 administrativ-teritoriale 1 1 1 (1) Veniturile bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prev.zute de legisla/ie -i se formeaz. din: 1 1 1 a) venituri proprii ale bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale, ce se formeaz. din impozitele -i taxele locale, prev.zute pe ecare teritoriu n parte, n conformitate cu Codul scal, -i se vireaz. direct -i integral la bugetele respective; 111 [Art.4 al.(1), lit.(a) modicat" prin LP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, n vigoare 01.01.06] 111 b) mijloace speciale; 111 c) defalc.ri, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin prezenta lege pentru bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i pentru bugetul municipal B.l/i -i prin legea bugetar. anual., n cotele prev.zute la art.5 alin.(3) pct.2) lit.b) -i d) din prezenta lege. Pentru bugetele locale, aceste normative snt stabilite anual de consiliul raional, de Adunarea Popular. a unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul municipal B.l/i -i de consiliul municipal Chi-in.u; 111 [Art.4 al.(1), lit.(c) n redac#ia LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27] !!! [Art.4 al.(1), lit.(d) exclus" prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)] 1 1 1 d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal B.l/i -i bugetul municipal Chi-in.u -i transferuri de la1 1 bugetele

Oleg Televca - Drept Financiar


raionale, bugetul central al unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal B.l/i -i bugetul municipal Chi-in.u la bugetele locale; e) fonduri speciale. f) 1 1 1 (2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor) din componen/a unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special pot include -i defalc.ri, conform normativelor procentuale stabilite de Adunarea Popular. a unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la taxa pe valoarea ad.ugat. la m.rfurile produse -i la serviciile prestate pe teritoriul unit./ii administrativ-teritoriale respective. 111 (3) Veniturile11bugetelor11de11orice11nivel11nu11includ mprumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt buget, precum -i mprumuturile de la institu/iile nanciare -i al/i creditori.

Se constituie din veniturile proprii: a. Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral la aceste bugete Din mijloace speciale: a. Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de stat b. Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete la bugetele de nivelul intai La elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi: * MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozele macro-economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si cheltuielilor bugetelor statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momente specice de calcularea a transferului; * Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a incasate, precum si proiectele bugetelor locale de nivelul II; * In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministerului rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia de executie a bugetelor locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catre MinFin; * MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudinea elaborarii, dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupra executiei bugetelor locale se efectueaza de catre serviciul control nanciar si revizie, periodic o data la 2 ani; Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale Vezi Capitolul III art.19-24
Capitolul III ELABORAREA "I APROBAREA BUGETELOR UNIT#$ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE 111 Articolul 19. Elaborarea bugetelor unit./ilor 111111111111111111111111 administrativ-teritoriale 111 (1) Autorit./ile administra/iei publice ale unit./ilor administrativ-teritoriale snt11responsabile11de11elaborarea -i aprobarea bugetelor proprii n baza prevederilor legale -i n conformitate cu clasica/ia bugetar. unic.. 1 1 1 (2) Bugetul unit./ii administrativ-teritoriale se elaboreaz. de c.tre autoritatea executiv. a acesteia, /inndu-se cont de urm.toarele prevederi: 111 a) n termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finan/elor remite autorit./ii executive a unit./ii administrativteritoriale de nivelul al doilea, a municipiului B.l/i -i direc/iei nan/e respective note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de baz. ale politicii statului n domeniul veniturilor -i cheltuielilor

Oleg Televca - Drept Financiar


bugetare pe anul(anii) urm.tor(i), prognozele normativelor de defalc.ri de la veniturile generale de stat n bugetul central al unit./ii teritoriale autonome G.g.uzia -i unele momente specice de calculare a transferurilor ce11se11prognozeaz. a alocate acestor bugete de la bugetul de stat; 1 1 1 b) n1 1 termen de 10 zile dup. primirea notelor metodologice specicate la lit.a) din prezentul alineat, direc/ia nan/e comunic. autorit./ilor executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti principiile de baz. ale politicii statului n domeniul veniturilor -i cheltuielilor bugetare pe anul(anii) urm.tor(i), prognozele normativelor de defalc.ri de la veniturile generale de stat la bugetele locale -i momentele specice de calculare a transferurilor ce se prognozeaz. a alocate acestor bugete de la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i de la bugetul11municipal B.l/i; 111 [Art.19 al.(2), lit.b) modicat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] 1 1 1 c) n termen de 20 de zile dup. primirea notelor metodologice specicate la lit.b) din prezentul alineat, autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti asigur. elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite -i taxe ce urmeaz. a colectate n anul(anii) urm.tor(i) n unitatea administrativteritorial. respectiv., precum -i a proiectului bugetului local, care se prezint. pentru analiz. direc/iei nan/e;11 1 1 1 d) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e depun la Ministerul Finan/elor pentru analiz. prognoza tuturor tipurilor de impozite -i taxe ce urmeaz. a ncasate n anul(anii) urm.tor(i) n unitatea administrativ-teritorial. respectiv., precum -i proiectele de bugete ale raioanelor, unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului B.l/i -i municipiului Chi-in.u. 1 1 1 (3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului B.l/i -i municipiului Chi-in.u are caracter consultativ. Totodat., Ministerul Finan/elor poate cere de la autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului B.l/i s. modice proiectele de buget n cazul n care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-scale a statului sau unor prevederi specice pentru anul11bugetar11urm.tor. 111 [Art.19 modicat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27] 111 Articolul 20. Examinarea -i aprobarea bugetelor locale 1 1 1 (1) Autoritatea executiv. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul nti prezint., printr-o dispozi/ie, cel trziu la data de 15 noiembrie a anului n curs, proiectul bugetului local pe anul urm.tor spre examinare -i aprobare consiliului local. 111 (2) Proiectul bugetului11local11prezentat11spre11aprobare consiliului local include: 111 a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea11bugetului; 111 b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta: 111 - veniturile -i cheltuielile prev.zute11pentru11anul11bugetar urm.tor; 111 - cotele impozitelor -i taxelor locale ce vor ncasate n buget; 111 - mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c.tre ecare institu/ie public.; 111 - fondurile speciale; 111 - efectivul limit. al statelor de11personal11din11institu/iile11publice nan/ate de la buget. 1 1 1 [Art.20 al.(2), lit.b) modicat" prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, n vigoare 01.01.05] 1 1 1 c) cuantumul fondului de rezerv. (fondul de rezerv. este utilizat n conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat n condi/iile art.18 din prezenta lege); 111 d) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului; 111 e) nota informativ. la proiectul bugetului. ! ! ! [Art.20 al.(2), lit.e) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 111 (3) Consiliul local examineaz.11proiectul11bugetului11local11n11dou. lecturi la un interval de cel mult 5 zile. 1 1 1 (4) Consiliul local aprob. bugetul local pe anul1 1 bugetar1 1 urm.tor cel trziu la data de 15 decembrie a anului n curs. 111 Articolul 21. Examinarea -i aprobarea bugetului 111111111111111111111111 unit./ii administrativ- teritoriale de nivelul 111111111111111111111111 al doilea -i bugetului municipal B.l/i 1 1 1 (1) Autoritatea executiv. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i, prezint., printr-o dispozi/ie, cel trziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unit./ii administrativteritoriale de nivelul al doilea -i proiectul bugetului municipal B.l/i spre examinare -i aprobare autorit./ii reprezentative -i deliberative respective.11 1 1 1 (2) Proiectele bugetului unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i bugetului municipal B.l/i, prezentate spre aprobare autorit./ii reprezentative -i deliberative respective, includ: 111 a) proiectul deciziei autorit./ii reprezentative -i deliberative privind aprobarea bugetului; 111 b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta:

Oleg Televca - Drept Financiar


111 - veniturile -i cheltuielile bugetului respectiv prev.zute pentru11anul bugetar urm.tor; 111 - normativele defalc.rilor de la veniturile11generale de11stat la bugetele locale; 111 - mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c.tre ecare institu/ie public.; 111 - fondurile speciale; 111 - transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; 111 - efectivul limit. al statelor de personal din11institu/iile publice nan/ate de la bugetul respectiv; 111 c) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului; 111 d) nota informativ. la proiectul bugetului. 1 1 1 [Art.21 al.(2), lit.d) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 1 1 (3) Autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i examineaz.11proiectul11bugetului11respectiv n dou. lecturi. 1 1 1 (4) n prima lectur., autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. respectiv. audiaz. -i examineaz. raportul pre-edintelui raionului, Guvernatorului unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarului municipiului B.l/i -i primarului general al municipiului Chi-in.u asupra proiectului bugetului, examineaz. -i aprob. volumul total al veniturilor -i cheltuielilor bugetului respectiv. 111 (5) n lectura a doua, autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. examineaz. -i aprob.: 111 a) structura veniturilor; 111 b) cheltuielile, structura -i destina/ia lor; 111 c) balan/a bugetului -i sursele de nan/are; 111 d) normativele defalc.rilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; 111 e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; 1 1 1 f) cuantumul fondului de rezerv. (fondul de rezerv. este utilizat n conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului aprobat n condi/iile art.18 din prezenta lege); 111 g) fondurile speciale; 111 h)11cheltuielile care vor nan/ate n mod prioritar; 111 i) efectivul limit. al statelor de personal din institu/iile publice nan/ate de la bugetul respectiv; 111 j) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului; 111 k) nota informativ. la proiectul bugetului. 1 1 1 [Art.21 al.(5), lit.k) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 1 1 (6) Autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i aprob. bugetele respective pe1 1 anul bugetar urm.tor cel trziu la data de 10 decembrie a anului n curs. 111 [Art.21 modicat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27] ! ! ! [Art.21 al.(2) lit.b) $i al.(5) modicat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-13/06.08.04 art.700, n vigoare 01.01.05] 111 Articolul 22. Publicitatea bugetelor unit./ilor 111111111111111111111111 administrativ-teritoriale 1 1 1 Bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale, aprobate de c.tre autorit./ile reprezentative -i deliberative respective, -i rectic.rile la11aceste bugete snt date publicit./ii n mod obligatoriu. 111 Articolul 23. Ac/iuni n cazul neaprob.rii bugetului 1111111111111111111111111 unit./ii administrativ-teritoriale 1 1 1 (1) Dac. bugetul unit./ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn. la nceputul anului bugetar, efectuarea defalc.rilor de la veniturile generale de stat -i a transferurilor la bugetul respectiv se suspend. pn. la aprobarea bugetului. 111 [Art.23 al.(1) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] 111 (2) Dac. bugetul unit./ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn. la data de 31 decembrie, nan/area cheltuielilor se efectueaz. lunar propor/ional m.rimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conform clasica/iei bugetare pe anul bugetar precedent, n limita resurselor nanciare disponibile, pn. la aprobarea noului buget. 11% Articolul 24. Corelarea bugetelor unit./ilor 111111111111111111111111 administrativ-teritoriale cu legea 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 bugetar. anual.

Oleg Televca - Drept Financiar


1 1 1 (1) n termen de cel mult 30 de zile de la data public.rii legii bugetului pe anul respectiv, autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat n concordan/. cu prevederile legii men/ionate. 1 1 1 (2) n caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol, efectuarea defalc.rilor de la veniturile generale de stat -i a1 1 transferurilor la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale respective se suspend.. 111 [Art.24 al.(2) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29


Capitolul%%IV EXECU$IA BUGETELOR UNIT#$ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE 111 Articolul 28. Execu/ia de cas. a bugetelor unit./ilor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 administrativ-teritoriale 111 (1) Execu/ia de cas. a bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se efectueaz. prin sistemul11trezorerial, reectndu-se n conturi distincte: 111 a) ncas.rile veniturilor n conformitate cu structura clasica/iei bugetare; 111 b) efectuarea de cheltuieli n limita aloca/iilor aprobate -i conform destina/iei stabilite. 1 1 1 (2) Sistemul trezorerial prin care se efectueaz. execu/ia1 1 de cas. a bugetelor unit./ilor administrativteritoriale -i reglarea decont.rilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat -i trezoreriile teritoriale. 111 [Art.28 al.(2) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 111 (3) Ministerul Finan/elor, n baza legii bugetare anuale, efectueaz. aloc.ri de transferuri de la bugetul de stat la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i la bugetul municipal B.l/i, precum -i defalc.ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat, -i percepe n mod1 1 incontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacele b.ne-ti datorate bugetului de stat. 111 [Art.28 al.(3) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] !!! [Art.28 al.(3) n redac#ia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] 111 (4) Trezoreriile teritoriale au urm.toarele atribu/ii: 1 1 1 a) efectueaz., n baza deciziilor autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i, aloc.ri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precum -i defalc.ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat; 111 [Art.28 al.(4), lit.a) modicat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] 1 1 1 b) asigur. execu/ia conform. a bugetelor institu/iilor publice nan/ate de la bugetul unit./ii administrativteritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal B.l/i; 1 1 1 c) asigur. execu/ia conform. a bugetelor satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor),1 1 precum -i ale institu/iilor publice nan/ate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale. 1 1 1 (5) Conturile pentru gestionarea veniturilor -i cheltuielilor bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale, precum -i conturile institu/iilor publice nan/ate de la aceste bugete pot deschise numai n trezoreriile teritoriale respective. 1 1 1 (6) Metodologia de execu/ie a bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se elaboreaz. -i se aprob. de c.tre Ministerul Finan/elor11n conformitate cu actele normative n vigoare. 1 1 1 (7) Direc/iile nan/e, n baza deciziilor autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ilor administrativteritoriale de nivelul al doilea, percep n mod incontestabil din conturile trezoreriale ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti mijloacele b.ne-ti datorate bugetului unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. 111 [Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] 111 Articolul 29. Rapoartele privind execu/ia bugetelor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 unit./ilor administrativ-teritoriale 1 1 1 (1) Direc/ia nan/e -i/sau subdiviziunea nanciar. a unit./ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor respective. 111 (2) Rapoartele trimestriale se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea executiv. respectiv.. 1 1 (3) Rapoartele privind mersul execu/iei bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti -i pe 9 luni ale anului n curs se audiaz. la -edin/a autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativteritoriale.

