You are on page 1of 52

I. Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

La baza alcatuirii organismului uman, ca de altfel si al tuturor vietuitoarelor, se afla celula (fig.1). Intregul organism uman este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din sange), sau grupate, formand tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform cresterii, urmatoarele: celula – tesuturi – organe – sisteme de organe – organism. Celula reprezinta un sistem deschis prin care se realizeaza schimbul de materie si energie cu mediul extern. Are o mare capacitate de crestere, dezvoltare si diferentiere (trecerea de la forme simple la forme din ce in ce mai complexe), datorita proprietatii de autoreproducere. orma, alcatuirea si functia, celulelor, este diferita, legat de locul in care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care il are. !e exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda, ovulul este sferic. !ar si dimensiunea celulelor difera. !e exemplu, cea mai mare celula este ovulul ("## microni) si are rol in reproducere, spermatozoidul ($#%&& microni) este una din cele mai mici celule. I.2. Componentele celulei Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma si nucleul. a) Membrana celulara se afla la periferia celulei. 'ste alcatuita din molecule de proteine si lipide, legate intre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. (embrana are permeabilitate selectiva. )rocesele de schimb care au loc in membrana celulara se realizeaza prin doua tipuri de transport: % % transportul transmembranar * asigura trecerea apei si a substantelor dizolvate prin membrana celulara+ transportul in masa * este procesul prin care celula inglobeaza sau elimina particule de natura diferita, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul membranei celulare. b) Citoplasma este o substanta de consistenta gelatinoasa care ocupa interiorul celulei si in care sunt cufundate nucleul impreuna cu celelalte organite celulare (structuri foarte mici, prezente in interiorul celulelor, care indeplinesc animite functii). ,rganitele celulare sunt de doua tipuri: % comune (pe care le intalnim la toate tipurile de celulele)+ % specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule). Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (central celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). -

Reticulul endoplasmic (RE) apare ca un sistem de membrane care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). .eprezinta sediul sintezei proteinelor (capacitatea celulei vii de a produce proteine). Implicat si in transportul proteinelor si lipidelor in celula. .eticulul endoplasmatic este de doua categorii: % reticul endoplasmatic rugoz (REG) * este un sistem de membrane si canale care prezinta ribozomi atasati la suprafata lor+ proteinele sintetizate de ribozomi sunt incorporate in vezicule si transportate spre aparatul /olgi + % reticul endoplasmatic neted (REN) * este un sistem de membrane si canalicule care faciliteaza transportul substantelor in interiorul celulelor, este lipsit de ribozomi, este sediul unor reactii metabolice importante. Ribozomii sunt formatiuni sferice de dimensiuni mici, cu rol in sinteza proteinelor. 'i se gasesc fie liberi in citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmic rugos. .ibozomii sunt formati dintr%un anumit tip de A!0 (numit A!0 ribozomal) si proteine. izozomii se prezinta sub forma unor vezicule mici care contin in interiorul lor enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza. agocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie). !paratul Golgi (Comple" Golgi) se afla in apropierea nucleului, fiind un ansamblu de vezicule si tubului subtiri, avand rol in transformarea, transportarea si eliminarea produsilor chimici necesari pentru activitatea celulara. #itocondriile sunt organite din citoplasma celulei in care are loc respiratia, produc energie prin ardere celulara. (embrana interna este pliata sub forma unor creste. Contin A!0 propriu (numit A!0 mitocondrial). 1unt mai numeroase in celulele cu activitate metabolica mai intensa. Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializata a celulei, situata in imediata apropiere a nucleului, formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat in citoplasma celulei, are forma sferica, contine materialul genetic (A!0) responsabil de functionarea celulara (rol de centru de control al activitatii celulei) si de a transmite caractere ereditare. La randul sau nucleul este alcatuit din: % o membrana nucleara dubla, care se numeste cariolema; % citoplasma nucleara, numita si carioplasma (un suc nuclear vascos), care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina+ cromatina contine molecule de A!0 (acid dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. (oleculele de A!0 sunt alcatuite dintr%un numar foarte mare de gene * care sunt materialul nostru genetic. 0ucleul contine unul sau mai multi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a transmite mesa2e ribozomilor din citoplasma pentru a fabrica proteine. Celulele umane sunt de tip eucariot (celule care au un nucleu distinct, bine individualizat * care prezinta membrana nuclera * si care contine materialul genetic), deoarece sunt alcatuite dintr%un nucleu separat de "

citoplasma printr%o membrana proprie, in interiorul caruia se gasesc elementele care contin informatia ereditara si indeplinesc toate functiile celulare. I. 3. Informatia ere itara 0ucleul contine toate informatiile genetice care trec de la parinti la copii in urma procesului de reproducere. 3oate aceste informatii se gasesc in substanta numita !ND (aci capabil sa%si creeze copia identica. , anumita informatie exista in unele molecule de acid dezoxiribonucleic (A!0), substanta care, atunci cand celula este in stare de repaus, se gaseste imprastiata in nucleu sub forma de cromatina, iar in timpul diviziunii celulare se condenseaza si ia forma unor bastonase numite cromozomi. e"o#iribonucleic), codificate. Acest compus biologic special dispune de doua insusuri principale: depoziteaza informatia si este

I. 3. 1. Cromo"omii (fig. 2) Definitie Cromozomii $ sunt purtatorii informatiei ereditare. 1ubstanta din care sunt alcatuiti cromozomii este cromatina. 'a este unita intr%un punct numit centromer. Au structura helicoidala, fiind alcatuite dintr%un filament suprarasucit numit cromonema. Cromatina este A!0%ul impreuna cu o proteina. In principal, fiecare cromozom este format, dintr%un filament de A!0, de lungime variabila, in centrul sau formandu%se centromerul, care il imparte in doua brate de lungime inegala, unul scurt si unul lung. 0umarul de cromozomi din celule este constant la totii indivizii care apartin aceleiasi specii, fiind caracteristic pentru specia respectiva. La om numarul cromozomilor este de $4, din care "" perechi de autozomi (oricare din cromozomii unei celule in afara de cromozomii sexuali) si o pereche de cromozomi ai sexului (care intervin in mecanismul de determinare a sexului), fiind de doua tipuri : % cromozomul 5+ % cromozomul 6. !oi cromozomi 5 (55) determina sexul feminin, pe cand un cromozom 5 si unul 6 (56) determina sexul masculin. I. 3. 2. !DN$ul (fig. ") Definitie !%N$ul (materialul genetic) $ este principalul constituient al cromozomilor din nucleul celulei si &oaca un rol esential in determinarea caracterelor ereditare.

7

A!0%ul este format din doua filamente compuse din molecule de dezo"iriboza si fosfati infasurati intr% o elice dubla si unita cu a2utorul unor baze azotate inlantuite prin punti de 'idrogen, ca si cum ar fi o scara in spirala. 'xista patru tipuri de baze azotate, denumite adenina, guanina, timina si citozina, a caror relatie este complementara, deoarece una singura nu se poate imbina cu alta specifica. 1uccesiunea acestor elemente determina alcatuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de A!0 si care constituie unitatile functionale ce determina caracterele ereditare. II. 1. Di%i"iunea celulara Definitie %iviziunea celulara reprezinta procesul de formare a doua sau mai multe singura celula mama. 1e divide mai intai nucleul celulei (proces numit cario(ineza), dupa care are loc diviziunea citoplasmei (proces numit cito(ineza) si se formeaza o membrana nucleara intre cei doi nuclei. In urma diviziunii iau nastere doi nuclei identici cu nucleul celulei mama. II. 1. 1. Ciclul celular (fig. 3) Definitie Ciclul celular reprezinta secventa de faze diferite prin care trece o celula intre o diviziune celulara si urmatoarea. Ciclul celular poate fi impartit in patru perioade principale : -. perioa a M * in cursul careia are loc mitoza (diviziunea nucleului) si cito8ineza (diviziunea citoplasmei)+ ". perioa a G1 * in care au loc procese intense de biosinteza (producerea de molecule de catre celula) si crestere celulara+ 7. perioa a & * in care se dubleaza cantitatea de A!0 din celula si are loc replicarea (99inmultirea99) cromozomilor+ $. perioa a G2 * in timpul careia au loc ultimele pregatiri inainte de diviziunea celulara. )erioadele /-, 1 si /" alcatuiesc impreuna interfaza. Interfa"a % reprezinta etapa care urmeaza dupa incheierea diviziunii celulare. In aceasta etapa nucleul nu se mai divide+ au loc modificari atat in nucleu, cat si in citoplasma, care duc la dezvoltarea deplina a celulelor fiice. !iviziunea celulara este de doua tipuri: % i%i"iunea mitotica (mito"a)+ % i%i"iunea meiotica (meio"a). Ambele tipuri de diviziuni celulare se desfasoara dupa urmatoarele etape: % profa"a' $ celule$ fiice dintr$o

% metafa"a ' % anafa"a' % telofa"a. II. 2. Di%i"iunea mitotica (mito"a) (fig. 3) Definitie #itoza este un tip de diviziune nucleara in urma careia rezulta doua celule fiice, avand fiacare un nucleu care contine acelasi numar si acelasi tip de cromozomi ca si celula mama. )e parcursul diviziunei mitotice au loc mai multe modificari. iecare cromosom se divide in lungime in doua cromatide, care se despart si formeaza cromozomii celor doi nuclei ai celulelor fiice. )rocesul cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza, telofaza. ( )rofa"a * primul stadiu al diviziunii celulare, in cursul caruia cromozomii se contracta si se divid longitudinal (cu exceptia centromerilor) in cromatide. In aceasta faza cromozomii raman separati unul de celalalt. ( Metafa"a * in cursul acestei faze membrana nucleara se distruge, se formeza fusul de diviziune (formarea a doi puli situati diametral opus in apropierea nucleului), iar cromozomii se fixeaza prin centromeri, formand placa ecuatoriala (zona care se formeaza pe linia de centru a celulei aflata in diviziune). ( !nafa"a * stadiul trei al diviziunii in care cromatidele fiecarui cromozom se separa si se deplaseaza in directii opuse, indepartandu%se fiecare spre cate un pol al fusului de diviziune. ( *elofa"a * ultimul stadiu al diviziunii in care cromatidele care s%au separat in anafaza se aduna la polii fusului. In 2urul fiecarui grup, se formeaza o membrana nucleara, rezultand doi nuclei fii cu acelasi numar si acelasi fel de cromozomi ca si nucleul initial al celulei. 0ucleii fii se formeaza din cromatide Cu alte cuvinte, in urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi identici, ca si continut informational, cu cei ai celulei mama, identitate care se observa si de la o celula fiica la alta celula fiica. In urma diviziunii meiotice nuclei care au rezultat poseda numai 2umatate din numarul initial de cromosomi. !iviziunea celulara porneste de la o celula mama diploida (care are un numar dublu de cromozomi), in urma diviziunii mitotice vor rezulta doua celule fiice tot diploide, ca si celula mama, adica care au numar dublu de cromozomi. In schimb in urma diviziunii meiotice vor rezulta patru celule fiice 'aploide (care au doar 2umatate din numarul de cromozomi ai celulei mama).

&

deoarece are cinci straturi. de care este separat printr%o membrana bazala. pe care le elimina in mediul lor indeplina una sau mai 4 . alcatuind epitelii simple (unistratificat). 1implu sau stratificat. aran2ate intr%unul sau mai multe straturi. epiteliile se clasifica in: % epitelii de acoperire* % epitelii glandulare * % epitelii senzoriale . pavimentoase+ % foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase. si epitelii stratificate. Definitie )esutul este o grupare de celule asemanatoare specializate pentru a multe functii caracteristice. se grupeaza si formeza tesuturi. III. prismatice. strans unite intre ele si de diferite forme: cubice. 1. pavimentoase (turtite). *esuturile Celulele se diferentiaza. maduva spinarii). !upa structura si forma celulelor. cilindrice. deoarece au un singur strat de celule turtite. care le separa de tesutul con2unctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. epiteliul de acoperire se spri2ina pe un tesut con2uctiv numit corion. iau forme speciale care corespund functiei pe care o indeplinesc. +) 'ste tesutul cel mai raspandit in organism. 'xemple: % epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos.III. *esutul epitelial (fig. asezate pe o membrana bazala b) Epiteliile glan ulare * sunt tesuturi formate din celule epiteliale modificate capabile sa produca anumite substante. o formatiune cu structura si grosime variabila. Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala. a) Epiteliile e acoperire $ sunt epiteliile care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitatile corpului sau ale unor organe. respectiv dupa functia pe care o indeplinesc in organism. se deosebesc patru mari categorii de tesuturi: $ tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii)+ $ tesutul con&unctiv (fasciile care invelesc muschii)+ $ tesutul muscular (muschii corpului)+ $ tesutul nervos (creierul. !upa functie. 'le sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr%un singur strat sau in mai multe straturi. format din celule foarte asemanatoare. conice % strans legate intre ele. iar ultimul strat are celule turtite.

/) 3esutul con2unctiv. in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei. are rol trofic (de hranire). principalul constituent al fibrelor elastice galbene din tesutul con2unctiv).au secretie atat exocrina. oase). al doilea strat al pielii)+ : organismului (exemplu: .produsul lor de secretie este eliminat printr%un canal in exteriorul glandele sudoripare)+ % endocrine . vase si nervi. produc elementele figurate ale sangelui. de exemplu. in fagocitoza. dupa cum spune si numele. precum si dintre componentele acestora. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. ibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului. celule glandulare se grupeaza. ofera protectie mecanica. 1ubstanta fundamentala poate fi: moale. 3esuturile con2unctive moi au cele trei componente in diferite proportii: $ in tesutul la" componentele sunt in proportii aproximativ egale+ contine nervi si multe vase. 2. cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul. hranesc alte tesuturi.sunt eliminati direct in sange (exemplu: glanda tiroida)+ % mi"te . !e obicei. Alcatuit dintr%o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala. reticulina sau elastina (proteina fibroasa. intervine in apararea organismului. tesutul con2unctiv se clasifica in: % tesuturi con&unctive moi* % tesut con&unctiv semidur* % tesut con&unctiv dur. c) Epiteliile sen"oriale $ sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. depoziteaza grasimi. iecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. face legatura dintre diferitele organe. cat si endocrina (exemplu: pancreasul). formand glande. 'piteliile secretoare se asociaza cu tesut con2unctiv. presiune.incon2urator. -. III. *esutul con. Intra in alcatuirea oaselor. formand organe speciale numite glande+ uneori insa. a) *esuturile con. hranind si insotind alte tesuturi. 'xemple: senzatia de frig.uncti% (fig. !upa consistenta acesteia. in care se afla celule si fibre.produsii lor de secretie hormonii . tendoane. ele raman ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. 'xista trei tipuri de glande: % e"ocrine . fig. depoziteaza grasimi. durere. 'ste un tesut care asigura rezistenta organismului. alcatuind celulele mucoase. de cald. semidur sau dura. au rol in imunitate. si pot fi de colagen (proteina fibroasa insolubila intalnita in cantitati mari in derma.uncti%e moi au structuri diferite si indeplinesc o varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor.

(iofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare. putine celule si substanta fundamentala. 1e clasifica in: $ tesut cartilaginos 'ialin % este situat la suprafetele articulare ale oaselor. comune si specifice. 3. ce impinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul. iecare celula are o membrana contractila care inveleste fibra musculara numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma care contine substante chimice necesare pentru contractia musculara. Contine fibre putine si foarte fine+ $ tesut cartilaginos elastic % este bogat in fibre elastice. in 2urul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. alcatuite din microfilamente subtiri. 'ste prezent in pavilionul urechii+ $ tesut cartilaginos fibros are putine celule si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. stratul profund al pielii)+ $ tesutul reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea. provocand o contractie musculara sau o miscare a celulei) . legate in fascicule prin tesut con2unctiv. care se numesc actina (proteina contractila a tesutului muscular care se gaseste sub forma de filamente) si miozina (proteina contractila care interactioneaza cu actina. cartila2e costale. in ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase. contractile. 3esutul osos este format din lamelele osoase dispuse in doua moduri: $ in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. lasand intre ele niste spatii. Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. dar rezistent. de unde vine aspectul spongios (buretos). peretele laringelui si traheei. 1e mai numeste tesut cartilaginos (formeaza cartila2e) si contine fibre in cantitate mare. III. Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte+ $ in tesutul osos spongios se intretaie.uncti% semi ur este un tesut elastic. are o rezistenta mecanica deosebita (exemplu: fasciile care invelesc muscbii)+ % tesutul elastic poseda multe fibre elastice (exemplu: tunica mi2locie a vaselor de sange)+ $ tesutul adipos contine celule rotunde care acumuleaza grasime.$ tesutul fibros. Are un aspect translucid. ca glicogenul (polizaharid special intalnit in celulele musculare dar si hepatice) si fosfocreatina (substanta prezenta in tesuturi care reprezinta o rezerva de energie chimica stocata). *esutul muscular (fig. . care produce globulele albe. 0) 'ste alcatuit din celule musculare fusiforme. In timpul contracti musculare acestea se intrepatrund. b) *esutul con.uncti% ur intra in alcatuirea oaselor. Are in substanta fundamentala o proteina oseina impregnata cu saruri minerale. albicios si elasticitate redusa. 1e intalneste in discurile dintre vertebre si in articultii. datorita numeroaselor fibre de colagen. alunecand unele peste . globulele rosii si trombocitele). c) *esutul con. In plus sarcoplasma muschilor activi este bogata in mitocondrii. In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare.

altele si scurtand celula muscular. 'ste o celula de forma stelata (corpul celular). III.rganite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos si neurofibrilele care reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma. ibra axonului este acoperita de mai multe teci (fig. motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie . aceasta teaca prezinta intreruperi numite strangulatii Ranvier. si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos. +. In timpul relaxarii. +. tub digestiv)+ % striat de tip cardiac (muschiul inimii). fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana.este formata din celule gliale. &tructura neuronului a) Corpul celular are o membrana % neurilema si o citoplasma % neuroplasma. de obicei central. . b) )relungirile neuronale sunt3 Den ritele sunt prelungiri foarte ramificate. !#onul este o prelungire unica. Neuronul (fig. care se ramifica in portiunea terminala. 1 2) Definitie Neuronul reprezinta unitatea strucurala si functionala a sistemului nervos. 0euronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. care prezinta mai multe prelungiri. numita disc intercalar.intra in alcatuirea peretilor organelor interne (uter. cu unul sau mai multi nucleoli. care genereaza si conduc impulsurile nervoase. care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. celule diferentiate specific. In citoplasma se afla organite celulare si un nucleu.anvier la alta. alungind celula.din loc in loc. Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. *esutul ner%os (fig. (ielina se comporta ca un izolator electric. ultimele ramificatii fiind butonii terminali . vezica urinara. care incon2ura axonii. fibrele miocardice se dispun inelar. In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste. lunga. miofibrilele se departeaza unele de altele. <utonii terminali contin mediatori chimici. -#): % teaca +c'. 1. III. 1) 'ste alcatuit din doua tipuri de celule: neuroni. cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. 0euronul asigura functia de conducere a informatiei. tesutul muscular poate fi: % striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase) si au mai multi nuclei+ % neted . (a2oritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati+ = .ann . care formeaza cea de a doua teaca+ % teaca de mielina . substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina.

11) Definitie +inapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de$al doilea. cu rol de nutritie si protectie. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut con2unctiv. nervii pot fi: senzitivi. somatici si vegetativi. 'le secreta o substanta de culoare alba. 2. se afla printre neuroni si indeplinesc mai multe functi: de sustinere. Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. Celulele gliale (fig. 4) Celulele gliale sustin si hranesc neuronul. vase si nervi. 12) 0euronii. de unde a2ung la dendrite. In functie de informatia pe care o transmit. &inapsa (fig. III. Ner%ii (fig. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pana la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande).transmit informatiile de la centrii nervosi pana la organele efectoare (muschi sau glande). 3. aparare si troficitate (hranire). In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni.transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi. 'ste alcatuita din tesut con2unctiv si acopera teaca 1ch>ann. +. care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor. III.sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. numita mielina. Celulele gliale.% teaca -enle . fagocitoza. Celulele gliale se pot divide. III. formand nervi. !in butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinaptica. unde informatiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contractia musculara)+ $ nervii somatici . in traseul lor. unde informatiile sunt transformate in senzatii (exemplu: senzatia de tact. fenomen numit transmitere sinaptica. un neuron preia informatia prin dendrite. +. altui neuron. +. -# . +. cu rol de sustinere si nutritie. se grupeaza. iecare nerv este prote2at de o teaca de tesut con2unctiv. ocupand locul neuronilor distrusi. legati intre ei prin sinapse.este o teaca continua. Astfel. vaz)+ $ nervii motori . o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon. $ nervii senzitivi . motori. 0ervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) si motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici)+ $ nervii vegetativi $ fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi. 1oma este reprezentata de piele si muschii scheletici.

0lasma sangvina % este un lichid galbui. ibrinogenul are rol important in coagularea sangelui. este de aproximativ 2. . /amaglobulinele sunt anticorpi produsi de limfocite si asigura imunitatea organismului.& microni si grosime la periferie de ". B)#$". . a2unse la limita functionala. Bematile au o durata de viata de -"# de zile . )roteinele (:%=? din volumul plasmatic) sunt de 7 tipuri: albumine. apa si oxigen (. Bematiile anucleate au din profil forma de disc biconcav cu diametru de circa :. Aceasta forma mareste suprafata celulei si favorizeaza schimburile de gaze. acid uric). limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului. milioane pe secunda. si factori ai coagularii. 1. are aproximativ & litri de sange. 1angele constituie aproximativ . aminoacizi. globuline si fibrinogen. 3.")+ % transportul produsilor catabolismului celular (uree. care asigura nutritia si oxigenul necesar organismului. -7). /lobulinele transporta lipide. vitamine). -ematiile $ sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) in faza adulta.ata de inlocuire a hematiilor adulte. saruri minerale. acid folic) se numeste 'ematopoieza. A@. 1#$"). . )e masura ce sunt distruse. lipide. in special din oasele late si in ficat. in maduva rosie (hematopoietica) din oase. +angele este un tesut con&unctiv la" cu o constanta fluida. 2lementele figurate % sunt globulele rosii ('ematiile). !. ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor. acid uric.& milioaneCmm7 la femei. vitamine liposolubile. dupa care sunt distruse in ficat. caracterizat prin compozitie si proprietati fizico%chimice relativ constante. care contine =#? apa si -#? substante organice si anorganice. vitamina < -". ammoniac) si ai dioxidului de carbon (C. 1angele realizeaza: % aportul la nivel celular de substante energogenetice si plastice (glucoza. cum ar fi: electroliti (0a@. un barbat matur de statura medie. creatinina. 1. in numar de circa & milioaneC mm7 la barbat si $.? din greutatea noastra corporala.& microni. hormoni si proteine. aminoacizi. in splina (cimitirul globulelor rosii) si in maduva osoasa prin hemoliza.I5. deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului."). !e exemplu. Componentele principala ale sangelui: % % plasma sangvina (&&%4#?)+ elementele figurate ($#%$&?). -- . substante nutritive (glucoza. produsi finali de metabolism (uree. colesterol. Albuminele asigura presiunea osmotica necesara mentinerii volumului sanguin./.eglarea este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). Cr. BC#7%. Ca"@ (g"@. &!NGE6E 1angele. se formeaza altele noi./. globulele albe (leucocitele) si plac'etele sanguine (trombocitele) (fig. acizi grasi)./. . . )rocesul de formare a hematiilor (necesita e. compus din plasma si elemente figurate.

)oliglobulia poate fi de scurta durata (in efort fizic. maduva osoasa. care confera culoarea rosie sangelui si are rolul de a transporta gazele respiratorii (. leucocitele au un rol esential in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni." si C. pentru a traversa endoteliul capilar in spatiile interstitiale prin diapedeza. dupa mancare. migreaza spre tesuturile infectate cu microorganisme sau substante straine. Leucocitele au cateva proprietati fiziologice particulare. .") ce urmeaza sa fie transportat.## g hemoglobina. 1e formeaza in timus. proces numit fagocitoza. Au o durata de viata de cateva ore."). neutrofilele strabat peretele capilar. in volumul de sange din organism (&%4 -itri) se gasesc :##%. 0umarul lor creste in infectii ale organismului. de care se leaga oxigenul molecular (. la durere) sau stabila (la persoanele care traiesc la altitudini mari). iecare hematie contine aproximativ ". sintetizeaza anticorpi care asigura imunitatea. La locul infectiei fagociteaza microorganismele si substantele straine.Cresterea numarului de hematii se numeste poliglobulie. !atorita acestor proprietati. )roduc anticorpi care asigura imunitatea corpului. ganglioni limfatici. fiind atrase de substantele eliberate din celulele atacate. La un om sanatos. Mononuclearele sunt: 4 imfocitele ("&%77? din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari si citoplasma putina. 4 !cidofilele (-%7? din totalul leucocitelor) intervin in reactii alergice si in boli parazitare. )rin diapedeza. ! hem ". substante vasodilatatoare. 1./. )olinuclearele sunt: 4 Neutrofilele sunt cele mai numeroase (&#%:#? din totalul leucocitelor). 4 1azofilele (-? din totalul leucocitelor) sintetizeaza si elibereaza 'istamina si 'eparina. Globulele albe sau leucocitele $ sunt celule nucleate mobile.###Cmm7. 4 -emoglobina are in structura sa o proteina (globina) si un pigment rosu. -" . 1caderea numarului de hematii care contin hemoglobina sau micsorarea cantitatii de hemoglobina din hematii diminueaza aprovizionarea cu oxigen si provoaca patologia numita anemie. Leucocitele sunt si ele de mai multe tipuri: % % polinucleare+ mononucleare.# milioane de molecule de hemoglobina. 'le intervin in stadiul tardiv al infectiilor. in numar de $###% . 5. opresc reactiile inflamatorii prin reactii de detoxificare. inglobeaza diferite celule moarte sau lezate si bacterii pe care le digera intracelular. In molecula hemului se gaseste fier. importante in apararea organismului impotriva infectiilor: % % % % se deplaseaza pasiv in masa sangelui (duse de curentul sanguin) si activ (prin miscari amiboidale cu a2utorul pseudopodelor D picioruse false)+ se deformeaza datorita emiterii de pseudopode.

in splina. dupa care sunt distruse in splina si ficat. 2. !urata de supravietuire este de circa "$ ore. 8 2.splina si a2ung in circulatie pe cale limfatica. Au rol in coagularea sangelui. cum ar fi: % % % % transportul de substante nutritive si gaze respiratorii. in ganglionii limfatici. In circulatia sanguina se gasesc in numar de "&####%$&####Cmm 7. in fibrina insolubila. )rombocitele (plac'ete sanguine) $ sunt cele mai mici elemente figurate. !2 !2 9unctiile sangelui in organism 1angele indeplineste functii importante pentru organism. patrunse in mediul intern. 0rincipalele grupe sangvine: Grupa sange e !glutinogen !glutinina )rimeste grupa e la Donea"a la grupa 8 ! 2 !2 I II III I5 8 ("ero) ! 2 !2 alfa. !upa realizarea hemostazei si refacerea peretelui vascular lezat are loc fibrinoliza. fagocitand resturi celulare si microbiene mai mari. . ormarea cheagului de fibrina are loc prin transformarea fibrinogenului plasmatic (globulina din plasma). )rovin prin fragmentarea unor celule mari (megacariocite) din maduva osoasa. !urata de viata este de la cateva ore pana la cativa ani. Au proprietati fagocitare pronuntate. sub actiunea trombinei. beta beta alfa 8 8 ("ero) !. Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine care. !2 2. sunt anucleate. solubil. 6. Limfocitele prolifereaza intens atunci cand in organism patrund agenti patogeni. !urata de viata este de &%= zile. !2 !. in amigdale etc. 1. 4 #onocitele (-7%-=? din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. 8 8. 7emosta"a este procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei./. produc dereglari ale unor constante functionale (ale homeostaziei). !. 2. !. 1e formeaza in maduva osoasa. asigurand desfasurarea proceselor metabolice+ apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici+ functia hemostatica prin coagulare+ mentinerea pB%ului prin sisteme tampon+ -7 . !2 8. adica procesul de descompunere enzimatica a fibrinei. Au nucleu in forma de rinichi. ca urmare a lezarii vaselor de sange.

strabate prostata si se deschide in -$ pornesc spre interior septuri con2unctive care impart testiculul in "##%7## de lobuli. care secreta hormonii androgeni. adapostite in scrot (alcatuit dintr%o punga tegumentara. 3ubii sunt separati intre ei prin tesut con2unctiv interstitial. &tructura organelor repro ucatoare 5. care urca in abdomen. 3oti tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului intr%un colector comun tubul drept). /onadele (glande mixte) au doua functii importante: % % produc gametii ( ovulul si spermatozoidul). care are un sistem muscular complex ce ii permite o mare mobilitate) se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine incepe sa coboare. uretra)+ glandele ane"e (veziculele seminale. unde creste si se dezvolta pana ce fatul. in interiorul carora se formeaz gametii masculini (spermatozoizii). cu baza spre albuginee si varful spre . dupa ce se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale. mediastin. precum si celulele interstitiale #e$dig.eproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). ductele deferente. Acesta este situat in partea superioara si posterioara a testiculului si are forma de virgula. 5.% % reglarea temperaturii corpului+ reglarea echilibrului hidric. ductele e2aculatoare. Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor eferente si se continua cu canalul deferent. RE)R8D:CERE! . glandele bulbo%uretrale)+ organul copulator (penisul). La partea superioara a glandei. de forma piramidala. in care se gasesc vase si nervi. fibroasa numita albuginee. strabate peretele anterior al abdomenului in regiunea inghinala si la nastere a2unge in scrot. Acesta se continua cu canalul e%aculator si. secreta hormoni sexuali (androgeni si ovarieni). )esticulele sunt in numar de doua. 3esticulul este invelit intr%o membrana con2unctiva alba%sidefie. prostata. albugineei se prezinta mediastinul. 1. 1.ul rezultat se adaposteste in cavitatea uterina. 3ubii drepti se deschid intr%o retea de canale neregulate si apoi se colecteaza in -#%-" canale eferente care se indreapta spre epididim. 2pididimul stocheaza sperma si in final aici are loc maturarea spermatozoizilor. ingrosari. devenit viabil si este expulzat prin actul nasterii. strabatut de canalele excretoare. . 1. &tructura aparatul genital masculin 5. !in aceaste. !lcatuirea aparatului genital mascului este urmatoarea (fig. 3ubii seminiferi contorti contin in pereti celulele seminale. vasele si nervii testiculari. iecare lobul testicular contine -%$ tubi seminiferi contorti. "-): testicule (glandele genitale masculine)+ caile e"cretoare (epididimul.

