You are on page 1of 7

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANŢA B-dul Mamaia 124, 900527 Constanţa, ROMÂNIA Tel.

/Fax: 40-241-618372 E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro http://www.univ-ovidius.ro

REGULAMENT CADRU PENTRU APLICAREA SISTEMULUI DE CREDITE TRANSFERABILE

FUNDAMENT JURIDIC . . . . . Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare H.G. nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licen ţă Ordinul M.Ed.C. nr. 3235/2005 privind oraganizarea ciclului de studii universitare de licen ţă . Ordinul M.Ed.C. nr. 3617/16.03.2005 privind aplicarea generalizat ă a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) Ordinul M.Ed.C. nr. 4343/17 iunie 2005 privind aprobarea programului de studii în vederea ob ţ inerii certificatului de absolvire a Departamentului pentru Preg ă tirea Personalului Didactic (DPPD)

MOTIVAŢIE Organizarea procesului de înv ăţă mânt bazat pe sistemul de credite transferabile, se face prin utilizarea unui sistem analitic de evaluare a timpului ş i efortului necesar desf ăş ur ă rii actului de înv ăţă mânt, cu avantaje pentru modul de organizare ş i gestiune a acestuia ş i de echivalare cu procesul de înv ăţă mânt din alte universit ăţ i. La Universitatea „Ovidius" Constan ţ a aplicarea sistemului creditelor transferabile a devenit operabil ă începând cu anul l de studii al anului universitar 1998/1999, la toate facult ăţ ile. Acest sistem respect ă normele europene de acordare a creditelor, în deplin ă concordan ţă cu Ordinul M.Ed.C. nr. 3617/16.03.2005 privind aplicarea generalizat ă a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). DISPOZIŢII GENERALE Universitatea Ovidius se conformez ă Ordinului M.Ed.C. nr. 3617/16.03.2005 care generalizeaz ă aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (European Credit Transfer System - ECTS) atât în eviden ţ a rezultatelor profesionale ale propriilor studen ţ i de la toate formele de

urmând metodologia Sistemului European de Credite Transferabile. Alocarea de credite se refer ă la toate disciplinele oferite în cadrul planurilor de înv ăţă mânt. s-a c ă utat asigurarea (pe calea consult ă rii colegiale) armoniz ă rii sistemelor proprii de credite transferabile cu prilejul reuniunilor pe consor ţ ii universitare ş i/sau pe grupuri de facult ăţ i care gestioneaz ă acela ş i domeniu de studii de licen ţă . laboratoare.C. dup ă caz. Pentru a promova transferabilitatea creditelor de studii între facult ăţ ile Universit ăţ ii Ovidius Constan ţ a. precum ş i între institu ţ iile române ş ti de înv ăţă mânt superior. Dac ă în cadrul aceluia ş i semestru sau an de studiu sunt oferite mai multe discipline facultative. dar ş i orele de studiu individual. inclusiv activitatea de proiectare ş i stagiile de practic ă . respectiv 30 credite/semestru) In alocarea num ă rului de credite pentru fiecare disciplin ă /activitate se are în vedere. cât ş i în operarea transferului de rezultate profesionale ob ţ inute de studen ţ i ca urmare a frecvent ă rii ş i promov ă rii probelor la discipline cuprinse în planurile de înv ăţă mânt ale altor universit ăţ i din ţ ar ă ş i str ă in ă tate sau ale altor facult ăţ i din structura proprie. în exclusivitate. raportat ă la totalul cantit ăţ ii de munc ă necesar ă pentru a promova un an întreg de studiu. Ob ţ inerea de credite peste num ă rul normal alocat este posibil ă prin frecventarea ş i promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de înv ăţă mânt al fiec ă rui an/semestru de studii universitare. iar 30 de credite corespund. se urm ă re ş te. cantitatea de munc ă (workload) pe care o solicit ă disciplina/ activitatea respectiv ă . de obicei. cercetare etc. elaborare de lucr ă ri. seminarii. în baza recomand ă rii M. Aceea ş i disciplin ă poate fi prev ă zut ă cu num ă r diferit de credite în structura planurilor de înv ăţă mânt ale diferitelor facult ăţ i din aceea ş i universitate sau din diferite universit ăţ i. Cantitatea de munc ă vizeaz ă : orele de prezen ţă fizic ă la cursuri.Ed. în m ă sura în care respectiva disciplin ă are func ţ ie de formare fundamental ă . precum ş i între institu ţ ii similare din ţ ar ă sau din str ă in ă tate. la cele 180 sau 240 de credite acumulate pân ă la sus ţ inerea licen ţ ei. cât ş i în ciclul de studii de masterat începând cu anul universitar 2005-2006. de specialitate sau complementar ă . pe de o parte. Elaborarea ş i sus ţ inerea cu succes a lucr ă rii de licen ţă /diserta ţ iei de masterat poate fi la rândul ei apreciat ă cu un num ă r de pân ă la 10 de credite. unui semestru de înv ăţă mânt superior. Aceast ă m ă sur ă se aplic ă atât în ciclul de studii universitare de licen ţă . potrivit deciziei fiec ă rei institu ţ ii de înv ăţă mânt superior ş i se adaug ă . respectiv la cele 60 sau 120 de credite acumulate în cadrul programului de studii de masterat pân ă la sus ţ inerea diserta ţ iei. asigurarea finalit ăţ ii formative la 2 . potrivit c ă reia 60 de credite reprezint ă echivalentul numeric pentru cantitatea normal ă de munc ă specific ă unui an universitar. Importan ţ a disciplinei în cadrul planului de înv ăţă mânt sau gradul de dificultate a con ţ inutului nu reprezint ă criterii pentru sporirea num ă rului de credite alocate.înv ăţă mânt. Alocarea de credite se face în conformitate cu practica universitar ă interna ţ ional ă . num ă rul de credite poate dep ăş i pragul minim men ţ ionat (60 credite pe an. Prin elaborarea propriul regulament pentru transferul creditelor între facult ăţ ile institu ţ iei. necesare pentru preg ă tirea ş i promovarea disciplinei.

laborator. Nota minim ă de promovare este de 5. seminariilor. Având în vedere finalitatea formativ ă distinct ă a programelor de masterat. laboratoarelor. Indiferent de nota ob ţ inut ă în urma promov ă rii examenului num ă rul de credite este cel stabilit pentru fiecare disciplin ă în parte. examene ş i alte forme de verificare final ă . cursuri alternative desf ăş urate în timpul vacan ţ elor etc. studiu individual) s ă pt ă mânal rezervat disciplinei. lucr ă ri de laborator. DISPOZI Ţ II SPECIALE Creditele m ă soar ă volumul normal de munc ă pretins ă studentului. aceasta se reflect ă în timpul acordat prelegerilor (cursurilor). Baza de calcul pentru cantitatea de munc ă cerut ă studentului este timpul necesar frecvent ă rii cursurilor. seminariilor ş i activit ăţ ilor complementare. aceasta este evaluat ă prin note. Alocarea de credite se tace în func ţ ie de cantitatea de munc ă necesar ă pentru promovarea probei/probelor finale. Num ă rul de credite nu este divizibil ş i nu se poate ob ţ ine în etape. prin planul de înv ăţă mânt. Creditele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note ş i de aceea ele nu au ca scop s ă m ă soare calitatea înv ăţă turii. elabor ă rii proiectelor sau lucr ă rilor periodice. seminarii. Creditele nu m ă soar ă dificultatea sau gradul de detaliere (aprofundare) a unei discipline. în func ţ ie de num ă rul de ore de curs. Creditele sunt alocate pe discipline de studiu . proiecte. pentru: particip ă ri la cursuri. 3 . Ob ţ inerea creditelor atribuite unei discipline este condi ţ ionat ă de promovarea acelei discipline. facilitarea individualiz ă rii traseelor de studii prin încurajarea liberei op ţ iuni a studen ţ ilor pentru disciplinele de specialitate ş i cele complementare. studiului individual. transferul de credite poate fi operat numai în cadrul aceluia ş i ciclu de studii universitare. Condi ţ ia de promovare la o disciplin ă este cea specific ă sistemului de evaluare cu note.). activit ăţ i practice. nu se recomand ă aglomerarea studentului cu activit ăţ i complementare.nivelul fiec ă rui ciclu de studii universitare. iar pe de alt ă parte. Creditele nu m ă soar ă calitatea preg ă tirii studentului. seminar. activit ăţ i practice ş i studiu individual. efectu ă rii practicii de specialitate. Sistemul de creditare a disciplinelor cu un anumit num ă r de credite permite: a) compararea programelor de studiu. Având în vedere finalitatea formativ ă distinct ă a ciclurilor de studii universitare de licen ţă ş i de masterat. Universitatea poate cuprinde în regulamentul propriu pentru transferul creditelor prevederi speciale referitoare la alocarea de credite peste nivelul a 180 sau 240 de credite aferente studiilor complete de licen ţ a pentru discipline ş i activit ăţ i formative complementare planurilor de înv ăţă mânt (cursuri desf ăş urate în temeiul parteneriatelor strategice dintre universitate ş i structuri reprezentative ale mediului de afaceri.

Admiterea la sus ţ inerea examenului de licen ţă este condi ţ ionat ă de ob ţ inerea tuturor creditelor aferente disciplinelor obligatorii ş i op ţ ionale din planul de înv ăţă mânt. Se împarte num ă rul de 30 de 4 . La disciplinele e ş alonate pe dou ă sau mai multe semestre creditarea se face semestrial în unit ăţ i de studiu. mai pu ţ in în cea de exmatriculare pentru fraud ă la examene. Num ă rul de credite pe disciplin ă este un num ă r întreg . Disciplinele promovate. se recunosc în orice situa ţ ie. d) recunoa ş terea perioadelor compacte de studiu efectuate în alte unit ăţ i de înv ăţă mânt. cu condi ţ ia realiz ă rii num ă rului minim de credite necesar promov ă rii anului respectiv. planul de înv ăţă mânt trebuind s ă prevad ă forma de examinare semestrial ă . c) includerea unor discipline noi în cadrul programului de studiu. Ob ţ inerea creditelor la disciplinele obligatorii ş i op ţ ionale. par sau impar. Nu se stabilesc reguli care s ă duc ă la interferen ţ e între acordarea creditelor ş i evaluarea prin note. se poate amâna. Creditele se pot ob ţ ine în avans în cadrul aceluia ş i ciclu de studii. Num ă rul de credite pentru o disciplin ă se stabile ş te considerând c ă num ă rul de ore de lucru pe s ă pt ă mân ă este de 40. Durata standard de studiere a unei discipline este de regul ă de un semestru.b) construc ţ ia flexibil ă a programelor de studiu în cadrul planului de înv ăţă mânt. Transferul se face la cererea studentului pe baza unei conven ţ ii între institu ţ iile de înv ăţă mânt implicate. Creditele ob ţ inute în avans nu pot influen ţ a num ă rul de credite necesar promov ă rii anului curent de studiu ş i nici nu pot fi luate în calculul bursei. Creditele sunt transferabile între structurile apar ţ inând unor specializ ă ri sau profiluri diferite (transferul structural). toate acestea se au în vedere numai pentru semestrul sau anul c ă ruia îi apar ţ ine disciplina promovat ă în avans. respectiv 30/semestru . Creditele se pot aduna în module pentru ob ţ inerea unei specializ ă ri sau a unei calific ă ri complementare. Creditele odat ă ob ţ inute se recunosc pe întreaga durat ă a ş colariz ă rii ş i recunoa ş terea lor nu este afectat ă de modificarea programului sau planului de înv ăţă mânt. ATRIBUIREA CREDITELOR PE DISCIPLINE Creditele se atribuie în mod egal pe semestre. pe grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studiu. Creditele sunt transferabile de la o unitate de înv ăţă mânt la alta pe discipline. regula general ă este de a permite interpretarea flexibil ă a regimului de disciplin ă de profil sau complementar ă . implicit creditele aferente. Nu se pot alege în avans discipline care prin planul de înv ăţă mânt sunt condi ţ ionate de ob ţ inerea creditelor pentru disciplinele care nu au fost studiate ş i promovate.

Promovarea studen ţ ilor dintr-un an de studiu în altul se face prin aplicarea urm ă toarelor reguli: a) Promovarea din anul l în anul al ll-lea se face numai dac ă studentul a acumulat un num ă r minim de credite. studentul este obligat la plata taxelor de ş colarizare. Prelungirea duratei ş colariz ă rii implic ă taxe de ş colarizare. Fiecare disciplin ă de ţ ine o form ă de evaluare în urma în urma c ă reia studentul ob ţ ine 'o not ă ş i ca urmare creditele asociate disciplinei. b) Dac ă studentul nu a acumulat num ă rul minim de credite.credite la 40 ş i se ob ţ ine num ă rul de credite aferent unei ore de lucru. total de credite aferente anilor de studii preceden ţ i ş i în conformitate cu Manualul calit ăţ ii al fiec ă rei facult ăţ i . una formativ ă privind modul de distribuire a cuno ş tin ţ elor formative (discipline. perioada total ă de formare). pachete de discipline. Rezultatul se rotunje ş te pentru a ob ţ ine un num ă r întreg. El are dou ă dimensiuni definitorii. e) Cuantumul taxelor în perioada de prelungire a perioadei de ş colarizare este cel stabilit de Senatul Universit ăţ ii pentru anul în care se efectueaz ă prelungirea de ş colaritate. d) Dac ă la sfâr ş itul perioadei legale de studiu studentul nu a acumulat toate creditele stabilite prin planul de înv ăţă mânt pentru a intra la examenul de licen ţă (diplom ă ). FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE CREDITE Procesul de instruire ş i formare a studen ţ ilor se desf ăş oar ă pe baza planului de înv ăţă mânt. atribuite unui con ţ inut formativ distinct. la care se adaug ă num ă rul estimat de ore pentru studiu individual. seminar. urmând ca pentru disciplinele nepromovate din anul l s ă pl ă teasc ă tax ă de ş colarizare corespunz ă toare num ă rului de credite nerealizate. corespunz ă toare num ă rului de credite nerealizate. module. 5 . practic ă etc. specializ ă ri) ş i una temporal ă . poate solicita prelungirea duratei de studiu pentru refacerea activit ăţ ilor la disciplinele nepromovate . c) Promovarea din anul al ll-lea pân ă în anul terminal se face cu condi ţ ia ca studentul s ă cumuleze cel pu ţ in 50% din nr. în vederea form ă rii unui specialist cu diplom ă recunoscut ă . stabilit de Consiliul facult ăţ ii. proiect. dar numai pu ţ in de 30 puncte credit. Disciplina este elementul formativ de baz ă .În perioada de prelungire a programului legal de studii. de planificare în timp a procesului de formare (s ă pt ă mân ă . cicluri. laborator. Acesta se înmul ţ e ş te apoi cu num ă rul de ore afectat disciplinei respective prin planul de înv ăţă mânt. Planul de înv ăţă mânt desemneaz ă ansamblul activit ăţ ilor programate de instruire ş i evaluare reunite într-o concep ţ ie unitar ă din punctul de vedere al con ţ inutului ş i al desf ăş ur ă rii lor în timp. Disciplina poate fi constituit ă din activit ăţ i de curs. an. teme de cas ă individuale programate de curs. Durata total ă a studiilor în regim gratuit nu o poate dep ăş i pe aceea stabilit ă prin planul de înv ăţă mânt al fiec ă rei facult ăţ i. semestru. intr ă în prelungire de ş colarizare în anul l. care reprezint ă activit ăţ i unitare.

Num ă rul minim de discipline asociate altui domeniu de specializare. Activitatea de coordonare nu se suprapune cu activitatea Centrului de consiliere ş i orientare în carier ă al Universit ăţ ii Ovidius Constan ţ a. finalizat ă cu ob ţ inerea unei adeverin ţ e de absolvire ş i 30 credite pentru Modulul II.Aplicarea sistemului de credite studen ţ ilor afla ţ i în perioada de prelungire a ş colarit ăţ ii se face dup ă urm ă toarele reguli: a) Se aplic ă principiile generale de func ţ ionare a sistemului de credite: al recunoa ş terii creditelor ob ţ inute anterior. în persoana prorectorului cu probleme profesionale . b) Dac ă planul de înv ăţă mânt în anul de prelungire a ş colariz ă rii difer ă de planul de înv ăţă mânt cu care studentul a început studiile. Persoanele responsabile î ş i vor asuma sarcina de consilier pentru studen ţ ii interesa ţ i. 6 . presupune ş i explicitarea Sistemului European de Credite Transferabile. Regulamentele facult ăţ ilor nu pot s ă con ţ in ă prevederi care sa intre în contradic ţ ie cu actualul regulament ş i trebuie avizate de biroul senatului universit ăţ ii.C. finalizat ă cu ob ţ inerea certificatului de absolvire . Sistemul de acordare a creditelor are un coordonator desemnat la nivelul Universit ăţ ii. 4343/17 iunie 2005 privind aprobarea programului de studii în vederea ob ţ inerii certificatului de absolvire a Departamentului pentru Preg ă tirea Personalului Didactic (DPPD). se va lua ca referin ţă planul valabil pentru anul de prelungire. ca referin ţă . al acumul ă rii ş i al transferabilit ăţ ii. le vor adapta. c) În cazul studen ţ ilor afla ţ i în prelungire de studii în anul terminal se va lua. de regul ă . respectiv 30 de credite pentru Modulul I. Consiliile facult ăţ ilor pot adopta norme specifice privind o mai mare detaliere a unor articole din prezentul regulament. planul de înv ăţă mânt pe baza c ă ruia au ajuns în anul terminal. DISPOZIŢII FINALE Acordarea creditelor pentru disciplinele prev ă zute în modulele Departamentul pentru Preg ă tirea Personalului Didactic se face în conformitate cu Ordinul M. ş i un coordonator la nivelul fiec ă rei facult ăţ i . Facult ăţ ile care la data aprob ă rii prezentului regulament au regulamente cu prevederi care contravin cestuia. Creditele ob ţ inute la aceste discipline nu intr ă în calculul celor 60 c anuale de la specializarea principal ă . chiar dac ă . este stabilit de Consiliul facult ăţ ii ş i Biroul Senatului Universit ăţ ii "Ovidius". Studentul poate alege un num ă r de discipline asociate altui domeniu de specializare în scopul ob ţ inerii unei specializ ă ri adiacente atestate printr-un certificat. asistarea studen ţ ilor în alegerea rutei de studii. în parte. Coordonatorii vor prezenta periodic rapoarte şi propuneri privind func ţ ionarea sistemului ş i îmbun ă t ăţ irea condi ţ iilor de aplicare. prin eliminarea contradic ţ iilor. nr.Ed. necesar ob ţ inerii certificatului. în persoana decanului.

Prof. RECTOR. ş i intr ă în vigoare cu anul universitar 2006/2007.Aprobat de Senatul Universit ăţ ii „Ovidius" din data de 1 iulie 2005. Dr. si modificat în ş edin ţ a Senatului din 31 ianuarie 2007. Univ. anul I de studii. Victor CIUPINĂ 7 .