Oleg Televca - Drept Financiar


1 1 1 (4) Raportul anual privind execu/ia bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. cel trziu la data de 15 februarie a anului urm.tor anului de gestiune. 111 [Art.29 al.(4) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 1 1 (5) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e prezint. ministerului rapoarte trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale pentru a incluse n11raportul privind execu/ia bugetului public na/ional. 111 [Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

In ceea ce priveste controlul si darea de seama:


11 Articolul 29. Rapoartele privind execu/ia bugetelor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 unit./ilor administrativ-teritoriale 1 1 1 (1) Direc/ia nan/e -i/sau subdiviziunea nanciar. a unit./ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor respective. 111 (2) Rapoartele trimestriale se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea executiv. respectiv.. 1 1 (3) Rapoartele privind mersul execu/iei bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti -i pe 9 luni ale anului n curs se audiaz. la -edin/a autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativteritoriale. 1 1 1 (4) Raportul anual privind execu/ia bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. cel trziu la data de 15 februarie a anului urm.tor anului de gestiune. 111 [Art.29 al.(4) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 1 1 (5) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e prezint. ministerului rapoarte trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale pentru a incluse n11raportul privind execu/ia bugetului public na/ional. 111 [Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] Capitolul V DREPTURILE "I RESPONSABILIT#$ILE EXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET %%% Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget 1 1 1 (1) Primarii satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor), pre-edin/ii raioanelor, Guvernatorul unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul general al municipiului Chi-in.u snt1 1 executori (ordonatori) principali de buget ai bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale. 1 1 1 (2) Conduc.torii institu/iilor publice nan/ate de la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale cu statut de persoan. juridic. snt executori (ordonatori) secundari de buget. 111 (3) Conduc.torii institu/iilor publice nan/ate de la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale f.r. statut de persoan. juridic., care snt mputernici/i s. utilizeze mijloacele nanciare ce le-au fost repartizate numai pentru necesit./ile unit./ilor pe11care11le11conduc, snt executori (ordonatori) ter/iari de buget. %%% Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 de buget 111 (1) Executorii (ordonatorii) principali de buget repartizeaz. aloca/iile, aprobate n bugetele respective, pe unit./ile subordonate n raport cu sarcinile acestora, cuprinse n bugete, -i aprob. efectuarea cheltuielilor din bugetele respective cu respectarea dispozi/iilor legale. 1 1 1 (2) Executorii (ordonatorii) secundari de buget aprob. efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozi/iilor legale -i repartizeaz. aloca/iile bugetare aprobate pe unit./ile subordonate ai c.ror conduc.tori snt ordonatori ter/iari de buget. 1 1 1 (3) Executorii (ordonatorii) ter/iari de buget utilizeaz. aloca/iile bugetare, ce le-au fost repartizate, numai pentru necesit./ile unit./ilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate -i n condi/iile stabilite prin dispozi/iile legale. 1 1 1 (4) Executorii (ordonatorii) de buget au obliga/ia de a angaja -i utiliza aloca/iile bugetare numai n limita prevederilor -i destina/iilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institu/iilor -i serviciilor publice respective, -i cu respectarea dispozi/iilor legale. 111 Articolul 32. Responsabilit./ile executorilor 1111111111111111111111111 (ordonatorilor) de buget

Oleg Televca - Drept Financiar


111 (1) Executorii (ordonatorii) principali de buget snt responsabili de: 111 a) elaborarea proiectului de buget; 111 b) ncasarea veniturilor conform prevederilor legale; 111 c) oportunitatea -i legalitatea angaj.rii -i utiliz.rii aloca/iilor bugetare n limita -i cu destina/ia aprobate n buget; 111 d) integritatea bunurilor aate n administrare; 1 1 1 e) organizarea -i /inerea la zi a contabilit./ii -i prezentarea la termen a bilan/urilor, d.rilor de seam. contabile -i a conturilor de execu/ie a bugetului. 1 1 1 (2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetului unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, al municipiului B.l/i -i al municipiului Chi-in.u contribuie la ncasarea veniturilor de c.tre organele abilitate cu acest drept. 111 (3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.a), c), d) -i e) din prezentul articol. 1 1 1 (4) Asupra executorilor (ordonatorilor) ter/iari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.d) din prezentul articol. 111 Articolul 33. Justicarea cheltuielilor bugetare 1 1 Cheltuielile bugetare se efectueaz. numai pe baz. de documente justicative, care conrm. angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucr.rilor, prestarea serviciilor, plata salariilor -i altor drepturi b.ne-ti,11plata obliga/iilor c.tre bugete,11precum -i a altor obliga/ii. 111 Articolul 34. Priorit./i n efectuarea cheltuielilor bugetare 1 1 1 Executorii (ordonatorii) principali de buget snt obliga/i s. asigure nan/area prioritar. a institu/iilor de nv./.mnt. Capitolul VI RESPONSABILIT#$I "I CONTROLUL ASUPRA PROCESULUI DE EXECU$IE A BUGETELOR UNIT#$ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE 111 Articolul 35. Responsabilitatea pentru execu/ia bugetelor11 111111111111111111111111 unit./ilor administrativ-teritoriale 1 1 1 (1) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetelor locale revine primarilor satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor). 111 (2) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului raional revine pre-edintelui raionului. 1 1 1 (3) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului central al unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special revine Guvernatorului -i Comitetului executiv al acestei unit./i teritoriale. 111 (4) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului municipal B.l/i revine primarului municipiului B.l/i. 1 1 1 (5) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului municipal Chi-in.u revine primarului general al municipiului Chi-in.u. 1 1 1 (6) Autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale, n1 1 condi/iile legisla/iei n vigoare, snt responsabile de: 111 a) corectitudinea -i veridicitatea datelor, indicilor -i altor informa/ii n a c.ror baz. a fost elaborat bugetul respectiv; 111 b) asigurarea colect.rii depline -i n termenele stabilite a veniturilor proprii; 111 c) utilizarea conform destina/iei a aloca/iilor bugetare aprobate; 111 d) respectarea termenelor de plat. a salariilor c.tre angaja/ii institu/iilor publice nan/ate de la buget -i de plat. pentru lucr.ri, servicii -i bunuri materiale contractate n limitele aprobate n bugetul respectiv. 1 1 1 (7) Conduc.torii institu/iilor publice nan/ate de la buget snt responsabili11de11respectarea11limitelor11aloca/iilor bugetare aprobate n devizele de cheltuieli. 1 1 1 (8) n caz de efectuare de c.tre institu/ia public. a unor cheltuieli neprev.zute n deviz, autoritatea executiv. respectiv. este n drept s. nu acopere cheltuielile neasigurate1 cu suport nanciar. 111 Articolul 36. Controlul nanciar 1 1 1 (1) Ministerul Finan/elor -i/sau direc/ia nan/e snt n drept s. efectueze controale tematice privind corectitudinea elabor.rii -i execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale.

Oleg Televca - Drept Financiar


1 1 1 (2) Reviziile asupra execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se efectueaz. de c.tre Serviciul Control Financiar -i Revizie din subordinea Ministerului Finan/elor, periodic, o dat. la doi ani. 111 [Art.36 al.(2) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 1 1 (3) Rezultatele reviziilor execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale snt examinate de c.tre autorit./ile reprezentative -i deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunz.toare -i publicarea lor n mod obligatoriu.

Sistemul Veniturilor Publice


1. Elementele denitorii ale veniturilor bugetare 2. Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor. 3. Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere 4. Obligatia bugetara 5. Aparitia si stingerea ei 6. Alte venituri ale statului (venituri nescale) Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumit sistemul veniturilor bugetare, din puncte de vedere economico-nanciar. Veniturile bugetare reprezinta forme valorice concrete, prin care o parte din venitul national sau din alte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt concentrate la dispozitia statului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii banesti, stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor zice si juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementele comune ale veniturilor bugetare sunt urmatoarele: a. Denumirea venitului bugetar b. Subiectul impunerii c. Obiectul sau materia impozabila d. Unitatea de evaluare e. Unitatea de impunere f. Asieta sau modul de asezare a venitului g. Perceperea venitului bugetar h. Termenile de plata i. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor j. Raspundere debitorilor k. Calicarea venitului bugetar Denumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si nanciar-economica (impozite, taxe, contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi, etc.) Articolul 13. Subiec#ii impunerii (1) Subiec!i ai impunerii snt: a) persoanele juridice #i fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excep!ia societ"!ilor specificate la art.5 pct.9), care desf"#oar" activitate de ntreprinz"tor, precum #i persoanele care practic" activitate profesional", care, pe parcursul perioadei fiscale, ob!in venit din orice surse aflate n Republica Moldova, precum #i din orice surse aflate n afara Republicii Moldova; b) persoanele fizice rezidente cet"!eni ai Republicii Moldova care nu desf"#oar" activitate de ntreprinz"tor #i pe parcursul perioadei fiscale ob!in venituri impozabile din orice surse aflate n Republica Moldova; c) persoanele fizice rezidente cet"!eni ai Republicii Moldova care nu desf"#oar" activitate de

Oleg Televca - Drept Financiar ntreprinz"tor #i ob!in venit din investi!ii #i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova; d) persoanele fizice rezidente cet"!eni str"ini #i apatrizi care desf"#oar" activitate pe teritoriul Republicii Moldova #i ob!in venit din orice surse aflate n Republica Moldova #i din orice surse aflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea lor n Republica Moldova, cu excep!ia venitului din investi!ii #i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova; e) persoanele fizice nerezidente care nu desf"#oar" activitate de ntreprinz"tor pe teritoriul Republicii Moldova #i pe parcursul perioadei fiscale ob!in venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu. (2) Subiec!ii impunerii snt obliga!i s" declare venitul brut ob!inut din toate sursele.

Articolul 14. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilit"!ile acordate de patron, ob!inut de persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate n Republica Moldova, precum #i venitul ob!inut de persoanele juridice #i fizice care practic" activitate de ntreprinz"tor din orice surse aflate n afara Republicii Moldova #i venitul din investi!ii #i financiar ob!inut de persoanele fizice cet"!eni reziden!i din surse aflate n afara Republicii Moldova, cu excep!ia deducerilor #i scutirilor la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat n conformitate cu art.225. [Art.14 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] [Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare 01.01.09] (2) Sursele de venit snt stabilite n cap.2 #i 11. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), (3), (3%), (3&) #i (34) ale prezentului articol, obiect al impunerii pentru c#tigurile #i veniturile specificate la art.901 alin.(1) #i (3) este exclusiv acest c#tig #i/sau venit.

Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in raport cu baza sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme cota xa si cota procentuala; Cota xa se stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumite obiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea unui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand obiectul impozitului il constituie valoarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil. Articolul 15. Cotele de impozit Suma total" a impozitului pe venit se determin": a) pentru persoanele fizice, inclusiv gospod"riile !"r"ne#ti (de fermier) #i ntreprinz"torii individuali, n m"rime de: - 7 % din venitul anual impozabil ce nu dep"#e#te suma de 25200 lei; - 18 % din venitul anual impozabil ce dep"#e#te suma de 25200 lei; [Art.15 lit.(a) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.01.08] b) pentru persoanele juridice - n m"rime de 0% din venitul impozabil. [Art.15 lit.b) modificat" prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, n vigoare 01.01.08] [Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06] c) pentru gospod"riile !"r"ne#ti (de fermier) #i ntreprinz"torii individuali n m"rime de 0% din venitul impozabil. [Art.15 lit.(c) introdus" prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.01.08] d) pentru agen!ii economici al c"ror venit a fost estimat n conformitate cu art.225 - n m"rime de 15% din dep"#irea venitului estimat fa!" de venitul brut nregistrat n eviden!a contabil" de agentul economic. [Art.15 lit.(d) introdus" prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare 01.01.09] Articolul 15%. Modul de determinare a obliga!iilor fiscale Determinarea obliga!iilor fiscale, n conformitate cu prevederile prezentului titlu, se efectueaz" n modul stabilit de Guvern. Cota procentuala poate proportionala ea ramane neschimbata indiferent daca sa schimbat baza de calcul; progresiva o data ce creste baza de calcul creste si cota; regresiva daca baza de calcul creste cota procentuala descreste; Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materia impozabila in cazul veniturilor MDL, in cazul unitatilor de transport capacitatea cilindrica CM Asiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia si stabilirea cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metode indirecte, in raport de aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul scal stabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile), fara pretentii la acelui din urma. Pe baze administrative, evaluarea de catre organul scal pe baza datelor pe care le detine. Metoda directa bazata pe administrarea de probe, declaratia contribuabilului sau al unei terte persoane Perceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens se folosesc urmatoarele metode platii directe veniturile realizate de catre persoanele juridice, avem impozit (portabil) si (cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat sa plateasca din propria initiativa. Impozit cherabil atunci cand organul scal se prezinta la contribuabil sa ceara plata impozitului respectiv. Metoda retinerii si varsarii pentru veniturile impozabile realizate de catre persoanele zice, de regula in aceasta situatie se ocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste stopaj la surse si aplicarii de timbre scale Termenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul de stat, termenul se xeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna; Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului. (9) La stabilirea impozitelor #i taxelor se determin" urm"toarele elemente: a) obiectul impunerii - materia impozabil"; b) subiectul impunerii (contribuabilul) - persoana specificat" la art.5 pct.2); c) sursa de plat" a impozitului sau taxei - sursa din care se achit" impozitul sau taxa; d) unitatea de impunere - unitatea de m"sur" care exprim" dimensiunea obiectului impozabil;