detemina sexul produsului de conceptie. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. gat si flagel.uretra. cu vase sanguine si limfatice si fibre nervoase. situate in pelvis de o parte si de alta a uterului. 2. care acopera uretra. fiind legate de spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) si de secretia hormonilor andogeni. gametul masculin. ""): $ glandele genitale feminine (ovarele)* $ caile genitale reprezentate de: trompele uterine. 9unctiile testiculului *esticolele sunt glande mixte. 2. )rostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei. . &tructura aparatului genital feminin 5. 1permatozoidul. Eeziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul e2aculator. La extremitatea distala se afla glandul.varele au o forma ovoida. maturi. aflate in tesutul care separa tubii seminiferi intre ei. incon2urand portiunea initiala a uretrei. 'ste alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios. 5. 1. dupa stadiul evolutiv. 5.glandele anexe (glandele mamare). Ovarele sunt in numar de doua si sunt glande sexuale cu crestere mixta. In partea centrala (zona medulara) ovarul este alcatuit din tesut con2unctiv lax. 1. distributia grasimii de rezerva. sub vezica urinara. 2. dezvoltarea musculaturii si a scheletului. 0enisul este organul copulator la barbat. &ona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni. )rincipalul hormon androgen este testosteronul. la fel ca si glandele bulbo%uretrale. uter. si numai 7##%$## foliculi se vor matura in perioada de fertilitate a femeii. acoperite cu un epiteliu germinativ care secreteaza foliculii ovarieni. cavitari. formatiuni rotunde. diferite stadii de evolutie: primordiali. Bormonii androgeni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine. servind ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. iar hormonii androgeni % de catre celulele LeFdig. 1permatozoizii sunt secretati de celule seminale din tubii seminiferi contorti. vocea. vagin* . sintetizat din colesterol. asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare: anumite particularitati somatice. oliculii ovarieni se gasesc in -& . turtita. 0rostata este o glanda voluminoasa situata in pelvis. plini. 'ste o celula alcatuita din cap. !lcatuirea aparatului genital feminin este urmatoarea (fig. 1ecretia de hormoni androgeni se datoreaza celulelor interstitiale LeFdig. pilozitatea. pline sau cavitare. formand gametii feminini (ovulele). produc gametii feminini (ovulele) si secreta hormonii sexuali feminini. La nastere exista la ambele ovare $## ### %&## ### foliculi ovarieni primordiali. 3esulul ovarelor se diferentiaza in doua zone: zona medulara* zona corticala.

organ tubular si cavitar. iar in timpul sarcinii de catre placenta.varul. foliculul se transforma in corpul galben care secreta hormonii feminini: progesteronul si estrogenii. numita himen. In timpul sarcinii. situat intre vezica si rect. 7terul este un organ cavitar. parenchimul glandular prolifereaza. iar pe extremitatea sa inferioara se insera vaginul. prin canalele galactofore. . !upa ovulatie. 1permatozoizii -4 . avand rolul de a capta si conduce spre uter ovulul expulzat. Are forma de para turtita orientata cu varful in 2os. 1ecretia de hormoni ovarieni consta in producerea de estrogeni si progesteron. gonada feminina. rezultand corpul albicans. 'xtremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase fran2uri (infundibulul). semilunara sau inelara. In stadiile tardive ale sarcinii si in alaptare volumul mamelei creste prin acumulare de colostru. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Intre lobi se gaseste tesul con2unctiv de tip adipos. Bormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii foliculului. este eliminat o data cu secretiile uterine.vulul fecundabil a2unge in trompele uterine si daca nu este fecundat. Glandele mamare sunt organe a caror dezvoltare constituie unul din caracterele sexuale secundare ale femeii. /landa mamara este alcatuita din lobi care se deschid. continua colul uterin si reprezinta organul copulator al femeii. Contine musculatura neteda si un epiteliu simplu formand mucosa uterina (endometrul) la interior. iar tesutul adipos dispare aproape complet.)uba uterine este un conduct care face legatura intre ovar si uter si are lungimea de aproximativ -#%-" centimetri. 9unctiile o%ariene . in a "$%a zi a ciclului corpul galben incepe sa degenereze si sa se cicatrizeze. are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul prin ovogeneza si de a secreta hormoni care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru starea de graviditate. La exterior orificiul vaginal este incon2urat de labiile mici si mari. 1unt glande perechi. nepereche. !aca nu a fost fecundat ovulul. iar in timpul sarcinii de placenta. /aginul. 9ecun area 9ecun atia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. miometru (la mi2loc) si perimetni (la exterior). Capul spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigotul) urmata de dezvoltarea acestuia. !aca ovulul este fecundat. 3. apoi de lapte. 'strogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine. la nivelul mamelonului. La acest nivel femeia virgina prezinta o membrana transversala. dezvoltarea glandelor mamare si a caracterelor secundare feminine. stimuland proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. de celulele corpului galben. 5. 'xtremitatea imferioara a vaginului se deschide in vestibulul vaginal (vulva). corpul galben persista si are o activitate hormonala intensa in primul trimestru de sarcina. /ulva cuprinde labiile (doua perechi cu cute tegumentare) si clitoristul (organul erectil al vulvei). )rogesteronul este secretat de celulele corpului galben. 2. 2. asezate in partea anterioara a toracelui. 5.

ovulul. el isi finalizeaza maturarea. localizati in organele interne si in vasele de sange. tendoane si articulatii. !upa ovulatie. pentru rece G '(teroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul extern+ G )roprioceptorii. unctia analizatorilor este de a receptiona. conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern. furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente+ G *isceroceptorii (interoceptorii). 8RG!NE6E DE &IM* (!N!6I. care include aria corticala specifica. 6ocali"are Natura stimulului Chemoreceptori E#teroceptori gustativi olfactivi de (ecanoreceptori auditivi. suferind procesul de capacitatie. la cotitura trompelor uterina. este aspirat de fran2urii tubari (infundibul) si condus spre cavitatea tubara. oase. In acest timp. de conducere a impulsurilor. in treimea externa a trompei. segmentul intermediar.rganul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente: % % % segmentul periferic sau receptorul. localizati in muschi. cavitatea uterine si trompa pana in treimea externa pentru a intilni ovulul. elaborand senzatiile specifice constiente. receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile. furnizeaza informatii -: . vestibulari pentru 3ermoreceptori otoreceptori 0ocireceptori vizuali pentru somatica durere pentru somatica durere pentru viscerala durere cald presiune tactili si de presiune din muschi si articulatii )roprioceptori Interoceptori chemoreceptori din vase de sange baroreceptori vase sau structuri interne din alte Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile.depusi in vagin vor trebui sa strabata glera cervicala. in ma2oritatea cazurilor. La randul lor. . mai exact in ampula tubara. 5I.rgane de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la integrarea acestuia in mediu. extern si intern. cuprinzand caile nervoase directe si indirecte+ segmentul central. ecundatia are loc.!*8RII) .

'xemplu. de presiune din mediul intern al organismului+ G +hemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante chimice dizolvate. H 1daptarea. Indiferent de natura lor sau de localizare. care se autopropaga prin fibra nervoasa senzitiva. este alcatuita dintr%un epiteliu stratificat de tip cornos. 1. stratul superficial al pielii. care au rolul de a sesiza diferentele intre cald si rece. 1-) )ielea este invelisul care prote2eaza organismul uman de agresiunile mediului extern.asupra modificarilor biochimice. care nu se propaga. care produc leziuni celulare. / +apacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. durere. situata sub epiderma. este alcatuita din tesut con2unctiv. Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita. receptorii de tact si presiune.educe pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care actioneaza timp indelungat. Cand atinge un nivel critic se declanseaza un potential de actiune.otoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase+ G Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici. -$): % % terminatiile nervoase libere (receptori ai tactului si presiunii)+ discurile . apasare.er2el (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor)+ -. !nali"atorul cutanat (fig. intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau dupa amplitudinea potentialului generat la nivelul receptorului. / 0ensibilitatea specifica. . auditivi si vestibulari sau din muschi si articulatii+ G -ermoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura+ G .ecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. receptorii gustativi. )ielea este alcatuita din trei straturi principale. olfactivi si cei situati in vasele de sange+ G . 1tratul superficial al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. ale carui celule se regenereaza in permanenta. mangaiere. 5I. !esi receptorii genereaza independent potentiale. receptorii prezinta trasaturi functionale comune: H +apacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential.eceptorii sunt (fig. In piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili. Aceasta depolarizare se numeste potential de receptor. 'piderma contine terminatii nervoase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor sudoripare. o retea vasculara si receptori nervosi. iecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul. 2piderma. . conectata cu receptorul. %erma. !erma contine canalele de excretie ale glandelor sudoripare. Intensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului. . In anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o depolarizare la suprafata membranei. 'xemplu.

de izolator termic si mecanic. termic-dureros si spinotalamic anterior. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de -= . )rin receptorii pe care ii contine. Aceasta distanta variaza intre aproximativ " mm la nivelul limbii si al degetelor. cum ar fi temperatura.azzom). Acest muschi ridica firele de par sub actiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. presiunea atmosferica). 1imbolurile <raille sunt puncte in relief. si &#% 4# mm la nivelul tegumentului spatelui. &egmentul central 'ste reprezentat de neocortexul receptor. -ipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. Ruffini si 4olgi-. bogat in celule adipoase. pielea asigura sensibilitatea tactila. Cresterea temperaturii mareste sensibilitatea tactila.eceptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii. &egmentul interme iar (calea e con ucere) )rimul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal. iecare zona a corpului are o proiectie corticala. o retea vasculara si receptori nervosi (corpusculii *ater-)acini.& mm. 1ensibilitatea discriminativa tactila se determina masurand distanta minima la care doi stimuli se pot percepe separat. indeplinind rolul de rezerva nutritiva. formand fasciculele spinotalamic lateral. )ipaind aceste puncte in relief pe pagina. asezate in pagina la distante de ". aflat in girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica 5). receptorii tactili sunt terminatii nervoase libere sau receptori incapsulati. !erma mai contine partea superioara a foliculului pilos.eissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a vibratiilor cu o frecventa mai mica de 4# cicliCsec)+ corpusculii 3rause (de percepere a temperaturilor scazute). . un nevazator experimentat poate citi pana la -## de cuvinte pe minut. !in punct de vedere structural. glande sebacee si un muschi neted piloerector. al carui axon trece in cordoanele laterale. !e aceea contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea. Bipoderma contine partea profunda a foliculilor pilosi. tactil. Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi nevazatorilor pentru citirea <raille. in general.% % corpusculii .eceptorii tactili si de presiune se adapteaza. in ganglionul spinal. termica si dureroasa. Cel de%al treilea neuron se afla in talamus. iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex. 'ste formata din tesut con2unctiv lax. ibrele sensibilitatii termice. dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de%al II%lea neuron in cornul posterior al maduvei spinarii. Capacitatea discriminativa tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori. . presionala si vibratorie. in timp ce scaderea ei are efecte opuse. Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. foarte usor. glomerulii glandelor sudoripare.

deoarece sunt stimulati de substante chimice volatile. 'ste posibila insa formarea altor senzatii olfactive sub actiunea unor substante care nu au actionat pana atunci. intre care se afla celulele alungite receptoare. 1e apreciaza ca sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii decat la varstnici. 10) 0imtul mirosului (olfactia) la om este localizat in cavitatea nazala. Axonii celulelor mitrale formeaza tracturile olfactive si se termina in cortex. miresmele din 2urul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul incon2urator. o parte a mucoasei care captuseste cavitatea nazala. . limba. !nali"atorul olfacti% (fig. Receptorii olfacti%i se numesc chemoreceptori. &egmentul central este localizat in aria olfactiva din paleocortex. 1ensibilitatea olfactiva este foarte diferita de la un individ la altul. H Neuronul olfactiv (protoneuronul) intra. selectare sau diri2are a informatiei. strabat lama ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari). fara nici un dispozitiv de receptare. in contact direct cu excitantul. !endritele se termina cu o mica vezicula (buton olfactiv). 'ste galbena si permanent umeda. chiar la acelasi individ variaza in unele situatii: inainte de masa sensibilitatea olfactiva este mai mare decat dupa aceea. umiditatea si sanatatea mucoasei. "# . prevazuta cu 4%-" cili. 2. mana. gradul lor de solubilitate. &egmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva. substanta odoranta care persista mult timp in 2urul nostru determina fenomene de adaptare olfactiva. care formeaza nervii olfactivi. In peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica 55. !arele de miros. intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie.om % homunculus senzitiv. Intensitatea senzatiilor olfactive depinde si de alti factori: concentratia substantelor odorante. deutoneuronul caii. antrenate de aerul inspirat si dizolvate in lichidul vascos de la suprafata mucoasei olfactive. (ucoasa olfactiva apare ca o zona limitata la o suprafata de "%7 cm ". (ucoasa olfactiva este alcatuita dintr%un strat de celule epiteliale (de sustinere). deci. uneori chiar la retrairea amintirilor. ne a2uta la recunoasterea persoanelor si a locurilor. H +elulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul caii). desi stimulul persista. &egmentul e con ucere Axonii neuronilor olfactivi bipolari. 5I. ale caror dendrite sunt situate printre celulele de sustinere. Cilii olfactivi ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere. Axonul sau transmite direct centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfactiv. Cele mai intinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. La femeile insarcinate sau in cazul unor boli digestive sensibilitatea olfactiva este marita. (irosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente.

