You are on page 1of 5

Str. Crvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucureti bisericabelvedere@yahoo.

com
Cuvnt pen ru suflet
Duminica a 15-a dup Rusalii
(Porunca cea mai mare din Lege)
Evanghelia dup Matei 22, 35-46
,Unul dintre ei, nva[ator de Lege, ispitindu-L
pe Iisus, L-a ntrebat: nva[atorule, care porunca
este mai mare n Lege?
El i-a raspuns: Sa iubeti pe Domnul
Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul
tau i cu tot cugetul tau. Aceasta este marea i
ntaia porunca.
Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubeti pe
aproapele tau ca pe tine nsu[i. n aceste doua
porunci se cuprind toata Legea i proorocii.
i fiind aduna[i fariseii, i-a ntrebat Iisus,
zicand: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu
este? Zis-au Lui: Al lui David.
Zis-a lor: Cum deci David, n duh, l numete
pe El Domn? - zicand: "Zis-a Domnul Domnului meu: ezi de-a dreapta Nea, pana ce voi
pune pe vrajmaii Tai aternut picioarelor Tale". Deci daca David l numete pe El domn,
cum este fiu al lui?
i nimeni nu putea sa-I raspunda cuvant i nici n-a mai ndraznit cineva, din ziua
aceea, sa-L mai ntrebe.
,Dumnezeu este Binele cel mai mare, de unde vine tot binele i toat binecuvntarea.
A vie[ui cu Dumnezeu este bucurie n nefericire, boga[ie n saracie i ndestulare n lipsa.
Iubete-L aadar mai mult decat orice, mai mult decat pe mama i pe tata, mai mult decat
pe so[ie i pe copil, i mai mult decat pe tine nsu[i" {Sfntul Tihon din Zadonsk)
Dragostea ncredinjeaz luntric
- Gheronda, cum pot sa arat dragoste?
- S art dragoste? Nu neleg. Asta este ceva fals, prefcut. S
existe nluntrul nostru dragoste i ea s ne dea n vileag, asta, da, o
neleg. Dragostea adevarata l ncredin|eaza launtric pe celalalt fara
manifestari exterioare. Dragoste nseamna sa ascul|i cu durere mahnirea
celuilalt. Dragoste nseamna si o privire ndurerata si un cuvant pe care l vei spune cu
durere celuilalt cand el se confrunta cu o greutate. Dragoste nseamna sa participi la durerea
lui, sa-l odihnesti n necazul lui. Dragoste nseamna sa rabzi un cuvant greu pe care |i-l va
spune. Toate acestea ajuta mai mult decat cuvintele multe si decat manifestarile exterioare.
Cnd suferi luntric pentru cellalt, Dumnezeu l ncredin|eaz luntric de
dragostea ta i atunci el o simte chiar i fr manifestri exterioare. Tot asa se
ntampla si cand nu se exteriorizeaza rautatea pe care o avem inlauntrul nostru; si n acest
caz celalalt tot o simte. vezi, si diavolul, cand se arata ca un nger de lumina, aduce
tulburare, pe cand ngerul adevarat aduce o bucurie negraita.
{Printele Paisie Aghioritul)
Porunca cea mai mare
Un nvtor de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a ntrebat: nvtorule, care
porunc este mai mare n Lege? Aceasta a fost cea din urma ispitire din irul celor prin care
iudeii au cautat pricina sa-L osandeasca pe Hristos la moarte. Ce ncatua[i de rau sunt oamenii!
Pe cand Dumnezeu cauta, fie i la cel mai mare pacatos, macar o singura fapta buna ca sa-l
poata mantui, oamenii cauta macar un singur pacat la cel mai
desavarit dintre oameni, ca sa-l ucida!