Oleg Televca - Drept Financiar e) cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei n raport cu obiectul impozabil; f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioada n decursul c"reia contribuabilul este obligat s" achite impozitul sau taxa sub form" de interval de timp sau zi fix" a pl"!ii; g) facilit"!ile (nlesnirile) fiscale - elemente de care se !ine seama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum #i la ncasarea acestuia, sub form" de: - scutire par!ial" sau total" de impozit sau tax"; - scutire par!ial" sau total" de plata impozitelor sau taxelor; - cote reduse ale impozitelor sau taxelor; - reducerea obiectului impozabil; - amn"ri ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor; - e#alon"ri ale obliga!iei fiscale. Scutirile specificate la articolele 33, 34 #i 35 #i cota zero la aplicarea TVA nu se consider" facilit"!i (nlesniri) fiscale. Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cu scopul sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusa de munca. Capitolul 3 DEDUCERILE AFERENTE ACTIVIT$&II DE NTREPRINZ$TOR Articolul 23. Regula general" Nu se permite deducerea cheltuielilor personale #i familiale, cu excep!ia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare. Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activit"!ii de ntreprinz"tor (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare #i necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv n cadrul activit"!ii de ntreprinz"tor [Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349, n vigoare 01.01.09] [Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (2) n cazul n care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activit"!ii de ntreprinz"tor #i cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cnd cheltuielile aferente activit"!ii de ntreprinz"tor le dep"#esc pe cele personale #i numai pentru acea parte a cheltuielilor care se refer" nemijlocit la desf"#urarea activit"!ii de ntreprinz"tor. (3) Deducerea cheltuielilor de delega!ii, de reprezentan!", de asigurare a agen!ilor economici se permite n limitele stabilite de Guvern. (4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor achitate ca impozite #i taxe de c"tre subdiviziunile situate n unit"!ile administrativ-teritoriale, al c"ror buget nu constituie parte component" a bugetului public na!ional. (5) Nu se permite deducerea sumelor pl"tite la procurarea terenurilor. (6) Nu se permite deducerea sumelor pl"tite la procurarea propriet"!ii pe care se calculeaz" uzura (amortizarea) #i fa!" de care se aplic" prevederile art.26, 28 #i 29 sau la procurarea mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an. (7) Nu se permite deducerea compensa!iilor, remunera!iilor, dobnzilor, pl"!ii pentru nchirieri de bunuri #i altor cheltuieli efectuate n interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu func!ie de r"spundere sau al unui conduc"tor de agent economic, al unui membru al

Oleg Televca - Drept Financiar societ"!ii sau al altei persoane interdependente, dac" nu exist" justificarea pl"!ii unei astfel de sume. (8) Nu se permite deducerea pierderilor n urma vnz"rii sau schimbului propriet"!ii, ndeplinirii lucr"rilor #i prest"rii serviciilor, efectuate, n mod direct sau mijlocit, ntre persoanele interdependente. (9) Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de ob!inerea venitului scutit de impozitare. [Art.24 al.(9) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] (10) Nu se permite deducerea cheltuielilor dac" contribuabilul nu poate confirma documentar c" aceste cheltuieli au fost suportate ntr-un anumit cuantum #i n modul stabilit de Guvern. (11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate n folosul titularului patentei de ntreprinz"tor. [Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 0.01.06] (12) Nu se permite deducerea pl"!ilor pentru elimin"rile supranormative de substan!e poluante n mediul nconjur"tor #i folosirea supralimit" a resurselor naturale. [Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702, al.(12)(13) devin al.(13)-(14)] (13) Deducerea reziduurilor, de#eurilor #i perisabilit"!ii naturale se permite n limitele aprobate anual de c"tre conduc"torii ntreprinderilor. (14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii gratuite a propriet"!ii conform deciziei Guvernului sau a autorit"!ilor competente ale administra!iei publice locale. [Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611; n vigoare 01.01.06] (15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili n decursul anului fiscal sub form" de taxe de aderare #i cotiza!ii de membru destinate activit"!ii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. [Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (16) Societ"!ilor de audit #i auditorilor ntreprinz"tori individuali li se permite deducerea cheltuielilor pentru asigurarea riscului de audit n m"rime de 15% din venitul vnz"rilor n anul de gestiune, aferent auditului rapoartelor financiare anuale #i rapoartelor financiare anuale consolidate, conform modului stabilit de Guvern. [Art.24 al.(16) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de ntreprinderile agricole pentru ntre!inerea obiectivelor de menire social-cultural" aflate n gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii) stabilite pentru ntre!inerea institu!iilor similare finan!ate de la bugetele unit"!ilor administrativteritoriale. [Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] Articolul 25. Deducerea dobnzilor (1) Deducerea dobnzilor se permite n conformitate cu art.24. (2) Deducerea cheltuielilor aferente dobnzilor suportate, de c"tre persoanele juridice #i fizice care practic" activitate de ntreprinz"tor, n folosul persoanelor fizice #i juridice (cu excep!ia institu!iilor financiare #i a organiza!iilor de microfinan!are) se accept" n limita ratei de baz" (rotunjit" pn" la urm"torul procent ntreg) stabilit" de Banca Na!ional" a Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat" la opera!iunile de politic" monetar" pe termen scurt. [Art.25 al.(2) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.25 al.(2) n redac!ia LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.25 al.(2) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; n vigoare 01.0.1.08] (3) n cazul emisiunii unor titluri de crean!" dup"1 ianuarie 1998, partea discontului ini!ial, n raport cu titlul de crean!" care este permis emitentului ca deducere a dobnzii, va fi echivalent" cu partea acestui discont repartizat propor!ional n anul fiscal. Articolul 26. Deducerea uzurii calculate (1) M"rimea deducerii uzurii calculate a propriet"!ii se determin" n conformitate cu prezentul articol #i, cu art.24 #i 27. [Art.26 al.(1) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] (2) Proprietatea pe care se calculeaz" uzura este proprietatea material" reflectat" n bilan!ul contabil al contribuabilului n conformitate cu legisla!ia #i folosit" n activitatea de ntreprinz"tor, a c"rei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice #i morale #i a c"rei perioad" de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei dep"#e#te suma de 3000 lei. [Art.26 al.(2) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (3) Snt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculeaz" uzura investi!iile efectuate n mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing opera!ional, loca!iune, concesiune, arend". n sensul prezentului alineat, prin investi!ie se n!elege excedentul cheltuielilor ce !in de repara!ie, ntre!inere, mbun"t"!ire #i altele asemenea, n privin!a mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor men!ionate, permise spre deducere n anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin. (9). (4) Din punct de vedere fiscal, n cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite n leasing, iar n cazul leasingului opera!ional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calcularea #i deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectueaz" de c"tre locatar n cazul leasingului financiar #i de c"tre locator n cazul leasingului opera!ional. [Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431, al.(3)-(7) devin al.(5)-(9)] (5) M"rimea uzurii mijloacelor fixe ce urmeaz" a fi dedus" se determin" prin nmul!irea bazei valorice a mijloacelor fixe, la sfr#itul perioadei de gestiune, ce se raport" la o anumit" categorie de proprietate, la norma de uzur" respectiv" prev"zut" la alin. (8). Baza valoric" a mijloacelor fixe la sfr#itul perioadei de gestiune se determin" ca valoare a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune, majorat" cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate #i cu suma corect"rilor #i mic#orat" cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valoric" ajustat" n cazul altor ie#iri. Valoarea mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune ce se raport" la categoria respectiv" de proprietate se determin" ca diferen!" dintre baza valoric" a mijloacelor fixe la sfr#itul perioadei de gestiune precedente #i suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente. [Art.25 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.26 al.(5) modificat prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (6) ntreaga proprietate a contribuabilului trebuie s" fie raportat" la una din categoriile de proprietate, n ordinea stabilit" de lege. [Art.26 al.(6) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09] (7) Se stabile#te urm"toarea ordine de eviden!" a propriet"!ii pe categorii: a) pentru proprietatea raportat" la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect; b) pentru proprietatea raportat" la categoriile II-V, calcularea uzurii se efectueaz" prin aplicarea normei de uzur" la baza valoric" a categoriei respective. Raportarea propriet"!ii la categoriile de proprietate se efectueaz" n modul prev"zut de lege.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.26 al.(7), lit.b) modificat" prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09] c) pentru proprietatea ce reprezint" investi!ii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing opera!ional, loca!iune, concesiune, arend", uzura se calculeaz" n modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective. [Art.26 al.(7), lit.c) introdus" prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (8) La fiecare categorie de proprietate se aplic" urm"toarele norme de uzur": Categoria de proprietate Norma de uzur", % I 5 II 8 III 10 IV 20 V 30 (9) Calcularea uzurii #i deducerea acesteia pentru ntre!inerea autoturismului se efectueaz" n felul urm"tor: a) n cazul n care valoarea autoturismului este de pn" la 200.000 lei, uzura calculat" se deduce integral, n func!ie de valoarea autoturismului; b) n cazul n care valoarea autoturismului dep"#e#te 200.000 lei, deducerea se limiteaz" la suma calculat" a uzurii, reie#ind din valoarea autoturismului egal" cu 200.000 lei. Prevederea nu se aplic" autoturismelor utilizate n calitate de mijloace fixe n activitatea de baz" care reprezint" acordare de servicii, a c"ror uzur" constituie parte component" a costului vnz"rilor. [Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702] [Art.26 al.(9), lit.b) modificat" prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (10) Eviden!a #i calcularea uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscale se efectueaz" n conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern . [Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe (1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din pre!ul lor de procurare, precum #i din toate cheltuielile aferente procur"rii lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare #i asigurare, dobnzile pl"tite sau calculate pn" la punerea obiectului n exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente propriet"!ii create cu for!e proprii include toate impozitele #i taxele, cu excep!ia taxei pe valoarea ad"ugat" care se trece n cont, cheltuielile #i plata dobnzilor aferente acestor mijloace fixe pentru ntreaga perioad" de pn" la punerea lor n exploatare. Baza valoric" a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se majoreaz" cu valoarea mijloacelor fixe nouprocurate sau create cu for!e proprii #i cu suma corect"rilor n perioada de gestiune, prev"zute la alin. (8). [Art.27 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (2) Mijloacele ob!inute de la nstr"inarea mijloacelor fixe, cu excep!ia celor ob!inute din nstr"inarea autoturismului care a fost inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit" la art. 26 alin.(9) lit.b), se raporteaz" la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dac" reducerea indicat" conduce, la sfr#itul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la nceputul perioadei de gestiune corespunz"toare se egaleaz" cu zero. n cazul nstr"in"rii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit" la art.26 alin.(9) lit.b), baza valoric" a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea r"mas" a autoturismului nstr"inat, determinat" pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria

Oleg Televca - Drept Financiar respectiv". Venitul sau pierderea calculat" ca diferen!" ntre suma mijloacelor ob!inute de la nstr"inarea autoturismului #i baza valoric" a acestuia se recunoa#te drept venit sau pierdere a perioadei fiscale n care a avut loc nstr"inarea. Baza valoric" a autoturismului reprezint" valoarea acestuia mic#orat" cu suma uzurii calculate. [Art.27 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.27 al.(2) n redac!ia LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (3) Includerea ini!ial" a mijloacelor fixe la categoria respectiv" de proprietate se face la momentul punerii lor n exploatare. (4) Valoarea ini!ial" a unei propriet"!i aflate n posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998 va fi baza ei valoric", determinat" conform art.38 alin.(1) #i (2), la aceast" dat". n acest caz, calculele uzurii #i toate celelalte ajust"ri ale valorii pentru perioadele precedente se efectueaz" n conformitate cu legisla!ia n vigoare n perioada respectiv". (5) Dac" la sfr#itul anului fiscal la categoria respectiv" nu se afl" nici o proprietate sau suma r"mas" este mai mic" de 300 lei, dup" efectuarea ajust"rilor specificate la alin.(1) #i (2) ale prezentului articol #i la art.26 alin.(3), valoarea restant" urmeaz" a fi dedus". [Art.27 al.(5) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investiga!ii #i cercet"ri #tiin!ifice, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n calitate de cheltuieli curente. (7) Prevederile alin.(6) nu se aplic" fa!" de terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum #i fa!" de orice alte cheltuieli achitate sau suportate n scopul descoperirii sau preciz"rii locului de amplasare a resurselor naturale, determin"rii cantit"!ii #i calit"!ii lor. (8) Deducerea cheltuielilor pentru repara!ia propriet"!ii se efectueaz" dup" cum urmeaz": a) dac" cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara!ia propriet"!ii nu dep"#esc 15% din baza valoric" a categoriei respective de proprietate (determinat" f"r" a lua n considerare schimb"rile pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile n cauz" vor fi permise spre deducere n anul respectiv; b) dac" cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara!ia propriet"!ii dep"#esc 15% din baza valoric" pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate #i baza valoric" a categoriilor II-V de proprietate, m"rimea acestui surplus se consider" drept cheltuieli pentru recondi!ionare #i se reflect" la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. [Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) #i b), n perioada fiscal" respectiv" se permite deducerea: a) cheltuielilor de repara!ie a drumurilor ca cheltuieli curente; b) cheltuielilor aferente repara!iei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) #i care snt utilizate n activitatea de ntreprinz"tor a agentului economic, conform contractului de arend" (loca!iune) - cheltuieli suportarea c"rora, potrivit contractului nominalizat, revine arenda#ului (locatarului). Deducerea cheltuielilor n cauz" se permite n limita a 15% din suma calculat" a arendei (loca!iunii) suportat" pe parcursul perioadei fiscale. [Art.27 al.(9), lit.b) modificat" prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.27 al.(9) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (10) Baza valoric" a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajusteaz" cu: a) suma taxei pe valoarea ad"ugat", ce urmeaz" a fi trecut" n cont n conformitate cu prezentul cod, calculat" din valoarea de bilan! a mijloacelor fixe comercializate, care snt trecute, n eviden!a contabil", cu taxa pe valoarea ad"ugat"; b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerii lor la pierderi, n eviden!a contabil", n leg"tur" cu uzura total". c) diferen!ele pozitive rezultate din reevaluarea efectuat" n conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea n aplicare a titlurilor I #i II ale Codului fiscal.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.27 al.(10), lit.c) introdus" prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] (11) n scopuri fiscale nu se recunosc diferen!ele din reevaluarea mijloacelor fixe. [Art.27 al.(11) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 28. Deducerea amortiz"rii propriet"!ii nemateriale Se permite deducerea amortiz"rii fiec"rei unit"!i de proprietate nematerial" amortizabil" (brevete de inven!ie, drepturi de autor, desene #i modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de exploatare limitat, calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare. Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extrac!ia resurselor naturale irecuperabile (1) Deducerea cheltuielilor legate de extrac!ia resurselor naturale irecuperabile se permite n conformitate cu art.24 alin.(1). (2) Cheltuielile legate de explorarea #i exploatarea z"c"mintelor de resurse naturale, suportate pn" la nceputul exploat"rii, precum #i pl"!ile aferente ale dobnzii se reflect" la cre#terea valorii resurselor naturale. (3) M"rimea deducerii cheltuielilor legate de extrac!ia resurselor naturale se determin" prin nmul!irea bazei valorice a resurselor naturale cu rezultatul ob!inut de la mp"r!irea volumului extrac!iei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extrac!iei pentru z"c"mntul dat (n expresie natural"). (4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se permite n limitele m"rimii calculate, care se determin" ca raport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor industriale ale substan!elor utile de la z"c"mntul respectiv, nmul!it la volumul substan!elor utile extrase pe perioada de gestiune. (5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor produc!iei agricole n cazul atribuirii terenurilor prin hot"rre de Guvern se permite n limitele m"rimii calculate, care se determin" ca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent atribuit, nmul!it la volumul substan!elor utile extrase pe perioada de gestiune. Articolul 30. Restric!iile privind deducerea impozitelor #i amenzilor (1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit n prezentul titlu, a penalit"!ilor #i a amenzilor aferente lui, precum #i a amenzilor #i penalit"!ilor aferente altor impozite, taxe #i pl"!i obligatorii la buget, a amenzilor #i penalit"!ilor aplicate pentru nc"lcarea actelor normative. (2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate n numele unei persoane, alta dect contribuabilul. Articolul 31. Limitarea altor deduceri (1) Se permite deducerea oric"rei datorii compromise, conform legisla!iei, dac" aceast" datorie s-a format n cadrul desf"#ur"rii activit"!ii de ntreprinz"tor. (2) Nu se permite deducerea defalc"rilor n fondurile de rezerv", cu excep!ia defalc"rilor de reduceri pentru pierderi la credite (n fondul de risc), pentru institu!iile financiare, efectuate conform alin.(3), #i pentru pierderi la mprumuturi #i dobnzile aferente (provizioane), pentru organiza!iile de microfinan!are, efectuate conform alin.(4). (3) Institu!iilor financiare li se permite deducerea defalc"rilor de reduceri pentru pierderi la active, angajamente condi!ionale, al c"ror volum se determin" conform regulamentului aprobat de Banca Na!ional" a Moldovei. La calcularea m"rimii reducerii pentru pierderile respective, n calcul nu se includ creditele preferen!iale ale c"ror pierderi se compenseaz" din contul diminu"rii impozitului pe venit aferent pl"!ii la bugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat.