ciupercute (fungiforme) sau in forma de potir (caliciforme). in numar mai redus. 0ensibilitatea gustativa variaza in functie de concentratia diferitelor substante sau de varsta si sexul persoanelor. Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele senzoriale. observam proeminente si rugozitati. ibrele acestor nervi se alatura in bulb. unde fac sinapsa cu al treilea neuron. nervul glosofaringian (I5) pentru treimea posterioara si nervul vag (5) pentru restul mugurilor gustativi. 'i sunt in numar de 4%-". &egmentul e con ucere Nervii care conduc sensibilitatea gustativa sunt nervul facial (EII) pentru mugurii din partea anterioara a limbii ("C7). 1ubstantele insolubile. mugurii gustativi se afla in santul din 2urul papilelor circumvalate. . (ugurii gustativi din mucoasa faringiana si epiglotica percep. prevazute cu chemoreceptori. )apilele fungiforme si circumvalate sunt papile gustative. amar si dulce. la nivelul buzelor si al gingiilor. &egmentul central se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din lobul parietal. )apilele au forme diferite: firisoare (filiforme). si in mucoasa labiala. 3. a faringelui si a epiglotei. denumite papile. o solutie diluata de zahar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu. degustatorii de vinuri). care proiecteaza pe scoarta cerebrala.mul percepe patru gusturi fundamental6 acru. Astfel. !nali"atorul gustati% Limba este organul gustativ. Inele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu. H 4ustul amar este perceput spre baza limbii. Receptorii gustativi sunt chemoreceptori. dizolvate in apa si saliva. insipide. unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. smocuri de firisoare (coroliforme). )rimele doua tipuri de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. 1e gasesc in papilele din mucoasa linguala si. a valului palatin. nu au gust. H 4ustul dulce la varful limbii. ca filele unei carti (foliate). H 4ustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii. Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii. La varstnici este mai redusa decat la adulti. !aca privim cu lupa suprafata acesteia. in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei. dispusi in E la baza limbii. )apilele filiforme nu au muguri gustativi. stimulati de substante sapide. /usturile isi imbina nuantele. 'xcitatiile gustative produse simultan se pot influenta reciproc. ca si in santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii.5I. H 4ustul acru este localizat pe marginile limbii. se "- . in partea sa anterioara. sarat. incon2urate de un sant adanc (circumvalate). prin asociatie. !upa incrucisare. asociate cu senzatiile olfactive si buco%faringiene (tact. axonii deutoneuronilor a2ung in nucleii specifici de releu din talamus. temperatura). In mucoasa linguala. toate gusturile fundamentale. Capacitatea discriminativa gustativa este mica. a obra2ilor. /ustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile celor patru gusturi fundamentale.

in care se afla receptorul (segmentul periferic).fovea centralis. oblic inferior si oblic superior. +. Contractia muschilor circulari. care iuteste mancarea si este excitata prin condimente+ J componenta osmica . . participa discret prin intermediul mirosului+ J componenta tactila. 1pre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar. retina contine un strat de pigmenti de culoare bruna. invelisurile sunt: sclerotica. 1pre coroida.accentueaza sau se sterg. !nali"atorul %i"ual (fig. In prelungirea corpului ciliar. La polul anterior al globului. luand numele de cornee. la polul anterior al globului. contribuind astfel la integrarea organismului in mediu. acopera doar "C7 posterioare ale coroidei. sclerotica se bombeaza si devine transparenta. prin care lumina a2unge la acesti receptori. se afla un diafragm numit iris. numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina. orientati radiar si circular. cu o depresiune in centru . calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de proiectie (segmentul central). )rocesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern. luminozitatii si culorii obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala. % o pata oarba. fapt utilizat pe scara larga in gastronomie. nervi si pigmenti. La polul posterior al retinei se afla: % o pata galbena numita macula lutea. drept superior. +clerotica este invelisul extern si are rol protector.mirosurile dega2ate de alimentele calde imbunatatesc gustul produselor alimentare. duce la micsorarea pupilei. dar toate au trei componente negustative comune: J componenta termica. &egmentul periferic "" formeaza centrii o camera . Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular.chiul transforma energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de unda intre $## % :## nm) in impuls nervos. In alcatuirea irisului se afla muschi netezi. alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. drept intern. circulari si radiari. iar contractia muschilor radiari % la dilatarea pupilei. (uschii ciliari sunt muschi netezi. Eederea permite diferentierea formei. in mentinerea echilibrului si in activarea corticala difuza. Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. 11) Eederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. !nali"atorul %i"ual este format din globul ocular. invelisul intern. 'ste alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule. 5I. 'ste alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente. 'xista o mare diversitate a gusturilor pentru alimente. care obscura in 2urul celulelor receptoare. drept inferior. coroida si retina. continand vase. care transmit informatia spre nervosi. Retina. care are un orificiu central % pupila.

!paratul optic 9ormarea imaginilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular. care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile. Campul vizual este spatiul cuprins cu privirea atunci cand aceasta este fixata asupra unui punct. In camera anterioara se afla umoare apoasa. iar cand se contracta muschii radiari % cristalinul se aplatizeaza. camera anterioara. 1unt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. iar camera posterioara: intre cristalin si retina. Al III%lea neuron al caii vizuale se afla in metatalamus. iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi. formand nervul optic. care desparte camera anterioara de cea posterioara. Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. iar in camera posterioara % umoare vitroasa (corpul vitros). dar este bogat inervata. umoare apoasa. 1egmentul de conducere este format dintr%un lant de neuroni bipolari (protoneuronul caii). La om. Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. &egmentul central 'ste reprezentat de aria vizuala primara. (uschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. Celulele cu bastonas (-"&%-7# de milioane) sunt foarte sensibile la lumina. conectate cu lobii frontali si parietali. cu neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii). implicate in procese psihovizuale complexe. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis. Celulele cu conuri (&%: milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. &egmentul interme iar 0euronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al II%lea neuron al caii vizuale. aflata in lobul occipital. de unde informatia este proiectata in emisferele cerebrale. 'ste legat printr%un ligament suspensor de corpul ciliar. care face posibila proiectarea imaginilor pe retina. si parasesc ochiul prin pata oarba. dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. Claritatea imaginii la distanta si in apropiere se datoreaza acomodarii ochiului "7 . cristalinul si camera posterioara. iar prin axoni. iar cel de%al II%lea % la primul neuron. !atorita corneei si cristalinului. In vecinatate se afla mai multe arii de asociatie. Axonii celui de%al II%lea neuron se grupeaza. Campul vizual binocular reuneste cele doua campuri monoculare. Corneea nu contine vase.Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase. cristalin si corp vitros. tactili). Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei. 1unt receptorii vederii nocturne. cristalinul se bombeaza. )entru a a2unge la celulele receptoare. fiind sensibila la stimuli externi (durerosi. suprapuse in zona nazala. alcatuit din cornee. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. cea mai mare parte a campului vizual este asigurata de ambii ochi (vedere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur ochi (vedere monoculara). aparatul optic are o convergenta pozitiva. )rimul neuron este conectat la celulele receptoare.

de la care incepe acomodarea.prin cresterea convergentei cristalinului. urec'ea medie si urec'ea interna. )avilionul urechii este alcatuit dintr%un schelet fibrocartilaginos invelit in tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea lor spre conductul auditiv.scioarele auzului sunt: ciocanul. nicovala si scarita. orientarea in spatiu si vorbirea ca mi2loc de comunicare interumana. )unctum proximum scade cu varsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. care este prins pe fata interna a timpanului. !como area se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai indepartat de ochi. suspendate de peretii urechii medii prin ligamente si doi muschi. se formeaza intr%o cavitate a osului temporal. Irechea se imparte in: urec'ea e"terna. (uschii atasati oscioarelor contribuie la "$ . La persoanele varstnice acomodarea ochiului are loc intre limite reduse. 3ransmiterea vibratiilor este realizata de trei oscioare articulate. sunetul avioanelor supersonice. +onductul auditiv are o lungime de ". 7rec'ea medie (camera timpanului) este o Kmini%tobaL de marimea unei aspirine. La fiecare inghititura. 5I. -impanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urechea medie.14) !nali"atorul au iti% este organul de simt care asigura perceperea unde lor sonore. . groasa si vascularizata. datorita comunicarii cu naso%faringele prin trompa lui 'ustachio. 7rec'ea e"terna este formata din pavilion si conductul auditiv e"tern. (ai 2os de fereastra ovala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar). aproximativ 4 m) si punctum pro(imum (cel mai apropiat de ochi. care se spri2ina pe fereastra ovala. guturaiul poate avea ca urmare infectia urechii medii (otita)+ in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii. 3impanul are rolul de rezonator. datorita contractiei muschilor ciliari circulatori. !nali"atorul acustic (au iti%) (fig. !e aceea. avand de o parte si de alta doua fete concave. 7rec'ea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele. 'ste o membrana fibroasa. egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. difuzoare cu peste -## decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a inghiti repetat sau de a tipa. -. trompa se deschide si aerul intra in urechea medie. Acest organ de simt este format din aparatul de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urechea externa si medie) si din aparatul de receptare a sunetelor (situat in urechea interna). 'a este plina cu aer la presiune atmosferica. Cele doua membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul si fereastra ovala.eceptorii se afla la nivelul urechii interne. adica prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare. care poate vibra cu 7#%7#### cicluri pe secunda la undele sonore primite prin conductul auditiv.&%7 cm si se intinde pana la membrana timpanului. tunete. la care convergenta cristalinului este maxima). dand semnificatie lumii sonore care ne incon2oara. !efectiunea se numeste presbitism si se corecteaza cu lentile convexe. .

fiind delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si de rampa vestibulara prin membrana .eissner. fibre microrezonatoare. iar cele auditive sunt celule senzoriale ciliate. :rec<ea interna se afla intr%o cavitate situata in stanca osului temporal. / .modificarea intensitatii sunetelor. 'ste formata din labirintul osos. Aici se formeaza senzatia de auz. !e la columela porneste o lama osoasa. care imparte incomplet cavitatea melcului in doua compartimente. in urechea interna. si comunica cu varful melcului prin helicotrema. Cele doua compartimente contin perilimfa. una langa alta. La amplificarea sunetelor mai contribuie si diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei ovale (timpanul este de -: ori mai mare ca suprafata). 'ste un tub rasucit in spirala. contractia muschilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. subtire (lama spirala osoasa). Astfel. dispuse in arcade. Inele celule. &egmentul central 1ria auditiva primara se afla in lobul temporal. !incolo de membrana ferestrei ovale. ca si coardele unui pian sau harpe. celelalte sunt celule de sustinere. se gaseste receptorul pentru sunete.elcul membranos (canalul cohlear) ocupa numai o parte a melcului osos. 'xista insa si arii de asociatie. )e fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla grupati mecanoreceptori (receptori pentru vibratii). canale semicirculare osoase si melc osos sau co'lee. situat in columela (protoneuronul caii). spiralat in 2urul unui ax numit columela. +orte(ul este dispozitivul integrator care leaga senzatiile auditive de altele vizuale. zarva etc. ingustat de la varf spre baza si plin cu endolimfa. alcatuit la randul sau din vestibul osos. Contractia muschilor scaritei amplifica vibratiile prea slabe. formeaza tunelul +orti. In interior se afla labirintul membranos. unul superior (rampa vestibulara) si altul inferior (rampa timpanica). !in impulsurile nervoase. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de vibratii. 'xtremitatea ciliata a celulelor auditive vine in contact cu membrana tectoria. un lichid cu o compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian. avand doua vezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare membranoase+ % melcul membranos sau canalul cohlear. informatia auditiva a2unge la scoarta cerebrala. format din: -vestibulul membranos. (a2oritatea axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al treilea neuron. care codifica sunetele receptate. aflata deasupra organului Corti. &egmentul e con ucere Axonii neuronilor din ganglionul +orti formeaza ramura acustica a nervului cranian EIII.elcul osos (cohleea) este un canal osos.embrana bazilara il parcurge in lungime si este formata din aproximativ &#### de corzi elastice. . neuronii din cortex incheaga armonii. intinse in latimea membranei. in corpul geniculat medial (metatalamus). !in metatalamus. "& . / . Aceste celule receptoare auditive sunt incon2urate la baza de prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. localizate cu deosebire in corte(ul parietal. formand organul +orti. Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul caii). melodii.

optic. /. Aceasta este formata din celule de sustinere si celule senzoriale. parte din fibrele nucleilor vestibulari a2ung la scoarta cerebeloasa din arhicerebel (prin fibre vestibulo%cerebeloase). perilimfei din rampa timpanica. 'le stimuleaza mecanic celulele ciliate.. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular 1carpa. prin helicotrema. 2=) (embrana ferestrei ovale vibreaza cu frecventa si amploarea transmisa de oscioare. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre nervoase. cutanat. Altele a2ung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III. musculare etc. ereastra ovala se bombeaza spre urechea medie si creeaza spatiul necesar vibrarii. la motoneuronii somatici ai maduvei spinarii. Eibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara si. In 2urul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acustico%vestibular. sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spatiale: orizontal. care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei ampulare. iar axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cranian *555. Cilii acestor celule inclavate in membrana tectoria sunt indoiti. Indele endolimfei se abat peste corzile membranei bazilare. care sunt transmise cortexului. din urechea interna. vertical%sagital si vertical%frontal. sacula si in trei canale semicirculare pline cu endolimfa. "4 . &egmentul e con ucere !endritele neuronilor situati in ganglionul 1carpa (protoneuronul) culeg informatii de la nivelul celulelor receptoare. . deschise in utricula prin & orificii. prin fasciculul vestibulospinal. care se alatura fibrelor nervoase provenite din ampule. Aparatul otolitic este alcatuit din celule receptoare si de sustinere. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic.eceptorii vestibulari sunt localizati in utricula. situata deasupra maculei. In aceasta membrana se afla concretiuni fine de carbonat de calciu (otoliti).tactile. 5I. perceptiile auditive KimbracaL un obiect vizualizat in notiunile abstractizate logic prin cuvant. acustic) la mentinerea echilibrului static si dinamic al organismului. care constituie receptorul static de postura si miscare rectilinie. +elulele receptoare senzoriale sunt prevazute cu cili. In utricula si sacula se afla aparatul otolitic. unde se afla organul receptor. 0ervul vestibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul). Eibratia perilimfei se transmite endolimfei. Celulele senzoriale sunt prevazute cu cili grosi si lungi. realizand o perceptie complexa care este memorata in circuite si mecanisme de retea. !nali"atorul %estibular !nali"atorul %estibular (sau organul de simt al echilibrului) participa alaturi de alti analizatori (8inestezic. IE si EI (fibre vestibulo%nucleare) care inerveaza musculatura extrinseca a globului ocular si. sau macula. care prin miscarea lor vibratorie ridica celulele senzoriale auditive. Cele trei canale semicirculare. care patrund intr%o membrana gelatinoasa sub forma de retea. Mecanismul au"ului (fig. iecare canal are la unul din capete o dilatatie numita ampula. creasta ampulara. 'xcitatia se transforma in impulsuri nervoase. Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru miscarea rotatorie. . In general. iar celulele auditive sunt e(citate. undele lichidului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet).

incon2urate si prinse intr%o capsula con%unctiva. 0. )rintr%un sistem de feed% bac8. postura. dispusi in periost si articulatii+ J terminatii nervoase libere. in diverse boli. otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa. !aca organismul se misca liniar. 5I. 8usurile neuromusculare sunt receptori care contin 7%-" fibre musculare modificate. Cand corpul este imobil. 1tructural. !upa structura lor.contribuind la reglarea tonusului muscular. / . unde fac sinapsa cu cel de%al treilea neuron. (iscarile uniforme nu determina excitarea receptorilor vestibulari. Ca urmare. deasupra celulelor ciliate. / . in forma de fus. fusul are ": . care genereaza un impuls nervos. exercitand o presiune asupra acestora. in care informatiile emise de receptorii vesti-bulari si de receptorii musculari a2ung la centrii nervosi care coordoneaza tonusul. exista mai multe tipuri de proprioceptori: J fusuri neuromusculare. subtiri. al carui axon proiecteaza in scoarta cerebrala. . Lichidul din aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. daca inchidem ochii. actionam fara sa ne dam seama. 0indromul . parte din fibrele nucleilor vestibulari din bulb au traseul pana la talamus. producand ameteli si pierderea echilibrului. ligamente. atingand cilii. distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate+ J organe tendinoase /olgi. format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de fascicule musculare. localizate printre fibrele tendinoase+ J corpusculi Eater%)acini. 1imtim miscarea doar la oprire si la pornire. cilii celulelor senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls nervos. fiind controlata continuu prin feed%bac8. 1imtul echilibrului este o Ksenzatie care nu se simteL. gesturile in raport cu intentia. numite fibre intrafusale. de aceea in tren sau avion miscarea nu este perceputa. !ereglarile functionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (rau de calatorie) sau permanente. tendoane. (iscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt 8inestezic. in partea posterioara a girusului temporal superior.iscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula. suprafete articulare. &egmentul central se afla in lobul temporal. comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs. otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr%o parte.iscarile de rotatie implica activitatea canalelor semicirculare.enier este o boala determinata de o acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare. (iscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii vestibulari si centrul tonusului si al miscarii. !nali"atorul >ineste"ic (motor) Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare (pe care dorim sa le facem) printr%un regla2 central diferentiat.

produce contractia reflexa a muschiului. Receptorii din masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul desfasurarii miscarii. &egmentul e con ucere Impulsurile de la proprioceptorii musculo%articulari se transmit la centrii nervosi superiori pe doua cai. care se opune dezvoltarii unei tensiuni prea mari in muschi. Kin buchetL. la insertia lor pe tendon. 1timularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea muschiului si prin contractia capetelor fusului. necontractila. Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senzitive. coordoneaza miscari mai putin diferentiate. frontale si probabil parietale. 'le sunt mai subtiri si au o viteza de conducere mai lenta. 'xtremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol contractil si sunt inervate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. unde au loc analiza si sinteza informatiilor 8inestezice. . Ca urmare. Alte arii. care reduce activitatea muschiului respectiv. Cand fasciculele musculare se contracta. Aceste terminatii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situati in ganglionul spinal. Contractia capetelor produce intinderea zonei centrale a fusului si excitarea terminatiilor senzitive. primare si secundare. . care functioneaza ca receptori senzoriali. . !)!R!*:6 DIGE&*I5 Aparatul digestiv (fig. 'le au o viteza de conducere foarte mare. Lezarea oricarui segment al analizatorului 8inestezic determina tulburari de coordonare a muschilor. plina de nuclei. in consecinta.o portiune centrala. !aca tensiunea de contractie musculara este prea mare. !easupra si dedesubtul fibrelor senzitive primare se afla terminatiile senzitive secundare. atunci impulsul nervos format este transmis maduvei spinarii.eceptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare). 3erminatiile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal. -erminatiile nervoase senzitive primare formeaza o spirala in 2urul fibrelor intrafusale. 5II. prevenind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora. Aceste cai ale sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculul /oll%<urdach) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre maduva spinarii. Acestea sunt retele de terminatii nervoase butonate pe fibrele musculare. trag de tendon pentru a efectua miscarea. &egmentul central Caile sensibilitatii proprioceptive constiente proiecteaza in aria senzitivo-motorie parietofrontala. "7) este format din tubul digestiv si glandele ".eflexul tendinos actioneaza. ca un mecanism de feed-bac2 negativ. diferite de fibrele eferente alfa care inerveaza fibrele musculare striate extrafusale. )utem considera ca muschii nostri isi simt propria forta si sfortare. Organele tendinoase Golgi sunt situate la 2onctiunea fibrelor musculare cu tendonul.

'xista mai multe tipuri de dinti: incisivi ( I).ane(e. formatiuni osoase dure. cavitatea bucala contine organe specializate limba si dintii+ 'a prezinta: % peretele superior % format din bolta palatina si omusor+ % % peretele inferior % pe care se afla limba cu papilele gustative+ peretii laterali % formati de obra2i. )e maxilare % superior (care este fix) si inferior( care este mobil) se gasesc dintii. Au culoare alba si rol mecanic in digestia bucala. definitiva%7" dinti: ormula dentara (pe 2umatate de arcada): I "C". intervenind in sfaramarea si macinarea alimentelor. Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie. Aceasta este secretata de glandele salivare. molari ( (). supt( la sugari). "= . Acestia sunt implantati in alveolele dentare. Imectarea alimentelor din cavitatea bucala se realizeaza cu a2utorul salivei. in limba2ul articulat si este si un organ gustativ. . canini( C). 'ste acoperit de gingie. (ucoasa bucala este umezita de saliva produsa de glandele salivare.mul are doua dentitii: -. -. C-C-. !intii sunt organe vii. ( "C"+ ". iecare dinte prezina trei portiuni: % coroanaD partea vizibila a dintelui+ % radacinaD partea ascunsa in alveola+ %colulD portiunea cuprinsa intre coroana si radacina.cu care comunica prin canale excretoare. EII. de lapteC temporara % "# dinti: ormula dentara (pe 2umatate de arcada): I "C". C -C-.deglutitieC inghitire. 3ubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: %cavitatea bucala+ %faringele+ %esofagul+ %stomacul+ %intestinul subtire+ %intestinul gros. premolari ()(). ( 7C7. Limba are rol in masticatie . -. 3ubul digestiv )ubul digestiv incepe cu orificiul bucal si continua pana la orificiul anal. )( "C".care sunt situate in apropierea cavitatii bucale.

(usculatura faringelui si esofagului. care cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. cu rol in digestia principiilor alimentari care a2ung la acest nivel. 27). dublu stratificata. 'ste cuprins intre stomac si intestinul gros si este format din: % % formeaza bucle(anse) intestinale+ !uodenul are forma de potcoava. circular si oblic)+ cu a2utorul ei. participa prin contractiile sale ritmice la amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive.ealizeaza legatura intre fosele nazale si laringe.". segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. )ortiunea verticala cuprinde fundul stomacului(fornixCcamera cu aer). stomacul (fig. precum si intre cavitatea bucala si esofag. 7. deschizandu%se in stomac prin orificiul cardia. )ortiunea orizontala este alcatuita din antrulC canalul piloric. (usculatura faringelui are Intrarea in faringe este stra2uita de amigdale. (ucoasa contine glande care secreta sucul intestinal. prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si doua marginiC curburi( marea si mica curbura). $. hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul piloric. segmentul cel mai lung. care secreta sucul gastric si un mucus abundent care o prote2eaza. 7# duoden (partea fixa)+ 2e2unul si ileonulC 2e2uno%ileonul ( partea mobila). unde se incruciseaza calea digestiva cu calea respiratorie+ . (usculatura. participa la inghitirea hranei. (usculatura este dispusa in trei straturi (longitudinal. la contactul lui cu mucoasa pentru facilitarea absorbtiei in% testinale si la inaintarea acestuia. dispusa in doua straturi. situat in stMnga cavitatii abdominale. care se termina la orificiul piloric. faringele reprezinta locul rol important in deglutitie. care nu se umple cu alimente si corpul stomacului. esofagul (circa "& cm) strabate cutia toracica si muschiul diafragm. care maresc suprafata de absorbtie a principilor alimentari. )rin orificiul cardia. ace legatura intre faringe si stomac. iar prin pilor comunica cu duodenul( primul segment al intestinului subtire). care . intestinul subtire( fig. organe de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor a2unse aici prin hrana si prin aerul inspirat. Ne2unul si ileonul se intind pana valvula ileo%cecala+ (ucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale.2 ). sub muschiul diafragm+ Are forma literei K NO. glande. stomacul comunica cu esofagul. &. (ucoasa esofagului are cute care%i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar. circa $%4 m. (ucoasa gastrica Cstomacala prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice . In duoden se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului.

si una inferioara. se termina cu canalul anal care se deschide prin anus. icare lob al ficatului este alcatuit din segmente. /landele anexe( fig. intestinul gros. icatul are o structura segmentara. descendent. ata inferioara a ficatului prezinta doua santuri longitudinale. in care se descarca bila secretata de hepatocite. EII.: m si un calibru superior fata de intestinul subtire. ". sub muschiul diafragm. impreuna cu canalul pancreatic principal( 8irsung). diafragmatica. cu o lungime de circa -. capilare si canaliculi biliari.ddi. nervii si cele doua canale hepatice.glandele salivare: secreta saliva pe care o elimina prin canale in cavitatea bucala+ 'xista trei tipuri de glande salivare: glandele parotide.+analul hepatic comun rezulta prin unirea celor doua canale drept si stang si se continua in canalul coledoc. transvers. situat in partea dreapta a cavitatii abdominale. viscerala."4) Acestea isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. stang.& 8g). canaliculile incep sa aiba pereti proprii. santului longitudinal drept se afla vezica biliara. si iesind din lobul. iar segmentele din lobuli.pancreasul % situat in spatele stomacului+ 'ste alcatuit din: 7icatul prezinta o fata superioara. Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare. #obulul hepatic %reprezinta unitatea structurala fi functionala a ficatului. glandele sublinguale si glandele submaxilare. se unesc intre ele. !in calea biliara principala se deschide canalul cistic. anterior si posterior.4. )e fata inferioara a ficatului se afla hilul hepatic. La partea anterioara a . cu dispozitie radiala. Lobulul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule hepatice( hepatocite). formand cele doua canale hepatice( drept si stang). prin care bila( produsa de hepatocite) a2unge in perioadele interdigestive in vezicula biliara. %rectulD ultima parte a intestinului gros. 1pre periferia lobulului. % ficatul: cea mai voluminoasa glanda din corp (circa -. fara pereti proprii. . vasele limfatice. care se deschide in duoden. Bepatocitele sunt dispuse sub forma de placi. sigmoid). Aceste glande sunt: . (ucoasa intestinului gros nu mai prezinta vilozitati. prezente in hilul hepatic. prezentand apendicele vermiform( forma de vierme)+ %colonul este format din segmente( colon ascendent. )rin intestinul gros se elimina resturile nedigerate si produsii toxici de putrefactie sub forma de materii fecale. formand intre ele o retea. prin care intra si ies din ficat artera hepatica. orificiu prevazut cu sfincterul . vena porta. 'ste alcatuit din urmatoarele segmente: %cecumD segment situat sub valvula ileo%cecala si terminat intr%un fund de sac. 'ste alcatuit din patru lobi: drept.

cu gust dulce. 9igestia gastrica. substantele anorganice (saruri minerale de calciu. 9igestia incepe in cavitatea bucala cu transformari: % mecanice (taierea. in anumite segmente. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive. Inaintarea hranei de%a lungul tubului digestiv se face prin contractii ritmice ale musculaturii acestuia numite unde peristaltice+ acestea asigura si amestecul sucurilor digestive cu hrana ingerata si eliminarea resturilor nedigerate. numite enzime. si un canal excretor secundar 0antorini.% cap. 7. 7" . maruntirea. care 2oaca rol de capacel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare pe calea respiratorie.fizice (dizolvarea unor substante in saliva: sare. In timpul deglutitiei acesta trece din cavitatea bucala in faringe si apoi in esofag. epiglota. fosfor etc. care se deschide in duoden. Acesta a2uta la eliminarea materiilor fecale( de aceea in segmentele inferioare ale intestinului gros creste numarul celulelor care secreta mucus). impreuna cu coledocul(prin orificiul .ezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar. Inele dintre ele: apa. situat in potcoava duodenala+ % corp. 3ubul digestiv este captusit cu o mucoasa specializata. il strabat pe rand datorita undelor peristaltice si intra in stomac prin orificiul cardia.ddi). . fara a fi transformate. pe masura ce strabate tubul digestiv. Laringele este inchis automat de catre un cartila2. pentru: % secretia sucurilor digestive care prelucreaza chimic hrana+ % absorbtia substantelor nutritive rezultate prin digestie.) si vitaminele sunt folosite ca atare de catre organism nostru. fizice si chimice numit digestie. (usculatura se concentreaza in trei benzi dispuse longitudinal de%a lungul sau. zahar)+ % chimice: amilazaC ptialina (enzima din saliva) descompune amidonul in produsi glucidici putin mai simpli. Brana ingerata.+ . partea exocrina secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: principal 8irsung. <olurile alimentare a2ung in esofag. fier. care se deschide in canalul Pirsung sau direct in duoden. !igestia )rin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice si anorganice. 1ubstantele organice sunt insa mai intai digerate. 'ste o glanda mi(ta. Atat bila cat si sucul pancreatic a2ung prin canale in duoden. (ucoasa prezinta numeroase pliuri si glande producatoare de mucus. este supusa unui ansamblu de transformari mecanice.coada. inmuierea cu saliva) %masticatia. adica descompuse in substante simple pentru a putea fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor celulelor. EII. .

Contine enzime (amilaze. stomac si apoi intestin. in prezenta acidului clorhidric( BCl). Acestea actioneaza puternic asupra tuturor produsilor descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar asupra celor nedescompusi. in substante simple. Brana a2unsa in stomac este transformata chimic de doua categorii de enzime: proteaze si lipaze. ele s%ar autodistruge deoarece sunt formate din celule. lipaze). are loc transformarea chimica treptata a substantelor organice complexe. daca glandele gastrice ar produce pepsina activa. incepand cu cavitatea bucala. prin amestecarea ei cu sucul gastric. prote2and mucoasa intestinala. !e aceea pepsina ( cea mai importanta enzimaC ferment din sucul gastric care descompune proteinele) este eliminata in stomac sub forma inactiva(de pepsinogen). ". proteaze. Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. !eci. 1ucul gastric contine: apa. prin canale speciale+ % sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale.1tomacul depoziteaza temporar hrana si. :ila contine apa si pigmenti biliari care ii dau culoarea verzuie+ este depozitata in pauzele dintre mese in vezica biliara+ mai contine saruri biliare care emulsioneaza lipidele facandu%le mai usor de descompus de catre lipazele intestinale. chimul gastric trece prin orificiul piloric in duoden. Iar peretelele stomacului nu este atacat de pepsina pentru ca este prote2at de un strat de mucus. si astfel neutralizeaza aciditatea ridicata a chimului gastric. <ila nu contine enzime. dupa schema: )roteine%%%%%%%%%%proteaze(favorizate de mediul acid)%%%%%%%%proteine mai simple Lipide(din lape .ucusul prote2eaza mucoasa stomacului impotriva aciditatii severe si chiar impotriva actiunii enzimelor proprii. proteaze. devine pepsina. -. . frisca)%%%%%%%%%%%%%%lipaze%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%lipide mai simple In cantitati mici. . 3oate acestea continua actiunea enzimelor din sucurile gastric si pancreatic pana la obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. rezulta o masa pastoasa numita chim gastric. prin absorbtie.esturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa bacteriile prezente aici. de%a lungul tubului digestiv. acid clorhidric. 9igestia intestinala este rezultatul actiunii: % bilei si sucului pancreatic a2unse in duoden de la ficat si pancreas. alcalin. 0ucul pancreatic este ca si bila. trec direct in circulatie. enzime si mucus. 0ucul intestinal contine si el apa. care. Acestea: % sintetizeaza vitamine (grupul < si vitamina A)+ 77 . care.(!eci. deci contin proteine). lipaze si unele enzime care ataca treptat glucidele rezultate in urma actiunii amilazei pancreatice.

prin descompunerea glicogenului. nutrimentele(acizii grasi. glicerina. Cand nevoile de energie ale organismului cresc. sarurile minerale. #ipidele (emulsionate cu a2utorul bilei) sunt transformate de catre lipaze pancreatice si intenstinale in acizi grasi si glicerina (glicerol). 7$ .( limfa. In celulele sale. aminoacizii. glucoza si aminoacizii) sunt gata sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in circulatie pentru a fi distribuite celulelor. catalizatiCdescompusi apoi de catre alte enzime specifice pana la glucoza. 1midonul (glucid comple() este descompus de catre amilazele salivara si pancreatica pana la produsi ceva mai simpli. icatul nu are doar rolul de a secreta bila. 1tructura intestinului subtire este adaptata functiei principale a acestuia *absorbtia. . fie pentru folosul intregului organism. La nivelul intestinului gros are loc si absorbtia apei. si o mica parte dintre acizii grasi sunt preluati de sange si prin vena porta a2ung la ficat. 0utrimentele trec in circulatia generala a corpului pe doua cai: sanguina si limfatica. data cu nutrimentele sunt absorbite: apa. $. !aca nu ar exista enzimele(fermentii). iecare tip de substanta organica este descompusaCcatalizata de catre o categorie de enzime specifice. el elibereaza in sange glucoza. glicerina. pancreatice si intestinale sunt descompuse pana la aminoacizi. lichid transpatent. 'nzimele descompunCcatalizeaza( KtaieO) parti din ce in ce mai mici din moleculele foarte mari de lipide. EII. !oar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trece in sange sau limfa prin procesul de absorbtie. 'le trec in circulatie ca atare.% fermenteaza resturile cu dega2are de gaze+ % realizeaza procesul de putrefactie din care rezulta substante urat mirositoare. In forma lor simplificata. ficatul depoziteaza surplusul de glucoza din sange sub forma de glicogen. (ateriile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal in procesul de defecatie. !e exemplu. incolor< galbui care circula prin vasele limfatice si ganglioni limfatici si in spatiile intercelulare transportand diferite substante intre sange si tesuturi). substantele minerale si vitaminele din alimente. )roteinele atacate de proteaze gastrice. absorbabile. ca material energetic de rezerva. glucoza. amidon si proteine. unele vitamine care se dizolva in apa (hidrosolubile). Absorbtia 3ransformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunera alimentelor in nutrimente. obtinandu%se astfel substante simple. celulele noastre nu ar putea beneficia de substantele hranitoare din alimente. fara a fi transformate. o parte dintre nutrimente sunt utilizate fie pentru nevoile sale proprii.de molecule mici. Apa.

intre cei doi plamani. iecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula. (uschiul inimii % miocardul % este alcatuit din tesut muscular striat cardiac.!I. % 2umatatea stanga (atriul stangDA1 si ventriculul stangDE1) contine sange oxigenat adus de la plamani. o mica .A3IL CA.2=). cavitar. A)A.. EIII. iar A! comunica cu E! prin orificiul atrioventricular drept prin valvula tricuspida). . (prin ardere) sau se depun in diferite tesuturi ca rezerve 7& . in final. EIII. cu structura si proprietati caracteristice. 'ste mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor. Eascularizatia bogata a inimii este realizata prin arterele si venele coronare. tot in sange. In perete longitudinal imparte inima in doua 2umatati complet separate: % 2umatatea dreapta (atriul dreptDA! si ventriculul dreptDE!) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism. -.pompaL de aproape 7## de grame. 1ubstantele preluate prin limfa a2ung si ele. Inima 5nima( fig. 'ste un organ musculos. .doua vene cave (superioara si inferioara).artera pulmonara. rotun2it. 'ste adapostita intr%un sac fibros numit pericard.EA1CILA. 5nima si vasele de sange formeaza impreuna sistemul circulator. lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul. <aza inimii corespunde atriilor+ la nivelul ei se observa cele opt vase mari ale inimii( fig. corespunde ventriculului stang. Aminoacizii sunt folositi de organism pentru nevoile sale de crestere. . )eretele inimii este format din miocard si endocard. ( A1 comunica cu E1 prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida<mitrala.)rin combinatie limfa cu sunt glicerina. sustinuta de corzi tendinoase. Acizii grasi si glucoza sunt folosite pentru acoperirea necesitatilor energetice de material energetic (tesut gras si glicogen). fixat de muschiul diafragm si de organele din 2ur. cu patru camere (doua atrii si doua ventricule) situat in cavitatea toracica. transportati precum cea si mai unele mare parte a acizilor grasi in vitamine liposolubile. orientat spre partea stanga a cutiei toracice.2>): -artera aorta.patru vene pulmonare. Earful inimii.

care iriga tot corpul (cap. in artera aorta (sange oxigenat)+ % din ventriculul drept. vene) este alcatuit din trei tunici( fig.cuib de randunicaL. prote2ate de planuri osoase. )eretele lor este subtire.Cavitatile inimii sunt captusite de endocard. 1e curbeaza deasupra inimii si formeaza car2a aortica si apoi are traseu descendent strabatand toracele % aorta toracica si abdomenul % aorta abdominala. care usureaza intoarcerea sangelui la inima. Calibrul lor scade de la inima spre periferie. Arterele sunt situate in profunzime. sunt asezate mai superficial. EIII. mai numeroase decat arterele. prin care sangele curge intr%un singur sens: inimaQ artere (mari%%%%%mi2locii%%%%%mici)Q arteriole (cele mai mici artere)Qcapilare%%%%%% venule (cele mai mici vene) Qvene (miciQmi2lociiQmari)Q inima 1rterele sunt vase care pleaca de la inima si transporta sange spre tesuturi. membre superioare. care se continua si la nivelul vaselor de sange. *enele sunt vase care vin la inima si transporta sangele de la tesuturi spre inima. )e traiectul unor vene se gasesc valvule venoase de forma semilunara. care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule dupa contractia acestora.. ". )eretele vaselor mari( artere. porneste din ventriculul stang si duce sange oxigenat in tot corpul. 74 . )eretele arterelor mari este elastic. Inima trimite sange in artere: % din ventriculul stang. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Inima primeste sangele prin vene: % prin patru vene pulmonare (sange oxigenat de la plamani)+ acestea se deschid in atriul stang+ % prin doua vene cave.( valvulele fac ca sangele sa circule intr%un singur sens. La originea arterelor aorta si pulmonara se gasesc cate 7 valvule in forma de . organele din cavitatea toracica si abdominala. superioara si inferioara (sange incarcat cu dioxid de carbon adunat din tot corpul)+ acestea se deschid in atriul drept. in artera pulmonara (sange neoxigenat). 1rtera aorta % cea mai mare artera a corpului. +apilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene. !in aorta se desprind numeroase ramuri. Eenele. membrele inferioare).2?): % % % intima( tunica externa) media( tunica mi2locie) adventicea( tunica externa) )eretele capilarelor este foarte subtire si este format din endoteliu spri2init pe membrana bazala. Easele de sange Easele de sange formeaza un sistem inchis. 'ndocardul se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta. iar peretii arterelor mi2locii si mici contin numeroase fibre musculare netede. nu si in sens invers). alcatuit dintr%un singur strat de celule.

% circulatia pulmonara< mica circulatie." este colectat de venele pulmonare. 0oi toti percepem aceasta activitate a miocardului ca . care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale." este preluat de cele doua vene cave( cava superioara si cava inferioara) care il duc in atriul drept.. !eci circulatia este dubla( are doua circuite) si completa ( sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu sangele incarcat cu dioxid de carbon). Inima deserveste doua . datorat inchiderii valvulelor de la baza celor doua artere mari (aorta si artera pulmonara). lung. iar relaxarile diastole.bataiL ale inimii (aproximativ :# pe minut). *enele cave (superioara si inferioara) sunt vase care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu dioxid de carbon. Circulatia sangelui Circulatia sangelui este constituita din doua circuite vasculare. *enele pulmonare % in numar de patru. Contractiile inimii se numesc sistole. 7: . % +irculatia mare (inima % corp % inima) incepe in ventriculul stang prin artera aorta care transporta sangele cu . care pot fi auzite cu a2utorul stetoscopului: % primul zgomot (sistolic). surd % produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si expulzarea sangelui din ventricule + % al doilea zgomot (diastolic) scurt. cate doua pentru fiecare plaman. ascutit. 3runchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare." spre reteaua capilara din 2urul alveolelor. !e la nivelul acestora. care reprezinta marea si mica circulatie. 7. dar strans corelate functional: % circulatia sistemica< marea circulatie. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang.".circuiteO. complet separate. Activitatea inimii este insotita de doua zgomote specifice. % +irculatia mica (inima % plamani % inima) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare." si substante nutritive spre tesuturi si organe. care duc sangele cu C. care transporta spre plaman sange cu C. (iocardul se contracta ritmic si automat. EIII. *ena porta este o vena aparte a marii circulatii. Acest lucru face ca inima sa bata o viata intreaga fara sa oboseasca. )erioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decat cele de contractie. 1e deschid in atriul drept.1rtera pulmonara porneste din ventriculul drept+ se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga si duce sange incarcat cu dioxid de carbon la plamani. unde il cedeaza alveolelor care il elimina prin expiratie. vin de la plamani cu sange oxigenat si se deschid in atriul stang.. sangele incarcat cu C. 1angele cu .

se produc sunete inalte. osele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoasa nazala.A3. A)A. (ucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditatea. sapate in oasele din 2ur. in timpul inghitirii este coborat peste orificiul superior al laringelui si astfel impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie). . numite sinusuri. 'ste alcatuit din mai multe cartila2e. care alcatuiesc in plamani arborele bronsic. pline cu aer. aringele are forma unei palnii cu peretii musculo%membranosi. % traheea. (ucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se numeste mucoasa olfactiva( cu rol in olfactie<miros) .@A) este format din: %caile respiratorii %plamanii Caile aeriene< respiratorii sunt reprezentate de: %cavitatea nazala. +avitatea nazala este formata din cele doua fose nazale care comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele prin doua orificii numite coane.marul lui AdamL) + )e cartila2e se prind muschii laringelui.. Aparatul respirator( fig. retine praful si unele microorganisme. . % cand glota e larg deschisa se produc sunete 2oase. la iesirea aerului.aringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea aerului cu cea digesiva. 7. )rin caile respiratorii aerul atmosferic a2unge la plamani. 'piglota acopera deschiderea laringelui (epigloata 2oaca rol de capacel si este de natura cartilaginoasa. osele nazale comunica si cu mici cavitati.'1)I. Laringele prezinta muschi care prin contractie modifica tensiunea corzilor vocale si diametrul glotei: % cand corzile se apropie. la intrarea in nari. dintre care cartila2ul tiroid (. Are forma de trunchi de piramida triunghiular cu baza in sus. ultimele cu rol in producerea sunetelor+ spatiul dintre corzi se numeste glota. profunde. %laringe. (ucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale( deci patru corzi vocale) : doua superioare si doua inferioare. glota se ingusteaza si.. este un organ comun sistemelor digestiv si respirator.I5. firele de par opresc impuritatile din aerul inspirat. #aringele face legatura intre faringe si trahee avand rol dublu: cale pentru aer (functie respiratorie) si organ fonator Cal vorbirii( functie fonatorie). 1unetele sunt produse prin vibratia corzilor vocale la iesirea aerului din plamani. care incalzeste aerul inspirat ( este vorba de mucoasa respiratorie care captuseste partea inferioara a foselor nazale). % faringe. %bronhiile cu ramificatiile lor din ce in ce mai mici. bogat vascularizata.A3IL .

fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.bronhiole lobulare. terminate prin saculeti alveolari. :ronhiile principale care intra in cei doi plamani (prin hilD un orificiu). mai multi lobuli formeaza un segment. la randul lor.Cand se vorbeste in soapta . in forma de potcoava+ in partea dinspre esofag este completata de o lama musculara. 7= . 1cinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar. 'ste captusita de mucoasa traheala ale carei celule prezinta cili si glande care secreta mucus. )lamanii au aspect buretos si culoare roz. <ronhiolele lobulare. toate acestea actionand ca rezonatori. imprumutandu%le denumirea: bronhii lobare . impiedicand patrunderea lor in plamani. formeaza acinii pulmonari. saculeti alveolari si alveole pulmonare %. se ramifica in bronhiole terminale. iar lichidul mucos avand rol in umezirea aerului. La partea inferioara. mai multe segmente formeaza un lob si mai multi lobi( doi sau trei) formeaza un plaman. fiecare intrand in cate un plaman. iecare plaman este alcatuit din mai multe unitati din ce in ce mai mici: lobi %%%%%%% (7 pentru plamanul drept si " pentru cel stang) %%%%%%%segmente %%%%%%%lobuli pulmonari %%%%%%%acini pulmonari. care permite ca bolul alimentar sa inainteze usor de%a lungul esofagului. Au structura asemRnRtoare cu a traheei. adaptat schimburilor gazoase. . intocmai ca ramurile unui arbore. inveliti in pleure. 1unetele produse sunt modificate de faringe. (ai multi acini pulmonari formeaza un lobul. face ca oamenii sa aiba voci diferite (da timbrul vocii). asezate in cavitatea toracica. traheea se bifurca in cele doua bronhii principale( dreapata si stanga). !eci lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri.amificatiile bronhiilor devin si ele din ce in ce mai mici si patrund in aceste unitati. care il imparte in doi lobi. specifica fiecarui individ.( plamanul drept prezinta doua scizuri care il impart in trei lobi. )lamanii sunt in numar de doi si reprezinta organele respiratorii propriu%zise.bronhii segmentare . unde se ramifica din ce in ce mai mult. de la care pleaca ductele(canalele) alveolare. deasupra diafragmului. iar plamanul stang are o singura scizura. orma lor. Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete foarte subtire. care se continua cu bronhiolele respiratorii. <ronhiolele respiratorii. )eretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. cavitatea bucala (limba.corzile sunt indepartate si constiuie suprafete de frecare a aerului expirat. formand arborele bronsic. -raheea este situata in continuarea laringelui si coboara prin fata esofagului spre cei doi plamani+ prezinta -&%"# inele cartilaginoase. buze) si de cea nazala. (iscarea cililor trimite praful si microbii inapoi in faringe. dinti. impreuna cu formatiunile derivate din ele% ducte alveolare.

Coastele se ridica si sternul este impins inainte. vine in contact strans cu peretele capilarului. )rocesul cuprinde doua etape: % inspiratia % e(piratia Aerul inspirat este bogat in oxigen( . in tot cursul vietii. care. <ronhiolele nu mai au inele cartilaginoase.").". 5nspiratia Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la alveolele pulmonare. ce captuseste peretii cutiei toracice. 5B. In ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic % bronhiolele respiratorii. Acest proces se numeste ventilatie pulmonara !eci.bobitaL reprezinta cate o alveola pulmonara. C. Eentilatia pulmonara In inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. formeaza membrana alveolo-capilara< membrana respiratorie. Alveolele pulmonare sunt incon2urate de o retea bogata de capilare sanguine. care acopera plamanii si foita parietala. (iscarile respiratorii se repeta ritmic. Lobulul pulmonar este alcatuit din acini pulmonari. dar in structura peretelui lor fibre musculare netede regleaza cantitatea de aer de la acest nivel. impreuna cu peretii alveolelor. ventilatia pulmonara reprezinta schimburile de gaze dintre organism si mediul abiant( incorporarea . )eretele alveolei pulmonare.". iar aerul expirat in C. muschiul diafragm coboara+ se mareste astfel volumul cutiei toracice." si eliminarea C.") dintre alveole si sange. 'ste alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de sange. $# . Lobulul pulmonar are forma piramidala. recventa respiratorie in stare de repaus este de -. )leura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite 6 viscerala.In 2urul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare. C. Aceasta se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice .. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare ."). incon2urate de tesut con2unctiv. iar in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. foarte subtire. format dintr%un singur strat de celule.( deci rol esential in mecanismul respiratiei). care favorizeaza alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii. la nivelul careia au loc schimburile de gaze( . Intre cele doua foite se gaseste lichidul pleural. )entru ca aerul din exterior sa intre in plamani trebuie ca presiunea din interiorul acestora (intrapulmonara) sa scada. respiratiiC minut la femeie si de -4 respiratiiC minut la barbat. C. alcatuind impreuna suprafata de schimb a gazelor respiratorii. I5. baza catre suprafata externa a plamanului. -. In inspiratie muschii diafragm si intercostali(dintre coaste) se contracta. fara pauza .

expiratia devine activa: intra in contractie unii muschi toracici si abdominali care trag si mai mult coastele in 2os. de o parte si de alta a coloanei vertebrale. )arenchimul renal este alcatuit dintr%o zona centrala. doua margini Q una laterala convexa si una mediala concava.. )olul superior vine in raport cu glanda suprarenala. de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile initiale. %plamanii fiind elasici revin la volumul initial astfel ca presiunea din interiorul lor creste+ %aerul incarcat cu C. face ca odata cu cutia toracica sa se mareasca si volumul plamanilor).'3. marind suplimentar volumul cutiei toracice. $- . fiind organe foarte elastice. 5." este eliminat prin caile respiratorii in mediul extern. caile urinare si vase limfatice.inichiul este alcatuit din doua parti: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal. In expiratie: % muschii intercostali si muschiul diafragm se relaxeaza+ %coastele coboara. greutatea fiecarui rinichi este in 2ur de -"#g. Cand inspiri mai adanc (tragi mai mult aer in piept) % in inspiratia fortata% si alti muschi se contracta. In timpul efortului sau in anumite meserii (solist vocal). . si o zona periferica. si doi poli Q superior si inferior. 5B.)lamanii. C.inichii . )rin hilul renal intra artera renala si nervii renali. iar muschiul diafragm urca. 2.inichii sunt asezati in cavitatea abdominala. )resiunea aerului din interiorul plamanilor scade si aerul atmosferic poate patrunde in plamani.A3IL '5C. Aparatul excretor( fig. urmeaza expansiunea cutiei toracice de care sunt solidarizati prin pleure. '(piratia Acesta este un proces pasiv.inichii au o forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma).( )leura parietala fiind lipita de peretii cutiei toracice si fiind solidarizata cu cea viscerala prin lichidul pleural. +apsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro%elastic. culoarea brun%roscata. care prezinta hilul renal. .inichiului i se descriu doua fete Q anterioara si posterioara. numita medulara. . A)A. in regiunea lombara.@C-@2) este alcatuit din: .caile urinare 5. care acopera toata suprafata rinchiului si care adera la parenchimul subiacent ( adera la tesutul de sub el). -. numita corticala. .rinichi (in numar de doi) . iesind vena renala.

In adancimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din capilare. $" . ". de unde pleaca un brat ascendent ce se reintoarce in corticala. mi2lociu si inferior. catre corticala. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. In continuarea capsulei se afla tubul contort pro(imal. 'a este situata in corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. Capilarele glomerurale se unesc si formeaza arteriola eferenta care se capilarizeaza din nou la nivelul peretilor tubulari( restul tubului urinifer). Caile urinare Caile urinare sunt reprezentate de: % calicele renale mici -calicele renale mari -bazinet . In fiecare nefron . care reprezinta canalele renale drepte numite tuburile colectoare. in capsula <o>man patrunde o ramificatie a arterei renale( desprinsa din aorta abdominala)% arteriola aferenta. piramida (alpighi renala impreuna cu tesutul incon2urator din corticala alcatuiesc un lob renal. . In alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistemul tubular. situat in corticala.ureter -vezica urinara . la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. +alicele renale mici sunt situate la varful piramidelor (alpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior.(edulara prezinta. +apsula :oDman reprezinta portiunea initiala a nefronului. formata dintr%un brat descendent care trece in medulara. iecare tub colector isi are orificiul de scurgere in papila. 5. Earfurile acestor piramide sunt rotun2ite si poarta numele de papile renale. Corpusculul renal e format din capsula :oDman si glomerulul renal. a2uns in corticala. pe sectiune. prin care urina se scurge in calicele renale. )iramidele (alpighi prezinta niste striatii longitudinale fine. care este un tub incolacit. se continua cu tubul contort distal.. niste formatiuni de aspect triunghiular. <ratul descendent are calibrul mai mic decat cel ascendent care. lobul renal se imparte in unitati mai mici numite lobuli renali. numite piramidele lui .uretra. La randul lor. (ai multi tubi contorti distali se deschid intr%un tub colector. Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa. !in aceasta se formeaza glomerulul.alpighi in numar de 4 pana la -. La randul sau. ele sunt orientate cu baza spre periferie. 1e poate observa in sectiune cu a2utorul unei lupe mici orificii in varful piramidelor. Corticala contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori. 'l se continua cu ansa Eenle. acesta are o portiune rectilinie si una contorta. calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul.

prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii. servind pentru mictiune si pentru e2aculare. Arteriola care iese din glomerul (eferenta) se capilarizeaza in 2urul tubilor uriniferi. (icile . La femeie. acid uric). la 2onctiuneaClegatura cu vezica urinara. 5.arcuriL la baza piramidelor.:azinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat. neted.ghemL de capilare. ormarea urinei ormarea urinei este un proces complex care se desfasoara in trei faze: %filtrarea glomerurala % % reabsorbtia tubulara secretia tubulara C. 'a acumuleaza urina. care se elimina in mod continuu prin uretere.. 3rec insa o mare cantitate de apa. care uneste varful bazinetului cu vezica urinara. formeaza apoi mici . numit glomerul. 'a este segmentul evacuator al aparatului urinar. La barbat. Freterul este un tub lung de "&%7# cm. la limita dintre corticala si medulara+ din divizarea acestora in corticala provin arteriolele aferente care se capilarizeaza formand fiecare cate un . plasma sangelui este filtrata)se face prin peretii subtiri ai capilarelor glomerulare. cat si celui genital.# l pe ziS )e masura ce urina primara inainteaza de%a lungul segmentelor tubului urinifer.milion de nefroni. In fiecare rinichi se gasesc cam . in capsula nefronului.filtreL naturale sunt selective. impreuna cu o cantitate de apa. Artera renala (provine din aorta abdominala) se imparte in ramuri care patrund intre piramidele renale. . uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica+ este prevazuta cu un sfincter intern. e mai lunga decat la femeie. care iese din rinichi si se varsa in vena cava inferioara. fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare.. saruri minerale. prin actul mictiunii. si o evacueaza in mod discontinuu ritmic. la nivelul carora se formeaza urina. apoi sangele trece in venule si vene care merg paralel cu arterele si formeaza in final vena renala. Au loc urmatoarele procese: $7 . 1e formeaza astfel urina primara care este de fapt plasma deproteinizata( fara proteine+ proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intra in tubul urinifer. 7. Fretra este un conduct care. din plasma sanguina neputand trece proteinele.. pretioase pentru organism. . aminoacizii. toxice (uree. glucoza. . dar si substante nefolositoare. este un organ comun atat aparatului urinar. Eezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa.iltrarea glomerurala6 . de $%4 ori in "$ de ore.iltrarea sangelui (mai exact.unitati de curatireL a sangelui. la barbat. cu baza la rinichi si cu varful spre ureter. ea sufera modificari ale compozitiei sale. *ezica urinara este un organ musculo%cavitar. si cu un sfincter e(tern. Cantitatea de urina primara este de -. Eascularizatia rinichiului este foarte bogata.. Acestia elimina prin urina substantele toxice nefolositoare si o parte din sarurile din sange. striat.inichii sunt principalele organe ale excretiei.

rinichiul elimina surplusul prin urina. de aici urina finala va a2unge prin caile urinare( uretere) in vezica urinara. 'liminarea urinei6 !in pelvisul renal (bazinet). continute in urina primara( ultrafiltrantului glomerural). In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ -. Acestea au o vascularizatie foarte bogata. ovarele.& l pe zi. care intra in tubul urinifer si care va fi eliminat). la exterior (are loc mictiunea). 'ste formata din trei lobi: anterior. are loc trecerea acestor substante din tubii uriniferi inapoi in sange).inichii intervin in mentinerea echilibrului mediului intern. testiculele. cel mai voluminos. prin uretra. cum sunt glucoza si aminoacizii+ ( altfel spus. mentinand astfel concentratia normala a sarurilor in sange. intermediar si posterior.( un rezervor mai mare). rinichiul elimina surplusul.C. /LA0!'L' '0!. pancreasul. 7. musculatura peretilor ei se contracta si urina este eliminata. se mareste reabsorbtia ei pentru a nu modifica continutul de apa al plasmei sanguine. !aca bei apa putina. epifiza. suprarenalele. iar lobii anterior si intermediar din tesut epitelial glandular. Lobul posterior este alcatuit din sistem nervos (neuroni) ca si hipotalamusul. 5I. timusul. #obul anterior. BI).@@) 1istemul endocrin este alcatuit din glande care elimina produsii de secretie direct in sange. !e exemplu. !eci in aceasta etapa se recupereaza anumite substante utile organismului din urina primara. se mai numeste adenohipofiza si secreta : % somatotropul (0-E) % tirotropina (-0E) % corticotropina (1+-E) $$ . . tiroida. cand mananci foarte sarat. cum este amoniacul. ITA 1e mai numeste si glanda pituitara si este situata la baza creierului intr%o lo2a formata pe fata superioara a osului sfenoid. substanta toxica. urina trece in uretere si inainteaza prin contractia musculaturii inspre vezica urinara unde se acumuleaza. ceea ce usureaza captarea hormonilor de catre capilare. Cand aceasta se umple (7##%$## ml). !aca bei prea multa apa.I0' ( fig. In procesul de secretie tubulara sunt preluate substantele din capilarele ce incon2oara tubii si trecute in lichidul urinar aflat in lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secretia de catre celulele tubului urinifer a unor substante. -. 0ecretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie. care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din varful piramidelor renale a2unge in final in bazinet (un minirezervor de urina).". Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de substante utile organismului. 5I. paratiroidele. )rincipalele glande cu secretie endocrina din organism sunt: hipofiza.

3I. (are rolul de a pastra apa in organism ) In doze mari poate produce cresterea tensiunii arteriale. 7. mentinerea si eficienta somnului. /landa secreta un hormon % melatonina. 'ste secretat in cantitate mare in copilarie si stimuleaza cresterea oaselor lungi si a masei musculare.0E) care stimuleaza melanogeneza (formarea de pigment % melanina. manifestat prin poliurie (pierderi masive de apa prin urina) si polidipsie (sete exagerata). 1B $& . ')I ITA 1e mai numeste si glanda pineala si este legata de epitalamus( o parte din encefalCcreier). ce coloreaza pielea). )rolactina stimuleaza la femeie dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata (hormonul va avea un nivel crescut in perioada graviditatii). Biposecretia acestui hormon in perioada de crestere duce la nanism hipofizar (piticism). 4onadotropinele (. de aceea hormonul se mai numeste vasopresina. iar LB stimuleaza secretia de hormoni androgeni ( testosteronul). 5I. caracterizat prin talie mica si o dezvoltare psihica normala. Bormonii secretati: antidiuretic (19E) si ocitocina. ceilalti controleaza activitatea altor glande. La barbat. cu efecte identice: creste consumul de oxigen.0E si #E) regleaza activitatea gonadelor: 1B controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni. 1caderea secretiei acestui hormon duce la diabetulul insipid. stimuleaza spermatogeneza. impreuna cu o alta substanta (serotonina) au rol important in inducerea. #obul intermediar secreta hormonul melanocitostimulator (. Cu exceptia hormonului somatotrop.% gonadotropinele: hormonu foliculo-stimulant (. Eormonul antidiuretic (19E) are efect principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului prin marirea permiabilitatii acestora. 1ecreta hormoni (tiro(ina si triiodotironina) . intr%o lo2a fibroasa. iar la adult duce la acromegalie (cresterea exagerata a extremitatilor si a organelor interne). iar LB provoaca ovulatia si controleaza secretia de progesteron. #obul posterior formeaza neurohipofiza. cu efect calorigen+ stimuleaza catabolismul proteinelor.0E) si cel luteinizant (#E). Are doi lobi laterali uniti printr%o portiune numita istm. 0omatotropul (0-E) este hormonul de crestere. 5I. Gcitocina stimuleaza secretia glandelor mamare prin controlarea e2ectiei laptelui si provoaca contractia musculaturii uterine (in timpul nasterii secretia este maxima). +orticotropina (1+-E) controleaza secretia glandei corticosuprarenale. scade rezervele adipoase. % prolactina. -irotropina (-0E) stimuleaza secretia glandei tiroide. in cantitate mai mare la intuneric si foarte putina atunci cind ochii vad lumina. ".I!A 'ste situata in partea anterioara a gatului.. (elatonina. In lipsa hormonului pielea se decoloreaza. Bipersecretia hormonului in perioada de crestere duce la gigantism (cu dezvoltare psihica deficitara).