Prin ntrebari din acestea slugile ntunericului urmareau sa-L
nfunde pe Hristos, gasindu-I pricina de a fi judecat. Ei calcasera n
picioare toate marile porunci ale lui Dumnezeu i nu le mai ramasesera
decat doua coji goale: taierea mprejur i [inerea sambetei. ,Daca zice
ca cea mai mare porunca este taierea mprejur, chibzuiau ei, ,atunci
putem sa-L nvinova[im ca nesocotete sambata; daca zice ca sambata
este mai mare, l nvinova[im ca nesocotete taierea mprejur; iar daca
zice de vreo porunca noua, l nvinova[im ca nesocotete Legea veche.
S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu. Aceasta este cea
dinti i cea mai mare porunc. Cea de a doua depinde de ea, i
are obaria n ea. Poate sa fie dragoste la porunca? Nu. Dar trebuie, din pacate, sa fie porunci
pentru dragoste, fiindca inima ntunecata a omului a uitat dragostea fireasca a omului fa[a de
Iubitorul de om. ngerilor nu le da Dunmezeu porunca de iubire, pentru ca ngerii sunt aproape
de Dumnezeu i l iubesc n chip firesc. Este o mare ruine pentru neamul omenesc ca are
nevoie de o asemenea porunca, pentru ca o porunca despre dragoste este mai mult o mustrare
decat o porunca. Oricine i d ct de ct seama ce face Dumnezeu pentru el i ce-I
datoreaz el lui Dumnezeu, trebuie cu adevrat s se simt adnc ruinat c omul cel
tare de cerbice s-a fcut pricin unei asemenea porunci. Cu mult mai firesc e pentru om
sa-L iubeasca pe Dumnezeu decat e pentru copil sa-i iubeasca mama, i de aceea dragostea
omului pentru Dumnezeu ar trebui sa fie, fara nici o porunca, mai vadita decat cea pe care o are
copilul pentru mama. De ce-i iubete copilul mama? Pentru ca simte dragostea ei. Dar de ce nu
simte omul dragostea lui Dumnezeu pentru el? Fiindca inima i s-a mpietrit i duhul i s-a
ntunecat de pacat. Hristos a venit n lume i pentru a pregati inimile oamenilor pentru dragostea
cea nalta a lui Dumnezeu, pentru a le deschide ochii duhovniceti cei orbi[i.
Auzii ce zice despre dragoste Apostolul Pavel, unul care mai nti a prigonit i
a urt pe Domnul: Cine ne va despar[i pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea,
sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de mbracaminte, sau primejdia, sau sabia? i adauga:
Sunt ncredin[at ca nici moartea, nici via[a, nici ngerii, nici stapanirile, nici cele de acum, nici cele
ce vor fi, nici puterile, nici nal[imea, nici adancul i nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta
pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea ntru Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 8, 3S; 38-9).
De cnd e lumea nu cred c cineva i-a nfiat vreodat, mai cu putere, iubirea.
Aceasta nu e iubire de porunc, ci iubire care izvorte n chip firesc din iubire.
Toata zidirea vazuta i nevazuta e o dovada a iubirii lui Dumnezeu pentru noi; firea toata
cu aezarea ei, soarele i stelele, anotimpurile, via[a omului sub ochiul veghetor al Proniei,
ndelunga rabdare a lui Dumnezeu fa[a de pacatoi, nal[area nevazuta dar tare a drep[ilor, i
cate altele care nici nu pot fi numarate, sunt toate dovezi de dragoste a lui Dumnezeu pentru
noi. Dar de ce sa le mai niram aici pe toate, cand destul este a spune ca Dumnezeu ne iubete,
ca El ne-a iubit cel dintai? (I Ioan +, 19). venirea Fiului lui Dumnezeu ntre oameni, lucrarea i
patimirea Lui ntrec n mare[ie i stralucire toate celelalte dovezi ale dragostei lui Dumnezeu.
De ce ne poruncete Domnul s iubim pe Dumnezeu: cu toat inima ta, cu tot
sufletul tu i cu tot cugetul tu? Nai ntai, pentru ca porunca aceasta sa se ntipareasca
adanc n noi. Apoi, ca sa arate ca dragostea de Dumnezeu exclude orice alta dragoste, orice
mpar[ire a dragostei, orice slujire la doi stapani.
i mai este nca un temei, unul tainic. Dumnezeu este Treime - Tatal, Fiul i Sfantul Duh.