Oleg Televca - Drept Financiar Dac" volumul reducerilor pentru pierderile respective, calculat la sfr#itul anului fiscal (perioadei gestionare), este mai mic dect m"rimea real", reflectat" n bilan!ul institu!iei financiare la aceea#i dat", diferen!a se include n venitul impozabil anual (pentru perioada gestionar"), cu mic#orarea defalc"rilor n acest fond, efectuate din mijloacele proprii n perioada anterioar". (4) Organiza!iilor de microfinan!are li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce !in de nerestituirea mprumuturilor #i a dobnzilor aferente, al c"ror volum se determin" conform regulamentelor interne cu privire la clasificarea mprumuturilor #i formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condi ! ionate de nerestituirea mprumuturilor #i a dobnzilor aferente. (5) B"ncilor admise #i obligate de Banca Na!ional" a Moldovei s" participe la formarea mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri ale v"rs"mntului obligatoriu anual, contribu!iilor ini!iale, contribu!iilor trimestriale #i contribu!iilor speciale ale b"ncilor n fondul men!ionat, stabilite prin Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar. [Art.31 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 32. Reportarea pierderilor n viitor (1) Dac", pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activit"!ii de ntreprinz"tor dep"#esc venitul brut al contribuabilului n anul curent, suma pierderilor rezultate din aceast" activitate va fi reportat" e#alonat, n p"r!i egale, pe urm"torii cinci ani. (2) Suma reportat" pe unul din anii fiscali urm"tori celui n care s-au nregistrat pierderile este egal" cu suma total" a pierderilor, redus" cu suma total" permis" spre deducere n fiecare din urm"torii patru ani. (3) Dac" contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile prezentului articol se aplic" fa!" de aceste pierderi n ordinea n care au ap"rut. [Art.32 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Scutirile Capitolul 4 SCUTIRI 'I ALTE DEDUCERI Articolul 33. Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoan" fizic" rezident") are dreptul la o scutire personal" n sum" de 8100 lei pe an. [Art.33 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.33 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.33 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] [Art.33 al.(1) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 0101.06] (2) Suma scutirii personale, stabilit" la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoan" care: [Art.33 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] a) s-a mboln"vit #i a suferit de boala actinic" provocat" de consecin!ele avariei de la C.A.E. Cernobl; b) este invalid #i s-a stabilit c" invaliditatea sa este n leg"tur" cauzal" cu avaria de la C.A.E. Cernobl;

Oleg Televca - Drept Financiar c) este p"rintele sau so!ia (so!ul) unui participant c"zut sau dat disp"rut n ac!iunile de lupt" pentru ap"rarea integrit"!ii teritoriale #i a independen!ei Republicii Moldova, ct #i n ac!iunile de lupt" din Republica Afghanistan. d) este invalid ca urmare a particip"rii la ac!iunile de lupt" pentru ap"rarea integrit"!ii teritoriale #i a independen!ei Republicii Moldova, precum #i n ac!iunile de lupt" din Republica Afghanistan; e) este invalid de r"zboi, invalid din copil"rie, invalid de gradul I #i II; f) este pensionar-victim" a represiunilor politice, ulterior reabilitat". [Art.33 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] [Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06] Articolul 34. Scutiri acordate so!iei (so!ului) (1) Persoana fizic" rezident" aflat" n rela!ii de c"s"torie are dreptul la o scutire suplimentar" n sum" de 8100 lei anual, cu condi!ia c" so!ia (so!ul) nu beneficiaz" de scutire personal". [Art.34 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.34 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.33 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] (2) Persoana fizic" rezident" aflat" n rela!ii de c"s"torie cu orice persoan" specificat" la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentar" n sum" de 12000 lei anual, cu condi!ia c" so!ia (so!ul) nu beneficiaz" de scutire personal". [Art.34 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.34 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] [Art.34 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06] Articolul 35. Scutiri pentru persoanele ntre!inute (1) Contribuabilul (persoan" fizic" rezident") are dreptul la o scutire n sum" de 1800 lei anual pentru fiecare persoan" ntre!inut", cu excep!ia invalizilor din copil"rie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual. [Art.35 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.35 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] (2) n in!elesul prezentului titlu, persoan" ntre!inut" este persoana care ntrune#te toate cerin!ele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al so!iei (so!ului) contribuabilului (p"rin!ii sau copiii, inclusiv nfietorii #i nfia!ii); b) locuie#te mpreun" cu contribuabilul sau nu locuie#te cu acesta, dar #i face studiile la sec!ia cu frecven!" a unei institu!ii de nv"!"mnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este ntre!inut" de contribuabil; d) are un venit ce nu dep"#e#te suma de 8100 lei annual. [Art.35 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35 al.(2), lit.d) modificat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.35 al.(2), lit.d) modificat" prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] [Art.35 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.35 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06] (3) Tutorele #i curatorul minorilor n vrst" de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentar" n m"rimea specificat" la alin.(1), n func!ie de caz, pentru fiecare persoan" aflat" sub tutel" #i/sau curatel", care ntrune#te cerin!ele specificate la alin.(2) lit.d). [Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 36. Alte deduceri (1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oric"ror dona!ii f"cute de el pe parcursul anului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determin" f"r" a se lua n considerare scuritile ce i se acord" conform prezentului capitol. (2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai dona!iile f"cute n scopuri filantropice sau de sponsorizare n favoarea autorit"!ilor publice #i institu!iilor publice specificate la art.51, a organiza!iilor necomerciale specificate la art.52 alin. (1) lit. a) #i b), #i la art. 53& precum #i n favoarea organiza!iilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit. c). [Art.36 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] (3) Dona!iile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazul confirm"rii lor n modul stabilit de lege. [Art.36 al.(3) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09] (4) Se permite deducerea cheltuielilor de investi!ii ce !in de: a) cheltuielile ordinare #i necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n scopul ob!inerii venitului din investi!ii; b) dobnzile pe datorie, cu condi!ia ca dobnda s" nu dep"#easc" suma venitului din investi!ii. [Art.36 al.(4), lit.b) modificat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (5) Se permite deducerea defalc"rilor obligatorii n Fondul republican #i fondurile locale de sus!inere social" a popula!iei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite de legisla!ie. (6) Se permite deducerea, n cuantumurile stabilite de legisla!ie, a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asisten!" medical" calculate de angajator, precum #i a sumelor primelor de asigurare obligatorie de asisten!" medical" achitate de persoanele fizice asigurate conform legisla!iei. [Art.36 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.36 al.6) n redac!ia LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (7) Se permite deducerea contribu!iilor obligatorii n bugetul asigur"rilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurile stabilite de legisla!ie.

La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale (1) Modificarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale se efectueaz" prin: a) amnarea stingerii obliga!iei fiscale (stingerea se va face printr-o plat" unic"); b) e#alonarea stingerii obliga!iei fiscale (stingerea se va face n rate). (2) n cazurile prev"zute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul la amnare sau e#alonare pe parcursul a 2 ani fiscali, cu sau f"r" aplicarea unei major"ri de ntrziere. (3) Amnarea sau e#alonarea f"r" calcularea unei major"ri de ntrziere se acord" contribuabilului n cazul:

Oleg Televca - Drept Financiar a) prejudicierii lui materiale n urma unei calamit"!i naturale, catastrofe tehnogene sau altor circumstan!e excep!ionale #i inevitabile; b) restructur"rii ntreprinderii n baza unui acord-memorandum, ncheiat ntre contribuabil #i Consiliul Creditorilor n conformitate cu atribu!iile #i drepturile acestuia din urm"; c) altor circumstan!e prev"zute de legisla!ie. (4) Amnarea sau e#alonarea cu calcularea major"rii de ntrziere se acord" n alte cazuri dect cele de la alin.(3), cu condi!ia stingerii obliga!iilor fiscale curente n"untrul termenului de amnare sau de e#alonare. (5) Amnarea sau e#alonarea, cu excep!ia cazurilor prev"zute la alin.(3) lit.b) #i c), se acord" n baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se ncheie ntre organul fiscal #i contribuabil. Modul de intrare n vigoare, de suspendare, de modificare #i de reziliere a contractului este prev"zut n acesta. (6) n cazul nerespect"rii de c"tre contribuabil a clauzelor contractului de amnare sau e#alonare, acesta este nul din momentul n care organul fiscal a depistat nc"lc"rile, iar pentru ntreaga perioad" de amnare sau e#alonare se calculeaz" major"ri de ntrziere. (7) Nu se admite ncheierea unui nou contract de amnare sau e#alonare a uneia #i aceleia#i obliga!ii fiscale cu contribuabilul care nu a ndeplinit condi!iile contractului precedent. (8) Pn" la expirarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale, modificat prin amnare sau e#alonare, nu se vor ntreprinde ac!iuni de executare silit". (9) Parlamentul sau organele abilitate de el pot stabili alte temeiuri #i condi!ii de modificare prin amnare sau e#alonare a termenului de stingere a obliga!iei fiscale. [Art.180 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Drepturile contribuabililor Articolul 8. Drepturile #i obliga!iile contribuabilului (1) Contribuabilul are dreptul: a) s" ob!in" pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial #i serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale informa!ii despre impozitele #i taxele n vigoare, precum #i despre actele normative care reglementeaz" modul #i condi!iile de achitare a acestora; b) s" se bucure de o atitudine corect" din partea organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" #i a persoanelor cu func!ii de r"spundere ale acestora; c) s"-#i reprezinte interesele n organele cu atribu!ii de administrare fiscal" personal sau prin intermediul reprezentantului s"u; [Art.8 al.1), lit.d) exclus" prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.8 al.1), lit.d) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] e) s" ob!in" amnarea, e#alonarea, trecerea n cont a impozitelor n modul #i n condi!iile prev"zute de prezentul cod; f) s" prezinte organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" #i persoanelor cu func!ii de r"spundere ale acestora explica!ii referitoare la calcularea #i achitarea impozitelor #i taxelor; g) s" conteste, n modul stabilit de legisla!ie, deciziile, ac!iunile sau inac!iunea organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" #i ale persoanelor cu func!ii de r"spundere ale acestora; h) s" beneficieze de alte drepturi stabilite de legisla!ia fiscal"; i) s" beneficieze de facilit"!ile fiscale, la care are dreptul conform legisla!iei fiscale, pe perioada fiscal" n care a ntrunit toate condi!iile stabilite . [Art.8 al.1), lit.i) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar (2) Contribuabilul este obligat: a) s" respecte modul stabilit de nregistrare (renregistrare) de stat #i de desf"#urare a activit"!ii de ntreprinz"tor; b) s" se pun" la eviden!" la organul fiscal n a c"rui raz" #i are sediul stabilit n documentele de constituire (nregistrare) #i s"-#i primeasc" certificatul de atribuire a codului fiscal, s" prezinte informa!iile ini!iale (#i s" comunice modific"rile ulterioare) cu privire la sediul s"u, sediul subdiviziunilor sale structurale, denumirea #i sediul institu!iilor financiare n care snt deschise conturi. Informa!iile privind sediul filialelor sau reprezentan!elor se comunic", de asemenea, organului fiscal n a c"rui raz" teritorial" acestea #i au sediul; c) s" !in" eviden!a contabil" conform formelor #i modului stabilit de legisla!ie, s" ntocmeasc" #i s" prezinte organului fiscal #i serviciului de colectare a impozitelor #i taxelor locale d"rile de seam" fiscale prev"zute de legisla!ie, s" asigure integritatea documentelor de eviden!" contabil" n conformitate cu cerin!ele legisla!iei, s" efectueze decont"rile b"ne#ti n numerar cu utilizarea ma#inilor de cas" #i de control cu memorie fiscal" (n continuare - ma#ini de cas" #i de control), precum #i s" asigure p"strarea benzilor de control emise de acestea, n modul stabilit de lege sau s" efectueze decont"rile b"ne#ti cu utilizarea terminalelor POS; [Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art. 609] [Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09] [Art.8 al.(2) lit.c) modificat" prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799] d) s" prezinte informa!ii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de ntreprinz"tor, precum #i despre alte obiecte ale impunerii; e) s" achite la buget, la timp #i integral, !innd cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor #i taxelor, asigurnd exactitatea #i veridicitatea d"rilor de seam" fiscale prezentate; f) n caz de control al respect"rii legisla!iei fiscale, s" prezinte la prima cerere, persoanelor cu func!ii de r"spundere ale organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" documentele de eviden!", d"rile de seam" fiscale #i alte documente #i informa!ii privind desf"#urarea activit"!ii de ntreprinz"tor, calcularea #i achitarea la buget a impozitelor #i taxelor #i acordarea facilit"!ilor; g) n caz de control al respect"rii legisla!iei fiscale, s" asigure persoanelor cu func!ii de r"spundere ale organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" accesul liber n spa!iile de produc!ie, n depozite n localurile de comer!, n alte nc"peri #i locuri (cu excep!ia nc"perilor utilizate exclusiv ca spa!iu locativ) pentru inspectarea lor n scopul verific"rii autenticit"!ii datelor din documentele contabile, din d"rile de seam", din declara!iile fiscale, din calcule, precum #i a verific"rii ndeplinirii obliga!iilor fa!" de buget; h) s" asiste la efectuarea controlului privind respectarea legisla!iei fiscale, s" semneze actele privind rezultatul controlului, s" dea explica!ii n scris sau oral; i) n caz de calculare gre#it" #i determinare incorect" de c"tre organele fiscale a sumei impozitului, penalit"!ii, dobnzii sau amenzii, s" dovedeasc" acest lucru prin documente justificative; j) s" ndeplineasc" deciziile adoptate de organele cu atribu!ii de administrare fiscal" #i alte organe nvestite cu func!ii de control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectnd cerin!ele legisla!iei fiscale; k) s" ndeplineasc" alte obliga!ii prev"zute de legisla!ia fiscal".