3imusul secreta si un hormon care stimuleaza activitatea limfocitelor 3. !aca apare la adult. 1ecreta parathormonul care controleaza calciul si fosforul in organism : creste calcemia si scade fosfatemia. /lucagonul are efecte opuse insulinei. A2unse in timus. nervozitate. 4lucagonul stimuleaza glicogenoliza. cresterea calcemiei prin eliberarea calciului din oase si depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. piele uscata. 5I. Biperfunctia duce la demineralizari osoase dureroase. :. deformatii osoase ). 5nsulina creste consumul de glucoza de care tesuturi. medulosuprarenala (zona medulara. 1unt alcatuite din doua organe endocrine diferite ca origine si functie : +orticosuprarenala (zona corticala. 5I. piele calda si umeda: boala :asedoD-4raves (gusa e(oftalmica - Eiposecretia hormonilor duce. Eipersecretia duce la hipoglicemie . cu deformari si fracturi. de la exterior) alcatuita din tesut glandular. Acestea provin din maduva osoasa. in copilarie.'A1IL '0!. !ezvoltat maxim in copilarie. )arenchimul timusului este alcatuit dintr%un tesut in care se gasesc limfocite mici numite timocite. tiroidei duce la scaderea in greutate. la cretinism gusogen (dezvoltare fizica si psihica deficitara. dupa pubertate involueaza. )A.Eipersecretia hormonilor globii oculari proeminenti).'0AL' 1unt situate la polul superior al rinichilor. )A0C. )rin aceste efecte determina hipoglicemie.C. 5I. gusa marita si intoleranta la caldura. +orticosuprarenala secreta hormoni care deriva din colesterol : $4 . rezultand limfocite 3. gluconeogeneza. polidipsie. determinand hiperglicemia. cu alterarea functiei sistemului nervos (foarte sensibil la lipsa glucozei) pana la coma. dar nu dispare complet. care migreaza din timus si populeaza ganglionii limfatici si splina.. &.I!'L' 1unt situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni (doua superioare si doua inferioare). prin stimularea glicogenogenezei si lipogenezei (lipide formate din glucoza). 5I. Biposecretia duce la tetanie (cu spasme ale musculaturii striate si netede+ spasmele musculaturii netede ale laringelui pot provoca moartea prin asfixie). forma bolii este mai putin grava : mi(edem (crestere in greutate. Eiposecretia duce la diabet zaharat ( caracterizat prin : hiperglicemie. la interior) alcatuita din tesut nervos. 4. hiperfagie. reactii intarziate).I0 1ecreta doi hormoni: insulina si glucagonul prin celulele endocrine din insulele Langerhans. /LA0!'L' 1I). formarea de calculi urinari. polifagie cu scadere in greutate).A. senzatie permanenta de frig. $. poliurie. fiind in stransa legatura cu vitamina !. 3I(I1IL 'ste situat inapoia sternului. se matureaza. piele uscata si ingrosata.A3I. +alcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia). contribuind la imunitatea organismului.

Indiferent de forma organelor sale. ce actioneaza la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor. produce anxietate. ambele avand o parte centrala si una periferica. sistemul nervos este compus din doua compartimente.% aldosteronul. efectorD'f 13I(IL%%%%%%. &.%%%%%%C.%%%%%%C.(. contracta sfincterele digestive+ creste glicemia. 7. 5II.(intercalari) si a2ung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori). 'le circula mai intai prin neuronii senzitivi (care sunt in legarura cu receptorii). Intre cele doua sisteme este o stransa legatura. calea motoareCeferentaDC.1 1istemul nervos central. ambele avand o parte centrala si una periferica. receptorulD . frica. 1I13'(IL 0'. orice sistem nervos este organizat ca o retea de neuroni. !in punct de vedere functional. 'l contine centri nervosi.1. avand rol important in apararea organismului). $. 3raseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente : -. apoi prin neuronii de asociatie. centru nervosDC. le prelucreaza si transmit comenzi la efectori (muschi sau glande). . !e regula.0. impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor( segmente care raspund la stimuli). $: . forta si frecventa contractiilor inimii+ relaxeaza bronhiile si tractul digestiv.%%%%%%C.edulosuprarenala secreta adrenalina si noradrenalina. care face legatura dintre sistemul nervos central si organele corpului.1. care cuprinde creierul si maduva spinarii.E.A1)I01 J 1istemul nervos are o componenta somatica si una vegetativa. marind reabsorbtia apei si natriului+ % cortizolul. calea senzitivaCaferentaDC.(.creste glicemia. Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul refle(. cu a%utorul sistemului nervos. 1istemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne.0. stimuleaza eliminarea apei. ". care creste filtrarea glomerulara. 'l este compus din nervi si ganglioni nervosi. 1istemul nervos somatic (al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul de viata. cu urmatoarele efecte : creste excitabilitatea cardiaca.%%%%%%'f%%%%%%. Acestia primesc informatii de la receptori. Refle(ul este raspunsul organismului la un stimul. )rin ea circula informatia pe anumite trasee (circuite) sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse. 1istemul nervos periferic. -. creste numarul elementelor figurate ale sangelui (mai ales a leucocitelor. stare de alerta.

1egmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge. Eertebrele se numesc: cervicale (:). in interior se formeaza canalul vertebral. Cand vertebrele se suprapun. motoare) c) intre eta2ele maduvei . care adaposteste maduva spinarii. 0ubstanta cenusie $. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza. 0ubstanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali. substanta cenusie. coada de cal. cu doua coarne anterioare. dendrite sau axoni fara mielina.7$) Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre+ acestea au in mi2locul lor cate o gaura vertebrala.eflexele au ca baza anatomica arcul reflex. dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali. lombare (&). 'a contine corpi ai neuronilor. apare ca o coloana cenusie neintrerupta. toracale (-"). format din trei membrane: % piamater % arahnoida % duramater Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LC. ea are functia de conducere a impulsurilor nervoase: a) 1pre creier (cai ascendente. . sacrate (&) si coccigiene ($ sau &). -. 0ubstanta alba contine axoni grupati in fascicule. dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). (aduva spinarii are forma unui cilindru. organizata in doua cordoane anterioare. in interior. 5II. In sectiune transversala observam. la exterior se afla substanta alba. lombari.II( fig. In sectiune are conturul literei B ( de fluture)dar in spatiu. 0ervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali. 0ubstanta alba contine ma2oritar axoni mielinizati. deci aici se afla centri nervosi. (aduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare. (A!IEA 1)I0A. b) dinspre creier (cai descendente. Incon2urand substanta cenusie. !eci. impreuna cu filum terminale. senzitive). doua laterale si doua posterioare.) cu rol de protectie mecanica si troficitate. 0ubstanta cenusie este situata central. doua coarne laterale si doua coarne posterioare. toracali. sacrali si coccigieni.J . de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminate.

'i sunt supusi permanent unei alungiri pasive din cauza gravitatiei. In 2umatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi. se numesc reflexe medulare. trunchi si ramuri periferice. adica are si fibre senzitive si fibre motoare.de perechi de nervi spinali: . & sacrati si .coccigian. determinand contractia acesteia. si se grupeaza in tracturi si fascicule. trunchiului si membrelor. Acestia fac legatura dintre maduva spinarii si organele gatului. -" toracali. care se impart in: % fascicule ascendente (senzitive) % care aduc informatii de la periferie (organele receptoare) pana la centrii nervosi+ % fascicule descendente (motorii) % care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi pana la periferie (organele efectoare). Rddacina anterioara (ventrala) este motoare (prin ea pleaca impulsurile eferente). Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate. Cele mai frecvente sunt reflexele de flexie. In 2umatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori % care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). iecare nerv spinal are doua radacini. 'l se desparte in ramuri. . cele mai simple cuprind in arcul reflex numai doi neuroni: unul senzitiv (din ganglionul spinal) si unul motor (din substanta cenusie a maduvei. Acesta este mixt. Radacina posteriora (dorsala) este senzitiva (prin ea sosesc impulsurile aferente). ele antrenand unul sau mai multi neuroni de asociatie. 'le constau in retragerea unui segment in cazul in care tegumentul acestuia a fost excitat de un stimul potential nociv. & lombari. care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). somatice si vegetative.In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici.aspunsul este contractia muschiului care a fost alungit. 0ervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive. 0ubstanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase. 1timulul este dat de alungirea muschilor care mentin pozitia corpului. care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). 'a contine un ganglion spinal in care se afla neuroni senzitivi. coarnele ventrale). 1unt reflexe de aparare . . 0ervii spinali ies prin gaurile intervertebrale.eflexele care au centri nervosi in maduva. iecare nerv spinal este alcatuit din: radacini. In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi. $= . Alte reflexe somatice medulare sunt polisinaptice. Nervii spinali (aduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 7. Cele doua radacini se unesc si formeaza trunchiul nervului. cervicali. !e aceea ele se numesc refie(e monosinaptice. !intre refle(ele somatice.

".)rin reflexe medulare vegetative sunt realizate activitati ale organelor interne cum sunt : defecatia (eliminarea fecalelor).ceas biologicL dar isi pot modifica ritmul. 0ubstanta cenusie este situata central. In exemplu: Cand este iritata corneea se produce reflexul lacrimal. In imediata apropiere se afla un centru cardiovasomotor care participa la reglarea circulatiei. se continua in 2os cu maduva spinarii. iecare nucleu grupeaza neuroni cu anumite functii. )rin pozitia sa. !in totalul de -" perechi de nervi cranieni. 'le nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc refle(e neconditionate.'I'. modificari ale organelor genitale legate de actul sexual.'<. 'i produc ritmic impulsuri destinate muschilor respiratori. ". ca si la maduva spinarii. J 'a are legatura cu creierul prin fasciculele de axoni din substanta alba. ". 1e observa la suprafata niste santuri longitudinale care se continua cu cele medulare si doua santuri transversale care marcheaza limitele dintre cele trei eta2e: bulbul rahidian. pielea si muschii capului. dar nu mai formeaza o masa compacta ci insule cenusii. Nucleii somatomotori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei. Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simt din limba. 'i functioneaza ca un .". nici modificate. . la nivelul orificiului occipital. regland ventilatia pulmonara dupa necesitati. J 'a este in legatura cu diferite organe prin nervi spinali. 5II. urechea interna.I0CBIIL C'. numite nuclei. Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar.eflexele care au centrii aici sunt innascute. limbii si faringelui. incon2urate de substanta alba. C. in forma de trunchi de piramida.@ ) este format din: trunchi cerebral. 5II. stieL raspunsul fara sa%l fi invatat vreodata. 0ucleii trunchiului cerebral functioneaza automat ca si substanta cenusie medulara. 3. au un arc reflex programat genetic.AL 3runchiul cerebral . nu pot fi uitate.IL ('0C' ALIL) 'ncefalul( fig.'<'LIL &# . 'i se afla sub controlul eta2elor superioare ale creierului. Activitatea reflexa a maduvei este subordonata centrilor din creier. trunchiul cerebral asigura comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central. mictiunea (eliminarea urinei).mul . 5II. diencefal si emisfere cerebrale . zece perechi de nervi cranieni ies din trunchiul cerebral. .. C'. J (aduva spinarii functioneaza prin reflexe medulare somatice si vegetative cu centrii in substanta cenusie. Axonii care pornesc de aici poarta mai departe impulsuri spre alte parti ale creierului. puntea lui Earolio si mezencefalul. lacrimal etc. cerebel.. Anumiti neuroni formeaza centrii respiratori. vasoconstrictia etc. -. gastrosecretor.

Cerebelul este situat dorsal fata de trunchiul cerebral si legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi. ". numita hipotalamus. stabilind legaturi sinaptice noi. 'l controleaza pozitia corpului.AL' 'misferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. Cei mai voluminosi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala. termica. somestezica (prin care omul isi simte propriul corp).'<. primind informatii de la receptorii din muschi si articulatii (proprioreceptori). )erformantele ei se exprima prin complexitatea comportamentului. de structura ei foarte complexa (cu straturi de neuroni intre care se realizeaza un numar imens de sinapse). format in procesul invatarii. La suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara. 1uprafata lui este brazdata de santuri adanci. Astfel. Cerebelul are doua emisfere intre care este un corp alungit numit vermis. gustativa. 1coarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare. continutul in apa al organismului. 7. 1unt separate printr%un sant interemisferic si unite prin punti de substanta alba. exista arii senzitive6 vizuala. Cerebelul asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea interna. mai ales. Comportamentul dobandit prin invatare se &- . (ai sunt si cativa nuclei incon2urati de substanta alba care ocupa zona centrala. Axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta cerebrala. 1ubstanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebeloasa. 'misferele sunt voluminoase. tactila. se afla nuclei vegetativi cu diferite functii: regleaza temperatura. 1riile de asociatie nu au doar functie de legatura ci realizeaza o prelucrare complexa a informatiei. proprioceptiva si vestibulara (nu si pe cea olfactiva care intra direct in emisferele cerebrale). dureroasa. 1ubstanta cenusie a diencefalului formeaza nuclei. gustativa. 0euronii din scoarta cerebrala nu au forma fixa. !iferitele arii ale acesteia indeplinesc functii diferite. 1e considera ca fiecare actiune pe care omul o invata corespunde unui circuit nou. $. dar asigura precizia miscarilor comandate de emisferele cerebrale. pofta de mancare. auditiva. In partea inferioara a diencefalului. activitatea organelor sexuale. ". . 1ubstanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala. 5II. pliata cu a2utorul santurilor. determina manifestarile legate de emotii etc. auditiva. Astfel se formeaza circuite neuronale noi. scoarta cerebrala este pliata prin formarea unor santuri. 'i isi modifica forma prelungirilor. 0u comanda miscarile. 5II. 'le sunt date nu numai de volumul si intinderea scoartei cerebrale ci.mul simte (are senzatii) numai cand impulsurile de la receptorii corespunzatori a2ung in aceste arii. '(I1 '. olfactiva.'L' C'. 1ria motoare comanda miscarile. !I'0C' ALIL !iencefalul este partial acoperit de emisferele cerebrale. mai ales pe cele voluntare.

1coarta cerebrala contine si centri nervosi somatici si centri nervosi vegetativi. !eci emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara. aflati in stransa legatura unii cu ceilalti. 'misferele cerebrale mai contin si nucleii bazali implicati in reglarea pozitiei si miscarilor. Aceasta "formare continua" a scoartei cerebrale se mentine toata viata dar este mai activa la indivizii tineri.deosebeste de reflexele neconditionate prin faptul ca traseul impulsului nervos are componente noi. care se formeaza in functie de experienta de viata. &" . )erformantele ei depind de structura retelei de neuroni.