Omul este i el treime: inima, suflet i minte. Tatal iubete pe om, Fiul iubete pe om, Duhul
iubete pe om. Porunca este aadar ca omul ntreg sa iubeasca pe Dumnezeu ntreg. Cand omul
iubete cu toata inima, cu tot sufletul i cu tot cugetul, atunci omul n ntregime iubete.
Iar a doua la fel cu aceasta: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui. Nu
spune: egala cu aceasta, ci: la fel cu aceasta. Aceasta a doua porunca are n vedere nu
dragostea pentru Dumnezeu, ci pentru fapturi. Dei ntalnim aceasta porunca i n vechiul
Testament, pe buzele lui Hristos ea e cu totul noua.
,Noua este, mai ntai, pentru ca a fost prima oara rostita de catre Cel care a aratat cea
mai mare dragoste de oameni; apoi, pentru ca n[elesul ,aproapelui este ntins dincolo de
hotarele poporului iudeu, la toate neamurile. Iubi[i pe vrajmaii votri, spune Domnul, caci daca
iubi[i pe cei ce va iubesc, ce rasplata ve[i avea? (Natei S, ++f+6).
Semenii notri sunt trmul vzut n care ne artm dragostea pentru
Dumnezeu Cel nevzut. Cum se va cunoate dragostea noastra de Dumnezeu, daca nu prin
oamenii mpreuna-vie[uitori cu noi pe pamant? Pe Dumnezeu l mica dragostea pe care o ara-
tam aproapelui nostru, tot aa precum pe mama o mica dragostea aratata de un strain copilului
ei. Atat de mult trebuie sa ne aratam dragostea de Dumnezeu prin dragostea fa[a de cei din jur,
ncat Apostolul Iubirii l numete mincinos pe cel care zice ca iubete pe Dumnezeu dar urate pe
fratele sau: Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau l urate, mincinos este! (I
Ioan +, 20).
Semenii notri sunt coala unde ne facem ucenicia ntru dragostea cea
desvrit dragostea de Dumnezeu. Cele mai mari lucrari ale dragostei sunt faptele
milosteniei, iertarea jignirilor, rugaciunea pentru al[ii, sprijinirea celor slabi, domolirea celor
mandri, mustrarea nedrep[ilor, nva[area netiutorilor, acoperirea slabiciunilor altora, apararea
nedrepta[i[ilor, jertfa de sine. Nai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa
i-l puna pentru prietenii sai (Ioan 1S,13). Fara dragoste nsa, orice jertfa e de prisos (I Corinteni
13,3).
n sfarit, sa amintim aici adanca n[elegere a Apostolului Pavel asupra Bisericii lui
Hristos, din care urmeaza n chip firesc i n[elegerea iubirii de aproapele. Noi credincioii,
toi, suntem mdulare lui Hristos, pri vii din trupul lui Hristos (Efeseni, + i S; I
Corinteni 6, 1S). To[i cretem mpreuna nlauntrul unui mare organism viu ntru un trup ceresc al
carui cap este Hristos. Aa fiind, trebuie sa ne ajutam cu dragoste unul pe altul sa cretem i sa
sporim. Dragostea este sanatate; ura este boala. Dragostea este mantuire, ura este pierzanie.
Astfel cele doua porunci ale iubirii sunt cele mai mari n Legea lui Dumnezeu, i mai mari
decat acestea nu au fost i nu vor fi pe pamant. Este legea mparateasca (Iacov 2, 8) prin care
se nal[a cerul i se mantuie pamantul. n aceste doua porunci se cuprind toata Legea i
proorocii. Dupa asemenea raspuns, vrajmaii lui Hristos au amu[it: nici n-a mai ndrznit
cineva, din ziua aceea, s-L mai ntrebe. Cel ce se credea nvingator s-a aflat nvins, iar cei
ce-au vrut sa-L ruineze au ramas de ruine ei nii. i nu mai cutezau sa-L ntrebe nimic.
Atunci i-a ntrebat Hristos pe ei, spunnd: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui
Fiu este?...(Natei 22, +1-+S) Prin ntrebarea aceasta Domnul urmarea, mai ntai, sa arate
limpede ca El este Hristos; apoi, sa arate ca se amagesc singuri cei ce ateapta pe Nesia ca pe
un rege pamantesc din casa lui David care sa-i alunge pe romani i sa faca din Israel o mpara[ie
lumeasca puternica; n al treilea rand, sa vadeasca pe ispititorii aceia drept vrajmai ai Sai i, n
al patrulea rand, sa arate ca dumanii lui Hristos cel ateptat, care i venise, vor fi nfran[i i
pedepsi[i.
Ceea ce acum este taina dezvaluita, era atunci dezvaluire tainica. De aceea Domnul n-a
vorbit ca despre Sine, ci doar a pomenit proorocia lui David, care trebuie sa le fi fost cunoscuta
iudeilor. Le era desigur cunoscuta litera profe[iei, pe cand n[elesul ei le ramasese nchis.
Nantuitorul cunotea nu numai litera, ci i duhul Legii, via[a ei. Ei cunoteau numai litera, fara
duh, fara via[a, ceea ce e tot una cu a spune ca nu cunoteau nimic.
i nici n-a mai ndrznit cineva, din ziua aceea, s-L mai ntrebe. Intrase frica
n ei i nu le mai ardea de dispute n care nvingtorul era ntotdeauna El. Nu puteau
sa-L prinda n cuvant, ca sa-L osandeasca. vor lasa aadar vorbele i vor apuca banul, ca sa-l
cumpere pe Iuda i marturii mincinoase. Ce n-au izbutit cu cuvantul vor izbuti cu banii. Dar acest
succes trecator i va costa scump, pentru ca, la fel cum pa[isera ori de cate ori l ispitisera n
cuvant, i aceasta ultima stratagema se va ntoarce mpotriva lor. Ea i va aduce lui Hristos
biruin[a cea mare, iar lor prabuire i venica ruina. De-abia trei zile aveau sa treaca de cand
platisera oaste i slugi ca sa-L prinda i sa marturiseasca stramb mpotriva Lui, i vor trebui sa
cheltuiasca din nou cu strajile de la mormant ca sa cumpere tacere asupra nvierii.
De o mie de ori mai bine este s nu te nati dect, nscndu-te s te ridici
mpotriva lui Dumnezeul Cine cauta sa batjocoreasca pe Dumnezeu va ajunge el nsui de
batjocura, iar Dumnezeu se va slavi i mai mult. i minunat este lucrul acesta n ochii notri.
Slava si lauda fie Domnului nostru Iisus Hristos, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin.
{Sfntul Nicolae Velimirovici)
1) Sfntul Cuvios Cheorghe de la Cernica (3 dec)
S-a nscut n anul 1730, ntr-o familie de binecredincioi ardeleni
din Slitea Sibiului. Din cauza persecu[iilor mpotriva Ortodoxiei din
Transilvania, a trecut, la varsta de 19 ani, n ]ara Romaneasca si a intrat
n slujba unui arhiereu aflat n Bucureti, mitropolitul grec Roca. n 17S0
a plecat cu acesta la Constantinopol, apoi la Nuntele Athos, vie[uind n
Nanastirea vatoped, unde a fost facut rasofor i diacon, devenind apoi
ucenic al stare[ului Paisie velicicovschi. n anul 1763 l-a nso[it pe marele
stare[ n Noldova la Nanastirea Dragomirna, unde s-a nevoit 12 ani ca
ieromonah, duhovnic i econom al obtii.
n anul 1781, Sf. Cuv. Gheorghe a pornit catre Athos, nsa a fost oprit la Bucureti de
mitropolitul Grigorie al II-lea care, prin multe insisten[e, l-a determinat s primeasc a
revigora viaa monahal din Schitul Cernica, aflat n total prsire de peste trei decenii.