Oleg Televca - Drept Financiar (3) n caz de absen!" a conduc"torului ntreprinderii, obliga!iile prev"zute la alin.(2) lit.f) #i g) snt ndeplinite de alte persoane cu func!ii de r"spundere, gestionare ale subiectului impunerii, n limitele competen!ei lor.

Raspunderea debitorilor Capitolul 15 TIPURILE DE NC$LC$RI FISCALE 'I R$SPUNDEREA PENTRU ELE Articolul 253. mpiedicarea activit"!ii organului fiscal (1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului n nc"perile de produc!ie, n depozite, n locurile de p"strare a bunurilor, n spa!iile comerciale #i n spa!iile cu o alt" destina!ie, prin neprezentarea de explica!ii, date, informa!ii #i documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar n timpul controlului, prin alte ac!iuni sau inac!iune se sanc!ioneaz" cu amend" de 3000 de lei. [Art.253 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253 al.(2-3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a opera!iunilor la conturile bancare ale contribuabilului se sanc!ioneaz" cu amend" n propor!ie de 30% din suma trecut" la sc"deri n perioada de nesuspendare a opera!iunilor. [Art.253 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (5) Pentru neexecutarea cerin!elor din cita!ia organului fiscal, persoanele fizice se sanc!ioneaz" cu o amend" n m"rime de 1000 de lei, persoanele juridice n m"rime de 3000 de lei, iar neexecutarea cerin!elor din cita!ia bancar" se sanc!ioneaz" cu amend" de 10000 de lei. [Art.253 al.(5) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253 al.(6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 254. Neutilizarea ma#inilor de cas" #i de control #i a terminalelor POS. Neeliberarea documentului de plat" pentru c"l"torie [Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.254 titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (1) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" a avea ma#in" de cas" #i de control, n cazul n care actele normative n vigoare prev"d folosirea ei, se sanc!ioneaz" cu amend" de 5.000 de lei pentru fiecare caz de nc"lcare. (2) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" utilizarea ma#inii de cas" #i de control existente sau cu utilizarea ma#inii de cas" #i de control defectate, nesigilate sau nenregistrate la organul fiscal, n cazul n care legisla!ia prevede folosirea unei ma#ini de cas" #i de control cu memorie fiscal", se sanc!ioneaz" cu amend" de 6.000 de lei pentru fiecare caz de nc"lcare. [Art.254 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (21) Transportarea c"l"torilor n microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele interurbane f"r" bilete, f"r" bon de cas" emis de ma#ina de cas" #i control cu memorie fiscal" sau f"r" document de strict" eviden!" cu pre! fixat, confec!ionat n modul stabilit de Guvern, se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 6000 de lei pentru fiecare caz de nc"lcare. [Art.254 al.(21) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.254 modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06 art.997] [Art.254 modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]

Oleg Televca - Drept Financiar (3) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" instalarea #i asigurarea posibilit"!ii de achitare a pl"!ilor prin intermediul terminalelor POS, n cazul n care actele legislative n vigoare prev"d folosirea acestora, se sanc!ioneaz" cu amend" de 6000 de lei pentru fiecare caz. [Art.254 al.(3) introdus prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] (4) Comiterea repetat" n anul fiscal a nc"lc"rilor specificate la alin.(1), (2), (21) #i (3) se sanc!ioneaz" cu o amend" de 18000 de lei. nc"lc"rile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune n parte. [Art.254 al.(4) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 255. Neprezentarea informa!iei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informa!ii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor, reprezentan!elor, sucursalelor, sec!iilor, magazinelor, depozitelor, unit"!ilor comerciale etc.) se sanc!ioneaz" cu amenda de 4000 de lei. [Art.255 n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 256. Nerespectarea regulilor de eviden!" a contribuabililor [Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (4) nc"lcarea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a prevederilor art.167 se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 1500 lei. [Art.256 al.(4) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (5) Modificarea sau nchiderea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a contului bancar al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum #i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) f"r" certificatul organului fiscal ori cu nc"lcarea regulilor stabilite de legisla!ie sau neprezentarea ori prezentarea tardiv" organului fiscal a informa!iei despre modificarea sau nchiderea contului bancar al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum #i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) se sanc!ioneaz" cu amend" de la 5.000 la 8.000 de lei. (6) Efectuarea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a unor opera!iuni pe contul bancar al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum #i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) f"r" ca organul fiscal s" confirme luarea la eviden!" a contului bancar deschis se sanc!ioneaz" cu amend" n propor!ie de 30% din sumele nscrise n acest cont. [Art.256 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.256 al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234] (7) Nenregistrarea n calitate de pl"titor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 10% din volumul de livr"ri impozabile, exceptnd cazurile de livr"ri impozabile destinate numai exportului. [Art.256 al.(7) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.256 al.(7) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (8) Neprezentarea sau prezentarea tardiv" la organul fiscal de c"tre contribuabil a informa!iei despre contul bancar deschis n str"in"tate se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar. Articolul 257. nc"lcarea regulilor de !inere a eviden!ei contabile #i a eviden!ei n scopuri fiscale

Oleg Televca - Drept Financiar (1) ntocmirea incomplet" #i/sau neconform" a documentelor de eviden!" #i/sau a d"rilor de seam" fiscale, cu excep!ia celor specificate la art.92 alin.(3), (4), (7), (8) #i (9), se sanc!ioneaz" cu o amend" n m"rime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 de lei. [Art.257 al.(1) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.257 al.(1) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin act normativ n vigoare, precum #i folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau str"ine (inclusiv facturile fiscale) se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu suma opera!iunilor economice nscrise n astfel de documente. [Art.257 al.(3-4) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.257 al.(3) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06] (5) Neasigurarea p"str"rii d"rilor de seam" fiscale #i/sau a documentelor de eviden!" #i/sau a benzilor de control #i/sau lipsa total" ori par!ial" a eviden!ei contabile, ceea ce face imposibil" efectuarea controlului fiscal, se sanc!ioneaz" cu amend" de 30000 de lei, cu calcularea impozitelor #i taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod. [Art.257 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.257 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (6) Se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 10% din valoarea tranzac!iei cu m"rfurile de importan!" social", a c"ror list" este aprobat" de Guvern, dar nu mai pu!in de 500 de lei, n cazul neindic"rii n factur" #i/sau n factura fiscal" sau n cazul indic"rii eronate a: pre!ului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixat de produc"torul m"rfurilor la m"rfurile produse pe teritoriul !"rii; sau pre!ului de achizi!ie inclusiv T.V.A. la m"rfurile importate pentru care este stabilit" cotastandard a T.V.A.; sau pre!ului de achizi!ie exclusiv T.V.A. la m"rfurile importate pentru care este stabilit" cota redus" a T.V.A. n cazul aplic"rii amenzii n conformitate cu prezentul alineat, amenda prev"zut" la art.257 alin. (1) nu se aplic". [Art.257 al.(6) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 258 - exclus.

Articolul 259. nc"lcarea de c"tre institu!iile financiare (sucursale sau filialele acestora) a modului de decontare (1) nc"lcarea termenelor stabilite de legisla!ie pentru nregistrarea mijloacelor b"ne#ti n conturile bancare ale agen!ilor economici se sanc!ioneaz" cu amend" de 10% din suma nenregistrat" n termen. [Art.259 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (2) nregistrarea mijloacelor b"ne#ti, ob!inute din comercializarea de m"rfuri, executarea de lucr"ri #i prestarea de servicii, n conturile de depozit sau n alte conturi bancare eludndu-se conturile curente n moned" na!ional" sau n valut" str"in" se sanc!ioneaz" cu amend" de 5% din suma nregistrat". (3) Neexecutarea sau executarea tardiv" a ordinului de plat" trezoreriale #i/sau aordinul incaso trezoreriale privind stingerea obliga!iei fiscale n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace b"ne#ti la contul bancar se sanc!ioneaz" cu amend", pentru fiecare zi de ntrziere, de 2% din suma care trebuie pl"tit".

