You are on page 1of 98

Metodologia investigarii infractiunilor de coruptie CUPRINS: 1. CAPITOLUL I.

Consideratii generale Sectiunea I - Explicatii preliminare Sectiunea a II-a - Aspectele comune ale infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul Sectiunea a III-a -Istoric privind reglementarea infractiunilor de coruptie in dreptul penal roman 2. CAPITOLUL II. metodologice privind investigarea criminalistica a

Particularitati

infractiunii de luare de mita Sectiunea I -Aspecte de drept penal si procesual penal Sectiunea a II-a -Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea infractiunii de luare de mita Sectiunea a III-a -Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor 3. CAPITOLUL III. metodologice privind investigarea criminalistica a

Particularitati

infractiunii de dare de mita

Sectiunea I -Reglementare juridica Sectiunea a II-a - Probleme care trebuie clarificate prin investigarea infractiunii de dare de mita Sectiunea a III-a -Aspecte specifice ale activitatii de urmarire penala ce se desfasoara pentru administrarea probelor 4. CAPITOLUL IV.

Metodologia investigarii infractiunii de primire de foloase necuvenite 5. CAPITOLUL V.

Aspecte de ordin teoretic si practic privind investigarea criminalistica a infractiunii de trafic de influenta.

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE

Sectiunea I Ex !icatii "e!i#ina"e

Cuvantul coruptie vine de la termenul latin !C"R#P$I"!% caracteri&and o anumita comportare a functionarului care isi comerciali&ea&a% isi vinde atributele

functiei si increderea acordata de societate% primind in sc'imb bani ori alte foloase. Coruptia constituie o forma de poluare a vietii sociale( faptele de acest fel repre&inta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea in pericol a desfasurarii activitatii statului si tuturor sectoarelor vietii sociale. )e aici si necesitatea interventiei legii penale. Prin incriminarea faptelor de coruptie% legea penala cauta sa asigure indeplinirea corecta% cinstita de catre functionari a atributiilor ce le sunt incredintate si sa combata manifestarile de venalitate ale unora dintre acestia care urmaresc sa foloseasca functia in vederea reali&arii unor castiguri ilicite*+*,. "ricat de democratica si organi&ata ar fi o societate daca nu ar dispune de cadre competente% devotate si corecte% nu ar fi posibila buna functionare a aparatului de stat si a tuturor functiilor sociale. -unctionarii repre&inta sistemul nervos al oricarui organism social% ei sunt c'emati sa asigure functionarea ireprosabila a organismului social pe ba&a principiilor care caracteri&ea&a statul de drept. In vederea asigurarii unei bune desfasurari a activitatilor de interes public% precum si pentru a preveni si combate faptele antisociale grave% susceptibile sa stanjeneasca% sa impiedice sau sa aduca atingere acestei activitati este necesara interventia legii penale% implicit se impune sanctionarea severa a acelor functionari care au o comportare incorecta% facand din functia lor o sursa de venituri in detrimentul societatii. Infractiunile cuprinse sub notiunea generica de !I.-RAC$I#.I )E C"R#P$IE! nu formea&a un grup distinct in Codul penal roman% ci fac parte din
*+*, In acelasi sens Vintila Dongoroz, s.a. in "Explicatii teoretice ale Codului Penal al Romaniei", vol. IV-Partea speciala, Ed. Academiei Romane, ucuresti, !"#$, pag. #%-#&' (). *istoreanu, V. Do+rinoiu, Al. oroi, I. Pascu, I. ,olnar, V.-azar, in "Drept penal" -partea speciala-Ed. Europa *ova, ucuresti, !""", pag. ./%-./&.

infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul/+/. $111. $%/-$%#. )e asemenea% au fost infiintate anumite structuri permanente care actionea&a in cadrul diferitelor autoritati publice. 0+0. Codul penal al Romaniei. in titlul VI "In0ractiuni care aduc atingere unor activitati de interes pu+lic sau altor activitati reglementate de legi". Ed. In vederea stavilirii fenomenului coruptiei% in Romania au luat fiinta o serie de organisme cu scopul de a actiona pentru combaterea acestuia. 3ext preluat din V. "In0ractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul". Astfel a fost infiintata )irectia de supraveg'ere si control vamal% care functionea&a in cadrul Ministerului de /+/. Intrucat coruptia in perioada pe care o parcurgem cunoaste o accentuare fara precedent% legiuitorul a fost nevoit sa intervina prin sporirea pedepselor si prin prevederea unor variante agravante in functie de calitatea faptuitorului la infractiunile de coruptie. Paralela /% -Pitesti. 1+1.% cu toate ca se diferentia&a de celelalte infractiuni din aceasta categorie mai cu seama prin caracteristicile elementului material% care in esenta consta in traficarea atributiilor specifice functiei detinute in sc'imbul unor foloase sau specularea in aceleasi scopuri a influentei pe langa unii functionari. cu modi0icarile aduse de -egea !/1 2!""&. $ermenul s-a impus in vorbirea curenta ca desemnand apucaturile necinstite ale unor functionari de a obtine pe cai ilicite diverse sume de bani ori alte avantaje% profitand de functiile cu care au fost investiti in cadrul organi&atiilor de stat sau publice 0+0.. )e fapt% legea penala nu consacra in nici una din dispo&itiile sale incriminatoare termenul de !coruptie! ori !infractiuni de coruptie! atunci cand face referire la infractiunile mentionate.etodologia investigarii in0ractiunilor. cap. Codul penal al Romaniei cu modi0icarile aduse prin -egea !/1 2 !""&. I. Aceste organisme se pre&inta sub forma unor comisii la nivelul Parlamentului Romaniei% pentru investigarea unor abu&uri sau ca&uri de coruptie% semnalate in anumite domenii ale vietii sociale. . Este vorba de infractiunile de luare de mita% dare de mita% primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. erc)esan -. art.1+1.

art.C$I".A. al..AR P#62IC! sau de !-#.C$I".de foarte multe ori -obiectul material. Subiect activ nemijlocit 4autor5 al infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta preva&uta de legea penala. !/#.AR!. Codul penal al Romaniei.6 7+7. !/1 2!""&6 . Desprinsa din 0ascicolul valorilor ce 0ormeaza o+iectul 4uridic generic. coro+orat cu art. !/% 5cu modi0icarile aduse de -. 2iteratura de specialitate evidentia&a in unanimitate ca% in functie de obiectul juridic special% trebuie sa se tina cont atat la stabilirea gradului de pericol generic% cat si la determinarea gradului de pericol social al fiecareia din infractiunile ce apartin acestei subdivi&iuni in grup3+3. !. se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar% cu orice titlu% indiferent cum a fost investita% o insarcinare de orice natura% retribuita sau nu% in serviciul unei unitati publice% 3+3. 2a aceste infractiuni subiectul activ 4autorul5 este calificat% adica este o persoana cu o anumita calitate% aceea de !-#. )e mentionat ca pe ba&a prevederilor Constitutiei a fost infiintata Curtea de Conturi cu importante atributii in domeniul verificarii modului in care se administrea&a si gestionea&a averea publica sau de interes public. 5*. $rebuie remarcat ca la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul lipseste . Aceasta calitate trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei% dobandirea ulterioara nu confera functionarului calitatea de autor% dupa cum pierderea ei nu-i modifica situatia in raport cu existenta infractiunii de serviciu pe care a comis-o cand avea aceasta calitate.-inante. Prin !$UNCTIONAR PU%LIC!7+7. Infractiunile ce fac obiectul pre&entei lucrari nu numai ca au acelasi obiect juridic generic% dar au si o stransa inrudire in raport cu obiectul lor juridic special si anume valoarea sociala nemijlocit pusa in pericol prin activitatea faptuitorului.

Pentru stabilirea calitatii de functionar public nu are relevanta titlul insarcinarii sau modalitatea investirii8 alegere% numire% reparti&are% concurs.!. . al.. al.. Prin expresia !indiferent cum a fost investita!. Codul penal al Romaniei. :+:. *13 Cod penal si sa se supuna regulamentului de ordine interioara care reglementea&a organi&area si disciplina muncii. art.adica in serviciul autoritatilor publice% institutiilor publice% institutiilor sau a altor persoane juridice de interes public% precum si in serviciile de interes public.% legiuitorul a vrut sa sublinie&e ca nu are relevanta validitatea raportului de munca% ca nici nu este necesar sa existe un contract de munca sau o numire in functie% fiind suficienta exercitarea ca o realitate de fapt a atributiilor functiei pentru ca faptuitorul sa poata fi tras la raspundere pentru o infractiune de serviciu. Codul penal al Romaniei. !/%. )in expresia !cu orice titlu!9+9. art. Calitatea de functionar public implica prin urmare% existenta unei insarcinari de serviciu% ca o situatiile de fapt sau este consecinta inc'eierii unui contract de munca cu una din unitatile mentionate% in virtutea caruia subiectul exercita in mod real atributiile unei functii. art.+. <a fi necesar insa sa existe consimtamantul expres 4oral sau scris5 ori tacit al conducerii unitatii in cau&a% in sensul ca o persoana sa exercite in fapt o functie intr-una din unitatile enumerate. Codul penal al Romaniei..% re&ulta ca este suficient ca subiectul activ al infractiunii sa exercite in fapt o insarcinare in serviciul unei autoritati publice% institutii sau altei persoane juridice de interes public sau a oricarui serviciu de interes public:+:. . 9+9. !/#. !. Insarcinarea poate fi permanenta sau temporara% esential este ca persoana respectiva sa se incadre&e in colectivul de munca al uneia din unitatile publice preva&ute in art. !/#.+.

dec. se intelege persoana care exercita permanent sau temporar% cu orice titlu% indiferent cum a fost investita o insarcinare de orice natura% retribuita sau nu% in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. p. $ 5asa cum a 0ost modi0icat prin -. 2egea penala foloseste nu numai notiunea de functionar public% dar si aceea de functionar. Codul penal al Romaniei. 3ri+unalul 7uprem. *13. Pen. *=+*=. !/1 2!""&6 . */+*/. *13 Cod penal.*=+*=. Prin !$UNCTIONAR!*/+*/.u au calitatea de functionari publici persoanele care au statutul de colaboratori externi ai unitatilor preva&ute de art. Cod penal% precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele preva&ute in art. %!.In acest sens% in practica judiciara% s-a decis ca persoana care% dupa expirarea imputernicirii de a organi&a excursii% continua sa indeplineasca asemenea activitati% cu acordul tacit al oficiului de turism% are calitatea de functionar public. & 2!"#&. **+**. *13 Cod penal% au calitatea de functionari publici% indiferent daca sunt sau nu retribuite. art. in RRD nr. 7uceava. !/#. . $ 2!"81.% sau cele care au inceput serviciul inainte de indeplinirea formelor de incadrare% raspund in calitate de functionari publici in ca&ul in care comit infractiuni de serviciu in perioada cat si-au desfasurat c'iar in aceste conditii activitatea. Persoanele care indeplinesc o insarcinare in serviciul unei unitati din cele preva&ute in art. 3ri+unalul 4ud. &8. !1&! 2 !"#%. al. dec. *13. *r. in RRD nr. )e asemenea% persoana care a primit insarcinarea de la o unitate publica de a efectua o experti&a% are calitatea de functionar public. p.**+**. *r. ! 2!"8!. Cod penal ori studentii si elevii care fac practica in cadrul acestor unitati. Persoanele nelegal investite% adica incadrate fara respectarea conditiilor de studii% varsta% stagiu% etc.

Do+rinoiu. *istoreanu. a categoriei de !functionari!% alaturi de aceea de !functionari publici!% ajuta la impartirea din punct de vedere al legii penale% a salariatilor in doua categorii distincte si anume8 una a salariatilor functionari publici si alta a salariatilor functionari% impartire impusa de necesitatea de a diferentia tratamentul penal dupa calitatea salariatilor*1+*1. *3+*3.. s. in0ractiunea de dare de mita sau tra0icul de in0luenta.a. -sau cu scop nepatrimonial -sindicate% uniuni de scriitori% artisti plastici% compo&itori% organi&atii sportive% fundatii% etc.Prin urmare% calitatea de !functionar!% spre deosebire de functionarul public% o are si persoana sau salariatul care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele preva&ute in art. Asa de exemplu% raspunderea penala pentru infractiunile de abu& in serviciu% neglijenta in serviciu% purtare abu&iva pentru functionarii publici se extinde si asupra functionarilor% in acest ca& insa maximul pedepsei se reduce cu o treime*3+*3. Europa *ova. Aceste persoane juridice pot fi cu caracter patrimonial -societati comerciale% societati sau asociatii agricole% etc.. De exemplu. prin -egea !/1 2!""& *1+*1. )esi% de regula% infractiunile in legatura cu serviciul% nu pot fi comise decat de un subiect calificat% exista si unele infractiuni care pot fi savarsite de orice persoana care indeplineste conditiile raspunderii penale*7+*7. In acelasi sens.. . V. !/1 2!""&6 *7+*7. ucuresti. "Drept penal" -Partea speciala. Ed. art. Codul penal al Romaniei. Introducerea in Codul penal*0+*0. $%8 5asa cum a 0ost modi0icat prin -. !""". *13% Cod penal. $ot ca o trasatura comuna a infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul o repre&inta posibilitatea savarsirii lor in oricare din formele participatiei penale% cu conditia ca in ca&ul coautoratului toti autorii sa aiba calitatea ceruta de lege% instigatorii si complicii pot fi orice persoane% dar in situatia in care *0+*0. ().

Dongoroz.a.+*. op. Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei.. op..eindeplinirea conditiei privind situatia premisa face sa nu sub&iste nici una din infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul. vol. pag. V. In acelasi sens. . .s. 2a toate infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul% inclusiv la cele de coruptie% existenta faptei este conditionata de o SI$#A$IE PREMISA% respectiv la preexistenta in structura unitatilor publice sau a celorlalte persoane juridice% a unor organe sau servicii cu atributii pe linia indeplinirii unor acte ce vi&ea&a interesele publice in general si ale cetatenilor in particular*:+*:. ## *.. Cat priveste latura obiectiva% elementul material se constituie intotdeauna dintr-o actiune sau inactiune% avand ca urmare imediata o atingere adusa bunului mers al activitatii unei organi&atii de stat sau publice% insotita uneori si de o vatamare a interesului legal al unei persoane... In legatura cu latura subiectiva% infractiunile din aceasta subdivi&iune se savarsesc in general cu vinovatie% in fie intentie directa -cand infractorul si-a dat seama de natura si urmarile faptei sale si le-a dorit% -fie intentie indirecta% respectiv atunci cand faptuitorul a acceptat producerea consecintelor faptei sale.. #& *:+*:. V./1..Dongoroz.cit.a. s. pag. In anumite situatii -cum ar fi% de exemplu% neglijenta in serviciu -legea pedepseste si faptele savarsite din culpa. *9+*9. In acelasi sens.+*.a.. !"#1.Dongoroz. Academiei Romane. pag. . I -Partea generala -Ed.cit. s. V.instigatorul sau complicele are calitatea de functionar% aceasta va fi retinuta ca o imprejurare agravanta*9+*9. Este de remarcat ca din punct de vedere al laturii subiective% autorul faptei nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul primit de la un superior% cunoscut fiind ca principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici acceptarea de ordine ilegale*.

. IV -Partea speciala -Ed.in marea lor majoritate -fapte comise% in derularea carora pot fi concepute si efectuate acte care sa constituie acte de pregatire sau tentativa.Dongoroz. !"#$. Codul penal al Romaniei.a.. Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei. art. /*+/*. pag. /=+/=.s.. art. !/%. )upa cum% in sistemul legii noastre penale actele pregatitoare nu sunt incriminate ca o forma de activitate infractionala distincta. )ar% la nici una din aceste infractiuni% legea nu sanctionea&a tentativa/=+/=. Codul penal al Romaniei. Academiei Romane. vol. $!. //+//. Cat priveste latura obiectiva% elementul material se constituie intotdeauna dintr-o actiune sau inactiune% avand ca urmare imediata atingerea adusa bunului mers al activitatii uneia dintre unitatile publice//+//. Aceste acte pregatitoare pre&inta insa relevanta juridica si sunt considerate acte de participare daca infractiunea in vederea careia au fost executate actele de pregatire a fost consumata% iar actele pregatitoare respective au fost savarsite de alte persoane decat autorul infractiunii/*+/*. Infractiuni cum sunt darea si luarea de mita sau traficul de influenta sunt infractiuni de simpla actiune% infractiuni pentru existenta carora legea nu cere producerea unei urmari determinate.. V. sau unei alte persoane juridice% insotita uneori si de o vatamare a interesului legal al unei persoane fi&ice. ##.In sfarsit% infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt . $otodata% in ca&ul infractiunilor de care ne ocupam% consumarea faptei -punctul final al activitatii infractionale -are loc in momentul executarii actiunii socialmente periculoase prin care s-a adus atingere bunului mers al activitatii de stat ori publice respective ori% dupa ca&% s-au produs anumite vatamari persoanelor fi&ice% pentru reali&area integrala a laturii obiective fiind necesara stabilirea raportului de cau&alitate intre activitatea infractionala si urmarea imediata.

Dongoroz. Infractiunile din aceasta categorie care sunt de simpla actiune se consuma odata cu executarea in intregime a elementului material% iar cele care sunt conditionate de existenta unui re&ultat% se consuma odata cu producerea urmarii imediate ceruta de lege% care poate fi o stare de pericol sau o vatamare. art.s. Intentia poate sa fie directa/0+/0. al.a. Infractiunile de serviciu fiind in marea lor majoritate intentionate% sunt posibile acte de pregatire sau care sa constituie tentativa% insa acestea nu sunt incriminate prin lege. -cand infractorul prevede re&ultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui. a. pct. !"#1.cand infractorul prevede re&ultatul faptei sale% urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte -sau indirecta/1+/1.. !. !. Prin urmare% numai forma consumata este sanctionata. /0+/0.. +.. lit. Academiei Romane. . Codul penal al Romaniei. /3+/3. !. vol. V.In legatura cu latura subiectiva% infractiunile din aceasta subdivi&iune se savarsesc% in general% cu intentie% ca forma a vinovatiei. Codul penal al Romaniei. !". pct. /1+/1. In anumite situatii -cum ar fi de exemplu% neglijenta in serviciu sau neglijenta in pastrarea secretului de stat -legea pedepseste faptele savarsite din culpa. Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei. pag. . Este de remarcat ca din punct de vedere al laturii subiective% autorul faptei nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul superiorului% cunoscut fiind ca principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici acceptarea de ordine ilegale/3+/3./1. lit. I -Partea generala -Ed. al. )aca infractiunile la care ne referim se comit in forma continua sau continuata% va exista si fa&a epui&arii% in momentul in care au incetat actele de prelungire a activitatii infractionale% ori s-a sfarsit ultima actiune 4inactiune5 a infractiunii continuate. !". !. art.

6 /9+/9. sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri. spre a face sau nu face un act privitor la functiunea sa. /7+/7. care va fi acceptat promisiuni sau primit daruri sau prezente pentru a da o deciziune sau emite o opiniune favorabila uneia din parti. care va fi primit sau va fi pretins daruri sau prezenturi.. fara ca aceasta amenda sa fie mai mica decat 100 lei.% aceasta marcand si in plan legislativ trecerea Romaniei la o fa&a superioara de de&voltare.% luarea de mita era definita ca8 !orice functionar din administrativ sau judecatoresc. /:+/:. se va pedepsi cu inchisoare de la duoi pana la trei ani si cu amenda indoita a valoarei lucrurilor primite sau fagaduite.9ern+ac) -3e)nica autopsiei medico-legale -3ipogra0ia -epage. Cu aceeasi pedeapsa se va pedepsi si orice arbitru sau expert. art. !8#/. .Sectiunea a III&a I't("ic "i)in* "e 333i+4* ..inovici. !"$& . modi0icat prin -egea de la $1 0e+.. Ei nu vor mai putea ocupa functiune publica si vor pierde si dreptul la pensiune. fie si drept. ori valoarea lor se vor lua pe seama ospiciilor sau caselor de binefacere ale localitatii unde s-a comis mituirea. orice agent sau insarcinat al unei administratiuni publice. dar pentru care n-ar fi determinata o lege plata. Astfel% potrivit normelor incriminatoare/9+/9. numit sau de catre un tribunal sau de parti. Clu4. iar banii sau darurile. 3ext preluat din ..!e#enta"ea in-"actiuni!(" *e c("u tie in *"e tu! ena! "(#an In modalitati diferite% darea de mita% luarea de mita% traficul de influenta si primirea de foloase necuvenite au fost incriminate inca de la aparitia primei legislatii penale unitare din tara noastra/7+/7. Codul penal roman.A.!/:+/:. !//. Codul penal din anul !8&/ 5*.