Pastorind cu jertfelnicie si mult har, a refacut vatra cernicana, adunand n jurul sau, n doar
S ani, o obste de 103 ucenici. A oranduit o aleasa via|a de obste, dupa tipicul Nuntelui Athos
si al obstilor paisiene din Noldova. Aceasta rodnica activitate a facut ca, n 1793, mitropolitul
Filaret al II-lea sa-i ncredin[eze i Nanastirea Caldaruani, conducandu-le pe amandoua
pana la moartea sa, n 3 decembrie 1806.
nainte de trecerea sa la Domnul, i-a chemat la sine pe to[i ucenicii sai la biserica
pentru o ultima rugaciune mpreuna, luandu-i ramas bun de la ei, dandu-le i ultimele sale
pove[e. A lasat ucenicilor un testament(diata), adevarat ndreptar al vie|ii calugaresti, ce
cuprindea principiile i normele dupa care el a reuit sa ntareasca cele doua obti de la
Cernica si Caldarusani.
A fost nmormntat la Mnstirea Cernica, n faa Bisericii Sfntul Lazr", zidit
de el n 1S04. La 21 octombrie 200S, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat
canonizarea cuviosului stare[ Gheorghe, iar proclamarea canonizarii a avut loc la Nanastirea
Cernica la 3 decembrie 200S. {sursa: basilica.ro)
Sfinte Cuvioase Printe Gheorghe, roag-te lui Hristos Dumnezeu pentru noil Aminl
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne:eu, miluiete-m pe mine pctosul'
Istorioar - Uriaii arbori Sequoia
Arborii Sequoia sunt cei mai nal|i arbori din lume. Unii
dintre ei ajung la o nal|ime de 100 de metri, iar ramurile din
varf par sa atinga cerul. Unii au varsta de 2S00 de ani. Erau
maturi nca de pe vremea cand S-a nascut Iisus!
S-ar crede c un arbore cu nl|imea de 100 de metri
trebuie s aib rdcini foarte adnci. Najoritatea copacilor au
radacini pe atat de adanci, pe cat este trunchiul de nalt, si tot atat de groase ca si cele mai
puternice ramuri ale coroanei. Nu este cazul arborelui Sequoia! Acesta, cautand sa capteze
cat mai bine apa de ploaie, are radacini superficiale. Ar fi imposibil ca acestea sa sus|ina
arbori de o asemenea marime, daca nu ar exista un amanunt: Sequoia crete n grupuril
Rareori se vede un arbore care se nal|a singur, si asta dintr-un anumit motiv.
Daca ne asezam n geunchi si examinam sistemul de radacini, vedem ca rdcinile
tuturor arborilor din grup se nln|uie, sunt strns mpletite una de alta. Pe timp de
furtuna, vantul bate cu putere, trasnetul loveste dar arborele ramane n picioare.Nu este
singur, to|i copacii se sprijina si se apara unul pe altul. Fiecare dintre ei este importat pentru
to|i ceilal|i din grup.
***
Dumnezeu a ntemeiat Biserica, Trupul lui Hristos, comunitatea poporului lui
Dumnezeu n care oamenii se iubesc, se ajut i, asemenea arborilor Sequoia, se sus|in
unii pe al|ii n timpul furtunilor vie|ii. Purta|i-va sarcinile unii altora si asa ve|i mplini legea
lui Hristos, care este cuvantul Domnului (Galateni 6, 2).
Dostoievski a surprins esen|ialul cu observa|ia: Iadul este suferin|a celor care sunt
incapabili s iubeasc. Trebuie sa ne smulgem din singuratatea pe care singuri ne-o
impunem si sa depasim aceasta izolare prin capacitatea de a-i iubi pe ceilal|i.
{din cartea Vitamine duhovniceti pentru inimile rnite")
Preot Paroh Liviu Popa - tel. 722 28 3
Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE - RO41RNCB0069007665720001