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.259 al.(3) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (4) nc"lcarea termenelor de nregistrare n conturile Trezoreriei de Stat a sumelor ncasate de la contribuabil se sanc!ioneaz" cu amend", pentru fiecare zi de ntrziere, de 5% din suma nenregistrat" n termen. (5) Neprezentarea sau prezentarea tardiv" de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a informa!iei despre nscrierea n contul bancar al contribuabilului a mijloacelor b"ne#ti, n cazul suspend"rii opera!iunilor la acest cont, se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 1% din suma nscris" n cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de ntrziere. [Art.259 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (6) Neexecutarea sau executarea eronat" de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a ordinelor de plat" privind achitarea obliga!iilor fiscale fa!" de bugetul public na!ional n conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sanc!ioneaz" cu amend" de 200 de lei pentru fiecare caz de ordin de plat" neexecutat sau executat eronat. [Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 260. Nerespectarea modului de ntocmire #i de prezentare a d"rii de seam" fiscale (1) Neprezentarea d"rii de seam" fiscale sau prezentarea tardiv" a acesteia se sanc!ioneaz" cu o amend" de 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz" s" fie v"rsat" la buget #i care trebuie s" fie indicat" n darea de seam" fiscal" men!ionat", iar pentru acciz - de 5% din suma accizului care trebuie s" fie indicat ca fiind calculat, n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de seam" fiscal" nu dep"#e#te o lun", majorndu-se, n cazul neprezent"rii ulterioare a d"rii de seam" fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz" s" fie v"rsat" la buget #i care trebuie s" fie indicat" n darea de seam" fiscal" men!ionat", iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului care trebuie s" fie indicat ca fiind calculat pentru fiecare lun" urm"toare sau cu o cot" din aceste 5% n cazul n care luna este incomplet". Totodat", n ansamblu, m"rimea amenzii nu trebuie s" dep"#easc" 30% din suma impozitului sau taxei. [Art.260 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] (2) Neprezentarea d"rii de seam" fiscale conform art.92 alin.(3), (4), (7) #i (8) sau prezentarea d"rii de seam" fiscale care con!ine informa!ie neautentic" se sanc!ioneaz" cu amend" de 200 de lei pentru fiecare dare de seam" neprezentat" sau de 100 de lei pentru fiecare informa!ie neautentic" din darea de seam" fiscal". Se consider" c" darea de seam" fiscal" con!ine informa!ie neautentic" dac" nu are informa!ia solicitat" conform legisla!iei fiscale sau dac" informa!ia este fals" total sau par!ial. Organul fiscal este n drept s" anuleze amenda dac" eroarea este corectat" n decursul a 30 de zile de la data stabilit" pentru a fi prezentat". [Art.260 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260 al.(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06] (21) La prezentarea d"rii de seam" corectate, contribuabilului nu i se aplic" amend" n cazul n care nu este prejudiciat bugetul. [Art.260 al.(21) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (3) Neprezentarea documentului n termen de 10 zile dup" aplicarea amenzii prev"zute la alin. (2) se sanc!ioneaz" cu amend" de 2.000 de lei. (4) Neprezentarea facturii fiscale n termenele prev"zute la art.117 se sanc!ioneaz" cu amend" de 1.800 de lei pentru fiecare factur" neprezentat" n termen. (5) n cazul mic#or"rii (diminu"rii) venitului impozabil declarat de c"tre contribuabilul care aplic" cota zero la impozitul pe venit, se aplic" o amend" n m"rime de 15% din suma nedeclarat" (diminuat") a venitului impozabil.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.260 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260 al.(5) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] Articolul 261. nc"lcarea regulilor de calculare #i de plat" a impozitelor #i taxelor [Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] [Art.261 al.(2) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] [Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] [Art.261 al.(1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore 01.01.06] [Art.261 al.(3) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] (4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea c"tre organul fiscal a unei d"ri de seam" fiscale cu informa!ii sau date neveridice se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu 30% din suma diminu"rii. [Art.261 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] [Art.261 al.(4) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (5) Eschivarea de la calculul #i de la plata impozitelor, taxelor #i/sau major"rilor de ntrziere, prin nereflectarea n eviden!" #i, respectiv, neprezentarea d"rilor de seam", se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rimea impozitului, taxei nedeclarate. n cazul aplic"rii amenzii n conformitate cu prezentul alineat, amenda prev"zut" la art.260 alin.(1) nu se aplic". [Art.261 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.261 al.(5) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] (6) Neplata sau plata incomplet" a impozitului pe venit n rate se sanc!ioneaz" cu amend" n cuantum calculat, n modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse ntre data stabilit" pentru plata acestui impozit #i data stabilit" pentru prezentarea declara!iei fiscale. Suma nepl"tit" a impozitului pe venit se determin" ca diferen!" dintre impozitul calculat #i pl"tit de contribuabil #i impozitul pe care acesta era obligat s"-l pl"teasc". Impozitul pe venit care urmeaz" a fi pl"tit reprezint" cea mai mic" m"rime din impozitul calculat care urma s" fie pl"tit n anul precedent sau 80% din suma definitiv" a impozitului din anul curent, sc"zndu-se trecerile n cont (cu excep!ia impozitului pl"tit n rate). Sanc!iunea nu se aplic" n cazul n care impozitul pe venit ce urmeaz" a fi pl"tit este mai mic de 500 de lei. Amenda nu se aplic" contribuabililor men!iona!i la art.228 alin.(5) n ceea ce prive#te obliga!iile fiscale #i perioadele fiscale pentru care nu se aplic" (nu se calculeaz") major"ri de ntrziere (penalit"!i). [Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06] Articolul 262. Lipsa certificatului de acciz #i/sau a timbrelor de acciz, a Timbrelor de acciz. M"rcilor comerciale de stat [Art.262 titlul n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] (1) Lipsa timbrelor de acciz, Timbrelor de acciz. M"rcilor comerciale de stat la m"rfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, Timbre de acciz. M"rci comerciale de stat falsificate ori nevalabile se sanc!ioneaz" n cazul n care contribuabilul comercializeaz", transport" sau depoziteaz" m"rfuri f"r" timbre de acciz, Timbre de acciz. M"rci comerciale de stat sau cu timbre de acciz, Timbre de acciz. M"rci comerciale de stat falsificate ori nevalabile, cu amend" n m"rimea valorii de pia!" a m"rfii transportate aflate n stoc, dar nu mai pu!in de 7000 lei pentru fiecare caz.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.262 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.262 al.(1) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] [Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] Articolul 2621. Nerespectarea regulilor de comercializare a !igaretelor cu filtru (1) Comercializarea !igaretelor cu filtru ce nu se reg"sesc n listele ce cuprind pre!urile maxime de vnzare cu am"nuntul declarate de c"tre agen!ii economici produc"tori #i importatori se sanc!ioneaz" cu amend" de 50% din valoarea !igaretelor cu filtru aflate n stoc la momentul controlului, pornind de la pre!ul de comercializare, dar nu mai pu!in de 1000 de lei. (2) Comercializarea !igaretelor cu filtru la pre!uri mai mari dect pre!urile maxime de vnzare cu am"nuntul declarate sau, ncepnd cu 1 ianuarie 2009, f"r" indicarea pre!ului maxim de vnzare cu am"nuntul declarat #i a datei fabric"rii imprimate pe ambalaj (pe pachetul de !igarete cu filtru), se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 50% din valoarea !igaretelor cu filtru, aflate n stoc la momentul controlului, pornind de la pre!ul de vnzare cu am"nuntul, dar nu mai pu!in de 1000 de lei, cu confiscarea !igaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de !igarete cu filtru) pre!ul #i data fabric"rii. [Art.2621 introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] Articolul 263. Nerespectarea regulilor de executare silit" a obliga!iei fiscale (1) Pentru mpiedicarea func!ionarului fiscal de a efectua executarea silit" a obliga!iei fiscale prin alte metode dect cele prev"zute la alin.(2)(4), persoanele fizice se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 1000 de lei, iar agen!ii economici n m"rime de 5000 de lei. [Art.263 al.(1) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] (2) Neacceptarea spre p"strare de c"tre contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu func!ie de r"spundere a bunurilor sechestrate se sanc!ioneaz" cu amend", aplicat" persoanei fizice, de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei. [Art.263 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] (3) Delapidarea, nstr"inarea, substituirea sau t"inuirea bunurilor sechestrate de c"tre persoana c"reia i-au fost ncredin!ate spre p"strare sau de c"tre persoana obligat" s" le asigure integritatea, conform legii, se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, nstr"inate, substituite sau t"inuite. (4) Efectuarea de opera!iuni cu valori mobiliare sechestrate, dup" sistarea opera!iunilor, se sanc!ioneaz" cu amend", aplicat" contribuabilului #i registratorului, a cte 20% din suma opera!iunii. [Art.263 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]

Art.6 Punctele.4, 5, 6; Cod Fiscal

Calicarea venitului bugetar, se refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat Articolul 6. Impozite #i taxe #i tipurile lor (4) n Republica Moldova se percep impozite #i taxe generale de stat #i locale. (5) Sistemul impozitelor #i taxelor generale de stat include:

Oleg Televca - Drept Financiar a) impozitul pe venit; b) taxa pe valoarea ad"ugat"; c) accizele; d) impozitul privat; e) taxa vamal"; f) taxele rutiere. [Art.6 al.(5) lit.f) n redac!ia LP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954] (6) Sistemul impozitelor #i taxelor locale include: a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale; [Art.6 al.(6) lit.b) n redac!ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare 01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licita!iilor #i loteriilor pe teritoriul unit"!ii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicit"!ii (reclamei); f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unit"!ile comerciale #i/sau de prest"ri servicii de deservire social"; h) taxa de pia!"; i) taxa pentru cazare; j) taxa balnear"; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c"l"tori pe rutele municipale, or"#ene#ti #i s"te#ti (comunale); l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cini; n) taxa pentru amenajarea localit"!ilor din zona de frontier" care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

Art.6 Cod Fiscal

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorate conform legii, bugetului de stat, de catre persoanele zice sau juridice, pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le detin. Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod denitiv obligatoriu si fara o contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana zica sau juridica care are calitatea de contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemul bugetar al statului respectiv. Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii este datorata in temeiul legii, la buget de catre persoanele zice si/sau juridice in raport cu capacitatea lor contributiva. Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda, respectiv pentru marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarile pe care le presteaza sau le executa. Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate sau concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functie de raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata. Articolul 6. Impozite #i taxe #i tipurile lor (1) Impozitul este o plat" obligatorie cu titlu gratuit, care nu !ine de efectuarea unor ac!iuni determinate #i concrete de c"tre organul mputernicit sau de c"tre persoana cu func!ii de r"spundere a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceast" plat". (2) Taxa este o plat" obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Oleg Televca - Drept Financiar (3) Alte pl"!i efectuate n limitele rela!iilor reglementate de legisla!ia nefiscal" nu fac parte din categoria pl"!ilor obligatorii, denumite impozite #i taxe.

Clasicarea impozitelor Dupa trasaturile de fond si de forma: a. Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele zice si juridice, la randul sau impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe impersonale. * Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume impozitul funciar * Impozite personale si anume impozitul pe venit al persoanelor zice si juridice; impozitul pe averi si anume pe averea propriu-zisa; impozitul pe circulatia averii; impozitul pentru sporul de averi in baza unei perioade de timp b. Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului, dar se aseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; TVA; ACCIZELE; TAXELE VAMALE; TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE VENITURI DE LA MONOPOLURILE FISCALE Dupa obiect: a. Impozit pe venit b. Impozit pe avere c. Impozit pe cheltuieli sau pe consum Dupa scopul urmarit: a. Impozite nanciare sunt stabilite in scopul realizarii de venituri b. Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea unui scop fara caracter scal (sunt impozitele verzi) Dupa frecventa cu care se realizeaza: a. Impozite permanente impozit pe venit a persoanei zice b. Impozite incidentare cele care se incaseaza o singura data in perioada anului scal, impozit funciar si imobiliar Dupa forma in care se percep: a. Impozite in natura Dupa institutia care le administreaza: a. Taxele. Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite cea de-a doua categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta acea suma datorate de catre persoanele zice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii indeplinite/prestate la cererea si in folosul acestuia de catre anumite organe de stat, institutii publice sau alte persoane asimilate acestora. Conform Art.6 Cod Fiscal taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit Clasicarea taxelor: Dupa criteriul teritorialitatii:

Oleg Televca - Drept Financiar a. Taxe centrale b. Taxe locale Dupa caracterul lor: a. Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in instanta de judecata b. Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte, eliberate de catre altele organe de cat cele din sistemul judiciar In functie de scopul pentru care se platesc: a. Taxe pentru eliberarea unor acte b. Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitati c. Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui stat d. Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationale Dupa destinatia pe care o urmeaza (nalitatea urmarita de legiuitor) a. Taxe scale - cele care se colecteaza in ecare din componentele sistemului bugetar, majoritatea lor ind varsata in bugetele locale Articolul 6. Impozite #i taxe #i tipurile lor (6) Sistemul impozitelor #i taxelor locale include: a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale; [Art.6 al.(6) lit.b) n redac!ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare 01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licita!iilor #i loteriilor pe teritoriul unit"!ii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicit"!ii (reclamei); f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unit"!ile comerciale #i/sau de prest"ri servicii de deservire social"; h) taxa de pia!"; i) taxa pentru cazare; j) taxa balnear"; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c"l"tori pe rutele municipale, or"#ene#ti #i s"te#ti (comunale); l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cini; n) taxa pentru amenajarea localit"!ilor din zona de frontier" care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

b. Taxe parascale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneciarilor acestor sume Trasaturile caracteristice taxelor. * Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta solicita eliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei lucrari din partea organului de stat. * Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile efectuate de organele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva alte interese legitime ale contribuabililor.

Oleg Televca - Drept Financiar * Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa e achitata in momentul solicitarii actului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a indeplinit. * Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea cheltuielilor generale. * Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa. * Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea. * Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine primordial persoanei incadrate la organul de stat, care presteaza anumite servicii sau efectueaza anumite lucrari si nu contribuabilului. Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principal urmatoarele functii: * Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii - este o obligatie a tuturor persoanelor zice si juridice care realizeaza venituri impozabile si taxabile, deoarece in aceste fonduri se concentreaza mijloacele banesti centralizate, pentru nantarea de obiective si a unor actiuni cu caracter general (intretinerea aparatului de stat, plata salariilor, apararea nationala, serviciul datoriei de stat) * Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosul altora de cat posesorii initiali ai acestor resurse, redistribuirea prin aplicarea principiului depersonalizarii resurselor se infaptuieste pe multiple planuri si anume intre sectoarele, ramurile si subramurile sferei materiale, intre diferitele forme de proprietate, intre zonele si unitatile administrativ-teritoriale ale tarii, etc. * Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in cazul persoanelor zice sau juridice; Persoanele Juridice prin impozite si taxe se inuenteaza preturile marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea, ecienta economiconanciara, stimularea realizarii productiei nete, cointeresarea materiala si raspunderea Persoanele Fizice se stimuleaza executarea de lucrari si prestari de servicii in folosul populatiei si cuprinderea unui numar cat mai mare de oameni in activitati socialmente utile, limitarea realizarii de venituri exagerate la unele persoane zice Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere. In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii si anume: a. Teoria Organica b. Teoria Sociologica c. Teoria Contractului Social d. Teoria Echivalentei e. Teoria Sigurantei f. Teoria Sacriciului a Datoriei sau Solidaritatii Obligatia bugetara. Aparitia. Stingerea. Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat in sarcina persoanelor zice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati o anumita suma de bani la termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara este o obligatie juridica, deoarece ea deneste continutul unui raport juridic, ce ea nastere intre stat si persoanele determinate de lege, raport juridic al carui izvor este legea, iar in caz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul constrangerii de stat. Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila:

Oleg Televca - Drept Financiar a. Izvorul obligatiei bugetare va intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege, care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat b. Beneciarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de creditor il are statul c. Obiectul obligatiei bugetare va intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii) d. Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara, care o individualizeaza la nivelul ecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau bonurile detinute e. Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru ecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe care le prezinta aceste venituri f. Modicarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de lege (modicarea elementelor in raport, modicarea termenilor de plata stabilite anterior, modicarea situatiei juridice a contribuabililor) g. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale obligatiei civile, dar ind reglementate si o serie de modalitati specice cum ar scaderea, compensarea si anularea obligatiei bugetare Avand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-a plati o anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeaza obligatia bugetara il reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sau imprejurari defapt constau in realizarea unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniului contribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor diferite in functie de ecare categorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnica dobandirea de catre o persoana zica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitati are loc prin intocmirea de organele scale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiile bugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se sting prin urmatoarele modalitati: Articolul 170. Modul de stingere a obliga!iei fiscale Stingerea obliga!iei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescrip!ie, sc"dere, compensare sau executare silit". Articolul 171. Stingerea obliga!iei fiscale prin achitare (1) Stingerea obliga!iei fiscale prin achitare se efectueaz" n moned" na!ional". Achitarea poate avea loc prin plat" direct" sau prin re!inere la surs". Plata direct" se face prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrumente de plat", sau n numerar. [Art.171 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (2) Plata prin virament se efectueaz" prin intermediul institu!iilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) dac" legisla!ia nu prevede altfel. (3) Plata n numerar poate fi efectuat" prin intermediul organului fiscal autorit"!ilor administra!iei publice locale, al operatorilor de po#t" sau al institu!iilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autorit"!ile administra!iei publice locale pot stabili ncasarea impozitelor #i taxelor locale #i prin intermediul altor persoane. (4) Autorit"!ile #i institu!iile enumerate la alin.(3), cu excep!ia celor financiare, care au ncasat bani n numerar de la contribuabil snt obligate s" verse la buget, n numele acestuia, n aceea#i sau n urm"toarea zi lucr"toare, sumele ncasate. Autorit"!ile administra!iei publice locale din satele #i comunele n care nu exist" institu!ii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale #i pentru operatorii de po#t" o alt" periodicitate de v"rsare la buget a sumelor ncasate, dar nu mai rar de o dat" pe s"pt"mn". (5) n cazul n care contribuabilul de!ine la contul s"u bancar mijloace b"ne#ti, institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) este obligat" s" execute, n limita acestor mijloace, ordinul de plat" a contribuabilului n decursul zilei opera!ionale n care a fost primit".