)e asemenea% in actuala incriminare nu mai sunt preva&ute agravantele existente in legislatiile de la *:71 si urmatoarele% legiuitorul considerand ca limitele pedepselor au fost stabilite de asa maniera incat se poate face o justa individuali&are a sanctiunii% in raport cu gravitatea faptei savarsite.1!. in continutul legii actuale se foloseste expresia !bani sau alte foloase!% prin !alte foloase! intelegandu-se orice profit% deci si bunurile% valorile si comisioanele la care se referea vec'iul cod. In legea penala de la *. 0/+0/. $%1 5*..0*+0*. In privinta infractiunii de dare de mita% Codul penal de la *:71 nu incrimina o asemenea fapta dar% in practica instantelor judecatoresti% mituitorul era pedepsit ca agent provocator la infractiunea de mituire. $%! 5actual art. a+rogat6 0*+0*. )ispo&itiile acestui cod cuprindeau anumite agravante legale% care nu au mai fost retinute de actuala legislatie penala. Spre deosebire de legislatia anterioara care se referea la !bani% bunuri% valori% comisioane sau orice alt folos ce nu se cuvin dupa lege!0=+0=. -egea nr. 0=+0=.. Prin modificarile aduse dupa decembrie *..+/. Pentru prima oara% darea de mita a fost incriminata -ca infractiune de sine statatoare .:.070/+0/. Este de remarcat ca in raport cu prevederile Codului penal% dispo&itiile acestuia sunt mai favorabile fata de legea mentionata% fapt de care trebuie sa se tina cont in eventualitatea unui conflict de legi in timp.+/.!"&".07% se /.6 .% se pedepseste mai aspru -inc'isoare de la 0 la *3 ani si inter&icerea unor drepturi .)ispo&itiile mentionate s-au mentinut si in Codul penal din anul *. art.. cu modi0icarile la zi. Actualul Cod penal a intrat in vigoare la data de 1!.luarea de mita savarsita de un functionar cu atributii de control.&. !/1 2 !""&.Codul penal de la *.A.07 si in Codul penal anterior intrarii in vigoare a actualei legi penale/. &% 2 !""$ pentru modi0icarea si completarea Codului penal privind unele 0apte de coruptie si -egea nr. Codul penal de la !". Codul penal anterior -art.

alin. -egea !&% 2 !""$.% cat si in prevederile legii penale de la *. )e asemenea nu mai este considerat trafic de influenta fapta persoanei care 00+00. ucuresti. 01+01. $%$ si art. vezi lucrarea colectiva "*oul Cod penal si Codul penal anterior" -Prezentare comparativa... In sfarsit% dispo&itiile legale actuale care incriminea&a infractiunea de trafic de influenta isi au corespondentul atat in dispo&itiile Codului penal de la *:7109+09. In acelasi sens. !/&. Codul penal din !". 0:+0:. art.% reglementarile actualei legi penale fiind asemanatoare% dar primind o denumire corespun&atoare03+03. Si infractiunea de primire de foloase necuvenite a fost incriminata prima oara in dispo&itiile Codului penal de la *.. Codul penal de la !8&/. S-a socotit% pe buna dreptate% ca din moment ce organul de urmarire penala s-a sesi&at in alt mod% contributia mituitorului ce denunta ulterior fapta este irelevanta% prin tardivitatea ei% pentru buna desfasurare a procesului penal si inlaturarea raspunderii penale00+00. !"&8. 03+03.070:+0:.. acelasi lucru se regaseste si in cazul luarii de mita. art. 07+07.prevedea% de pilda% ca mituitorul era aparat de pedeapsa c'iar si atunci cand denunta fapta autoritatilor dupa pornirea procesului penal% cu exceptia ca&ului cand procesul penal era pornit c'iar impotriva sa.&. .0701+01. Caracterul de noutate il constituie prevederea potrivit careia banii% valorile si orice alte bunuri se confisca% iar daca acestea nu se gasesc% condamnatul este obligat la plata ec'ivalentului lor banesc07+07. Codul penal de la !8&/. !&#. 2egea penala in vigoare nu a mai mentinut aceasta dispo&itie% socotind ca denuntul duce la exonerarea de raspundere penala numai cand organele de urmarire penala nu au fost sesi&ate pe alta cale de savarsirea actiunii. !/& 09+09. Ed. $extul din actualul cod are o redactare mai concisa% in sensul restrangerii notiunii de !functionar!. . pag.. Politica. %/%. art. De 0apt.

 A"t.  A"t. /39 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege. /33 din Codul penal% de primire de foloase necuvenite% preva&uta la art. 254% Cod penal% luarea de mita% se pedepseste la alineat *% cu inc'isoare de la 0 la */ ani si inter&icerea unor drepturi% iar la alineatul /% fapta preva&uta in alineatul *% daca este savarsita de catre un functionar cu atributii de control% pedeapsa este inc'isoare de la 0 la *3 ani si inter&icerea unor drepturi. / : . . /37 din Codul penal si de trafic de influenta% preva&uta la art.ii n". Cod penal% pedeapsa se modifica de la 7 luni la 0 ani% la inc'isoare de la modifica de la inc'isoare de la / la 9 ani% la pedeapsa inc'isorii de la / la *= ani( Conform Le.7 prevede sanctiuni la infractiunile de coruptie% dupa cum urmea&a8  A"t. 255% Cod penal% darea de mita% pedeapsa ramane nesc'imbata% ea fiind de la 7 luni la 3 ani(  7 luni la 3 ani(  A"t.% modificarile aduse recent Codului penal% respectiv 2egea *1= > *. /+ 0 2111% infractiunile de coruptie se sanctionea&a astfel8  A"t.. /31 din Codul penal% de dare de mita% preva&uta la art. 25/% Cod penal% privind infractiunea de trafic de influenta% se Pentru infractiunea de primire de foloase necuvenite% preva&uta de a"t. 25.: Infractiunile de luare de mita% preva&uta la art.!prevalandu-se de o pretinsa insarcinare din partea unei persoane oficiale% cere unei autoritati sa faca sau sa nu faca un act in cadrul atributiilor sale!% o asemenea fapta putand% dupa ca&% intruni elementele constitutive ale infractiunilor de abu& in serviciu% inselaciune% u&urpare de calitati oficiale% etc.

2 -In ca&ul infractiunilor preva&ute in pre&enta sectiune% daca sunt savarsite in interesul unei organi&atii% asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tran&actiilor comerciale internationale ori sc'imburile sau investitiile internationale% maximul pedepsei preva&ute de lege pentru aceste infractiuni se majorea&a cu 3 ani. * si /% se sanctionea&a cu pedeapsa preva&uta la art. infractiunile de primire de foloase necuvenite si trafic de influenta% daca au fost savarsite de una dintre persoanele mentionate la alin.  A"t. /37 din Codul penal% respectiv art. / din Codul penal privind savarsirea infractiunii de catre un functionar cu atributii de control. fapta de dare de mita savarsita fata de una dintre persoanele preva&ute la alin. . fapta de luare de mita% preva&uta la art. 0. /33 din Codul penal al carei maxim se majorea&a cu / ani. )e asemenea% este de remarcat faptul ca prin infiintarea Sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organi&ate prin 2egea nr. /. /31% alin. /31 din Codul penal% daca a fost savarsita de o persoana care% potrivit legii% are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare% urmarire sau judecare a infractiunilor% se sanctionea&a cu pedeapsa preva&uta la art. /39 din Codul penal% al carei maxim se majorea&a cu / ani. 9: > /===% s-a incercat eficienti&area luptei statului impotriva acestui adevarat flagel al lumii contemporane% asociat tot mai frecvent cu crima organi&ata. /31 -/39 din Codul penal se aplica si managerilor% directorilor% administratorilor si cen&orilor societatilor comerciale% companiilor si societatilor nationale% ai regiilor autonome si ai oricaror alti agenti economici. + -Prevederile art.*. * sau fata de un functionar cu atributii de control se sanctionea&a cu pedeapsa preva&uta la art.  A"t.

Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organi&ate% din cadrul Parc'etului de pe langa Curtea Suprema de ?ustitie% precum si structurile corespun&atoare teritoriale vor efectua si operatiuni de centrali&are% anali&are si valorificare a datelor si informatiilor detinute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate in lupta impotriva coruptiei si criminalitatii .  Alin. )e asemenea% sectia conduce si controlea&a activitatile procesuale efectuate de organele politiei si de alte organe implicate in descoperirea si urmarirea penala a acestor infractiuni% supraveg'ind ca actele indeplinite de aceste organe sa fie indeplinite cu respectarea dispo&itiilor legale. 1 -In scopul efectuarii cu claritate si in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor asimilate acestora% preva&ute in pre&enta lege% la cererea procurorului general al Parc'etului de pe langa Curtea Suprema de ?ustitie% organele care au competente legale in descoperirea si urmarirea acestor infractiuni% vor delega% timp de un an% numarul necesar de persoane speciali&ate in acest domeniu% pentru a indeplini% sub directa conducere% supraveg'erea si controlul nemijlocit al procurorilor din Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organi&ate% din cadrul Parc'etului de pe langa Curtea Suprema de ?ustitie% actele procesuale conferite de lege.  Alin.Spicuim% in cele ce urmea&a% cateva dintre atributiile si procedura urmata de acest organism in vederea contracararii coruptiei8 A"t. 0 -Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organi&ate din cadrul Parc'etului de pe langa Curtea Suprema de ?ustitie% precum si serviciile si birourile ei% efectuea&a% potrivit Codului de procedura penala si altor legi speciale% urmarirea penala privind infractiunile de coruptie preva&ute in pre&enta lege% precum si infractiunile savarsite in conditiile crimei organi&ate. 2+:  Alin. 9 .

11 : Sunt pedepsite cu inc'isoare de la 3 la *3 ani si inter&icerea unor drepturi urmatoarele fapte% daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani% bunuri sau foloase necuvenite8 -Stabilirea% cu intentie% a unei valori diminuate% fata de valoarea comerciala reala% a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar% comisa in cadrul actiunii de privati&are sau cu oca&ia unei tran&actii comerciale% ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice% in cadrul unei actiuni de van&are a acestora% savarsita de cei care au atributii de conducere% de administrare sau de gestionare. 11 : *.organi&ate% constituindu-se% in felul acesta% o banca de date in domeniul faptelor de coruptie si al criminalitatii organi&ate. fapta persoanei care% in virtutea functiei% a atributiei ori a insarcinarii primite% are sarcina de a supraveg'ea% de a controla sau de a lic'ida un agent economic privat% de a indeplini pentru aceasta vreo insarcinare% de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre . -Acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare% neurmarirea% conform legii sau a normelor de creditare% a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante. -#tili&area creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. 9: > /===% se incriminea&a infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie8 A"t. $ot prin 2egea nr. A"t.

9: > /=== pentru prevenirea% descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie5 sunt incriminate infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie8 folosirea% in orice mod% direct sau indirect de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautori&ate la aceste . 13 : -apta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica% intr-un sindicat ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care foloseste influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani% bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseste cu inc'isoare de la * la 3 ani. /. efectuarea de operatiuni financiare% ca acte de comert incompatibile cu functia% atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori inc'eierea de tran&actii financiare% utili&and informatiile obtinute in virtutea functiei% atributiei sau insarcinarii sale. A"t. 12: Sunt pedepsite cu inc'isoare de la * la 3 ani urmatoarele fapte% daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani% bunuri ori alte foloase necuvenite8 *. /. Conform aceleiasi legi 42egea nr. informatii. daca fapta preva&uta la alin. * a fost savarsita intr-un interval de 3 ani de la incetarea functiei% atributiei ori insarcinarii% aceasta se pedepseste cu inc'isoare de la * la 3 ani. A"t.agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic% daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite% se pedepseste cu inc'isoare de la / la 9 ani.

9.. 7. 0. :9 > *. tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a% precum si favori&area persoanelor care au comis o astfel de infractiune. asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a sau la pct.1 pentru combaterea eva&iunii fiscale% savarsita in legatura cu infractiunile preva&ute in sectiunile a /-a . si a 0-a.A"t. infractiunile preva&ute in 2egea nr.. abu&ul in serviciu contra intereselor publice% savarsit in reali&area scopului urmarit printr-o infractiune preva&uta in sectiunile a /-a si a 0-a.. infractiunile de spalare a banilor% preva&ute in 2egea nr. *=-*08 *. 1/: in sensul pre&entei legi% urmatoarele infractiuni sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu infractiunile asimilate acestora% preva&ute la art. falsul si u&ul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a sau savarsite in reali&area scopului urmarit printr-o asemenea infractiune. /* > *. contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a sau savarsita in reali&area scopului urmarit printr-o asemenea infractiune. 1. * din pre&entul articol. /. pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor% atunci cand banii% bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a. 3.

C A P I T O L U L II PARTICULARITATI 3ITA 3ETODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRI3INALISTICA A IN$RACTIUNII DE LUARE DE Sectiunea I A' ecte *e *"e t ena! 'i "(ce'ua! ena! 2uarea de mita este fapta functionarului care direct sau indirect% pretinde ori primeste bani sau alte foloase% care nu i se cuvin% ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge% in scopul de a indeplini% a nu indeplini ori a intar&ia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri0.+0.. $%/. Codul penal al Romaniei.+0..= privind societatile comerciale% republicata% cu modificarile si completarile ulterioare% savarsite in legatura cu infractiunile preva&ute in sectiunile a /-a si a 0-a. traficul de stupefiante% nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor% traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei% savarsite in legatura cu o infractiune preva&uta in sectiunile a /-a si a 0-a.. 0. al. art. 0* > *.:.. . !. infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni preva&ute in 2egea nr.. .

pag. !"#&. Atlas -ex.7toica. Idem. 1*+1*. In acelasi sens. V. Ed.!. 1/ > *. !""%. ucuresti. IV-Partea speciala. Do+rinoiu.<arianta agravanta exista daca infractiunea de luare de mita descrisa mai sus este savarsita de un functionar cu atributii de control1=+1=. "Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei". In acelasi mod definesc si alti autori obiectul juridic special al infractiunii de luare de mita% subliniind ca acesta il constituie relatiile sociale legate de cinstea% corectitudinea si probitatea functionarilor carora li se aduce atingerea de catre functionarii dinauntrul organului de stat ori institutiei publice sau altei persoane juridice in care isi desfasoara activitatea1/+1/. ucuresti. "Dreptul penal. V. Ed. vol. Dongoroz.. ucuresti. al. Privitor la obiectul material al infractiunii de luare de mita% in mod similar% pentru celelalte infractiuni de coruptie exista divergente.. #nii autori sustin ca obiectul material il constituie !banii sau alte foloase! date functionarului sau 1=+1=. $/&. Didactica si Pedagogica. .*. Academiei Romane. $. !. 1/+1/. "biectul juridic special consta in relatiile sociale a caror normala formare% desfasurare si de&voltare nu ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu incredintate lor si fara a combate faptele de venalitate prin care se aduce atingerea bunului mers al autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane juridice si se le&ea&a implicit interesele legale ale persoanelor particulare1*+1*. pag. Ed. :. !"#$.a. $%/. pag.. &#-&8. A doua varianta agravanta exista in ipote&a in care luarea de mita este savarsita de agenti de constatare% de organele de urmarire sau de judecator cu prilejul instrumentarii faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni preva&ute de 2egea nr. art. partea speciala". In mod similar.A. "Coruptia in dreptul penal roman". s..

19+19.Do+rinoiu.D. pag. op.$/". &8-#1. :.A. pag.. pag.1.. . "3eoria generala a continutului in0ractiunii". pag. Potrivit unei alte pareri -predominante in literatura juridica -infractiunile de coruptie nu au% de regula% obiect material11+11. !/#.3rainiu.cit. 3udorel 3oader "Drept penal roman" Partea speciala. !. pag. Ed. ucuresti. 11+11.cit. Criticile aduse opiniei potrivit careia obiect material al infractiunii de luare de mita ar fi banii ori alte foloase% constau in faptul ca se confunda obiectul material al infractiunii de luare de mita cu obiectul mitei% cele doua notiuni fiind total diferite.9a)ane "Explicatii teoretice ale codului penal roman". nr. ucuresti. #1. !"#&. vol. pag.Ardeleanu ". potrivit careia infractiunile de coruptie nu au obiect material% nici c'iar in mod exceptional.primite de el10+10.7toica.-og)in. Ar mai fi de observat ca exemplele date de unii autori% spre a justifica afirmatia lor ca% desi de regula% luarea de mita% darea de mita% primirea de foloase materiale necuvenite si traficul de influenta nu au obiect material% pot exista si unele ca&uri de exceptie -nu sunt edificatoare in acest sens. 7tiinti0ica si Enciclopedica. !&&. V.cit.". pag.' :. S-a sustinut ca atunci cand functionarul a efectuat actul pentru a carui indeplinire a primit mita% daca acest act priveste un obiect material% acesta devine obiectul material al infractiunii de luare de mita 4de exemplu% coletul pentru a carei remitere cu prioritate% factorul posta a pretins si a primit mita517+17. 8". in R.cit. IV.. Personal% impartasesc opinia13+13.*. 7tiinti0ica. op. 7. /!-/%' A. !. Casa de editura si presa 7ansa. Partea speciala.. op. !"%".nele aspecte ale in0ractiunii de luare de mita in 0orma continuata". ucuresti.$%1' . !%. pag.C.cit.. !. 8". 17+17. . Sau numai daca aceste fapte ar purta asupra unui bun -operand fi&ic asupra lui% expunandu-l 10+10. Ed.Do+rinoiu. 9a)ane. Academiei Romane. deoarece nu actele facute de functionar in favoarea mituitorului sunt actiunile tipice ale luarii de mita -pentru a se putea afirma ca bunurile asupra carora poarta materialitatea actiunilor lor o constituie obiectul material al infractiunii -ci faptele de pretindere% primire a acestora sau de acceptare ori nerespingere a promisiunii. op. !""/.R. 7. op.1' Aneta (rigorovici. !$ 2 !"8!.. $/#. 13+13./%' Aneta (rigorovici "In0ractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul" Ed. Acest punct de vedere nu este intemeiat19+19.. V.. !"#$. pag. pag. ucuresti.

Explicatia este asemanatoare si in ca&ul potrivit caruia !atunci cand folosul cuvenit consta in prestarea unei munci! -de exemplu% repararea unui imobil% efectuarea de lucrari la instalatiile electrice% &ugravirea unor incaperi -obiectul asupra caruia se efectuea&a munca devine obiect material al infractiunii1:+1:..1' 1.7upr. op.savarsita de subiectul activ al infractiunii nu s-a exercitat asupra imobilului% instalatiei electrice% incaperii% etc. 9a)ane. !#8% 2 !""$. Infractiunea de luare de mita este o infractiune cu subiect activ nemijlocit calificat% acesta fiind un functionar in sensul art. 7upr. !$1% 2 !"8.. *19% Cod penal 1..+1. 1:+1:. pag... sect. 7upr. . dec. A se vedea explicatiile date in cap.  Revi&orul contabil care se intelege cu gestionarul ca sa nu inregistre&e plusurile% urmand sa imparta intre ei banii re&ultati( revi&orul va raspunde pe langa complicitate la delapidare si pentru luare de mita3*+3*.. 3ri+. nr. 7. in RRD nr. dec.% ci s-a referit la prestatia reparatorului% electricianului% &ugravului% care nu poate constitui obiectul material al infractiunii de luare de mita% cu atat mai mult cu cat nici nu are o existenta materiala. 3=+3=..D.. !.R. in R.. sect. In practica judiciara s-a retinut ca au calitatea de functionari si deci pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita% printre altii8  cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru a favori&a un candidat la examen3=+3=.. . pag. pag. $.pen. I. 2 !"8". 3ri+. #%' 3ri+. Astfel actiunea tipica -de pretindere . 3*+3*. sectia penala..+1. &%. dec.cit. 8 2 !"". !1%# 2 !""8.unui pericol sau vatamandu-l% bunul respectiv ar putea pre&enta obiectul material al infractiunii de luare de mita.

. 37.. 39+39.  Contabilul sef care accepta promisiunea unei sume de bani ca sa nu-l denunte pe casier pentru sustragerile de bani din gestiune37+37.=% instanta suprema a 'otarat ca avocatul pledant nu poate fi asimilat cu un !alt salariat! si in consecinta nu poate fi subiect al infractiunii de luare de mita.pen.D.. Prin deci&ia nr. 3ri+.  -unctionarul de la serviciul administrativ care primeste sume de bani pentru a favori&a o persoana la intocmirea listei de locuinte30+30. 37+37. sect. dec. dec. pag. 30+30. #8 ucuresti.D. sect. sect.pen.$8. pag. 7upr. RRD nr .. 7upr. %""& 2!"#!. dec.18/ 2 !"#!. in C. 3ri+.. !&". !"8%. in Repertoriul de practica 4udiciara in materie penala in ani !"81. . pag..seful biroului de personal care primeste bani in scopul incadrarii unor muncitori33+33. !8#. nr. pag.. dec. dec. 3ri+. Pen. . Pen. dec. . %&& 2!"#.2!"8&. 7upr.pen.  -unctionarul care primeste cu imprumut diferite sume de bani pentru a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu39+39. sect. & 2 !"#$.7ect... 31+31. 3ri+.II.mun. in RRD nr. pag. in C.... & 2!"#$. 3ri+.. sect I. Expertul insarcinat de instanta% care primeste un folos pentru a intocmi un raport favorabil uneia dintre parti3/+3/. ucuresti. pag. in RRD. %!"& 2!"#!.. /$/ 33+33. $8/! 2!"8/. 3ri+.!&$"2!"8/.  "fiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in legatura cu o infractiune descoperita31+31.. Persoanele care indeplinesc functii de conducere in aparatul administrativ al baroului de avocati sunt asimilate !altor salariati!% 3/+3/.. #nele controverse au avut loc in practica judiciara si in doctrina penala asupra c'estiunii daca avocatul poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita. din *7 mai *.pen. .. 7upr.un. !&".

Coautorii trebuie sa aiba calitatea de functionari% fiecare contribuind nemijlocit simultan3:+3:. In contextul mentionat trebuie facuta preci&area ca in sistemul nemijlocit al legii penale romane% mituitorul nu este considerat participant la infractiunea de luare de mita% el fiind autor al infractiunii de dare de mita7=+7=. Vezi In0rac.Dongoroz.fiind functionari si deci putand avea calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita.fapta comisa de subiectul nemijlocit al luarii de mita. 2egat de acest aspect% literatura de specialitate3.. . 7=+7=. Infractiunea de luare de mita poate fi comisa in oricare din formele participatiei penale. )e subliniat ca subiectul activ -autorul .cit... pag.0 ca medicul care a indeplinit functia de medic sef intr-o institutie sanitara de stat -in speta Spitalul municipal de "bstetrica si @inecologie 6rasov -are in raport cu prevederile legale% calitatea de functionar si deci poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita. ec)ipa. 9: din /1 mai *.. Cand 0unctionarul lucreaza in comisie.!.a (#ne' .% a evidentiat faptul ca in acest ca& nu se pune problema rasfrangerii circumstantelor personale de functionar asupra celorlalti participanti% ci este vorba de incadrarea contributiei lor la consumarea activitatii infractionale in dispo&itia legala ce prevede -e". !... cap. In ceea ce priveste calitatea de medic ca subiect activ al infractiunii de luare de mita% Curtea Suprema de ?ustitie% in complet de 9 judecatori a 'otarat prin )eci&ia nr.. op. Altfel spus% infractiunea de luare de mita este imputabila complicilor si instigatorilor% indiferent de calitatea acestora.+3. s. V. III.+3. colectiv. 3:+3:. Este de remarcat faptul ca pentru instigatori si complici nu este necesara calitatea de functionar. sau succesiv la savarsirea infractiunii. 3..infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea de functionar in momentul savarsirii actiunii tipice 4pretinderea% primirea% acceptarea promisiunii% nerespingerea promisiunii5.a.

In ceea ce priveste structura si continutul juridic al infractiunii% acestea au ca parti componente atat o situatie premisa% cat si un continut constitutiv al faptei.Dongoroz.$. pag. inseamna a lua in primire un obiect% care se inmanea&a% se daruieste ori a incasa o suma de bani.. *13 Cod penal% sau la o alta persoana juridica -competent sa efectue&e acte de genul celor ce privesc savarsirea unei asemenea fapte. Situatia premisa% indispensabila in structura infractiunii de luare de mita% consta in existenta unui serviciu -ce functionea&a la o unitate publica dintre cele preva&ute la art. 2a randul sau% continutul constitutiv al infractiunii cuprinde ceea ce in mod obiectiv si subiectiv trebuie sa reali&e&e faptuitorul pentru punerea in aplicare a re&olutiei infractionale. Cu alte cuvinte% luarea de mita nu poate fi conceputa fara aceasta situatie premisa ce se rasfrange asupra calitatii faptuitorului% conferindu-i anumite indatoriri de serviciu. !A primi!7*+7*. Primirea se poate reali&a direct intre mituitor si mituit ori indirect% prin intermediul altor persoane sau prin alte mijloace 4tren% posta5.cit. !. . In acelasi sens. op.umai in cadrul unui asemenea serviciu isi poate exercita atributiile functionarul care comite luarea de mita. Astfel% elementul material poate fi reali&at fie printr-o actiune comisiva -pretinderea% primirea% acceptarea de bani ori alte foloase -% fie printr-o actiune omisiva constand in nerespingerea promisiunilor unor astfel de foloase% actiunile faptuitorului -indiferent de forma de reali&are. 7*+7*.avand drept scop% dupa ca&% indeplinirea% neindeplinirea% intar&ierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu% ori in vederea savarsirii unui act contrar acestor indatoriri.a. . s. V.

erespingerea promisiunii! de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin de catre functionar inseamna a accepta implicit 4tacit5 promisiunea de mituire. Acceptarea poate fi expresa sau tacita% dar in acest din urma ca&% ea re&ulta din anumite manifestari care releva neindoielnic acceptarea. $ot in lumina celor preci&ate pentru existenta elementului material nu pre&inta nici o relevanta daca pretinderea banilor sau altor foloase materiale ori intelegerea in legatura cu primirea acestora a fost sau nu urmata de executare si nici daca acestea au fost primite direct sau printr-un intermediar7/+7/.. Pretinderea ca modalitate de reali&are a elementului material nu implica neaparat satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor. Pe de alta parte% actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii este conditionata de urmatoarele cerinte esentiale8 7/+7/. in raport de situatie. . !. A !pretinde ceva! inseamna a cere ceva in mod staruitor% a formula o anumita pretentie. Privit din alt ung'i de vedere% elementul material al infractiunii poate consta% alternativ% fie din efectuarea unui act ilicit -atunci cand este vorba de indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale faptuitorului -% fie din indeplinirea unor acte ilicite% respectiv neindeplinirea ori intar&ierea in indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in ca& contrar acestor indatoriri. Sub aspectul elementului material trebuie retinut ca in situatia in care functionarul accepta promisiunile facute sau nu le respinge% dar denunta de indata celor in drept promisiunile ce i s-au facut% o atare stare de fapt duce la inexistenta infractiunii. 0ie instigator. . 0ie complice.erespingerea unei promisiuni nu poate fi conceputa fara actul corelativ al formularii unei promisiuni de catre o alta persoana. In acest caz intermediarulpoate 0i.Actiunea de !acceptare! repre&inta acordul explicit al faptuitorului la oferta de mituire.

cit. In ca& contrar% nu exista infractiune de luare de mita si eventual cea de primire de foloase necuvenite. s. I.. Cap. art. sect. II. paragra0 /. 71+71. 70+70. a unui act precis determinat% adica sa repre&inte un contraec'ivalent a unei conduite lipsite de probitate a functionarului corupt.#&.. 73+73. Prin analogie cu dispo&itiile legale ce incriminea&a falsificarea banilor sau a altor valori opinam ca in ca&ul de mita elementul material este indeplinit daca exista o moneda de orice fel sau titlu de credit sau de plata care se poate face% public% proba valorii pecuniare pe care o exprima71+71. Codul penal al Romaniei. 2a randul ei notiunea de !alte foloase! desemnea&a orice fel de avantaje patrimoniale% fiind lipsit de relevanta forma sub care se pre&inta73+73. . .77+77. pag.a5 Pretinderea% primirea% acceptarea sau nerespingerea promisiunii trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase( prin !bani! se intelege atat monedele metalice sau de 'artie -romanesti sau straine% cat si titlurile de credit public% cecuri% titluri de orice fel pentru efectuarea platilor -emise de o institutie bancara sau de alte institutii de credit componente% precum si orice alte titluri sau valori asemanatoare70+70. Codul penal al Romaniei. b5 6anii si celelalte foloase pretinse% primite sau promise sa fie necuvenite. Altfel spus% acestea trebuie sa aiba un caracter de plata sau rasplata in vederea efectuarii% neefectuarii% intar&ierii indeplinirii% etc.. II. c5 Actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al luarii de mita trebuie sa se situe&e in timp anterior indeplinirii% neindeplinirii% intar&ierii in indeplinirea actului determinant privitor la indatoririle de serviciu ori contrar acestor indatoriri.. In acelasi sens. $%&' vezi cap. 77+77.. V..Dongoroz. $8$. op. sect.a. In0ra.IV. art.

Pentru ca dreptul penal material sa-si atinga scopul% s-a apreciat ca este necesar sa se instituie si o procedura speciala pentru urmarirea si judecarea acestor fapte.II. Codul penal al Romaniei. Analele Academiei de Politie "Al. 7./ s-a reglementat procedura urgenta de urmarire si judecare a infractiunilor de coruptie mentionate mai sus. 7:+7:.)ar% pentru existenta infractiunii% deci pentru intregirea elementului material este necesar ca acesta sa fie alaturat urmarii imediate. din Codul penal care reglementea&a luarea de mita% darea de mita% primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta prin aceste modificari urmarindu-se in principal% marirea pedepselor. In0ra. 9=+9=. a continutului articolelor7. sect.9=+9=.. II.Apetrei. art. pag.. A' ecte "(ce'ua!e Pericolul social este ridicat si mai ales% frecventa infractiunilor de coruptie au stat la ba&a unei prime modificari7:+7:.+7. In aceeasi ordine de idei% pentru existenta infractiunii este absolut obligatorie stabilirea legaturii de cau&alitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata produsa.. &% din 8 iulie !""$. In sfarsit% sub aspectul laturilor constitutive ale infractiunii trebuie preci&at ca luarea de mita nu poate fi savarsita decat cu vinovatie si anume cu intentie directa79+79. Cuza". $%&. $%/. . Prin -egea nr.. !""/. cap. anul II. In acest sens% prin 2egea nr.. /$. 79+79.+7. $%%. . $%#. "Procedura urgenta de urmarie pentru unele in0ractiuni de coruptie".. In ca&ul luarii de mita% primirea% pretinderea% nerespingerea sau acceptarea banilor sau altor foloase necuvenite au ca urmare imediata crearea unei stari de pericol ce aduce atingerea bunului mers al activitatii unei unitati publice sau persoane juridice private% mai exact al serviciului ce functionea&a in cadrul acestora concreti&at in actiunea lipsita de probitatea functionarului. :0 > /* iulie *.I.

al. au RE)#S aplicabilitatea procedurii speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante deoarece s-au marit mult pedepsele in timp ce conditiile preva&ute de art. art.% acest lucru nu afectea&a aplicabilitatea procedurii preva&ute de 2egea :0>*. -egea nr. )aca infractiunile de coruptie nu sunt flagrante% urmarirea se desfasoara potrivit procedurii obisnuite% dar cu o anumita operativitate% respectiv in termen de *= &ile de la data sesi&arii organului de urmarire penala% cu posibilitatea unor prelungiri preva&ute de lege. Cu toate ca prin -egea !/!2!""& s-au modi0icat unele prevederi ale Codului de procedura penala. 9/+9/. 9*+9*. 8. $.Potrivit acestei legi speciale9*+9*./ tocmai datorita faptului ca nu se cer indeplinite conditiile art. 177 Cod de procedura penala au ramas nesc'imbate91+91. 2$! iulie !""$. . !. Cand aceste infractiuni sunt flagrante se urmaresc potrivit procedurii speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante% singura conditie necesar a fi indeplinita pentru ca aceasta procedura speciala sa fie aplicabila priveste constatarea ca infractiunea de coruptie concret savarsita sa fie flagranta% nefiind necesara indeplinirea cumulativa a conditiilor9/+9/. 93+93. 90+90. 177% Cod procedura penala. -egea 8. 91+91.% procedura de urgenta se reali&ea&a prin doua modalitati. ca infractiunea sa fie flagranta% pedeapsa preva&uta de lege sa fie mai mare de 0 luni si cel mult 3 ani si sa fie savarsita in municipii% orase% mijloace de transport in comun% balciuri% targuri% porturi% aeroporturi sau gari% precum si in orice loc aglomerat..93+93. )esi ultimele modificari ale legii penale90+90. -egea !/1 2 !""& privind modi0icarea si completarea Codului penal al Romaniei.2!""$. Codul de procedura penala al Romaniei. /&&. art.

97+97. $. 22: In ca&ul infractiunilor preva&ute in sectiunea a /-a din cap. 21: *. /.. 9: > /=== privind prevenirea% descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede unele dispo&itii procedurale si anume8 A"t. daca infractiunile preva&ute la alin. * nu sunt flagrante% urmarirea penala si judecata se efectuea&a potrivit procedurii de drept comun. 23: *. A"t. 173 si art. III% urmarirea penala se efectuea&a in mod obligatoriu de catre procuror. 2egea nr. :0 >*. A"t. %.In sc'imb judecata se efectuea&a potrivit procedurii speciale instituite pentru ca&ul unor infractiuni flagrante% cu preci&area ca aceste proceduri speciale se completea&a cu prevederile 2egii nr. persoanele cu atributii de control sunt obligate sa instiinte&e organul de urmarire penala sau% dupa ca&% organul de constatare a savarsirii infractiunilor% abilitat de lege% cu privire la orice date din care re&ulta indicii ca s-a efectuat o 97+97. din Codul de procedura penala. al. $rebuie preci&at ca actiunea penala se pune in miscare din oficiu% iar asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie% pe tot parcursul procesului penal./. Idem. /. art. . infractiunile preva&ute de pre&enta lege ca infractiuni de coruptie sau ca infractiuni asimilate acestora ori ca infractiune in legatura directa cu infractiunile de coruptie% daca sunt flagrante% se urmaresc si se judeca potrivit dispo&itiilor art. 179-19.

: Secretul bancar si cel profesional nu sunt opo&abile organelor de urmarire penala% instantelor de judecata sau Curtii de Conturi. cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea uneia dintre infractiunile preva&ute de pre&enta lege% in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorului% procurorul poate sa dispuna pentru o durata de cel mult 0= de &ile8 a. 2/: *. d. pentru motive temeinice masurile pot fi prelungite de procuror prin ordonanta motivata% fiecare prelungire neputand depasi 0= de &ile. punerea sub supraveg'ere sau ascultare a liniilor telefonice( accesul la sisteme informationale( comunicarea de acte autentice sau sub semnatura privata de documente bancare% financiare ori contabile. A"t. .operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala% potrivit acestei legi. persoanele cu atributii de control sunt obligate% in cursul actului de control% sa procede&e la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii% a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmarire penala. /. punerea sub supraveg'ere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora( b. /. A"t. 2. c.

$. art.% urmarirea penala se efectuea&a in mod obligatoriu de procurorul de la parc'etul de pe langa instanta ce judeca in prima instanta cau&a9:+9:.+9. a. !.. lit.. 9. al.+9. 9:+9:. a.% adica tribunalul9. art. Sectiunea a II &a P"inci a!e!e "(4!e#e ca"e t"e4uie c!a"i-icate "in in)e'ti.0. !1. Prin urmare ac'itarea mituitorului nu duce la inlaturarea raspunderii penale pentru cel mituit si invers% cu exceptia ca&ului in care s-a pronuntat din cau&a inexistentei faptei deduse judecatii:=+:=. /. . 99+99. I+idem. $1". Potrivit dispo&itiilor legale99+99. calitatea persoanei care a pretins% a primit% acceptat sau nu a respins promisiunea ce i s-a facut. pct. in cursul judecatii instanta poate dispune prelungirea acestor masuri prin inc'eiere motivata. Idem. $1". al. activitatea ilicita a faptuitorului. In conformitate cu normele legii procesual penale% situatia persoanei mituite este independent de situatia persoanei mituitorului. I+idem. !. alin.. $#...a"ea in-"actiunii *e !ua"e *e #ita Sesi&ate despre savarsirea acestei infractiuni% organele de urmarire penala% trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme8 *. . lit. art. art. :=+:=. Cod procedura penala.

art. sect. Vezi 7upra.0. Conditia privind calificarea autorului nu este necesara in ca&ul persoanelor care :*+:*. !/#. 2a randul sau% un !functionar! este atat persoana ce intra in categoria functionarilor publici% precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele preva&ute in art. *13..:*+:*. "rganele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in primul rand -daca este indeplinita cerinta legala privitoare la calificarea pe care trebuie sa o aiba autorul infractiunii. cap. 1. Astfel% !functionarul public! este o persoana care exercita permanent sau temporar% cu orice titlu% indiferent cum a fost investita% o insarcinare de orice natura% retribuita sau nu% in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. *13% Cod penal:/+:/. Ca!itatea e"'(anei ca"e a "etin'5 a "i#it5 a acce tat ("i nu a "e' in' "(#i'iunea ce i '&a -acut Subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita poate fi numai un functionar.la savarsirea faptei trebuie sa aiba calitatea de functionar. Aceeasi problema se pune si in ca&ul in care luarea de mita a fost savarsita in coautorat% fiecare din autorii care au contribuit nemijlocit -simultan sau succesiv . I. a II-a si cap. Codul penal al Romaniei. 7. 3. I . :/+:/. banii si foloasele ce au constituit obiectul activitatii ilicite. scopul activitatii infractionale. Cod penal% adica in serviciul unei unitati publice. sect. II. masurile ce se impun pentru anularea efectelor actelor inc'eiate in conditiile luarii de mita. 2egislatia noastra penala defineste notiunile de !functionar public! si de functionar.. existenta concursului de infractiuni si posibilitatea extinderii cercetarilor pentru alte fapte si faptuitori. 1.

Sarcina organelor de urmarire penala este de a stabili daca faptuitorul are o astfel de calitate% care ii confera acestuia calitatea de subiect al infractiunii de luare de mita in forma agravanta preva&uta de art. 8 2!""/. In practica% s-a retinut infractiunea de luare de mita preva&uta de art. !1#. <ilipas. ucuresti.:0+:0. art. $. introdus prin -egea &% 2 !""$ si modi0icat prin -egea !/1 2 !""&. :3+:3. "In0ractiuni contra in0aptuirii 4ustitiei". Persoana care a pretins% a primit% a acceptat ori nu a respins promisiunea ce i s-a facut poate sa fie si un functionar cu atributii de control.au participat la comiterea faptei in calitate de complici sau instigatori% fapta fiindu-le imputabila c'iar daca nu au calitatea de functionar. $rebuie preci&at ca atunci cand luarea de mita este savarsita in coautorat investigarea trebuie sa clarifice si in ce modalitate au conlucrat faptuitorii pentru reali&area re&olutiei infractionale -de exemplu% o comisie de examen% complet de judecata% colectiv insarcinat cu anumite calitati de control% etc -precum si contributia fiecaruia la consumarea activitatii ilicite. Calitatea de persoana cu atributii de control se determina concret pentru fiecare ca& in parte% in functie de natura atributiilor de serviciu ale faptuitorului. /31 Cod penal. !"8%. Ed. &!-&$. Dreptul nr. Academiei.:3+:3. /31 % al. /% Cod penal in sarcina unei persoane care indeplinind functia de inspector comercial si avand atributia de a efectua controale in legatura cu respectarea legislatiei in vigoare in materie de comert% a cerut si a primit unele foloase materiale de la patronul unui maga&in% pentru a nu lua masuri de sanctionare contraventionala in urma unor nereguli. Codul penal al Romaniei. :0+:0.:1 +:1. al. pag. Ion Dumitru "<unctionarul cu atri+utii de control -su+iect activ cali0icat al in0ractiunii de luare de mita". Au aceasta calitate pa&nicii% gardienii publici% organele gar&ii financiare% functionarii din )irectia generala a controlului financiar de stat din Ministerul -inantelor si unitati subordonate% precum si orice alti functionari care conform dispo&itiilor legale au atributii de control. :1+:1. $%/. in . A. pag.

. /31% /37% /39 din Codul penal% minimul si maximul pedepselor majorandu-se cu cate doi ani. )eci calitatea de faptuitor al infractiunii de luare de mita o pot avea si persoanele amintite anterior in situatiile concrete% mentionate. 3 din 2egea nr. 3 din 2egea nr.*% precum si pentru care se vor aplica dispo&itiile speciale ale art.. */>*. /31% alin. "rganele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca negasind situatia reglementata de art. 9: >/=== privind prevenirea% descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie% prevede categoriile de persoane carora li se aplica legea mai sus mentionata8 a5 care exercita o functie publica% indiferent de modul in care au fost investite% in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice.* pentru a face incadrarea juridica corecta a faptei% intrucat functionarii cu atributii de control savarsesc infractiunea de luare de mita% preva&uta de art. 2egea nr.*.. b5 Care indeplinesc% permanent sau temporar% potrivit legii% o functie sau o insarcinare% in masura in care participa la luarea deci&iilor sau le pot influenta% in cadrul serviciilor publice% regiilor autonome% societatilor comerciale% companiilor nationale% societatilor nationale% unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici.. 3 ca infractiunile de luare de mita% trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite% comise de agentii constatatori% organele de urmarire penala sau de judecata a faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni preva&ute de pre&enta lege% se pedepsesc in conformitate cu dispo&itiile art.*% care a modificat si completat 2egea nr.Mentionam ca% prin 2egea nr. 1/ >*. /% Cod penal% cu exceptia celor c'emati sa constate contraventiile si infractiunile preva&ute de legea nr. 1/ > *.= privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite% s-a preva&ut% in art. 1/ > *.. 1/ >*..

e5 Care% indiferent de calitatea lor% reali&ea&a% controlea&a sau acorda asistenta speciali&ata% in masura in care participa la luarea deci&iilor sau le pot influenta% cu privire la8 operatiuni care antrenea&a circulatia de capital% operatiuni de banca% de sc'imb valutar sau de credit% operatiuni de plasament% in burse% in asigurari% in plasament mutual ori privitor la cele asimilate acestora% tran&actii comerciale interne si internationale. In consecinta fapta sa -de a fi pretins si primit bani si alte foloase materiale necuvenite% in scopul de a nu-si indeplini aceste indatoriri de serviciu -pre&inta toate elementele constitutive al infractiunii de luare de mita.c5 d5 Care exercita atributii de control% potrivit legii. . g5 Alte persoane fi&ice decat cele preva&ute la lit. /*0 din Codul de procedura penala -actele de cercetare ce nu sufereau amanare si a conserva probele descoperite. A!te 'ituatii "actice: Inculpatul in calitatea sa de ofiter de politie -luand la cunostinta despre savarsirea unei fapte penale sau contraventionale si surprin&and pe unul dintre participanti -avea obligatia legala de a interveni c'iar in afara competentei teritoriale a organului din care facea parte% pentru a efectua -in ba&a art. f5 Care detin o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica% intr-un sindicat% intr-o organi&atie patronala ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie. a5 si b5% in masura in care participa la luarea deci&iilor sau le pot influenta. Care acorda asistenta speciali&ata unitatilor preva&ute la lit. a5-f5% in conditiile preva&ute de lege.

Acti)itatea i!icita a -a tuit("u!ui :7+:7. "RRD nr. pag. =ud. dec.:7+:7. . *r. 3ri+.Constituie infractiune de luare de mita si fapta controlorului C-R care in timpul exercitarii functiei sale% a primit si retinut pentru sine% sume de bani de la calatorii gasiti in tren fara legitimatii de calatorie% spre a nu inc'eia actele constatatoare ale contraventiilor savarsite. sen. Este subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita si expertul care primind de la o instanta judecatoreasca insarcinarea de a efectua o experti&a in una din cau&ele de competenta acelei instante% primeste un folos material de la una din parti% pentru a intocmi raportul de experti&a in favoarea acesteia.+:. 7ansa.dec.. dec. Infractiunea de luare de mita a savarsit-o si lucratorul unei statii PEC" care a primit sume de bani pentru a vinde cantitati de petrol mai mari decat cele care puteau fi cumparate. pen. 3ri+. in Culegere de practica 4udiciara penala pe anul !""$.. ucuresti. 3ri+. Profesorul care fiind membru al comisiei de bacalaureat% a primit sume de bani pentru a asigura reusita unui candidat la acest examen% a savarsit infractiunea de luare de mita. 7upr. pag.nr. a II-a pen.nr. pag.#$2!"#%. &". Ed. 3ri+. *r.2!"8&.#8".::+::.umai daca inculpatul% in calitatea sa de secretar al comisiei constituita la nivelul conducerii intreprinderii avea vreo atributie de serviciu in legatura cu reparti&area locuintelor% fapta de a cere unor angajati diferite sume de bani pentru a le reparti&a locuinte% constituie infractiunea de luare de mita( daca nu avea astfel de atributie% in ipote&a ca banii s-au cerut in scopul sus mentionat% fapta nu poate fi calificata decat inselaciune. sect.un. !"". . 2.. in RRD nr. ucuresti.:9+:9. $/8!2!"8/.pen.un..+:.$2!"#&. . $&/2 !"#1. . sect. !#! :9+:9. in RRD nr.. . !1/!2!""$. 3imis. $1%.. ucuresti... :. sect I pen. 82!"#1. pag.:. ::+::.

*+.*. )esi sub aspectul existentei infractiunii nu pre&inta nici o relevanta% modul in care s-au reali&at actiunile comisive sau omisive% acest lucru trebuie precis determinat . .$.=.. Acceptarea repre&inta acordul explicit al faptuitorului la oferta de mituire.erespingerea promisiunii de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin de catre un functionar% inseamna a accepta implicit 4tacit5 promisiunea de mituire.cit.=+.. A pretinde ceva inseamna a cere cuiva in mod staruit% a formula o anumita pretentie. !.2amurirea activitatii ilicite constituie sarcina principala a investigarii% aceasta impreuna cu calitatea faptuitorului -constituind conditia de ba&a pentru existenta infractiunii% cu alte cuvinte% organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca in ce a constat actiunea faptuitorului% respectiv intr-o fapta comisiva -pretindere% primire -ori intr-una omisiva% de genul acceptarii sau nerespingerii promisiunii de bani sau alte foloase. Este de remarcat ca legiuitorul a pus pe acelasi plan nerespingerea promisiunii cu acceptarea acesteia% considerand ca nerespingerea ec'ivalea&a cu o acceptare tacita% functionarul fiind obligat sa refu&e sau sa denunte persoanele care desfasoara o activitate de corupere. $ot sub aspectul activitatii ilicite% cercetarea trebuie sa clarifice daca pretinderea sau primirea banilor sau altor foloase s-a facut in mod direct sau indirect% adica printr-un intermediar sau mai multi. pag. In mod similar se pune pro+lema si in cazul acceptarii sau nerespingerii promisiunii. V. Pretinderea nu implica neaparat satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor.*+. 2iteratura de specialitate.=. . Dongoroz. .*.=+. op. aprecia&a ca sunt intrunite elementele constitutive ale luarii de mita si in ca&ul in care folosul necuvenit a constat intr-un dar facut sotiei functionarului si acesta afland despre el si scopul in care a fost dat% nu l-a restituit. A primi inseamna a lua in posesie un obiect% care se inmanea&a% se daruieste ori a incasa o suma de bani.

!/%. pag.CD.&8. .$/#. &8. .2!"8. sect.. In sensul art.8 la rugamintea unui coleg de munca% inculpatul a intervenit pe langa seful biroului administrativ din cadrul intreprinderii la care lucrau toti trei% pentru ca acesta sa inlesneasca dintai ocuparea unei camere in caminul de nefamilisti( cel solicitat -condamnat in cau&a pentru luare de mita a fost de acord% dar a pretins% prin intermediul inculpatului% o suma de bani% care i-a fost inmanata tot prin intermediul acestuia.. RRD nr. *r. sect.pentru stabilirea intregii participatii penale% persoanele putand sa fie dupa ca& instigator sau complice. 7upr. pag.0. 3ri+. )esi prin activitatea sa% intermediarul infaptuieste c'iar actiunea constitutiva -pretinde% primeste% etc.0+./.. In ca&ul in care mita ajunge la mituitor prin intermediari% care actionea&a succesiv% intermediarii au calitatea de complici la infractiunea de luare de mita.u va exista insa o luare de mita daca% cererea de bani sau alte foloase% facuta prin intermediar% nu a ajuns la cunostinta persoanei careia ii era adresata% ci s-a oprit la intermediar% care nu a transmis-o acelei persoane. pag..2!"8. . &2!"8/.. /31 Cod penal% functionarul este autor al infractiunii de luare de mita% fie ca reali&ea&a personal activitatea specifica laturii obiective a infractiunii% fie ca o reali&ea&a prin intermediar% indirect. .&2!"8/. *r. )aca intermediarul a conceput infractiunea de luare de mita si l-a determinat pe functionar sa o savarseasca prin intermediul sau% el va cumula si calitatea de instigator% urmand sa raspunda insa numai pentru instigare% intrucat aceasta absoarbe complicitatea. $/#. !/%. CD.. 3ri+.. pag. 7upr.0 +.pen.dec./+. *r. RRD. ./+./. pen. Intrucat a intermediat% prin aceasta inculpatul a inlesnit primirea de catre functionar a unei sume de bani pentru a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu% iar fapta sa intruneste elementele complicitatii la infractiunea de luare de mita 4nu trafic de influenta5. Iata si un exemplu din practica fostului $ribunal Suprem .0.dec. -a infractiunii de luare de mita% totusi aceasta activitate fiind prin vointa legii fapta autorului% nu poate fi caracteri&ata% in ceea ce priveste pe intermediar% decat ca un act de ajutor% deci de complicitate.

Spre exemplu% constrangerea ar putea consta intr-o amenintare cu desfacerea contractului de munca si trecerea in somaj% in refu&ul incadrarii intr-o anumita functie% netrecerea pe statele de premieri% etc. 2egat de activitatea ilicita a faptuitorului% atat literatura de specialitate cat si practica judiciara au statuat ca infractiune de luare de mita se consuma in momentul in care se reali&ea&a intelegerea dintre persoana care ofera si cea care primeste mita( ea se consuma si prin simpla acceptare a promisiunii facute functionarului sau prin nerespingerea unei atare promisiuni% predarea efectiva a banilor sau altor foloase putand sa aiba loc si ulterior sau c'iar sa nu se reali&e&e. .1+.)e asemenea% organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in ce a constat actul cu privire la care s-a luat mita si daca acesta intra in atributiile de serviciu ale functionarului in cau&a. .1+. Existenta infractiunii de luare de mita nu este subordonata vreunei conditii privind locul si timpul savarsirii.pretinderea% primirea% acceptarea sau nerespingerea promisiunii -a avut loc la un moment anterior indeplinirii% neindeplinirii% intar&ierii in indeplinirea actului determinant privitor la indatoririle de serviciu ori unui act contrar acestor indatoriri. in cazul indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu. In ca&ul in care autorul infractiunii de luare de mita l-a constrans pe mituitor sa-i promita% sa-i ofere sau sa-i dea bani ori alte foloase necuvenite% pentru conturarea intregului tablou al activitatii ilicite% organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca% in concret% in ce s-a materiali&at constrangerea invocata.. Prin urmare% trebuie sa se stabileasca daca pretinderea% primirea% acceptarea sau nerespingerea promisiunii de bani ori alte foloase s-au facut cu privire la un act determinant si daca s-au concreti&at printr-o activitate licita sau ilicita.1.1. )ar sub aspectul elementului material% pentru dovedirea existentei infractiunii% organele de urmarire penala trebuie sa dovedeasca faptul ca activitatea faptuitorului .

.3.1#"2!"#!.decizia nr.:+.la care s-a obligat% fiind ca acest act sa intre in sfera atributiilor sale de serviciu.:+.9+. Primirea de 0oloase necuvenite.!"!2!"#!.. sect.9+. Cand actul nu intra in acest cadru% insa functionarul a facut sa creada% pe cel care i-a oferit folosul necuvenit% ca are abilitatea legala de-al efectua% fapta constituie inselaciune. )e asemenea constituie infractiune de luare de mita fapta functionarului de a primii bani sau alte foloase care nu i se cuvin% c'iar daca nu indeplineste actul -legal sau ilegal .supr.7+.:.9.decizia nr. 7upr.7.)aca ulterior intelegerii de a se da anumite sume de bani ca mita% pentru ca cel mituit sa indeplineasca% succesiv% mai multe acte privitoare la functia sa% mituitorul a platit mai multe sume de bani promise la diferite intervale de timp% pe masura efectuarii acelor acte% nu se poate vorbi de o infractiune continuata de luare de mita.7+.3..7.. . numai pentru situatii in care primirea folosului necuvenit a avut loc dupa efectuarea actului ce intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului. 3ri+. Idem. Decizia nr %8%12!"#1.. Primirea de catre un functionar a unei sume de bani% in timpul indeplinirii unui act privitor la functia sa% pentru a executa cu deosebita grija acel act% constituie infractiune de luare de mita% legea a creat un regim de sanctiune.. .3+.9. -apta inculpatului% contabil sef% de a accepta promisiunea casierului de a-i da sume de bani% pentru a nu se aduce la cunostinta conducerii unitatii ca acesta a sustras bani din casa% constituie infractiunea de luare de mita% pentru consumarea acestei infractiuni fiind suficienta acceptarea de catre functionar a promisiunii facute% c'iar daca suma de bani nu i-a mai fost data ulterior sau i-a fost data intr.:. . 3ri+..3+.pen. .

Sc( u! acti)itatii in-"acti(na!e Intrucat legea conditionea&a existenta infractiunii de luare de mita de urmarirea unui anumit scop% organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca faptuitorul a actionat sau nu cu intentie calificata in acest scop.. in CD.. In acest sens s-a pronuntat si instanta noastra suprema*==+*==..+.supr. 3. /31 Cod penal% in scopul indeplinirii %neindeplinirii sau intar&ierii indeplinirii de catre functionar a unui act .+. !"%&2!"#. pag. 3ri+. . "btinerea unor foloase ilicite repre&inta mobilul care il determina pe autor sa comita luarea de mita.. 3ri+. *==+*==.decizia nr... Este de mentionat in legatura cu !scopul! indicat in art... 7upr.%""&2!"#!. Scopul caracteristic laturii subiective nu este cel de a obtine un folos material% ci acela de a face% a nu face% etc.un ultim moment cand pierduse calitatea de functionar% prin pensionare sau orice alt mod. /31 Cod penal% ca prin existenta infractiunii este suficient ca faptuitorul sa fi actionat in vederea finalitatii respective% fiind indiferent daca acel scop s-a reali&at sau nu. /!". care avand de solutionat recursul unui inculpat condamnat pentru luare de mita% a decis ca fapt acestuia este un abu& in serviciu.. decizia nr. Intr-adevar motivea&a $ribunalul Suprem -fapta inculpatului% sef al unei sectii de tamplarie% de a fi pretins si primit% fara drept diferite avantaje materiale de la muncitorii aflati in subordinea sa% sub pretext ca datorita deplasarilor ce trebuie sa le efectue&e pentru procurarea materialelor% nu a fost in masura sa reali&e&e personal decat o productie mai redusa% constituie infractiunea de abu& in serviciu contra intereselor persoanelor si nu infractiunea de luare de mita% deoarece% in situatia aratata nu se poate retine ca foloasele au fost date% asa cum prevede art.% un act privitor la indatoririle de serviciu..

in CD pag. III. vol. II. dec... pag. Ca&uri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu8 un primar a primit anumite avantaje in scopul de a oficia mai repede o casatorie*=*+*=*..&.. Referitor la scopul activitatii ilicite a faptuitorului% practica judiciara ofera numeroase si variate exemple8 a. !"//. Parc)etele romane.pen. Prin urmare% cercetarea trebuie sa lamureasca pentru ce s-a pretins% primit% acceptat sau nu s-au respins promisiunile de bani ori alte foloase necuvenite.dec.12!"#1. cas.. Ca&uri de luare de mita in scopul neindeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu8 un organ de cercetare penala a primit bani pentru a nu intocmi actele necesare referitoare la identificarea autorilor unui furt*=1+*=1./1. *=/+*=/. III. in Parc)etele romane.!%%$2!"%% in CD. !"/8.. b.nr.( o persoana delegata de o unitate pentru a-i apara interesele a primit bani spre a nu se *=*+*=*.".*=0+*=0.nr. pag.sect. *=1+*=1.8/. *=0+*=0. II.supr.privitor la indatoririle sale de serviciu% cu numai ca acesta% indeplinindu-si abu&iv atributiile de serviciu% in scopul obtinerii unor foloase ce nu i se cuveneau% a adus atingere intereselor legale ale unui muncitor aflat in subordinea sa. Cas. idem. nr.8/.. Aceste actiuni trebuie sa aiba o finalitate precisa% respectiv indeplinirea% neindeplinirea ori intar&ierea indeplinirii unui act -aratat explicit -de competenta functionarului corupt sau dupa ca&% indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia.nr.$$#&2!"/. .$18%#!"/&.( un inspector -sef de personal-a pretins si primit foloase materiale pentru a interveni in actele preliminare in vederea incadrarii in munca a unor persoane. tri+. pag.( un angajat al unei intreprinderi comerciale a pretins si primit o suma de bani pentru a vinde masini de araga& unor cumparatori*=/+*=/. dec.

pre&enta la proces*=3+*=3,( un controlor de bilete C-R a primit sume de bani% pentru a nu inc'eia acte de contraventie unor calatori fara bilet*=7+*=7,( un contabil sef a acceptat promisiunea casierului de a-i da o suma de bani% pentru a nu aduce la cunostinta conducerii unitatii faptul ca sustrasese o suma de bani din casa*=9+*=9,( c. Ca&uri de luare de mita in scopul intar&ierii indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu8 un functionar insarcinat cu executarea unui mandat de arestare a primit daruri de la cel urmarit% in scopul de a nu executa imediat% ci dupa o perioada de timp% acel mandat*=:+*=:, d. Ca&uri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act contrar indatoririlor de serviciu8 un functionar vamal a primit o suma de bani in vederea intocmirii unui act fals% act ce intra in atributiile sale de serviciu*=;+*=;,( un pa&nic a pretins si primit un material pentru a permite sustragerea de catre alte persoane a unor bunuri aflate in pa&a sa**=+**=,. )e asemenea cand s-a predat o suma de bani pentru care functionarul% in cadrul atributiilor sale de serviciu% sa falsifice un inscris oficial% acesta savarseste -pe langa infractiunea de fals -si infractiunea de luare de mita. Imprejurarea ca sumele de bani primite de inculpat au fost solicitate de acesta cu titlu de imprumut este irelevanta sub aspectul existentei infractiunii de luare de mita. )in moment ce imprumutul a fost solicitat de functionar% pentru
*=3+*=3, 3ri+. Capitalei, sect. A II-a, dec.nr.!"2!"%%, in -P, nr.&2!"%%, pag. &/.. *=7+*=7, 3ri+. 3imis, sent.pen.nr.$&/2!"#1, in RRD nr.82!"#1, pag.!#. *=9+*=9,3ri+.supr., sect.pen.dec.nr.%""&2!"#!, in RRD nr.82!"#1, pag.!#. *=:+*=:, 3ri+. Capitalei, sect. I pen.dec.nr.$#.%2!"%& in -P nr.82!"%#, pag. "%&. *=;+*=;, 3ri+.7upr.,dec.pen.$#.2!"%", in Repertoriu de practica 4udiciara, de C.(all, *. >ogos, Ed. 7tiinti0ica,
uc. !"&., pag. /&.

**=+**=, 3ri+. 7upr., sect.pen.,dec. *r. &!2!"#$, in CD pag. .%&' 3ri+. 7upr., sect.pen., dec.nr..1/82!"#!, in
CD, pag..%8.

a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu% toate elementele infractiunii de luare de mita -inclusiv intentia calificata -sunt% reali&ate. 4. %anii 'i -(!(a'e!e ce au c(n'tituit (4iectu! acti)itatii i!icite Clasificarea acestei probleme pre&inta importanta din mai multe considerente. In primul rand aceasta tine de insasi existenta infractiunii% mai exact de indeplinirea uneia din cerintele esentiale si anume% ca banii sau alte foloase necuvenite sa constituie obiectul pretinderii% primirii% acceptarii sau nerespingerii promisiunii. )aca in privinta notiunii de !bani! nu se ridica probleme deosebite% prin aceasta intelegandu-se monedele de 'artie sau metal% romanesti sau straine% emise de o institutie bancara% cu putere circulatorie***+***,% in sc'imb nu intotdeauna sunt delimitate corect valorile asimilate acestei notiuni. In opinia noastra -conforma% de altfel% cu opinia exprimata in majoritatea lucrarilor de specialitate% sunt asimilate actiunii de !bani! si valori ce pot face public dovada valorii pecuniare pe care o repre&inta. Este vorba de titlurile de credit public% cecurile% titlurile de orice fel% care servesc efectuarii platilor -emise de institutiile de credit competente - precum si orice titluri sau valori asemanatoare. 2a randul ei% expresia de !alte foloase! desemnea&a orice fel de avantaje de ordin patrimonial. Aria avantajelor de ordin patrimonial este foarte diversa% astfel putand constitui obiectul mitei% de exemplu% folosinta gratuita a unei locuinte% prestarea unor servicii in mod gratuit -repararea unui imobil -precum si alte !servicii! facute functionarului cum ar fi8 amanarea platii unei datorii% acordarea de permisii% imprumuturi% comisioane% bunuri. Pot fi avantaje de ordin nepatrimonial% spre exemplu% acordarea unui titlu sau a unui grad% ori a altor distinctii onorifice.**/+**/, In aceeasi ordine de idei% trebuie aratat ca legea nu
***+***, Codul penal al Romaniei, art. $8$, alin. ! si art. $8/. **/+**/, V. Dongoroz, s.a, op.cit., pag. !..' V. Do+rinoiu, op. Cit. pag. !.&

cere determinarea foloaselor ce constituie obiectul mitei. )ar asa cum s-a preci&at pentru existente infractiunii este necesar sa se stabileasca faptul ca banii sau foloasele au fost date sau promise pentru ca functionarul sa indeplineasca% sa nu indeplineasca% sa intar&ie efectuarea unui anumit act% ori dupa ca&% sa efectue&e un anumit act% contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia. $rebuie sa preci&am de asemenea ca foloasele ce constituie obiectul mitei pot fi bunuri mobile sau imobile. )in expresia !bani sau alte foloase!% folosita in art. /31% alin. *% Cod penal% pentru a desemna obiectul mitei si din expresia !bani% valori sau orice alte bunuri! folosite in art. /31% alin. /% Cod penal% pentru a desemna obiectul confiscarii speciale nu re&ulta vreo circumstanta de natura a exclude imobilele din sfera bunurilor ce pot fi date si luate ca mita. "rganele de urmarire penala trebuie sa urmareasca problemele concrete ivite in cau&a% daca valoarea folosului material primit de functionar este foarte redusa. Astfel% oricare ar fi valoarea darului% acesta constituie un contraec'ivalent al conduitei lipsite de probitate a functionarului si se va avea in vedere infractiunea de luare de mita. Pentru a nu se retine infractiunea de luare de mita% trebuie sa nu existe un raport direct si explicit intre darurile primite% care au o valoare redusa si un anumit act din sfera atributiilor ce revin functionarului. $inand cont de aceasta ultima conditie% conc'idem ca nu constituie infractiunea de luare de mita% primirea de mici daruri oca&ional -de exemplu cadouri de Anul nou -% precum nici primirea de mic daruri care exprima -din partea celor care ofera ori promit -manifestarea unui sentiment de recunostinta ori de respect profesional% iar nu o retributie. "rganele de urmarire penala trebuie sa stabileasca caracterul de retributie al mitei. "rganele de urmarire vor stabili daca banii% foloasele sunt necuvenite% adica daca repre&inta un contraec'ivalent al conduitei lipsite de probitate a functionarului. 2iteratura de specialitate evidentia&a ca banii sau celelalte foloase

Ed.**1+**1. de V.$. )ar% in acest ca&% organele de urmarire penala trebuie sa tina seama nu numai de valoarea redusa a obiectului mitei% ci si de celelalte criterii privind mijloacele si modul de savarsire a faptei% scopul urmarit% imprejurarile in care a fost comisa% urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce% precum si persoana si conduita faptuitorului. /31 Cod penal nu are existenta unei proportii intre valoarea actului pretins de la functionar si suma de bani sau folosul ilicit obtinut de catre acesta.nr. !8. **1+**1. in Repertoriu al0a+etic de practica 4udiciara in materie penala pe anii !"#&!"81. !"8$.!2!"#&.pretinse% primite% acceptate ori nerespinse sa fie legal nedatorate% adica sa fie facute ca retributie% plata% rasplata. pag. al. 7upr.**0+**0.. )e altfel% faptul ca $ribunalul Suprem a considerat ilegala o solutie a instantei de fond care ac'itase pe inculpat pentru infractiunea de luare de mita% motivand ca exista o disproportie intre actul cerut inculpatului -darea unei solutii favorabile in proces -si plata ilicita a acestui act 4suma modica pe care inculpatul a primit-o de la cel in cau&a5 $ribunalul Suprem arata ca art. $%/. ucuresti. . Codul penal al Romaniei. "rganele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca nu cumva fapta de luare de mita nu are caracter penal% atunci cand este lipsita in mod vadit de importanta% in sensul art. 3ri+. Dec. art. Papadopol. . )aca se dovedeste aspectul obiectiv al retributiei -adica existenta unei relatii intre darul pretins% primit sau promis si actul de serviciu pe care functionarul urmea&a a-l efectua% a nu-l efectua sau a-l indeplini cu intar&iere.si aspectul subiectiv al retributiei -adica interesul personal si vointa de a retribui% din partea celui care da% precum si vointa si constiinta de a accepta o plata din partea celui care primeste -lipsa de proportie dintre valoarea darului si importanta actului de serviciu nu constituie un impediment in caracteri&area faptei de luare de mita.Popovici. )e asemenea% trebuie retinut ca banii sau alte foloase sunt considerate necuvenite nu numai in ca&ul in care pentru indeplinirea unui act care este gratuit **0+**0. 7tiinti0ica si Enciclopedica. *:% Cod penal.

2amurirea problemei banilor sau a foloaselor pre&inta o mare importanta si din alt punct de vedere.. art. **9+**9.**9+**9. art.se pretinde sau se primeste o retributie% ci si atunci cand se pretinde ori se primeste peste ceea ce este datorat in mod legal ori% in raport si de situatie% se accepta ori nu se refu&a o promisiune care depaseste ceea ce este legalmente datorat. Codul de procedura penala al Romaniei. **7+**7. /31% alin.. "rganele de urmarire penala trebuie sa stie exact situatiile in care se confisca bunuri% care bunuri si in ce conditii% pentru a se evita aparitia unor situatii care sa contravina legii. alin. In ca&ul in care bunurile confiscarii nu se mai gasesc la inculpat -cel care a luat mita -ele vor fi luate de la persoanele ce le detin in momentul pronuntarii 'otararii de condamnare. ... Confiscarea speciala operea&a atat asupra bunurilor mobile cat si asupra bunurilor imobile. ca masura de siguranta consta in !bani% valori sau orice alte bunuri!% deci pot fi confiscate numai avantajele patrimoniale si se poate dispune restabilirea situatiei anterioare. Potrivit legii**3+**3. Situatia reglementata de art. 0% Cod penal referitoare la faptul ca doar bunurile% banii sau alte valori care au facut obiectul mitei nu se gasesc% condamnatul este obligat si la plata ec'ivalentului lor in bani% are in vedere nu ca&ul in care bunurile nu mai sunt detinute de inculpat% ci situatia in care identificarea si preluarea lor nu mai sunt posibile in mod efectiv% fie pentru ca detinatorul nu este cunoscut% fie pentru ca bunurile au fost distruse ori consumate% fie pentru ca intre timp bunul a fost dobandit legal de un tert de buna credinta si ca atare% preluarea nu mai este posibila datorita unui impediment de **3+**3. $rebuie subliniat ca obiectul confiscarii speciale**7+**7. !banii% valorile sau orice alte bunuri! care au facut obiectul luarii de mita se confisca. alin. art. idem.$%/. !#1.$%/. idem.

autor al infractiunii de dare de mita -iar daca dupa restituire% bunul a fost instrainat sau a fost consumat de acesta% obligatia de a plati ec'ivalentul ii revine lui% iar nu inculpatului. )aca persoana care a dat bunul a fost constransa la aceasta prin diferite mijloace de catre functionarul corupt sau daca ea denunta fapta autoritatilor mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesi&at% bunul se va restitui acelei persoane% iar daca i-a fost restituit intre timp de inculpat% nu se va mai confisca. )aca faptuitorul a pretins bani% valori sau alte bunuri% dar pretentia sa nu a fost urmata de acceptarea sau desi acceptata% ulterior mituitul nu a mai primit nimic% nu se va putea proceda la confiscare% aceasta fiind lipsita de obiect. Cand insa lucrurile au fost restituite de functionar celui care i le-a dat% ele vor fi confiscate de la detinatorul actual . )aca infractiunea de luare de mita a fost comisa in participatie% instanta de judecata trebuie sa dispuna confiscarea numai a beneficiului reali&at personal% deci a acelor bunuri care au revenit fiecarui participant in parte sau plata ec'ivalentului in bani al acestora in masura in care bunurile nu se mai gasesc. )aca banii sau bunurile supuse confiscarii provin din sustrageri din patrimoniul unor unitati publice% pentru care inculpatul a fost trimis in judecata alaturi de autorul luarii de mita% suma sau bunurile nu se confisca% ci trebuie restituite unitatii pagubite. )e asemenea% obligarea la plata nu mai poate avea ca obiect ec'ivalentul valoric al bunurilor oferite% dar care nu s-au remis efectiv% nici al foloaselor promise% in ca&ul in care promisiunea nu a fost adusa la indeplinire. In literatura juridica este dominanta ideea ca lucrurile care au luat locul altor lucruri initial dobandite prin infractiune trebuie confiscate ele insele ca !lucruri dobandite prin infractiune!% deoarece !banii sau lucrurile substituite sunt tot atat de fara drept si ilicit detinute ca si lucrurile sau banii carora li s-au .ordin juridic.

substituit!**:+**:. II pen. !"#1. Academiei. pag. .pen. Exi'tenta c(ncu"'u!ui *e in-"actiuni 'i ('i4i!itatea extin*e"ii ce"ceta"i!(" ent"u a!te -a te 'i -a tuit("i Aceasta este o problema care trebuie sa stea tot timpul in atentia organelor de urmarire penala.. ucuresti.+**. !$1%2!"8%. Astfel% in practica s-a decis ca faptele unui revi&or contabil de a nu inregistra plusurile contabile in gestiunea unui coinculpat si de a imparti ulterior cu el banii% ec'ivalent plusului in gestiune -toate acestea in ba&a unei intelegeri prealabile.un. vol. sect. CD. dec.. sent.nr. 3ri+.+**. 7t.... In practica judiciara**. &. Astfel% faptele unui pa&nic al unei unitati de stat de a primi o suma de bani **:+**:.. Dases. ucuresti.3. **. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman. */=+*/=.constituie complicitate la delapidare in concurs real cu infractiunea de luare de mita.. V. sect. "82!"8$ in V.=== lei% repre&entand diferenta dintre cuantumul sumei primite ca mita si valoarea autoturismului cumparat.*/=+*/=. 3ri+ . 7upr.=== lei% s-a dispus confiscarea atat a automobilului cumparat cu o parte din acesti bani% cat si a unei sume de //.. II. In practica s-a mai 'otarat ca in ca&ul in care un anumit lucru -care nu se mai gaseste -intra de doua ori in sfera de incidenta a confiscarii speciale% suma ce trebuie platita ca ec'ivalent va fi egala cu valoarea lui% luata in considerare o singura data. Ed.!%. 5. pag. . pag. Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infractiunea de delapidare. Papadopol. Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infractiunea de furt. intr-o cau&a in care obiectul mitei l-a constituit o suma de .nr. Repertoriu de practica 4udiciara in materie penala pe anii !"8!-!"8%.$$.

. Culegere de practica 4udiciara pe anul !"".*/*+*/*. . . !""/.pentru a permite altei persoane sa sustraga bunuri din cele pe care le avea in pa&a si de a participa% apoi in mod nemijlocit% la savarsirea sustragerii constituie infractiunile de luare de mita si furt. nr..!$"2!"".nr.. *//+*//. 3ri+.*//+*//... ucuresti. )e asemenea% infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu alte infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul. Pentru fiecare ca& in parte% organele de urmarire penala trebuie sa depuna toate diligentele in vederea stabilirii tuturor faptelor concurente alegand tactica de cercetare adecvata si metodologia specifica infractiunii respective. a II-a pen. CD. 81/2!"8/. pag. In mod similar se pune problema si in ca&ul savarsirii luarii de mita in participatie% cercetarii revenindu-i sarcina sa lamureasca contributia fiecaruia la consumarea actului infractional% implicit% calitatea procesuala% fie de coautor% fie de instigator sau complice. dec. sect.u de putine ori% atunci cand banii sau alte foloase s-au dat pentru ca functionarul sa indeplineasca un act contrar indatoririlor sale de serviciu -fapta se savarseste in concurs cu infractiunile de fals -fie material% fie intelectual -si u& de fals. . !%/. 3ri+.mun. sect a II a pen. 7upr. Casa de editura si presa 7ansa. $"!. pag. Astfel% faptele unui medic de a fi eliberat certificatele de concediu medical% fara a fi examinat pe salariatii beneficiari% in sc'imbul unor foloase materiale% constituie% pe langa infractiunea de luare de mita si infractiunea de fals intelectual. 3a'u"i ce 'e i# un ent"u anu!a"ea e-ecte!(" acte!(" Inc6eiate in c(n*itii!e !ua"ii *e #ita */*+*/*.. ucuresti. dec.

Sectiunea a III &a Acti)itati!e ca"e 'e int"e "in* ent"u a*#ini't"a"ea "(4e!(" Printre acestea se inscriu8   Constatarea infractiunii flagrante Ascultarea mituitorului in ca&ul in care acesta a fost constrans ori a denuntat fapta organelor de urmarire penala    Identificarea si ascultarea martorilor Efectuarea perc'e&itiilor <erificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri */0+*/0.*/1+*/1. acordarea unui titlu.)upa cum s-a preci&at% actiunea ori inactiunea care constituie elementul material al infractiunii poate privi -alternativ . */1+*/1. . Cod de procedura penala. si sa intreprinda demersurile necesare catre organele competente pentru anularea actelor in cau&a. Pornind de la aceasta% organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca ce efecte juridice au produs actele intocmite de faptuitor% atat fata de mituitor% cat si fata de terte persoane% paguba pricinuita si unde se locali&ea&a aceasta% etc. a unei distinctii. Pe de alta parte% restabilirea situatiei anterioare*/0+*/0. De exemplu. se impune si in ca&ul in care obiectul luarii de mita a constat dintr-un avantaj nepatrimonial. art. !#1. avansarea ori numirea intr-o 0unctie.fie efectuarea unui act ilicit% fie a unui act ilicit% in aceasta ultima categorie intrand neindeplinirea% intar&ierea in indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului% ori indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.

art.. )aca asa stau lucrurile din punct de vedere al legii procesual penale si practica judiciara confirma ca majoritatea sesi&arilor privind infractiunea de luare de mita sunt adresate organelor de cercetare penala a politiei..C(n'tata"ea in-"actiunii -!a.a. idem.% competenta de solutionare apartine procurorului. Pe de alta parte% procurorul poate sa dea dispo&itii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala% aceste dispo&itii fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala*/9+*/9. */9+*/9. $1". 1. $!. art. art.P.   )ispunerea constatarilor te'nico-stiintifice si experti&elor Ascultarea invinuitului sau inculpatului Alte activitati ce se intreprind in raport cu specificul cau&ei. con0orm -egii !/!2!""& */7+*/7..P.% orice organ de cercetare penala este obligat sa efectue&e actele de urmarire penala ce nu sufera amanare% c'iar daca acestea privesc o cau&a care nu este de competenta lui% urmand ca ulterior lucrarile efectuate sa fie inaintate -de urgenta -procurorului% impreuna cu probele si mijloacele de proba administrate. Primind o astfel de sesi&are% organele de cercetare penala trebuie sa desfasoare o serie de activitati pregatitoare.. Pentru a se conforma intru totul prevederilor legale care statuea&a ca !organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinte&e de indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta!% organul de cercetare penala il va instiinta pe procuror despre sesi&area primita% conditiile% locul% timpul cand urmea&a inmanat folosul necuvenit% scopul acestuia% persoana mituitorului si a celui mituit% s. $otusi% potrivit acelorasi prevederi*/7+*/7. $!"."ante In conformitate cu prevederile legii procesual penale*/3+*/3. Idem. alin . . In */3+*/3.. C.

$".continuare% tinand cont de dispo&itiile procurorului% organul de cercetare penala va proceda -dupa ca& -% fie la inaintarea actului de sesi&are% fie la pregatirea activitatii de prindere in flagrant% fie la participarea% alaturi de procuror% la aceasta activitate. in 3ratat de tactica criminalistica. . V.  2ocul si conditiile in care urmea&a sa se faca predarea -primirea banilor ori folosului necuvenit si particularitatile locului respectiv sub aspectul amplasarii% intrarilor si iesirilor% a pre&entei altor persoane% etc.  Stabilirea momentului interventiei% acesta situandu-se imediat dupa ce functionarul a intrat in posesia banilor sau foloaselor ce nu i se cuvin( in felul acesta se reali&ea&a atat prinderea acelui care a dat mita% cat si a celui care a primit-o*/:+*/:. )intre situatiile mentionate ne vom opri numai la cea in care organul de cercetare penala al politiei organi&ea&a si desfasoara prinderea in flagrant% fara participarea altor organe.. */:+*/:. erc)esan. Craiova. C. Astfel% organul de cercetare penala trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati de pregatire8  Cunoasterea unor date cu privire la cel care da mita% cat si cu privire la cel care ia mita% interesand -in primul rand.  Motivul darii -luarii de mita% actul cu privire la care s-au pretins% primit% acceptat sau nu s-au respins banii ori foloasele necuvenite si in principal% daca s-a intocmit deja un act contrar indatoririlor de serviciu ale functionarului corupt.-$"%.E. pag. I. Carpati. Ed. Aionitoaiei. -ara a intra in detalii% preci&am ca pregatirea unei asemenea activitati presupune o pregatire temeinica% orice eroare putand duce la ratarea actiunii.7andu -Constatarea in0ractiunii 0lagrante.daca cel de-al doilea are calitatea de functionar% locul de munca% atributiile de serviciu% etc.

pag..+*/. Este indicat ca o+iectele in cauza sa 0ie 0otogra0iate. */.11.  )eplasarea la locul unde urmea&a sa fie inmanati banii sau folosul necuvenit cu asigurarea unei depline conspirativitati a actiunii. *0=+*0=. plansa 0ot anexandu-se la procesul ver+al. etc.. Situatia de mai sus priveste ca&urile cand constatarea infractiunii flagrante vi&ea&a prinderea atat a functionarului necinstit% cat si a celui care a dat mita... Idem. )esfasurarea si materiali&area infractiunii flagrante nu ridica probleme deosebite% ea desfasurandu-se conform regulilor de tactica criminalistica cunoscute% valabile in ca&ul constatarii in flagrant a oricarei fapte de natura penala8 stabilirea martorilor asistenti% identificarea martorilor oculari% stabilirea activitatii ilicite desfasurate in momentul constatarii% pre&entarea calitatii% identificarea faptuitorilor -mituitor si mituit -efectuarea perc'e&itiilor corporale si dupa ca&% asupra bagajelor si mijloacelor de transport% luarea masurilor cu privire la infractor si la sumele de bani ori bunurile ce au constituit obiectul darii-luarii de mita% etc*/. In primul ca&% dupa primirea denuntului si ascultarea detaliata a denuntatorului% organul de cercetare penala procedea&a la intocmirea unui proces verbal -cu seria fiecarei bancnote*0=+*0=.-se va mentiona si anul de emisie.+*/. dolari.ce urmea&a sa fie inmanate functionarului care a pretins mita% ori% dupa ca&% caracteristicile individuale ale obiectului ce va constitui folosul necuvenit*0*+*0*.. *0*+*0*. Constituirea ec'ipei ce urmea&a sa actione&e% instruirea membrilor componenti si stabilirea modalitatilor de legatura. $"&-. Daca +ani sunt straini? marci. . )ar% acest lucru se intampla extrem de rar in practica organelor judiciare. In majoritatea covarsitoare a ca&urilor% sesi&area organelor judiciare se face prin denuntul celui caruia i s-au pretins de catre functionar bani sau alte foloase% ori prin extinderea cercetarilor in cau&ele aflate in lucru.

. 4grad% nume% prenume5 4grad% nume% prenume5 Avand in vedere denuntul numitului ...% in.% orele...............% ..........% din..........................% str........% Asta&i% data de mai sus% in pre&enta numitului ....% in scopul ............... organului de ..% din care re&ulta ca i s-a pretins drept mita .% ora..............% judet...... si ............................. Suma respectiva a fost introdusa intr-un plic de 'artie% avand imprimat pe verso urmatorul inscris8 C"..........% &iua.......EA @SM% )IA2"@% etc... <erificarea si inscrierea seriilor s-a facut la . functionar4salariat5 in cadrul .% banii urmand a fi inmanati pe data de ..Procesul verbal trebuie sa contina urmatoarele8 PROCES VER%AL Anul.............% luna.......... ...... ....% de catre.........% in......% din ...........% am procedat la verificarea si mentionarea seriilor fiecareia din bancnotele ce compun suma de ............................. lei% dupa cum urmea&a8 . si a martorilor asistenti ............ 4sediul politie5 activitatea desfasurandu-se intre orele...

/. erc)esan -. Ve"i-ica"ea 'i "i*ica"ea *e (4iecte 'i in'c"i'u"i <erificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri se impune -in primul rand -pentru a stabili daca cel in cau&a are calitatea de functionar% deci poate fi% potrivit legii% autor al infractiunii de luare de mita. Pentru care am inc'eiat pre&entul proces-verbal% intr-un singur*0/+*0/.an *e ce"ceta"e ena!a *...etodologia investigarii in0ractiunilor.. "ri% in conditiile actuale% nici o banca -de stat% sau cu capital privat -nu ar accepta acest lucru -respectiv sa-si diminue&e patrimoniul cu suma respectiva% plus doban&ile aferente.. Prin inscrierea pe 0iecare +ancnota a cuvantului .I3A. Paralela /%... /.. 3a"t("i a'i'tenti Denuntat(" In literatura de specialitate se considera necesitatea aplicarii -cu oca&ia inscrierii seriilor de bancnote a capcanelor criminalistice*00+*00.... Ed. ... ...u negam valoarea probatorie a unei astfel de metode% mai ales cand se mentionea&a printr-un raport de constatare te'nico-stiintifica. $111.. . In al doilea rand% activitatea vi&ea&a *0/+*0/. pag. V.. *00+*00..... 2.....% ulterior acestea fiind supuse constatarii te'nico-stiintifice% in felul acesta facandu-se proba indubitabila a luarii mitei.Martorii asistenti si denuntatorul nu au de facut observatii% nici cu privire la modul cum s-a desfasurat activitatea si nici cu privire la cele consemnate in procesul-verbal. *. . Pitesti. exemplar. O". In sc'imb ne exprimam serioase re&erve% fata de acest procedeu% din urmatorul considerent8 banii astfel marcati urmea&a sa fie scosi din circuitul de credite si plati. /....

Ed. Di' une"ea c(n'tata"i!(" te6nic(&'tiinti-ice 'i ex e"ti7e!(" Specifice acestui gen de infractiuni sunt constatarile te'nico-stiintifice sau experti&ele grafice% grafoscopice si examenul te'nic al documentelor. Carpati. $1&$1#. in 3ratat de tactica criminalistica. $otodata% prin aceasta activitate se urmareste verificarea si ridicarea actului intocmit de functionarul corupt% mai ales cand acesta s-a efectuat contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia. )upa cum de mare importanta pentru probarea activitatii infractionale sunt inscrisuri depuse de cel care a dat ori caruia i s-a pretins mita8 cereri% memorii% raspunsurile primite la cererile si memoriile anterioare% etc. !""/. Ridicarea de o+iecte si inscrisuri. *03+*03. Craiova. )e asemenea% din registrele de evidenta aflate in unitatea unde isi desfasoara activitatea functionarul corupt% pot fi extrase diverse date utile cum ar fi8 data inregistrarii si numarul de inregistrare% functionarul caruia i s-a reparti&at lucrarea% data solutionarii si solutia propusa% contestatiile propuse% etc. Ed. C. $11-$1!' E. vol. In cazul textelor dactilogra0iate se pune si pro+lema identi0icarii masinii de scris. In ca&ul in care exista date ca autorul detine anumite inscrisuri si -la cererea organelor de cercetare penala -refu&a sa le predea% se va proceda la ridicarea silita% respectandu-se intocmai regulile privitoare la efectuarea acestei activitati*01+*01. Aioanitoaie.. E. . Actami. "biectul constatarii te'nico-stiintifice ori experti&ei grafice poate fi orice inscris emanat de la faptuitor% inclusiv actul intocmit de functionar in conditiile luarii de mita% sarcina acestora fiind identificarea scriptorului*03+*03. pag. *01+*01. II. Palanceanu. pag. 3. !""#. ucuresti.. 7tancu.stabilirea indatoririlor de serviciu si implicit% daca actul privitor la care s-a pretins% primit% acceptat ori nu s-a respins promisiunea de bani sau alte foloase era de competenta autorului. Criminalistica.

V. 4.. Dumitrascu. op. *.cit. erc)esan.In ca&ul in care in urma pretinderii% primirii% acceptarii ori nerespingerea banilor sau altor foloase% functionarul ori salariatul a intocmit un act fals% in sarcina examenului te'nic al documentelor sta lamurirea urmatoarei problematici8    )aca actul in litigiu este autentic sau nu Modalitatile in care s-a facut alterarea sau contrafacerea Continutul inscrisului inainte de inlaturarea textului initial si procedeele folosite pentru inlaturare   )aca stampila aplicata pe actul in litigiu este sau nu autentica )aca fotografia de pe actul respectiv este sau nu cea originala care demonstrea&a aceasta*07+*07. . A'cu!ta"ea in)inuitu!ui 'au incu! atu!ui $inand cont de modalitatile normative si faptice de comitere a infractiunii% precum si de imprejurarile concrete ce au precedat% insotit si succedat luarea de mita% ascultarea invinuitului sau a inculpatului trebuie sa duca la urmatoarele aspecte8  -unctia pe care o indeplineste si atributiile de serviciu corespun&atoare acestei functii(   Imprejurarile in care l-a cunoscut pe mituitor( Actul solicitat de cel care a dat mita( *07+*07.

A!te acti)itati ce 'e int"e "in*5 in "a ("t cu ' eci-icu! cau7ei . )aca a mai savarsit alte fapte similare% cand% persoanele implicate% Alte persoane care mai cunosc despre fapta si imprejurarile comiterii 5. )aca actul respectiv intra sau nu in atributiile sale de serviciu% ori era contrar acestor indatoriri(   Cine a avut initiativa darii banilor sau foloaselor( In ce au constat sumele de bani si natura foloaselor pretinse% primite% acceptate sau nerespinse(  serviciu(    primite(  In ce a constat constrangerea exercitata impotriva celui ce a dat banii )estinatia banilor ori foloaselor necuvenite primite( Consecintele juridice ale activitatii infractionale desfasurate( Alti participanti la savarsirea infractiunii si rolul fiecaruia in Ce actiuni concrete a intreprins% respectiv daca a indeplinit% nu a indeplinit% a intar&iat efectuarea actului% ori a efectuat un act contrar atributiilor de consumarea faptei% implicit% cota parte ce a revenit fiecaruia din banii si foloasele ori foloasele si motivele care l-au determinat si procede&e in acest mod(  ei(  etc.(  Probele pe care le solicita in apararea sa.

.<ES$I@AREA I. E. ucuresti. Aceste activitati se vor desfasura respectandu-se regulile tactice cunoscute*09+*09. Martorii vor fi de cele mai multe ori mediati% adica au au&it despre comiterea acestor fapte% neasistand nemijlocit la consumarea infractiunii. !"". Ed. 7tancu. II.II )E )ARE )E MI$A *09+*09. Aceste persoane vor fi ascultate in calitate de martori% urmarindu-se obtinerea unor date despre faptuitor% mituitor% conditiile concrete ale savarsirii infractiunii. vol. Astfel% pot fi efectuate pre&entari pentru recunoasterea persoanelor din grup% in special in ca&ul existentei participatiei penale. C A P I T O L U L III PAR$IC#2ARI$A$I ME$")"2"@ICE PRI<I.-RAC$I#.In functie de modalitatile faptice de comitere si imprejurarile concrete ale cau&ei pot fi efectuate si alte activitati de urmarire penala. Actami.) I. Criminalistica. . In aceeasi ordine de idei% se inscrie si solicitarea -prin adresa scrisa -a indatoririlor de serviciu ale functionarului autor al luarii de mita% precum si a caracteri&arii privind modul in care cel in cau&a s-a ac'itat de sarcinile profesionale% conduita la locul de munca% daca a fost sanctionat sau nu disciplinar% etc. )e asemenea% trebuie desfasurate activitati pentru identificarea persoanelor care au cunostinta despre savarsirea faptei si imprejurarile comiterii ei. Alteori% pentru eliminarea contra&icerilor esentiale intre declaratiile persoanelor ascultate% se va proceda la efectuarea confruntarii.

+*0. Pericolul social deosebit al acestei infractiuni re&ida in aceea ca ea aduce atingere relatiilor sociale a caror formare% de&voltare si desfasurare normala nu ar fi posibile fara asigurarea unui climat corespun&ator bunului mers al unitatilor publice si private si fara protejarea probitatii functionarilor in indeplinirea atributiilor de serviciu fata de actiunile de coruptie la care ar fi expusi.!e#enta"e 8u"i*ica Potrivit legii*0:+*0:. $otodata% la savarsirea acestei infractiuni pot exista si alti participanti in calitate de instigatori sau complici. *0. Codul penal al Romaniei. )in modul in care este incriminata aceasta fapta in legea penala se desprinde ideea ca cel ce da mita -mituitorul -este autorul unei infractiuni de sine statatoare -dare de mita -si nu participant*0. la infractiunea de luare de mita. .!..+*0. In ca&ul darii de mita% subiectul activ nemijlocit este nedeterminat. Instigator sau complice. )e asemenea% fapta poate fi savarsita de mai multi autori% daca fiecare a contribuit nemijlocit -in mod simultan sau succesiv -la consumarea activitatii infractionale. Prin urmare el poate fi orice persoana fi&ica% c'iar un functionar care corupe pe un alt functionar. al.% darea de mita este fapta persoanei care% direct sau indirect% promite% ofera ori da bani sau alte foloase unui functionar% pentru ca acesta din urma sa indeplineasca% sa intar&ie indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri. *0:+*0:. $%%.. )area de mita% spre deosebire de luarea de mita% nu constituie o infractiune de serviciu% ci o infractiune in legatura cu serviciul( ea se caracteri&ea&a printr-o actiune de corupere exercitata de un particular asupra unui functionar.Sectiunea I Re. art.

6unurile si valorile date de mituitor% repre&inta obiectul mitei. "biectul material lipseste si in ca&ul darii de mita.6 . )e asemenea% pentru reali&area continutului constitutiv al infractiunii% latura obiectiva trebuie sa fie alcatuita dintr-un element material% insotit de anumite cerinte esentiale% urmarea imediata si legatura de cau&alitate. In mod similar% in situatia in care folosul necuvenit consta in prestarea unei munci% munca prestata devine obiect al mitei.A. -ara existenta acestei situatii premise% nu se poate concepe existenta infractiunii de dare de mita.8  Prima conditie consta in aceea ca promisiunea% oferirea sau darea sa aiba obiect bani sau alte foloase( *1=+*1=. In legatura cu elementul material% acesta se concreti&ea&a in actiunea de corupere -dare de mita -care se poate reali&a prin mai multe modalitati normative% respectiv promisiunea% oferirea ori darea de bani sau alte foloase in scopul indeplinirii% neindeplinirii sau intar&ierii indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului ori in vederea savarsirii unui act contrar acestor indatoriri. Situatia premisa% ca parte componenta in structura infractiunii% presupune existenta in prealabil a unui serviciu% ce functionea&a in cadrul unei unitati publice sau private% avand competenta de a efectua acte de natura celor ce oca&ionea&a savarsirea darii de mita% serviciu in cadrul caruia isi exercita atributiile functionarul necinstit.In ceea ce priveste obiectul juridic -atat cel generic% cat si cel special -este identic cu cel al infractiunii de luare de mita. 7au cerintele esentiale 5*. Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de dare de mita este necesara indeplinirea unor conditii concomitente*1=+*1=.

cit. 2egat de aceste cerinte esentiale% atat practica judiciara% cat si literatura de specialitate*1/+*1/. !/1. ucuresti. V. Dongoroz. . op.. 9a)ane. IV. s-au pronuntat in sensul ca este irelevant daca promisiunea sau oferirea de bani ori alte foloase au fost sau nu urmate de acceptarea din partea functionarului. Infractiunea sub&ista daca s-a facut dovada ca mituitorul a promis% a oferit sau a dat bani sau alte foloase in scopul indeplinirii% neindeplinirii ori intar&ierii indeplinirii actului precis *1*+*1*. pag. !/!. !"#$. )e asemenea% nu pre&inta nici un fel de relevanta juridica faptul ca promisiunea de bani sau alte foloase a fost sau nu urmata de executare sau daca sa reali&at scopul urmarit prin coruperea functionarului. *1/+*1/. Partea speciala. Editura Academiei. In ca&ul promisiunii -ca modalitate de reali&are a elementului material al actului de serviciu solicitat% deoarece infractiunea s-a consumat odata cu formularea promisiunii(  #ltima cerinta este aceea ca actul pentru a carui indeplinire% neindeplinire% subiectul activ -mituitorul -promite% ofera sau da bani ori alte foloase sa fie un act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului ori un act contrar acestor indatoriri.. pag. vol. 7. -oloasele sunt necuvenite si atunci cand se promite% se ofera sau se da peste ceea ce este datorat in mod legal(  A treia conditie consta in aceea ca promiterea% obtinerea sau darea de bani sau alte foloase sa se fi comis anterior indeplinirii% de catre functionar a actului in vederea caruia mituitorul a actionat% sau cel tar&iu% in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu. A doua conditie consta in aceea ca banii sau foloasele promise% oferite sau date sa fie necuvenite% sa nu fie datorate potrivit legii% deci sa aiba caracter de retributie% adica sa constituie plata sau rasplata in vederea efectuarii unui act determinant% aratat in mod explicit*1*+*1*. in lucrarea colectiva Explicatii teoretice ale Codului penal roman.

in ceea ce priveste competenta% urmarirea penala se efectuea&a% in mod obligatoriu% de catre procurorul competent sa exercite supraveg'erea*13+*13. Evident ca pentru existenta laturii obiective este necesar ca actiunea ce formea&a elementul material al infractiunii -promisiunea% oferirea% darea de bani sau alte foloase -sa produca o urmare imediata% respectiv crearea starii de pericol pentru buna desfasurare a activitatii unitatilor publice si private prin le&area valorilor sociale privind probitatea de care trebuie sa dea dovada functionarii in exercitarea atributiilor de serviciu. $%%. . art.. art.$. Codul penal al Romaniei. $1". art.determinat sau indeplinirea unui act -de asemenea determinant -contrar indatoririlor de serviciu ale functionarului. 2egatura de cau&alitate -care intregeste latura obiectiva -re&ulta din insasi materiali&area actiunilor intreprinse de faptuitor. ./. alin. Codul de procedura penala al Romaniei. Stabilirea intentiei de a da mita este absolut obligatorie% atat pentru dovedirea existentei infractiunii% cat -mai ales -pentru a stabili daca in cau&a mituirea s-a facut in conditii de constrangere a mituitorului*10+*10. alin.. $%%. *11+*11. Cat priveste latura subiectiva% investigarea trebuie sa dovedeasca faptul ca actiunea faptuitorului a fost savarsita cu vinovatie si anume cu intentie directa. Sub aspect procesual penal% pentru infractiunea de dare de mita% actiunea penala se pune in miscare din oficiu% urmarirea si judecarea facandu-se potrivit procedurii urgente reglementata de 2egea nr. *13+*13. :0 din /* iulie *.-ca& ce exclude existenta faptei -ori faptuitorul se bucura de impunitatea preva&uta de lege *11+*11.% respectiv de catre *10+*10. alin.% daca a denuntat autoritatii fapta mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesi&ate despre aceasta actiune.. . Codul penal al Romaniei.

. Codul de procedura penala al Romaniei. pct... 1. art. alin. A. Aceste doua tipuri de coruptie constituie insa doua infractiuni de sine statatoare. Denumita coruptie pasiva. Codul de procedura penala al Romaniei. $.. Ca!itatea -a tuit("u!ui )aca la luarea de mita% subiect activ nemijlocit nu poate fi decat un functionar% in ca&ul infractiunii de dare de mita% autor poate fi orice persoana *17+*17. $1".% adica a tribunalului*19+*19. *1:+*1:.facem trimitere la explicatiile date atunci cand s-a anali&at luarea de mita. lit.procurorul de la parc'etul corespun&ator instantei care judeca in prima instanta cau&a*17+*17. Sectiunea a II &a P"(4!e#e!e ca"e t"e4uie c!a"i-icate "in in)e'ti. $#. art. Sub aspectul investigarii criminalistice% problemele pe care trebuie sa le clarifice aceasta sunt asemanatoare cu cele de la luarea de mita% diferentierile tinand de activitatea ilicita desfasurata de faptuitor% calitatea acestuia si anumite situatii cand acesta este exonerat de raspundere penala. !. . )in acest considerent% pentru celelalte probleme -scopul urmarit prin activitatea ilicita% existenta concursului de infractiuni% posibilitatea extinderii cercetarilor pentru alte fapte sau faptuitori% masurile luate pentru anularea efectelor juridice ale actelor intocmite in conditiile darii-luarii de mita% etc. *19+*19.a"ea in-"actiunii *e *a"e *e #ita Infractiunea de dare de mita -denumita in literatura juridica coruptie activa -are o stransa legatura cu infractiunea de luare de mita*1:+*1:.

Astfel este considerat autor al infractiunii de dare de mita% persoana care promite% ofera sau da bani sau alte foloase unui functionar printr-un intermediar. -aptul ca legea nu cere o calificare anume a faptuitorului% duce la conclu&ia ca darea de mita poate fi savarsita c'iar si de un functionar care actionea&a pentru coruperea altui functionar.. )e asemenea% organele de urmarire penala trebuie sa cunoasca situatia juridica a intermediarului prin care se da mita. .dec.+*1.fi&ica care indeplineste conditiile generale -de varsta si responsabilitate -cerute de lege. pen.+*1. sect. Acesta este complice la infractiunea de luare de mita si nu la cea de dare de mita*1. "rganele de urmarire penala% daca este ca&ul% trebuie sa clarifice toate aspectele activitatii ilicite care s-au reali&at printr-un intermediar.!8. 3ri+unalul 7uprem. Evident% nici pentru acestia din urma% pentru existenta infractiunii% nu se cere vreo calificare a faptuitorilor.. CD... Investigarea trebuie sa clarifice% in concret% contributia acestora la derularea si consumarea activitatii% modul in care au conlucrat pentru reali&area re&olutiei infractionale. Si aceasta fapta poate fi savarsita in participatie atat in forma coautoratului% cat si a instigarii si complicitatii.!/8%2!"8%.nr. In ca&ul in care c'iar intermediarul a conceput infractiunea si l-a determinat pe mituitor sa o comita prin intermediul sau% el va *1. )ar% functionarul care da mita este o persoana particulara in raport cu functia si serviciul pe care le indeplineste functionarul mituit... )aca actiunea tipica a infractiunii de dare de mita se opreste la intermediar% ramanand necunoscuta functionarului% nu se poate retine infractiunea de dare de mita pentru cel care a promis% a oferit sau a dat bani sau alte foloase prin intermediar. pag. In acest ca&% organele de cercetare penala trebuie sa stabileasca daca promisiunea% oferta sau folosul dat prin intermediar ajunge la functionarul care% in virtutea functiei si atributiilor de serviciu% indeplineste% nu indeplineste% intar&ie indeplinirea unui act licit sau face un act contrar -deci ilicit -atributiilor sale de serviciu% pentru ca numai in acest ca& are loc consumarea infractiunii.

" problema esentiala de clarificat in ceea ce priveste promisiunea unor bani sau alte foloase% este aceea de a stabili daca promisiunea a ajuns la cunostinta destinatarului -functionarul .cumula calitatea de instigator si complice% dar va fi pedepsit doar pentru instigare la dare de mita% pentru ca instigarea ca forma de participatie principala absoarbe complicitatea. In ce priveste modalitatea normativa a promisiunii% organele de urmarire penala trebuie sa clarifice daca mituitorul a facut un angajament% o fagaduiala sau si-a asumat o obligatie fata de un functionar pentru a-i remite in viitor -intr-un termen determinat sau fara termen .o suma de bani sau alte foloase.necerandu-se ca functionarul caruia ii este adresata promisiunea sa inteleaga pe deplin despre ce este vorba. Asadar% organele de urmarire penala vor stabili consumarea infractiunii de dare de mita c'iar daca functionarul caruia i se promite nu pricepe% intrucat nu se poate inlatura vinovatia celui care promite pentru simplu fapt ca functionarul este !greu de cap! si nu pricepe ce i se cere sau !nu-si crede . 2.sau daca este vaga ori imposibil de reali&at -situatie in care nu se poate retine infractiunea de dare de mita -c'iar daca foloasele nu sunt determinate sub aspectul calitatii si cantitatii. Acti)itatea i!icita *e'-a'u"ata Pentru lamurirea modalitatilor in care s-a reali&at actiunea de corupere a functionarului% investigarea trebuie sa clarifice% in concret% in ce a constat aceasta% altfel spus% daca fapta s-a savarsit prin darea de bani ori alte foloase% prin oferirea sau promisiunea acestora unui functionar pentru ca acesta din urma sa indeplineasca% sa nu indeplineasca% sa intar&ie ori sa faca un act contrar indatoririlor sale de serviciu. Sarcina organelor de urmarire penala este aceea de a stabili daca promisiunea este serioasa -pentru a exista fapta. Promisiunea poate fi facuta verbal sau in scris% poate fi expresa sau alu&iva.

)aca oferta nu a fost precedata de promisiune% organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca momentul ofertei% pentru a se stabili momentul consumarii infractiunii de dare de mita% c'iar daca oferta nu este primita. Atlas -e. Coruptia in dreptul penal roman. Vasile Do+rinoiu. Prin oferire% organele de urmarire penala trebuie sa inteleaga si sa stabileasca existenta unei propuneri facute functionarului de a-i da bani sau alte foloase% insotita de pre&entarea acestora sau de punerea lor efectiva la dispo&itia lui. Constituie infractiunea de dare de mita8 fapta unei persoane de a fi oferit o suma de bani unor organe de urmarire penala -care aveau latitudinea de a o lasa in stare de libertate ori de a o trimite in judecata in stare de arest -pentru a nu o *3=+*3=. )aca oferta este precedata de promisiune% infractiunea se consuma odata cu formularea promisiunii% dar surprinderea mituitorului si mituitului in momentul ofertei% in aceasta situatie% are menirea de a proba infractiunea de dare de mita si pe aceea de luare de mita. "rganul de urmarire penala trebuie sa aiba in vedere ca promisiunea de a da mita nu implica actul corelativ al acceptarii sau nerespingerii% ea fiind un act unilateral al celui care urmareste sa corupa un functionar. Pentru exemplificare% mentionam8 aratarea banilor% aratarea plicului% insotita de un semn elocvent% lasarea banilor ca si cum ar fi fost uitati% pe o masa( introducerea bancnotelor printre unele acte remise functionarului.si sa fie voluntara si spontana. "ferta trebuie de asemenea sa porneasca din initiativa particularului -mituitorului. pag.urec'ilor! cand i se face o promisiune clara*3=+*3=. ucuresti. !""%. . $rebuie stabilit de asemenea ca oferta este precisa% neec'ivoca si ca este concreti&ata intr-o actiune efectiva% reala.. $!%. Ed. In ceea ce priveste a treia modalitate de savarsire a infractiunii -darea de bani sau alte foloase -organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca actiunea mituitorului a constat in inmanarea sau predarea celui mituit a banilor sau foloaselor.

( fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ de cercetare penala care% desi nu are atributia de a re&olva cau&a% ar putea sa refaca cercetarea% prin denaturarea actelor de urmarire in asa fel incat% in cele din urma% s-ar putea ajunge la solutionarea cau&ei de procuror in sensul dorit de mituitor*30+*30. dec. II. ucuresti.nr.aresta*3*+*3*. dec.!%. *3/+*3/.pen.( fapta unor gestionari de a imparti cu revi&orul contabil plusurile constatate in gestiunea lor% pe care acestia% in ba&a unei intelegeri prealabile% omisesera sa la inregistre&e% constituie pe langa infractiunea de delapidare% infractiunea de luare de mita pentru gestionari si luare de mita pentru revi&orul contabil*37+*37. in Codul penal al RpR adnotat. I. in CD. nr.!$&2!"#&. pag..%#&$2!"&". *30+*30.. rec)izitoriul in dosar nr. Papadopol. .un inel de aur pentru a-l pune in libertate pe prietenul sau% c'iar daca ordonanta de retinere a fost emisa de un alt ofiter de politie% care a si continuat urmarirea penala. *31+*31.dec. pag. .nr. !&"2!"/&. dec. sect. in Codul penal al RpR adnotat.. . 7uprem.!". 3ri+.( fapta unui inculpat de a fi dat unui te'nician o suma de bani pentru ca acesta sa-i facilite&e receptionarea unei cantitati de miere falsificata*31+*31. !&"2!"/&.pen. !"/8.nr. in RRD nr. de V. nr. pag. sect. &2!"#1. ucuresti. pag. sect. In practica judiciara recenta s-a retinut infractiunea de dare de mita pentru o persoana care afland ca un prieten al sau -fata de care se efectuau cercetari penale -a fost retinut si condus la sediul politiei de un ofiter de politie% a oferit acestuia -fiind insa refu&at. 3ri+unalul 7uprem. *33+*33. II. .$!!. Protopopescu. Cas. V. !#$.%".( fapta unei persoane care a oferit o suma de bani unei functionare pentru a o determina sa-i dea doua foi de 'artie alba cu sigiliul institutiei% sigiliu care se afla in mod permanent la seful biroului*33+*33.!".( fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ de cercetare penala in scopul de a nu-i dresa acte privitoare la savarsirea unei infractiuni*3/+*3/. pag. 7uprem. !"/8. 7toenesc. . 3ri+. Cas. dec. Clu4-*apoca.!$1%2!"8%.pen.2!"#!. *3*+*3*. in CD. Proc. *37+*37.

Codul penal al Romaniei. art. Clarificarea activitatilor concrete in care faptuitorul a reali&at actiunea de corupere pre&inta importanta si sub aspectul confiscarii sumelor de bani sau foloaselor materiale ca au constituit obiectul darii de mita% stiut fiind ca dispo&itiile privitoare la confiscare preva&ute in ca&ul luarii de mita*39+*39. Ca si luare de mita% investigarea trebuie sa clarifice daca banii sau foloasele au fost date in scopul efectuarii de catre mituit a unor acte licite sau ilicite referitoare la indatoririle de serviciu ale functionarului. . Prin urmare% daca se constata acest lucru infractiunea de dare de mita nu mai sub&ista. *3:+*3:. 3. se aplica in mod corespun&ator si in ca&ul darii de mita% c'iar daca oferta nu a fost urmata de acceptare. )aca functionarul nu are o asemenea competenta% nu se va putea retine infractiunea de dare de mita. "rganele de urmarire penala trebuie sa stabileasca ca prin constrangere s-a provocat un sentiment de teama legat de iminenta suportare a unui prejudiciu si acesta este generatorul unei presiuni psi'ice de natura a inlatura posibilitatea liberei determinari si dirijari a vointei mituitorului. art."rganele de urmarire penala trebuie sa clarifice daca functionarul caruia i s-au promis% oferit sau dat foloasele are sau nu competenta de a efectua actul in vederea caruia particularul a efectuat actiunea de mituire.e"ii *e a *a #ita Potrivit legii% daca promisiunea% oferirea sau darea de bani s-a facut datorita faptului ca mituitorul a fost constrans la aceasta de catre functionarul la care a apelat% o astfel de imprejurare duce la inlaturarea caracterului penal al faptei. )aca% in ca&ul darii de mita% constrangerea nu s-ar concreti&a intr-o asemenea presiune psi'ica% provocata de teama de a suferi in mod iminent un grav prejudiciu% nu s-ar mai putea vorbi de *39+*39. $%/. $%/. . alin. Exi'tenta c(n't"an..*3:+*3:. /. Codul penal al Romaniei. alin.

art.. acestuia de sub urmarire in fa&a urmaririi penale si ac'itarea*7/+*7/. e si art. pag. Didactica si pedagogica. +.nr. !1. al.A. *7*+*7*. Constrangerea -s-a aratat in literatura de specialitate*3.+*3. lit. $otodata trebuie clarificat aspectul daca initiativa darii de mita a apartinut mituitorului sau celui mituit% in prima situatie existand infractiunea de dare de mita% c'iar daca% ulterior% functionarul care a primit mita a staruit pe langa mituitor sa-i aduca bunurile oferite. art. !. lit.!. !1. Drept penal.7toica. "rganele de urmarire penala au obligatia ca% ori de cate ori stabilesc existenta constrangerii% sa constate mijlocul folosit de faptuitor pentru a constrange% primejdia reala sau aparenta la care a fost supus cel constrans si starea de temere% de alarmare% de natura a justifica atitudinea sa de a fi cedat in fata constrangerii. *7/+*7/. al. sa in fa&a judecatii. 3ri+unalul 7uprem.+*3. !.!. !!. !"#&. !!. . . lit. pct. 4. in CD. )in punct de vedere procesual% in ca&ul in care mituitorul a actionat fiind constrans% se va pronunta scoaterea*7*+*7*. Ed. Con0orm Codului de procedura penala al Romaniei. /31% alineatul * din Codul penal. sect. a. In acest sens s-a pronuntat si practica judiciara*7=+*7=.%8. -trebuie sa fie de natura sa suprime sau sa restranga libertatea sau capacitatea de autodeterminare a persoanei asupra careia este exercitata -mituitorul -incat sa o sileasca la o conduita impusa sau pretinsa de mituit. pag. Exi'tenta *enuntu!ui ce!ui ca"uia i '&a "etin' ("i a *3.. !!" *7=+*7=. Con0orm Codului de procedura penala al Romaniei.. e si art. ucuresti. Partea speciala. :. dec. lit.pen. $8#82 !"#$.constrangere% ci eventual de o simpla pretindere de mita% in sensul art. argumentandu-se ca daca initiativa darii de mita a apartinut mituitorului% inseamna ca infractiunea de dare de mita s-a consumat din acel moment% adica anterior staruintei depuse de functionarul mituit pentru remiterea bunurilor promise. pct.

Cod penal. *73+*73.. . C. alin.P. Ratiunea existentei unui astfel de ca& special de imputare re&ida in inlesnirea acordata de legiuitor persoanelor ce intra in contact cu functionarii necinstiti% avand menirea sa duca la accelerarea represiunii% identificarea prompta a celor care au luat mita si obtinerea probatoriilor necesare dovedirii faptei si vinovatiei. C. art. $%%. ori atunci cand se inc'eie actele de constatare*73+*73. Aceasta repre&inta una din problemele esentiale ale investigarii% fiind cunoscut faptul ca% in conformitate cu prevederile legii penale*70+*70. alin.. In alta ordine de idei% denuntul poate fi facut in orice forma% investigarea avand obligatia sa clarifice daca acesta s-a facut inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesi&at pe alte cai despre savarsirea infractiunii.P. art. Atat in literatura de specialitate% cat si in practica judiciara s-au purtat discutii in legatura cu intelesul termenului de !autoritate! in raport cu acesta apreciindu-se daca cel care face denuntul se poate sau nu bucura de impunitatea preva&uta de legea penala.P.. $!/. art. $$/. $!%. 2iteratura si practica judiciara s-au pronuntat in sensul ca autodenuntul poate fi facut in fata oricarei autoritati% c'iar daca nu este competenta sa efectue&e urmarirea penala in acea materie% cu preci&area ca in acest din urma ca&% autoritatea care a primit denuntul are obligatia de a incunostinta -de indata -organul de urmarire penala competent. $.% nu se pedepseste mituitorul daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesi&at despre acea infractiune. Re&ulta ca beneficiul impunitatii este reali&at si in ca&ul in care autodenuntul survine in timpul efectuarii actelor premergatoare*71+*71. *71+*71."i#it 4ani ("i a!te -(!(a'e necu)enite.% atat actele premergatoare cat si actele *70+*70. .P.

*7:+*7:. C."/$2 !"#$. $$#... .. Problema trebuie privita si sub aspectul restituirii banilor sau celorlalte foloase% restituirea fiind conditionata de termenul in care a fost depus denuntul. pag.% obligata sa sesi&e&e de indata pe procuror sau organul de control% astfel incat conditiile de aplicare a cau&ei de impunitate sunt indeplinite% denuntul avand loc mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesi&at pentru acea infractiune. *9=+*9=. $!. $ot astfel este aparat de raspundere% gestionarul unei unitati comerciale care% cu oca&ia unei verificari% a denuntat revi&orul contabil ca la inventarul precedent a dat o suma de bani unui alt revi&or contabil% pentru a-i acoperi o lipsa in gestiune *79+*79. 0 si 3 din acelasi cod% potrivit carora mituitorul care denunta autoritatilor fapta% mai inainte ca organele de urmarire penala sa se fi sesi&at pentru acea infractiune% nu se pedepseste% iar banii dati de el i se restituie.P. op. .% urmarirea penala pentru infractiunea de dare de mita se face de procuror( totusi potrivit reglementarilor aceleiasi legi procesuale penale*9=+*9=.. art. Revi&orul contabil caruia gestionarul i-a facut denuntul este o persoana cu atributii de control*7:+*7:.% orice organ de cercetare este obligat sa efectue&e actele de cercetare penala ce nu sufera amanare% c'iar daca acestea privesc o cau&a care nu este de competenta lui% urmarind ca ulterior *77+*77. art.P.P.P. Dongoroz. /33% alin.nr.+*7. In conformitate cu dispo&itiile legii procesuale penale*7. $1". In sensul aratat s-a pronuntat si practic judiciara. alin. /31% alin. art. *7.. cit. 3ri+unalul 7uprem.+*7.de constatare respective fiind anterioare sesi&arii organelor de urmarire penala.pen. . .P. In aceasta situatie% banii fiind gasiti% nu mai pot fi confiscati de la cel care i-a primit ca mita. )ispo&itiile art. C. pag. dec. sect... in CD..P..*77 +*77. V.&!. / se completea&a cu prevederile art. !// *79+*79. C..

)e aici% necesitatea pregatirii actiunii in cele mai mici detalii% stabilirea momentului interventiei pe diverse variante% in raport cu actiunile desfasurate sau posibil sa fie desfasurate de infractori% constituirea ec'ipei din mai multi membri si instruirea lor amanuntita% etc. Astfel fiind% in ipote&a cand un alt organ de urmarire penala decat procurorul a prins pe inculpat in momentul savarsirii infractiunii de dare de mita% iar acesta a recunoscut cu acel prilej comiterea faptei% recunoasterea sa nu poate fi considerata o denuntare -in sensul preva&ut de lege -c'iar daca procurorul nu fusese sesi&at pentru acea infractiune.lucrarile efectuate sa fie trimise procurorului. Sectiunea a III &a A' ecte ' eci-ice a!e acti)itatii *e u"#a"i"e ena!a ce 'e *e'-a'(a"a ent"u a*#ini't"a"ea "(4e!(" In esenta% continutul activitatilor desfasurate pentru lamurirea problemelor enuntate si dovedirea existentei infractiunii si vinovatiei sunt identice cu cele de la luarea de mita% considerent pentru care facem trimitere la explicatiile si argumentele deja invocate. Problemele deosebite pot interveni in ca&ul in care nu exista denuntul celui caruia i s-au pretins foloasele necuvenite ori sume de bani% constatarii infractiunii flagrante revenindu-i sarcina de a surprinde activitatea infractionala a ambilor infractori8 mituitor si mituit.% pentru reusita actiunii in astfel de situatii% practica judiciara recomanda executarea fotografiilor de supraveg'ere operativa% a filmarii sau videofilmarii. -se fac dupa . Retinem ca in ca&ul darii de mita% constatarea infractiunii flagrante se constituie in activitatea de ba&a% prinderea in flagrant fiind in masura sa dovedeasca intelegerea anterioara intervenita intre mituitor si cel mituit% deci consumarea infractiunii. In rest% celelalte activitati -efectuarea perc'e&itiilor% verificarea si ridicarea de inscrisuri% ascultarea martorilor% ascultarea invinuitului% etc.

Codul penal. V. )e fapt% primirea de foloase necuvenite nu este altceva decat o specie a infractiunii de luare de mita. $%& 5cu aplicarea -egii !/12!""&6 *90+*90. Dongoroz. Prin urmare% obiectul juridic generic este constituit din relatiile *9*+*9*. . op. pag.regulile cunoscute.. Reamintim totusi ca activitatile respective trebuie efectuate cu maximum de operativitate% intrucat infractiunea de dare de mita urmea&a procedura speciala de urmarire si judecata a unor infractiuni de coruptie*9*+*9*..% primirea de foloase necuvenite este fapta functionarului care% dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acestei functii% primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin*90+*90. !/&. *9/+*9/. de 4udecare a in0ractiunilor de coruptie. -egea nr. 8.. C A P I T O L U L IV 3ETODOLOGIA INVESTIGARII IN$RACTIUNII DE PRI3IRE DE $OLOASE NECUVENITE 1.ene"a!e In conformitate cu prevederile legii penale*9/+*9/. Ca si in ca&ul luarii si darii de mita% pericolul social al infractiunii de primire de foloase necuvenite se concreti&ea&a in atingerea adusa relatiilor sociale a caror formare si desfasurare normala nu ar fi posibila fara asigurarea bunului mers al activitatii unitatilor publice si persoanelor juridice impotriva actelor lipsite de probitate comise de functionarii respectivi.cit.2!""$ privind procedura urgenta de urmarire. art. C(n'i*e"atii .

pag. op.. *91+*91. ec)ipa. V.cit. In situatia cand acestia sunt constituiti intr-o comisie. etc. poate fi reali&ata si prin activitati succesive. !/#. $otodata% la comiterea infractiunii pot participa si alte persoane% participatia lor imbracand forma complicitatii sau instigarii% in aceste ca&uri nefiind necesara indeplinirea conditiei privind calitatea de functionar. Dongoroz.. *97+*97. -ara existenta acestei situatii premise -in care isi exercita atributiile functionarul care a primit foloasele necuvenite -nu poate fi vorba de infractiunea ce face obiectul pre&entului capitol. Situatia premisa -ca parte componenta in structura infractiunii -consta% de asemenea% in preexistenta unui serviciu din cadrul unei unitati publice sau persoane juridice% cu competenta in efectuarea actelor ce pot genera primirea foloaselor necuvenite% dupa indeplinirea lor. .sociale ce formea&a obiectul juridic comun al tuturor infractiunilor care aduc atingerea activitatii organi&atiilor de stat% organi&atiilor publice si altor activitati reglementate de lege*91+*91. Si in ca&ul primirii de foloase necuvenite lipseste obiectul material. )e asemenea% participatia penala*97+*97. )e aici re&ulta si obiectul juridic special% constituit din relatiile sociale care nu s-ar putea forma% desfasura si de&volta fara asigurarea cadrului necesar desfasurarii activitatii organi&atiilor de stat publice fara mentinerea unei constante probitati din partea functionarilor aflati in serviciul acestora. *93+*93. Ca si la luarea ori dare de mita% fapta poate fi savarsita de mai multi autori% care in conditii de simultaneitate% contribuie nemijlocit la derularea si consumarea activitatii infractionale*93+*93. Autor al acestei infractiuni poate fi numai un functionar% asa cum sunt ei desemnati in acceptiunea legii penale in vigoare.. su+ 0orma coautoratului.

In ceea ce priveste latura subiectiva% infractiunea de primire de foloase necuvenite se savarseste numai cu vinovatie% respectiv cu intentie directa. V. !/8.  Primirea banilor ori% dupa ca&% a altor foloase sa fie ulterioara indeplinirii actului determinant% fara sa fi existat o intelegere anterioara sau o acceptare a unei promisiuni de acest fel. pag.la care functionarul nu avea dreptul% pentru actul aratat in mod explicit% adica un act determinant. . op..in crearea unei stari de pericol pentru bunul mers al organi&atiei de stat sau publice unde isi desfasoara activitatea functionarul sau salariatul necinstit. In acelasi sens% legatura de cau&alitate intre actiunea prin care s-a reali&at elementul material si urmarea imediata re&ulta -!ex re!. Este ceea ce diferentia&a net infractiunea de primire de foloase necuvenite de cea de luare de mita. Spre deosebire de infractiunea de luare de mita% primirea foloaselor de catre autorul faptei este determinata de faptul ca acesta a indeplinit un act anumit% act ce intra in atributiile sale de serviciu.2a randul sau% elementul material ce formea&a -alaturi de unele cerinte esentiale% urmarea imediata si de cau&alitate -latura obiectiva a infractiunii consta in actiunea de primire de catre un functionar de bani ori alte foloase dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia. *99+*99. #rmarea imediata consta -ca la toate infractiunile de coruptie. Dongoroz. Pentru intregirea laturii obiective% legea penala cere indeplinirea urmatoarelor cerinte esentiale8  6anii ori celelalte foloase necuvenite sa constituie o plata -rasplata.din materialitatea activitatii infractionale.*99+*99.cit.

*9./$#2!"#/. dec.calitatea de functionar al celui care a primit foloasele necuvenite si indatoririle de serviciu si% mai ales% daca actul indeplinit de faptuitor intra sau nu in obligatiile de serviciu.In conclu&ie% primirea de foloase necuvenite este infractiune comisiva si instantanee% ea putand pre&enta% in afara modalitatii normative% multiple modalitati faptice determinate% in principal% de circumstantele concrete ale faptei. .a"ea 'i acti)itati!e nece'a"e "(4a"ii )in()atiei Si in ca&ul acestei infractiuni% cercetarea trebuie sa lamureasca -in primul rand. )e altfel acesta constituie problema centrala a cercetarii% in raport cu momentul inmanarii foloaselor apreciindu-se existenta ori inexistenta acestei infractiuni . Cod penal.nr.. se desprinde conclu&ia ca% pentru aplicarea sa% se cere% pe de o parte% ca functionarul sa fi indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu% iar pe de alta parte -fata de expresia !la care era obligat in temeiul functiei sale! -ca indeplinirea actului sa fi constituit indatorirea de serviciu a functionarului( este vorba% deci% de un act intotdeauna ilicit si in acelasi timp obligatoriu pentru functionar*9.. P"(4!e#e ' eci-ice e ca"e t"e4uie 'a !e c!a"i-ice in)e'ti. 3ri+unalul 7uprem. 2egat de acest caracter ilicit al actului indeplinit% organele de cercetare penala% trebuie sa lamureasca in ce moment s-au primit banii ori celelalte foloase necuvenite. dupa cum este cunoscut% pentru a sub&ista% infractiunea de foloase necuvenite% primirea banilor ori% dupa ca&% a altor foloase trebuie sa fie ulterioara indeplinirii actului precis determinat% neindeplinirea acestei conditii ducand la incadrarea faptei la dispo&itiile privitoare la darea si luarea de mita. )in modul cum este formulat textul de lege*9:+*9:.$%&..+*9. art. In aceeasi ordine de idei% in sarcina organelor de urmarire penala sta si lamurirea problemei daca anterior inmanarii% respectiv primirii foloaselor necuvenite a existat sau nu o intelegere% in acest scop% intre cel care a dat si functionarul care a primit. -iresc% *9:+*9:.+*9. 2.

a instiintat organele de urmarire penala mai inainte de a lua banii% dandu-le posibilitatea de a inseria bancnotele gasite asupra inculpatului% instanta nu poate dispune confiscarea in ba&a art. Consideram ca adoptarea unei asemenea *:=+*:=. Raspunsul este afirmativ% c'iar daca discutiile pro si contra% sunt de ordin mai mult teoretic% ca&urile cand ar putea interveni autodenuntul fiind extrem de rare% avand in vedere momentul inmanarii si lipsa intelegerii anterioare. dec. Avand in vedere continutul asemanator al infractiunilor de primire de foloase necuvenite cu cel al infractiunilor de dare si luare de mita% in literatura si practica judiciara s-a pus problema daca autodenuntul celui care a dat folosul necuvenit produce aceleasi efecte ca si in ca&ul darii de mita. /37% alin..$%2!"#%. )in punctul nostru de vedere ne exprimam serioase re&erve fata de astfel de solutii. "ri% determinarea unei persoane sa savarseasca o fapta de natura penala pentru a obtine probe de vinovatie impotriva sa este inacceptabila din toate punctele de vedere. 3ri+unalul 7uprem. Pe de alta parte% pre&entarea in fata organelor de urmarire penala% inserierea bancnotelor% presupune din partea celui care urmea&a sa inmane&e folosul necuvenit -exclu&and ipote&a intelegerii anterioare -precum si din partea organului judiciar ce primeste autodenuntul% acceptarea ideii ca functionarul oricum va primi banii respectivi. /% Cod penal% ci trebuie sa o restituie persoanei care a dat-o autorului infractiunii*:=+*:=. Mai mult% o astfel de situatie ar putea atrage din partea celui caruia i s-a inmanat folosul% scu&a provocarii cu toate consecintele ce decurg din aceasta. . In primul rand% autodenuntul implica existenta unei intelegeri prealabile intre persoana ce urmea&a sa dea banii ori foloasele necuvenite si functionarul ce uremea&a sa le primeasca. Astfel% practica judiciara a statuat ca !daca persoana de la care inculpatul a primit suma de bani -ce constituie obiectul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite .dovedirea unei asemenea intelegeri anterioare face ca fapta sa fie calificata ca dare% respectiv ca luare de mita.

Activitatile desfasurate in vederea administrarii probatoriilor au acelasi continut cu cele de la darea si luare de mita% din cuprinsul actelor de urmarire penala% constatarea infractiunii flagrante% ridicarea de inscrisuri% ascultarea martorilor% etc. T"a-icu! *e in-!uenta. -re&ultand% pe langa imprejurarile concrete ale comiterii faptei momentul inmanarii folosului necuvenit% actul intocmit anterior de functionarul respectiv% atributiile de serviciu ale acestuia si faptul ca actul indeplinit intra in indatoririle sale% etc. CAPITOLUL V ASPECTE DE ORDIN TEORETIC SI PRACTIC PRIVIND INVESTIGAREA CRI3INALISTICA A IN$RACTIUNII DE TRA$IC DE IN$LUENTA 1.solutii ar putea desc'ide drumul unor inscenari% in scop de ra&bunare sau de compromitere a unor functionari% inclusiv a prestigiului institutiilor din care acestia fac parte. C(nce t 'i ca"acte"i7a"e . In sfarsit% ultimul argument impotriva unei asemenea solutii ar consta in faptul ca prinderea in flagrant delict demonstrea&a% implicit% existenta intelegerii anterioare -c'iar daca cel care a primit folosul necuvenit nu recunoaste acest lucru -fapt ce duce la incadrarea faptei la luare de mita.

cit.$%#.% pentru existenta situatiei premise nu este necesara determinarea persoanei functionarului% fiind suficienta preci&area actului *:*+*:*. op. art. Autor al faptei poate fi insa orice persoana fi&ica% c'iar un functionar% legea neconditionand existenta infractiunii de vreo calitate anume pe care trebuie sa o aiba subiectul activ nemijlocit.pag. *:/+*:/. . )ar% pentru a putea fi autor al traficului de influenta trebuie indeplinita o cerinta esentiala si anume ca acesta sa aiba influenta ori sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar. Potrivit literaturii de specialitate*:/+*:/. Manifestare antisociala cu un sporit grad de pericol social% traficul de influenta aduce atingere acelorasi relatii sociale a caror formare si de&voltare normala ar fi imposibil de reali&at fara asigurarea bunului mers al activitatii unitatilor publice si fara protejarea functionarilor proprii de suspiciunea ca acestia ar actiona in ba&a interventiei unor persoane influente ori presupus influente. Dongoroz. Cod penal. Referitor la structura si continutul juridic al infractiunii este de remarcat ca situatia premisa este asemanatoare cu a celorlalte infractiuni anali&ate% in sensul preexistentei unui serviciu in cadrul unei unitati publice in care-si desfasoara activitatea functionarul asupra caruia faptuitorul are sau pretinde ca are influenta. Intrucat in privinta obiectului juridic -atat cel generic% cat si cel special -si a obiectului material% acestea nu difera de al celorlalte infractiuni de coruptie% facem trimitere la explicatiile din capitolele anterioare.Potrivit dispo&itiilor incriminatoare*:*+*:*. !%/. traficul de influenta este fapta persoanei care avand influenta ori lasand sa se creada ca are influenta asupra unui functionar% primeste sau pretinde bani ori alte foloase sau accepta promisiuni de daruri% direct sau indirect% pentru sine sau pentru altul% pentru a-l determina pe acel functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. V.

)e asemenea% nu pre&inta importanta daca initiativa a apartinut traficantului sau persoanei interesate ca influenta sa fie exercitata*:0+*:0.la un functionar% o alu&ie ori o referire implicita. V. $oate modalitatile mentionate trebuie sa vi&e&e un scop precis determinat% respectiv sa-l determine pe functionarul respectiv sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.in vederea caruia se va interveni% deci o referire-c'iar la modul general. !%%. Dongoroz. Elementul material din cuprinsul laturii obiective consta dintr-o actiune de traficare a influentei de catre o persoana ce are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar% actiune ce se poate materiali&a prin mai multe modalitati alternative de genul8    Primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase Acceptarea promisiunii unor sume de bani ori foloase Acceptarea de daruri. . )upa cum% este irelevant faptul ca actul ce intra in atributiile functionarului a fost executat sau nu% pentru existenta elementului material fiind suficient ca s-au primit sau pretins foloase sau ca s-a acceptat promisiuni pentru astfel de foloase ori daruri in vederea determinarii functionarului.pe langa un functionar in scopul ca acesta sa-si indeplineasca atributiile cu care a fost legal investit.% au fost sau nu urmate de executare.. op.pag. Sub aspectul existentei infractiunii nu pre&inta nici un fel de relevanta daca pretinderea% primirea% acceptarea% etc. )esi textul de lege referindu-se la !alte foloase!% nu a mentionat !care nu se cuvin!% acest lucru se subintelege% devreme ce in traficul de influenta% folosul este intotdeauna necuvenit% neputandu-se accepta ideea potrivit careia unei persoane fi&ice influente s-ar cuveni o plata% un salariu legal% pentru interventia -reala sau presupus reala.cit. *:0+*:0.

2. Prin urmare% in sarcina organelor de urmarire penala sta lamurirea problemei daca primirea% pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni% daruri% etc.% de care se bucura% a gradului de rudenie ori a relatiilor personale il poate determina pe acesta la o . In mod similar% cand faptuitorul accepta daruri% direct sau indirect% pentru sine sau pentru altul% pentru a determina pe un functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Pa"ticu!a"itati in a*#ini't"a"ea "(4e!(". In sfarsit% in raport cu imprejurarile in care se comit faptele% infractiunea de trafic de influenta poate pre&enta si variate modalitati faptice% acestea urmand a fi luate in calcul pentru stabilirea gradului de pericol social si implicit% pentru individuali&area pedepsei.Si in ca&ul traficului de influenta% urmarea imediata si legatura de cau&alitate nu difera de celelalte infractiuni de coruptie% prima constand intr-o stare de pericol pentru relatiile sociale ocrotite% in timp ce a doua re&ulta din insasi materialitatea activitatii infractionale. -iind o infractiune comisiva si instantanee% traficul de influenta se consuma in momentul in care persoana care are influenta ori lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar primeste% pretinde ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase.% s-a facut de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra functionarului. Problema principala care urmea&a a fi lamurita pe parcursul cercetarii se refera la modalitatile concrete -normative sau faptice -pe care le imbraca activitatea ilicita desfasurata de faptuitor. In acceptiunea legii penale% prin expresia !lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar! se intelege% in general% ca o persoana se lauda ca are trecere pe langa un functionar si in virtutea increderii% etc. A' ecte *e ("*in te("etic 'i "actic "i)in* "(4!e#e!e ca"e t"e4uie 'a !e c!a"i-ice ce"ceta"ea.

$ot astfel% sunt indeplinite conditiile legale si in situatia in care faptuitorul% fara a se lauda% nu de&minte afirmatiile facute de alte persoane referitoare la influenta pe care el ar avea-o pe langa functionarul respectiv*:1+*:1. )atorita dependentei ce exista intre aceste continuturi alternative ale infractiunii de trafic de influenta% faptele prin care se concreti&ea&a doua sau c'iar toate continuturile sus mentionate% savarsite de aceeasi persoana% c'iar la o intelegere de timp diferite% repre&inta in ansamblu acte de executare a infractiunii. Dongoroz. In rest% primirea% pretinderea% acceptarea de promisiuni au acelasi inteles ca si in ca&ul infractiunilor de dare si luare de mita.anumita atitudine sau poate obtine o anumita re&olvare a unei probleme. . Implicit re&ulta ca stabilind modalitatile concrete de savarsire% organul de urmarire penala trebuie sa lamureasca si problema naturii relatiilor 4de rudenie% de ordin profesional% de prietenie5 existente intre functionarul respectiv si cel care a afirmat sau a lasat sa se inteleaga ca are influenta asupra sa. Practica judiciara in materie s-a pronuntat constant in sensul celor mentionate... Potrivit practicii organelor de urmarire penala% infractiunea de trafic de influenta este o fapta penala cu continuturi alternative( ea se reali&ea&a prin primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase% ori prin acceptarea de promisiuni% de daruri% direct sau indirect% in vederea determinarii unui functionar% pe langa care subiectul are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta% sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. )upa cum nu este lipsit de interes% pentru conturarea infractiunii% sa se stabileasca modalitatile in care faptuitorul a facut afirmatiile legate de influenta sau pretinsa lui influenta pe langa functionarul in cau&a. V. )esi odata cu !pretinderea! foloaselor sau cu !acceptarea! promisiunilor% infractiunea de trafic *:1+*:1. !%.pag.cit. Prin analogie% expresia !are influenta! trebuie inteleasa in sensul ca persoana in cau&a se bucura in mod real de increderea functionarului ori ca bunele relatii personale cu acesta corespund realitatii. op.

*:. dec..//$ 2!"#. *::+*::.*:. Cod penal.. 3ri+unalul 7uprem. *:3+*:3. . dec. dec. Pretinderea unei sume de bani de la o persoana si alte sume de bani de la alta persoana% in scopul interventiei pe langa un functionar% constituie fapte distincte% iar nu o fapta unica% din moment ce atat intr-un ca&% cat si in celalalt% inculpatul a desfasurat activitati materiale specifice infractiunii de trafic de influenta ale carei trasaturi caracteristice sunt intrunite in fiecare fapta in parte.% nefiind aplicabile dispo&itiile legale privind infractiunea continuata*::+*::. In acelasi sens% fata de redactarea textului incriminator% re&ulta ca si un imprumut de bani% atunci cand a fost cerut si primit in scopul determinarii functionarului sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu% poate constitui !folos! in sensul legii. . 3ri+unalul 7uprem.+*:. 3ri+unalul 7uprem. /!. /#/8 2!"#$. alin. art.de influenta poate fi socotita reali&ata% activitatea de !primire! a foloaselor pretinse sau promise nu este lipsita de relevanta penala% ci constituie alaturi de activitatea ilicita ce o precede% o unitate infractionala naturala cu toate consecintele ce decurg din aceasta constatare*:3+*:3. 3ri+unalul 7uprem. !/& 2!"#/. $.. *:7+*:7. *:9+*:9.*:7+*:7.+*:. Imprejurarea ca cele doua persoane au fost implicate in aceeasi cau&a% urmarirea penala fiind facuta concomitent pentru ambele fapte% nu pre&inta nici o relevanta sub aspectul examinat. /1/" 2!"#!. )e asemenea% daca inculpatul a pretins sau a primit o suma de bani -pentru a determina un functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale -el a comis infractiunea de trafic de influenta atunci cand a pretins banii% cat si in momentul in care i-a primit% intr-un asemenea ca& infractiunea este unica*:9+*:9... dec.

0aptuitorul solicita si alte sume in a0ara celor o0erite.$rebuie subliniat faptul ca infractiunea de trafic de influenta se consuma in momentul in care infractorul% prelevandu-se de influenta reala sau presupusa pe care o are pe langa un functionar% pretinde bani sau alte valori spre a-l determina sa efectue&e un act% indiferent daca ulterior a intervenit sau nu in acest sens. a0irmand ca sunt ocazionate de diverse c)eltuieli 0acute cu 0unctionarul pe langa care s-a intervenit. Pentru a exista infractiunea pe care o anali&am este necesar ca influenta de care s-a prevalat o persoana sa se refere la !un act ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului!% iar persoana careia i se promite interventia sa aiba un interes real% legitim sau nelegitim% in legatura cu actul ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului. 2egat de acest aspect% literatura de specialitate a retinut ca infractiunea de trafic de influenta serveste uneori ca mijloc pentru comiterea altei infractiuni si anume ca mijloc de amagire pentru savarsirea inselaciunii*.=+*. In alta ordine de idei% lamurirea acestei probleme este imperios necesara% fie pentru delimitarea infractiunii de trafic de influenta de infractiunea de inselaciune% fie pentru stabilirea existentei concursului de infractiuni.% in aceasta situatie amagirea constituie prin ea insasi o infractiune -inselaciune-% iar traficul de influenta a servit ca mijloc fraudulos pentru reali&area amagirii% existand deci% concurs de infractiuni. De exemplu.=. )e asemenea% dandu-se drept intermediar al altei persoane% real sau presupus influenta% primeste bani sau daruri pentru aceasta in vederea interventiei pe care o va face% in final constatandu-se ca pretinsul *. In consecinta% daca acest interes nu exista sau este imaginar% lipseste obiectul interventiei implicata in savarsirea traficului de influenta% fapta constituind fie infractiunea de inselaciune% fie aceea de santaj% in functie de manoperele% respectiv metodele folosite de autor in scopul obtinerii folosului material injust. .=.=+*. " alta problema pe care trebuie sa o lamureasca organele de urmarire penala si in functie de care sub&ista sau nu infractiunea de trafic de influenta se refera la actul cu privire la care faptuitorul a pretins% primit sau acceptat promisiuni de bani ori alte foloase necuvenite% prevalandu-se de influenta sa% reala sau presupusa pe langa functionar.

In referire la aceasta% in afara celor aratate% se impune preci&area ca in situatia in care faptuitorul intervine efectiv pe langa un functionar pentru a-l determina la o actiune ori inactiune ilicita% el comite si o instigare la infractiunea de abu& in serviciu% care va veni in concurs cu traficul de influenta*. o0erirea sau promisiunea unor sume de +ani sau alte 0oloase. V.. *. Dongoroz.. !%&. op. V..0. Scopul urmarit de faptuitor% ca problema distincta pe care trebuie sa o clarifice investigarea% presupune dovedirea intentiei calificate a acestuia% in sensul constatarii finalitatii urmarite -ori macar afirmate de cel in cau&a -indiferent daca scopul pentru care s-a pretins% primit% etc.cit. )in cele expuse re&ulta ca in afara problemei stabilirii faptului ca actul ce a facut obiectul activitatii ilicite intra in atributiile de serviciu ale functionarului% o alta problema de clarificat se refera la existenta concursului de infractiuni si implicit% la masurile ce trebuie luate pentru extinderea cercetarilor. op./. !%8. In mod similar% cand autorul traficului de influenta corupe functionarul*. pag. pag.0+*./+*. *. )e&aproband o astfel de fapta% prin incriminarea ei in randul infractiunilor de coruptie% legiuitorul a avut in vedere scopul urmarit de infractor% nu ca re&ultat% ci ca o traficare a influentei sale reale sau presupuse./.% folosul a fost materiali&at sau nu./+*..cit. . Dongoroz.*+*.intermediar era un simplu escroc*.*.0+*.*+*.0. Prin darea.*. $ot pentru conturarea elementelor constitutive ale infractiunii% investigarea trebuie sa lamureasca si problema momentului pretinderii ori primirii banilor sau celorlalte foloase necuvenite% practica judiciara pronuntandu-se in sensul ca nu se poate retine infractiunea de trafic de influenta atunci cand inculpatul a pretins bani sau foloasele dupa ce functionarul pe langa care a facut interventia si-a indeplinit *. in scopul ca acesta sa indeplineasca% sa nu indeplineasca sau sa intar&ie indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu% el se face vinovat si de savarsirea infractiunii de dare de mita.

1.3.*.. *. !" 2!"#.actul ce intra in atributiile sale de serviciu.1+*. " alta problema de importanta majora ce trebuie clarificata pe parcursul cercetarii consta in stabilirea functionarului pe langa care faptuitorul a pretins ca are influenta ori a lasat sa se creada acest lucru. 3ri+unalul 7uprem. In raport cu imprejurarile concrete in care s-a savarsit fapta% pot apare situatii in care nu este necesara nominali&area functionarului. . Imprejurarea ca nu a preci&at pe langa care functionar isi va exercita influenta% nearatand si numele acestora% nu poate inlatura incidenta textului care incriminea&a traficul de influenta% intrucat pentru existenta acestei infractiuni nu sunt necesare astfel de preci&ari% in speta fiind suficienta numai referirea la persoana presedintelui si a unor membri din comisie*.3+*. *. $otodata% pentru existenta infractiunii de trafic de influenta nu interesea&a nici daca faptuitorul a atribuit sau nu vreun nume functionarului pe langa care s-a prevalat ca are trecere sau influenta% reala sau presupusa si nici daca numele atribuit este real sau fictiv.1 2 !"#!. Astfel% fapta persoanei de a pretinde ca are influenta pe langa comisia de examinare a unei scoli% asigurand parintii unor tineri ca acestia vor promova examenul de admitere si cerandu-le in acest scop sume de bani% sub pretextul ca le da presedintelui si unor membri din comisie% constituie infractiunea de trafic de influenta. Cata vreme pretinderea nu a avut loc anterior sau concomitent cu interventia% elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta nu sunt intrunite. 3ri+unalul 7uprem.. )esi pentru existenta infractiunii% cercetarea nu trebuie sa stabileasca daca functionarul pe langa care autorul a lasat sa se creada ca are influenta% exista sau nu in realitate% acest lucru trebuie demonstrat% in raport cu el apreciindu-se% concret% imprejurarile comiterii faptei si manevrele folosite de infractor pentru punerea in aplicare a re&olutiei infractionale.3. /$8" 2!"#! si ..3+*.1. dec. dec.1+*.

!!8.9.)estinatia sumelor de bani% a foloaselor sau darurilor primite de faptuitor trebuie lamurita pe parcursul cercetarii% avand in vedere ca acestea urmea&a sa faca obiectul confiscarii. !!". alin. Masura confiscarii speciale a banilor% valorilor sau bunurilor care au facut obiectul traficului de influenta trebuie luata c'iar daca s-a constatat ca infractiunea comisa a fost amnistiata% deoarece% potrivit dispo&itiilor legii penale*. Potrivit practicii judiciare in materie% constanta de-a lungul timpului% bunurile si valorile obtinute de inculpat ca urmare a savarsirii infractiunii de trafic de influenta sunt supuse confiscarii% c'iar daca au fost restituite persoanelor de la care infractorul le-a primit( daca dupa restituire% bunurile si valorile au fost distruse% consumate sau instrainate de aceste persoane% ele% iar nu inculpatul% vor fi obligate la plata ec'ivalentului lor banesc.:+*. Cod penal. . Cod penal.:.9+*. *.9+*. .:+*.7+*..7.% dispo&itiile acestui text sunt cele care trebuie aplicate in atare situatii% iar nu prevederile generale din articolul privind confiscarea speciala*.9. alin. *..:. $. In sfarsit% dar nu in ultimul rand% cercetarea trebuie sa lamureasca problema participatiei la comiterea faptei si rolul fiecaruia in consumarea activitatii ilicite% acest lucru fiind necesar atat pentru corecta incadrare juridica% cat si pentru *. $%#. art. In situatia in care bunul supus confiscarii nu se afla in posesia inculpatului% persoana care il detine sau care urmea&a sa fie obligata la plata ec'ivalentului banesc trebuie sa fie c'emata in proces% in calitate de detinator al bunului.7. Cata vreme confiscarea banilor% valorilor sau a oricaror alte bunuri primite in ca&ul savarsirii infractiunii de trafic de influenta este preva&uta in mod expres% ca o masura de siguranta speciala*.% amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta.7+*. art. Cod penal. art. C'iar daca inculpatul a restituit o parte din suma primita% intreaga suma urmea&a sa fie confiscata% adica partea din suma gasita aspra inculpatului% precum si restul sumei% de la persoana careia i-a fost restituita.

In cazul in care denunta 0apta mai inainte ca organele de urmarire penala sa se 0i sesizat despre aceasta..%trebuie sa re&ulte in principal urmatoarele8 o Imprejurarile in care l-a cunoscut pe faptuitor% cine i l-a pre&entat% calitatea pe care i-a atribuit-o% cand si cum au discutat despre problema pe care urma sa o !re&olve!% persoanele care mai erau de fata si care pot confirma cele discutate( *.. .aprecierea celorlalte consecinte. In ceea ce priveste activitatile ce se intreprind pentru administrarea probelor% vom insista numai asupra acelora care pre&inta anumite particularitati fata de celelalte infractiuni de coruptie anali&ate...+*. )e asemenea% daca activitatea infractionala a fost savarsita in participatie% instanta este datoare% daca bunurile si valorile date pentru comiterea infractiunii nu se mai gasesc% sa stabileasca ca anume bunuri si valori au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare% separat% la plata ec'ivalentului in bani al acelor bunuri si valori de care a profitat..+*.. Asa cum este cunoscut% la savarsirea infractiunii de trafic de influenta pot contribui si alte persoane% participatia lor penala putand imbraca forma instigarii sau complicitatii. Cu privire la problemele pe care trebuie sa le clarifice investigarea ar mai fi de adaugat si problema existentei denuntului persoanei care a dat banii sau foloasele% mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesi&ate% situatie similara cu cea de la darea de mita si care nu mai necesita comentarii. Astfel% din ascultarea persoanei care a dat banii ori celelalte foloase*. Si in ca&ul participatiei practica judiciara a statuat ca in ca&ul in care autorul infractiunii de trafic de influenta% dupa ce a pretins un anumit folos pentru a determina pe un functionar sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu% a primit folosul printr-o alta persoana% cel care l-a ajutat in felul acesta la reali&area unuia din continuturile alternative ale infractiunii este complice.

o

)aca faptuitorul a avut initiativa intervenirii pe langa functionarul ce

avea obligatia sa indeplineasca actul( o acest lucru( o Modul in care a facut afirmatiile din care re&ulta trecerea de care se .umele% prenumele si functia functionarului% unitatea din care face

parte% pe langa care faptuitorul a afirmat ca are influenta sau a lasat sa se creada

bucura pe langa functionarul pe langa care a afirmat ca va interveni( o Sumele de bani sau alte foloase materiale pe care i le-a dat

faptuitorului si in ce scop sa i le dea functionarului pe langa care a afirmat ori a lasat sa se creada ca are influenta sa-l invite pe acesta la anumite localuri% sa-i cumpere cadouri% etc.( o daca dupa inmanarea banilor sau celorlalte foloase s-a mai intalnit ori

a mai tinut legatura cu faptuitorul 4cand% unde% in ce mod5 si continutul discutiilor purtate cu acesta% in sensul de a-i intari convingerea ca a luat legatura cu functionarul in cau&a% a discutat modalitatea de !re&olvare!% etc.( o eventualele persoane care au fost de fata 4sau care cunosc despre

acest lucru5% atat la perfectarea !tran&actiei!% cat si la discutiile ulterioare( o alte persoane cu care faptuitorul a procedat in acelasi mod% etc.

Prin efectuarea perc'e&itiei se urmareste% in principal% descoperirea bunurilor ce au constituit folosul material injust% precum si a unor inscrisuri% emanate de la faptuitor% care pot dovedi participarea acestuia la savarsirea infractiunii. Prin ascultarea martorilor pot fi lamurite o serie de probleme esentiale ale cau&ei% cum ar fi8

ce cunosc in legatura cu motivele pentru care cel care a dat% oferit

ori promis% a apelat la faptuitor(  ce afirmatii a facut acesta in legatura cu influenta pe care o are pe

langa functionarul in competenta caruia intra indeplinirea sau neindeplinirea actului solicitat(   data la care s-a inmanat folosul necuvenit si in ce a constat acesta% alte persoane care mai pot da relatii despre fapta si imprejurarile in

care s-a comis% etc. In conclu&ie% se impune colaborarea si eficienti&area luptei tuturor factorilor implicati in eradicarea acestui flagel al criminalitatii% cat si reglementarea juridica pe cat de severa% pa atat de benefica in acest domeniu al coruptiei% pentru ca societatea romaneasca sa-si poata angrena parg'iile care sa-i asigure un adevarat progres pe drumul sinuos al democratiei si al integrarii europene.

%I%LIOGRA$IE SELECTIVA B B B B B Constitutia Romaniei. Codul penal al Romaniei. Codul de procedura penala al Romaniei. 2egea nr. *1= >*;;7 pentru modificarea si completarea Codului penal. 2egea nr. *1* >*;;7 pentru modificarea si completarea Codului de

procedura penala.

B

2egea nr. :0 >*;;/ privind procedura urgenta de urmarire si judecare a

infractiunilor de coruptie. B 2egea nr. 9: >/=== pentru prevenirea% descoperirea si sanctionarea

faptelor de coruptie. B AI".I$"AIE C.% 6ERCCESA. <.% 6#$"I $.% MARC# I.%

PA2ACEA.# E.% P2E$EA C.% SA.)# I. E.% S$A.C# E.8 !$ratat de tactica criminalistica!% Editura Carpati% Craiova% *;;1( B APE$REI MICAI8 !Procedura urgenta de urmarire pentru unele

infractiuni de coruptie!% Analele Academiei de Politie !Al.I. Cu&a!% *;;1( B 6ASARA6 M.8 !Criminalistica!% #niv. !6abes-6olDai!% Cluj-

.apoca% *;7:( B 6ERCCESA. <.% )#MI$RESC# ..8 !Probele si mijloacele de

proba!% Ed. M.I.% 6ucuresti% *;;1( B 6ERCCESA. <.8 !Metodologia investigarii infractiunilor!% Ed.

Paralela 13% Pitesti% /===( B 6#2AI C.% MI$RACCE C.8 !)rept penal roman. Partea speciala.

Culegere de probleme din practica judiciara!% Casa de editura si presa Sansa srl% 6ucuresti% *;;7( B B CI"PRA@A A.8 !Criminalistica -tactica!% #niv. A.I.Cu&a% Iasi% *;:7( CI"PRA@A A.% IAC"6#$A I.8 !Criminalistica!% Ed. -undatiei

C'emarea% Iasi% *;;9( B C"2EC$I<8 $ratat practic de criminalistica!% vol. I-I<% Ed.

Ministerului de Interne% 6ucuresti% *;97-*;:1(

!CA. Academiei Romane% 6ucuresti% *. GE.( B S$A.% ..% I2IESC# .)6""F ".AE 2.% ".% )#MI$R# A. SGE. )idactica si Pedagogica% 6ucuresti% *.8 !Explicatii teoretice ale codului penal roman -partea speciala!% vol.8 !)rept procesual penal!% Ed. a II-a si a I<-a5% Ed.( B CCAR2ES E.<ES$I@A$I". C'arles C..C# EMI2IA.IS$"REA.! 4Manual de cercetare penala5% traducere in limba romana( B .9/( B A.:1( B )"6RI."I# R.ova% 6ucuresti% *.( B S#CI# CAMI28 !Criminalistica!% Ed.E S.SS".% PARASCCI< S.% 6#2AI C.B C"2EC$I<8 !)ictionar de criminalistica!% Ed..3( B )".. $omas% Springfield% Illinois% S#A% *.% "A. Atlas 2ex% 6ucuresti% *.97% traducere in limba romana( B S$A.31% traducere in limba romana( . I<% Ed. Stiintifica si Enciclopedica% 6ucuresti% *.C# EMI2IA.8 !Investigarea stiintifica a infractiunilor!% Curs de criminalistica% partea a II-a si a III-a% #niversitatea 6ucuresti% -acultatea de drept% *..8 !Criminalistica!% vol. Actami% 6ucuresti% *. Europa .# @C. " CARA 8 !-undamentals of Criminal Investigation! 4Principii de ba&a ale cercetarii penale% ed.% APE$REI M.% -")"R I.2.% FACA.% S$A.@"R"E <.% R"SCA <..CRIMI.)E2 -)escoperirea infractiunilor -metode moderne de investigatie criminala -Stoc'olm% *.9/( B MA#RICE ?..C. I si II% Ed.."I# <ASI2E8 !Coruptia in dreptul penal roman!% Ed.CEA I.A2 I. -I$E@ERA2) .

0.. <"2"..B *. Paideia% 6ucuresti% .CI# .8 !)rept procesual penal!% Ed.