Oleg Televca - Drept Financiar (6) Sumele trecute la sc"deri din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obliga!iilor fiscale se transfer" de institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) la buget n ziua opera!ional" n care au fost trecute la sc"deri. Sumele ncasate n numerar de la contribuabili pentru stingerea obliga!iilor fiscale se transfer" de institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai trziu de ziua opera!ional" urm"toare zilei n care au fost ncasate. [Art.171 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 172. Stingerea obliga!iei fiscale prin anulare Stingerea obliga!iei fiscale prin anulare se efectueaz" prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legisla!iei. Articolul 173. Stingerea obliga!iei fiscale prin prescrip!ie Dac" nu a fost exercitat n termenele prev"zute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obliga!ia fiscal" sau de a o executa silit se stinge prin prescrip!ie. Concomitent, se stinge #i obliga!ia fiscal" a contribuabilului. Stingerea obliga!iei fiscale n urma survenirii termenelor de prescrip!ie se face n baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" care administreaz" obliga!ia fiscal" respectiv", iar n cazul serviciului de colectare a impozitelor #i taxelor locale - n baza deciziei adoptate de c"tre consiliul local. Articolul 174. Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere (1) Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere are loc n situa!iile n care contribuabilul persoan" fizic": a) a decedat; b) este declarat mort; c) este declarat disp"rut f"r" veste; d) este declarat lipsit de capacitate de exerci!iu sau cu capacitate de exerci!iu restrns". (2) n cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin sc"dere se face n m"rimea ntregii obliga!ii fiscale - dac" persoana nu a l"sat (nu dispune de) bunuri - sau n m"rimea p"r!ii nestinse din obliga!ia fiscal" - dac" averea l"sat" de ea (averea existent") este insuficient". (3) Stingerea prin sc"dere a obliga!iei fiscale a contribuabilului persoan" juridic" are loc n urma ncet"rii activit"!ii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar", sau prin reorganizare. (4) Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere are loc n temeiul unei decizii a conducerii organului cu atribu!ii de administrare fiscal" care administreaz" obliga!ia fiscal" respectiv", inclusiv n cazul cnd stingerea ei prin executare silit" n conformitate cu prezentul cod este imposibil". Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obliga!iei prin sc"dere poate fi verificat", modificat" sau anulat" de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul serviciului de colectare a impozitelor #i taxelor locale, decizia se adopt" de c"tre consiliul local. Articolul 1741. Stingerea simplificat" a obliga!iei fiscale prin sc"dere (1) n lipsa elementelor constitutive ale infrac!iunii de evaziune fiscal" sau de pseudoactivitate de ntreprinz"tor, organul fiscal stinge simplificat obliga!ia fiscal" prin sc"dere contribuabililor persoane juridice, n condi!iile prezentului articol. (2) Organul fiscal stinge simplificat prin sc"dere obliga!ia fiscal", conform art.174 alin.(4), n cazul n care stabile#te n cumul c": a) persoana juridic" are datorii la bugetul de stat, la bugetul unit"!ii administrativ-teritoriale #i/ sau la fondurile asigur"rii obligatorii de asisten!" medical"; b) persoana juridic" nu este fondator al unei persoane juridice; c) persoana juridic", n decursul ultimelor 24 de luni consecutive, nu a depus d"rile de seam" fiscale prev"zute de legisla!ie #i nu a efectuat opera!ii pe nici un cont bancar; d) fa!" de persoana juridic" au fost aplicate toate m"surile de executare silit" a obliga!iei fiscale prev"zute de lege;

Oleg Televca - Drept Financiar e) persoana juridic" nu dispune de bunuri care pot fi urm"rite n scopul execut"rii obliga!iei fiscale. (3) Lista contribuabililor ale c"ror obliga!ii fiscale au fost stinse simplificat prin sc"dere se prezint" entit"!ii abilitate cu dreptul de nregistrare de stat de c"tre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru a ini!ia din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat. [Art.1741 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.1741 introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, n vigoare 01.01.09] Articolul 175. Stingerea obliga!iei fiscale prin compensare (1) Stingerea obliga!iei fiscale prin compensare se efectueaz" prin trecerea n contul restan!ei a sumei pl"tite n plus sau a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit". (2) Compensarea se efectueaz" la ini!iativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului dac" legisla!ia fiscal" nu prevede altfel. (3) n termen de p"n" la 30 de zile de la apari!ia circumstan!elor respective sau de la primirea cererii contribuabilului, organul fiscal ntocme#te ordinul de plat" #i o transmite Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de Ministerul Finan!elor. (4) n termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plat", Trezoreria de Stat trece, dup" caz, dintr-un cont al bugetului n alt cont al aceluia#i buget sau n contul unui alt buget sumele consemnate n ordinul de plat". Dup" executarea ordinului de plat", Trezoreria de Stat remite, dup" caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri. [Art.175 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (5) Dup" ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face nscrierile de rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel trziu a doua zi unit"!ilor sale. [Art.175 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau l"sat n contul stingerii unei viitoare obliga!ii fiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul se las" n contul stingerii obliga!iei fiscale de acela#i tip. (7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizeaz", conform prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), n cazul stingerii restan!elor fa!" de bugetul public na!ional. n acest scop, suma neachitat" a obliga!iilor fiscale n cuantum de pn" la 100 lei inclusiv nu se consider" restan!" fa!" de bugetul public na!ional. [Art.175 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 176. Restituirea sumei pl"tite n plus #i a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" (1) Cu excep!ia cazurilor cnd legisla!ia fiscal" prevede altfel, restituirea sumei pl"tite n plus #i a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" contribuabilului se face n modul #i n termenele stabilite la art.175 numai dac" acesta nu are restan!e. (2) Cu excep!ia cazurilor n care legisla!ia fiscal" prevede altfel, restituirea sumei pl"tite n plus #i a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" contribuabilului persoan" juridic" se efectueaz" de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoan" fizic" - la conturile lui bancare sau n numerar. (3) Dac" suma pl"tit" n plus #i suma care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" nu au fost restituite n termen de 37 de zile de la data primirii cererii de c"tre organul fiscal, sau n alt termen prev"zut de legisla!ia fiscal", contribuabilului i se pl"te#te o dobnd", calculat" n func!ie de rata de baz" (rotunjit" pn" la urm"torul procent ntreg), stabilit" de Banca Na!ional" a Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat" la opera!iunile de politic"

Oleg Televca - Drept Financiar monetar" pe termen scurt, pentru perioada cuprins" ntre data primirii cererii #i data compens"rii de c"tre Trezoreria de Stat. [Art.176 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (4) Calculul dobnzii, efectuat #i prezentat de c"tre contribuabil organului cu atribu!ii de administrare fiscal" respectiv, se verific" #i se aprob" de conducerea acestui organ #i se anexeaz" la ordinul de plat" care prevede plata dobnzii. n cazul impozitelor #i taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale, dispozi!ia de plat" va fi ntocmit de organul fiscal n baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobnzii se va efectua din bugetul n care au fost v"rsate impozitele #i taxele respective. [Art.176 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 177. Stingerea obliga!iei fiscale prin executare silit" Stingerea obliga!iei fiscale prin executare silit" are loc prin ac!iunile ntreprinse de organul fiscal pentru perceperea for!at" a restan!elor n conformitate cu legisla!ia fiscal". Alte venituri ale statului. Venituri Nescale
Articolul 8. Veniturile bugetare (1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi #i alte ncas"ri. (2) Veniturile bugetare nu includ mprumuturile de stat #i ncas"rile mijloacelor din vnzarea #i privatizarea bunurilor proprietate public".

Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala. Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nescale se atribuie

Sistemul Cheltuielilor Publice.


1. Notiunea si clasicarea cheltuielilor publice 2. Notiunea si principiile nantarii 3. Structura cheltuielilor publice

Controlul Financiar
1. Notiunea, rolul si functiile controlului nanciar 2. Formele Controlului Financiar 3. Metodele Controlului Financiar 4. Procedura efectuarii (executarii controlului nanciar) 5. Actele controlului nanciar Notiunea de control provine din expresia latina contra-rolus care insemna vericarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane. Controlul nanciar are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele nanciare si bunurile publice de catre unitatile economice atat publice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului public urmareste asigurarea si consolidarea echilibrului nanciar, la fel are ca scop vericarea modului in care contribuabilul respecta legislatia scala intr-o anumita perioada sau in cateva perioade scale. Capitolul 11 CONTROLUL FISCAL Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal (1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribuabilul respect" legisla!ia fiscal" ntr-o anumit" perioad" sau n cteva perioade fiscale. (2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal #i/sau de un alt organ cu atribu!ii de administrare fiscal", n limitele competen!ei acestuia, la fa!a locului #i/sau la oficiul acestora.

Oleg Televca - Drept Financiar (3) Procedura controlului fiscal const" ntr-un ansamblu de metode #i opera!iuni de organizare #i desf"#urare a controlului, precum #i de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fa!a locului #i/sau la oficiul organului, prev"zut la alin.(2), poate fi organizat #i efectuat prin urm"toarele metode #i opera!iuni: verificarea faptic", verificarea documentar", verificarea total", verificarea par!ial", verificarea tematic", verificarea operativ", verificarea prin contrapunere. Metodele #i opera!iunile concrete utilizate la organizarea #i exercitarea controlului fiscal snt determinate, n baza prezentului cod, n instruc!iunile cu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. (4) Activitatea contribuabilului poate fi supus" controlului fiscal pentru o perioad" ce nu dep"#e#te termenele de prescrip!ie, stabilite la art.264, pentru determinarea obliga!iei fiscale. (5) n cadrul controlului fiscal la fa!a locului #i/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) snt n drept s" solicite de la alte persoane orice informa!ii #i documente privind rela!iile lor cu contribuabilul respectiv. (6) Organele cu atribu!ii de administrare fiscal" pot efectua controlul fiscal repetat n cazul n care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete sau nesatisf"c"toare ori dac" ulterior au fost depistate circumstan!e ce atest" existen!a unor semne de nc"lcare fiscal" #i, prin urmare, se impune un nou control. (7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat n cadrul examin"rii contesta!iilor mpotriva deciziei organului fiscal sau ac!iunii func!ionarului fiscal #i, n alte cazuri, la decizia conducerii organelor men!ionate la alin.(6). (8) Se interzice efectuarea repetat" a controalelor fiscale la fa!a locului asupra unora #i acelora#i impozite #i taxe pentru o perioad" fiscal" care anterior a fost supus" controlului, cu excep!ia cazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, !ine de inspectarea activit"!ii organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior, de activitatea posturilor fiscale sau de depistarea, dup" efectuarea controlului, a unor semne de nc"lc"ri fiscale, cnd aceasta este o verificare prin contrapunere, cnd controlul se efectueaz" la solicitarea organelor de drept #i a celor specificate la art.131 alin.(5), cnd necesitatea a ap"rut n urma examin"rii cazului cu privire la nc"lcarea legisla!iei fiscale sau n urma examin"rii contesta!iei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscal repetat la fa!a locului, n leg"tur" cu inspectarea activit"!ii organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior, poate servi numai decizia acestuia din urm", cu respectarea cerin!elor prezentului articol. (9) Controlul fiscal se efectueaz" n orele de program ale organului care exercit" controlul fiscal #i/sau cele ale contribuabilului. Rolul controlului nanciar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueaza mentinerea ordinii stabilita de drept in procesul activitatii nanciare de catre autoritatile publice, institutiile publice, agentii economici si populatiai, iar in al doilea rand argumentarea economica si ecacitatea actiunilor intreprinse, corespunderea lor sarcinii si functiilor statului. In literatura de specialitate controlul nanciar a fost denit ca o componenta a controlului economic, reprezentand acea activitate de vericare a actelor si operatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului public ce apartine statului cat si unitatilor administrativ-teritoriale in scopul realizarii unei ecientizari a vietii economico-sociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate. Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pe care le urmareste, controlul nanciar indeplineste urmatoarele functii: a. Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si ecienta

Oleg Televca - Drept Financiar b. Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa se produca prin identicarea si anularea cauzelor care le favorizeaza c. Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, relevarea fraudelor si depistarea cauzelor acestora d. Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie - care consta in actiunea de descoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei vinovati prin stabilirea potrivit legii a raspunderii juridice e. Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicarea cadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor care le revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate Formele controlului nanciar. Exista mai multe forme sau tipuri de control nanciar, cunoasterea acestora are o mare importanta deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum si determinarea drepturilor si obligatiilor organelor de control. Astfel controlul nanciar poate clasicat in baza urmatoarelor criterii: In dependenta de locul desfasurarii: a. Control Financiar la ociul organului de control - care consta in vericarea corectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor si taxelor. Acest control urmeaza a efectuat in termen de cel mult 3 luni din ziua prezentarii de catre contribuabil a darii de seama scale. Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau al altui organ cu atribu!ii de administrare fiscal" (1) Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul organului cu atribu!ii de administrare fiscal" (denumit n continuare controlul fiscal cameral) const" n verificarea corectitudinii ntocmirii d"rilor de seam" fiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calcularea #i achitarea impozitelor #i taxelor, a altor documente de care dispune organul fiscal sau alt organ cu atribu!ii de administrare fiscal", precum #i n verificarea altor circumstan!e ce !in de respectarea legisla!iei fiscale. (2) Controlul fiscal cameral se efectueaz" de c"tre func!ionarii fiscali sau persoanele cu func!ie de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de administrare fiscal" conform obliga!iilor de serviciu, f"r" adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Controlul n cauz" urmeaz" a fi efectuat n termen de cel mult 3 luni din ziua prezent"rii de c"tre contribuabil a d"rii de seam" fiscale, a unui alt document prev"zut de legisla!ia fiscal", dac" aceasta din urm" nu prevede altfel. (3) La relevarea unor erori #i/sau contradic!ii ntre indicii d"rilor de seam" #i documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul este obligat s" comunice despre aceasta contribuabilului, cerndu-i, totodat", s" modifice documentele respective n termenul stabilit. (4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) #i (3), n cazul n care depistarea nc"lc"rii fiscale este posibil" n cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la fa!a locului, func!ionarii fiscali sau persoanele cu func!ie de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de administrare fiscal" pot ntocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) #i (8).
Art.215 Cod Fiscal

Oleg Televca - Drept Financiar


Art.216 Cod Fiscal

a. Control Financiar la fata locului - Articolul 216. Controlul fiscal la fa!a locului (1) Controlul fiscal la fa!a locului are drept scop verificarea respect"rii legisla!iei fiscale de contribuabil sau de o alt" persoan" supus" controlului, care se efectueaz" la locurile afl"rii acestora de c"tre func!ionarii fiscali sau de persoane cu func!ie de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de administrare fiscal". n cazul n care contribuabilul sau o alt" persoan" supus" controlului nu dispune de sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl" la domiciliu, n alte cazuri cnd nu exist" condi!ii adecvate de lucru, controlul fiscal men!ionat se efectueaz" la oficiul organului care exercit" controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin. (2) - (6), inclusiv cu ntocmirea obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare. (2) Controlul fiscal la fa!a locului poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise a conducerii organului care exercit" controlul. Necesitatea efectu"rii verific"rii prin contrapunere la unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avut raporturi economice #i financiare, pentru a se constata autenticitatea acestora, se determin", de sine st"t"tor, de c"tre func!ionarul fiscal sau alt" persoan" cu func!ie de r"spundere care efectueaz" controlul. (3) Controlul fiscal la fa!a locului referitor la un contribuabil poate cuprinde att unul, ct #i mai multe tipuri de impozite #i taxe. n cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la fa!a locului pe unele #i acelea#i tipuri de impozite #i taxe pentru una #i aceea#i perioad" fiscal". Aceast" restric!ie nu se extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la fa!a locului se efectueaz" n leg"tur" cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup" efectuarea controlului se depisteaz" semne de nc"lc"ri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere; cnd controlul !ine de activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz" la solicitarea organelor de drept #i a celor prev"zute la art.131 alin.(5) sau n leg"tur" cu inspectarea activit"!ii organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a ap"rut n urma examin"rii cazului cu privire la nc"lcarea fiscal" sau n urma examin"rii contesta!iei. (4) Durata unui control fiscal la fa!a locului nu trebuie s" dep"#easc" dou" luni calendaristice. n cazuri excep!ionale, conducerea organului care exercit" controlul fiscal poate s" decid" prelungirea duratei n cauz" cu cel mult 3 luni calendaristice sau s" sisteze controlul. Perioada sist"rii controlului #i prezent"rii documentelor nu se include n durata efectu"rii controlului, ultima fiind calculat" din ziua nceperii lui pn" la ziua semn"rii actului respectiv, inclusiv. (5) La finalizarea controlului fiscal la fa!a locului, se ntocme#te un act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va ntocmi numai n caz de depistare a nc"lc"rii legisla!iei fiscale. n cazul depist"rii vreunei nc"lc"ri fiscale, organul care exercit" controlul ia decizia corespunz"toare. Prin derogare de la prevederile prezentului alineat, dac" nc"lcarea fiscal" se depisteaz" de c"tre serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale, decizia respectiv" se emite de organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin.(2). (6) Actul de control fiscal este un document ntocmit de func!ionarul fiscal sau alt" persoan" cu func!ie de r"spundere a organului care exercit" controlul, n care se consemneaz" rezultatele controlului fiscal. n act se va descrie obiectiv, clar #i exact nc"lcarea legisla!iei fiscale #i/sau a modului de eviden!" a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de eviden!" respective #i la alte materiale, indicndu-se actele normative nc"lcate. n act va fi reflectat" fiecare perioad" fiscal" n parte, specificndu-se nc"lc"rile fiscale depistate n ea. (7) Controlul fiscal la fa!a locului asupra filialelor, sucursalelor #i/sau reprezentan!elor contribuabilului, ini!iat de organul fiscal, se organizeaz" #i se efectueaz" de c"tre inspectoratul fiscal de stat n a c"rui raz" de deservire se afl" contribuabilul care le-a instituit, cu participarea inspectoratului fiscal de stat n a c"rui raz" de deservire se afl" filiala, sucursala #i/sau reprezentan!a. (8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediul conduc"torului sau altui reprezentant al s"u, este obligat, dup" caz, s" asigure condi!ii adecvate pentru efectuarea controlului, s" participe la

Oleg Televca - Drept Financiar efectuarea lui #i s" semneze actul de control fiscal, chiar #i n cazul dezacordului. n caz de dezacord, el este obligat s" prezinte n scris, n termen de pn" la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexnd documentele de rigoare. Acest control are drept scop verificarea respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusa controlului, controlul fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii a conducerii organului care exercita controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control la fata locului pe unele si aceleasi tipuri de impozite si taxe, pentru una si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control la fata locului nu trebuie sa depaseasca doua luni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia organului care efectueaza controlul, durata poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa efectueze pana la 15 zile, iar in cazul intreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia conducerii nu mai mult de 2 luni poate fi prelungit. Dupa criteriul momentului: a. Control nanciar preventiv - este un control specializat prin care se verica legalitatea, oportunitatea si conformitatea actelor nanciare controlate cu regulile prestabilite pentru acele acte. Vericare ce se face inainte de aprobare a actelor respective, in mod obligatoriu sunt supuse acestui control urmatoarele operatiuni deschiderea si repartizarea de credite bugetare modicarea si repartizarea lunarii a cheltuielilor bugetare vanzarea, gajarea sau inchirierea de bunuri. Controlul nanciar preventiv poate exercitat atat de conducerea institutiilor publice, unitatilor cat si de organele de control ale Ministerului Finantelor. Controlul nanciar preventiv se exercita prin acordarea sau nu a vizei, prin semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuit controlul. b. Control nanciar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce se desfasoara relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse controlului. Obiectivul principal al acestui control consta in vericarea, respectarii normei juridice privitoare la: existenta, integritatea si pastrarea bunurilor si valorilor materiale efectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si platilor, inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea respectarea legii a reglementarilor si deciziilor conducerii institutiei respective c. Control nanciar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au fost emise si au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai ecient, intrucat se efectueaza cu amanuntime fara a stingeni activitatile curente ale unitatilor controlate. El are un aspect si rol preventiv intru-cat permite tragerea unor concluzii care pot utile pentru activitatile viitoare. Dupa criteriul domeniului de actiune: a. Control nanciar intern (propriu) - Articolul 561. Controlul financiar public intern
(1) Controlul financiar public intern reprezint" un sistem general consolidat, implementat de Guvern #i institu!iile publice subordonate, ce cuprinde totalitatea procedurilor de management #i control n sectorul public orientate spre gestionarea bunurilor #i fondurilor publice n mod economic, efectiv #i eficace, ntru realizarea adecvat" #i oportun" a obiectivelor #i sarcinilor sale. (2) Controlul financiar public intern este bazat pe: a) management financiar #i control; [Art.561 al.(2), lit.a) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] b) audit intern; [Art.561 al.(2), b) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] c) coordonarea #i armonizarea centralizat" n domeniu. Articolul 562. Managementul financiar #i controlul [Art.562denumirea n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (1) Executorii de buget poart" r"spundere pentru asigurarea bunei guvern"ri prin implementarea adecvat" a sistemului de management financiar #i control n institu!iile publice. Managementul financiar #i controlul cuprind n

Oleg Televca - Drept Financiar


sistem procesele institu!iei, inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control, monitorizare #i raportare. [Art.562al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (2) Obiect al managementului financiar #i al controlului snt toate activit"!ile institu!iilor publice, inclusiv colectarea veniturilor, procedurile opera!ionale, procedurile de achizi!ii #i contractare, angajamentele, executarea cheltuielilor, precum #i recuperarea pl"!ilor nejustificate. (3) Sistemul de management financiar #i control este organizat !inndu-se cont de complexitatea #i domeniul de activitate a institu!iilor publice #i n conformitate cu cadrul normativ #i metodologic elaborat #i aprobat de Ministerul Finan!elor. (4) Executorul de buget organizeaz" sistemul de management financiar #i control n scopul ob!inerii unei asigur"ri rezonabile c" obiectivele entit"!ii vor fi atinse prin: a) eficacitatea #i eficien!a opera!iunilor; b) conformitatea cu legisla!ia #i cu regulamentele aplicabile; c) siguran!a #i optimizarea activelor #i pasivelor; d) siguran!a #i integritatea informa!iei. [Art.562 al.(4) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (5) Modul de organizare a managementului financiar #i controlului pentru asigurarea bunei guvern"ri n institu!iile publice este supus auditului intern #i auditului extern. [Art.562 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] Articolul 563. Auditul intern (1) Auditul intern este o activitate independent" #i obiectiv", efectuat" n baza evalu"rii riscurilor, care ofer" executorilor de buget servicii de consultan!" #i de asigurare rezonabil" privind eficacitatea sistemului de management financiar #i control, organizat pentru atingerea obiectivelor institu!iei publice. [Art.563 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (2) Auditul intern contribuie la mbun"t"!irea opera!iunilor efectuate de institu!iile publice prin evaluarea proceselor #i oferirea recomand"rilor privind mbun"t"!irea lor. (3) Executorul de buget asigur" func!ia de audit intern instituind o unitate de audit intern n structura organiza!ional" a institu!iei, dac" aceasta este organ central de specialitate al administra!iei publice. [Art.563 al.(3) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (31) Institu!ia care nu cade sub inciden!a alin.(3) are dreptul s"-#i creeze o unitate de audit intern conform prevederilor alin.(33), (34), (35), (37) #i (38). (32) Institu!iile subordonate autorit"!ilor publice centrale #i locale au dreptul s"-#i creeze o unitate de audit intern cu acordul organului ierarhic superior #i conform prevederilor alin.(33), (34), (35), (37) #i (38). (33) Unitatea de audit intern se instituie n subordinea direct" a executorului de buget. (34) Unitatea de audit intern se creeaz" n limita statelor de personal existente n cadrul institu!iei. (35) Executorul de buget informeaz" n scris Ministerul Finan!elor despre crearea n cadrul institu!iei a unit"!ii de audit intern. (36) Unit"!ile de audit intern ale autorit"!ilor publice centrale #i locale au dreptul s" efectueze auditul intern #i n institu!iile subordonate lor. (37) Unitatea de audit intern raporteaz" direct executorului de buget. (38) Unitatea de audit intern prezint" Ministerului Finan!elor: a) pn" la data de 1 martie, raportul anual de activitate a unit"!ii de audit intern pentru anul precedent; b) carta de audit intern; c) copia de pe planul strategic al activit"!ii de audit intern; d) copia de pe planul anual al activit"!ii de audit intern. [Art.563 al.(31)-(38) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (4) Auditorii interni nu efectueaz" revizii #i controale, nu se implic" n activit"!ile opera!ionale ale institu!iei publice #i nu evalueaz" activit"!i sau proceduri n care au fost implica!i anterior. n cadrul efectu"rii misiunilor de audit, auditorilor li se asigur" accesul deplin #i nelimitat la documentele #i n spa!iile necesare, precum #i dreptul de a solicita informa!ii de la persoanele relevante. [Art.563 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Art.563 al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] Articolul 564. Coordonarea #i armonizarea centralizat" a controlului financiar public intern (1) Ministerul Finan!elor este responsabil de elaborarea #i monitorizarea politicii n domeniul controlului financiar public intern. (2) Ministerul Finan!elor: a) elaboreaz" #i actualizeaz" cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern; b) monitorizeaz" #i evalueaz" calitatea activit"!ii unit"!ilor de audit intern; c) monitorizeaz" #i evalueaz" calitatea sistemului de management financiar #i control; d) prezint" Guvernului, pn" la 1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul precedent; e) coordoneaz" #i/sau organizeaz" instruirea n domeniul managementului financiar #i controlului, precum #i instruirea #i certificarea profesional" a auditorilor interni din sectorul public; f) elaboreaz" #i dezvolt" mecanismele de certificare a auditorilor interni;

Oleg Televca - Drept Financiar


g) avizeaz" cartele de audit intern ale unit"!ilor de audit intern, instruc!iunile privind particularit"!ile specifice de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public #i reglement"rile interne privind managementul financiar #i controlul, elaborate de c"tre executorul de buget; h) armonizeaz" cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern cu bunele practici interna!ionale; i) colaboreaz" cu organismele interna!ionale #i cu institu!iile de specialitate n domeniul controlului financiar public intern. [Art.564 n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09]

b. Control nanciar extern - este exercitat in principal de organele de control ale MinFin. Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor nanciare si a bunurilor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi a RM Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul: a. Control nanciar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata durata desfasurarii activitatii controlate b. Control nanciar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc.