RECOMANDARE

Sunt tot mai puţini cei ce l-au cunoscut pe Părintele Arsenie Boca. Tot mai puţini sunt cei ce-şi amintesc de Părintele Arsenie şi pot să dea mărturie despre el. Din toţi aceia câţi mai sunt, nu toţi au competenţa necesară, iar unii dintre ei au un cerc prea restrâns de acţiune şi de răspândire a cuvântului. Mai sunt şi din aceia care, deşi sunt bine in ormaţi, au e!itări când e vorba să dea mărturie despre cel ce a ost, este şi va i Părintele Arsenie, "n cer şi pe pământ. #n acelaşi timp, sunt "nsă mulţi, "n vremea noastră, cei ce doresc să a le şi să ştie câte ceva despre Părintele Arsenie cel de odinioară, dar cu acţiune şi "n vremea noastră, mai ales prin lucrarea sa, intitulată Cărarea Împărăţiei. $u "nsumi am ost "ntrebat adeseori "n mânăstirea noastră, "n alte mânăstiri şi "n multe oraşe% &'e ne puteţi spune despre Părintele Arsenie() *a el, mi s-a cerut de multe ori% &Spuneţi-ne ceva despre Părintele Arsenie.) De iecare dată am răspuns cu plăcere la aceste solicitări şi am pus "n atenţia ascultătorilor tot ce am socotit mai important din cele ce le ştiu despre acest om mare, ca şi care nu ştiu să mai i ost unul asemenea dintre cei cunoscuţi de mine, ca lucrători "n Biserică. Aceasta a ost până acum. De acum "nainte şi deocamdată, cel mai bun răspuns, răspunsul cel mai autori!at la "ntrebarea &'ine a ost, ce a ăcut şi ce a +ândit Părintele Arsenie() ni-l dă cartea de aţă, pe care o recunoaştem ca cea dintâi carte competentă despre Părintele Arsenie, o carte serioasă şi vrednică de a i luată "n seamă, pe care o recomandăm cu toată inima, "n vederea olosului du,ovnicesc. Autorul cărţii de aţă a ăcut această lucrare ca proiect de te!ă de licenţă "n teolo+ie. $l a lucrat cu serio!itatea cuvenită, a adunat material, l-a selectat şi l-a or+ani!at cu ri+orile cerute pentru o lucrare ştiinţi ică. *ucrarea a ost apreciată ca oarte bună, iar autorul ei, pe nume -oan ."nscă /-onuţ, cum "i !icem noi, prietenii0 a ost declarat licenţiat "n teolo+ie. $a este a doua lucrare de licenţă a autorului, pentru că ei "i premer+e licenţa reali!ată la 1acultatea de Arte 2i!uale, cu care a obţinut titlul de licenţiat la prima acultate. 'ând -onuţ mi-a o erit un e3emplar din lucrarea sa despre Părintele Arsenie, am aran4at lucrurile "n aşa el ca această lucrare să-mi ie imprimată pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei şi l-am "ndemnat s-o tipărească, spre a a4un+e la cititori. *a el au +ândit şi alţi prieteni ai noştri şi, cu a4utorul lui Dumne!eu, iată că s-a a4uns la această carte, care porneşte la propovăduire ducând la cititori nu numai in ormaţii despre Părintele Arsenie, ci şi multe din +ândurile lui, cuprinse "n partea de mi4loc a cărţii, intitulată &5 sinte!ă a +ândirii Părintelui Arsenie "n 677 de capete). Sinte!a +ândirii Părintelui Arsenie este pre!entată pe idei puse "n ordine al abetică, aşa "ncât cititorul se poate orienta şi "şi poate ale+e ceea ce-l interesea!ă "n primul rând. 'a unul care am contribuit şi eu la această lucrare cu in ormaţiile pe care le-am dat, dar şi ca unul care am insistat pentru tipărirea ei, bine"nţeles, o recomand din toate puterile mele. 5 recomand pentru toate cate+oriile de vârstă, dar "n mod special pentru tinerii intelectuali şi, mai cu seamă, pentru studenţi. Tinerii, care au viaţa "n aţă şi se pre+ătesc pentru viitor, e bine să pornească "n viaţă cu nişte lucruri ştiute, cu nişte lucruri "nvăţate de la Părintele Arsenie, care le vorbeşte din carte. Socotesc că nu-i ca!ul să insist asupra aptului că recomand această carte, deoarece cartea se recomandă ea "nsăşi pe sine. 'eea ce trebuie să ac eu, este doar să spun cu apăs că această carte nu este o carte de lectură, ci este o carte de studiu. 5 sin+ură lectură, o lectură super icială, este pur şi simplu ără rost. 'artea iind oarte densă, mai ales "n partea "n care se pre!intă +ândirea Părintelui Arsenie, ea nu poate i asimilată şi impropriată decât insistând şi revenind. Deci, când recomand cartea, recomand şi această stăruinţă asupra cuprinsului ei. -onuţ ."nscă ne ace un mare dar, prin cartea pe care ne-o o eră spre luare aminte, pentru binele nostru şi al celor din 4urul nostru şi pentru "nmulţirea binelui din această lume. #i mulţumim şi "i suntem recunoscători că ne-a o erit această carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de re erinţă, al cărui olos "l vor cunoaşte toţi cei ce vor lua aminte la cele scrise "n carte şi le vor "mplini după a lor putere. 8ouă nu ne rămâne decât să mutăm +ândurile din carte "n mintea noastră şi să le dăm viaţă, prin "mplinirea lor cu apta. Dacă vom ace aşa, va i ca şi când Părintele Arsenie va i "ntre noi, cu povăţuirile sale de odinioară. *uând aminte la +ândurile Părintelui Arsenie, va i ca şi cum l-am i "ntâlnit iecare dintre noi, la Mânăstirea de la Sâmbăta, la Mânăstirea Prislop, la Bucureşti şi Dră+ănescu, ori la Sinaia. Pentru noi, cei de a!i, cartea de aţă ţine loc de orice loc pe unde a putut i "ntâlnit Părintele Arsenie. $a este Părintele Arsenie adus lân+ă noi, cu cuvântul său, care e acelaşi pentru noi, cum a ost pentru cei care l-au au!it rostit prin viu +rai. Pentru toate acestea, &Să mulţumim Domnului), &Sus să avem inimile9) Arhimandrit Teofil Părăian Mânăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

:

ARGUMENT

&Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au +răit vouă cuvântul lui Dumne!eu; priviţi cu luare aminte cum şi-au "nc,eiat viaţa şi urmaţi-le credinţa) /$vrei :<, =0. Acest "ndemn, pe care "l pun ca "nceput al lucrării de aţă, mi-a ost pus "n vedere "n c,ip deosebit "n urmă cu c"ţiva ani de un pustnic, pe când mă a lam "ntr-un pelerina4 la Muntele At,os. $ram "mpreună cu trei prieteni /dintre care unul > -oan, Dumne!eu să-l odi,nească > s-a mutat la Domnul0 şi eram tare bucuroşi de "ntâlnirea noastră cu dânsul. $ram dornici de cuvânt de "nvăţătură, aşa că Părintele a ost bun şi ne-a vorbit. 8u ne-a spus prea multe, deşi nouă poate că nu ne-ar i a4uns nici o noapte "ntrea+ă să-l ascultăm. Au trecut anii, "nsă reţin şi acum din acea "nt"lnire mai ales "ndemnul din $vrei :<, "ndemn cu care am "nceput. De atunci "ncoace, am "ncercat, după puterile mele, să "mplinesc acest cuvânt, să-l ac lucrător. ?i, "mpreună cu câţiva prieteni, ne-am propus, pe l"n+ă rânduiala şi pro esia pe care o are iecare "n parte, următorul obiectiv% recuperarea şi promovarea +ândirii şi a scrierilor marilor părinţi du,ovniceşti ortodocşi, "n special români. $ste un demers care "şi arată actualitatea şi necesitatea mai ales a!i, când lumea creştină a cam "nceput să orbecăiască ea "nsăşi &"n noaptea neştiinţei şi a lipsei de s at, de unde vin toate relele care c,inuiesc pe oameni, "ntunecă vremile şi prea adesea cruntă pământul) /Arsenie Boca0. Deci motivele pentru care avem nevoie şi trebuie să ne "n+ri4im de aceşti Părinţi, pe drept cuvânt, &ca de oc,ii din cap), sunt evidente, "ntrucât ei sunt luminătorii trupului eclesial, ei sunt &luminătorii lumii) > &*uminătorul trupului este oc,iul; de va i oc,iul tău curat, tot trupul tău va i luminat. -ar de va i oc,iul tău rău, tot trupul tău va i "ntunecat) /Matei @, AA-A<0. Aşa am a4uns, cu a4utorul lui Dumne!eu, să ne "n+ri4im de editarea câtorva cărţi de spiritualitate ortodo3ă şi de or+ani!area unor e3po!iţii de oto+ra ii, documente şi scrisori, acestea din urmă, "nc,inate Părintelui Paisie 5laru de la Si,la. Prin urmare, şi studiul de aţă, "nc,inat şi el unui Părinte, se "nscrie "n acelaşi demers, de redescoperire şi promovare a +ândirii părinţilor du,ovniceşti, pentru că, ără nici o "ndoială, Părintele -eromona, Arsenie Boca este unul din mai-marii noştri, căruia i se cuvine amintirea noastră, după cum se !ice "n $pistola către $vrei. Aşadar, să aducem lui Dumne!eu 4ert ă de laudă, adică rodul bu!elor, care preaslăvesc numele *ui /c . $vrei :<, :B0. 'a absolvent al unei Academii de Arte 2i!uale, pot a irma că mi-ar i mult mai uşor să !u+răvesc, nu prin cuvinte, ci cu a4utorul penelului, sau să modele! "n lut c,ipul Părintelui Arsenie Boca. Dar, şi "n această situaţie, mă simt oarecum ca şi Anania, !u+ravul Ce+elui Av+ar al $dessei, care, cu toate că era un &!u+rav iscusit), nu a reuşit să &isvodească) c,ipul Mântuitorului.: Desi+ur, nu se pune problema că aş i şi eu un !u+rav iscusit, dar mi-a venit "n minte această comparaţie pentru că mă simt şi eu neputincios din pricină că, studiind personalitatea şi scrierile Părintelui Arsenie, la câte am reuşit eu să a4un+, "mi dau seama că dimensiunea spirituală a Părintelui Arsenie Boca e +reu de cuprins "n cuvinte /de &!u+răvit)0 şi, pe lân+ă aceasta, mai mărturisesc, ca mulţi alţii, că &cunosc mult prea puţin din tot ce Părintele Arsenie a repre!entat pentru neamul nostru).A *a toate acestea se mai adau+ă, să-i !ic aşa, "ncă o di icultate, şi anume aptul că vorbesc despre un călu+ăr, şi-atunci s-ar putea pune "ntrebarea% cum pot eu "nţele+e un călu+ăr din a ara acestei condiţii, care, atâta timp cât nu ai trăit-o, rămâne o taină, cum pot eu să vorbesc / ără să e3a+ere!0 şi să "nţele+ +ândirea unui călu+ăr pe care mulţi "l socotesc un s ânt, sau unii c,iar un +eniu( Deci, se poate totuşi vorbi, se poate scrie, ără a te a la "n treabă şi ără a aluneca "n disertaţii pietiste sau "n aprecieri &su iciente şi deştepte)( 'ând ai un "ndrumător, se poate. -ată de ce, "n această situaţie a lându-mă, m-am bucurat de spri4inul şi călău!irea unui bun prieten, Părintele Ar,imandrit Teo il Părăian, care de la bun "nceput m-a a4utat, m-a s ătuit şi mi-a o erit cele mai multe din materialele pe care le-am olosit "n această lucrare. Pe de altă parte, având "n vedere prietenia mea cu Părintele Teo il /care l-a cunoscut pe Părintele Arsenie şi ale cărui !iceri, Părintele Teo il, se ştie oarte bine, le populari!ea!ă cu timp şi ără timp0 şi având "n vedere şi aptul că am ăcut şi eu, ca oarecând Părintele Arsenie, o Academie de Arte 1rumoase, m-am simţit oarecum dator să studie! şi, "n cele din urmă, să &isvodeasc) c,ipul Părintelui Arsenie Boca. .ândită şi redactată iniţial ca lucrare de licenţă, cartea de aţă a a4uns "n mâinile, şi cred că şi "n inimile, mai multor prieteni şi cunoscuţi ai mei, căci aşa se e3plică aptul că ei au insistat şi m-au spri4init ca s-o şi tipăresc. *e mulţumesc tuturor, "n special Părintelui Ar,imandrit Teo il Părăian şi dau slavă lui Dumne!eu, 'ăruia mă ro+ să mă a4ute să nu +reşesc. Ioan Gînscă

A

VIAŢA ŞI LUCRAREA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

Părintele Arsenie Boca s-a născut la AD septembrie :D:7, la 2aţa de Sus, lân+ă Brad, 4udeţul Eunedoara. Părinţii săi, -osi şi 'ristina, i-au pus la bote! numele Fian.: Şc a!a primară "i !ice#! Fian Boca ace şcoala primară "n satul natal /G clase0 şi apoi intră la *iceul 8aţional 5rtodo3 &Avram -ancu) din Brad, al cincilea liceu românesc din Transilvania, după cele de la Bla4, Beiuş, Braşov şi 8ăsăud, ctitorie a Mitropolitului Andrei ?a+una, pe care-l absolvă "n :DAD.A 'ole+ de bancă l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor /ce semna cu pseudonimul DHor Ira+an0, autorul amplului poem $ ria re%i&i&#' /poem care "l ace pe 8ic,i or 'rainic să e3clame% &5nomatopee9 #n toată literatura universală nu cunosc o meta oră de o asemenea amploare)0, şi autorul poe!iei S()*+#!, "nc,inată Părintelui Arsenie. Mărturiile cole+ului de bancă, cuprinse "ntr-un caiet /4urnal0 ascuns cândva de Comulus 8ea+ /absolvent şi el al liceului mai sus amintit0, "l "n ăţişea!ă pe Fian ca &$3cepţional de "n!estrat, de-o voinţă e3traordinară, o memorie ormidabilă, o putere de muncă şi o tenacitate ieşite din comun). &Mani estă "ncă de acum desc,iderea spre universalitate; de o curio!itate intelectuală remarcabilă, totul "l interesea!ă. #ntocmai cum un luviu adună "n albia sa a luenţii dintr-un "ntre+ ba!in ,idro+ra ic, se varsă "n mare, de aici se pulveri!ea!ă "n cosmos şi din nou se revarsă pe pământ sub orma ploii roditoare, re ăcând Jcircuitul elementelorK, el asimilea!ă in ormaţii din toate domeniile cunoaşterii, pe care le trece prin iltrul personalităţii sale şi le trans i+urea!ă "ntr-un mod de e3istenţă, prevestindu-l pe teolo+ul erudit şi du,ovnicul desc,is spre su letul omului, ridicând braţe de ener+ie spre tainele universului).< *iceul 8aţional 5rtodo3 din Brad, cu un corp didactic de elită, ormat la universităţile din ţară sau de la 2iena, cu pro esori mireni şi teolo+i, "şi pune pro und amprenta asupra receptivităţii intelectuale şi sensibilităţii su leteşti a tânărului Fian Boca, liderul recunoscut şi respectat de pro esori şi cole+i. &JStatură po!itivistăK, e3celea!ă la matematică, i!ică, c,imie, biolo+ie, are preocupări care depăşesc nivelul pro+ramelor şcolare "n domeniul artelor% desen, cali+ra ie, mu!ică. Munceşte suplimentar la desen şi pictură cu pro esorul LMrmendN, cântă la laut, multiplică partituri pentru pro esorul de mu!ică .,eor+,e Pârvu. De la această vârstă, este e3trem de interiori!at, solitar. Spre s ârşitul clasei a 2---a, le-a ăcut cole+ilor mărturisirea că la orele de desen şi pictură i s-a descoperit ideea potrivit căreia Jomul nu este numai carne, sân+e şi oase, ci e3istă şi altceva. -nspiraţia nu ţine de materie, de raţiuneK. Se pre i+urea!ă de acum teolo+ul din vi!iunea lui 8ic,i or 'rainic preocupat să aducă teolo+ia "n arena lar+ă a vieţii intelectuale care să "mbrăţişe!e o misiune spirituală totalitară, universalitatea mani estărilor omeneşti, aşa cum -eromona,ul Arsenie Boca va con irma mai târ!iu "n opera sa de valoare universală Cărarea Împărăţiei% JO precum urmărim o armonie "ntre acultăţile su leteşti, tot aşa trebuie să urmărim o armonie şi "ntre cunoştinţele din cât mai multe domenii, precum şi o sinte!ă a acestora cu viaţa. Multă ştiinţă apropie pe om de Dumne!eu, puţină ştiinţă "l "ndepărtea!ă şi de ştiinţă şi de Dumne!eu. -ar omul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumne!eu şi-a câşti+at "n sine. Dumne!eu i-a dat o valoare mare, "nsă trebuie şi el să şi-o câşti+eK /Cărarea Împăraţiei, p. A:70).G #n două momente deosebite se ştie că Părintele Arsenie a revenit la liceul din Brad% revederea cu cole+ii după B7 de ani de la absolvire şi cu oca!ia celebrării centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania, "n :D@D.B G r#*#! !#i ,ia* #n a ara matricolelor şcolare, alte documente care să ateste trecerea prin liceul brădean a lui Fian Boca s-au pierdut, rămâne "nsă peste timp o mărturie vie pe care Părintele Boldor o evocă cu emoţie% &$ra "n primăvara anului :DAD, de :7 mai, după o serbare "n piaţa oraşului, când promoţia de absolvenţi din acest an, "n runte cu diri+intele, pro esorul 'andin 'iocan, se deplasea!ă "n curtea liceului pentru a sădi un ste4ar, ca un simbol al biruinţei, intrat "n tradiţia poporului român. Mă pre+ăteam să iau puietul, când diri+intele mă opreşte% J8u Boldor, ci Boca Fian plantea!ă pomulK. Mam uitat cu ciudă la diri+inte şi cu aceeaşi ciudă mi-am "n ipt de+etele "n rădăcinile puietului. Fian ţinea şi scutura puietul să se tase!e pământul, eu "l presam, apoi iecare cole+ stropeşte cu stropitoarea la rădăcină, după care l-am le+at de tutore. 'u toţii atunci am ,otărât ca ste4arul plantat să poarte numele .orunul lui Fian, şe ul promoţiei de absolvenţi a liceului. $l s-a de!voltat rumos, ca un simbol al vi+orii, al trăiniciei, al rumuseţii, al "nălţimii idealului spiritual-moral pe care educatorii noştri ni le-au insu lat, ca să acă din noi caractere tari, puternice, personalităţi proeminente "n slu4ba patriei şi neamului).@ I*'+i+#+#! Te ! -ic 'u !estrea intelectuală şi spirituală dobândită la Brad, se "nscrie la -nstitutul Teolo+ic din Sibiu /:DAD-:D<<0 unde este &e3trem de sâr+uincios şi studios), "ncât "ntre cole+i are aureola unui &S ânt). 'u toate că au şe!ut pe aceeaşi bancă, vreme de patru ani, pe când ăceau studiile de Teolo+ie la Sibiu, Părintele Teodor Bodo+ae mărturiseşte despre Părintele Arsenie că n-a a4uns să-i poată cunoaşte toate adâncurile su letului. Totuşi, Părintele Teodor Bodo+ae, "n te3tul de pomenire pe care "l publică "n &Tele+ra ul Comân), la scurtă vreme de la mutarea la cele veşnice a Părintelui Arsenie, socoteşte concludente următoarele aspecte ale personalităţii cole+ului său=% <

la prima ei redactare.recia). total sau parţial.recia. Ar.os a căutat să ie sub ascultarea unui părinte aspru. ?i se spune că ar i a4uns la un du. aduce câteva manuscrise ale . şi recventea!ă şi alte cursuri "n domeniul culturii şi artei. aşa cum !icea Părintele Ar.)6 &$3trem de re!ervat.ai 2itea!ul. iar Părintele Sera im a rămas acolo @ luni şi un an şcolar la Atena la Teolo+ie. a susţinut lucrarea de tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le-a procurat. #n acest conte3t maestrul 'ostin Petrescu i-a "ncredinţat pictarea la Ateneul Comân a scenei privitoare la Mi. şi solitar). prin pre!enţa aproape necontenită şi prin stăruinţa ce-a pus-o pe lân+ă mine de-a ace această traducere. 'unoştea totuşi oarte bine limba rance!ă şi citea cu aviditate studii de psi. voia să aibă acolo numai absolvenţi de Teolo+ie. de caracteriolo+ie. &călătoria S ântului Apostol Pavel din . &a adus cerul ortodo3 pe pământul românesc).ovnicul de mai târ!iu.D Uce*icia !a M#*+e!e A+0 ' *a puţină vreme după terminarea -nstitutului de Belle-Arte.):A G . Aici urmea!ă cursuri de medicină /"n special cele de anatomie. introvertită. de +ra olo+ie.i! ca!iei.'. mănăstire 2oievodală !idită de 'onstantin Brâncoveanu. după spusele unora.olo+ice destule adâncuri ale su letului omenesc.:: C+i+ r %e (r#*+e a! .os. 8e-a impresionat tăria de voinţă cu care răbda ri+ul. Se ştie că "n această privinţă ostul Mitropolit 8icolae Bălan l-a trimis cu bursă la Academia de Arte 1rumoase din Bucureşti.i! ca!iei. aduse de P. pe bună dreptate.olo+ie. c.imandrit Sera im Popescu de la Sâmbăta de Sus. "n mod surprin!ător. sculptura şi mai ales pictura. 8u l-a pasionat prea mult studiul limbilor străine. iar din :DG7 cu Părintele Sera im.ovnicire creştină.iar dacă "n metodolo+ia ei au mai rămas multe aspecte de "ndreptat. Dar Mitropolitul 8icolae Bălan "şi dădea seama că "ncepe cu oameni nepre+ătiţi "n altă mănăstire şi atunci i-a trimis la S ântul Munte. a reali!at coperta . Părintele Arsenie a stat acolo trei luni. adevăruri vii şi luminoase ale vieţii . cu Părintele 8icolae Mladin. din :D<D din martie "ncepând. Tot ast el abţinerea de la bucate mai +rele. care mi-a rămas mereu aproape.i! ca!iei r m)*e"+i 1iecare cititor poate a la din pre eţele primelor G volume ale . continuă să studie!e "n particular pictura "ntr-o cămăruţă re!ervată "n calitate de in irmier al -nstitutului. reţinut. cât şi la Prislop. mi-a alimentat cura4ul "n mod considerabil ca să pot duce până la capăt o muncă atât de ostenitoare. retrasă. 8icolae Stre!a0.'.i! ca!iei pentru ostul său pro esor de la Sibiu. de la At.nească cu aleşii Săi. Aşa că &Mănăstirea a "nceput cu trei oameni mari) /Ar.i! ca!iei româneşti /nu cele editate de $ditura Earisma. cum puţine s-au reali!at la noi. şi anume cu% Părintele Arsenie. bunul meu student de odinioară. care o restaurat Mănăstirea de la Sâmbăta. "n linii şi culori. Părintele Pro esor Dumitru Stăniloae l-a numit &'titor de runte al 1ilocaliei româneşti). când s-a "n+ri4it de restaurarea bisericii şi de re"n iinţarea Mănăstirii. Toate acestea erau tot atâtea dove!i care ne a4utau să "ntrevedem "n el pe pictorul şi pe du. Ceproducem aici două ra+mente din pre eţele volumelor : şi A ale . căutând să se adâncească "n desci rarea tainiţelor su letului. Părintele Arsenie şi-a adus o contribuţie deosebită. 'ontribuţia Părintelui Arsenie a ost mare şi aceasta s-a concreti!at as el% Dânsul a adus cu sine de la S ântul Munte At. Se spune despre Părintele Arsenie că la S ântul Munte At. ?i Părintele Arsenie s-a +ândit atunci% &Aici e de mine. cu care colaborea!ă la reali!area "n limba română a acestei monumentale lucrări.os copii de pe manuscrise mai vec. urmea!ă o scurtă perioadă de ucenicie "n mona. Părinte -eromona.'. Sa a e3ecutat şi coperta. Pentru toată strădania de bine. *a intervenţia pro esorului 8icolae Popovici. Părintele Dumitru Stăniloae. care venea de la studii din . #n a ară de aceasta. Părintele Arsenie a scris după dictatul Părintelui Stăniloae.imandritul Teo il Părăian0. 2acanţele le petrecea adeseori la o rudenie a sa. care să-l povăţuiască cu autoritate. pentru a sublinia mai bine e orturile Părintelui Arsenie la această lucrare e3trem de importantă pentru spiritualitatea ortodo3ă% &*a unele scrieri am olosit şi copii de pe manuscrise româneşti mai vec.ovnic :7 care i-ar i !is de la "nceput% &Măi. Sa /Părintele Sera im Popescu0 şi de Părintele Arsenie. după absolvirea -nstitutului Teolo+ic /:D<<0.'. #n s ârşit. tu nu eşti "n stare de nimic9 8ici la măturat nu eşti bun9). unde a ăcut studii deosebite cu pro esorul 'ostin Petrescu. Părintele Arsenie /Boca Fian0. cu trei absolvenţi de Teolo+ie.i.i! ca!iei.arice. participă cu interes la prele+erile de mistică ale lui 8ic.imandritul Teo il Părăian0 Si+ur este că. Sa a binevoit să scrie după dictatul meu cea mai mare parte din traducere. pe care alt el nu cred că aş i săvârşit-o. /c . de la Mănăstirea Brâncoveanu. la ăsta stau9). 'ine vrea să se convin+ă că "n urma acestor studii Părintele Arsenie n-a pus "n resca de pe pereţii bisericilor la care a pictat doar scene şi compo!iţii creştine remarcabile. renunţând re+ulat la JporţiaK de carne din -nstitut. Pr. prin care s-a "ncercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omeneşti şi vindecarea lor prin lucrarea de "ndu. A iubit de mic desenul. 'u +ândul acesta a pornit.&Poate că aptul că nu s-a prea bucurat "n tinereţe de căldura unei vieţi amiliale e3plică irea sa puţin sociabilă. 8u trebuie uitate nici coperţile minunate ale primelor patru volume ale .i! ca!iei şi ale Vieţii /* $ri'+ '. Arsenie. /O0 In cald cuvânt de mulţumire trebuie să aduc P. care nu trebuie uitată.os. #mi amintesc şi acum de uşurinţa cu care interpreta la laut compo!iţii destul de pretenţioase. care a a4uns pro esor la Teolo+ie prin purtarea de +ri4ă a Mitropolitului 8icolae Bălan. De aceea. pre eţele primelor ediţii nu apar şi deci nici menţionarea demersurilor Părintelui Arsenie0 contribuţia "nsemnată a Părintelui Arsenie la traducerea . Tot P. ale Pro esorului Cainer 1rancisc > c . iind "mbrăcat adeseori "n "mbrăcăminte redusă. dar dărâmată şi rămasă "n ruină până "n :DA6. unde. Mitropolitul 8icolae Bălan. P.i! ca!iei.ism la S ântul Munte At. proaspăt re"ntors de la studii "n străinătate. cu trei candidaţi la călu+ărie.i or 'rainic. care căuta să redea "n compo!iţii clare şi "n anali!e psi. ci a sesi!at. când ar i re ăcut. Dumne!eu să-l odi. este trimis cu bursă la -nstitutul de Belle-Arte din Bucureşti.i şi a insistat apoi pe lân+ă Părintele Stăniloae pentru traducerea . la JmişcareaK de re"nnoire reli+ioasă de la Mănăstirea Sâmbăta. la re"ntoarcerea "n ţară. prin care Părintele Stăniloae. acela n-are decât să cercete!e pictura bisericească din Dră+ănescu /-l ov0 ca să nu mai vorbim de tot atâtea lucrări de coloristică şi de modela4 cunoscute atât la Sâmbăta.

al.ism a Părintelui -erodiacon Arsenie Boca. primind acum numele de Arsenie. editată la Sibiu. prin aceste intrări "n cinul mona.:6 &#n 2inerea -!vorului Tămăduirii din acest an /:DGA n..):< I*+rarea /* m *a0i'm !a Mă*ă'+irea Br)*c &ea*# %e !a S)m1ă+a %e S#' Fian Boca s-a "nc. veniţi "n număr destul de mare.inătorilor.irotonit cu acest prile4 pe 'uviosul prodiacon Arsenie Boca "ntru ieromona.ie şi au cuvântat "nc. ca să-şi "ntâmpine ierar. 8icolae 'olan al 'lu4ului "ncon4uraţi de sobor de preoţi. cât şi "n aerul liber. Mitropolit 8icolae al Ardealului la ?coala de Arte 1rumoase din Bucureşti.otarelor ţării noastre. iar pe tânărul. #. Sale şi de mişcarea reli+ioasă pe care a tre!it-o "n 4urul Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus. pentru a-şi per ecţiona marele său talent de pictor.P. a simţit "ncă o dată cum se revarsă peste el bine acerile cerului la ru+ăciunile şi binecuvântările pe care cei doi ierar. are loc tunderea "n mona.ul lui Brâncoveanu a tresăltat de bucurie vă!ându-şi opera re"nviată şi "mpodobită "n c. şi P. absolvent de Teolo+ie. al Bisericii noastre. iar apoi la S ântul Munte At.P. Cemarcat "ncă de pe băncile şcolii pentru deosebitele-i "nclinări spre viaţa monastică. "n < mai :DG7.ul care "i poartă bucuriile şi neca!urile "n su letul său de mare român şi de mare creştin. le "ndreptau către 'el Atotputernic.ie atât la altarul mănăstirii. J-svorul tămăduiriiK. Sale a stors lacrimi pelerinilor.P. şi-a petrecut viaţa la S ânta Mănăstire Brâncoveanu. a "nţeles să dea ascultare +ândurilor marelui -erar. a ost tuns "n mona. 2asile ?ortan "ntru diacon pentru trebuinţele mănăstirii.ovniceşti. #.'.ii a ost pentru toţi cei ce veniseră la Sâmbăta de Sus.S. Părintele 2eniamin To. 'u acest prile4 > se spune mai departe > s-a săvârşit impresionanta slu4bă a tunderii "n mona.n.ul lui Dumne!eu prin mi4locirea mănăstirii re"nviate din mormântul "n care o aşe!aseră adversarii neamului şi ai credinţei drepte). -ată de ce.ăneanu0. cât şi din a ara . Pelerinii. Moţ după locul de naştere.ovnicii. cred că du. a ost trimis de #.P.ovnicească.S . Părintele -eromona.ism) a unuia din &luminaţii absolvenţi ai Academiei Andreiane)% &Du. acest act va rămânea le+at "ntr-o mare măsură de numele P. Dacă Dumne!eu va a4uta să apară "ntrea+a operă "n româneşte. c . cler şi popor din tot 4urul.S. Arsenie de la Mănăstirea Brâncoveanu. au slu4it S ânta *itur+.P. Mănăstirea lui 'onstantin Brâncoveanu a re"nviat "n toată puterea du. alternând ru+ăciunea cu studiul picturii bisericeşti. poporul român ortodo3 venit pe timp ploios. #n adevăr. Mitropolit 8icolae.ism tânărul diacon Fian 2.S.ipul cel mai solemn testamentul 2oevodului martir "mpotriva tuturor +ândurilor celor rele atât dinlăuntrul. 'uviosul -erodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teolo+ice JAndreianeK.S. #ntors "n ţară. 2ec.'. crescut şi "ndrumat "n studiul teolo+iei. prile4 de bucurii care au ăcut să stoarcă lacrimi din oc.0 a avut loc la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus obişnuitul pelerina4.S. "n 2inerea din Săptămâna *uminată /deci de pra!nicul -!vorului Tămăduirii n. luând numele de Arsenie.irotonit "n AD septembrie :D<B. Peste Para 5ltului su lă cu putere du.n. aţă de timpurile +rele ce le străbatem şi de vremea ploioasă.&A4utorul . pe care s-o des ăşoare acolo "n liniştea munţilor pe care Brâncoveanu "i alesese ca loc de retra+ere şi de ru+ăciune.:@ ?i presa vremii ţine să vorbească despre &mişcătoarea şi emoţionanta tundere "n mona.ovnicească. Boca. au avut mari bucurii du.):B Tot aici mai a lăm următoarele% &'u prile4ul "ndătinatului pelerina4 anual de la S ânta Mănăstire Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. consacrându-şi viaţa lui Eristos prin studiul picturii bisericeşti. nostru Mitropolit 8icolae de a alcătui o trupă de călu+ări luminaţi. ale "nvăţăturii stăruitoare şi ale dra+ostei de su lete.'.P. :G iind de4a diacon celib /probabil .irotonit preot.os şi la Atena. săvârşirea s intei litur+.i. părintele diacon Boca.0. J2inereaK din Săptămâna #nvierii Domnului. tânărul mona. $piscop 8icolae 'olan al 'lu4ului.):= Pre +2%#0 &*ic !a Mă*ă'+irea Br)*c &ea*# #n :7 aprilie :DGA Părintele Arsenie a ost .:D B . am putut ace aţă unor +reutăţi ce se ridicau ca munţii "n calea tipăririi acestui volum.ip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Comânia Mare.otărâtor la tipărirea acestui volum l-a dat "nsă iarăşi bunul meu ost student. Mitropolit 8icolae şi P.S. Sa poate i numit pe drept cuvânt ctitor de runte al 1ilocaliei româneşti. 2reau să vorbesc de mişcătoarea şi emoţionanta tundere "n mona. S-a slu4it S ânta *itur+.ul lui Brâncoveanu se va i bucurat "mpreună cu "n+erii din ceruri că "n această !i mare. a unuia din mulţii şi luminaţii absolvenţi ai JAcademiei AndreianeK.iul şi statornicul +ând al #. diplomat al ?coalei de Belle-Arte din Bucureşti.S. acum susţine cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. este pornit pe calea "n ăptuirii).inoviat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus "n iunie :D<D. departe de or ota lumii. P. Despre nevoinţele şi virtuţile acestui prim cetăţean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbăta de Sus. pe cele mai autentice ba!e ale tradiţiei ortodo3e şi cu mi4loacele celei mai curate du.ism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.i. &Pelerina4ul de la Mănăstirea Brâncoveanu a "ntrunit la ru+ăciunea de obşte şi "n acest an. Predica "nălţătoare şi duioasă a #. Sa a . Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P. de aspră tărie du. care se pare că a ost "nscris "n planul Providenţei să reia şi să a irme "n c.ism pe seama acestei ctitorii voevodale. vorbim altundeva. $ un caracter inte+ru şi un mona. Sa. $venimentul este consemnat şi de &Cevista Teolo+ică) din :DG7. #. După aproape un an de !ile. A urmat s inţirea apei la ântâna tămăduitoare şi un S ânt Maslu cu mare sobor de preoţi. După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere.

ca ru+ăciunea !ilnică. 'u atât mai mult eram datori să vorbim despre o lucrare de proporţiile celei de la Sâmbăta de Sus. opus oricărei patimi şi oricărui +ând de mândrie. stau acolo câte A până la B săptămâni. că nu mai pot purta povara pe mineK. &"ncrestând). *a noi credeau mulţi că tradiţia răsăriteană. nu se dau numai "ndemnuri pentru ceea ce ar trebui să se acă "n scopul "ntăririi credinţei. cu voia lui Dumne!eu. cum !ice c. se remarcă "n c.A: Dar precum se opreşte omul măcar câteodată din +alopul atenţiei spre atâtea lucruri neesenţiale şi !+omotoase.irotonia "ntru preot a Părintelui Arsenie. 5rice individualism sau mândrie dornică de a işa4. e prin de iniţie ceva pasiv. dar simţindu-se atât de bine şi de "ntremaţi. tot aşa era necesar să aducem vorba cândva despre ceea ce se petrece la Mănăstirea Brâncoveanu. căci asprimea ei e cunoscută şi nu vrem să-l supărăm lăudându-l. Smerenia şi puritatea vieţii sunt condiţiile sau mai bine !is condiţia neapărată a mântuirii. cum e3clamă cu admiraţie 8ic.o. cre!ând pentru ei. Se re"nvie acum o tradiţie a marilor pelerina4e la locurile s inte. Pe pa4iştile mănăstirii şi prin "ncăperile ei se a lă !ilnic A77-<77 de iinţe omeneşti "n+enunc. care consideră vorba bună care i se spune ca cel mai mare rău ce i se poate ace. ca respiraţia continuă. ctitoria voievodului martirK. Atunci e un cuvânt ce se rupe dintr-o iinţă care a devenit ru+ al credinţei şi mută ocul la au!itori.ândul #. când iecare ştie că Părintele va sta numai cu el G-B ore "n convorbire intimă puri icându-i toate măruntaiele su letului şi toate colţurile trecutului de petele c. care taie a!i bra!dă adâncă "n viaţa su letească a unor "ntinse cercuri de credincioşi. & aptele care ilustrea!ă modul "n care trebuie să se lucre!e "n !ilele noastre şi care pot in luenţa ast el asupra altora. Am evitat totuşi până acum să scriem. ci mediu de !+uduiri su leteşti "nnoitoare. cu du. ci e "ntre+ aşa cum "i este vorba% curat.iar dânsul. ortodo3. ca creşterea +râului. Dar ceea ce te covârşeşte lân+ă aceşti oameni este "ncordarea cu care aşteaptă să le vină rândul la mărturisirea păcatelor. Eristos lucrea!ă numai prin S intele Taine şi "n Biserică.otele de plâns pentru păcatele lor. trecând rând pe rând din starea de "ncântare pentru rumuseţile du. ci se "ncrestea!ă aptele care ilustrea!ă modul "n care trebuie să se lucre!e "n !ilele noastre şi care pot in luenţa ast el asupra altora. Părintele Arsenie arată cât de mult se poate "n lăcăra prin trăire tot te!aurul do+maticei şi al disciplinei răsăritene.S.ului călu+ăresc ortodo3. .i! ca!ia pe*+r# + ţi4 &#n anii de ctitorie la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. De aceea treapta "n care culminea!ă pre+ătirea pelerinului este mărturisirea.ul ei de "n rânare.ovnicească ce se săvârşeşte !i de !i la Mănăstirea Brâncoveanu.inuitoare ale păcatului. *a acea Jbulboană spirituală uriaşăK. #ntr-o oaie ca a noastră. preoţi şi credincioşi. Predica de la Sâmbăta de Sus are ca obiect principal combaterea păcatului prin tre!irea +ândului la pre!enţa vie a lui Eristos.ematic toate laturile propovăduirii de la Sâmbăta de Sus.aice.ismului din Transilvania. este o vie restaurare a celui mai autentic du. ca lucrurile s inte şi mari. #n ce constă taina acestor impresionante e ecte ale lucrării Părintelui Arsenie şi care sunt elementele pro+ramului său de lucru( 1ără "ndoială că mi4locul prin care lucrea!ă Dumne!eu "n su lete este cuvântul pe care "l rostim "n numele *ui. 'ine "i urmăreşte dimineaţa "n timpul predicilor Părintelui Arsenie. ca viaţa intimă a amiliei. iind răspun!ător pentru ei. mulţimile nu mai contenesc. ostenitorul smerit de la Sâmbăta. la . preoţi şi credincioşi). Pro+ramul Părintelui Arsenie( Prin ceea ce a ăcut din sine şi prin ceea ce propovăduieşte.eate pe sub streaşinile ei "n ru+ăciune şi scrutându-şi trecutul de păcate a căror povară nu o mai pot suporta. iar dacă pleacă se "ntorc la scurte intervale.i or 'rainic0. mai ales pentru că simţeam că mişcarea de la Mănăstirea Brâncoveanu e ceva care se situea!ă deasupra "ntâmplărilor "n 4urul cărora se pot ace e3erciţii +a!etăreşti. 'ine vrea să vadă +âl+âitul vieţii celei mai cuceritoare şi orţa cea mai copleşitoare. privind "ntr-o meditaţie serioasă la ceea ce e cu adevărat plin de valoare pentru e3itenţa sa. n-are decât să mear+ă la Sâmbăta de Sus. @ . de "ntâlniri serioase ale su letelor cu vocea lui Dumne!eu care le obli+ă la o viaţă scoasă din mocirla inconştienţei şi plăcerilor uşoare. ru+ându-se pentru ei. o re acere +enerală a du. atât de scă!ut "n ultimele timpuri.P. cu su letul plin de bucurie. Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus nu e loc pitoresc de e3cursii şi de distracţii "nrămate "n c. a "nceput să-şi arate rodul cel mai promiţător. dar de mine când ve!i. veniţi de la sute de Qilometri.ovnicească cu totul deosebită a ostului său elev. ca să nu merităm bănuiala de cine ştie ce păcat.i or 'rainic% J'e vreme "nălţătoare când toată ţara lui Avram -ancu se mişca "n pelerina4. lipsit de orţă.ovniceşti care le sunt de!văluite. nu mai poate i "n mod continuu omul care a ost. 1iecare credincios e obli+at să rămână "ntre semenii săi. &De mult ne simţeam datori să scriem "n această oaie despre lucrarea du. cu lar+i şi adânci e ecte "n viaţa poporului nostru. cântând cu !ăpada până la piept spre Sâmbăta de Sus.rănindu-se numai cu pâine şi apă. ci. de nuanţă sectară este lovit "n cap. Părintele Pro esor Dumitru Stăniloae mărturisea. 8e este imposibil să redăm măcar sc.enare ar. Te minunea!ă acuta sensibilitate aţă de povara insuportabilă a păcatului ce se tre!eşte "n oameni la Sâmbăta.ip strălucitor ca Jpictor de su lete după modelul Domnului nostru -isus EristosK /8ic. deci "n :DG<. Te "nduioşea!ă să-i au!i sărmanii aler+ând "n "ntâmpinarea Părintelui cu stri+ătul% JPărinte. Mitropolit 8icolae de-a iniţia prin restaurarea mănăstirii martire a lui 'onstantin Brâncoveanu nu numai re"n iinţarea mona. despre lucrarea du.C#re*+#! 'piri+#a! %e !a S)m1ă+a 'a# 3. Mulţi dintre ei. 5 acem deci cu riscul de a supăra pe Părintele Arsenie.)A7 După numai un an de la . . Dar cuvântul are o e icacitate deplină numai când are acoperirea aurului care este viaţa celui ce-l rosteşte. 'uvântul său porneşte din neclintirea de stâncă a celui ce nu se târ+uieşte şi nu se clatină ca trestia bătută de vânt. "ncât nu le-ar mai veni să plece. ea trebuie să continue a se des ăşura dincolo de !+omotul şi de curio!itatea "ntreţinute "n 4urul unor realităţi um late de +a!ete. Despre viaţa Părintelui Arsenie nu e necesar să vorbim.

mărturiseau "n c. deci nu era un lucru de care să nu se ştie. au trecut numele Părintelui Arsenie Boca.otarele munţilor.ămat la carul unui ideal cam +reu% Trans ormarea omului "n 5m. peste tot iind un e3emplu de demnitate şi un spri4in pentru raţii săi de su erinţă. "mpotriva comunismului ateu. s-au recules cu . Dar or+anele personale ale lui "l practică şi "l promovea!ă.iar Mitropolitul Ardealului. va e3ercita o in luenţă bine ăcătoare asupra unor cercuri cât se poate de lar+i.i! ca!ie4 &Spaţiul din 4urul bisericii era o veritabilă lucrare de artă. reţinem &importanţa naţională) pe care o avea lucrarea de acolo şi aptul. el a căpătat "n mine o "ncredere deosebită. de trăire "n du. el a pus cumva oc. Aşa mărturisesc supravieţuitorii re!istenţei anticomuniste.AG Mă*ă'+irea S)m1ă+a5 a!+ă 3. $u ştiam c. 1ie-i pomenirea ne"ntinată9). la acea vreme stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu. &De re!istenţa din munţi se vorbea şi "n !iare. Părintele Arsenie a ost alun+at.otărâre. lăsând să se "ntrevadă re le3e diamantine de roci alese ca pietre semipreţioase. cărora le dădea s aturi şi "mbărbătare. Pentru atitudinea sa anticomunistă. de +rupul din 'arpaţii Meridionali. "n anii :DGB-:DG6. &moral şi material).ete "n lorite şi pa4işti ireale prin ră+e!imea lor.isoare şi 'anal. din următoarele motive% &#n calitate de stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu.)AB Părintele Arsenie nu se străduia numai cu cuvântul rostit să "mpodobească su letele credincioşilor cu virtuţi şi să-i acă pe aceştia sensibili la armonie şi rumos. Se ştia că e3istă +rupuri de o iţeri.iar dincolo de . că ne-am "ntâlnit acolo cu cei din munţi. "n a ară de supravieţuitorii re!istenţei anticomuniste ă+ărăşene sau de alţi oşti deţinuţi politiciA6 ne vorbeşte c. moral şi material. totul "ncon4urat de bosc. atât de mare. $ de aşteptat ca această tre!ire să treacă de la om la om şi să putem "nre+istra nu peste mult e ecte remarcabile. dar permanent căutat de năpăstuiţii din re+iune. #nsă toate idealurile mari au "n ele ceva parali!ant% nu te lasă să te preocupi de nimicurile acestei vieţi). cu slănină şi cu de toate. Deşi aici veneau studenţi de la 'lu4 şi din alte părţi.ul S inţilor Părinţi. Am evaluat această re!istenţă ca iind mai importantă decât lupta politică sau armată anticomunistă. de radicali!are a vieţii creştine "n sensul restaurării ei sănătoase. care era mentor spiritual al "ntre+ii Transilvanii şi c.iar mai mult decât atât. Statul ca entitate impersonală "l combate. umilit şi i!olat. cum a spus un anumit părinte. cons ătuirile ce au dus la o unitate de luptă a tuturor orţelor anticomuniste din ţară. 8imic nu poate !ă+ă!ui revărsarea lui. Am avut relaţii cu Părintele Arsenie Boca. şi anume că Părintele i-a a4utat &direct) pe luptătorii din munţi. "n acea perioadă du. podeţe ca "ntr-o lume de basm. /O0 După ce am ăcut o primă vacanţă aici. 5 dată a avut "ndră!neală. care a şters numele Părintelui Arsenie de pe această cruce. #n orice ca! mişcarea de "nnoire.)AA Atras de mişcarea de la Sâmbăta. că &8e este imposibil să redăm măcar sc. arestat "n mai :DG6.iar de va i repre!entată numai prin elemente puţine "n satele noastre. prin aceasta Părintele arătând că "ndemnul &1iţi desăvârşiţi. *a multe din acestea am ost şi eu martor. precum şi Tatăl vostru 'el din ceruri este rumos). s-a spus şi se mai spune că a ost o le+ătură. 8umai o !+uduire reli+ioasă a conştiinţelor poate a4uta aici. #ntr-o scrisoare trimisă ostului său cole+ de bancă de la liceul din Brad /Petru Boldor0. tre!ite la conştiinţa acestui păcat. ?i. care.A@ Le-ă+#ra Pări*+e!#i Ar'e*ie c# re6i'+e*ţa a*+ic m#*i'+ă %i* m#*ţi #ntre re!istenţa anticomunistă care e3ista "n Munţii 1ă+ăraşului şi Părintele Arsenie Boca. "n anul :DG=. Părintele Arsenie se destăinuie% &M-am "n. am venit "ntr-o primă vacanţă la Sâmbăta. Pentru toate acestea am socotit că Părintele Arsenie Boca a ost omul cu cel mai mare aport "n lupta anticomunistă. "ncât ieşeam numai eu cu el uneori. veneau aici "n mănăstire şi Părintele Arsenie le umplea desa+ele cu pâine. eu am devenit pre eratul lui.ismului românesc). Asta de4a vă poate spune ceva9 'el care a ridicat de curând troiţa aceasta din aţa Mănăstirii Brâncoveanu "n memoria celor care au murit "n re!istenţa din munţi ştie oarte bine aceste lucruri. că "nseamnă că l-am politi!at pe Părintele Arsenie. se ştia de +rupul din părţile Timişoarei. la &loc de cinste). până la moarte. 'u spri4inul său s-au ţinut aici.A= Despre le+ătura Părintelui Arsenie cu re!istenţa din munţi. /O0 Student la Bucureşti iind am au!it de mişcarea de la Sâmbăta.ematic toate laturile propovăduirii de la Sâmbăta de Sus) /Părintele Dumitru Stăniloae0.ip tăcut despre misiunea do3olo+ică şi icono+ra ică a omului. cu mici i!voraşe.ovnic la Sâmbăta.P. după ce am avut o primă discuţie cu Părintele Arsenie aici. Petru Boldor /cole+ul de bancă de la *iceul din Brad0 petrecea aici trei săptămâni. când l-a au!it pe Părintele Stăniloae a irmând cu admiraţie% &Părintele Arsenie e un enomen unic "n istoria mona. dar nu numai eu. Părintele Arsenie a identi icat aici o mare racilă şi a pus ierul roşu pe ea. /O0 #n elul ăsta. c. ca un artist. i-am trecut numele pe crucea ridicată la mănăstirea unde a ost atâţia ani stareţ. Dele+aţi de-ai lor. Se cunosc de4a numeroase ca!uri de amilii care.S. ci mulţi alţii. #. cărora el le umplea sacii cu mâncare. #n anii aceia de pro undă e ervescenţă spirituală. Părintele Arsenie Boca i-a a4utat direct pe luptătorii din Ce!istenţa ă+ărăşeană. 8u este adevărat9 $u ştiu lucrurile aşa cum s-au petrecut şi nu "nseamnă că-l politi!e! pe Arsenie şi că "l scot din rândul s inţilor aşa cum = . pe care trebuie să-l recunoaştem şi noi astă!i.ii pe mine. 8u se poate spune. Peste neamul nostru s-a abătut ca un adevărat la+el obişnuinţa avorturilor. la plimbare pe lac. A ost ţinut apoi cât mai departe de Sâmbăta.inăciune de la Sâmbăta de Sus. dar şi-a mărturisit şi "ncrederea "n mine. 2eneam şi-mi petreceam vacanţele aici. 'u banii pe care am putut să-i economisim din bursă. le-a aran4at şi "n+ri4it "n aşa el "ncât totul să arate ca un colţişor de rai / oto+ra iile din acea vreme sunt oarte +răitoare "n acest sens0. precum şi Tatăl vostru 'el din ceruri desăvârşit este) "nseamnă şi% &1iţi rumoşi. a ţinut ca nimeni altul lacăra credinţei. "ncredere pe care eu nu am călcat-o niciodată. ca un semn de "naltă preţuire. pe care dânsul. iul mai mic al lui Dumne!eu şi rate al 1iului Său mai mare. torturat de Securitate şi condamnat la "nc. "mbrăcaţi "n ciobani. aducând lumea lân+ă altarele lui Eristos. "n :DDB.Pinem doar să mai accentuăm importanţa naţională pe care o are lucrarea de acolo. Părinte Antonie Plămădeală. "n lăcaşul de "nc.A< Prin urmare. au ridicat "n aţa Mănăstirii Sâmbăta o crucemonument &"n memoria celor ce s-au 4ert it "n luptele cu comunismul ateu) şi pe care monument. mici ba!ine de apă cristalină de munte. Părintele !ideşte "n su letul miilor de oameni care caută aici răspuns la marile "ntrebări e3istenţiale. ci şi "mpre4urimile mănăstirii.

ari . Părintele Arsenie a avut mereu "n vedere nevoinţele ascetice şi aceasta "ncepând "ncă de timpuriu. pe care nu l-au respectat şi pentru care Pătraşcu a ost după aceea arestat şi a şi murit "n "nc. nu au mai ăcut altceva decât să-şi pă!ească pielea. Deci. ar i ost la el de mari ăcători de bine pentru semenii lor. &'. &Am ost şi "n anul acesta "n pelerina4 la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus din 4ud. construieşte o sc. De ce( Pentru că ei. era un pact de ormă. Dacă Antonie cel Mare şi S ântul Sera im de Sarov n-ar i ăcut nimic altceva decât să se roa+e "n pustia "n care se +ăseau. #n interiorul masivului. 'u toate că sunt un vec. de curând. şi s-a renunţat şi pentru că erau parti!ani pe munte şi să nu se acă o le+ătură "ntre Părintele şi parti!ani. aşa cum se crede.ilia. ?i atunci.idere boltită de circa A m. ci prin "nsăşi e3istenţa sa. dar nu avea nici un rost. $u am ost martor.eor+escu "n le+ătură cu "ncadrarea le+ionarilor "n noua societate.ol din care urma să se des acă o cameră "n stân+a. după spusele unui martor. care dă de ştire mântuirea O) /-saia BA. Dar Dumne!eu i-a menit din veci să slu4ească celorlalţi "ntr-un mod mai direct.<7 $ste oarte potrivit să menţionăm aici mărturia realistă a Părintelui Ar. pentru binele ţării.isoare. &scobeşte) o desc. cel care a ost după 'odreanu şi după Sima. "nsă suntem convinşi că dacă s-ar i retras. ci ar i ăcut-o cu convin+erea. de a rămâne sin+uri cu Dumne!eu. dar. din momentul "n care s-au retras "n munţi. care până la urmă nu a ost de retra+ere. 8u9 $l o ăcea "n numele credinţei creştine şi "n numele datoriei lui "i a4uta pe cei persecutaţi. care-i mistuia. ?i este scris /era0 numele Părintelui% J-eromona. Părintele a lucrat cu oameni. după care lucrarea se opreşte. nu au mai putut ace nimic pentru ţară.ermania.i cercetător al mănăstirii.elă suspendată "n aţă. Pe monumentul de la Sâmbăta scrie% JMamă ţară.imandritul Teo il Părăian0 /8u ştim dacă Părintele Arsenie ar i vrut să se retra+ă acolo cu totul sau numai "n anumite perioade. a solului de veste bună.0 Dar. a ost cel mai "nălţător dintre toate pra!nicele la care participase până atunci la Sâmbăta. După constatările la aţa locului ale Părintelui Boldor. a renunţat şi pentru că el a plecat. nu o ăcea de dra+ul sen!aţionalului sau ca să se pre+ătească pentru vreo datorie oarecare. care era a libertăţii şi a credinţei şi "i a4uta pe cei din munţi. u+a lor ar i ost la el de creatoare şi ar i avut o "nsemnătate uriaşă pentru societate..ilia Părintelui a rămas până astă!i un loc de pelerina4 unde credincioşii se roa+ă. terasea!ă stânca."ncearcă el să o acă. de mai multe ori. dorinţa construirii unei c. cel care a scris.ilia e un "nceput. "mbiindu-le trăirea cu toată sinceritatea a idealului creştin. "n cele din urmă. Deci Dumne!eu este 'el care rânduieşte ce trebuie să vină asupra oamenilor. prin stare de ru+ăciune ne"ncetată care se identi ică cu sinea lor cea mai lăuntrică. conducătorii Mişcării *e+ionare din Comânia.<A &Părintele Arsenie a i3at un loc socotit de retra+ere.ea la ru+ăciune şi medita "ndelun+. că creştinul nu-i voie şi nu poate să ie antisemit. dar eu am asistat la convorbirile lui Pătraşcu cu Părintele Arsenie Boca. Au re!istat cât au re!istat. la i!vorul văii Sâmbăta. de ascultarea lor de Dumne!eu. pentru că e "n apropiere o cabană turistică. "n uncţie de purtările lor. ci tuturora le-au spus că n-au căderea şi puterea să "mpiedice ce trebuie să vină.)AD 'u toate acestea "nsă. se ştie. pe o muc. "n momentul "n care au a4uns "n munţi. 1ă+ăraş. pe care l-a mărturisit până "n ultimele ceasuri ale vieţii.imandrit Teo il Părăian şi să luăm aminte la ea% &Părintele Arsenie spune undeva.ul a4ută lumea nu prin cele pe care le spune sau ace.@B-:.i!ătură cu "nălţimea :. 5ri Părintele nu a murit pentru ţară.0 '. "ntr-o predică de-a lui. a renunţat şi din motivul acesta. la convorbirile Părintelui Arsenie cu 8icolae Pătraşcu. "naintea!ă cam : m. eu am ost martor cum Părintele Arsenie le transmitea şi le dădea traistele acestea pline cu alimente pentru cei din munţi. indi erent de ce culoare politică erau ei. Mişcarea reli+ioasă de aici avea de4a anver+ură naţională. cu credinţă reli+ioasă. şi &atacă) rontal muntele printr-o desc. spre cursul văii. -vindu-se isuri "n stâncă.ovniceşti% Dumne!eu a primit iubirea lor şi ia trimis "napoi "n lumea din care doreau să se retra+ă ca tămăduitori ai ei. o carte şi nu spune că Părintele Arsenie era le+ionar cumva.67 m. de când era student.. $u am asistat la convorbirile pe malul lacului ale Părintelui Arsenie cu cei paraşutaţi prin anii aceia din . =0. "ncât "ntre cole+i era considerat un &s ânt). ştiu oarte bine că Părintele n-a "ndrumat pe nimeni la re!istenţă şi nesupunere. 6 . şi. iar alţii au murit "n luptele cu Securitatea. iindcă mona. $l apăra atunci o cau!ă s ântă. nici pentru el şi nici pentru altcineva.ie de &cleanţ). /Părintele dacă a vrut să acă o treabă +ăsea totdeauna pri!ă la oameni.ilii "n inima muntelui şi dorinţa retra+erii ne pare irească. Această slu4ire directă şi vă!ută era "nsă o consecinţă esenţială a slu4irii nevă!ute pe care o aduceau prin ru+ăciunea lor. 8u Părintele a săpat sin+ur c. cu un povârniş aproape vertical. care venau să or+ani!e!e re!istenţa românească. că antisemitismul nu ţine de creştinism.ilie "n &inima) muntelui. este undeva scris. ără "ndoială şi cu multă sinceritate. şi cel care a ăcut pactul cu Teo.) /Ar. care alcătuiesc Cărarea Împărăţiei. Pleca dimineaţa la pădure. &toţi cei ce au participat la acele cursuri de spiritualitate creştină din anii :DG@-:DG6.iar dacă nu i-ar i trimis "napoi.)<: Prin urmare Părintele Arsenie avea de4a o pre+ătire ascetică când s-a aşe!at la mănăstire. Si+ur. Dacă +ăsea la râu o piatră mare care se potrivea undeva la mănăstire. dra+ostea şi dorinţa pe care au avut-o şi alţi oameni cu viaţă "mbunătăţită care &au u+it de lume) din dorinţa.)<< '. şi de "ncreştinarea vieţii lor cea de toate !ilele). un . pun o loare sau aprind o lumânare. Părintele poate că o i avut o le+ătură cu vreunul dintre ei.) C0i!ia %i* m#*+e &'ât de rumoase sunt pe munţi picioarele trimisului care vesteşte pacea. şi cu Părintele Arsenie s-a "ntâmplat ca şi cu alţi părinţi du. a "nceput să ducă o viaţă oarte ascetică. ?i atunci. sinteti!at "n Predica de pe Munte.=B m şi lăţimea de 7. unii dintre ei au ost prinşi. ei pentru tine au muritK. &Dintr-o autentică dorinţă de trăire spirituală. U!+im#! mare pra6*ic 'ăr1ă+ ri+ %e Pări*+e!e Ar'e*ie !a S)m1ă+a Acesta a ost de -!vorul Tămăduirii /= mai0 din anul :DG6. Adică parti!anii. 'red că printre ei era şi 2ică 8e+ulescu. imediat aran4a cu cineva să aducă piatra cu un car cu bivoli. pră!nuirea de acum m-a covârşit cu desăvârşire. A renunţat pentru că a constatat că se in iltrea!ă apă. 5amenii veneau şi "l a4utau. pe care o lăr+eşte "n interior. având cu el o scândurică subţire pe care "n+enunc. cu intenţia de a reali!a o c. Arsenie BocaK.

inători veniseră din a4un. cu o privire pătrun!ătoare. Căspunsurile litur+ice le-a dat şi "n anul acesta corul din 1ă+ăraş.ail. Avalanşa poporului şi a tineretului spre Mănăstirea Brâncoveanu i-a speriat. "n . Traian 'iocănelea. Această ântână. eram Jca!ateK "ntr-un birou +ol şi la amia!ă. sub oarte iscusita conducere a D-lui Pro . Au urmat apoi la rând alţi 6 predicatori. a vorbit cu adâncime despre Eristos. Sera im şi Mi.inătorilor. ne să+eta totuşi inima. Sale 8icolae. se ştie.eiere. or+ani!a acele &vacanţe spirituale) la care participau cu mult interes tineri şi studenţi din Bucureşti şi din alte centre universitare. clădită "n mi4locul +rădinii de pomi este o nouă "n ăptuire după desenele şi planurile Părintelui Arsenie. Miile de "nc. să vină la Mine şi să beaK /-oan =. 2eneau cu căruţe pe drumul cel mare pietruit. a !u+răvit icoana duioasă a unei cete de emei. .ii. Din când "n când se uita "nsă la noi.P. 8u numai la marile pra!nice.P. de deşteptare din somnul păcatelor. mâncare la poartă. Li+#r-0ia ar0ierea'că *a ora D. au "nviorat pe ascultători.P. #n !iua pra!nicului. Datorită "nsă entu!iasmului enoriaşilor din Sc. Sa Mitropolitul nostru 8icolae. care /după posibilităţile lui0 m-a a4utat oarte mult. rostirea cuvântului u "ncepută de către #. Se bănuia că acolo unde este o aşa de mare adunare de oameni trebuie să ie neapărat şi insti+aţie. $ra "n aţa noastră o mare de capete. de orientare la o viaţă curată şi de olos oamenilor şi plăcută lui Dumne!eu.Timpul era ne. plină de lumină şi putere dumne!iască a Mântuitorului Eristos. *a terasa aceasta aveam şi noi acces.S. Mulţimea s-a strâns şi mai mult "n 4urul altarului. Tineretul din Dră+uş. când era ceva mai multă linişte. Aceste daruri li se "mpărtăşesc "n toată vremea. ?i ploaia a ţinut până către ora 6. unde a ost dusă şi dânsa pentru cercetări. un om "n vârstă.is "n subsolul clădirii. &Din spusele +ardianului Caicu. ete şi copii. iar troparul #nvierii.P.inătorii cei mai "ndepărtaţi au ost cei din părţile Braşovului. bătrâni şi tineri. a mărturisit despre realitatea #nvierii lui Eristos şi despre datoria noastră de a "nvia cu $l. ântâna vieţii şi a nemuririi.i de oc.ainele de sărbătoare. ca prin minune. ţin sus predicarea cuvântului $van+. #n tot decursul S intei *itur+. pentru tot poporul "n +eneral şi pentru studenţi şi tineret "n special. a căror râvnă este deosebită. 2işti. a adus mulţumiri tuturora pentru osteneala ce şi-au dat venind "n pelerina4. pelerinii vin la Mănăstire pentru a se "mpărtăşi cu S intele Taine şi pentru a asculta cuvânt de "nvăţătură şi !idire su letească. Sera im. 8umele primit la Bote! şi l-a dobândit pe bună dreptate). iar acum au "nceput să cur+ă miile din toate părţile. Eristos a #nviat. Două !eci şi patru de preoţi "n odă4dii de mare sărbătoare au ieşit "ntru "ntâmpinarea #. şiruri. Sâmbete. Părintele era scos la soare timp de o oră pe !i. Coşeală. o ploaie măruntă şi deasă.ei care aduceau !ilnic.inători. cete. Sale 8icolae. #nc. a #. #n "nc. Părintele consilier Secaş din Sibiu a lăudat râvna "nc. Părinţii ieromona. alte şi alte cete de "nc. mai ales a emeilor. 'âteva sute de "nc. dar plină de părintească iubire. Puţinele cuvinte pe care ni le adresa erau pline de "nţelepciune şi "ncura4are.otărât.ail au vorbit despre marile daruri ale mănăstirii şi despre trebuinţa "nnoirii su leteşti a "nc. "n runte cu o bătrână de =7 de ani. primindu-i binecuvântarea. Mitropolitul nostru. slu4itorii mănăstirii. ale Târnavelor. 2eneau apoi cete. Părintele consilier 8anu din Sibiu. ca o apă limpede din i!vorul său. stăruitoare. care. mii de perec. impunătoare. putea a4un+e oricând periculos având "n vedere popularitatea pe care a are.inători "şi arătau bucuria şi mulţumirea su letească şi "n+enunc. ast el "ncât la ceasul predicii am putea spune că se a lau "n 4urul altarului cam :7.<B 5tilia Cădulescu Aroneasa mărturiseşte că l-a re"ntâlnit pe Părintele Arsenie "n vara anului :DG6 la Securitatea din Braşov. Sale. cu stră ul+erări de lumină. cu e3cepţia unor oaspeţi distinşi şi studenţi de la Bucureşti. Mănăstirea de la Sâmbăta "n această privinţă corespunde pe deplin cerinţelor vremii de astă!i% ea este o şcoală de luminare a poporului. preoţi şi diaconi% Părintele Pro . prin rumuseţea şi puterea lor. iind o binecuvântare de la Dumne!eu. /Aici se ace re erire la Părintele Arsenie. <=0.S. a "nceput ploaia din !ori la mănăstire. ieromona. Părintele Arsenie era "mbrăcat "n alb şi părea detaşat de tot ce-l "ncon4ura. dând cu putere "nvăţătură poporului. Pre%icarea E&a*-0e!iei 2atra Mănăstirii de la Sâmbăta a a4uns astă!i un puternic amvon de propovăduire. $ste o lucrare de mare artă. bote!ată Jcea rumoasăK din partea #.P. ale Branului. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului% JDe "nsetea!ă cineva. $u şi prietena mea -ta Tâmpănaru./O0 D . *isa şi alte sate. bărbaţi şi emei. ?i cine altcineva putea i spionat şi arestat decât &insti+atorul). răsuna ca un stri+ăt de biruinţă din miile de piepturi ale "nc. bră!dată de cei @@ de ani. 'ele nouă predici.eau cu evlavie "n aţa "naltului păstor. ierodiaconul 8icolae. Părintele Mladin a evocat "n cuvinte de oc mucenicia pentru Eristos a celor credincioşi. care devenea incomod şi care.S. "ntrucât ea avea să "mpiedice pe credincioşii pelerini din satele vecine de a veni la pra!nic. 5bişnuit. arătând că ctitorii de la Sâmbăta ac parte din ceata mucenicilor credinţei lui Eristos. Protopopul 1ă+ăraşului. *ucrul deosebit al acestui an a ost s inţirea ântânii. "n mentalitatea lor. lucrând adânc "n su letul iecăruia. #n ine.<G 1ireşte că re+imul comunist nu putea tolera aşa ceva şi era de aşteptat ca "n cele din urmă să reacţione!e.S.i% Arsenie.i cuvioşi ca% Arsenie. şiruri. puteam ieşi la aer.ii.S. care au ţinut să acă pe 4os. măiestrit cusute şi "mpodobite "n cele mai elurite şi mai plăcute culori. ci duminică de duminică şi sărbătoare de sărbătoare. Dr.777 de su lete.inătorilor.)*+)*a cea (r#m a'ă 'a şi altă dată s-a ăcut s inţirea apei la ântâna de lân+ă altarul bisericii şi Taina S ântului Maslu pentru bolnavi.eliei. Ba unii din părinţii mănăstirii au ţinut cicluri "ntre+i de predici. "n !iua pra!nicului.0 #n elul acesta predicarea $van+. norii s-au risipit şi ra!e aurii de soare şi lumină au "nveselit ăptura +in+aşă a mănăstirii. toţi licenţiaţi şi doctori "n Teolo+ie. "n ultima săptămână a lunii iulie. Arpaşe. punând "n aţa ascultătorilor icoana vie. ocrotindu-mă. "n +rupuri compacte.<7 clopotele mănăstirii au "nceput să sune "ntr-un dan+ăt prelun+ şi "ntr-o armonie cerească. Atunci. Predica #. Mi. 2ineri. pe alocuri plouase şi-n alte părţi se pre+ătea de ploaie. Mulţimea asculta mişcată şi sorbea cu nesaţiu din cuvintele vieţii. 'u toate că ploaia era binevenită pentru pământul "nsetat. Sale cur+ea natural. pe 4os.inătorilor. sau poate altor interese.eliei la mănăstire e socotită ca ceva de sine "nţeles şi aşteptată cu sete de "nc. pelerina4ul la mănăstire.i atârnau de i+ura senină. Dumitru Stăniloae. Părintele Arsenie era "nc. protopopi. #ntre+ acest popor păstra cea mai adâncă recule+ere şi urmărea cu evlavie des ăşurarea S intei *itur+. Mitropolitul Ardealului.inători soseau. care venea ca "n iecare an să slu4ească la altarul ridicat "n mi4locul pădurii de a+. A "ndemnat apoi pe ascultători să-şi păstre!e credinţa şi să "mplinească cu s inţenie datinile strămoşeşti. pe o terasă a clădirii. re u!ând de a se urca "n camion.

"şi aduce aminte că Patriar. Părintele a ost căutat de Securitate. arestat ca le+ionar. care a ost conducătorul lucrărilor de restaurare de la Mănăstirea de la Sâmbăta. să nu mai ie "n atenţia mulţimii şi "n atenţia Securităţii.G7 Primul . nu i-a sc. nici de mai marii -erar. avusese aceeaşi soartă ca şi Prislopul. ?i Mitropolitul l-a dus pe Părintele Arsenie să or+ani!e!e Mănăstirea de la Prislop. Mănăstirea era "ntr-o stare 4alnică. avea nişte scrisori. +ândită şi !idită tot de Părintele Arsenie. $u nu-s bun.rovu.ieriei. a ost părăsită de călu+ării +reco-catolici. "ntrea+a ţară. Ar.ai la Sâmbăta.iva Mitropoliei > şi astea le-a adus la Mănăstire şi le-a predat Părintelui Sera im să le citească obştii şi să se ştie de ce Părintele Arsenie nu a mai venit la Mănăstire.iei Bisericeşti.ieriei. #n urma acestui eveniment al JreveniriiK.ului Rustinian.imbat cu nimic. . #.reco-catolice au trecut "n patrimoniul Bisericii 5rtodo3e. Dar a avut loc şi un eveniment care s-a numit atuncea Jrevenirea +reco-catolicilor "n sânul Bisericii 5rtodo3eK.emat pe Părintele Arsenie "napoi la Sâmbăta. "nsă oamenii au rămas tot oameni. sculptarea iconostaselor şi a stranelor > "n +eneral lucrarea "ntre+ului mobilier litur+ic. dar a devenit +reco-catolică.ul Rustinian se +ândea să-l c. preotul Traian Belaşcu. a plecat la Mănăstirea Prislop unde a ost numit stareţ apoi du. la el ca şi ceilalţi patru. ?i Mitropolitul 8icolae Bălan trebuia să se "n+ri4ească de reactivarea Mănăstirii. părintele acela. care i-a ăcut călu+ări. l-a c. nu a ost şi nici nu putea i o re!olvare a acestei probleme.ia mea.iar dânsul să "mpodobească biserica.irotonit. prin implicarea personală "n restaurarea mănăstirii şi "n toate celelalte munci de aici% tencuiala pentru pre+ătirea rescei. până atunci stareţ al re"nviatei ctitorii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus. ost preot de mir. nu rămâne la Arad.ală.eme la treapta ar. care.ul se +ândea să-l c. Acesta este motivul ştiut al mutării. după două veacuri de năpăstuiri). părăsită de ultimii trei vieţuitori uniţi > cu pereţii tuturor clădirilor plini de i+rasie şi ameninţaţi cu dărâmarea. poate. pentru că Părintele "ncepuse să ie pri+onit şi urmărit de Securitate.i buni de +uvern şi. A scos din ar.<= era starea lucrurilor când Părintele Arsenie a plecat C0ema+ !a +reap+a ar0ieriei #ntr-o cuvântare rostită /liber0 la B iunie :DD6 "n aula Palatului Patriar. cum vom vedea. loc unde "şi va pune iarăşi pecetea de !iditor de su lete şi !iditor de aşe!ăminte. cu câteva săptămâni "n urmă. de pomenirea S ântului -oan $van+.S.ram la Prislop a ost "n data de 6 mai :DGD. ci şi pentru marile curente du. &#n această ordine de idei. restaurarea bisericii şi a clădirilor ane3e. 'eva de ne"nc. ca amploare. Părintele -eronim . "nainte de a i depus din treaptă a !is% JPărintele Arsenie nu a ost bun > l-a dat a ară. ?i atunci.elistul şi a constituit &prima mare bucurie ortodo3ă a mănăstirii. respectiv să se ştie că Mitropolitul l-a c. a adus personal la Prislop pe -eromona. deci Mitropolitul l-a c. cu prile4ul comemorării a B7 de ani de la "ntroni!area Patriar. Părintele Mi.i.ia Aradului.P.ul Arsenie Boca.ia lui. dar. ?i cu acest prile4 Părintele Arsenie i-a scris Părintelui . şi nişte scrisori adresate Părintelui -eronim . Mănăstirea de la Prislop. nemai iind "n $par. iind el pe atunci consilier la Mitropolie la secţia economică.iepiscopul 2adului 1eleacului şi 'lu4ului.ovniceşti.iva Mitropoliei nişte scrisori ale Părintelui Arsenie adresate Mitropolitului. a ost cel creat de Părintele Arsenie Boca. amena4area şi decorarea "ntre+ii curţi. 8icolae Bălan /:DAD-:DBB0. cu porţiuni mari din terenul a lat "n prea4ma clădirilor duse de torentele pârâului Silvuţ.emat la Sâmbăta. practic. $rau câţiva şi au plecat şi a rămas mănăstirea +oală. ru+ându-l să intervină la Mitropolit să "l lase la Prislop. surprin!ătoare a ost aplecarea lui Rustinian. că eşti din epar.)<D &Poate că a ost o soluţie pe vremea aceea.rovu > pe acestea le avea acasă. mitropolitul de atunci al Ardealului. care a ost de apt iniţial ortodo3ă. licenţiat "n Teolo+ie de la Sibiu şi absolvent al Academiei de Arte 1rumoase din Bucureşti. A ost un preot şi G mona.rovu că J5amenii sunt tot oameniK. Părintele Arsenie.ism. a condus acţiunea de revenire a preoţilor şi credincioşilor uniţi la sânul Bisericii strămoşeşti. Arsenie a ost arestat. aşa cum s-ar putea crede.)<6 S+areţ "i %#0 &*ic !a Pri'! p &*a AB noiembrie :DG6.) /Ar. dus "n la+ăre de muncă orţată şi apoi.ism şi ceilalţi au ost e3cluşi din mona. iind distrusă cu tunurile din ordinul +eneralului BuQoS. Deci.ovnic. Dr. obli+at să rămână inactiv. ?tiu cu si+uranţă că Patriar. a cărui puternică in luenţă spirituală cuprinsese. Adică cât s-a străduit el să reali!e!e ceva pentru ei /pentru cei de la Sâmbăta0. care i-a .ipuit% călu+ări să se ră!vrătească9 S-au ră!vrătit "mpotriva Mitropolitului 8icolae Bălan care a restaurat mănăstirea. nu erau "n ar. stră4uit de o clopotniţă pe stâncă. cu acoperişurile clădirilor mâncate de ru+ină.rovu i-a scris. ?i Părintele Arsenie poate că trebuia să plece de la Sâmbăta. un părinte de la Sibiu. icoanele de pe tâmpla altarului. . ?i părintele acela care a ost conducătorul acestei rebeliuni a ost sancţionat de Mitropolit. mai ales că bunurile ostei Biserici .eme pe Părintele Arsenie la treapta ar. Mutarea. practic. Bartolomeu Anania.emat pe Părintele Arsenie.imandritul Teo il Părăian0 Dar şi aici. pe atunci "n Mănăstirea Sâmbăta de Sus. precum se cunoaşte. cu două veacuri "n urmă. Părintele Arsenie. JPărinte Arsenie.arul său le impunea respect şi teamă.G: :7 . Preotul a ost caterisit şi e3clus din mona.iepiscopiei Sibiului.K ?i Părintele Arsenie l-a ru+at pe Mitropolit să "l lase "n continuare la Prislop ca să consolide!e relaţia "ntre ortodocşi şi oştii +reco-catolici şi Părintelui . ridicarea sc. Primul dintre acestea. $ste cunoscut aptul că Părintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. la care a adău+at altele noi. a avut şi el motivele lui ca să nu se mai "ntoarcă la Sâmbăta. Au ost de aţă noul vicar al Ar. scrise de la Prislop. cu o +ospodărie ane3ă oarte săracă şi ne"n+ri4ită. cel care. #ntre timp ce s-a "ntâmplat% Mănăstirea Prislop a a4uns "n $par. 'ine-i bun(9K. după ce s-a aşe!at acolo. "ndrumat de Mitrolopitul 8icolae Bălan. ar. Totuşi.ail nu a ost bun > un părinte care s-a mutat la o altă mănăstire. ?i atunci. un adevărat parc natural /ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbăta0.idiaconul -oan 'ircov de la catedrala mitropolitană din Sibiu şi preotul Traian 1aur din Silvaşu de Sus.De alt el era ştiut că Părintele Arsenie.)<@ Aceasta la Prislop. nu era vă!ut cu oc.elei pentru pictura cu care dorea c.iei. nu numai pentru viaţa mona. Asta era amărăciunea Părintelui. #n :DBG a ost o rebeliune la noi la Mănăstire.

ia Fam ira a ost numită stareţă a mănăstirii. mult olosit şi tot atâta de senin.G@ Aşa cum am amintit puţin mai sus. Părintele Arsenie a rămas du. vorbind necuviincios.ovnicesc. cum c. nemaislu4ind. pentru stareţul lor.G< #n curând au ost . de aceea. adică "n :DBA. care a primit numele de Antonie. A4uns acasă.ia Fam ira 'onstantinescu.. care au ost "nc. #ntr-o scrisoare din A@. unul ca ieromona. Părintele Arsenie s-a "ntors la Prislop după un an. #n :DB: Mona. 2lădica Andrei a săvârşit. /*a anumite compo!iţii se observă cu uşurinţă cele două straturi picturale.iale din Dră+ănescu. #n cartea Vi( r*iţa cea mare a lui Dimitrie Be4anGD a lăm că Părintele Arsenie a ost dus.etă "n noaptea de :B spre :@ ianuarie :DB:. Al Prea S inţiei 2oastre iu du. iar "n :D@: a ost an+a4at la Atelierul de pictură al Patriar.BG Pri1e-ia /* B#c#re"+i După ce a ost alun+at de la Prislop. Procedeul a ost brutal. Părintele Arsenie şi-a "nceput pribe+ia "n Bucureşti.BA #n incinta ei s-a or+ani!at un 'ămin de bătrâni. rămânând "ncă du. iar stareţa lor era acuma Mona. Bucuria n-are multe vorbe. "n curtea mănăstirii.el Arsenie Boca a rămas "n continuare la Prislop ca preot-du. Mona. primind numele de Fam ira. după e3presia S inţiei Sale. ără ocolişuri şi pe "nţelesul tuturor. Părintele a introdus "n pictura de aici. la Prislop% sănătos. am a4uns acasă. adică :D=@ şi pe parcursul a mai mult de două decenii.i "nsă n-au rămas mult timp la Prislop.el. din motivele ei. 2-o "mpărtăşim aşa cum e% cu recunoştinţă şi smerită metanie. de lân+ă Bucureşti. mai nou% "ndeplinirea ultimelor orme "n conducerea obştei de aci. "n :D@6 a "nceput pictura bisericii paro. scrisă tot "n data de A@.iar dânsul spunea. ca şi cântăreţ de strană. care le +răia direct. părintele Arsenie Boca.7G. "n "nţelesul că Părintele Arsenie nu s-a limitat strict la pro+ramul icono+ra ic clasic. pe alocuri. au rămas primele @ surori.iei de la Sc. punând "nceputul vieţii de obşte. şi *eonida PlămădealăGA. din pricina lumânărilor. Aşa cum am !is. aşa cum vec.B< După anul redesc.ovnic.imbării la 1aţă. "n amintirea celei de a doua ctitoră a mănăstirii. cu numele de Dometie.itul Maicilor cu "ncadrarea de muncitor pictor. dimpreună cu obştea.ierească ortodo3ă. AG76T:DBD. #n aprilie :DB7.GG Activitatea Părintelui Arsenie ca stareţ se "nc. de unde vin toate relele care c. când. 8u spune "nsă "n ce an.ovnic al Mănăstirii Prislop până "n :DBD.irotoniţi tot de $piscopul Andrei.etic şi care se adresea!ă oamenilor !ilelor noastre. o ace acum "ntr-alt c. pe lân+ă scenele clasice.ism la @ au+ust. 'u acest prile4. #n cadrul aceleiaşi slu4be au ost tunşi "n mona.iderii Mănăstirii Prislop. a ost ridicat de un +rup de :7 oameni din partea autorităţii. viaţa "nsăşi a mănăstirii iind tributară rânduielilor pe care obştea "ncropită "n :DGD şi trans ormată "n mănăstire de maici "n luna aprilie :DB7.GB Deci mănăstirea devenise "ntre timp de maici. Părintele Protosin+. Dar. cu a4utorul lui Dumne!eu. la deci!ia episcopului Andrei.*a :G septembrie :DGD. ci doar participând la slu4be. celălalt ca ierodiacon. o pensie minoră. care i-au păstrat şi "i poartă o recunoştinţă aleasă).ovnic. mai e şi unul local. şi la 5cnele Mari. Arsenie.. 8u ni s-a pre!entat nici un ordin. de4a consacrate. Am a lat că după Paşti veniţi la noi.irotesit protosin+. 'ei doi tineri mona.iliile surorilor.ul Dometie Manolac. Prislop. Prin urmare maicile au ost alun+ate iar mănăstirea des iinţată.e.inuiesc pe oameni. prima litur+. pentru că aceţi parte. ci doar "n "nţelesul de "ndrumător spiritual.ie ar. Dacă i s-a inter!is să predice.BB $ste oarte important să amintim aici că &Părintele Arsenie nu a voit să "ncalce deci!ia unui ierar. ără nici o motivare.)G= #ntr-o altă scrisoare.)G6 Se ştie că "n această perioadă Părintele Arsenie a ost dus la 'anal unde a stat D luni de !ile. a4utat pentru o vreme şi de -eromona. şi compo!iţii de-a dreptul şocante care au un rol vădit cate. <. Pictura de la Dră+ănescu nu este una obişnuită. Dintre acestea. de pra!nicul Sc. ără a spovedi. pe lân+ă motivul străvec. a ost "ndepărtat din mănăstire. #ncercând să actuali!e!e mesa4ul $van+. Părintele stareţ Arsenie a ost . prin actul $piscopiei Aradului nr. licenţiată "n Teolo+ie şi cu diplomă de absolvire a 1acultăţii de 1ilo!o ie din Bucureşti.:DB:. 5amenii care-l căutau aveau ce "nvăţa doar din lectura picturii. "ntunecă vremile şi prea adesea cruntă pământul). > ceea ce-mi va asi+ura şi mie ră+a!ul preocupării şi de ceilalţi talanţi ce-i am. Părintele Arsenie a pictat-o de două ori.:DBA.eie "n :DB7. sora Rulieta 'onstantinescu. Toate acestea. 5amenii autorităţii de stat "l &ridică) pe Părintele Arsenie pentru anc.7:. de Buna 2estire. toate lucrările e ectuate au respectat planurile Părintelui Arsenie.ului Aradului. Părintele Dometie "mpreună cu maicile Prislopului solicită spri4inul ierar.B@ Pic+area 1i'ericii %i* Dră-ă*e'c# -eşind la pensie. B: *a el s-a procedat şi "n ca!ul stareţei Mănăstirii Prislop. !iua #nălţării S intei 'ruci.i.inoviate aici "n luna mai :DB7. 2ă aşteptăm. a ost căutat de o &adevărată avalanşă de oameni).e. cu actul nr. AG7=T:DBD semnat şi para at de Prea S inţitul $piscop Andrei Ma+eru. pictura s-a &pan+arit) /a umat0. a ost tunsă "n mona. cu a4utorul penelului şi al culorilor. le-a respectat cu s inţenie. Au intrat "n c.ip. stareţul astei mănăstiri.eliei.ii creştini "şi aşteptau Părinţii. cu care "ncă n-am lucrat nimic pentru -isus. &ca să nu mai orbecăiască şi ei "n noaptea neştiinţei şi a lipsei de s at. pentru +eneraţii de preoţi şi credincioşi.7:.0 Aici. A ost an+a4at la Biserica S ântul $le terie ca pictor secund pe lân+ă pictorul 2asile Cudeanu.:DB:. pentru că "ntre timp Prislopul devenise mănăstire de maici cu viaţă de obşte. Părintele Arsenie a ost "n continuare urmărit de Securitate.B= :: . aceasta pentru că.ia Fam ira 'onstantinescu. "n semn de adevărată ascultare călu+ărească. "n toate privinţele. la care a lucrat vreme de :B ani. Părintele Dometie scria către $piscopia 5rtodo3ă Comână a Aradului% &Ola ora B dimineaţa. "nainte de a i la 'analB7. "i scrie episcopului Andrei al Aradului următoarele% &De Buna 2estire.ism% Stelian Manolac.

numeroase sentinţe scurte. obştea s-a reor+ani!at "ntr-un Aşe!ământ mănăstiresc "n oraşul Sinaia.&Mica biserică de la Dră+ănescu are norocul să simtă pe !idurile ei !u+răvite predicile ierbinţi. #n acest aşe!ământ Părintele Arsenie şi-a avut c. vă!ând câte variante ale scrierilor Părintelui Arsenie circulă. pe care şi le-a le+at sin+ur "ntr-un volum > se pricepea să le+e oarte rumos cărţile > după o anumită ordine şi cu o cali+ra ie unică).@B 5 altă scriere care o +ăsim de4a publicată "n câteva site-uri ortodo3e Seb este Trep+e 'pre &ieţ#irea /* m *a0i'm.@G . Dar.)B6 'a &predica) de acum să ie cât mai convin+ătoare. "n acest conte3t. De o lar+ă răspândire s-a bucurat şi scrierea Pra&i!a A!1ă. iar "n :DDB şi "n A777 s-a a4uns să se tipărească /"n două ediţii deci0 & orma de initivă a Cărării Împărăţiei. care oricum este destul de rar repre!entată. un manuscris care i s-a urat Părintelui Arsenie şi care pe urmă a ost modi icat şi rescris. /8u e3istă carte a Părintelui Teo il "n care să nu apară cel puţin o !icere a Părintelui Arsenie. aşterne pe !iduri.ilor care doresc să-şi rânduiască viaţa interioară "n vederea urcuşului du. -ată caracteri!area pe care o ace Părintele pe un asemenea e3emplar% &Pra&i!a A!1ă > model de strâmbare a unui ori+inal urat). lân+ă scenele repre!entate. Serie nouă. doresc să accentue! doar latura pro etică a personalităţii Părintelui Arsenie. "ndreptar de viaţă care nu a ost cuprins "n vreo :A . "nsă nu acesta este scopul lucrării de aţă. care repre!intă o sinte!ă a +ândirii S inţiei Sale. şi anume cel din dreptul oc.ilia şi atelierul de pictură din anul :D@D până "n anul :D6D. cu splendida-i cali+ra ie. "n &1oaia du. atât "n ceea ce priveşte dimensiunea ei. după care vor urma predicile > care şi ele circulă "n nu ştiu câte variante >. adică dispunerea iecărei compo!iţii "n parte. Aici şi-a lăsat "ntr-o rânduială desăvârşită şi predici şi meditaţii şi desene. aşa "ncât. 'ea mai cunoscută dintre ele şi cea mai răspândită a ost Cărarea Împărăţiei. de editarea căreia m-am ocupat personal. "nsă. scrierile Părintelui e iresc să cunoască o rapidă răspândire. somn. nu pot să nu observ asemănările dintre cele două vieţi > a 'uviosului ?te an cel 8ou şi a Părintelui Arsenie > şi mai ales aptul că amândoi s-au săvârşit din viaţă "n A6 ale lunii lui noiembrie9@: A"e6ăm)*+#! %e !a Si*aia După i!+onirea orţată din mănăstire "n anul :DBD.ormonilor şi concepţia de viaţă creştină). care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodată. când s-a săvârşit din viaţă. pe vremea #mpăratului iconoclast 'onstantin 'opronimul. credincioşi care l-au cunoscut sau nu lau cunoscut. şi pe care mai ales Părintele Ar. ci mai de+rabă sunt aşc. -ar cuviosul primind mucenicia la B< de ani ai vârstei sale "n A6 ale idelor lui noemvrie. mare căutare au avut şi oto+ra iile Părintelui Arsenie din perioada de când era la Sâmbăta.iar dacă Părintele Arsenie nu a dorit acest lucru. dar şi ultima dorinţă de a nu-i i date publicităţii. al +ândirii ilocalice.ovnicească pentru popor > Stră4erul 5rtodo3).@7 $ste ştiut aptul că "n nici o altă biserică nu este !u+răvită pe absida altarului mucenicia acestui 'uvios. cum /Părintele0 a +ândit-o şi cum a lăsat-o "n :DGD.iile ţâşnite din coerenţa şi vi+oarea unui trunc. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbăta de Sus. nu trebuie uitat că Părintele Arsenie a lăsat acel pro+ram de an+a4are "ntr-o viaţă du.ovnicesc. $ o pictură nouă ca şi predica de atunci.ilor. mai puţin răspândită decât celelalte. Totuşi.ândirea). Părintele.ism. Prin urmare. cei care-i deţin manuscrisele s-au +ândit că "n cele din urmă este mai bine să le publice. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. S-a "nceput cu câteva cuvinte de "nvăţătură publicate "n revista &. şi de ce proastă calitate e apocri a aceasta. oto+ra ii care erau şi sunt puse de mulţi credincioşi lân+ă icoane. $a ne pre!intă momente &Din viaţa şi patimile 'uviosului ?te an cel 8ou.iii Î*&ierii. Mai erau apoi cunoscute şi multiplicate /dactilo+ra iate0 şi predici ale S inţiei Sale şi. care şi ele circulă.i cu rădăcini adânci.@A Scrieri!e Pări*+e!#i Ar'e*ie Pe lân+ă aptul de a i ost un mare propa+ator al +ândirii patristice. nu se poate trece cu vederea o amplă compo!iţie pe care Părintele a !u+răvit-o pe absida altarului. căutând un răspuns la semni icaţia amplasării compo!iţiei cu pricina "n acel loc "nsemnat. păstrarea . 'ele mai rumoase şi cunoscute cuvinte ale Părintelui Arsenie le-am cuprins "n cartea Părintelui Teo il Ve*iţi %e !#aţi 1#c#rie. Scrierile Părintelui Arsenie au circulat "ntre credincioşi "n mai multe variante. De viaţa şi opera Părintelui s-au interesat şi se interesea!ă oameni şi teolo+i de seamă.s-a mai atribuit şi scrierea numită S#*%ar Si*-0 & r1e"+e -! 1#!#i păm)*+e'c.0 *a el. este limpede că Părintele Arsenie nu a pus "ntâmplător această compo!iţie aici. care a tiranisit biserica "ntre anii =G:-==B. mai ales că ocupă un loc important "n absidă. c. cât şi "n ceea ce priveşte spaţiul pe care se des ăşoară. Trebuie amintite aici şi !icerile Părintelui Arsenie. lămuritoare. $le nu sunt simple vorbe de spirit. #n inal lucrarea mai cuprinde şi o tâlcuire a rânduielii tunderii "n mona.@< S-au mai tipărit şi se mai tipăresc şi "n continuare predicile şi meditaţiile Părintelui Arsenie cuprinse "n manuscrisul numit .ovnicească autentică "n cinci puncte% &53i+en. care acum este metocul Mănăstirii Prislop. "n cele ce urmea!ă. a unui anatic. -ată caracteri!area pe care o ace Părintele şi asupra acesteia% &Sundar Sin+ > 'e rumos scrie Sundar Sin+. incult şi mincinos). +lico+en. o dată cu acestea. Deci pictarea ei aici este iresc să ridice semne de "ntrebare. 8u aş vrea să iu "nţeles +reşit şi să se creadă că. care se adresea!ă "n special mona. Părintele Arsenie a ost şi un "n!estrat scriitor bisericesc.BD Ar mai i oarte multe de spus şi "n ceea ce priveşte elul "n care Părintele Arsenie a +ândit pro+ramul icono+ra ic "n ansamblul lui.imandrit Teo il Părăian le populari!ea!ă cu timp şi ără timp. cu vina de pe urmă% J?te an mi-a ăcut temniţa mănăstire9K).

tră+ând aerul "n piept% J-isuse Eristoase. Părintele Arsenie &căuta să vadă prin tine dincolo de tine). 8imeni nu putea "nşela oc.estiune. şi atunci. Până una alta. Dumne!eu ştie de unde. de câte ori să !ic. mai ales de când e3istă posibilitatea ca ele să ie otocopiate /3ero3ate0. ire-ai OK şi nu ştiu ce. prin care vroia să intre dincolo de mine. a unei . nici toţi cei din mănăstire se mântuiesc). sunt nişte lucruri pe lân+ă care noi trecem uşor. Mă "ntrebă dacă mi-a venit "n +ând vreodată să omor un om. nici până atunci. am stat de vorbă. Amintim aici pe cei mai cunoscuţi% *eonida Plămădeală.)@@ Au ales calea călu+ăriei mulţi dintre tinerii care l-au căutat pe Părintele Arsenie. deci cu cuvântul +ândit. "i cumulăm pe părinţii noştri. nu cu cuvântul vorbit. ci a ost au!it de către un tânăr din +ura Părintelui Arsenie. -isuse Eristoase. să nu uităm. Deci. o dată cu asta !ici J-isuse Eristoase. pe bunicii noştri. păcătosulK. $ra şi un oarte bun psi. dar şi pentru tinerii de a!i care doresc să urme!e calea mona. dar s-o !ic. ă-te ca ocul9) /Părintele Arsenie Boca0 Părintele Arsenie a ost cercetat de mulţi doritori de viaţă mona.ovnicească a doritorilor de desăvârşire. e voie. Dumne!eu ştie cum suntem. Doamne. dacă vrei să ştii cine eşti.iul său a+er cu pre ăcătorii sau vicleşu+uri. *e spunea Părintele% &Măi. 1iul lui Dumne!eu. mai departe. Mi-a !is aşa% JS-o !ici cu +ândul. -isuse Eristoase. cât timp să stau "n ru+ăciune. Deci. $u aveam o bunică. sau. Bine"nţeles. Tot aici trebuie să amintim şi scrisorile pe care Părintele Arsenie le-a trimis celor apropiaţi. 8u mi-a spus cât să !ic. bine"nţeles că ştia toate lucrurile acestea. :< . viitorul Mitropolit al Ardealului. 1iul lui Dumne!eu. de alta. nu le re!olvăm niciodată şi nu le re!olvă nimeni. dar am ştiut de ru+ăciune şi de câte ori "mi aduceam aminte !iceam% JDoamne. Î*%r#mă+ r a! m *a0i! r &De vrei să te aci călu+ăr. -isuse Eristoase. A !is odată părintele către unul% JMă.arababurii din casa voastrăK. mi-aduc aminte şi de amănunte. deşi se poate şi cu cuvântul vorbit. 2edeţi. ?i atunci părintele ştiind lucrul acesta. "nainte de a da un verdict "n ceea ce priveşte recomandarea pentru călu+ărie. cu vreun du. nu e absolut necesar să se acă aşa. Deci. Inele dintre ele au ost de4a ăcute cunoscute cititorilor. că iecare dintre noi aducem o "ncărcătură "n e3istenţa noastră. 1iul lui Dumne!euK. 1oarte elocventă "n acest sens este relatarea despre "ntâlnirea din :DGA dintre Părintele Arsenie şi pe atunci tânărul de :< ani -oan Părăian /a!i Ar. să am o pravilă. o dată cu asta !ici Jmiluieşte-mă pe mine. Atât mi-a spus. 8u te aci călu+ăr. mama mamei. aveam treispre!ece ani şi 4umătate.@= Petru tinerii de atunci. Mie mi s-a părut oarte curios la vârsta aceea că m-a "ntrebat dacă mi-a venit "n minte să omor vreun om. şi când !icea câte cineva de un nepot al ei% JSeamănă cu dumneataK. am ăcut liceul. despre altceva nu mi-a spus nimic. păcătosulK. Bine"nţeles că mi-am vă!ut de treabă. cu cineva care să mă "ndrume!e. a unei linişti. şi având capacitatea aceasta de a intui esenţialul "n orice c. ci "ncepem cu rădăcini. devenit vestitul du. am plecat. -nteresant. sau treceau pe lân+ă ele.ală. păcătosulK. trebuie să avem +ânduri po!itive. Părintele Arsenie Boca a lăsat o scriere care se re eră la creşterea du. nu aveau posiblitatea să le ormule!e aşa de ain% JTu eşti sinte!a . Adevărul este că iecare dintre noi suntem o sinte!ă. tră+ând aerul "n piept. Stelian Manolac. pentru că lupta se dă "n +ând. *ua oarte "n serios problema călu+ăriei. !icerea aceasta că copilul e o+linda părinţilor. că moştenim din stră unduri de e3istenţă lucruri po!itive şi ne+ative. cine suntem. şi dacă nu le re!olvăm noi. dacă vrei să te aci călu+ăr. bine"nţeles că s-a +ândit la asta. miluieşte-mă pe mine. şi dând aerul a ară din piept. Dar. care sunt stră undurile e3istenţei mele. M-a luat la spovedit. "ntre care o "ntrebare care am spus-o eu de multe ori. ?i nu m-am +ândit decât după aceea că Părintele a vrut să vadă de unde vin. tu eşti sinte!a . Dar lucrurile acestea trebuie re!olvate. dar aci ce ac călu+ării% !ici ru+ăciunea cu care se mântuiesc călu+ăriiK. dar i-am mai au!it pe oameni !icând% JTe omor. Dintr-o sin+ură privire şi sc. dar s-o !ici cu cuvântul +ânditK. că nu-mi venise niciodată un +ând de acesta. mi-am vă!ut de şcoală.arababuri. miluieşte-mă pe mine. 1iul lui Dumne!eu. "nsă. scrisorile Părinţilor sunt unele dintre cele mai rumoase opere din literatura patristică.ală. dar aşa m-a "nvăţat părintele. că noi nu "ncepem propriu-!is de la conceperea noastră. că-i bineK. $ste vorba despre Trep+e 'pre &ieţ#ierea /* m *a0i'm. şi lista ar putea continua. de "ntrebările pe care mi le-a pus. copii după scrisorile Părintelui au a4uns la oarte mulţi credincioşi. "n orice ca!. cât timp să !ic ru+ăciunea. nu mi-a ăcut nici un el de teorie. ci mi-a !is aşa% JFici "n +ând. Am mai vorbit noi de una. păcătosulK. păcătosulK. nu m-am +ândit niciodată că trebuie să o ac cu e3clusivitate. o lucrare destul de puţin cunoscută. din pricină că "ncă nu a ost editată. cât şi pentru cei care au ăcut de4a acest pas.ovnic.e. că Părintele nu mi-a dat directiva să iau le+ătura cu vreun practicant al ru+ăciunii. am ăcut Teolo+ia şi după unspre!ece ani m-am ăcut călu+ăr.olo+. 1iul lui Dumne!euK. şi eu aşa am ăcut.imbând două-trei cuvinte putea să "nţelea+ă şi să cântărească e3act ce-i de ăcut cu doritorul de călu+ărie ce-i stătea "n aţă.arababurii din casa voastrăK. lipeşti de respiraţie ru+ăciunea. lucru care nu "nseamnă deloc că nu ar i şi acesta oarte important. prin mine dincolo de mine.scriere publicată /de pildă Cărarea Împărăţiei0. miluieşte-mă pe mine. pentru că. a4unsă stareţă la Prislop. pe care ceilalţi nu le observau. Spunea răspicat ce avea de spus. ea răspundea% JPăi numai de-ar semăna cu mine. 8u stătea să se tocmească cu nimeni "n privinţa asta. De ce( Pentru că Părintele avea "n +ândurile lui şi după aceea "n a irmaţiile lui. ca şi când ar i !is către mine% JIite ce-i. dând aerul a ară% Jmiluieşte-mă pe mine. "nainte cu unspre!ece ani de a mă ace călu+ăr. nu toţi cei din lume se prăpădesc. cercetea!ă-te şi ve!i de unde ai venit9 ?i părintele. părintele "şi dădea seama de anumite lucruri. Părintele era acolo.ovnic de la Câmeţi. doar mi-a spus să mă an+a4e! la ru+ăciune. "n elul următor% "ntre respiraţii !ici JDoamneK. cum m-a "nvăţat părintele% "ntre respiraţii% JDoamneK. tu vrei să te aci călu+ăr( Păi "ţi spun eu ce să aci tu.imandritul Teo il Părăian0 care dorea să rămână "n Mănăstirea de la Sâmbăta% &'ând m-am dus eu la Mănăstirea de la Sâmbăta "n :DGA să mă ac călu+ăr. şi nici de atunci "ncoace. 8u mi-a dat nici o e3plicaţie. iar altele probabil că vor urma a i publicate. ca să o !ic cu cuvântul +ândit. ?i mi-a spus să !ic% JDoamne. ştiam ru+ăciunea cu care se mântuiesc călu+ării şi oloseam ru+ăciunea cât o puteam olosi. ca să scoatem din lucrare +ândurile ne+ative. Rulieta 'onstantinescu.

Despre ei !icea% &Inii dintre călu+ări nu sunt călu+ări. 1iecare ins e o lume de necunoscute. din cau!e or+anice sau din alte cau!e. +ospodărie la el. pe bună dreptate.emaţi văd limpede eroica nevoinţă a desăvârşirii. c. pricinuind oarecare 4enă. sub raportul aşe!ării. ci cuiere de . ca şi acum0. "n iinţate de ctitorii de peste munţi. litanie. sân+ele şi +landele endocrine.ipuiri. luaţi "n parte. pro un!ime şi cu o putere de discernământ cu totul aparte.ice din cau!e netratate. buni cunoscători ai omului% limpe!i "n doctrină. #ntotdeauna se +ăsesc vieţuitori de mănăstire. -ar când vitre+iile trecutului > ur!ite de 2atican > le-a dărâmat şi ars. vederi lar+i.ia căruia era "n acei ani. determină cerşetoria. pe care şi-o aduce iecare. De multe ori.)=7 :G . lucrăturilor. se nasc "n obşte atitudini umilitoare.ismul contemporan > poate i socotită. Aceştia trebuie să ie minţi luminate. pretarea la slu4be pe ru ărie. mani. năluciri > toate tulburări psi. "ntr-o obşte de un cu+et. Acestea din urmă.aine călu+ăreşti). "n+ustimi . ci o in irmitate de adaptare.iar duşmani. al "n!estrării şi al componenţei personalului. şi nu prea mari. 'ăci pietrele. -ubirea de Dumne!eu şi de oameni. "ntâietăţi nedrepte > destrămare su letească. -ar dacă totuşi sunt primiţi. Acesta ne-a erit de cel ruşinos. a păcatului. ba şi care n-a4ută cu nimic. obştea poate a4un+e pradă mâncătoriei. Multe structuri psi. "nc. &Am vă!ut şi răsăritul şi apusul multor mănăstiri. dar ără oameni "ndea4uns ormaţi. umblatul cu Jpanta. uşurare. -ată câteva decadenţe% Sărăcia. ai căror vieţuitori au ţinut trea!ă "n conştiinţă unitatea ortodo3ă a neamului. "n di erite +rade. -n irmii se i3ea!ă pe "n+ustimi neesenţiale creştinismului. dar oarte arareori se nasc povăţuitorii% stareţii şi du.ovnicii. a ace unire "ntre oameni. Prea S inţitului Andrei Ma+eru. păstrate aşa% moment de culme al trecutului +răiesc mai bine conştiinţei poporului. rămân de obicei la voia "ntâmplării şi pradă unei păreri cu totul pe dos. c. 8u multe mănăstiri. Sănătatea i!ică a iecărui ins "n parte trebuie medical şi dinainte ştiută. c. ta3e pe slu4be > ruşini. "mbunătăţiţi "n smerenie şi iscusiţi "n dreapta socoteală şi. &un luminos punct de reper "ntr-o eventuală "ncercare de "nviorare a mona. epistola lămuritoare a Părintelui Arsenie > o adevărată sinte!ă a +ândirii S inţiei Sale despre mona. cu cât sunt mai mari cu atât au o viaţă mai scurtă. 8u pot i primiţi "n această nevoinţă de o viaţă a s aturilor evan+.ice sunt pradă obsesiei răului. Aceasta este ultima *ui de iniţie. mari din neprevedere. şi apun. cu care uneori se "ncepe o mănăstire.emare "nsă nu are nimic cu in irmitatea. claritate. dar devin răi adunaţi laolaltă > devin ceea ce erau de apt. denaturări. c. poruncă şi ru+ăciune. disperare şi abandonare a adevărului. De asemenea e oarte bine să se ştie de la "nceput care e punctul de vedere al iecărui ins asupra răului. mai ales "ntre emei. nu se a4un+e decât la o situaţie decadentă. De aceea. ar i o "nvrednicire. că "ncetarea mai devreme a unor uncţii de natură endocrină. ci puţine% cât mai puţine. al decadenţei actuale. să "nvră4bească obştea şi să se "nvră4bească şi "ntre ei "na ară > smintelile. viciilor. $ destul să pomenim bisericile şi mănăstirile din Ardeal. inima. care arată călu+ărilor că pot trăi ca Părinţii din vec. "ncât atra+e pre!enţa nevă!ută a lui -isus "ntr-o atare obşte. nu se ace prin "nmulţirea numărului de mănăstiri şi sc. când +răiesc conştiinţei poporului prin simplă e3istenţa lor. ba c.ituleţe şi nici prin simple directive venite &de sus). când mănăstirile şi le des iinţea!ă călu+ării.iar puţini. spre a-i arăta cu iubirea. e o dovadă de lucrare dumne!eiască şi.Dar ne+răit mai importantă decât această scriere este pilda vieţii Părintelui Arsenie@6. s-au arătat mucenicii. Părintele Arsenie i-a scris $piscopului Aradului. care a4ută prin donaţii mai de seamă.u!aK. al amiliei. că "nnoirea mona. 'ăci mulţi par buni. De apt e o tra+edie care bate la uşă% de!or+ani!area mintală. Căsar. e3perienţa şi competenţa cu care scrisese Cărarea Împărăţiei şi Trep+e 'pre &ieţ#ierea /* m *a0i'm.iar de-ar avea povăţuitori cu calităţi. dar mai ales cu sistemul nervos. "n epar. Aci e ca!ul de popas. structuri cu o ericită "mbinare "ntre iubire şi autoritate.eiere a părerilor% decât reali!ări sortite decadenţei. desăvârşit. mai bine ără ele.ime. Deci. dacă nu li se are +ri4a. care situaţie( $ rumoasă iniţiativa şi trebuie apreciată. Pentru a evita apariţia acestora. de calendar /stilismul0. de care depinde şi "nnoirea mai +enerală a Bisericii şi a societăţii. -ată rostul şi sarcina povăţuitorilor. sub in luenţa structurii lor. Adevărata c. ca să s ârşească "n decepţii şi sminteli. 'ura4ul de a ale+e liber acest mod de mântuire nu aruncă ponoase pe celălalt mod de mântuire.abotnicii. decât reali!ările pre!ente ără năde4de. ără ispita s inţeniei. Fiduri se pot ace uşor. un preludiu al s inţeniei. "ncep să se amestece "n treburile interne ale mănăstirii.iar şi "n mi4locul unei lumi plină de con u!ie. când această e3istenţă e pătată de nevrednicia vieţuitorilor lor. decât oameni per ect sănătoşi cu plămânii. dovedind un climat nesănătos al minţii sau ducând la el. pe deasupra. $ atât de anevoios lucrul acesta dar şi atât de mare.@D C *cepţia Pări*+e!#i Ar'e*ie %e'pre m *a0i'm Părintele a vă!ut de-a lun+ul vieţii sale şi ca!uri de călu+ări rataţi. J"nclinaţia spre mănăstireK nu e de apt o "nclinaţie. 5bştile mari. Alcătuită cu preci!ie. de unde "nclinaţia spre e3a+erări.ismului). Adevăraţii c. $ un apus rumos. 5amenii din a ară. ca de pildă pe amănunte de tipic. . Din di erenţa de !estre. străini la trape!ă şi ru+ăciune. a diavolului. adică pot i &bătrâni rumoşi). 'e re"n iinţăm. -n irmii văd "n mănăstire% vis.iar de pravilă. e ridicată de 8oul Testament la valoarea de ar+ument al e3istenţei lui Dumne!eu.elice. care să conducă cuminte ceea ce se adună la "ntâmplare.imandritul Teo il Părăian0.ismului /atât de dorită şi atunci. care nu mai trebuie ne+li4at. Din câte au ei de ăcut pomenesc doar una% Ini icarea su letească a obştii. ca toţi să ie "ntr-un cu+et. care au pricinuit Bisericii numai supărări. &că le poate i viaţa aşa cum le este şi numele) /Ar. De răsăritul sau apusul acestora atârnă "ncrederea sau ne"ncrederea ce le mai rămâne oamenilor "n orţa de creaţie a creştinismului. dar cu atât mai bune.ei asupra trupului şi osânditori ai amiliei > obsesii şi interpretări nesănătoase ca obiecte de cu+etare. adunare de vieţuitori oarte uşor > +reutatea-i la ales. numai $l o poate ace. ca "nc. Aci e un punct +in+aş. Speriaţii aceştia se dedau de capul lor la nevoinţe care le ruinea!ă amândouă sănătăţile > nu sunt de nici o treabă "n mănăstiri.abotnice.

ovniceşte viaţa şi lucrarea Părintelui Arsenie Boca. a avut ceva cu rinic. pentru noi toţi. 2in. număraţi. ne-a tălmăcit mesa4ul lui Dumne!eu. "n veacul acesta. De aceea suntem noi astă!i aici. du. ne-a tâlcuit. de către oameni care nu ştiu realitatea şi care vreau să "l pună pe Părintele "n atenţia altora. mene. cântăriţi şi "mpărţiţi). nu din alte +ânduri. Dumne!eu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului nişte cuvinte. a spus printre altele% &Am meditat şi m-am +ândit% 5are ce semni icaţie. c. a venit şi a tâlcuit cuvintele% &Mene. se "nc.)=A *a parastasul de :A ani. vor vorbi şi vorbesc c. cea una sin+ură.el u arsin) > &8umăraţi. ci din necesitate su letească şi spirituală. pentru lume.P!ecarea !a ce!e &e"*ice Părintele Arsenie a murit la Sinaia.S. icono+ra ic a Părintelui nostru Arsenie( ?i am +ăsit o asemănare. "n !iua de G decembrie :D6D. tec. cu ceea ce s-a petrecut "n Babilon pe vremea #mpăratului Belşaţar. "n poporul nostru. dacă nu cumva pentru totdeauna. despre adevărul Bisericii 5rtodo3e. şi nu ştiu ce O 8u-i adevărat9 Sunt nişte lucruri care nu s-au "ntâmplat şi pe care le inventea!ă oamenii şi pe care le citesc credincioşii şi necredincioşii.ii şi din aceasta i s-a tras şi s ârşitul. unde vin creştini din toată ţara şi c. "n A6 noiembrie :D6D. pentru timpul nostru. . a avut pentru veacul nostru. repet. "n predica rostită cu acest prile4.iar pentru oarte multă vreme. ca şi S ântul $lisei. A su erit.ovnicească şi cea scrisă şi cea repre!entată estetic sau artistic. &Mormântul S inţiei Sale de la Mănăstirea Prislop. pentru ca astă!i să ne trăim viaţa noastră creştineşte. tâlcuind du. avem nevoie de urmele paşilor S ântului -lie pe 'armel. &Se ac el de el de vorbe. pentru amilie. "n su letele noastre% ne-a desci rat. Părinte Daniil Partoşanul. la =D de ani.iar şi ne-a desci rat parte din semnele timpului pe care noi le trăim şi cu care suntem martori şi contemporani. printre multe altele. dar. credinţa "n Eristos. Apoi. avem nevoie de du. mormântul S inţiei Sale şi crucea de la mormânt iind dintre cele mai cunoscute şi importante "n acelaşi timp şi discrete locuri de pelerina4. Aşa mi se pare că a ăcut şi Prea 'uviosul Părintele nostru Arsenie. cuvântul lui Dumne!eu. ne-a citit c.arul şi darul lui Dumne!eu.ină şi cer mi4locirea prin ru+ăciunea de oc a Părintelui Arsenie pentru ei.iar şi din alte părţi. la ora D şi ceva seara.)=< :B . pentru vremea noastră şi personalitatea şi activitatea şi lucrarea du. aprind o lumânare. "n du. dra+ostea aţă de Eristos. acolo şi-a dat s ârşitul. "n amiliile noastre. am +ăsit o comparaţie. pentru Biserică. când la ospăţul idolatru şi pă+ânesc al acestuia. pentru ţară. #mpăratul s-a cutremurat. că i-a spus lui 'eauşescu că va muri.ul şi puterea şi ru+ăciunea şi mi4locirea şi binecuvântarea Prea 'uviosului Părintelui nostru Arsenie -eromona. "n idelitate şi credincioşie aţă de Biserica noastră 5rtodo3ă. după care tra+ nişte conclu!ii care nu sunt adevărate. P. pentru că. de pietrele 'armelului. avem nevoie de ocul 'armelului. 8-a ştiut ce semni icaţie au aceste cuvinte şi nici altcineva din antura4ul său. Mori.ul S inţiei Sale de la Mănăstirea Sâmbăta-Brâncoveanu. ca şi emeia din ?unem pe Muntele 'armel. nu din curio!itate. sobornicească şi apostolească. că moare lumea la =D de ani şi mai devreme. se roa+ă. 'ă a vorbit cu 'eauşescu. proorocul Daniel. pictura S inţiei Sale de la biserica din Dră+ănescu. Părintele Arsenie a ost "nmormântat "n cimitirul Mănăstirii Prislop. el de el de aprecieri de către oameni necompetenţi.odit de o mulţime impresionantă de credincioşi. "n A6 noiembrie :D6D.)=: Pro. Deci Părintele Arsenie s-a s ârşit "n Sinaia. avem nevoie. despre trăirea "n Eristos. "n Biserica noastră. curat ortodo3. ctitoria S inţiei Sale de la Sinaia.ul. "n ţara noastră. nu se mai pune problema din ce pricină ai murit.emat de #mpărăteasă.

:D6D :@ . Braşov. -ar acum la despărţire. De la cel plecat "n !are. De vom "mplini curat. 'u nemăr+inită recunoştinţă.Zorica Laţcu. "mpreună cu toţi credincioşii. Simţim astă!i adâncă durere.. 'ăci noi ştim că şi acum.OMAGIU PĂRINTELUI DRAG 8oi. 2iu să ie-n amintiri. 'u smerenie şi iubire. 'u Părintele să im. copii ai Părintelui.. <-G.U--. Dar şi mare mân+âiere.ipul s intei lui iubiri. Teodosia . cei ce l-am cunoscut. S aturile ce ne-a dat. 8u va "nceta nici cum. '. 'erem binecuvântare. ?i Părinte dra+ l-am avut. ?i cu toţi nădă4duim.

prospeţime şi dulceaţă speci ică rostirii mai mult decât scrisului. Părintele -oan 1ărcaş a "nre+istrat Părintelui Teo il. prima ca iind &un manuscris urat.ovniceşti.). trebuie remarcat că transmiterea orală a acestor cuvinte a trebuit să se acă cel mai adesea "n acelaşi conte3t al "ndrumării du. dar au rămas ben!ile ma+netice. din +eneraţie "n +eneraţie. cuvântul Părintelui 'leopa% &Mânca-v-ar Caiul9). portretele amiliale ale celor pe care-i considerau "ntotdeauna drept părinţii lor. "n "nsuşi e3erciţiul paternităţii lor. prelun+ind de-a lun+ul veacurilor iradierea pe care au avut-o "n timpul vieţii lor.ovnicesc al cititorilor. Pe câţi prieteni sau credincioşi nu i-am au!it rostind !iceri de-ale Părintelui. &8u toţi din lume se prăpădesc. dar aspru caracteri!ate c. cu care este prieten. şi nu numai ai mona.iar de Părintele Arsenie. aimoşii !ăvorâţi din .ovnic de la noi. 2ocea incon undabilă a dânsului le "nsoţeşte şi parcă le dă o putere şi mai mare. Mona. când apo te+mele au os aşternute "n scris. '"nd le citesc de prin cărţi parcă şi aud +lasul Părintelui care le-a rostit.ovnici contemporani e3ercită asupra credincioşilor noştri o atracţie evidentă. să nu dai tot ce ai)( Mulţi credincioşi le-au au!it şi le-au ţinut minte. := . Ficerile. Părinţii au vorbit iar unele din cuvintele lor au ost transmise posterităţii. &'ea mai lun+ă cale este calea care duce de la urec. iii deveniţi părinţi transmiţând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primiseră. Trep+e 'pre &ieţ#irea /* m *a0i'm.0 'aietul cu predicile şi !icerile culese de Părintele Petru 2anvulescu.).estiuni stăruitoare şi presante.. adică olosul du. de pildă.. adunate "n cartea Ve*iţi %e !#aţi 1#c#rie. pe care le voi enumera "n cele ce urmea!ă% Cărarea Împărăţiei.estiune.imandrit Teo il Părăian. să nu spui tot ce ştii.). !icerile lor sunt numite JApo te+mele PărinţilorK. sentinţele S inţiei Sale.. Acesta-i avanta4ul celor care &cule+) direct de la sursă ast el de !iceri.). un ucenic apropiat al Părintelui. Predicile Părintelui publicate "n revista &. 'orespondenţa avvilor 2arsanu ie şi -oan. "n care mona. modi icat şi rescris). $ra ca o +alerie de portrete vii ale marilor strămoşi. cu speci icaţia ca să nu sc. şi !icerile şi apo te+mele marilor du.rană pe +ustul lor şi potrivită +ustului iecăruia. "n primul rând pentru că au "n ele acea notă de spontaneitate. ai tuturor. de pe un caiet al Părintelui Arsenie cu notiţe. Apoi. atât de aparte ormulate. care să cuprindă cu precădere acele cuvinte scrise "ntr-un limba4 a oristic. /. Pe drept cuvânt.ii "şi puteau re+ăsi de acum. 'uvintele culese de cei care l-au cercetat du. #ntre timp acest caiet s-a pierdut.ilor. nu le-am luat "n discuţie.O SINTE. 'uvintele culese de Părintele Ar.0 Mai mult. căci ele emană de la Părinţi ca atare.. Părintele Arsenie Boca are o mulţime de ast el de cuvinte care au o e3presivitate proprie celebrelor apo te+me din Pateric. se poate convin+e de această realitate. 'el mai adesea mi se "ntâmplă asta când citesc cuvintele Părintelui Teo il. +ăsind "n ele o .): Apoftegmele Părinţilor contemporani 1ireşte.: Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca oarte binevenită reali!area.ovniceşte pe Părintele Arsenie.i şi laici rume+au apo te+mele ca pe cuvintele S intei Scripturi. unei c. dar nu convin+e. este latura practică pe care am avut-o "n vedere. ca mana. "l arată pe Părintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinte!ă deosebită.ovnicesc. sau !icerile Părintelui Paisie% &Să ne "ntâlnim la uşa Caiului9). Sunt cuvinte ţâşnite din viaţă şi "ntrupate "n viaţă. aceste predici pe bandă de ma+neto on. Scrierile Pra&i!a A!1ă şi S#*%ar Si*-0 & r1e"+e -! 1#!#i păm)*+e'c.). &Mustrarea "nvin+e. &'ine ace curte nu ace carte. care era rudă cu Părintele -oan 1ărcaş din Bla4. 5ricine a citit măcar o predică a Părintelui. Mulţi credincioşi mărturisesc acest lucru. "n partea a A-a a lucrării de aţă.ândirea) /Serie nouă0. atribuite de unii Părintelui Arsenie Boca. 'ine nu cunoaşte astă!i.A In alt motiv care m-a determinat să ac această selecţie. 8u sunt cuvinte rostite "n vă!du. prin intermediul apo te+melor.0 #ncepând de la s ârşitul secolului 2 circula "n Palestina o cule+ere ce aduna "n ordine al abetică cuvintele şi aptele atribuite JbătrânilorK celor mai aimoşi.i la inimă. Predicile din caietul Părintelui -oan 1ărcaş /predici copiate de Maica Miruna de la Sinaia. să nu aci tot ce poţi.. pentru a răspunde unei "ntrebări vitale. Ficerile şi ra+mentele cuprinse aici au ost selectate din mai multe surse. *a el putem vorbi şi despre cuvintele Părintelui Arsenie Boca. atât de citite şi citate "n ultima vreme. nici toţi din mănăstire se mântuiesc.Ă A G7DIRII PĂRINTELUI ARSENIE BOCA Tradiţia vie a apoftegmelor &Din ericire. nici sentinţe rumoase mai mult sau mai puţin pioase scrise de un autor du. unei Si*+e6e a -)*%irii Pări*+e!#i Ar'e*ie B ca. Părinţii deşertului "l deţineau "n viaţa mona.imbe nimic din te3t. ele au continuat să se transmită şi să se propa+e "ntr-o tradiţie monastică vie. iar cea de-a doua ca iind &o apocri ă a unui anatic. ne urni!ea!ă o mărturie deosebit de remarcabilă asupra locului pe care.iii Î*&ierii5 publicate "n &Stră4erul 5rtodo3). sau &Să nu cre!i tot ce au!i.a!a secolului 2-. pentru că vedem aici că şi laicii puteau discuta "ntre ei asupra 'uvintelor Părinţilor. deci reli!area unei antolo+ii.)( Poate mai mult decât oricare alt du. Predicile din manuscrisul intitulat . sau "n câte predici nu am au!it de4a celebrele cuvinte% &Dra+ostea lui Dumne!eu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât dra+ostea celui mai mare s ânt aţă de Dumne!eu. incult şi mincinos).ilor palestinieni ai acestor epoci. &#n mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă. /. cu binecuvântarea Părintelui Arsenie. o putere de intuiţie şi o putere de a cunoaşte totdeauna esenţialul "ntr-o c.

ără să mai caute ei "nşişi "n "ntrea+a operă. :6 . 1orţa ormativă şi varietatea ţintelor atinse de cuvintele Părintelui sper să-i convin+ă pe toţi de utilitatea acestui demers. ce anume "i interesea!ă din +ândirea Părintelui Arsenie. cititorii vor putea a la.#ntrucât partea aceasta are structura unui dicţionar.

stri+ă S ântul Apostol Petru. pentru că ei au strâmbat dreapta credinţă şi prin conştiinţa lor nu se mai e3primă voia lui Dumne!eu. ascultarea necondiţionată s-a dovedit cea mai +rea. :A. Termenul de curăţire /asce!a0 are două vârste şi s-a "ncetăţenit sub numele de puri icare. #n a!a aceasta Darurile Du. :>. <9. Ateismul este o in irmitate. Aşa creşte ascultătorul o personalitate a spiritului. precum şi +ri4a de a nu se sui cu mintea "n vă!du. ?. Dintre cele trei ă+ăduinţe /mona. #n s orţările noastre e pre!entă orţa din irea omenească a lui Eristos. o monstruo!itate şi o eroare undamentală a naturii umane. Adevărul nu se "n ăţişea!ă cum i se năluceşte oricărei minţi "ntâmplătoare. ATEISMUL <:. Ascultarea e lepădarea de sine. deci toată ener+ia. Dacă "nsă povăţuitorii noştri după Dumne!eu. $l #şi ace loc curat "n cei ce-* caută cu dra+oste. #n nevoinţe nu e numai omul.ism. :B. 5are este vina adevărului( Dumne!eu a ştiut această in irmitate a omului. e şi Eristos pre!ent.ale0 cea mai +rea e ascultarea. :<. Dintre cele trei ă+ăduinţe mona. 1a!a de culminaţie a asce!ei şi de adâncire a trăirii du. 8u sunt toate oi.ale. a a lării adevărului curat. Partea "ncepătorilor este nevoinţa de a seca i!voarele patimilor din pământul inimii. pentru că are de biruit mai mult patimile minţii care discută cu Dumne!eu "n loc să asculte ără discuţie. Dar ascultarea de Biserică nu "ncetea!ă. devin eretici şi. Perioada ascetică cuprinde puri icarea activă "n care intră toate nevoinţele din partea omului şi puri icarea pasivă.iar când se reali!ea!ă s inţenia.ovnicii. A. Ascultarea stin+e orice rământare şi opreşte orice iniţiativă. B. :D . 8. Spre olosul vieţii du.ului S ânt primite la Bote! se de!voltă "n toată deplinătatea lor şi "ntăresc su letul pentru şi mai +rele "ncercări. atunci suntem de!le+aţi de ascultarea lor. dacă e ceva de capul ascultătorului. <<. adică de curăţire a irii de patimi dincolo de puterile omului. Adevărul este iinţă vie. #n a!a aceasta pot apărea amă+iri şi daruri e3traordinare şi cine le are e s ătuit să nu-şi lipească inima de ele. din două motive cu totul opuse% unul in irmitatea irii. veşnic ără iertare este starea omului "mpotriva adevărului. iar celălalt personalitatea ei. 5bârşia ateismului este "n Templul din -erusalim. trebuie să se convertească "n virtuţi du. luarea crucii "n iecare !i /*uca D. cu vremea.ovniceşti. pentru că nu numai că nu "naintea!ă. Disciplina ascultării ridică irea din in irmitate precum scoate şi mândria din personalitate. ASCULTAREA :9. ::. <. :@.O SINTE. mai sunt şi berbeci şi ţapi. -niţiativa omului spre Adevăr tot Dumne!eu o tre!eşte. când i!buteşte să treacă peste +rămada sa de oase ca şi cum ar trece altul. pe care o ace Dumne!eu #nsuşi.imbă "n s inţenie. "n veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. pe care. de aceea a dat Bisericii şi slu4itorilor ei le+iuiţi > lor sin+uri >. :?. de multe ori.ovniceşti se numeşte iluminare.A @. =. dar puterile lor nu le mai a4un+ pentru aceasta şi atunci ei trebuie să su ere curăţiri mai presus de ire.ristolo+ic. Mănăstirile cu viaţă de sine au slăbit votul ascultării şi al sărăciei şi din pricina aceasta sunt o ormă decadentă de mona. 8imic mai "mpărţit pe lume decât părerea oamenilor asupra adevărului.ovniceşti eşti de mare câşti+ ascultând pe oricine.ul părerii. De Dumne!eu ascultăm necondiţionat toată viaţa şi ără abatere. &Scriptura nu se tâlcuieşte cum "l taie capul pe iecare). -ar calea e din ce "n ce mai subţire şi tot mai mult trebuie să te lepe!i de toate. ca atare. >. :=. Asce!a are şi un caracter . Ascultarea ace şi pe leneşi şi pe vicleni să-şi de!+roape talantul. se "ncarcă din partea Bisericii cu pedeapsa a urisirii sau caterisirii. '. dar poate pierde şi tot ce a a+onisit. se poate "ntâmpla să n-o ştie nimeni ără numai Dumne!eu. 'el mai +reu păcat. stareţii şi du. +ri4a "nvăţării lui curate. toată "n!estrarea lui se presc.Ă A G7DIRII PĂRINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 899 DE CAPETE ADEVĂRUL :. ca să poată locui "n ei cu slavă 'el mai presus de ire. Ascultarea stin+e personalitatea de pe planul lumii şi. ASCE. 5amenii sunt oile cele mai +reu de păstorit. nici aceasta nu de!lea+ă de acoperământul ascultării. precum acoperă şi pe cei talentaţi de 4e uirea slavei deşarte. :8. 'reştinismul nu este ceea ce poate strâmba iecare neputincios din el. căci acolo bat urtuni mari şi se rup aripile minţii. A<0.

ba alte orme. Irmaşii lui > nu mai !ic nimic. curăţite. -ar mâinile sunt braţele părinteşti% braţele celor şapte S inte Taine ale lui Dumne!eu care i!băvesc pe oameni din potop. "şi cred necredinţei lor mai mult decât credem noi credinţa noastră. căci aceştia sunt i!biţi de toate relele care de la stomac "ncep. se "ntâmplă că a4un+ neroditori. absurdul şi prin urmare şi /nebunia0 minţii care o conduce. av"nd ba două capete. care au ucis copii. BEŢIA C CEI CE2ŞI BEAU MINTEA =>. ai altor emei sărace şi să-i bote!i. cu "mbrăcăminte. AVORTURILE <@. adevărate c. urmaşul va i. ci te va milui. Ascultaţi toţi cu luare aminte% sân+ele lor cere ră!bunare. vine ocrotirea vie a lui Dumne!eu. Te s ătuieşte bărbatul ca să uci!i copiii( S atul este uci+aş. iar eu !ic cu oamea. iar dacă nu. se mai adau+ă şi bru tuluiala c"torva "n4urături de Dumne!eu. ci mai bine rabdă să ii alun+ată de la casa lui şi Dumne!eu va vedea osteneala ta şi nu te va părăsi. născându-i din trup "n Du. Acesta este +lasul "mpotriva tuturor celor care ac aşa. aci Eristos.ormonilor asupra scoarţei cerebrale% e3cită spre po tele +ene!ice. '. biruie "naintea 4udecăţii.ilibru "n toate părţile. şi "ncă e de a4uns ca să se arate pe lume.iar dacă se dau la vin mai t"r!iu şi "ncă nu scapă de pedepse. de!astre "n patrimoniul erediar. ci numai plâns şi 4ale. cu ma3imă probabilitate. mila mă opreşte. căci a te lupta din toate puterile "mpotriva a ceea ce nu e3istă dovedeşte nebunia acestei lupte. ci să le mai ucidem cu postul. trebuie să pui "n loc tot atâţi copii. ie de la ei. sub orice ormă şi la orice +rad de tărie. Mare ispitire păţesc mamele care ac aşa. mai am şi o milă preventivă. de!ec. taţilor. căci prin răbdare ispăşeşti păcatul. -ar aceasta aşa se tocmeşte că altă supărare vei avea "n casă. de vei i vrednică. ar trebui ca nici nouă să nu ne pese de po tele lui. #nsă ca să puteţi ace lucrul acesta. 8e reamintim e ectul . dacă nu alta.oaie. Acolo era 8oe.oaiele pier!ării. cu "ncălţăminte. epileptic > boală de nervi ără leac. JDe aceea. Altă durere pe care o aveţi voi.<=. A7 . 8u mai sunt bătrâni > bătrâni venerabili. totuşi. -ar. Dacă ai bate pe un ateu cu dove!ile ca pisălo+ul "n piuliţă şi tot nu vei des ace pe nebun de la nebunia sa. o mai i având şi mama ceva de adaus. 8ecredincioşii. De asemenea. până ce sunt "n stare să-şi câşti+e pâinea. Milostenia cu osteneală. cu cât la scârba şi spaima bietei mame. <B. spre ruşinea noastră. Că!bunarea sân+elui vărsat se ace ără milă. Mai mult c. cel puţin spaima ce-o măn"ncă. ia-i şi bote!aţi +ata şi să "n+ri4eşti de dânşii ca de copiii tăi. arde şi atro ia!ă. "n loc de un c. e ecte ale beţiei. toată slu+a să se roa+e la vreme. pentru viitor. $ste uciderea la mi4loc. iar patra irul este uşa. <8. Din cau!a avorturilor românilor ne vor stăpânii ţi+anii. mică de @7 de miimi dintr-un milimetru. 'ăci trupului acestuia de pe noi nu-i pasă dacă ne ba+ă "n ocul iadului. <?. cu acestea. nu este cu nimic mai uşoară. =9. căci alt el nu vine ocrotirea lui Dumne!eu asupra voastră şi asupra avutului vostru. şi ce scoţi din copiii tăi. să nu-l poată potopiK.ilibru "n mediul umoral. ci pe oriunde trece ameţeşte. Se apără şi irea pe cât poate% nu ia "n spate orice i se "ncarcă. 8u uitaţi "nsă. iar eu vă spun că şi de la brâu "n 4os. iar dacă ne "ndreptăm. nu vei avea noroc cu ceilalţi.ip senin. <A. inimă şi minte cu vicleşu+. Aşa de pildă. . totuşi nu toţi vor să scape "n coarbie. iar "n valuri uci+aşul. ?tiţi bine că aceasta se "ntâmplă la multe atunci pe loc. din amărâta viaţă la viaţa cerească. de!ec. 5moară alte milioane de celule nervoase şi ire tele onice. Aceasta e cu at"t mai si+ur. aceea e Biserica lui Eristos > 'el cu cruce > peste pu.ormon "n rolul său bine ăcător. aprinde mintea spre aceleaşi po te. căci Dumne!eu nu pă!eşte trup spurcat. cercetătorii "n c. Toate isprăvile se trec la activ. ba două co!i. "necând pe oameni. Deci. şi se apropie diavolul de tine şi "ţi ba+ă "n cap +ândul să-ţi iei lumea "n cap şi să-ţi aci capătul. BĂTR7NEŢEA =:.iar. Deosebirea e aceea că corabia lui 8oe a ost "nc. deşi toţi ţin să trăiască. nu-l asculta.inuit de draci şi martor la 4udecată "mpotriva părinţilor săi.ipuri ale lui Dumne!eu printre oameni.inuiesc "n valuri. 2edeţi cum trebuie să vă ie aşe!ământul minţii. <>. :@0. 'eea ce odinioară era corabia lui 8oe peste pu. ce o are cu toţi păcătoşii. $3act acelaşi lucru "l ace şi alcoolul. sunt copiii lepădaţi. 8u suplineşte "nsă nici un . Cuşine este bătrânului plin de po te. ori vor cere "nsuşi capul mamei. JMărturisi-voi Domnului ărădele+ea mea şi "ndată a ridicat pedeapsa păcatului meuK /Psalm <:0. 'eea ce e dureros e aptul următor% dacă se "ntâmplă vreo !ămislire cu o atare sămânţă beată. de!ec. nonsensul. şi care-i mai mult siluire dec"t iubire.isă şi mai pot intra oameni "nvălmăşiţi de pu. c. nădă4duind "n mila lui Dumne!eu. mamelor. Beţia "şi "nscrie urmările p"nă şi "n celula +ene!ică. nu lăsa bărbatul să se atin+ă de tine. =<. Se "ntâmplă "nsă ceva de ne"nţeles% că cei ce se c. ==. Asupra noastră atârnă pedeapsa păcatului şi urmea!ă să-l ispăşim şi să-l scoatem din obicei. să le rab!i pe toate. !ilele se "nseninea!ă şi ne vom bucura. S ârşitul beţivului e sau "n şanţ sau "n casa de nebuni. ăină.ilibru moral. să vă pocăiţi şi să nu mai păcătuiţi. ori "ţi ia Dumne!eu şi pe ceilalţi. "ntocmai ca mai sus şi se transmit !estre părintească la copii. Mintea care cu+etă că nu e3istă Dumne!eu cade "n propria sa sentinţă. :A0. pe când corabia Bisericii > coarbia cu crucea pe catar+ > are intrarea desc. că "ţi va ierta păcatul. -ar toate neca!urile pe care le vei avea "n vremea aceasta.estiune au +ăsit orme monstruoase de spermato!oi!i. Să aler+aţi la spovedanie curată şi la S ânta #mpărtăşanie.landele lor +ene!ice se vor atro ia şi vor produce nişte celule incapabile de rodire. ie pentru ei. Prin urmare. #n toate acestea de până aici se "ncurcă oamenii care nu postesc. bani de şcoală. pe care i-ai ăcut. scuipă mâinile ce li se-ntind de la intrarea corăbiei. . trebuie să vă "n rânaţi cu postul. -ar dacă vrei să scapi tu şi ceilalţi copii.ro!avă e3presie şi adevărată cuvânt cu cuvânt. să iasă şi din aceia. că postul este poarta. Acesta este un păcat stri+ător la cer. De aceea. că "ţi pier!i cumpătul şi uiţi de marea milă a lui Dumne!eu. ără de care nu putem ace nimic. iar su letul "n iad "ncă de aici. inimii şi trupului vostru.iar potop de ar veni. 2rei copii puţini. care mă ace să scriu. ?i bătrâneţea-i un cavou a4utător.oaiele potopului. Mai +rav% dacă prea din tinereţe se dedau lăcăii la must. /'oloseni A.isă pe dina ară de Dumne!eu şi nimeni n-a mai putut intra /1acere =. BISERICA =?. un c.

>:. :0 şi bo+aţilor. #l tă+ăduieşte. ca totuşi să se mai mântuiască unii din ei. se ciocneşte cu Dumne!eu. #l "nlătură. Poate c. mai mult ca din actul de proprietate. şi le cere socoteală. Din trei pricini se "mbolnăveşte trupul% :. silindu-ne a +ândi şi a iubi ca $l. proprietatea şi stăpânia lumii e a lui Dumne!eu. BOGĂŢIA =A. de avuţie. Dumne!eu a pedepsit până şi cu lepră. iar pe de altă parte. *a mulţi le-a arătat şi le-a atras aminte de rostul lor. că bo+aţii şi pana cea vicleană a cărturarilor /-eremia 6. 'âtă vreme iconomisim averile după le+ea iubirii de oameni. 'ei bolnavi să ţină re+imul bolii "n loc de post. prin care Dumne!eu #şi lucrea!ă voia Sa. 60 lumii acesteia *-au e3propriat din dreptul de proprietate şi autor al lumii. >=. iată că nu te mântuieşte sărăcia. $ste o retra+ere a lui Dumne!eu din susţinerea sănătăţii omului. prin Taina S intei #mpărtăşanii. avuţia se ia de la noi sau se risipeşte. Din naştere. "ntre toate "mpre4urările vieţii. Pot i bo+aţi care se mântuiesc şi pot i săraci care nu se mântuiesc sau se osândesc. 8umai cu preţul acestei morţi ne "nvrednicim de un+erea cu S ântul Mir. poate "n ondul lor. nu eşti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai ăcut din nimic. ><.0. dar "i aduce su letului smerenia. 'u orice altă le+e decât cea a lui Dumne!eu avuţia se risipeşte. urmărite la obârşiile ei. #l e3propria!ă. din nimic Dumne!eu a ăcut ăptura. *a două eluri de oameni le-a !is Dumne!eu &nebuni)% la cei ce &!ic că nu este Dumne!eu) /Psalmul BA. Deci. a !is doar% &1ii celor săraci ca un Tată9) /#nţelepciunea lui -sus Sira. Dumne!eu l-a numit iconom nedrept. săracul. Poate că şi de aceea mai clatină Dumne!eu bo+ăţia bo+aţilor. când clatină Dumne!eu mamona. Scriptura vedem că "ntre+eşte cu lămuriri ceea ce spune medicina. care şi-a ăcut prieteni din mamona nedreptăţii. bubele spurcăciunii. iubindu-*. $şti bo+at. 1aptul cum stai cu su letul% şi aţă de una şi aţă de alta.iriaş. Aceasta este o propo!iţie a medicinii moderne. >@. >B. Aşadar. aşa nici sărăcia nu te osândeşte. şi precum nici bo+ăţia nu te mântuieşte. atunci omul e numai un el de c. Deci nu poţi slu4i şi lui Dumne!eu şi lui mamona. De aici putem scoate "nţelesul bo+ăţiei% nu sărăcia te mântuieşte. n-are unde să-şi plece capul. dar des ăcut cu inima de bo+ăţia ta. 'ăci.ului S ânt şi unirea cu 5mul 'el nou. pe motivul că nare proprietatea absolută. "ntrebuinţând c. >9. care nu se va lua de la noi. pe de o parte.UL ?<. 8u ascultă Dumne!eu toate blestemele nebunilor. acestea i se ac mamona. 'ine ştie. 'u toate acestea. 1u+iţi de bărbaţi când sunt ameţiţi de băutură. <. cu o prăpastie de netrecut "ntre ele. cărora stomacul e tot dumne!eul lor /1ilipeni <. 'ă. Părinţii au !is că sin+ura noastră avuţie cu adevărat sunt păcatele. nici sărăcia "n sine n-au calitatea de a osândi sau erici pe planul veşniciei. ?9. iată că nu te prime4duieşte bo+ăţia ta. de asta atârnă mântuirea sau osânda ta. *a boli +rave alear+ă la cel mai bun doctor. şalele. 8u-şi dă seama bietul om că. >?. nici bo+ăţia nu te osândeşte. Deci. Dar. ără nici o bunătate. >>. Stăpânul averii ne-o menţine. este Caiul şi -adul. >A. Aşa şi trupul care şi-a mâncat toată vla+a. $ oarte semni icativă "ntreita cu undare a celui ce se botea!ă "n numele S intei Treimi. A. arată că păcatul su letului atra+e după sine pedeapsa trupului. va i !drobit sub dărâmăturile propriei sale iubiri nebune.BLESTEMELE =@. după le+ea dumne!eiască a iubirii de oameni > se "nţele+e că e vorba de risipirea mamonei. A: . Boala apare "ntâi "n psi. slăbesc nervii. Dincolo de cele vă!ute. =8.iar o i!+onire a *ui. dacă u!urpăm dreptul lui Dumne!eu şi punem altă le+e "n iconomia lumii. pentru că trec măsura cuvenită şi "ncepe să-i doară spatele.i. "mpărtăşindu-ne cu $l. De otrăvuri din lipsa postului. poate să-şi pună iconomi pe cine vrea. ca de oc. ci numai proprietatea relativă. 'el venit din ceruri. dar cei ce blestemă se osândesc. omul păcatului. seamănă cu credinţa "n+erului nebun.iar şi pe vră4maşii Săi. Am bă+at de seamă umblând că aproape la toate porţile bo+aţilor a pus Dumne!eu câte un *a!ăr. primind ispita. =B. Dumne!eu laudă pe iconomul pârât.ic. 'u această orânduire atotputernică. $ste tocmai ca bo+atul care sărăceşte.iar şi pe cei ce-* tă+ăduiesc. iind "n drepturile absolute peste valoarea economică. 8oi "nsă să ne "mbo+ăţim "n Dumne!eu% cu+etându-*. un om decă!ut al tuturor păcatelor. "mplinind condiţia asta. Pe acestea i le +âdilau dracii. pentru că nu şi-au "n rânat po tele /puterile0. 'arnea este o otravă şi se mistuie tot cu a4utorul unei otrăvi care este ierea. Atitudinea su letului aţă de ele este cea care determină veşnicia. Dacă de apt şi de drept. ca să-i tre!ească din "mpietrirea inimii cu care ţin *a!ării la poartă. dacă nu cumva --a rămas totuşi dreptul să se supere pe ei şi să le măture toate +ândurile cu mamona lor cu tot. dar +roa!a ne cuprinde când sub strălucirea trupească a bo+atului. e semn că n-a ost iconomisită bine de oameni. ci precum ai su letul şi aţă de bo+ăţie şi aţă de sărăcie. 'ând omul se lipeşte de ăptură. după ei. şi-i ă+ăduieşte că-l va primi "n "mpărăţie când o va isprăvi de risipit. Pentru ca să "n râne!e pe om de la o căderea ca aceasta. 8ici bo+ăţia. -ar. vedem ascunsă nea+ra mi!erie a unui su let ără nici o virtute. BOTE. care "nsemnea!ă bani sau bo+ăţii. -ată adevărata bo+ăţie. Toate acestea. 'ăci dreptul de proprietate derivă din atributul de autor. două eternităţi paralele. sănătatea minţii. după orânduirea lui Dumne!eu. spinarea. un el de administrator şi nicidecum proprietarul absolut al lumii. pe care nu i le lin+ nici câinii. c. Bubele lui *a!ăr şi toată mi!eria lui cutremură ireşte. BOLNAVII >8. Din des rânare. de slavă. ?:. devin iuţi şi nerăbdători. 8u poţi propovădui #mpărăţia 'erurilor cu plumbul materiei pe aripi. pentru că ie mama sau tata nu a ost trea! când s-a !ămislit copilul. Bietul Dumne!eu. prin care ni se "mpărtăşesc. 'u undarea aceasta totală "nsemnea!ă atât moartea Domnului pentru noi cât şi moartea omului vec. iar ăptura a ăcut păcatul. şi cu asta crede "ntocmai ca *uci er. :D0. de se va crede stăpân absolut al lumii. Deci lepra şi orice lepră. Darurile Du. de "ndată ce se dă pe sine proprietar absolut al lumii. ca să-l erească de căderea "n nebunia "n+erului rău. $şti sărac şi !orit cu +ândul după avuţie.

"ntâmplată prin Bote!. "ntovărăşind nevă!ut pe oameni. G70. $l e modelul de luptă. vicleniile potrivnicului nevă!ut.. sau +ândurile din pricina plăcerii). 5mul cel dintâi.ovnicească se uneşte cu Dumne!eu.ovnicul n-ar avea meşteşu+ul. pe cât ne !oreşte oamea şi setea după cele pieritoare. altele. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii şi să-l rătăcească. "n toate !ilele. @?. şi ast el să se arate şi .. pentru că. :60. nu poţi mer+e ără ucenicie la du. @@. Se dă o luptă "mpotriva icoanei omului9 Inde-i sunt apărătorii9( CALEA M7NTUIRII @<. când curăţirea e a lată e ectiv prin porunci. Pe cărarea mântuirii "ncă mer+ două eluri de călători. prin urmare.inare la lemne. CANCERUL A9. iar $l Se ace > aşa !icând > du. măcar tot aşa de !ornic. Pricepem. temându-se ca nu cumva din cau!a credinţei să-şi prime4duiască viaţa aceasta. "n iecare > căci de la Bote! iecare suntem destinaţi să im o icoană a lui -isus. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la "mpăraţi. dar mai ales "n !ilele noastre. Mântuitorul de aceea a şi venit. "ntrupat "n om adevărat. decât ca o rână pedepsitoare a des rânării stomacului. "n măsura "n care sunt iubite să şi rămână.ovnic. ?8. Mântuitorul nostru nevă!ut se "mbracă cu noi. ca să s ărâme lucrurile diavolului /: -oan <. purtăm pe Eristos -isus şi pe Du. este aşadar piatra un+. Darurile S ântului Bote! ne "mbie. "ncepe când omul vine > de cele mai multe ori abia viu din +âlceava cu moartea > şi intră "n Biserica vă!ută.imbabili. sau 'ărarea. un Tovarăş nevă!ut şi bun mer+e cu noi. AG0. -isus a venit să se lupte cu diavolul.inare +reşită lui Dumne!eu. căci ără darul acestuia e cu neputinţă i!băvirea de neca!uri şi mântuirea. iar nu numai până la un loc. căci de-atunci. aşteaptă şi vremea minţii.0 S ântul Marcu Ascetul ne lămureşte% Eristos prin cruce şi prin Earul Bote!ului &slobo!indu-ne de orice silă. care e% &Ina. şi pe noi ne "mbracă cu Sine% &'âţi "n Eristos v-aţi bote!at.alateni <.ul nostru. ca om adevărat. că ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dra+oste către du. luat din pământ şi pământesc. @:. Aceasta e adevărat pentru toţi cei bote!aţi. iind iubite. se "mbracă "n omul cel de-al doilea.iar cărarea pe care a mers Dumne!eu #nsuşi ca om adevărat. "n care a că!ut Dumne!eu( -ar de nu ne prime4duim pentru Dumne!eu. 'u biruinţa Sa. Atunci li se !icea că-s o "nc. Se vede că prin el se pedepseşte lăcomia mâncărilor şi obârşia des rânării. ?A. ?@.. totuşi mai avem trebuinţă şi de al doilea Bote!.ul cel S ânt "n temelia ăpturii noastre celei du. o mare luptă pentru icoane. 'alea mântuirii. :B0 şi dându-ne "ndră!neală.iulară. ?>. ca să "mprăştie şi mereu să strice lucrăturile potrivnicului. trebuie să mear+ă cu $l toată calea. la "mplinirea poruncilor lui Dumne!eu. Deci $l e meşteşu+ul. A70% Dumne!eu #nsuşi şi cu s inţii Săi. dar numai dacă ne luptăm şi noi ca $l. A!i vina lor e că amintesc de Dumne!eu. @A. Deci. -ar primul om ceresc este -isus Eristos% 5mul 'el nou. cu iecare rând de oameni. e permisă de Dumne!eu să cerce cumpăna libertăţii noastre. lăuntric prin conştiinţă. ăcându-ni-Se pildă "ntru toate /-oan :<.ipul şi asemănarea lui Dumne!eu /$ eseni G. prin propovăduirea Bisericii. Momeala ne iind păcat. aşteptând sporirea vârstei şi vremea minţii. cu iecare. a lăm despre comoara cerească cea ascunsă "n ţarina iinţei noastre. Mulţimea ispitelor. ori nu credem. cunoştinţa şi puterea. iar câşti+ând > ca om > o biruinţă desăvârşită asupra lui. ??. "n dar. al 2---lea. sau numai până la o vreme. ori credem. "ndată să ie şterse. iind urâte de noi. al pocăinţei. pe care o avem "n noi. ?B. 'alea mântuirii e c. Deşi atunci s-a pus capăt răutăţii şi multe veacuri icoanele au ost "n cinste. "n calea Du. astă!i iarăşi li se +ăseşte vină. pătimesc de cancer cei ce nu postesc niciodată. Deşi "n!estraţi cu darurile Bote!ului. @9. Mântuitorul ne-a "nvăţat şi pe noi meşteşu+ul ră!boirii.ovniceşti. ultimul sobor. temelia !idirii noastre celei du. #mpotriva acestei icoane a lui -isus "n noi se dă a!i o luptă mai vră4maşă ca odinioară "mpotriva s intelor icoane. ştiinţa şi puterea de la Dumne!eu. căci cu puterea de Dumne!eu. 1ăptura noastră cea su letească sau du. s ântă. care este din cer şi se ace ceresc /: 'orinteni :B.60 şi să surpe stăpânirea lui "n care ţinea pe oameni. sobornicească şi apostolească Biserică). G=0. dar cu apte. precum că sunt c. "ntrucât numai aşa ne putea "mpin+e la toată "ndră!neala câtă trebuie.?=. 8oi "nsă !icem% unde e ericirea aceea. e semn că nu suntem vrednici. A=0. 1iecare din noi. să apere cinstirea s intelor icoane. ori ştim. Cămaşi "n urmă de rică /Apocalipsă A:. Ar trebui să urmăm Mântuitorului toată calea Sa pământească. @>. ră!boindu-ne prin lucrurile sau oamenii vă!uţi. ce anume iubeşte% ostenelile din pricina Earului. 'el cu un talant din S ânta $van+. @8. totuşi n-am scăpat de ră!boiul momelilor. după "nviere. 60 sunt destui "n toate vremile.ului. când. ori nu ştim. deşi bote!aţi. 'urăţirea deplină a irii. Dar mai e o icoană "n prime4die% icoana lui -isus. /. ca ul+erul l-a aruncat din ceruri /*uca :7. printre altele. $l a mers pe ea. prin preoţii Bisericii. a biruit pe diavolul ca om. care este c. iar nu ca Dumne!eu. 'ăci !ice% &'ine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte) /Matei :7. 'ine vrea să vadă pe Domnul "n veacul ără de s ârşit. dacă du. "n Eristos v-aţi şi-mbrăcat) /. -ată pe scurt ce este tămăduirea irii noastre sau "nnoirea omului. cea adevărată. De obicei. să cădem şi noi "n &prime4dia). până la s ârşitul veacului /Matei A6. 'alea mântuirii o numim calea lui Dumne!eu. cel dintâi. @B. $ bine de observat că -isus Eristos. AA . Aici stă pricina pentru care noi. "ntrucât nu suntem ca "n+erii nesc. biruinţa ne-a dat-o nouă. Aceasta pentru ca unele din ele. #n veacul al 2----lea al erei creştine a ost. A trebuit un sobor ecumenic. cât ţine cărarea. slu4itorii Săi vă!uţi.arul lui Dumne!eu şi voia omului. De ce( -ată de ce% Darurile Bote!ului stau "nlăuntrul ăpturii noastre nevă!ute. ne-a dat cunoştinţa şi ne-a dat şi puterea. n-a "mpiedicat aruncarea +ândurilor "n inimă.ovnicul său. @=. Eristos -isus 'el cu 'ruce. 'ancerul "ncă n-are leac şi apare ără alte e3plicaţii.ovniceşti. Pe calea mântuirii nimeni nu poate mer+e sin+ur de nu se va lăsa condus de mâna nevă!ută a Mântuitorului. şi dina ară prin cuvântul Bisericii..ipuri cioplite şi "nc.elie are numai bote!ul şi talantul lui i se va da celor ără bote!. Toţi creştinii sunt bote!aţi şi totuşi nu toţi se mântuiesc.

'ălu+ăria se "ntemeia!ă pe s aturile evan+. dar putem i nişte ucenici mai smeriţi ai unui slu4itor al lui -isus. nu "nseamnă +ândul morţii. 8>.ise pe cruce. In du. lumina dumne!eiască "n care au strălucit mulţi. ale+erii şi statorniciei. nu "nseamnă +ândul morţii. ba să urâm şi propria noastră viaţă "n condiţiile lumii acesteia /*uca :G. S ânta *itur+. Aceasta e cea mai puternică c. Dumne!eu primeşte şi "mbrăţişa!ă. Braţele părinteşti "l aşteaptă desc.ie socială. precum şi lucrarea de mântuire a omului prin Rert a de pe . devine străve!ie. Deşi e ne+ru şi el. Mantia /călu+ărului0. să străbată nu numai luptele. -ar de oc se va "n+ri4i Dumne!eu. sub puterea curăţitoare a Earului. nou se sălăşluieşte "ntru noi din clipa aceasta. viaţă petrecută "ntr-o mănăstire.ar şi e numărată la Taina Pocăinţei.0 e un văl uşor.iar o altă ormă cromo!omică. cât din această ucenicie.elice.emare ce s-a putut ace vreodată oamenilor. 8:. unelte care taie vălul necunoştinţei de Dumne!eu de pe su let sau mre4ile patimilor de pe minte. *a această tăiere nu numai că te "nvoieşti. ţâşnind ca ul+erele din iinţa lui Dumne!eu aşa cum s-au "nvrednicit s-o vadă pe Muntele Tabor Petru. apără şi "ntăreşte un asemenea dar. prin conştiinţa unei călău!e. să urâm amilia. şi aceasta numai cât "i este cu putinţă irii omeneşti. asupra neputinţei si căpătăm cura4 "n nevoinţe. 5amenii prea le+aţi de ire nu au "nţeles niciodată vieţuirea cea mai presus de ire. şi ast el mintea noastră se uneşte cu mintea lui Eristos > cum spune S ântul Apostol Pavel > şi tot trupul nostru se ace primitor de lumină "nţele+ătoare. ă-te ca ocul9 A=. Pe această cale nu poti călători ără prime4die decât condus de mâna nevă!ută a lui Dumne!eu. 'ancerul. De la lo+odna cu "n+erescul mod de viaţă sub o nouă le+e. $ un simbol al minţii care. sila "n rân+erilor. 'ăsătoria şi copiii "i părăseşti "nainte de a-i avea şi n-o iei pe calea aceasta. pe scurt. /O0 *o+odna aceasta "ncepe "nsă cu oar ecele. "n tot ca!ul recesivitatea e si+ură. S ânta *itur+. când ace aceasta nu e de mirare că nu-* +ăseşte. mintea nu mai cu+etă +reşit sau rătăcit pe Dumne!eu ca obiect.ovnicul. -ntrarea "n călu+ărie se săvârşeşte "n vremea S intei *itur+. 1iţi de-a dreptul ucenicii lui -isus. prin urmare. Spre ştiintă. "ndată după intrarea cea mică cu $van+. dar vin numai câte unii care se ale+. A8. Aceasta este "mbrăcămintea nestricăciunii şi a s inţeniei. 'ălu+ăria e o lo+odnă cu modul mai presus de veac al vieţuirii "n+ereşti. sila neputinţelor. -acov si -oan. A@0. 'ălu+ăria stabileşte o altă "nrudire "ntre oameni% rudenia cea după Du.ie celulară. nu stau +aranţie pentru călu+ărie. 88. Pentru calea călu+ăriei trebuie. aproape străve!iu. #nsemnătatea ăcliei "n rânduiala călu+ăriei vrea să spună că noi "nşine trebuie să ne trans ormăm "ntr-o ăclie.n. tot un de!ec. 8ici o patimă nu vrea să părăsească irea ără nevoinţe. care "şi "nţele+e personal Bote!ul. "ntrucât "l lipesc de viaţa aceasta. #ntrea+a S ântă Treime "şi ace sălaş "ntr-un ales. deşi e nea+ră. 1ratele care vine la călu+ărie este o roadă a acestei 4ert e. care po+oară de pe cap la corp. Bănuiesc despre roiul celulelor canceroase că au c. 'ăci du. ci "nnoirea lui.ilibru dovedeşte "n vreo !onă necunoscută a or+anismului. de vreme ce-* ace ceea ce nu e% obiect0. Mantia e o "mbrăcăminte plisată. Din pricina acestei lupte "ntre convin+eri şi patimi călu+ăria e dătătoare de . ceea ce aminteşte o "mbrăcăminte de ra!e a unei lumini necreate.al urmăreşte trăirea creştinismului până la măsurile desăvârşirii.ie este slu4ba de căpetenie a Bisericii "n care e pre!entată viaţa şi "nvăţătura Mântuitorului. A< . 8A. ca de o mustrare şi i-au ăcut mucenici. A>. lemnele sau 4ert a de bună voie pe altarul lui -lie. altarul de dovedire al adevăratului Dumne!eu. mai presus de irea de dincoace a minţii /Dumne!eu este subiectul universului vă!ut şi nevă!ut şi tot universul este obiectul cu+etării lui Dumne!eu. 8=. CĂLUGĂRIA A<. mi4loacele i!ice sau morale cu care se ace această rupere a su letului şi a minţii de patimi. 8oi suntem pietrele. Sila "mpre4urărilor. De vrei să te aci călu+ăr. Drepte sunt căile Domnului şi cei drepţi mer+ pe ele. această misterioasă anar. 2iaţa lui viitoare.ar) /S . 8@. căci "n ea s-a sădit putinţa unirii omului cu Dumne!eu. '. dar săruţi şi oar ecele. &oameni după ire şi dumne!ei după . deşi cuvioşii adormiţi se "n ăşoară "n mantie. AA.ii.emaţii sunt mulţi. dacă nu se vor converti "n convin+ere. care este trupul "n "ntre+imea lui.ie este repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiaşi 4ert e şi taine. Dar ca să acă irea omenească o cale atât de lun+ă trebuie "nţelese bine mi4loacele şi oarte bine cunoscută calea. *ibertatea conştiinţei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la "ndemână "n viaţă. sănătate deplină şi ma4oritate de minte. A?. ci şi nepătimirea. #l avem noi mai de demult. Aici e o mare taină a vieţii du. 8?. 'el mai rumos dar pe care "l putem ace lui Dumne!eu e să ne dăruim *ui pe noi "nşine. -ată unde are să a4un+ă ru+ăciunea minţii. De la darea numelui. cum este du. 'amila ca /pe care o primeşte candidatul la călu+ărie n. deşi continuată pe pământ. dar "ndărătnicii pe aceleaşi căi se poticnesc şi cad. 'u acestea "ncepe noua "mbrăcare "n Eristos. #n elul acesta $l Se ace . de aceea s-au temut de aceia cu o ast el de vieţuire ca de un rău. tăierea voii şi a toată părerea "ţi este le+e.rană minţii noastre. Abia cu această dăruire a dra+ostei prindem putere asupra +reutăţii. va avea să ie o slavă a S intei Treimi. pe viaţă. dar acum a prins el inima noastră "n ra!ele lui. Aceasta a ost ultima !i din viaţă "n care ai mai avut păreri personale si voinţă proprie. 'inul mona. 8<. pe viaţă. Aceasta nu e repetarea primului Bote!. iar nu ăptura #l +ândeşte pe Dumne!eu. ?tiind -isus că patimile opresc su letul de la calea Sa. mi se pare că vine tot cam din aceleaşi pricini din care vine şi o anar. Simeon 8oul Teolo+0. 89. dumne!eiesc este dra+ostea care a ăcut s inţi. ci ne "ntâlnim noi şi Dumne!eu "n acelaşi subiect al unei alt el de cunoaşteri. 'ălu+ăria nu se "nvaţă atât din cărţi.elia. sau vreo slăbire "n serviciul de si+uranţă al sistemului nervos.ol+ota. devine de culoarea cerului şi se vede pe sine ca lumină "nţele+ătoare. ne-a cerut să ne lepădăm de tot ce avem. adică silinţe ale conştiinţei "ntărite de voinţă. A@. cum au ost apostolii.ul e un nou bote!at. AB. mona.A:. Acesta este actorul de care Biserica ţine seama şi +arantea!ă serio!itatea convin+erii.. 1ă+ăduinţele călu+ăriei sunt. Altarul minţii "n care s-a sălăşluit Eristos la Bote! devine tot luminos şi lumina dumne!eiască din -isus străbate catapeteasma. #ntr-o atare tărie şi deplinătate de Du.ovniceşti. aşadar. deci Dumne!eu +ândeşte lumea.

. prin tărâţele vieţii. Aşa se e3plică "ndepărtările. rostul cultural şi rostul social.ulit Dumne!eu. Toate pro esiunile au vacanţă sau concediu. Dacă mona. ca să nu-i "ncâlcească "n vremea ostăşiei. ci cei dintâi.iar aceasta lăuntrică > &se ia cu năvală şi năvălitorii pun mâna pe ea) şi &#ndră!niţi. ca nu cumva poate din nepăsarea lui să ie . Acesta este rostul de căpetenie al mona. BB. orientarea numai spre "ndră!neală personală şi spre pro etism distru+e bisericitatea şi sobornicitatea creştinismului. să-şi e3plice ei mai bine cau!a şi niciodată nu simt trebuinţă să asculte şi să urme!e. osândindu-i. ne"n+ri4it pe dinăuntru. Dacă dai stareţului toată +ri4a ta. iar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. să ştii că eşti nebun şi să aştepţi ocara ca să te curăţeşti.ilibru. om cu două eţe. ci "şi văd de cale cu +ândul la Dumne!eu. "mbrăcămintea sa de luptător al du. Smerenia şi cura4ul s-ar părea doi termeni opuşi. a urisirea sau caterisirea.ul molatic de minte când a ost scos din luptă şi redus la un simplu cuier de . B:. visul se destramă şi "ncepe de!amă+irea şi nemulţumirea. ci rămâne "n dreapta cumpănire a situaţiilor şi a celei mai bune soluţii.ul se complace "ntr-o călu+ărie de uni ormă şi nu-l doare stin+erea luminilor su letului său > "ntristarea e c. 'ălu+ăria cere smerenie şi cura4. Alt el Eristos nu ne-ar i spus că &#mpărăţia lui Dumne!eu) > c. deci pierde smerenia.ovnicească ei se armoni!ea!ă. B<. care nu-l reali!ea!ă. #n oc. ca să se de!meticească. 8ici nu observă mona. Aşa se cuibăreşte viclenia "n su let şi "l ace pe mona.ipul unui su let cu luminile stinse > "nseamnă că a dat "n micime de su let şi a a4uns un om de nimic. ca şi cum cu aceasta şi-ar i a4uns scopul. de prime4dia pier!ării. a a4uns pe punctul de a părăsi călu+ăria. Dacă cel "n cau!ă "şi "nc.i de obli+aţiile "n+ri4irii amiliei "n lume. Biserica. 'ălu+ăria slăbeşte "n su lete slabe şi se "ntăreşte "n su lete mari. 4udecându-i şi +ăsindu-le tot elul de pricini. B=. de aceea.ismul. Prea multă "ntâlnire cu rudele nu e bună. De aceea călu+ării nu umblă printre oameni cu oc. :9A. 'u toate acestea.rană su letului său% lauda oamenilor. Aşa se "ntâmplă când se "ntăreşte ariseul şi slăbeşte vameşul. :9@.nească.ul leneş de mântuirea sa "ncepe să uite "nţelesul celor ce are de ăcut. pentru că ele aduc +ri4ile lumeşti. AG0. Mirenii mai vin la mănăstire pentru ru+ăciune. aprobarea voilor sale. provocând ie ere!ie. #ntunecarea aceasta "nsă ne aduce aminte de "nvinuirile pe care le-a adus -isus peste capul celor ce ăţărniceau virtutea. Acesta-i primul olos su letesc ce se aşteaptă de la noi. bobul de +râu se sc. Mulţi vin la călu+ărie cu o părere bună despre ei "nşişi.8B.aine călu+ăreşti.ovnicească. CĂLUGĂRII :9?. :9>. "mpuţinările şi c. dacă nu e tăiată din rădăcini. 'ălu+ăria nu creşte visători ai #mpărăţiei lui Dumne!eu.ide su letul de către povăţuirea du. aşa şi nevoitorii mântuirii lasă toată +ri4a lumii pentru #mpăratul cerurilor.ului este lăuntrică. Precum când mer+ la oaste. aşa va rămâne. nu ace de+rabă lucrul acesta. ci oameni . aşadar. 2iaţa mona. Sandalele nu mai alear+ă pe calea +ătirii evan+. Biserica "ncearcă pedepsirea. B?. cum e părerea de sine. $u am biruit lumea). prin slu4itorii ei.ari. Astă!i pentru obra!ele celor din "ndărătnicie părăsesc lupta călu+ării. ca să nu ie rănit de slava deşartă. BA. De povătuiţorii săi se desparte su leteşte. :9<.ismului o ac cele trei rosturi cu care a străbătut el istoria% rostul spiritual. De asemenea.ism. :9:. se mulţumeşte numai cu intrarea "n călu+ărie.imbă "n tăciune şi se crede +râu nedreptăţit. 'ălu+ărul trebuie să se erească "n su letul lui de cel ce-l iubeşte.ii lui toţi sunt ăţarnici.ismul sunt "n lume ăcliile aprinse ale lui Dumne!eu. :9=. camu lările mândriei. 'u alte cuvinte nu vede că a a4uns o mi!erie că!ută "ntre tâl. #ndărătnicii dau. AG . calea du.ism. un mincinos al Domnului Eristos. numai călu+ăria nu. Plata neascultării de Biserică este pierderea mântuirii. ie sc. de pipernicire la literă şi pierde cura4ul.ismului% trăirea creştinismului până la tensiunile desăvârşirii. cătând cunoscuţi sau dorind să stea de vorbă. Mona. iese dintre ei. 'u toate acestea. de tăierile dureroase ale pedepsirii "ntru toată apta bună. Dar nu aceştia cali ică mona.otărâţi care duc trăirea creştinismului până la ultimele lui consecinţe de disciplină şi rumuseţe. :99. când e3istenţa lui Dumne!eu devine un apt de natura evidenţei absolute pentru toţi. Aşa ceva ar "nsemna "ncetarea călu+ăriei. când te cre!i bun. 'reştinii nu au de "nvăţăt nimic bun de la aceşti de!ertori şi mincinoşi. Sunt totuşi rude care se bucură cu adevărat de calea noastră. dar ce nu poate ru+ămintea poate pedeapsa. e totuna cu ducerea lui iarăşi "n temniţa patimilor. călu+ării nu se mai duc "n lume să se odi. "n viaţa du. precum poţi să n-o ai "n mi4locul pustiei petrecând. B8. Potoleşte râvna de ră!boire cu slăbiciunile irii patimilor. pe care poţi s-o ai şi-n mi4locul lumii stând. e "n stare să risipească din su let toată viaţa după du. +ata să-şi apere dreptatea şi să-şi 4usti ice "ntristarea.ului pierde "nsemnătatea ei de la "nceput. B@. scoaterea din mona. Ina cu alta nu seamănă. -ar al doilea e acela al ru+ăciunilor pentru mântuirea lor.iar "ntunecările de la rostul luminos al călu+ăriei. părere pe care nemărturisit şi-o păstrea!ă şi "n mănăstire. şi cum va rândui. le+ătura nu e ruptă. 'eilalţi. dacă este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. Su letele slăbăno+ite de mândrie stau totuşi pururea "ncordate "n le+itimă apărare de către orice "ndre+ători. 'ăci viaţa creştină orientată numai spre umilinţă ia o "n ăţişare de sclavie spirituală. 5 viaţă "mbunătăţită a noastră le-ar i sin+ura mân+âiere şi bucurie care ar cântări "n su letul lor mai mult decât amărăciunile. c. ci o iau iarăşi pe calea pământului. e o victimă nevinovată a nedreptăţilor.iar sub cea mai subţire ormă a sa.ului. Absenţa sau "mpuţinarea unuia slăbeşte pe celălalt şi "ntre ei trebuie ţinut un ec. morminte văruite pe dina ară. B>. 8u e mândria urâciunea pustiirii( De aceea.ovnicească. ipocrit. du. umblă cu ele stinse. *epădarea de lume e o convin+ere. 'ălu+ăria de!lea+ă pe mona.eliei păcii. pe când viaţa "n lume e "na ară. precum trebuie să se erească şi de cei ce-l ocărăsc.ulit printre oameni /Comani A. Prinderea su letului "ntr-o viaţă dina ară de du. Aceasta este iubirea de sine pe care o menţine mândria şi punctul de vamă al diavolului. iar pentru "n rân+erile lor morale Dumne!eu este . oamenii lumii lasă toată +ri4a de acasă. o dai şi pe aceasta. De aici se vede destul de limpede că mândria sin+ură. 'ălu+ării care reali!ea!ă mona. Părerea sau iubirea de sine e o ormă subţire a mândriei.ul a reali!at ăţărnicia. B9.ii pe ei. Potrivit acestei "ndreptări el caută altă . 'ând mona. 'ea mai bună 4usti icare a mona. #n mănăstire visea!ă s inţiri şi litanii şi viaţă ericită. Mănăstirile cu viaţă de sine au slăbit votul ascultării şi al sărăciei şi din pricina aceasta sunt o ormă decadentă de mona. pentru că aceasta taie amă+irea de sine din care creşte de!amă+irea. ba se şi completea!ă. tân+uirea că au ost părăsite şi elul de a +ândi după lume.ismă.

ului a tre!it "ntotdeauna şi "n tot locul mâncărimea de limbă a mirenilor. sporesc du. Mirenii văd pe călu+ări prin patimile de care sunt stăpâniţi ei şi nu le vine a crede că-i cu putinţă şi o viaţă de virtute.:98.ului către cele dina ară.iar un Dumne!eu al lor. ără limite precise. ::9. patimile amorţite prin "n rânare se aprind prin simpla vedere. cărturarii rămân aproape pe &dina ară de #mpărăţie). Se mulţumeau oarte bine cu un Dumne!eu pe 'are #l deduc ei. câlţi iind. CĂSĂTORIA ::@. dacă nu c. Toţi călu+ării care pentru neapărată trebuinţă au mers prin oraşe au simţit trebuinţa ocrotirii lui Dumne!eu. -oba+ii aveau câte :@ copii şi erau slu+i. :9B. 'ăsătoria are cuvântul. 'ălu+ării trăiesc "ntr-un alt el de oc al Du. :<8. :<?. Trăind "ntr-o căsătorie cu aceştia. Mulţi nu trăiesc decât primele două a!e ale vieţii.otarele le+ii). C7RMUITORII DE NEAMURI :=:. de ce nu se mai nasc drepţii( -ată că trebuie.ul celor dinlăuntru. ca odinioară cărturarul cu care a vorbit -isus. credinţa. De multe ori . $i caută oarecum ie să de aime modul acesta de viaţă. ie să-l ericească pe al lor. ::<. CĂRTURARII ::?. prin care. nu instinctul. care nu le cere mai mult decât să-i recunoască e3istenţa. Aceştia au simpli icat tot aparatul reli+iei.ică. c. dar din când "n când. ::=. 'ăsătoria pentru mântuire şi prunci. sunt o icoană străvec. ::B. $ sin+ura +aranţie a unei căsătorii durabile şi plăcute lui Dumne!eu. trebuie soţii să se "mpreune!e. deşi absolut. Ma4oratul părţilor "l decide mintea. ?i e de vină omul( Trebuie să se "ntrebe omul. Prin -saia proorocul. Tinerii să se mute de la bătrânii care le strică casa. prin viaţa lor de obşte.ipul mona.ovnicească. creat de ei. după modul cum le ace. n-a mai dăinuit puterea lor. ci se cere şi vârsta credinţei "n Dumne!eu. dar nu cred "n -isus Eristos. :0. "nvăluie pe oameni "n dra+ostea ta cea din multă ru+ăciune şi vei vedea tre!indu-se "n necunoscuţii cu care stai de vorbă şi o scânteie dumne!eiască. AB . iar mai sus nici n-au de +ând s-a4un+ă. #n ce constă prime4dia( 1irea omenească a ost asemănată cu câlţii. Cu+ăciunile celor din mănăstire i-au "nsoţit ca o mână de apărare. In drum "n lume "ţi ace dovada statorniciei "n calea cea du. :<9. 'opiii născuţi numai după distracţii şi destrăbălări au ieşit răi. şi a!a spirituală. ba uneori e numită ăţărnicie. 'uvântul se tân+uie% &Piere dreptul şi nimeni nu ia aminte. :<=.ilibru cu cerinţele spiritului. 1ără revelaţia lui Dumne!eu "n -isus Eristos şi ără an+a4area "n toate consecinţele concrete ale acestei Cevelaţii. #n opera recreaţiunii omului "n Eristos. Pe vremuri. 'um pier drepţii şi nimeni nu ia aminte( 1oarte simplu% că nu se mai nasc. Sunt toţi cei care cred "n Dumne!eu. la cinstea de Taină. iubirea "i trecea printre !eii nemuritori. :<:. Dacă te atin+i cu ocul. Abstinenţa se3uală dă vi+oare. 2irtutea e ne"nţeleasă. 2iaţa noastră are trei a!e "n de!voltarea ei% a!a ve+etativă > până la naştere. :<B. :<<. "n rânarea nu des rânarea. Din toate timpurile se ştie că. Dacă nu-i dă pace la copil "n vremea sarcinii. :=9. 'ălu+ării. va avea precocitate se3uală. ci numai o suspină. 5 căsătorie cu o aşa socoteală o binecuvintea!ă Dumne!eu când ridică nunta de la instinct la rostul ei spiritual. nu poţi i decât "ntr-un permanent de!ec. :::. '. :<>. De alt el nici nu se trimit din mănăstire decât cei mai statornici "n călu+ărie. şi mai rar. 'opiii ne ăcuţi strică pe cei ăcuţi. Acesta se stin+e când se apropie de ei "ntinăciunea prin simţuri. nu pentru plăceri. pe care nu şi-o pot e3prima. :<A. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slu4itorilor lui Dumne!eu.ul lui Dumne!eu i!vorăşte toată purtarea mona. care urmăreşte printr-"nşii o intenţie divină. :=<. Din < amilii. se duc oamenii cinstiţi şi nimănui nu-i pasă că din pricina răutăţii a pierit cel drept) /-saia B=. Aşa rate călu+ăre. In călu+ăr trist. este un călu+ăr cu luminile stinse. inaccesibil. De la aşe!ământul inimii "n du. Sunt mulţi cărturari &aproape de #mpărăţia lui Dumne!eu). ::A. nu necredinţa. a!a bio-psi. *a căsătorie nu a4un+e numai numărul anilor. de care suntem traşi la răspundere. "n a ară de posturi /S ântul Pavel0. abia dacă mai pot i vă!uţi ca muritori. iar cele dina ară. :<@. de vreme ce-i a lat de vină.aosul "l anunţă prima celulă a mediului% amilia necreşină. Mirenii ştiu toate "n rân+erile călu+ărilor. patimile cu ocul. ::>. cele două părţi trebuie să se simtă că sunt c. A divorţea!ă. să se asi+ure stăpânirea acestei patimi. 2iaţa acestora e o "n4urătură continuă la adresa spiritului. D0. iată că dispariţia dreptului e o problemă. mama să nu stea "n um şi să nu ia medicamente. "n+ăduiţi de le+e.emate la cinstea de colaboratori ai lui Dumne!eu /: 'orinteni <. 'ârmuitorii de neamuri.e a lumii noi.ului S ânt. dar nu ştiu niciodată pe vreunul din s inţii care să i biruit el aceste "n rân+eri.iar ine3istent. 1emeia /luată din bărbat0 are nevoie de completare endocrină prin contact de la bărbat. Au rămas cu un Dumne!eu abstract. "mbrăcată "n pui de om. &pă!ind . iar pentru partea creştină e un el de mucenicie ără năde4de si+ură. #n timpul sarcinii. ::8.

vrând-nevrând. :>9.iar "n structura noastră spirituală. ca urmare. Prin păcatele noastre. sc. G. dar totuşi de dincolo de tine. 'ând nu mai răspund oamenii la c. -ar cei ce ştiu "mpreună.inurile iadului. că suntem "n pra+ul liberei ale+eri a unei concepţii de viaţă de care să ne ţină c.emarea prin neca!urile vieţii. '. ca să poată primi iertarea lui Dumne!eu. 'ârmuirea neamurilor tot de sus se ace. pentru cau!a lui Dumn!eu "n lume. '. -nvers. c. mai +rele decât mustrarea% de!ec. şi va i un copil arţă+os. #n ca!ul când "n rân+erile morale se ţin lanţ prin desimea sau +ravitatea lor. $ un +rai tăcut. câtă vreme suntem cu el pe cale /Matei B. 'onştiinţa. "n inal. nici c.eamă copiii prin mai multe +raiuri. 5dată şi odată "ncepe să stri+e la noi. până la inalitatea sa > mai păstrând şi pentru e+oism o bună parte de &viaţă). Aceasta-i perspectiva lu+ubră a vieţii "n păcat.:==. prin credinţă.iar dacă râna ei nu e luată "n seamă şi irea decă!ută săvârşeşte păcatul peste opreliştea ei.EU :=>. nebunia acută şi.iar de credincioşi şi nici c. cum se ace că s-a "ntunecat Dumne!eu aşa de tare "n oc. '. "ncă de aici. noul venit va i un copil prea puţin "nclinat spre tre!irea +ene!ică prematură. concepţia creştină nu prea e dusă. COPIII :>>. capătul omenesc al conştiinţei noastre s-a "mbolnăvit. :>:. ne stri+ă. CONCEPŢIA DE VIAŢĂ CREŞTINĂ :=A. AB0. ără să ştii şi tu că ţi-ai omorât s ătuitorul cel mai bun. paranoia. De aici vin mustrările de conştiinţă > &pârâşul tău. A. Sunt oameni care s-au "nvec. '. Toate acestea sunt urmarea "n or+anic a capitulării conştiinţei. pârându-ne "naintea lui Dumne!eu şi "naintea noastră de toate ărădele+ile ăcute.iul cu care vede Dumne!eu pe om şi acelaşi oc.iar de n-om i pe placul lumii. prin irea Sa. o c. o pervertire convenabilă pentru mascul > evoluţia embrionului "n atari condiţii de viaţă intrauterină aduce pe lume un copil uşor aplecat spre onanie precoce şi târ!ie.i cu care vede omul pe Dumne!eu. dacă mama n-a ost "ncă "mpinsă "n acea aprindere a sen!ualităţii. CONŞTIINŢA C GLASUL CONŞTIINŢEI :=B. drumeţi prin viaţa aceasta. la el. neatras spre onanie şi aproape deloc dispus spre nervo!itate. "n+rămădesc nişte valuri peste oc.i!o renia. rupând toate !ă+a!urile ărădele+ilor şi a!vârlindu-le pe toate "n aţa lor.emarea lăuntrică a conştiinţei. sinuciderea.emarea prin semnele mai presus de ire. că $l va asculta pâra şi-i va da dreptate.emarea din a ară a cuvântului. ceea ce trebuia. 'ăci cu adevărat a u+it mintea omului care o viaţă "ntrea+ă nu ace altceva decât să stin+ă +lasul conştiinţei. "ncât şi somnul le-a u+it. atunci Dumne!eu aprinde candela şi luminea!ă toată viaţa noastră cu concepţia creştină despre lume şi viaţă. 'um #l văd aşa mă vede > aşa simt că mă vede > vedere deodată dinspre două părţi. ce-l aveai la "ndemână pretutindeni. nu va putea i "năbuşit mereu. Dumne!eu ne caută. dar dacă nu vrem să "nţele+em. dar "ncă neaprinsă. ereditar nervos.ilibrul minţii > mai uşor sau mai pro und. 5bişnuit. #nsuşirile copilului atârnă de +radul de pervertire la care a a4uns instinctul maternităţii la emeie. când. şi a celor de acasă şi a celor de pe ronturi.emarea dra+ostei lui Dumne!eu. iar dacă nu ne "mpăcăm cu pârâşul acesta. iar la unii le-a u+it şi mintea. care &nu tace) până ce omul nu-şi revi!uieşte "n rân+erile sale şi nu se "ntoarce de la păcat.emarea prin neca!urile morţii. De aceea nu vrea Dumne!eu să ieşi din viaţa aceasta. Patimile.inurile de pe urmă de la Anti. reaua voinţă şi peste tot păcatele. '.emarea prin c. că locuieşte c. şi nu te lasă să pleci ără să ve!i. toată vremea vieţii noastre pământeşti. C$EMĂRILE LUI DUMNE. cu undarea lui "n "ntuneric şi "n muncă. prin natura ei. dar mai ales nebă+area "n seamă a acestui +las. Prin urmare cu+etul sau conştiinţa e oc. mai către capătul !ilelor. prin mai multe surle. dau de asprimea dreptăţii Sale. pe care o au!i sau o "nţele+i că vine dinlăuntru. #nsuşi cuvântul con-ştiinţă "nsemnea!ă a şti "mpreună. "ncepe să ne urmărească cu prime4dii şi năpaste. unde te vei duce. şi. B. care-i stin+ +raiul. "ncât aceştia a4un+ de bună credinţă. ne c. @. să vadă totdeauna. la el. când "ndărătnicia irii s-a mai stins. <. din care se mai poate reveni > şi celelate orme mai +rave.iul nostru "ncât ne pare că nici nu mai este Dumne!eu. s-au pomenit cu o răbu nire năpra!nică a conştiinţei bolnave. avem cuvântul lui Dumne!eu. şi ne va bă+a "n c. :>=1. :=?. urmea!ă sancţiuni ale conştiinţei. :=@. şi predispus spre boli nervoase. :=8. Dacă i-a ost stârnită sen!ualitatea > ceea ce e o decădere de la rostul irii sale. cu care trebuie să te "mpaci pe drum).lasul conştiinţei "nsă. nici "n vremea de!voltării intrauterine n-a ost tulburată de bărbat şi nici "n vremea alăptării copilului. "n răutatea necredinţei care i-a cuprins şi li se pare că abia acum au a4uns la &adevăr). Atunci viaţa oricui se a lă "n prime4die de moarte. Atunci şi Dumne!eu se stin+e din oc. ca odată să vadă iecare.iul acesta. . nu aprobă niciodată viciul şi păcatul. Dumne!eu "şi c. :><. nişte sol!i. ca or+an spiritual al omului. de la Dumne!eu. prin natura ei e de a nu se lăsa "nvinsă. '.iar de cei ce o cunosc teolo+ic destul de bine. "ncât abia se mai aude. spre pedepsirea răutăţii. că avem o "nrudire cu Dumne!eu.rist. 'ând a4un+em la cunoştinţa a ceea ce suntem de apt. Aşa suntem noi "n condiţiile vieţii acesteia% o candelă cu untdelemn şi itil. 'ând ai conştiinţa curată să nu te temi niciodată de nimic. :>=a. sunt Dumne!eu şi omul. '. #nţele+em prin urmare. iind şi capătul lui Dumne!eu din iii Săi.emarea la 4udecată. 'u alte cuvinte sunt puţine e3emplarele omeneşti care "şi &riscă) toată viaţa lor pentru Dumne!eu. -ată câteva dintre ele% :. =. "n+ăduie ră!boaiele. Toată această povară "şi are rădăcina numai "n această tre!ire a ară de cale a sen!ualităţii mamei.it "n rele > nevrând să ştie de Dumne!eu > şi.ii păcătoşilor. A@ .eamă.emare lină. Aşa sunt tocmite lucrurile.

8aşterea de ii. "ntâmplările. orice mamă se va mântui. precumpănesc "nclinările bune şi nu-i biruie "mpre4urările rele ale mediului. iţi cu mare bă+are de seamă. iar mai cu deosebire ale mamei "n vremea celor nouă luni. De la toate lucrurile lumii -isus ridică oamenii la raţiunile supranaturale ale Providenţei. :?9. despre puterile su letului asupra lumii i!ice. Deci. Prin simpla atin+ere a unui obiect structura acestuia s-a sc. predispun copilul la tristeţe. se va ru+a şi copilul. copilul va ura toată viaţa. deodată cu o petrecere de acest el. 'opiii ne ăcuţi strică pe cei ăcuţi.ilibru cu marele mediu divin. când -isus este inter!is( :?<. :70. a cărui icoană. -ată o supărare a lui -isus. copilul se va "mbăta toată viaţa > mai ales beţia are şi suport ereditar. după dorinţă. pe care copilul le va avea pentru toată viaţa. :>A. poate că. ?i iarăşi% cum să nu ie "n stare ru+ăciunea cu iubire să-l olosească şi să-l sc.imbe. de se vor căsători. cu care n-ai vrea să te supere. 'are săvârşeşte prin tine minunea "mbinării unui pui de om cu un pui de cer.imbare "n microbiolo+ie de!lănţuie. #n copiii veniţi dintr-o vieţuire curată a căsătoriei. un el de ampli icare a voinţei omului cu voinţa lui Dumne!eu. 8u "n !adar s-au alăturat aceste două cuvinte% copilărie şi s inţenie. decât cu un soţ "n stare de aceeaşi credinţă şi petrecere. mamă. nesănătate. asemenea copiilor. trăim şi suntem /1apte :=. *ui -isus lucrurile. vor mări decăderea şi neca!urile. dureri. $i. apoi o pierde% devine păcătos.iar şi "n macrobiolo+ia societăţii. de pildă. oamenilor ce au venit la -isus de copii. Toţi părinţii. :?=.emare să-.ândirea "ndreptată ca o să+eată poate pricinui la ţintă le!iuni or+anice. omul care n-are nici un Dumne!eu şi nu-l interesea!ă nimic decât des râul lui. :>8. Se roa+ă mama lui Dumne!eu. "n care ne mişcăm.imbă "ntrucâtva. De apt. cu deosebire din vremea aceea. !isă cu tot ocul iinţei sale. !vârlit cu ur+ia cea mai mare pe urma unui vinovat. 'ei care opresc copiii de la credinţă sunt osândiţi mai rău ca sinuci+aşii.ie ucenici. Pe copii. :??. oamenii de tot elul. amărăciuni. -ar o mică sc. dacă vremea le-o va cere. răsplată de ericire pentru ostenelile tale. deşi nu "nţele+ nimic şi nu sc. se "ntipăresc "n copil. Prin simpla "ndreptare a ener+iei cunoscătoare a su letului asupra unui lucru. aproape co4ită de materie. -ată a!a spirituală a vieţii de amilie. 'opiii "ndrăciţi vin din următoarele pricini% A= . cum să nu ie "n stare blestemul unei babe. Toată vremea sarcinii şi a alăptării bărbatul trebuie să se "n râne!e. vorbeşte cu Dumne!eu despre ei. ca să nu cădeţi "n ast el de +reşeli. până şi copiii #i prile4uiau motive de revelaţie. $i sunt de mici mai străve!ii pentru Dumne!eu şi prin aceasta se vede că au c. Se "mbată mama o dată. Dacă nu poţi vorbi cu copiii despre Dumne!eu. despre care !ice S ânta Scriptură% &'ei ce au pă!it pravila s ântă s inţi-se-vor şi cei ce-ar "nvăţa-o vor şti ce să răspundăW /#nţelepciunea lui Solomon @. 5 natură bună /"mbunătăţită0 "şi simpli ică de la sine principiile şi mar+inile. numai copiii o au. "ncât nu e identic "n mod absolut cu el "nsuşi de mai "nainte de e3perienţă. deci nu e cu putinţă "mplinirea intenţiei divine. deci şi asupra trupului. ceilalţi.ică( . va i caracteristica "ntre+ii vieţi a urmaşilor. de mici să vină la -isus. :?:. prin ampli icare.Dacă mama "şi perverteşte rostul maternităţii sale. oamenilor ce o primesc ără discuţie. Avem probe unde nici n-am bănui% "n i!ica modernă. devine &"ntrebătorul complicat al veacului acestuia). ca aceasta să nu-l olosească "n c. -ată de ce vin% -isus la nuntă şi nuntaşii la 4udecată. ca voinţa ei să nu-l a4un+ă şi să nu-i sc. tot Dumne!eu este Tatăl su letului şi cele ce lucrea!ă educaţia pe dina ară. #n vremea aceea. -ndi erent cum este diri4ată educaţia copiilor. cred totul şi pun "ntrebări uimitoare de credinţă. procese uriaşe "n con i+uraţia persoanei. acum eşti cu deosebire datoare să-l pă!eşti de toate relele. e ceva care contravine instinctului poli+amic şi ără altă socoteală al bărbatului ără Eristos. :?A. 8ota su letească dominantă "n amilie. Acum e vremea când să aci ce vrei din copilul tău.R7NAŢI :?B. :>@. 'onvin+erea că se poate şi ceea ce ni s-ar părea că nu se poate. iindcă numai acum poţi şi te ascultă cu desăvârşire. #n atari strădanii. :?8. cu tendinţe sau predipo!iţii. Pentru ei e3istenţa lui Dumne!eu şi pre!enţa divină este un lucru de la sine "nţeles. De aici reţinem aptul că or+anismul viu "nre+istrea!ă cu atât mai uşor un bombardament al ener+iei su letului şi-i pricinuieşte mutaţia in inite!imală. dacă mama ură oarece. #mpărăţia lui Dumne!eu este ă+ăduită copiilor. aduce pe lume copii predispuşi unor pervertiri sporite care le va distru+e sistemul nervos sau. A60. :>?. -isus i-a +ăsit modelul su letului desc. melancolie. 5mul care se "ntunecă despre Dumne!eu şi su let. răbdând pentru un rost divin o pravilă s ântă. către Dumne!eu. Supărări.imbe con i+uraţia i!ică şi psi.iar "mpotriva acestui mediu sunt rânduiţi. despre morală şi orânduirea spirituală a venirii copiilor pe lume. :?@.is spre Dumne!eu. c. luaţi aminte. când copiii sunt opriţi de a veni la -isus. când vă va veni rândul. Supărarea că copiii nu sunt lăsaţi.imbat "ntrucâtva. cum să nu Se supere #mpăratul. ce eventual l-ar +ăsi şi. uneori c. :?>. Vsta-i ocolul de cercuri şi se soldea!ă cu stin+erea neamului celui ce apucă pe panta pervertirii rosturilor irii. ca să nu tulbure viaţa viitoare a celui ce vine "n lume cu un anumit rost de la Dumne!eu. iar.iţea!ă nici o "mpotrivire dialectică. din rău "n bun( 'u ce să ie mai pre4os ru+ăciunea unei mame pentru mu+urele său. Deci toate acestea trebuie ocolite. de asemenea. e o putere nebănuită. acesta se in luenţea!ă şi se sc. Deci. S-ar apropia de natura ori+inară. #i vor i şi mucenici. #ndreaptă purtările tale. omul "ncepe viaţa cu s inţenie. printre noi. pot i !ădărnicite de cele dinlăuntru. si+ur că roada sa va "nsuma "n sine toată lipsa lui de ec. COPIII ÎNDRĂCIŢI5 NEASCULTĂTORI5 NECREDINCIOŞI ŞI DES.ipul pe care "l doreşte( Mai mult% toate stările trupeşti şi su leteşti ale celor doi părinţi. şi mai ales a mamei. :>B.

nevro!ele şi o stare +enerală de boală. reali!ându-se armonia ce se vede. şi aşa trebuie sa-şi tra+ă plata% rămâne ără urmaşi şi ără soţie. care vin la intervale mai mari de vreme. că or+anismul "ntre+ se piperniceşte. ormând celule +ene!ice. de aici mulţi copii se nasc morţi. c. ie rele. dacă trăiesc alunecă "n curvie. i se "nt"mplă că pierde râna nervoasă a ritmului său uncţional şi nu se va potrivi poate niciodată cu ritmul emeii sale > neostenită "n ast el de vicii. se naşte un copil ce va i slăbăno+. sau. poartă ponoasele trecutului şi mustrările viitorului. a ară de celula nervoasă. adică "n actorul biolo+ic al eredităţii. iar dacă des rânarea continuă. "i veţi vedea plân+ând şi veţi plân+e şi voi şi aşa veţi ispăşi păcatul "n care i-aţi !ămislit.ormonii ce i!vorau din sectorul respectiv. +landele "n totalul lor rămân atro iate. ie cu amândouă. ci trecutul bărbatului se ră!bună. Bărbatul. e din ce "n ce mai retras. căci mereu va rămâne nemulţumită. sunt peste măsură de mult solicitate şi silite să urni!e!e material e3tern şi. nu mai corespunde instinctului maternităţii emeii sale. 2reţi dovadă la "ndemâna oricui( -at-o. 1ireşte. prin urmare.ilibru umoral. "n răstimpuri de vreme. ci milă. Pomeneam că +landele +ene!ice au o dublă uncţiune% una endocrină. a a+erimii. #ntrebaţi-vă cu+etele şi vă vor spune ce este "n+ăduit. 5mor"tă o dată. iar de scapă cu !ile vor i nişte c. ?i-a distrus părintele cu viciile lui milioane de celule nervoase( Acestea. Duminica. Această ostenire a vieţii e de apt o ostenire a elanului. pentru că nici părinţii lor nu au ascultat de poruncile lui Dumne!eu de a pă!i !ilele s inţite. ace e3cese. Poate s-a bănuit din cele de până aici. mai sprinteni.i "l dau de +ol > pentru cine ştie să vadă. <. sau mor de tineri. ie an+a4aţi "n procesul rodirii. dureri re+ionale şi +ânduri de căutare "n altă parte. mai bătrâni. Acestea toate se "nscriu numaidecât "n patrimoniul +enetic al eredităţii. mai "ntâi uncţional. 'um şi de ce( -ată cum şi de ce% ştim de adineaori că toate aptele insului se "nseamnă "n două locuri% undeva "ntr-o contabilitate nevă!ută. "n vremea celor D luni de sarcină. i-au şters armecul. ceea ce n-ar i păţit dacă ar i avut o purtare mai bună. nevoile vieţii ostenesc nervii oricui. după cum urmea!ă. ie aparte. Presupunem că un copilandru. memoria > scoarţa cerebrală a minţii > e atinsă. pentru că s-a "ntipărit pecetea curvească pe ei "ncă din pântecele mamei lor. "n elul că celulele nervoase.ilibrării uncţionale totale sau locale a sistemului său nervos. Aşa se a4un+e pe rând la atro ierea di eritelor or+ane "n iconomia +enerală a corpului şi aşa apar sterilitatea.ema un urmaş pe lume. 8ici pe el nu-l prea atra+e emeia şi nici etele nu se simt atrase spre el. aşa cum l-au des rânat viciile. cade "n viciul onaniei. precum şi situaţia biopsi. l-au leşcăit cu totul. de pe urma viciilor de tot elul şi de pe urma de!ec. mai "mpiedicaţi. nu aci casă. 'reşterea corpului "ncetinită. #n vremea sarcinii nu te-ai pă!it de bărbat. mai tăcut. slăbirea minţii. la primele anunţări ale instictului. 2inerea. sărbătorile de peste an şi posturile "ntre+i. 'u alte cuvinte. mai obosit. răstălmăcirea "nţelesurilor şi o continuă muncire de conştiinţă. ie bune. m"inile > cu care a +reşit > "i tremură. De "ndată ce viciul sau des rânarea de orice el. 'e e la m4loc( 2iciile instinctului i-au stins vioiciunea. di erite neputinţe ără leac. CREDINŢA A6 . se "ntipăresc şi "n copil. repre!entând situaţia lui. mintea se tâmpeşte şi "ncă repede.ică a părinţilor. şi la orice vârstă > ca!ul e acelaşi > "ncleştea!ă pe om. căci toate prin câte trece mama. 8u e ea de vină că-l va părăsi.ea mai sănătoasă a celuilalt părinte. ci totalul celor distruse şi sănătatea la care se +ăsea "n momentul când "şi c. sporesc şi urmările viciului. şi alta e3ternă. Presupunem că tânărul-bătr"n vrea să ie şi el "n rând cu lumea. Cevenind la corespondenţă. ?i iată cum vei avea pocania de la Dumne!eu cu propriul tău rod. şi insul respectiv "ncepe să ie un leşcăit. vrea să se "nsoare. pe când copiii veniţi mai la bătrâneţea părinţilor sunt mai molâi. să presupunem că. Acest de!ec. 8u mai vorbesc de stările su leteşti% rica. Doctorii s ătuiesc% emeile sau căsătoria. ceea ce "i va pricinui nevro!e. 5steneala şi scârba ei abia acum "ncep. 8u i!buteşte. Proba o dau copiii. cu atâtea +ene!e recesive mai mult. Dar. i se va nimeri ca să aibă şi urmaşi. a vioiciunii re!istente a sistemului nervos şi a celorlate ţesuturi şi umori.ormonii "n sân+e. sporind cu vârsta. Dar căsătoria. Mai trebuie ştiut şi aceasta că toate ţesuturile se re ac. dimpotrivă simt alăturea cu durerea oricui. nu mai e a+erită de . un c. -ma+inaţia nu mai e vioaie.e de oameni n-au avut pacoste cu viciile tinereţii. Mai sunt şi urmări ale des rânării şi destul de +rele "ncă din tinereţe. nemaiavând a+enţi simulatori cuveniţi. cu materialul ce li se dete. "n vreme şi pe măsură ce se adau+ă. nemaire ăcându-se niciodată. mai sănătoşi. de+enerea!ă. scoase din lucru şi cu toate urmările acestui de!ec. > c. ie cu mintea. Să !icem că o perec. şi al doilea. nu-i mai place 4oaca. nu mai aprinde dra+oste. De milă. 'ei din tinereţe sunt mai vioi. -arăşi dovadă că nervii sunt "ntr-o prime4die. Părinţii nu au pă!it postul şi nu s-au putut "n râna de la po tele trupeşti şi aşa au călcat !ilele şi timpurile ne"n+ăduite care sunt% Miercurea.iar dacă se ace. A. mai a+eri la minte. 1actorul biolo+ic al eredităţii re!umă starea oricărui moment. cearcănele vinete pe l"n+ă oc.:. deci n-au sistemul nervos şubre!it dintr-o vină ca aceea. nu mai "nvaţă la şcoală. ca de silă. 8u au nici o vină şi nici un leac. celula nervoasă moare. Se +ăsesc acestea "n S ânta Scriptură. şi. Dacă n-are norocul să dea de un s at.ină. ideile i3e. totuşi-totuşi. Totuşi. "ndărătnici. Aceştia vor purta următoarele poveri părinteşti% o sănătate şubredă.inuiţi ai soartei şi slabi de minte. nici nu v-ar i durut. obsesii. COPIII NĂSCUŢI ÎN LANŢURI :@9. ie cu trupul. Toţi copiii care re!ultă. Ast el bărbatului. nu lovesc pe nimeni. sunt neascultători. +ene!ele recesive şi rava+iile ce le pot ace ele. Desi+ur că vă doare. ?i dacă "n vremea aceea tata a mai ost şi beat. Aşa sunt construiţi +enetic şi ireversibil. 'ând va creşte mare. toate "i vor răsări "n oale. "ncleştat de viciu. se şi "nsemnase "n stocul de cromo!omi. nu mai pot secreta şi mediul endocrin.ilibru se răs rân+e asupra sistemului nervos. pricepem mecanismul după care apare "n lanţul cromo!omilor roiul boabelor de ne+. parcă e bătrân.ip "mbătr"nit. nu mai "nvie niciodată. Mamele nu s-au pă!it până la curăţenie deplină şi aşa se nasc copii plini de bube şi pot muri. Des rânarea omoară milioane de celule nervoase. ceva mai vă!ut. "n +răuncioarele de cromatină. Ast el. vărs"nd . $ reacţiunea su letului la starea mi!erabilă "n care i-a a4uns casa prin patimi. un viciu nu va ieşi cu alt viciu. 8u-l a lă părinţii. "n +ene!ele cromo!omilor. dacă nu sunt scoase din lucru de perec.estiunea rămâne mereu "ntr-un cerc vicios. sau măcar de o carte. atunci ţesuturile +landelor masculine sau eminine. dacă nu le-aţi i ăcut. serios. sau o predispo!iţie spre tot elul de boli.

de aceea mer+ea la ei cu durerea iubirii.&cereau mai multă credinţă). care uneori de!or+ani!ea!ă normalul social. s inţii se şi ereau de a ace minuni. c. de a a4un+e stilul de viaţă şi concepţie pe care ni le-a dat -isus.ainei lui -isus. totuşi. Aici -isus &n-a simţit puterea care a ieşit din $l). toată viaţa. Pâinea cea de toate !ilele o cerem pentru astă!i. că atin+ându-se. până la s ârşitul veacurilor. -isus doreşte de la toţi credincioşii lumii o linişte de adâncime% liniştea credinţei "n Dumne!eu. 'reştinismul re"nvie "n raport invers proporţional cu "ncercările de a-l stin+e.iar ură. "ntr-o doctrină umanitară. $ste un actor de puri icare.ri4a !ilei de mâine este o +ri4ă presantă. "n irea noastră apare modul divin de a i. "ntre potrivnici se aprinde şi se menţine. alta dărâmă. să trăim prin credinţă. a "n+erilor că!uţi. :A:. bolnava a urat-o printr-o atin+ere materială. Dumne!eu ne "nsoţeşte mereu şi. el răm"ne o simplă ormalitate şi ne putem tre!i ără ea. de a voi şi de a +ândi. :89. Inii creştini. a doua creaţie a omului. :@8. 'redinţa are revelaţia cu care omul credinţei nu se tocmeşte. Dar nicidecum o anulare ci dimpotrivă. :AA. contemporani cu S ântul Apostol Pavel. :@?. De asemenea a pus capăt pentru totdeauna alarmismului omului şi oricărei ante!ii aprinse spre apocaliptic.olo+ică se străbate tot mai tare de adevăr şi de lumina cunoştinţei. apostolul ridică la ran+ul de imperativ şi naşterea copiilor la condiţia de mântuire a emeii căsătorite. Dărâmarea se opreşte "ndată ce or+anismul "mprumută. care este creator numai "n ordinea conceptelor şi nu intervine. le-a spus cam aşa% să "nceapă din a crede că au credinţă şi vor s ârşi prin a avea de apt. 'redinţa e un risc al raţiunii.ilor credinţei% să ţi se descopere -isus. atât ascultă şi Dumne!eu de tine. având mai "ntâi +ri4ă de mântuire şi pe al doilea plan +ri4a vieţii.răuntele de credinţă este. o iluminare a ei. CREŞTINISMUL :A>. ba *-a c. din cau!a nostal+iei după "mpărăţia spirituală. ca să "ntoarcă la viaţă o copilă de :A ani. Toate celelalte "nţele+eri ale lumii s-au "nvec. iar aceasta se "ntâmplă din când "n când şi din neam "n neam. de mar+inea . Misterul creştinismului este misterul unităţii "n dualitate +ăsindu-şi soluţia "n Initate-Trinitate. Dacă creştinismul nostru nu e strădania aceasta. se va tămădui( 5 ştia din credinţă şi emeia nu s-a "nşelat. AD . 'are e cu noi "n toate !ilele. 'ând conducea pe israeliteni "n pustie. -ată de ce creştinismul are ca ba!ă do+ma . S ântul Apostol Pavel rânea!ă e3a+erarea accentului transcendent. :@>. 5are de unde ştia emeia aceasta. concepţie pe care nu a !druncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut "mpotriva creştinismului. ca Dumne!eu "n ordinea realului. prin credinţă. "ntr-un raţionalism protestant. :@<. Celi+ia se "ntemeia!ă pe +răuntele de credinţă. :@=. pe irul credinţei. ca să nu se stin+ă dintre oameni si+uranţa e3istenţei lui Dumne!eu. A vedea pe -isus e o ericire ce nu se aseamănă cu nici o bucurie pământească.emat de durerea unui tată. dintr-o reli+ie revelată. S inţii pustnici au trăit numai "n condiţia credinţei. *a temperaturile la care se ale+e aurul iinţei noastre de !+ura acestei iinţe. care naşte ii lui Dumne!eu.iar urat pe drum. de dra+ul Adevărului. 'redinţa "n Dumne!eu şi mărturisirea *ui sunt ieşirea su letului din "ntuneric "n lumina dumne!eiască. 'reştinismul e a doua creaţie a lumii. Asta e ceea ce posedă credinciosul printr-o cale mult prescurtată. "mpotriva limitelor omeneşti. Stăruim puţin asupra acestui urt. .otăr" să-* mărturiseşti pe Dumne!eu cu orice preţ şi luare "n derâdere e o şi mai mare bucurie ce te poate duce până la desc. -isus răspunde odată ucenicilor Săi care-. Pământean iind. pe măsură ce-* cunoaştem. păcătoşenia > o de+radare. sau c. :A8.iar pe uriş. -isus era c. vreme de A777 de ani. 'redinciosul "n Dumne!eu depăşeşte limitele omului. a te . de apt. Totuşi o emeie bolnavă *-a mai !ăbovit. Pintele ultime ale creştinismului nu sunt absorbite total de orma acestei trecătoare vieţi. "mpotriva vieţii. 'reştinismul nu e numai o a acere de Dumineca. 'redinţa este un risc% "mpotriva raţiunii. Deşi puterea de tămăduire era de natură spirituală. Aceasta "nseamnă că boala a "ncetat. $ o absorbire a su letului "ntr-un dincolo al lumii acesteia. Acesta-i parado3ul. 'reştinismul este o concepţie de viaţă. Dumne!eu nu le "n+ăduia asi+urarea !ilei de mâine% mana se strica. a vrut să dea pe aţă credinţa emeii şi si+ur că a privit cu dra+oste acest urt ori+inal. S inţenia este o ener+ie. :A=. 1ocul iubirii divine.iar nevrând. câteodată şi "mpotriva normalului.ristolo+ică a naturii teandrice a 1iului şi do+ma Trinitară. De aceea. . nu voiau să mai lucre!e şi nu voiau să mai aibă copii. este stilul de viaţă a lui -isus. "ndată ce or+anismul s-a re ăcut la plinătatea lui spirituală. -isus iubea copiii. ci trec dincolo de moarte. acea ener+ie rară a s inţeniei. $l. descali icându-le din cinstea unei minţi sănătoase. deşi doar "n multe ca!uri era doar dovada iubirii de oameni şi alinarea su erinţei omeneşti. ci numai dacă şi-a "mpins ştiinţa până la toate mar+inile şi i-a recunoscut neputinţa. 1iul lui Dumne!eu. viaţa noastră biolo+ică şi psi.iderea oc. De aceea crinii au a4uns până la strălucirile lumii divine. Drept aceea.:@:. ieşirea "n lumina veacului viitor. "n modul divin al e3istenţei. Aşa suntem s ătuiţi. -isus "nsă. sau. mereu divin. :AB. :A?. "n ca!ul cel mai bun. :@A. :A<. :@@. Aceasta ar da să se "nţelea+ă că "n 4urul unui om liniştit /din cau!a rădăcinilor lui "n cer0 se ace linişte pe pământ. o creaţie din nou a irii. :A@. cunoştinţa pe care savantul n-o poate prinde prin ştiinţă.it şi s-au stins. $i au cre!ut cuvântului lui -isus. ără nimic supranatural şi personal. adusă de două dele+aţii şi e pur spirituală. 'ât asculţi de Dumne!eu. c. Sin+ur creştinismul este mereu nou. 'reştinismul nostru ar i "n mare parte de ne"nţeles. Ina re ace or+anismul. ci o strădanie de toate !ilele. unic "n viaţa lui -isus. +răuntele de comuniune "n care suntem cu Dumne!eu. Slu+a sutaşului este un ca! de tămăduire de la distanţă. 'redinţa noastră ar i incompletă şi s-ar di!olva cu uşurinţă. :A9. dacă n-am considera şi realitatea personală a demonului. :@B.

Biserica. ?i "n s ârşit. :B:. mai mult morţi decât vii. Căul. Pocăinţa trebuie să ie o "nseninare din ce "n ce mai mare a su letului şi a sănătăţii "ntre+i. c.ul de!năde4dii. Aici. CUVINTE INTER. căci +loatele şed "n "ntunerec /Matei G.ipul bun e.NĂDEDDEA :B9. nemaiputând su eri. *-a "n!estrat Dumne!eu pe om cu atâtea daruri minunate.ip +reşit de meditaţie asupra relelor ăcute. Solomon. nici ocara din ele. 'ine !ice ratelui său &nebunule) se pedepseşte cu matca ocului. A trebuit să vină apoi toţi ca să-şi descopere complotul şi cu mare +reutate i-a revenit omului mintea la loc. li se rătăceşte mintea cu totul. năde4dea.ului acesta. Acesta este un semn de prime4die. nu mai urmăresc des rânarea ca pe un păcat care dărâmă alcătuirea omenească. ?i iindcă sunt iinţe vii. 'âte unii mai scapă. Pe simplul motiv că noi. pe rând. $ste cunoscută e3perienţa mai multor inşi care au or+ani!at odată următorul complot psi. a venit vră4maşul şi a semănat ne+. ca el să renunţe la ele şi să se coboare satis ăcut la sin+ur rolul de mascul şi emelă( Asta-i toată aspiraţia lui( 8e"nvăţat la un ideal mai "nalt. :88. vrea să acă răscoală "mpotriva robiei sale. creştinii. "n "ntindere şi "n adâncime. care pustieşte prin patimi. ?i biata victimă. DE. cu aceeaşi datorie ca Pavel. De Dumne!eu nu scapi pe simplul motiv că nu-* asculţi sau #i tă+ăduieşti e3istenţa. :8=. păcatul. &Fece porunci are "nţelepciunea% de :7 ori să taci şi o dată să vorbeşti şi atunci puţin). care s-au "ntins ca o noapte de osândă peste bieţii oameni. Irmătorul "l +ăseşte cu totul curios la minte. 'uvântul &nebun) este un cuvânt inter!is. ?i aşa şi ceilalţi.olo+ic% şi-au ales victima şi s-au pre!entat. Taina pocăinţei este o 4udecată milostivă. 'ă numai de se va arăta viaţa lui Eristos "n noi. dând "n nebunie. Altă dată. trebuie să ii mai presus de cuvintele oamenilor% să nu te atin+ă nici lauda. Preoţii vremurilor noastre.. nimicul. li se "ntunecă mintea şi ac şi păcatul cel mai de pe urmă% omorârea de sine. capabile să acă treaba la care au ost trimise. Scurtarea vieţii a venit neamului omenesc ca o plată pentru căderea "n des rânare.inuitor mai +reu% du. a "ntrevă!ut acestea% &'ei nele+iuiţi pedepsiţi vor i.ilibru cu Dumne!eu. dimpotrivă. CUNOŞTINŢA M7NTUIRII :8<. pe cel care le-a creat ele-l "nsoţesc până la 4udecata de apoi. la intervale nere+ulate şi-au "nceput a se nedumeri "naintea omului% 'e-i cu tine. tot aşa trebuie să urmărim o armonie şi "ntre cunoştinţele din cât mai multe domenii. @0 şi "n umbra morţii. $i nu mai au "ndră!neala să o măture a ară din taina căsătoriei creştine. 'unoştinţa mântuirii trebuie. -ar ca pedeapsă. Adevărul. 5 mare parte din oameni cad "n de!năde4de "n privinţa mântuirii lor.:8:.ipul lui -isus. :7-:A0. oamenii orbecăie "n mulţimea neştiinţei şi a lipsei de s at. reaprinsă "ntre oameni. Deci nu ără rost atra+em luarea-aminte că ne+. dovedind su letului că n-are c. şi-. CUNOŞTINŢELE :8>. iar spiţa lor blestemată) /#nţelepciune <. căci "mbolnăvesc mintea prin asociaţii de idei.iil /-e!ec. De!năde4dea e un c.inele vră4maşului vor sălbătăci oile "mpotriva păstorilorO :8B. Aşa e de +rea robia du. altora. dă lupta de!năde4dii. că-l +ăseşte aşa de sc. 1emeile lor sunt ără minte şi copiii lor stricaţi.nesocoteşti Biserica. Precum urmărim o armonie "ntre acultăţile su leteşti. precum că su letul a "ndră!nit una ca aceasta. iar alţii.iil =. <7 . abia a putut limpe!i mintea !ăpăcită sistematic de minciună. diavolul umblă să-l dea le+at la un c. precum şi o sinte!ă a acestora cu viaţa. alţii o duc aşa. pentru că $l are o rânduială şi-ţi cere s-o urme!i. si+ur că se a lă "n disonanţă şi "n de!ec.imbat şi nu "ndea4uns normal. "ncât su letul. ca nişte copii ai lui. de aceea se a4un+e la sărăcirea roadelor ei. ca unul ce avea s-o păţească. a a4uns la nebuni. :B<.R7NAREA :8A.imba situaţia. AB0. adunându-şi cele mai de pe urmă puteri.ISE :8?. tocmai cu acest scop. copiii. ca să-l "ndrepte şi să-l a4ute spre "mpărăţia spiritului.. "mpinsă de stri+area conştiiinţei. aşa după cum a rânduit Dumne!eu o instituţie.imbat cumva9 ?i sau dus. nu aducem roadele acestui creştinism% oameni după c. Mărturisirea lor cu pocăinţă mai poate sc. Deci. viaţă din viaţă. vine cu asuprire mare. a!i abia se mai !ăreşte ca o stea. parcă te-ai sc. G0. DES. :8@. până când ultimul i-a propus să se ducă la un spital de boli nervoase şi să-şi repare deran4urile la minte. cu toate consecinţele lor. A@0. de durere. De ce( 1iindcă şi numai simpla alunecare a acestui cuvânt "n obra!ul unui om este "n stare să-i des i+ure!e i!ionomia minţii. cu orice preţ. al treilea "i spune marea sa uimire. sau nevrând să ostenească mai sus. diavolul nu sunt subiecte sănătoase de +ândire. ci o lasă să-şi acă de cap. Atunci se a lă su letul "ntre viaţă şi moarte. pier!ându-şi treptat liniştea şi neştiind capcana. vom cunoaşte ţinta spre care trebuie să tindem şi ne vom "nţele+e rostul pe pământ. 'uvintele sunt iinţe vii. 2ră4maşul.ină printre +râu şi s-a dus) /Matei :<. ce opreşte aceasta nu mai a4un+e la cealaltă. Aşa se "ntâmplă că% &lipsind preotului cunoştinţa le+ii şi bătrânului s atul). Să bă+ăm de seamă ca nu cumva creştinismul să se ia de la noi. 'unoştinţa mântuirii /: Timotei A. 8ici că se poate mai drept. când a lă că mintea. Păcatul des râului şi a toată ărădele+ea "ntâr!ie sau ace cu neputinţă arătarea şi desăvârşirea vieţii lui Eristos "n noi.ip de scăpare. cum se tân+uia -e!ec. 'ăci scrie% &Dormind oamenii. din amândouă părţile. 'uvintele inter!ise orientea!ă +reşit sau de!orientea!ă. de unde odată lumina ca soarele "ntre noroade.

'ine nu poate să "ntrebe şi nu se poate pleca s atului unui părinte du. căci ără darul acestuia e cu neputinţă i!băvirea de neca!uri şi mântuirea. dacă "nsă nu ba+ă "n seamă. sau nici măcar nu-l caută. #ntre cei trimişi de Dumne!eu. "i "ntinde ispită puternică. şi că biruieşte binele asupra răutăţii. să nu "ntâr!ie a căuta povăţuirea unui du. 'ând dreptatea lui Dumne!eu se "ntoarce asupra noastră a sosit vremea de plată sau ispăşirea. atunci şi oamenii ar ace binele de rică. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii şi să-l rătăcească. când vin asupra noastră strâmtorările. totuşi. DUMNE. şi numaidecât. după atotştiinţa de mai "nainte /Comani 6. doar va simţi să vină de bună voie. dacă du. DREAPTA SOCOTEALĂ :B>. > atotputernicie asupra căreia. nu poate să vie după Mine.ovnic iscusit. o ace ca să mai pună râu răutăţii "ntre oameni. prin virtutea credinţei. ne dovedeşte atotputernicia Sa. Păstrarea capacităţii de "ncadrare "n disciplină a unui su let ace dovada armoniei şi valorii sale. sunt şi oameni ce au darul să vadă dincolo de !are.ovniceşti. A<0. Toţi nevoitorii trebuie să-şi +ăsească du. ie binele.ovnicul soţiei. *ui i s-a dat meşteşu+ul. Deci.ide oc. 'are ne "ntăreşte cu liniştea Sa. din Du. ră!boindu-ne prin lucrurile sau oamenii vă!uţi. <9>. ca pe nişte mărturii ale neputinţei aceluia. s ărâmă mereu porţile iadului.ovnic. nu +ăseşte pe -isus. prin răbdarea multor neştiuţi de oameni.ovnicii să cumpănească du. Toată slu4ba lămuririi ucenicului "n ale du. :B@.ovnic. n-o poate ace decât du. ori că nu răsplăteşte. când li se desc.EU <: . de unde vin peste oameni toate cele vă!ute.EU :B?. şi numaidecât. mântuirea ar i de silă. la vreme de mare "nsemnătate pentru ei. dacă repede ar pedepsi tot răul.ovnicul n-ar avea meşteşu+ul. neumblând cu ocolirea. vicleniile potrivnicului nevă!ut. ce ai !is ţi se va !ice. <9:. şi să nu se piardă dintre oameni cunoştinţa răsplătirii după apte. aici. să se desăvârşească şi ea. o "ndreptare mai aspră. "n care sunt ascunse toate comorile cunoştinţei şi ale "nţelepciunii /'oloseni A. cea la măsura iecărui ins. #i dă şi timp. veşnic liniştită asupra răului. cu aptele sale păcătoase. :BB.ul S ânt. tot ce nu e din povăţuire orânduită şi sub ocrotirea smereniei duce la "nşelare şi la mai mare rătăcire. ca să "mprăştie şi mereu să strice lucrăturile potrivnicului. Prin acea prietenie a du.iar de le+ea dreptăţii. Apoi. atotputernicia şi dreptatea lui Dumne!eu. DU$OVNICUL :B8. despre care nu ne mai tocmim. Du.ovnicul său. să cunoască măsurile iecărui ins. ce vor avea s-o aibă. Dumne!eu nu pedepseşte toată răutatea tuturor. şi "ncotro "i "nclină cumpăna. cu puterea Bisericii vă!ute şi nevă!ute. dacă le răbdăm de bunăvoie. "n aţa atotputerniciei lui Dumne!eu. dăruite lor după măsura credinţei. deşi $l ar i vrut. <0. iar nu o aptă a libertăţii şi a dra+ostei.ovnicul sau stareţul a4ută şi de!văluie toate intenţiile lui Dumne!eu din iii Săi.ovnicesc. cunoştinţa şi puterea ca să a4ute omului "n "ncercări. <9B. e ceea ce numim desăvârşirea. Soţul preot poate i şi du. De aceea-s rânduiţi du. <9A. ori că răsplăteşte. 'i tocmai pe aptul că "n+ăduie răilor să-şi acă de cap. Du.iar dacă ar ace aşa. nu poate i de!+ropat ără cunoştinţa şi luarea-aminte a unui du. 'ând cineva. Apoi. DREPTATEA LUI DUMNE. Pricepem prin urmare că ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dra+oste către du. ce "ncarci pe altul ai să duci şi tu. care. ca o le+e milostivă.ului. -ar dacă.urile ce străbat mintea.DISCIPLINA :B=. '. spre pedeapsă si+ură "n !iua 4udecăţii. Dumne!eu ar i un ricos.ovnicului cu Dumne!eu. nu ne a4ută Dumne!eu. deoarece "n cele du. AD0 a lui Dumne!eu. uneori pedepseşte năprasnic vreo ărădele+e. şi-i lasă pe oameni ne"n ricaţi de pedeapsa năprasnică. :BA. decât "nseşi patimile. primind palmele şi scuipările răului. <9<. > cum ac oamenii. cade din dra+ostea Tatălui său. prin care ne curăţim de petele aptelor rele. ie răul. ăcându-l să vrea şi el ce vrea Dumne!eu. dă de dreptatea *ui. De!velirea şi "nţele+erea acestui rost sau destin ascuns "n noi.ile au!irii celor de dincolo. Dar aceştia.ovnicul. să vrea şi el leacul ce i-l "mbie Dumne!eu. că nu le "nţele+em.) /*uca D. Arătarea şi "mplinirea "n irea noastră a tuturor darurilor naşterii noastre de sus. care le va eri inima şi mintea de bucurie străină şi care "i va ocroti cu dulama smereniei. 'e ai ăcut ţi se va ace. "n iecare. un lucru e si+ur% că vine o răsplată si+ură şi veşnică.iul vederii şi urec. ca pe un rob. "i ia şi timpul şi cade ără de veste urmărit de dreptate. ne a4ută Dumne!eu. şi mai ales să nu scadă "n credinţă "ncepătorii. ştiinţa şi puterea de la Dumne!eu. un neputincios. -spăşirea nu-i o pedeapsă de la Dumne!eu. &'ine nu se leapădă de sine. el va "ntoarce sau va atra+e voia omului la voia lui Dumne!eu. <99. <9@. şi ne-ar da să "nţele+em că se teme de rău şi-şi apără stăpânirea. "l va readuce la cale cu sila. aici. 1iecare e "n!estrat şi trimis să "mplinească un rost al lui Dumne!eu "ntre oameni. <9=. să audă +raiul şi cuvintele mai presus de ire. "n ale celor nevă!ute le+i. #n vremea ispăşirii. *e+ea nestrămutată a dreptăţii lui Dumne!eu aduce peste capul tău ce ai adus şi tu peste capul aproapelui tău. iar de nu vrem să primim cele ce vin peste noi. Câvna ără "ntrebare şi părerea sar măsura. micit la o măsură omenească sau cel mult "n+erească. după elul şi trebuinţa bolii sale. -ar iindcă dreptatea lui Dumne!eu mereu ţine cumpănă "ntre aptă şi răsplată. <98. putem vorbi c. <9?. Mulţimea ispitelor. stăm liniştiţi şi noi. ci un mi4loc de "nţelepţire.ovnicul va "ntoarce şi mintea noastră de la atâta umblare pustie "n a ară şi o va ace scaun al lui Eristos-Dumne!eu. 'u aceea că nu pedepseşte răutatea numaidecât. precum nici nu slăveşte bunătatea tuturor. Dreapta socoteală-i mai mare ca postul.

ameninţător.ii.. <<>. cosmos. ie că ar lipsi "n rânarea. ca. aşa trebuie să ie% "ncă din copilărie să i!vorască această ener+ie inter!isă. Deci . latent. <<B. absolut superior condiţiei tale pământeşti. iau la ţintă capitala sistemului nervos. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea( Dacă socotim datoria părinţilor de a-şi suprave+. ci părinţii au să dea seama. 'el mai rumos dar pe care "l putem ace lui Dumne!eu e să ne dăruim *ui pe noi "nşine. ci. ie că ar lipsi . creierul.ormoni "ncă au misiunea să a+erească şi să active!e alte uncţiuni. /'e bine9 ?i ce rău. Pe Dumne!eu #l ai sădit.ormonii se dovedesc i!vorând cu rost. Tu eşti altoit cu un 5m-Dumne!eu. Dumne!eu se revelea!ă smereniei. Mărturisirea lui Dumne!eu cu preţul vieţii este preţul "nvierii oamenilor "ntru s inţi. 'opiii se rea!imă pe mintea părinţilor. Toate "mpreună au rost şi in luenţă cu deosebire asupra sistemului nervos şi a capitalei sale. când "nsăşi stăpânirea minţii e coruptă şi cen!ura cumpărată90 Apoi.<:9. unuia ca acela nici un rău nu i se mai poate "ntâmpla. <<?. deşi e ără minte. <=:. să se de!volte şi să se a+erească "ntre+ or+anismul şi cu deosebire sistemul nervos. atotputernic şi tare departe. student. <:@. Dumne!eu nu uită de om cum uită omul de Dumne!eu. Mai au pe urmă rostul să stimule!e uncţiunea celorlalte +lande. "n structura ta spirituală. *umea "ntrea+ă condusă după le+i "mpotriva lui Dumne!eu tot la Dumne!eu a4un+e. atât or+anic cât şi uncţional. totuşi nu poate trece la aptă. -nstinctul. Deci!iile acestea sau u+a de ele . pentru cei ce-* caută. "nceputul şi inalitatea lumii. mila şi a4utorul. <:=. 'red că cea mai de ormată iinţă "n capul oamenilor este Dumn!eu. . &inoculat). ireşte că răspunderea căderilor nu rămâne numai "n seama copiilor sau a lui Dumne!eu. <<=. Dacă cineva e conştient şi trăieşte această evidenţă interioară şi pe celălalt plan al e3istenţei. <<A. ale căror . nu pe vreo cale a lor aparte. păcătosul simte un Dumne!eu aspru. Sin+ura concepţie ără +reşeală şi i!băvită de relativitate o are numai Dumne!eu > Absolutul >.. pe viaţă. prin Bote!.aos. Dumne!eu ne poartă de +ri4ă "n toate amănuntele vieţii. Dumne!eu este pretutindeni. când străluceşte slava Sa pe c. urec. apără şi "ntăreşte un asemenea dar. .ipul iilor Săi. cu toată puterea. deci după ire. $ste ne"nc. pentru că "ntr-"nşii pre!enţa divină e orţă care ace deşartă orice !vârcolire a răului asupra lor. Tot atâtea porţi de cremene şi iască "n care mediul din a ară loveşte cu amnarul "n mediul dinlăuntru şi-l aprinde cu scânteile po telor spre văpaia aptelor. <:B. a lându-se "n orice moment "n toată structura sân+elui.0 ?i trec anii. pruncul se ace copil. dumne!eiesc este dra+ostea care a ăcut s inţi. <<:. creierul. dar acţiunea lor trebuie "ntovărăşită de "n rânare. mai urmea!ă şi partea din partea noastră.ormonii. 'ât asculţi de Dumne!eu. Dreptatea lui Dumne!eu. <<8. De alt el. Atunci ni se &inoculea!ă) creştinismul. 'ăci du.. viaţa noastră biolo+ică şi psi. <:>. Acelea le ace $l. <::. corpului "ntre+.ormonii şi se a lă "n sectorul cel mai de 4os al corpului au. ără "nvoirea minţii şi ără "ncuviinţarea câtorva cen!uri. la cel dintâi motiv semnalat de oc. <:8. ie ca emeie. Abia cu această dăruire a dra+ostei prindem putere asupra +reutăţii. nările şi +ura sunt !one ero+ene. <A .ile. oc.landele care i!vorăsc . -ntrăm "n creştinism de mici. ie ca bărbat. tare de mici. Prin aceasta şi tu eşt iu al lui Dumne!eu. şi pe acela de a da o con i+uraţie speci ică. s inţii. ENDOCRINOLOGIE5 NEUROLOGIE ŞI PSI$OLOGIE <=9. In du. dar acum a prins el inima noastră "n ra!ele lui. Dumne!eu ne "nsoţeşte mereu şi. nou se sălăşluieşte "ntru noi din clipa aceasta. Dumne!eu primeşte şi "mbrăţişa!ă. alt el creşterea sănătoasă a or+anismului şi a sistemului nervos ar i pro und alterată. #l avem noi mai de demult. că . /O0 8e-a dat şi nouă puterea să im iii lui Dumne!eu. Pe când dreptul cunoaşte un Dumne!eu personal.ipuit de mare nepotrivire "ntre ce cer oamenii luiTde la Dumne!eu şi "ntre ce cere Dumne!eu oamenilor. <<9. $l e Sin+urul a 'ărui concepţie ace din . <:B. 8ici omorâţi nu pot i. Despre Dumne!eu nimenea nu poate +răi cu competenţă absolută decât numai $l #nsuşi. sub acţiunea ei. dar la Dumne!eu ca &s ârşit) al lumii. oarte ener+ică şi netă. <:<. deodată se şi reped "n poarta orului de 4udecată. pe măsură ce-* cunoaştem. asupra neputinţei şi căpătăm cura4 "n nevoinţe. deşi cu milă.ea şi de a-şi preveni copiii la vreme.i.olo+ică se străbate tot mai tare de adevăr şi de lumina cunoştinţei. despre aceste noutăţi +in+aşe. pe lân+ă alte rosturi. Dumne!eu nu ne cere minuni. Dra+ostea lui Dumne!eu aţă de cel mai mare păcătos e mai mare decât dra+ostea celui mai mare s ânt pentru Dumne!eu.ormonii. tânăr. 1uncţiunile +ene!ice se deşteaptă "ncă din vremea copilăriei. +loanţele instinctului.ri4a omului de Dumne!eu simpli ică +ri4a omului de om. printre alte !one ale corpului. <<<. asistent.. EREDITATEA <=<. ascuns. când mintea nu ştie să "n râne!e unele ca acelea. atât ascultă şi Dumne!eu de tine. anunţând oca!ia şi poruncile instinctului.otărăsc veşnicia noastră. #n privinţă neurolo+ică şi endocrină. Atunci suntem născuţi a doua oară din apă şi din Du. Dumne!eu a ăcut totul din partea Sa. > Bote!ul /. <<@. <:?. plin de iubire şi apropiat oamenilor. plăteşte apta.

să acă să revină mulţime de +ene!e recesive "n +ene!e dominante. #nainte de a e3ista ca persoane pământeşti. <>@. rău sau a unor puteri rele. "nvăţându-l pe -eremia. <=@. apar "n cromo!omi. .G6: de posibilităţi. ci limite mai mult sau mai puţin i3e.d. Puterile credinţei. Dumne!eu pe toţi "i trimite "n!estraţi şi "n stare să ie drepţi. "n luviul timpului.esuirea aceasta nu e cu putinţă decât trăind pre!enţa nevă!ută a lui Eristos "n noi. să aducem "n s era luminoasă a cunoştinţei şi resorturile latente ale iinţei noatre. Pe urmă. re!olvă situaţia +reşit% nu se mai roa+ă.?i vin "mpre4urări neprevă!ute. actuali!ate. puri icându-şi trupul de patimi.ip independent. <>:. prin ce accident. 8u e nici o mirare% -isus avea conducerea spirituală şi "nainte de venirea Sa "n trup omenesc. şi nicidecum . sunt Dumne!eu râvnitor. "ncât numărul lor să "mplineacă toate posibilităţile de con i+uraţie câte le o eră structura noastră +enetică( /8umărul combinărilor ce se pot ace cu cele AG de perec. neavând termenul. trecând ei prin poarta naşterii pământeşti. ampli icate de puterea şi binecuvântarea lui Dumne!eu. pentru o eventuală pro+enitură( 'a să răspund pe scurt. care. prin lupta cu sine "nsuşi. depăşesc prin rumuseţe şi putere tot ce a+onisisem până aici şi prin rumuseţea şi puterea lor intrinsecă. nu sunt decât e3citanţii din a ară care declanşea!ă mecanismul nostru meta i!ic% creşterea noastră spirituală > devenim practic şi real. care cuprind 4umătate din numărul cromo!omilor. Toate acestea le ace contabilitatea absolută a lui Dumne!eu.ilibrul pe care raţiunea noastră omenească > oricât ar i de antrenată cu ştiinţa sau iloso ia > nu le-ar putea restabili. şi ast el s-o "nlăture. Domnul Dumne!eul tău. pentru ericite e3cepţii. <==. ce calităţi sau de ecte să ie e3pul!ate prin cele două +lobule polare. <>8.iar dacă Dumne!eu ar i ăcut numai prima celulă vie şi "n ea ar i comprimat toate posibilităţile ulterioare de de!voltare. ci după le+ile care atârnă peste ărădele+i. decât 'el ce l-a ăcut şi i-a dat le+ile vieţii( 'uvântul acesta rămâne adevărat c. 'ine ştie. "ncă nebănuite de noi. $reditatea nu i3ea!ă po!iţii atale. 8ere!olvate la timp "n lumina unei raţiuni supreme a e3istenţei. că iniţia pe Moise "n tainele eredităţii nu este nici o mirare. a4un+ându-l cu răutăţile lui din urmă şi "ntorcându-i-le "n braţe. ritmul şi durata.i de cromo!omi. <=B.. calcă viaţa propriilor lor copii. să ne redea liştea şi ec. $reditatea. al cărei umil suport bilo+ic putem i şi noi. "ntrucât cine poate să cunoască mai bine omul. să-şi dobândească iertarea. ceea ce ace cu putinţă lui Dumne!eu să scoată a ară. către cei ce Mă iubesc şi pă!esc poruncile Mele /Deuteronom B.enetica modernă. Atenţie9 Suntem invitaţi de o nevă!ută orânduire a lucrurilor să acem apel. Dacă omul călătoreşte neatent cu tran!itul său. sau la o bla!are care nu mai deosebeşte binele de rău. De aptul că suntem oarecumva anteriori aţă de orma noastră pământească. B0. D-:70. Stăruim asupra aptului ca -isus e creatorul omului şi ca +en aparte şi ca persoană "ndeosebi până la s ârşitul vremii. e cu putinţă. <=8. Problema eredităţii mai are un capăt. cei "n cau!ă.a!ardul. pot duce la de!ec. de unde nu erau. aceste +ranule in inite!imale de+enerative şi cu urmări de!astruoase.ilibru. <>A. <=>. conştienţi şi de cealaltă dimensiune a e3istenţei. care tre!esc stră unduri. care-i spetesc şi-i "ncovoaie spre pământ. sau iertându-l de ele. sau ac apel la stră unduri cu care "ncă nu ăcusem cunoştinţă. "n in initul mic. "n ca!ul când #i calcă le+ile. 1orma. Pe urmă. nesu erind contrastul. atâtea eţe omeneşti. -isus Eristos decide. -eşirea din "n+.m. astea dau tonul "n materie de ereditate. dată "n nucleu lui Moise de Mântuitorul #nsuşi prin revelaţie. trăind "nvăţătura creştină "n toate ibrele iinţei.ina recesivă şi. <>B. "ntr-o nevă!ută carte şi se "nseamnă şi "n sămânţa sa şi cu aceasta "şi tra+e urmaşii sub povara isprăvilor sale. la "ndrăcire% pradă a unui du. care-l scot clinic dintre oameni. '. ca să ie cunoscut "ndea4uns. au in luenţă nebănuit de mare asupra eventualelor noastre in irmităţi. la de!ec. <=?.iar numai actorul eredităţii. după cum e vorba de o "nsuşire sau alta.. ?tiinţa. $l "nclină să ie una sau alta din con i+uraţiile probabile pentru noi şi si+ure pentru Dumne!eu. #n realitate "mpre4urările. Toate aptele omului. "n vremea străduinţei celui "n cau!ă. <=A. au i!butit să-l aducă "n armonie cu ţintele superioare ale conştiinţei. "n cadrul cărora mediul ne i3ea!ă po!iţia.B<@. Tot "ntr-o situaţie de contrast e şi trupul ce se roa+ă. la sinucidere. Dincoace. Dumne!eu e cu atât mai mare. ener+ia lor latentă nu "ntâr!ie să răbu nească prin subconştient asupra conştiinţei. care creea!ă "n dependenţă cu omul şi potrivit cu aptele sale. mena4ându-le libertatea. #n această creaţie conlucră cu părinţii pământeşti. toate mişcările lui se "nseamnă undeva. << . independentă şi anterioară procesului eredităţii. <>>.. dar prevenindu-i că. sau după care le+i( Sau. <><. +ene!ele recesive apar "n ascendeţi "n c. nu după le+ile probabilităţii. depăşeşte limitele ştiinţei po!itive. despovărarea de sub o moştenire mi!erabilă( Da. slăbiţi de osteneala vieţii şi de mediul "ncon4urător. ceea ce tot un de!astru su letesc este. -ată . dacă nu $l are de adus "n viaţa pământească. <>9. iau "n spate poveri părinteşti. $ cu putinţă. dincolo de biolo+ie şi probabilitate. "nc"t trupul lor pre!enta multe din caracterele su letului. e3istăm ca +ând. acum <B77 ani pe muntele Sinai. ne+. 'ând mediul interior sau e3terior e avorabil +ene!elor recesive. oricât de curioase ar i > şi poate cu atât mai mult >. te-am s inţit şi te-am rânduit prooroc printre popoare) /-eremia :. ?i Mă milostivesc până la al miilea neam. +reu se vor decide să repre!inte cau!a lui Dumne!eu.. <?9.GAD. ş. &$u. mai pe lar+% Prin ce "mpre4urare. Dumne!eu ne spune.a. prin mecanismul eredităţii. 'are pedepseşte vina părinţilor "n copii până la al treilea şi al patrulea neam > pentru cei ce Mă urăsc. spontane. când acesta "ncerca să se apere de misiunea cu care-l rostuise pe pământ% &#nainte de a te ur!i "n pântece. nu poate da răspunsul la "ntrebarea% 'um au apărut "n ascendenţi +ene!ele de ective. mediul şi destinul sunt actorii de căpetenie care con i+urea!ă di erenţialele persoanei omeneşti. Dacă va i ost creaţia aşa. De aceea unii. până la ormele pre!ente şi viitoare. Dar. se ridică la astronomica ci ră de A6A. din care nu putem ieşi. $l ormea!ă destinul nostru "n aşa el "ncât o aşe!are speci ică "n in initul mic să aibă urmări imense "n con i+uraţia şi "n aptele noastre viitoare. s-o "ntunece. Aceste "mpre4urări pot declanşa adevărate cri!e ale raţiunii sau ale conştiinţei. cu preţul şi cu osteneala unei vieţi curate. ceea ce lui Dumne!eu #i este oarte cu putinţă. dacă s-a silit. După te3tul Scripturii e clar că toată recesivitatea apare "n părinţi de pe urma vreunui păcat.ilibru. poate a4un+e la cri!e. <>=. S inţii "nsă. multe din patimile trupului se ac şi "nsuşiri ale su letului. la nebunie. ca intenţie a lui Dumne!eu.0 <>?.

'ăci simpla +ândire la bine şi c. dimpotrivă. Adică şi prea mare iubire de Dumne!eu > "nainte de vreme > poate i pricină de cădere% o iubire oarecum pământească. inima rănită cu iubirea de sine.ide sistemul +enetic. Au !is Părinţii că "ntotdeauna e3tremele sunt ale diavolului. Acţiunea mediului nu e ără râu. 1aptele +răiesc mai tare şi-s mai decisive sus. şi "ncă bine de inite. "n istorie. $ner+ia de creştere şi orânduire a con i+uraţiei nu apare "n mod automat "n cromatină. Ast el% Mintea i-a ost amă+ită de mândrie şi slavă deşartă. care s-a aprins de po tă pătimaşă. erau unite "ntreolaltă şi "n aceeaşi vedere sau contemplare a lui Dumne!eu. <?8. iar ceea ce a ăcut Adam acem şi noi. mii de ani de-a rândul. #n rân+erea lui "nsă o repetă "ntre+ neamul omenesc. pe lân+ă acestea. Dumne!eu iind. c. mult mai uşor. de vreme ce vederea conştiinţei sale era acum "ntoarsă de la Dumne!eu la sine. Deci. cum creşte bobul de +râu şi cum i!vorăşte apa din stânci. până nu şi-a uni icat şi consolidat iinţa ca să iubească numai binele.i. ci limite mai mult sau mai puţin i3e. <@>. 5mul dintâi. pe care le "nc. care l-a ăcut pe om bucăţi. cu noi cu toţi. din tot parcursul creşterii. 'are se răs rân+ea "ntr-"nsul ca soarele "ntr-un bob de rouă. 2iaţa şi or+anismul nu sunt o simplă actuali!are a virtualităţilor native date "n sistemul +ene!elor. De multe ori . o "ncovoiere a unei meniri dată omului de Dumne!eu /A se vedea şi S ântul Ma3im Mărturisitorul. mai ales prin repetare.ipul şi asemănarea lui Dumne!eu. sau cu trei oc. "ncât cunoaşterea lui decă!ută scoase vinovat pe Dumne!eu pentru pustiirea sa. $ primul ră!boi pierdut de om. nu numai că e departe de a reali!a această armonie. <@=.ip la asemănare cu Dumne!eu. :A0. In om de teorie se ştie că e un om slab. <@9. sau cu+etarea. vă!ându-se +ol. 2oinţa sau iuţimea "n spaimă şi ruşine s-a "ntors şi. -ar trupul. ără să se preocupe de bunătatea lor. <?<. din care nu putem ieşi.EREDITATEA ŞI MEDIUL <?:. Căspunsuri către Talasie. unitate şi si+uranţă. şi de toate con i+uraţiile mediilor viitoare. cre!ând ispititorului. nevă!ut > ştiau aceasta şi dacii lui Falmo3is de pe melea+urile noastre >. prin câşti+area deprinderilor neclintite "n săvârşirea binelui. tre!eşte opo!iţia tendinţelor contrare. iecare. ără trecerea deasă > şi aceea o vreme re+ulată > la acerea binelui.ip de!interesat. nu se reduc niciodată numai la una sin+ură. iubirea şi voinţa. nu *-a mai vă!ut. "n cadrul cărora mediul ne i3ea!ă po!iţia. . 1ilocalia vol. ci. <@?. <@:.APTELE BUNE <??. <?@1. nu ca blestem. deşi pământ.IREA OMENEASCĂ C CĂDEREA EI <?B.aosul "l anunţă prima celulă a mediului% amilia necreşină. s-a ascuns de Dumne!eu. po ta şi iuţimea. măcinat de contradicţii interne. De atunci irea noastră se a lă "n "ndoită "nvră4bire% <G . A denatura irea e uşor. "n care con i+uraţia +ene!elor se de!voltă.ni "n ericirea contemplaţiei până nu a biruit "n sine contradicţiile. neliniştită. ci ca o reacţie a cromatinei aţă de un di erenţial al mediului. numai din când "n când câte unul% acela care nu-şi de!minte obârşia divină. spiritual. ci numai *-a au!it. -ată condiţia sine qua non a termenului &o turmă şi un păstor). -ată cercul vicios pe care-l strân+eau cu putere asupra irii omeneşti. 'u alte cuvinte. când să-şi recunoască +reşeala. <?=. pătimaşă. iar de!voltarea lor "n ilo+ene!ă atârnă. <?@a. $ limpede că la mi4loc a ost o neascultare. putinţele de de!voltare. !idit după c. "ntrucât toţi eram "n Adam /Comani B. are mar+ini. aduce de initiv câşti+ la cau!a tendinţelor bune. -isus Eristos. că este un sin+ur Dumne!eu. totuşi destul de elastice ca să ne permită > !ic specialiştii > ca printr-un mediu diri4at să obţinem o muscă numai cu un oc. iar 5m /cu &5) mare0 numai Inul. decât a scoate denaturarea introdusă "n ire. 8u de+eaba virtutea "nsemnea!ă etimolo+ic bărbăţie. -ar când l-a stri+at Dumne!eu pe nume. Asta era temelia cea străvec. Surprindem la mi4loc şi un mic cerc vicios. se repară structural irea omenească. tendinţele rele. Mintea. nesenină. 5ameni suntem toţi. "n care avea să crească de la c.e. ci la mai multe. ?tiam şi până la $l că avem o obârşie divină. Simţirea sau dra+ostea i s-a "ntors spre trup. cunoscând binele şi răul. . $reditatea nu i3ea!ă po!iţii atale. necurată şi pironită. 'ăderea irii "n ispită e totuna cu o s ărmare. prin apte conver+ente spre bine. Desi+ur că şi ideea aceasta nu poate i "mpinsă până la absurd. Potrivnicul a dat primul ră!boi cu Adam "n rai şi prin el. mereu sporite prin re le3iunea care nu trece la apte. mintea "i era slăbită. <0.i. mediul totdeauna ale+e una sin+ură. "mbrăcându-se pe ascuns "n simţirea cea după ire şi povârnind-o spre o lucrare contra irii şi contra ascultării de Dumne!eu. "ntovărăşea > aşa !icând > contemplarea aceasta. neavând "n sine po tă pătimaşă. avea toată ăptura sa "ntoarsă spre Dumne!eu. 5mul nu se poate odi. dar real% structura +ene!elor atârnă de mediul > de toate mediile > "n care s-au con i+urat. Abia apta aruncă o deci!ie "n cumpăna acestor balansări şi care. <@<. om "nsă. Să le avem ca dar. EETREMELE <?>. <?A. '"nd un om ace ceva cu intenţii bune trebuie să iasă bine. că suntem nemuritori cu su letul. dintr-un ou de muscă nu poţi a4un+e la un pui de +ăină. că va i ca Dumne!eu. căci s-a vă!ut +ol. -ar aceasta nu se poate reali!a decât prin acţiune prelun+ită.iar simpla voinţă de a ace binele. 'are pentru oameni. după cum e vorba de o "nsuşire sau alta. ci un re!ultat al inter erenţei dintre aceste virtualităţi şi mediu. S-a ăcut 5m. Din acestea oarte multe. dar cu venirea lui -isus Eristos ca 5m "ntre oameni. -isus vrea ca apta bună să i!vorască natural dintr-o natură bună "n c.iar oarte multe. Domniile şi Stăpâniile "ntunericului.

e3istent "ncă "n ire. --a dat omului apostolia acestei misiuni% &-ată eu vă trimit pe voi ca pe nişte miei "n mi4locul lupilor). Pe mare s-a stârnit ără veste o urtună. pentru pa+uba pe care le-a ăcut-o &*-au dat pe Dumne!eu a ară din . 1irea omenească a ost asemănată cu câlţii. Asta-i calea cea mai lun+ă% de la urec. Căi de pa+ubă cum erau. 8e"ntrebat nimic nu e bine. Diavolii "i dăduseră "n locul "nsuşirilor de om. -ar dacă lupul mai e şi viclean. al unei turme de A777 de porci.adara. dar mer+em cu paşi repe!i spre ea. dar cu a4utorul omului. <@8. <A@. Păcatul. A pus "n cumpănă un su let. dată şi mieilor.otarele lor /Matei 6. <@@. "ncă nu sunt "n rân+eri şi păcat. care a introdus-o "n ire. nici ce e bine. "ntre preţul unui su let "n oc. tot oraşul ieşi "ntru "ntâmpinarea *ui şi vă!ându-* #l ru+ară să Se ducă de pe . ori+inară. $ ştiut că pentru a scoate un +ând rău din mintea cuiva. Păcatul acesta este% "n rân+erea morală a su letului de către un +ând rău. dacă e ne"nvăţată sau neprevenită despre lucrătura străină. Aici vine un c. pacea dinlăuntrul nostru.ii +adarenilor a ieşit cu scandal. S-a "napoiat).inuia "n ţinuturile +adarenilor.ândurile pătimaşe nemărturisite sau simplu spuse au "nsuşirea că se "ntăresc şi se ac unii. 8u-l 4udeca pe cerşetor că umea!ă. *uca 6. <G. -isus propovăduise "n multe locuri că &su letul este mai de preţ decât toată lumea. o moarte anticipată.inuieşte irea. pentru mântuirea unui su let. <A?. ne stau mărturie mieii lui Dumne!eu. căci a mai rămas conştiinţa. oricât &se impun).LETUL <A<. ioroasa libertate de a i "ntre oameni un drac. GADARENII ŞI SU. sau decăderea irii. dar capabil să-şi recâşti+e dimensiunile şi valoarea paradisiacă% mie!ul capabil de Ear. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Caiului şi mereu ne aduce aminte de obârşia noastră dumne!eiască şi ne "mbie o re acere. 8imic n-a ăcut -isus la "ntâmplare. de sălbăticie. mai limpede. 8u suntem din maimuţă. <AA. e desco4irea irii de absurditate. . ?i poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine "n cumpănă valoarea su letului. ea "ntunecă c. -isus o ia pe altă cale% arată cu o minune preţul unui su let. deşi comprimat. Aceasta "nsemnea!ă că -isus contea!ă pe un mie! ori+inar necontaminat. De aceea. 1umatul slăbeşte nu numai plămânii. "ntr-un su let "n care dracii stârniseră vi orul cel mai de pe urmă al pustiirii şi decăderii. cu prile4ul "ndrăcitului din . . Ast el S-a suit "n corabie. -isus a certat pe cine avea de certat din spatele vântului şi valurilor apei şi s-a ăcut linişte mare. şi ce-ar da omul "n sc. 1ăcuseră dintr-un om o iară care rupea lanţurile şi un criminal care pustiise aceea parte a +adarenilor. s inţii "n prea4ma cărora se "mblân!eau iarele. +ăsindu-i acestuia motivul &"ntemeiat) să-l mănânce. <@A. muncind mintea. cât aproape &să se teamă) şi Dumne!eu de noi. #nvră4birea aceasta ne urmăreşte ca o le+e de pedeapsă dată irii. patimile cu ocul. deocamdată. 1irea perversă şi irea curată. <A>. 'ontrolul tuturor +ândurilor e le+e "n călu+ărie. stăpâni mintea. "ncât credinţa nu o mai ve!i atât de curat. ?i un ost "ndrăcit nu este un misionar de rând. tot de-a !burda se duce "n colţii lupului lămând. <A:. --. stau laolaltă "n raportul "n care se a la un miel care bea apă dintr-un râu. e o venetică "n ire. al celui mai decă!ut dintre oameni cu preţul. -ar mintea. Misiunea lui -isus. <=0. <B . asupri. trebuie să i-o "nvălui de oarte multe ori cu cuvântul bun. cum !ic părinţii.-. #l "ntâmpină pe -isus altă urtună. #nvră4brea lăuntrică% cu Dumne!eu. nu "ncă cu toată lumea. omul acesta avea un su let. De cealaltă parte a mării.ândurile). $i bine. 8e-am sălbăticit "n toate părţile. "n partea cea mai subţire a ăpturii noastre nevă!ute.otarele lor).ipul nostru cel după Dumne!eu. dar nu e naturală. &.UMATUL <A9. totuşi. Păcatul "ncepe de la "nvoirea spre aptă şi apta propriu-!isă. pacea cu oamenii şi pacea cu toată irea. "ntrucât +adarenii au trebuit să mintă preţul su letului pe care "l pierduseră ei "n porci. 'u alte cuvinte. vede lupul şi se duce la el. ci şi mintea omului. ?i +ândurile bune trebuie controlate cu o altă conştiinţă. oricât de &nebune) ar i. aţă de lupul care se a la mai la deal şi "i bă+a mielului de vină că-i tulbură apa. pentru că sin+ur nu te poţi apăra de să+eţile slavei deşarte. nu pentru su let9 -isus S-a con ormat% &-ntrând "n corabie. Atâta avea de ăcut% +adarenilor le-a dat un misionar. <A8. <@B. ?i a dat pier!ării turma de porci a +adarenilor. care se c. se "mbracă "n piele de oaie şi bietul miel neavând mirosul oii cercat. ca s-o i!băveşti din robia +ândului străin. care este păcat. ca un miel neştiutor. Toate patimile sau lucrările "mpotriva irii se ivesc mai "ntâi "n minte. De aceea toate +ândurile trebuiesc spuse "nainte de a se "ntări şi de a birui mintea. Dar su letul nu s-a "ntunecat de tot. Precum că acestea sunt aşa.imb pentru su letul său(). ne-a ăcut să pierdem% pacea cu Dumne!eu. cu sine "nsuşi. $i s-au declarat pentru porci.ip sau un +ând al lumii acesteia şi stă ca o momeală. cu un scop bine determinat% acela de a de!le+a un su let de muncile le+ătorului de demoni. -ată de ce şi iarele u+ de om.i la inimă. 'umpăna aceasta. şi tra+ mintea la "nvoire şi la aptă. Pe aceasta vrea Dumne!eu să o i!+onească din ire. căci de"ndată ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. Căutatea e o osândă. G7NDURILE <A=. cu irea toată. Dacă te atin+i cu ocul câlţi iind. $ absurditate multă şi variată lipită pe ire. care c. #nvră4birea "n a ară% cu semenii. patimile amorţite prin "n rânare se aprind prin simpla vedere. cre!ând că e oaie.ii lui Dumne!eu şi preţul turmei de porci "n oc. de caricatura e3istenţei% demonicul.

'e ierţi la altul. dar. ?i astă!i. 1erice de cel ce luptă du. care au!ind toate câte ăcea -isus. ca "n !iua 8aşterii Sale. "ntr-o propovăduire cu apostolii. iar alţii #l urăsc.. GA0. -isus ormulea!ă o nouă ordine spirituală "n om. :<. S-a "ntrebat -rod Tetrar. se poate "ntâmpla ca ără veste să im "nvăluiţi la minte din partea po tei sau a iuţimii.ândurile celui rău. şter+i ce ierţi. ostaş al lui Eristos. nălucirile lui /ideiile i3e ale lui0. 1iul lui Dumne!eu. iar după mii de ani. luaţi icoanele din altare şi de pe la case9 2iaţa lui -isus umple mu!eele şi bibliotecile. "n cer şi pe pământ nu este9). Distru+eţi erestrele de biserici.777 de prunci.0 De piatra aceasta trebuie să lovim pruncii vaviloneşti. armă mai tare. Dumne!eu cons inţeşte pentru noi deci!ia noastră pentru alţii. lupta trebuie dată +rabnic şi după le+e.iul Testament se cunoaşte ră!boiul cel de +ând.iulară a iinţei omeneşti -isus. Aşa se e3plică de ce pentru -isus oamenii s-au iubit şi s-au urât. iar alţii ără destin. au cunoscut e3tremităţile pasiunii şi ale 4ert ei. 'ine este -isus( > s-a "ntrebat -rod. -isus este Prietenul nostru. cre!ând că omorând :G. "ncă iind "n veac. simplu "n toată iinţa Sa. va scăpa de -isus. -ertarea noastră de la Dumne!eu e pusă. se e3plică de ce istoria omului e aşa de !buciumată şi veşnicia lui e aşa de . nici sens. dornică de pustiire. din "ndoiala omenească şi certitudinea dumne!eiască. 1iindcă -isus e omul cerului şi S-a ţesut pe Sine "n irea cea omenească. a rumosului şi a rătăcirii. :D0. Aşa a rămas şi mai rămâne. A nu avea +ânduri e tot aşa de cu neputinţă ca şi a crede că poţi opri vântul. 8umai cineva mai viu ca romanii şi care e cu adevărat un idol nemincinos al omului. Se va "nvoi mintea să mear+ă după momeală mai departe. ca de la om să "nveţe cum se ace omul Dumne!eu).otărâtoare.<AB. #ncă din 2ec. pe care !idarii vremii de atunci n-au bă+at-o "n seamă /Matei AA. #n ca!ul când. /. -isus e asemănarea după care tân4im şi "nsetăm de-a lun+ul deşertului lumii% ori+inalul nostru. omul cu re le3ul veşniciei lui -isus. naştere care desc. "n acela s-a născut -isus. &8u mai trăiesc eu. de aceea. Dacă cineva a a4uns la si+uranţa aceasta şi poate acoperi cu viaţa. Dar istoria s-a arătat neputincioasă din primele ei !ile. ca iinţă supremă şi posibilitate nes ârşită de desăvârşire. avem "naintare la unire.0 De aceea S ântul -oan Scărarul !ice% &'a numele lui -isus Eristos. Pentru noi -isus e Sensul vieţii şi al -storiei. -ertând. #l veţi descoperi pe $l şi toate cuvintele *ui "n toate cărţile literaturilor.iului. 60. avem lupta cea de +ând la o clipă . Dacă mintea nu ba+ă momeala "n seamă.ierelor.iar şi cei care-* blestemă nu ac altceva decât să-* mărturisească ără să vrea pre!enţa *ui.ip. s-au măcelărit şi s-au a4utat. pe viaţă şi pe moarte. temelia cetăţii su letului. rea!emul ei "n ispitele şi urtunile timpului. ru+ăciunea noastră e "ntoarcere pe dos de aptele noastre şi sună cam aşa% Doamne. la căpătâiul paturilor şi al mormintelor. de aceea $l e mereu viu% şi vine ca iinţă supremă. pe care o lutură el "n vă!ul minţii. unii #l iubesc. Acesta e omul cel nou. 5amenii sunt antrenaţi "nşişi "ntr-o patimă pentru Patima *ui. Salutul permanent al iecărui Toma.) /-. ?i mai mult% e S ânta noastră #mpărtăşanie cu desăvârşirea% oamea noastră meta i!ică. "ntr-o mărturisire cu mucenicii şi cu toţi s inţii şi "ntr-o a irmare cu toată creştinătatea a două milenii% &Acesta este 1iul lui Dumne!eu. cumva.acesta de iartă şi păcatele( <@ ..'or. -ar piatra este Eristos sau credinţa "n $l. <8=.alateni G. iar când "şi dă seama de ea "nsăşi şi de cele "n care se a lă. dacă sunteţi creştini netrebnici. ceasloavelor şi cărţilor de ru+ăciune. dacă "ntrebarea% &'ine este -isus() a crescut "n veacuri şi cere iecărei +eneraţii un răspuns decisiv. ăptura cea nouă. -isus S-a inte+rat naturii omeneşti. ba c. erice de cel ce-ţi va plăti după apta ce ne-ai ăcut tu nouă. Rudecata aceasta te scoate de sub 4udecată. smintindu-se pentru ormalităţi "n rânte. Prima "ntâlnire "ntre minte şi diavol e la linia momelii. vră4maşul stăruie cu ea. Inii sunt "n destinul lui -isus. Prin aptul că -isus S-a ţesut destinului omenesc şi prin aptul că omul trebuie să se decidă ce ace cu -isus. Dacă "ntâr!iem să ne luptăm. care a lând de la ma+i cine--. cum spune 'lement Ale3andrinul% &Dumne!eu S-a ăcut om. stăpâni ai lumii. Dacă la asupreală a i!butit să ure mintea cu momeala şi să o acă să vorbească "mpreună. iii mei. sau se va "ntoarce de la dânsa( Aici e lupta şi clipele sunt scumpe. omul născut de sus. lovindu-le de Piatra un+. satanăK0. pe vâr ul clopotniţelor. răs rânt "n a ară de c. Aceasta e a doua "naintare a ră!boiului. vin şi vremuri ără urtună. deci. Deci. a "ncetat o dată cu !ilele lor şi cine se mai +ândeşte să moară pentru aima lor postumă( #n 4urul multora s-a ăcut mai multă +ălă+ie ca "n 4urul lui -isus. erice de cel ce va lua şi va lovi de piatră pruncii tăi) /Psalmul :<@. trăiesc durerile de mamă. -isuse Eristoase. nu se dumirea ce să creadă despre Dânsul.ovniceşte cu +ândurile. Căsunetul tuturor romanilor. aptic. &8u ştiţi că Eristos e "n voi( A ară. mai mult decât acestea. ci Eristos trăieşte "n mine. asupra cărora "ncă aruncă vră4maşul aprinderea sa.ide calea veşniciei. 'erul este mintea şi pământul inima. ca-n primele !ile.ul.ărţuită şi muşcată de şerpii "ndoielilor şi ai contra!icerilor. Mântuitorul lumii). IERTAREA <8>. "ntr-o rostire cu "n+erii. De $l a atârnat roata conştiinţei. ca să o acă iubită minţii. poate "nteţi lupta aceasta permanentă "ntre oameni. <8?. $l este orţa interioară pe care orţa veacurilor n-au putut-o istovi. $l Se impune tuturor oamenilor şi tuturor veacurilor. şi de cele mai multe ori viaţa "ntrea+ă a unuia sau a mulţime de inşi atârnă de lupta nevă!ută a câtorva clipe. Deci. Se "ntrebau cărturarii şi ariseii. nu ne ierta nouă. aceştia sunt pruncii vaviloneşti sau &puii de drac). ţie ţi se şter+e. sau asupreala. cu orânduire dumne!eiască. Daţi oc *itur+. căci nici noi nu iertăm altora9 IISUS C CINE ESTE IISUSF <8@. noi nu iertăm. autenticitatea noastră. <8:. toată +ri4a să le ie să nu se nevoiască cu +ândurile. pe toate drumurile. <8A. şi e vie "n noi. <8<. momelile sale. despre care David scrie acestea% &1iica Babilonului /"nţele+eţi% Jsatană. -isus cere istoriei deci!ia e3istenţei Sale. . "n care trebuie să se depene ru+ăciunea ne"ncetată a preas ântului nume% &Doamne. miluieşte-mă pe mine păcătosul). până ce Eristos va prinde c. "ntorcându-se ca o armă mereu "ntinsă asupra vră4maşului. numai "n 4urul lui -isus "şi pun oamenii problema şi astă!i. sin+urul 'are ne rămâne credincios şi nu ne părăseşte niciodată.ip "n voi) /.. piatra cea din capul un+. dar. 8ăvala de +ânduri să nu descura4e!e pe "ncepători. <89. noi nu putem răspunde decât "ntr-un +las cu Tatăl. se "ntrebau cine-. pe !idurile bisericilor şi ale şcolilor. Mintea "nsă se tre!eşte c-a ost urată de +ând străin şi că se a lă "n altceva decât "n ceea ce-i era dat după ire. *-a osândit la moarte. B0. Pentru voi. o arată mai sclipitoare. iar alţii "ntr-o patimă pentru iubirea *ui. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii să scape de $l. Amintirea *ui e vie pretutindeni. 'u -isus se naşte şi e3plicaţia omului şi e3plicaţia lumii. /. după cum "i numeşte S ântul Ma3im Mărturisitorul. Prin urmare.. "n atârnarea de noi.

ră!boi c.m. trebuie să ie lăsată "n pace.. ca "n somn. ale+ându-şi plăcerea şi re u!ându-i rostul). Această modi icare a uncţiei instinctelor. când nu e păstrată "n starea lor ori+inară. prin nevoinţă. c. Toţi aceştia *-au re u!at. de uitare de Dumne!eu. 'ine este -isus pentru noi( Pe contemporanii lui -isus "i "nţele+m că le era +reu să-* creadă pe Dumne!eu. numai omul. 8umele lui -isus din ru+ăciunea călu+ărilor% &Doamne. <B?. nu din rea credinţă sau din "mpotrivire. când devin patimi şi. De alt el. ăcând-o să umble şi ea după plăcerea pătimaşă. <B=. după apariţia Sa mai presus de ire.Se "ntrebau până şi apostolii cine-. nu-i dau omului lupte. 5ri+inalul nostru. autenticitatea noastră. după dovada dumne!eirii Sale. prin luptă metodică.acesta că ascultă de $l v"nturile şi marea( ?i s-a "ntrebat un şir "ntre+ de nedumeriţi. sau de!ec. ce va ace bărbatul( Sau "şi va perverti soţia. <B:. &Du. IMAGINAŢIA <8B. sau va practica scârba onaniei cu emeia sa <= . De aceea. #ntre cen!ura minţii /centrul in. prin virtute. $3emplu% &Adevăr).ilibru total. nu mai putea i ără răspuns.. -nspiri Du. "ntrucât ele au slăbit stavila cen!urii raţiunii.iar contra ima+inilor. poate i ăcută "n două sensuri opuse% "nspre dere+larea lor. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru 'are si+ur nu ne părăseşte niciodată. miluieştemă pe mine păcătosul).ni su letul omului de neliniştea sa. cen!ura minţii a slăbit considerabil şi patimile conduc mintea. <B<. cu desăvârşire şi oamea noastră meta i!ică. satis acerea şi rostul lor concret. creşte când de+enerea!ă "n patimi. 5mul care a a4uns rob patimilor sale nu mai are mărturia conştiinţei pentru aptele sale > care a a4uns "ntr-un el de &adormire).ul rău din tine. care nu statorniceşte nici o ima+inaţie sau ima+ine. neuro-endocrin. e "ntr-o stare de necredinţă. Atunci se va odi. Căspunsurile teolo+ice sunt ştiinţa. -nstinctele. dar re u!ând rostul >. deci. o luptă.. 5mul reuşeşte această denaturare. Sin+ura pomenire ortodo3ă este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. "nspre convertirea sau sublimarea lor. punând-o să-şi ucidă "n pântece iinţa ără apărare. -isus a re"ntors sensul e3istenţei iarăşi "n Para de obârşie% #mpărăţia Sensului şi a e3plicaţiei depline. omul trăieşte "n stare de păcat.. capabil să aprobe sau să râne!e tot ce obli+atoriu trebuie să treacă pe la acest centru de in ormaţie.0 <88. arătându-Se lui Pavel şi altora din veac "n veac. 'opilului până se desprinde de mamă. 'a neamul oamenilor să dăinuiască şi peste tria4ul morţii. Asemănarea după care tân4im şi "nsetăm de-a lun+ul deşertului vieţii. oamenii au a4uns "n robia patimilor. alt el "n serviciul vieţii rânduite >. căutată intenţionat > arbitrar > dar "n dauna sănătăţii. deşi conştiinţa nu doarme. -isus e sensul vieţii.imic necesar /neuro-psi. 8umai omul poate interveni cu voinţa. sau o va ace criminală. 'um devine &patimă) un instinct sădit ca le+e de e3istenţă a irii( -ată răspunsul unui pro esor creştin de medicină% &#mplinirea oricărui instinct al irii e "nsoţită de o plăcere. -nspirăm atotpre!enţa Sa "n Prea S ânt 8umele Său şi e3pirăm aerul stricat al păcatelor noastre. De aici. prin patimile trupului. Dar "ntrucâtva se linişteşte su letul omului şi până atunci% ştiindu-le acestea precis. cu libertatea şi cu uncţia conştiinţei să modi ice natura acestor norme i3e. prin uşi "ncuiate.iar. căutând să scape de rostul irii sale. <B>.0 care sunt norme i3e de viaţă. #n creier uncţionea!ă un centru de cen!ură /medical &in. 5 mare di!armonie constă "n aptul că instinctul bărbatului e "n con lict cu instinctul emeii. iar de acum caută să o surpe cu totul şi lumina conştiinţei să o stin+ă. câtă vreme cineva nu iese din rânduiala lor. ci din +ri4a de a nu +reşi. 'um "nsă marea ma4oritate a oamenilor au dere+lat rostul normal al acestor orţe oarbe ale irii > urmărind e3clusiv plăcerea ce-o con eră. Ciscurile ima+inaţiei sunt ocolite "n du. 1orţa instinctelor > orţele oarbe ale irii. după rânduiala irii. S-a "ntrebat toată tru ia minţii. cu preţul pierderii libertăţii. #mpăratul #nsuşi Se va ace slu4itorul celor ce *-au aşteptat cu toată iinţa. Deci.ic.0 INSTINCTELE <B9. 5mul. Căsăritul meditea!ă ără ima+ini.ul lui Dumne!eu şi e3piri du. ?i se ştie că Dumne!eu nu se supără când se stă pe acest punct de vedere. cu inevitabile urmări ereditare ş.ovnicia răsăritului /nălucirile alse0. #n ca!ul robiei. neuro-static0. /$3emple practice% iindcă noi nu putem i contemporanii lui -isus. acesta e -isus% #mpăratul slu4itor al destinului omenesc. c. iar omul şi-a pierdut libertatea. Du. rea!imul şi "n ispite şi "n urtuni. /.ibitor al creierului0 şi "ntre puterea de impunere a orţei oarbe se creea!ă o tensiune. -ată o ăclie /cunoştinţa "n parte0 până vine *umina. -nstinctul emeii "nsă e maternitatea. -nstinctul bărbatului vrea mereu emeia. neuro-motor. "i trebuie doi ani. -isuse Eristoase. "n sens opus. Dar după dovada #nvierii Sale.iar vedeniile reale le re u!ă. S-a "ntrebat puterea lumească. primind orice. petrecere nevă!ută cu oamenii.a. S-a "ntrebat toată necredinţa. Dumne!eu a sădit "n ire câteva le+i undamentale numite instincte /. 'ăci &păcat) aceasta "nsemnea!ă% "n rân+erea morală a conştiinţei de către satana. din toate vieţuitoarele.).ul S ânt.d. vrea să despartă uncţia biolo+ică a instinctului "n două% vrea să separe rostul instinctului de plăcerea ce-l "nsoţeşte. 1iul lui Dumne!eu. e S ânta noastră #mpărtăşanie.ibiţia)0 care are la dispo!iţie tot mecanismul bio-c. pentru noi. este -isus contemporanul nostru peste veacuri. a dere+lării altor instincte superioare. pentru că acestea primesc aprobarea. ca prile4 al descărcărilor sale +ene!ice. *-au osândit şi *-au omorât pe -isus şi aceasta s-a "ntâmplat permanent "n istorie.

iind urâte de noi. paie. căutată numai pentru ea "nsăşi. câlţi sau &pământ şi cenuşă) /1acere :6. dar necinstind-o. neca!urile şi tot elul de "ncercări ale ră!boiului nevă!ut i!butesc să ne tocească pe deplin +ustul de lumea aceasta şi să ne ducă la un el de moarte aţă de lume. "mbie su letului ispita "ntâi. -ar iindcă dreptatea lui Dumne!eu mereu ţine cumpănă "ntre aptă şi răsplată. care "nclină ie spre pier!are. "ndată să ie şterse. şi mai puţini sunt cei ce convertesc ener+ia prin "n rânare. Fice un S ânt Părinte% &-a ispitele şi "ndată nu mai e nimeni care să se mântuiască). stricat de ărădele+ile oamenilor. căci sub orice plăcere e "ncolăcit un şarpe. că nu le "nţele+em. prin care constrân+e aptele oamenilor cu urmările lor. ca ultim rea!im etern al liniştii. Că!boiul ispitelor e ocul care lămureşte ce suntem iecare% lemne. prin puterile raţionale ale su letului. va "nclina cumpăna liberei ale+eri spre momeala şi s atul străin. iar de nu vrem să primim cele ce vin peste noi. când de apt ei n-au săvârşit nici aler+area şi nici după le+e n-au luptat. plin de iubire şi apropiat oamenilor. pietre. atotputernic şi tare departe. n-a "mpiedicat aruncarea +ândurilor "n inimă. !icând că-s mântuiţi. după iubirea omului. =9:. :B0. ie spre mântuire. De obicei oamenii stârnesc cu aptele lor anumite urtuni nevă!ute% acestea tot "n capul lor se "ntorc. ?i iarăşi. n-avem nici o luptă. care pe mulţi i-a rătăcit de Dumne!eu şi pe puţini i-a "ntors. ca ăpturi renăscute "n Dumne!eu şi a4unse la libertatea spiritului. precum este şi ispita muceniciei. ameninţător. nu ne tre!im din cursele vră4maşului /A Timiotei A. ?i unul şi altul te des ace de viaţa aceasta.ip de ve+. Pe de altă parte. ştiind de mai-nainte s ârşitul tuturora. săltând sensul irii la rosturi mai presus de ire. totuşi n-am scăpat de ră!boiul momelilor. A. c. cu minciuni şi cu "n ricoşare şi cu alte nemaipomenite !avistii. aducându-i momeli plăcute la vedere şi bune la +ustare. ce anume iubeşte% ostenelile din pricina Earului. totuşi mai avem trebuinţă şi de al doilea Bote!. se vor olosi de unelte ale lor /-oan 6. dar "n c. $ste şi o &ispită a mântuirii) "n care au că!ut mulţi "nşelaţi. dacă le răbdăm de bunăvoie.ilibrul creaţiei şi ec. Dar sunt păcătoşi cu totul vră4maşi lui Dumne!eu. cea prin plăcere. alţii la aventuri. păcătosul simte un Dumne!eu aspru. şi ast el să se arate şi Earul lui Dumne!eu şi voia omului.e a lui Dumne!eu "n destinul insului şi "n destinul neamurilor. <B@. printre care şi el de asemenea va i /Apocalipsă A:. aramă. <BB. prin care ne curăţim de petele aptelor rele. Că!boiul du.iar% ea aprinde or+anismul şi-l "mpin+e până dincolo de posibilităţile sale uncţionale. rânduieşte iecăruia ispăşiri "n lumea aceasta. iar pe de altă parte ne conduc la +ăsirea de noi "nşine. ca o le+e milostivă.ovnicesc seamănă "ntrucâtva cu ră!boiul lumii. ne a4ută Dumne!eu. -spăşirea nu-i o pedeapsă de la Dumne!eu. 2icleanul are două eluri de momeli. Momeala ne iind păcat. #ncercările şi neliniştile vremii au şi ele un rost% ne provoacă la +ăsirea sensului ce-l avem "n Dumne!eu. -spăşirea e un c. că nu le lasă Dumne!eu. :0. pe cel "nclinat spre +ânduri.ipul cel mai vă!ut cu putinţă. peste voinţele oamenilor. care-i smerenia deplină şi condiţia de căpetenie a ru+ăciunii ne"ncetate. 'ând dreptatea lui Dumne!eu se "ntoarce asupra noastră a sosit vremea de plată sau ispăşirea. nu ne a4ută Dumne!eu. Alţii recur+ la sterili!are. ne isprăvim !ilele "n ericire şi coborâm cu pace la iad9 Dar de"ndată ce a lăm ce "n!estrare avem şi ne tre!im spre ce trebuie să im. cu des rânarea.imbabili. $ste şi ispita s inţeniei.oaie de vră4maşi care aşteptau ascunşi a ară. Aşa se desc.ilibrul vieţii. deşi $l ar i vrut. Peste lucrul lor trebuie să vină corecturi divine. Potrivnicul ispiteşte cu momeala plăcerii pe tot omul spre patima spre care-l prinde că are povârnire mai mare% pe cel aplecat spre trup. sau +ândurile din pricina plăcerii). "n măsura "n care sunt iubite să şi rămână. Aici stă pricina pentru care noi. ?i repede urmea!ă 4alnică pustiire "n cetatea su letului% "mplinirea cu lucrul şi repetarea aptei aceleia. iind iubite. stăm de bună credinţă că mer+em bine. Dar cu toate că răul se pedepseşte prin sine "nsuşi. 8umai ispitele. D0. putem vorbi c. =9=. pă!ind-o de rostul !ămislirii. =9?.eamă repetarea din ce "n ce mai deasă a actului. iubirea divină dă totuşi putinţă de ieşire din "n undătura răutăţii ce se pedepseşte pe sine "nsăşi% de se va +ăsi cineva să stea bun pentru raţii săi "naintea lui Dumne!eu. +ăteşte su letul tău spre ispite) /#nţelepciunea lui -sus Sira. care restabileşte. o "ndreptare mai aspră. ec. =9@. =98. pe cei dornici de 'uvântul lui Dumne!eu "i ispiteşte cu Biblia /A Petru :. Mai mult c. "n voia irii povârnite spre păcat. Prea puţini sunt bărbaţii care-şi stăpânesc instinctul iraţional. De aceea !ice #nţeleptul% &1iule. "ncât "n !ilele noastre se văd mulţi călători la iad cu Scriptura "n mână. până a4un+e deprindere sau obicei. al pocăinţei.iar de le+ea dreptăţii. potrivite cu iecare putere rântă a su letului "n parte. "ntrucât nu suntem ca "n+erii nesc. deşi bote!aţi. Dumne!eu. S ântul Marcu Ascetul ne lămureşte% Eristos prin 'ruce şi prin Earul Bote!ului &slobo!indu-ne de orice silă. re+lementându-l potrivit cu rostul său ori+inar. ISPĂŞIREA <BA. de orice el. ci un mi4loc de "nţelepţire. puterile iadului vor sări să ne ceară socoteală pentru nesupunere. care le-ar ace toate câte-i "nvaţă dracii > dacă ar i după ei. #n vremea ispăşirii. Plăcerea.ide spărtură "n cetate şi se năpustesc pu. oameni amă+iţi de ei. sau la lupanare. 60. când vrei să te apropii să slu4eşti Domnului. =9>. =9A. In atare bărbat nu-şi va mântui soţia prin naşterea de ii /: Timotei A. Aceasta pentru ca unele din ele. clipă "n care vră4maşul i-a urişat undiţa iadului pe +ât. ci o va osândii cu uci+aşii şi curvarii. când vin asupra noastră strâmtorările. De unde atâta pustiire( De la o clipă ără de Dumne!eu a minţii. Dacă mintea se va a la iubind o momeală străină şi s atul viclean. Acţiunea aceasta a lui Dumne!eu. GG0./1acere <6. aurul smereniei > dulama lui Dumne!eu. 'âtă vreme mer+em "n voia valurilor. ca să-şi a4un+ă ţinta ărădele+ii. #n toate <6 . cu "nţelepciunea veacului acestuia /: 'orinteni :. Pe când dreptul cunoaşte un Dumne!eu personal. Deşi "n!estraţi cu darurile Bote!ului. care nici nu "n+ăduie să li se !ică păcătoşi. ci cu vicleşu+uri şi curse. până ce a4un+e la distru+erea sistemului nervos. altele. e permisă de Dumne!eu să cerce cumpăna libertăţii noastre. A70. Toţi cei ce umblă după plăceri. neumblând cu ocolirea. A70. ascuns. Dar nu vor sări cu toată ur+ia răutăţii. Aceştia nu sunt "mpreună-lucrători cu Dumne!eu. ea provoacă rân+erea oricărei cen!uri morale şi-şi duce supuşii până la doa+a nebuniei. <B8. o numim ispăşire. =9B. A@0. nu vor scăpa de prime4dii. =9<. Aşa se ace că simţim un Dumne!eu atotputernic. este şi ispita misiunii sau a trimiterii de la &Dumne!eu). ISPITELE =99. A=0. cum nu se mai poate spune. "nvăluită meşteşu+it "ntr-o momeală a unui lucru sensibil al lumii de aici. 2ră4maşul.

Dra+ostea "n Du. vol. pe irul acestei iubiri. Sibiu. săvârşeşte minunea unirii "n dra+oste a celor "nvră4bite "ntreolaltă de păcat. "n mi4locul nostru. -ată-l cu momeala pe +ât. ca să-i dea omul cre!are. care au de +ând să se mântuiască. miluieşte-mă pe mine păcătosul).:. care se va ace prin el.ipul şi asemănarea iilor cu Tatăl. Sau dacă cel oc. scâncesc "n inima lor după daruri mai presus de ire. care-s biruiţi de el. -ubirea e "nsuşirea lui Dumne!eu prin care a creat lumea vă!ută şi nevă!ută şi toată ăptura care-* cunoaşte de Tată e străbătută de iubire. Ast el.ip mincinos al lui Eristos şi. 1ocul iubirii divine. ed. umblă după &plăceri du. prin potriviri de semne prevestite a4un+e "ncre!ut "n sine şi "n .ipul lui &Eristos) şi spunându-i% &Pentru dumneata mai răsare soarele9). după cum ne asi+ură S inţii Marcu Ascetul /S ântul Marcu Ascetul. #i trânteşte o laudă pentru mulţimea credinţei "n Dumne!eu şi a iubirii virtuţii. De aceea. "mbul!iţi nu de vreo virtute. care spun că nu mai au nimic de ăcut. &Dacă doi dintre voi se vor "nvoi pe pământ "n privinţa unui lucru /mântuirea0 pe care "l vor cere% se va da lor de către Tatăl Meu.aceste ispite cad cei ce ocolesc osteneala. iindcă numai ele coc sămânţa pe pământ. :@0. care este 1iul Său.inuri ce duce la #mpărăţie. dăruindu-le iubirea Sa din ceruri. =:@. Inirea puterilor su letului pe pământul inimii. =:8. Tatăl răspunde celor doi sau trei de pe pământ. dacă se vor "nvoi pe pământ. =:?. când atârnă de la Dumne!eu o atare pedeapsă pentru oarecare. -ar iubirea.0 De iecare dată când "l !orea credinţa aceasta trecea. p. ie de la boli. 'arele este "n ceruri. "ncât şi moarte de om e "n stare să acă. 'ând "nsă vede că nu poate amă+i pe om cu cele de-a stân+a. intră vră4maşul "n cetate. "n persoana lui -isus. c.--. când "ncrederea "i va i câşti+ată desăvârşit şi "i va i "ntărită. "mplinindu-le -isus ca nimeni altul. -ubirea "nclină libertatea ca pe o cumpănă. "nvră4bite de apta uci+aşă a păcatului. oarte puţini a4un+. mai au şi următorul "nţeles% pământul este trupul. -ubirea n-are mar+inile omului. De aceea sunt "n+ăduite "ncercările. -isuse Eristoase. 'apete +nostice. :DG@. 1iul lui Dumne!eu. "nsemnea!ă iubirea. Pe unul l-a să+etat arătându-se "n c. #n iubirea ca 4ert ă pentru oameni /-oan :B. +răindu-i cu mare blândeţe. 'arele este iubire. 'ă unde sunt doi sau trei adunaţi "ntru numele Meu. şi aşa ne a lăm având pe Dumne!eu. prin aceasta se vedea limpede că -isus e Dumne!eu şi Dumne!eu este iubire /: -oan G.:D<0. Minunea adunării puterilor su letului. necuraţi la inimă. <:0.AGD. pe care o vedea. =::. GG0. iar mai cu deosebire inima. Sibiu. şi-i năpusteşte "mpotriva lui -isus şi a oricărui ucenic al *ui. relele. va i şi Dumne!eu "n mi4locul lor. Dumne!eu "n+ăduie du.-. neavând cercarea dreptei socoteli.A. Despre le+ea du. =:9. Cu+ăciunea ne"ncetată a ericitului nume% &Doamne.ovniceşti). ::0 ca pe unii ce "ndră!nesc să se apropie de Dumne!eu.:. "i trânteşte o laudă cu care-l câşti+ă ul+erător şi poate pentru totdeauna. nu e cu putinţă decât "n numele lui Dumne!eu. prin . "l cercetea!ă satana luând c. 'ăci iată% Dumne!eu Se ascunde "n poruncile Sale. căutând să-l amă+ească. ie de la ire. e puternică.ristosul lui.it spre "nşelare nu-i c.ului rău să-i amă+ească desăvârşit /A Tesaloniceni A. şi că "n !ilele lui va i s ârşitul şi 4udecata. nu piere niciodată. care va despărţi oile de capre şi va "ntemeia #mpărăţia lui Dumne!eu pe pământ. nu la sine. spre desăvârşire /: 'orinteni :A. De data aceasta stăvilarele dra+ostei se ridică şi aceasta se naşte pe pământ. şi-l "ndeamnă ca ără măsură şi ără "ntrebare să se silească "n acestea.ul lui Eristos. adunându-se "ntr-un +ând. ca tot cel ce crede "ntr-#nsul. Pe acestea două ni le-a dat ca porunci. mucenicia şi celelate năluci ale minţii "nşelate. de-a dreapta de tot. printr-"nsa avem "nlăuntrul nostru #mpărăţia 'erurilor. =:<.-. -ubind cele rele. pe când la vârsta a treia a iubirii. să nu piară. p. :DA70. Sibiu. :<0. =<<. 1ilocalia. ca pe unul ce. la toată lumea. străpun+e iadul care nu-i poate sta "mpotrivă şi străbate cerul. ci "n a ară. minţile "n+uste. şi pe la casa de nebuni. precum că pe &el) "l tre!esc &"n+erii) la pravilă. :G0 şi cu c. "ncât străbate dincolo de mormânt şi a4un+e pe cel iubit. 'âte unii mai aprinşi la minte. "i dă pe seama vicleanului să-i pedepsească. adică prin cele de-a stân+a. când are cine le trăi. "n trei vârste se vede% #n iubirea aproapelui ca pe tine "nsuţi /Matei :D. =:>. Două!eci şi cinci de ani pe urmă l-a mai dăscălit. ed. pentru "ndră!neală. #n iubirea mai mult ca pe tine "nsuţi > iubirea de vră4maşi /Matei B. <=-G70. Până la măsura iubirii de vră4maşi sunt datori să a4un+ă toţi creştinii. =<:. p. Aci stă taina pentru care poruncile lui Dumne!eu bat pe vră4maşul. nici timpul.iar aşa de virtuos. "i mai "n+ăduie să ume!e. după câte o ispravă. acolo sunt şi $u "n mi4locul lor) /Matei :6. "ntemeindu-se pe Scriptură. pâr4ol de 'er "n inimile oamenilor. Având aceştia iubire ără minte pe care vor să o cinstească cu daruri mai presus de ire. :DG=. 'uvintele acestea. decât să creadă şi să se socotească a i şi a4uns s inţenia. De-acu. s-ar răs rân+e şi "n noi obârşia noastră divină. vol. /De apt era s ârşitul 4udecăţii sale. de dra+ul Adevărului. =:A. misiunea. ci să aibă viaţă veşnică) /-oan <.ar. ci de iubirea de sine. a &dumne!eilor) după . :DG=. -ubirea de Dumne!eu şi iubirea de oameni "n care atârnă toată *e+ea şi Proorocii /Matei AA. AG=0 şi Ma3im Mărturisitorul /S ântul Ma3im Mărturisitorul. să bea. 60. =:B. silindu-se să-i strecoare "n minte şi "n inimă părere mare despre sine. pe calea cea strâmtă /Matei =. am avea şi noi mulţime de "nsuşiri dumne!eieşti. cerând ceva de la Dumne!eu. vol. $ mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. IUBIREA DE SINE <D .ovnicească. Pe unul "l tre!ea la ru+ăciune. după oarecare şcoală a rătăcirii. cei doi sau trei sunt puterile su letului care. Trăirea acestor porunci arde pe diavol aşa de cumplit. IUBIREA =:=. pe lân+ă "nţelesul literei. "ncât acesta răscoală puterile iadului şi cu ele aţâţă pe oamenii lumii. :D0. ca să a4un+ă să se creadă pe sine că el e iul omului din Scriptură şi dreptul 4udecător. Dacă am stărui cum trebuie "n iubirea aceasta ără mar+ini. -ubirea e calea cea mai scurtă şi mai presus de orice cale. 1ilocalia. nici spaţiul. după "ndemnarea S ântului Pavel% &8e"ntrerupt vă ru+aţi). !icândui +ândurile că-i trebuie putere şi nu-i păcat. căci numai ea uneşte cele "nvră4bite. =<9..ar nu prin natură. "ntre potrivnici se aprinde şi se menţine. şi ed. sare "n cealaltă mar+ine. "n primul rând n-am i aşa de măr+iniţi "ntr-o mulţime de privinţe. &Aşa a iubit Dumne!eu lumea "ncât şi pe sin+urul Său 1iu *-a dat.

=<B. "n slavă şi mărire. $l nu trebuie să vorbească. Prima vârstă a #mpărăţiei lui Dumne!eu e deodată cu venirea lui -isus "ntre oameni. De acum -uda va i prototipul tuturor trădătorilor. &Puiul de drac) al iubirii de sine. cu alte cuvinte% pe cine l-a a4utat Dumne!eu să iasă din le+ăturile iubirii de lume. S ântul Ma3im Mărturisitorul numeşte iubirea de sine &primul pui al diavolului). 'u "n+ăduirea lui Dumne!eu. &'ea mai minunată vi!iune e un om care se distin+e prin puritatea şi smerenia su letului său) /EalQiu. Structura lui era o de!armonie. dând la moarte% părinţi. IUDA C IUDELE ==9. ==:. bărbaţi. toată. trădând. 2ita prima G60. "nşelate de iubirea de sine care le-a povăţuit la toate po tele.aos.=<=. "n su lete devenite ecioare. A0. =<@. reclamând. $l e 1iul şi ener+ia spirituală a #mpărăţiei. 'ei ce prin darul lui Dumne!eu se i!băvesc şi de le+ăturile dinlăuntru ale iubirii de sine. #n această "mpărăţie in ernală i-a dus iubirea de sine. A doua vârstă a #mpărăţiei lui Dumne!eu va veni pe vă!utele% ca ul+erul de la răsărituri până la apusuri. care s-au amă+it de po tele lumii. ci au mân+âiat-o cu toate plăcerile şi i-a surprins moartea "ncă ne"nţelepţiţi la minte şi necurăţiţi la inimă. ?i dacă se va a la cineva dintre rudenii sau urmaşi. arde "ntr-"nsul ocul aruncat de -isus pe pământ% ocul iubirii de oameni. prin umilinţele cu care o arde. e semnul că nu are planul să-i scoată din muncă. Bru3eles. De aceea &suspinăm "n acest trup. s inţiO -uda multiplicat.raecae. #mpărăţia lui Dumne!eu are două vârste. ăcându-i oameni cereşti. născut "n iecare su let prin Du. #n re!umat. #n acest interval al #mpărăţiei nevă!ute creştinul se bucură "ntru neca!uri. primul pui al diavolului şi tată a toată amă+irea. surori. omorând pe cei ce nu cred ca el. Au plecat cu năde4de. =-:<0. #ntr-o aşa "mpărăţie au să su ere toţi cei ce n-au scos cu desăvârşire iubirea de sine din lăuntrul lor. #mpotriva ei ne-a cerut Mântuitorul să ne .inuite şi sporesc "n ele ura. De aceea toţi Părinţii au u+it de laudă şi au iubit ocara şi toată năpăstuirea. preoţi. "n vârsta ei primă e nevă!ută. vinde pe -isus mereu. $a nu are decât o evidenţă interioară pentru cel ce o trăieşte şi. Ba "ncă. "ncepătura mândriei. iată-le "necându-se "n ura care le arde şi care s-a "ntărit peste ele ca o mare "mpărăţie a răului. ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNE. a4ută mântuirea noastră. e3istenţa lui +răieşte mai tare decât cele ce ar spune. căci alt el nu putem muri nouă "nşine ca să viem lui Dumne!eu /. Sau. De aceea satana "ntru ale sale a intrat. că "ncă nu s-au lepădat desăvârşit de iubirea de sine şi de orice spurcăciune a vieţii. cu iubire de oameni. #ntr-un aşa su let se străvede -isus. Su letele acelea. le rămâne năde4dea. Ira aceasta care nu poate ace nimic. certări şi ocări peste capul nostru. A i luminat de cunoştinţa de Dumne!eu. 2itae . după atâta şi atâta propovăduire a Bisericii% căci patima aceasta ace pe om să cadă. să-şi ia crucea sa "n iecare !i şi săMi urme!e Mie) /*uca D. Sancti Pa. =<8. "n+ăduind "ncercări. ?i cu preţuri deri!orii iindcă se "mbie mulţi. -uda va avea ucenicii lui până la s ârşitul lumii. numai dra+ostea aprinsă a lui Dumne!eu o poate scoate şi desăvârşit s-o acă scrum. :70. se poartă şi se mărturisesc pe ei "nşişi străini şi călători /$vrei ::. :@0. ca să "mplinească pentru ei aptele iubirii. iindcă e deodată cu a doua venire a lui -isus. numai să-i prindă. :<0 aici pe pământ. care aceeaşi treabă o vor ace-o% vân!ând. G7 . ura aceasta arde. !icând% &5ricine voieşte să vie după Mine să se lepede de sine. tatăl minciunii. acesta sporeşte. #mpărăţia.otărâm pentru lepădarea de sine. c.ul S ânt.EU ==<. 8oi nu prea putem şti "n câtă prime4die ne ba+ă iubirea de sine. *epădarea aceasta "nsă o poate ace numai cine s-a ridicat cu mintea mai presus de cele deşarte şi s-a des ăcut din toată dra+ostea lumească şi şi-a strămutat puterea dra+ostei sale. -uda nu mai este un anonim. "n starea de iad a conştiinţei. A<0. "ncât i se va părea păcatul virtute dumne!eiască. o cale de a a4un+e &mari).iar dacă după omul dina ară aceştia su ăr toate umilinţele şi neca!urile veacului acestuia > şi mai ales dacă le su ăr mulţumind şi binecuvântând pe Dumne!eu "ntru neca!uri. cu acestea acopăr mulţime de păcate şi-i scot din moarte /Tobit G. el nu are decât a irmarea ei prin 4ert a vieţii > ultimul cuvânt. :D<A. $l. "l a4ută să iasă şi din le+ăturile dinlăuntru ale iubirii de sine.iar du. =<A. ura aceasta in ernală e ocul nestins. Aci se pune accentul pe virtute. cu rostul ca să ne scârbim de noi "nşine şi să ni se tocească tot +ustul de cele de aici. =<?.inuiesc su letele şi văd că nu isprăvesc nimic. -ubirea trupească de sine şi plină de tru ie. ura demonilor care c. se multiplică > aşa !icând > dar ne"mpărţindu-se. $a e cealaltă parte din piedica a doua ce ne-o stârneşte potrivnicul "n noi "nşine% iubirea trupească de sine. desăvârşind "n ei iubirea.ovniceşti. raţi. strâmbă mintea bietului om. iar la de!le+area lor din trup. Satana "i cerne şi "i cule+e pe toţi cei ce mai umblă "n lumea aceasta după plăceri. -ată oamenilor mici. Precum "n viaţa pământească lucra Earul asupra celor ce se s inţeau şi sporea "n ei iubirea. "n "mpărăţia ără de Ear. c. &Marele -uda). 'are. dar o putem deduce din purtarea de +ri4ă a lui Dumne!eu. #mpărăţia lui Dumne!eu e oriunde se a lă un om centrat lăuntric de -isus. ăcându-se bărbat şi a4utat prin vedenii mincinoase de tatăl său. ca pe unele ce ucid puii vicleni şi aduc mult olos de la Dumne!eu. "n lipsă de ar+umente decisive. dorind să ne "mbrăcăm cu locuinţa noastră cea din 'eruri) /A 'orinteni B. lucrea!ă demonii asupra su letelor c. curat şi smerit cu inima. locuind deodată "ntre o mulţime de raţi. care nu luminea!ă nimic. de slava deşartă şi de tru ia vieţii /: -oan A. aşa prin contrast. !vârcolirea neputinţei urioase. 1iii diavolului "i cumpără lui -uda ucenici. i se va părea că ace slu4bă lui &Dumne!eu) /dumne!eul care l-a "nşelat pe el0 /8umerii AB. către Dumne!eu. =<>. rămânând "n #mpărăţia Earului. e destul să e3iste. -ar dacă Dumne!eu nu pune nimănui "n +ând să "mplinească mila şi pocăinţa pentru ei. de acum -uda este o mare putere% a devenit o minte satanică. :D0. lovit de să+eţile laudei şi să se tre!ească cu mintea "nşelată şi sărită din socoteala smereniei.omii.alateni A. e mai mult dedusă din &răbdarea s inţilor). e sin+urul ar+ument valabil al #mpărăţiei. un . nu pe daruri neobişnuite sau vi!iuni. 8u e o "mpărăţie de vedenii > cum cer oamenii.

. $ "nclinată mai bucuros spre su erinţă şi supunere. "nclinat mai mult spre tiranie. dacă am socoti numai capătul i!iolo+ic al deosebirii bărbat. se văd valurile apei. 'ând va veni #mpărăţia lui Dumne!eu. decât spre bunătate. Tot rostul i!iolo+ic al bărbatului > ca de alt el al "ntre+ului re+n animal > nu e altul decât aventura. :B0. până a dospit toată. Pentru veşnicia noastră "n "mpărăţia lui -isus nici preţul vieţii şi nici un alt preţ nu este prea mare. nu ne lasă cu o simplă certitudine a inimii > pe care de apt o are oricine care-şi vinde averea /marea avere &eul).ipuri de a intra "n #mpărăţia lui Dumne!eu. 8eca!urile de acum nu sunt vrednice de a i "n cumpănă cu slava noastră viitoare. #mpărăţia cerurilor. > vinovăţia o purtăm şi noi &creştinii netrebnici) /A 'orinteni :<. "ntre calitatea trupului şi calitatea su letului. pe ele. ÎNDUMNE. "ntretăindu-se "n cercuri şi.ormonilor +ene!ici > "nsă numai sub o cen!ură de "n rânare. nici lui Dumne!eu nu vor să se supună. mai mult primitoare decât creatoare. pe lân+ă con i+uraţia anatomică. Păsările acestea sunt &vulturii) care se vor aduna ca să 4udece lumea /. al emeii. ÎN. li s-au dat oamenilor normele divine şi minte. trupul şi Du. @. ==8. Deci.iţită de slavă şi statornicită pentru nes ârşitul veşniciei. nu +ăsesc cuvânt mai e3presiv ca "n4urătura de Dumne!eu şi de toate cele s inte.ic > iar nu să-şi acă de cap. +ăsim o mare disonanţă. 'u alţii e activ. G: .ormonul eminin. ci ne vorbeşte de ăclia aprinsă a cunoaşterii acestei #mpărăţii şi a aşteptării ei stăruitoare. comprimată "ntr-o sămânţă mică. Minunea e şi cu putinţă şi cu trebuinţă. Drept aceea. prietena copiilor. lumea şi s-a ăcut /creştinul0 copac mare şi păsările cerului s-au sălăşluit "n ramurile lui. nici unul din &neca!urile de aţă). Poate de aici "şi are obârşia aptul că. ceea ce de multe ori au să plătescă cu capul.iar şi mântuirea ei e condiţionată de naşterea de ii > dacă stăruie cu deplină "nţelepciune "n credinţă. Mi se pare că tot aici trebuie căutat şi suportul tru iei. conştiinţa de &sine)0 şi o dă săracilor >. "n +răunte nevă!ut% desăvârşirea. A0. -ntelectualitatea biruie asupra sensibilităţii. #mpărăţia lui Dumne!eu este un aluat pe care l-a luat o emeie /S ânta 1ecioară Maria0 şi l-a pus "n trei măsuri de ăină /"n irea omenească de acum "ntreită0% su letul. până la căsătoria le+ală. trăind "mpotriva irii. dar atunci va i a irmată de #nsuşi #mpăratul 'erurilor. Ast el bărbatul dobândeşte. "n iubire şi "n s inţenie /: Timotei A. ===. 'aracterul a+resiv al masculului se observă ca o notă comună şi "n irea animală. iar când se aprind la mânie. "i păstrea!ă totuşi "nsuşirile copilăriei% voce subţire. 'e vrea unul. ie şi cercarea cu moartea0. 'reştinismul e vă!ut ca a doua creaţie a omului.ic. "n care cineva aruncă două pietre "n puncte di erite.iar "ntărită > a Paradisului pierdut. '. nu corespunde cu ce vrea altul. Presupuneţi o noapte cu lună şi un lac liniştit. şi băieţi şi ete. are o acţiune cu totul di erită. Mintea ei e inima. cu prima "ntâmplată "n cale. pe lân+ă con i+uraţia vi+orii anatomice şi sentimentul virilităţii sale. =>=. &conştiinţa eului). 'am aşa ceva ar i atin+erea su letului cu undele trupului. 'el ce ne lucrea!ă desăvârşirea. toţi tinerii trebuie să ie curaţi.Până atunci #mpărăţia lui Dumne!eu e contestată. #n cale stă in irmitatea irii şi o putere potrivnică nevă!ută care caută să "n râne!e su letul de la un !bor mai "nalt decât viaţa veacului acestuia. "mpotriva spiritului.emeie. in luenţea!ă spiritul. puterile minţii se dovedesc creatoare. nu mai puţin deosebită de trup decât o+lindirea de lună pe vălurelele apei. $ste o corespondenţă "ntre trup şi su let. petece de lună. proprie destinului de mamă. destinul şi obârşia noastră de ii ai lui Dumne!eu.ul. mişcându-se. Bărbatul e poli+am din ire > aşa ca evreii de odinioară şi ca turcii de dăună!i. toată ăptura se va "nnoi > dar &ca prin oc) > şi va deveni spirituală. dar numai o sin+ură uşă% -isus. De aceea. dispuse ierar. Tot rostul şi con i+uraţia emeii e maternitatea. cu ecioria pă!ită.EIREA =>9. 5r+anismul "ntre+ şi "ndeosebi sistemul nervos se de!voltă bine datorită şi . Sunt multe c. sau urmaşii lor. "n+. B0 >. =>>. #mpărăţia cerurilor nu este pentru păsări. ==?. veşnic atrasă /preocupată0 spre bărbat /1acere <. :@0. nu pot să ne despartă pe noi de dra+ostea lui -isus. prin trup. <-G0. nu prin 4udecăţi. Dacă nu puteţi "nţele+e #mpărăţia lui Dumne!eu. ==B. o "ntrepătrundere ondulatorie. ==>. "ncât s-a lepădat de Dumne!eu /< Ce+i ::. cu totul anar. sau ei.R7NAREA =>:. adică după "ndumne!eirea omului. "n slava ei orbitoare şi trans ormatoare de eon. decât spre supunere. A60. mai curând spre brutalitate. :D0. 5 ast el de !are a destinului nu se desluşeşte "nsă omului care nu vrea să su ere nimic. Ast el. 8u numai a irmată% ci de istov des ăşurată. "nsă iau plătit emeile bine > că l-au smintit la minte. "ntr-un el al bărbatului şi "ntr-alt el. #nţeleptul Solomon avea o mie de emei. ca să trăiască "ntr-o rânduială după ire > rânduială morală şi spirituală. 5mul +ândeşte cu toate or+anele sale. din nevă!ută ce era. "n 'er nou şi pământ nou /Matei :D. mai mult sensibilă decât intelectuală. când pământul va i stârv. Eormonii. deşi su letul e de altă natură. cel puţin primiţi-o ca un copil "n care nu se "ntâmplă nici o răvăşire dialectică. a luat-o un 5m şi-a aruncat-o "n +rădina Sa. =><. ci pentru oamenii care trăiesc &ca păsările) > mai desprinse de pământ şi irea pământească. ?i totuşi se răs rân+ "ntreolaltă. cu atât avem de-a ace cu un caracter mai a+resiv. mai ales bărbaţii. trăind mai după irea lor cerească trăind mai &"n +ri4a lui Dumne!eu) decât "n +ri4a vieţii. / ie ele mii de ispite. "n ăţişare de copil. 1irea "ntrea+ă suspină după arătarea iilor lui Dumne!eu /Comani 6. Presimte prin instinct. 1oliculina. după Scriptură. 'u cât notele di erenţiale sunt mai accentuate. "ntru slava ei orbitoare. ==@. ==A. decât spre asuprire şi dominaţie şi.'or. -isus nu ne lasă numai cu presimţirea > c. "mpotriva moralei. #ntre instinctul poli+amic şi instinctul maternităţii e un adevărat con lict biolo+ic şi pricină de tra+edii. ?i când te +ândeşti că "n iecare om > luat la "ntâmplare > e ascunsă #mpărăţia lui Dumne!eu.

ie binele. Pe când slabii. dacă repede ar pedepsi tot răul. o clipă de "ntunecare a minţii > aşa plăteşte cen!ura conştiinţei ne+ri4a de mai "nainte. au nu "n numele Tău am pro eţit şi cu numele Tău am scos demoni şi "n numele Tău multe minuni am ăcut() Dar capătă răspunsul% &8iciodată nu v-am cunoscut pe voi. '. şi ne-ar da să "nţele+em că se teme de rău şi-şi apără stăpânirea. veşnic liniştită asupra răului > atotputernicie asupra căreia. Bărbaţii cu un sistem nervos re!istent sunt capabili de "n rânare. "i "ntinde ispită puternică. Apoi. Atunci mateloţii lui 'olumb vor vedea turma de nebuni pentru care au să dea seama. peste cele cuvioase.iar dacă ar ace aşa.otarul de atin+ere "ntre voinţa divină şi libertatea omului. primind palmele şi scuipările răului. aici. Aşa sunt +ândurile de . numai că unele sunt "nvoite de minte. Din lumina lui este ăcut destinul care ne atra+e Acasă. toţi oamenii. stăm liniştiţi şi noi. -isus ne aduce #nvierea > irul transcendenţei noastre.e nu una de acum. $a e . nervoşii. DUDECATA DREAPTĂ A LUI DUMNE. Totul.ilibraţii devin şi mai anormali "n urma "n rânării po telor lor +ene!ice. Aci. ÎNDURĂTURILE =>@. 5 4udecată dreaptă şi veşnică nu se ace decât c. Persoanele tari se ac mai tari prin această ormă de asce!ă. #n4urătura "nsă "l dovedeşte pe respectivul că. dacă. celelalte sunt cen!urate. =?9. din cât se poate vedea. Inii "n4ură pe Dumne!eu pe aţă. şi anume. cele necuvioase. 'en!ura morală astupă un depo!it de dinamită. =?@. -ată de ce. "n s ârşit. Dumne!eu nu pedepseşte toată răutatea tuturor. cum se tem cei mai mulţi. Partea de "n4osire şi păcat a acestei iubiri pe care o simt "n trupul lor. să se desăvârşească şi ea. din apte consumate. cu ea. stârnite de . un neputincios. să-şi vadă toate aptele şi să-şi cunoască toate urmările lor şi pe dreptate să-şi ia plata veşnică. ie răul. şi numaidecât. a lu3ul de sân+e şi iere la creier ace de li se "ntunecă orice conştiinţă şi "ncep ra alele "n4urăturii. !icând% &Doamne. din toate vremile. "ntr-o ruşine şi "ntr-o necesitate. mai ales. sc. prin urmare. de nu va i cu luare-aminte. cu puterea Bisericii vă!ute şi nevă!ute. o ace ca să mai pună râu răutăţii "ntre oameni şi. re!umată "n simbol. deci de!ec. $a vine.ormoni. micit la o măsură omenească sau cel mult "n+erească. prin mecanismul de contrast. după ce n-a reuşit să-l re u!e. Deci.ulele. 'u aceea că nu pedepseşte răutatea numaidecât. printr-un mecanism al suprapunerii de ima+ini. Doamne. ori că răsplăteşte. > cum ac oamenii. 8ici Dumne!eu n-a avut alt cuvânt mai tare decât 4ert a. =>8.ide porţile şi-l va lua "n braţe. $le sunt o pedeapsă. totuşi. că această iubire "ntre trupuri a ost "nc. ÎNTRISTAREA =?:. Temniţa "i desc. -ar. 'ând deci pe unii cu cen!ura slabă > "nţele+eţi +enetic slăbiciunea aceasta > "i scoate din sărite vreo "mpre4urare oarecare. care conduce de două mii de ani neamul creştinesc prin pustia acestei lumi. prin răbdarea multor neştiuţi de oameni. sau. ÎNVIEREA =?<. că le-au adus cu apta lor +ermenele nebuniei. 5 "n4urătură e un moment de "ndrăcire a mâniei. şi numaidecât. cel puţin "n momentul acela. Situaţia "n+ro!eşte pe cei ce pătimesc neputinţa asta. un lucru e si+ur% că vine o răsplată si+ură şi veşnică şi că biruieşte binele asupra răutăţii. ne dovedeşte atotputernicia Sa. 'i tocmai pe aptul că "n+ăduie răilor să-şi acă de cap şi-i lasă pe oameni ne"n ricaţi de pedeapsa năprasnică. precum nici nu slăveşte bunătatea tuturor. Eulele dovedesc o vinovăţie mai vec. se sedimentea!ă ca un con lict cu conştiinţa. e un iresponsabil. Rert a e ma3ima apropiere a voinţei şi iubirii lui Dumne!eu de libertatea omului. din au!ire. *ut. "n aţa atotputerniciei lui Dumne!eu.emati!at "n simboluri. ori că nu răsplăteşte. =?=. aici. "n mediul umoral. iar nu o aptă a libertăţii şi a dra+ostei. i!besc urios cen!ura morală şi idealul de dra+oste > pe Dumne!eul celui pe care-l "n4ură. din conţinutul memoriei conştiente sau inconştiente.ilibrat "n structura +enetică. =>A.=>?. coboară "n "ntunericul subconştientului.A =?>. apta. 'are ne "ntăreşte cu liniştea Sa. pe care ni-l lea+ă de inimă. din poveri ereditare. 5 "n4urătură de Dumne!eu e e3plo!ia acestui depo!it. le i!bucneşte din subconştient şi.EU =??. DERT. spre pedeapsă si+ură "n !iua 4udecăţii. atotputernicia şi dreptatea lui Dumne!eu s ărâmă mereu porţile iadului. Mai bine o ru+ăciune pentru cel care "n4ură decât observaţie. Alţii #l "n4ură când se roa+ă. prin virtutea credinţei. "n acea !onă de nouă !ecimi a subconştientului. de!ec.ipul unui su let cu luminile stinse. #n4urăturile dovedesc.isă "ntr-un blestem. 1aptul dra+ostei trupeşti lasă o puternică impresie "n toată pivniţa iinţei. "n serviciul de cen!ură şi "n sistemul nervos. mântuirea ar i de silă. Dumne!eu ar i un ricos. ca pe nişte mărturii ale neputinţei aceluia.emându-se toţi martorii. atunci şi oamenii ar ace binele de rică. Apoi. #nvierea este noul stâlp de oc. Duceţi-vă de la GA . De aceea vinovăţia celor de pe urmă e neasemănat mai mică.ulă% răbu niri de păcură "n ra!a de soare. #ntristarea e c. iar "nşelaţii lui se vor apăra şi ei de ur+ia 4udecăţii. uneori pedepseşte năprasnic vreo ărădele+e.er se va vedea pricinuitorul pu!deriei de secte. =>B. când "n4ură bărbaţii olosesc cuvântul > ce nu se scrie > al iubirii trupeşti. să nu scadă "n credinţă "ncepătorii şi să nu se piardă dintre oameni cunoştinţa răsplătirii după apte. "nsă nu duc la nebunie. #n4urăturile au aceeaşi obârşie ca .

temelia şi viaţa noastră cea după Dumne!eu. când ne dă o plată veşnică pentru o mică deci!ie. mărturisirea dreptei credinţe. o pedeapsă veşnică( #ntrebarea aceasta !vâcneşte aproape "n toate minţile. Timp pentru deprindere şi răbdare pentru +reutatea ei. "n "nţelesul tainic. *ibertatea omului "nclină orientările sale. =@B. ci "ntrucâtva de libertatea omului. dar nemăsurat de mari la in init. LEPĂDAREA DE LUME =@<. ura şi minciuna. adică ne comportăm prin ele după Du. ca să ne "nsoţească toată calea călu+ăriei şi să caracteri!e!e călu+ăria. străin şi bolnav şi. 8umai a lui Dumne!eu este ne"n+rădită "n nici un el de timp. de neca! şi se sc. =A<. #n elul acesta seacă i!vorul şi rădăcina patimilor. ie bune. Căbdarea mai este şi nevoinţă. iubirea şi cura4ul mărturisirii lui Dumne!eu. Pe când. +arant al libertăţii sale şi 'are are libertatea absolută.iar şi de +râu. *epădarea de lume are două trepte. la 4udecata lui Dumne!eu sunt numai două% le+ea iubirii de Dumne!eu şi le+ea iubirii de oameni. Dumne!eu "ntrucât prevede mişcările libertăţii omeneşti. De aceea libertatea omului este "n+rădită &"n soroacele) timpului. #n loc de dosare. năravurile şi toate slăbiciunile noastre personale. "n iecare. cei ce lucraţi ărădele+ea9) /Matei =. =@=. pe 'are #l avem noi. ăcută "ntr-o viaţă scurtă.imbă "n bucurie. Prin urmare% &8u este nedreptate la Dumne!eu). Dacă le câşti+ăm. adică pedepsirea de bună voie a irii cu tot elul de osteneli. *a urma tuturor este dreapta 4udecată a lui Dumne!eu şi este dreaptă pentru că la toţi Dumne!eu le-a prile4uit o mărturisire a cuiva şi deci nu vor avea cuvânt de scu!ă că n-au au!it de Dumne!eu. ie rele. apoi trebuie să aibă şi alţii răbdare cu noi. "n care se cuprinde toată Scriptura. Dacă am trăi anii lui Matusalem tot aşa am ace. de la Bote!. pe care poţi s-o ai şi-n mi4locul lumii stând. =?B. :B0. #n al doilea rând ne lepădăm şi de toate asemănările noastre lăuntrice cu lumea. ?i aşa mai departe. *epădarea de lume e o convin+ere. AA-<<0 şi vor mer+e cu lucrătorii ărădele+ii toţi cei ce-au ascultat de ei. cu toată "ntristarea mea sunt covârşit de bucurie. +ol. nu i-ai cercetat când erau "n temniţă.ul Său cel S ânt. Dacă "nvăţăm practic lepădarea de sine şi sporeşte dra+ostea "n inima noastră. Dimpotrivă. Pentru o +reşeală vremelnică. cel acoperit cu preţul vieţii. LIBERTATEA OMULUI =A9. adică ne comportăm după om sau după patimi. =@9. =@:. răbdarea "ncetea!ă de a mai avea "n ăţişarea ne+ativă. =A:. =@A. aptele iubirii şi A. sin+ur $l ştie şi deţine etapele timpului cât va mai i timp. oile de-a dreapta şi caprele de-a stân+a. cu s inţii "n+eri) /Marcu 6. =@8. #ntâi ne lepădăm de lumea din a ară şi de tot ce ne-ar putea ţine le+aţi de ea. simţim o tulburare. iar pe de altă parte. ie iubirea lui -oan. *ibertatea omului cu libertatea lui Dumne!eu stau "n acelaşi raport ca timpul cu eternitatea.ul lui Dumne!eu. Pe pământ sunt adeseori pu!derii de le+i omeneşti. sunt cărţile morţii şi 'artea 2ieţii. "n care-s scrise toate aptele oamenilor. Să desăvârşim lepădarea de lume cu lepădarea de sine. simţim "n su let o pace şi o creştere su letească. e descătuşarea unei oarte mari puteri su leteşti. iar viaţa viitoare. nu mai aduce nici o roadă. Acestea sunt patimile. nebănuit de mari.Mine. =@>. vremea secerişului. #ntr-adevăr. raţii mai mici ai lui Dumne!eu. "n buni şi răi. ale aptelor sale. #n !iua 4udecăţii se "mplineşte desăvârşit cuvântul &Mila şi adevărul mer+ "naintea Ta) /Psalm 66. =A=. undeva "n centrul timpului. G< . =?8. *epădarea de sine nu se reali!ea!ă dintr-o dată sau o dată pentru totdeauna. căci atunci oamenii vor i "ntrebaţi despre% :. Mulţi oameni. pentru că nu le-ai dat să mănânce. nu i-ai primit când erau străini. 'ând avem lepădarea de sine şi dra+ostea. ci Mântuitorul -isus Eristos #nsuşi. "n temniţă. ci trebuie timp şi răbdare. iecare va vedea şi va cule+e roadele. =?A. o mustrare de conştiinţă şi o "mpuţinare su letească. precum poţi să n-o ai "n mi4locul pustiei petrecând. se poate ca Dumne!eu să te dea ocului şi diavolilor să te muncească "n vecii vecilor( 'e taină ar putea răspunde şi la "ntrebarea aceasta( Totuşi este răspuns% 'el lămând şi "nsetat. *epădarea de sine trebuie să ne-o acem a doua natură. acestea "i despart pe oameni "n două. putem avea "n vremea vieţii noastre pământeşti una din cele două atitudini% ie trădarea lui -uda. nu sunt numai săracii. Din aceasta i!vorăşte o mare trăire su letească. <60. ie c. la centru. *epădarea de sine nu este cu neputinţă sau "n rân+ere. Mântuirea se lucrea!ă numai pe ruinele e+oismului. Aceasta este raţiunea ascunsă a Providenţei% toată lumea ispitită să se ciocnească de -isus. mai puternicii veacului. numai pentru atâta vină. 1aţă de Eristos -isus din noi şi de Du. iar urmările acestei "nclinări sunt mai neprevă!ute ca ale unei linii ce descrie di erite un+. până deprindem desăvârşit lepădarea de sine. Căbdare trebuie să avem mai "ntâi cu noi "nşine. Bobul care nu vrea să moară. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al s inţilor. Mila şi adevărul. dacă le pierdem. 5mul are nevoie de Dumne!eu. LEPĂDAREA DE SINE =@?. =@@. De la acestea se decide soarta noastră "n vecii vecilor. Mărturie la "ndemână ne stau "nsăşi prile4urile. şi 1iul 5mului se va ruşina de el când va veni "ntru mărirea Tatălui Său. *epădarea de sine dovedeşte credinţa şi dra+ostea pe care o avem către -isus. ca să nu cădem "n "ntristare. peste toate acestea.iuri mici. pentru că n-ai ost milostiv cu săracii. precum desparte păstorul oile de capre. sunt re ractari propovăduirii cuvântului. 'ăci viaţa pământeană era vremea semănatului. după cuvântul% &'ine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele "n neamul acesta preacurvar şi păcătos. nu i-ai "mbrăcat. ocara ni se ace ca lauda şi lauda ca ocara. a armoni!ării totului.

Macarie. "n "ntunericul necunoştinţei de Dumne!eu şi de ei "nşişi. prin aceea că-ţi dă darul GG . din pricina "ntunecimii sale. trupul şi diavolul. adică turma oamenilor necredincioşi /-oan :. dacă este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. #ntunecarea aceasta "nsă ne aduce aminte de "nvinuirile pe care le-a adus -isus peste capul celor ce ăţărniceau virtutea. a voinţei şi a dra+ostei noastre. dar n-a putu ace nimic. Pe aceştia "i arată ca atare toţi S inţii Părinţi. Atunci acestea nu mai au "n+ăduire. "mpuţinările şi c. trupul şi diavolul. =8?. Deci credinţa este o deci!ie a libertăţii. boala obră!niciei. 'ea mai prime4dioasă este mândria s ântului.=A>. Dacă pe cel ce se sălbăticeşte asupra ta. #n sc. oricât ai "ndărăpta cu su letul. mai ales din partea mândriei. $videnţa divină n-are nevoie de nici o spri4inire. dar nu te iartă nicidecum să le-o iei un pas "nainte şi să te aci mai bun. unul după altul.i sănătoşi. M7NTUIREA =B9. Dacă "nsă nu vrem. M7NDRIA =8<. Bunătatea ta "i arde şi se trudesc să te scoată de vină cu tot elul de ponoase. Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de con licte. Să ne "n+ri4im mai ales de cei care vor primi mucenicia "n pri+oana de la s ârşit. 60. =8B. sub orice ormă l-a "ntâlnit -isus. Aşa se e3plică "ndărăptările. să-şi e3plice ei mai bine cau!a şi niciodată nu simte trebuinţă să asculte şi să urme!e. re!ervată pentru a doua venire. 'ăci răbdarea răului. sau lumea. pentru orice iu al lui Dumne!eu.imb -isus #şi ascundea atotputernicia slavei. 5amenii aceştia ai lumii au o ciudată ruşine de a i buni. su letul lui.alateni :. @0 şi slava deşartă /: -oan A. prin care ne scoate din păcat. nici cele din lume% po ta trupului. . 'u nonsensul. :A0 trei vră4maşi. LUMEA C LUMESCUL =A@. =A8. =B<. posomorârea. mintea alunecă pe panta nebuniei. cum e părerea de sine. ce ţin morţiş că-s păcătoşi. nu au parte de darurile s atului. =8:. răspundea% "ncă n-am scăpat.otărât să iasă din calea păcatelor sau din +âlceava ărădele+ilor. ?i vede.ilor şi tru ia vieţii. 'ine vrea să biruie această primă piedică "n calea mântuirii. De aceea avem poruncă% &8u iubiţi lumea. =88. :D0. +ata să-şi apere dreptatea şi să-şi 4usti ice "ntristarea. de ăţărnicii. se va tre!i deodată că i se vor ridica "mpotrivă /A Timotei <.. 'reştinului nu-i poate ace rău nici cel care-l omoară.iar sub cea mai subţire ormă a sa. are la "ndemână aceste trei% răbdarea.mai sunt stavilă. 8u e mândria urâciunea pustiirii( De aceea când te cre!i bun. "ntorcând spre bine cele pornite de la lume cu răutate. dacă nu e tăiată din rădăcini e "n stare să risipească din su let toată viaţa după du. 8oi nu ştim tainele lui Dumne!eu% pe cine mântuieşte din lume şi pe cine osândeşte. se va tre!i deodată că i se vor ridica "mpotrivă /A Timotei <. oricâte neca!uri ar pătimi de la oamenii lumii acesteia. :A0 trei vră4maşi.iar "ntunecările de la rostul luminos al călu+ăriei. de multe ori. !icându-i% ai scăpat de noi. oricât de "ntunecată purtare ar avea şi oricâte rele i-ar ace. :@0. Prin &lume) se "nţele+e cate+oria păcatului. să ştii că eşti nebun şi să aştepti ocara ca să te curăţeşti. 5mul care s-a . dacă vrem şi ostenim şi noi. -ar vră4maşii mântuirii sunt aceştia% lumea. MAICA DOMNULUI =AB. Totuşi vedem că necredinţa "i stăvileşte evidenţa. Su letele slăbăno+ite de mândrie stau pururea "ncordate "n le+itimă apărare de către orice "ndre+ători. 'ine nu se va lepăda de sine nu va i liber. ireşte este o aptă a libertăţii > sensul po!itiv al libertăţii. =AA. c. 'ăci. Partea importanţei. =8A.ura lumii +răieşte ale stăpânitorului ei /: -oan B. Aşa voieşte Dumne!eu. D0. iertarea raţilor şi ru+ăciunea "n ascuns au mare putere "naintea lui Dumne!eu. Aparent lucrurile arătau pe -isus neputincios. toate acestea sunt orme "n care se de!voltă şi se "nmulţeşte mândria "n su let. Deci!ia de a crede "n Dumne!eu sau de a i ateu. căci pentru ele biruie $l "n locul omului. de aceea s inţii adevăraţi sunt cei ce nu ştiu că sunt s inţi. 5mul care s-a . iertarea şi ru+ăciunea. nu ne mântuieşte nimeni. +răirea "mpotrivă. :70. =8>. Mântuirea e apta milostivirii lui Dumne!eu. -ar vră4maşii mântuirii sunt aceştia% lumea. că tot $l ne a4ută şi să vrem şi să lucrăm. ca unul ce vede că raţii săi stau le+aţi "ntr-o robie străină. Dar Dumne!eu e aşa de milostiv. Scuipă pe cei bolnavi. &*umea) e veacul viclean /. 'ine vrea să biruie lumea se roa+ă Tatălui său "n ascuns sau "n +ând. =8@. =B:. pune mâinile pe umerii orbului şi-l "ntreabă% &ve!i(). nu-. neascultarea. +ura şi aptele celor dintr-o casă cu tine /Matei :7. +roa!a de umilinţă. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. cei ce din toată voia s-au unit cu s aturile dracilor /: -oan <. Aceştia. po ta oc. părăsind s atul cel bun dat la vreme şi Dumne!eu "i părăseşte şi-i lasă "n s atul cel rău. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. +ura vecinului şi. <@0. 60 Sale să ie totodată şi roada cunoştinţei. =8=. când deci!iile ne+ative ale libertăţii omeneşti. care nu sunt de la Tatăl) /: -oan A. G0. "l ştie Dumne!eu că se va mântui. mântuirea lui o va ace şi cu a4utorul tău. MARTIRII =89. 'ine vrea să biruie lumea e dator să ia arma rar olosită a iertării. :B-:@0.otărât să iasă din calea păcatelor sau din +âlceava ărădele+ilor. de nemulţumiri. unul după altul. $ +ura satului. 'ăci numai despre libertatea omului ştiu că se . Mândria sin+ură. "ţi iartă orice ticăloşie ai ace.ovnicească are multe +reutăţi de "nvins. Din răcirea dra+ostei şi a umplerii su letului de răutate sub in luenţa acestei patimi. cu sila. De aceea când Avva Macarie era dus de "n+eri din lumea aceasta şi pe drum "l "ntâmpinau dracii. Stăruind "n acestea teai ăcut pricină de mântuire şi pentru ratele tău din lume. 2iaţa du. 'e uşor poate ace Dumne!eu oc. 8eascultători.otărăşte numai până la un punct atotputernicia lui Dumne!eu. $ lumea pentru care nu s-a ru+at Mântuitorul /-oan :=. ca darul mântuirii /$ eseni A. oamenii tari de cap şi bete+i la minte de umul mândriei. placul oamenilor /$ eseni @. -spita s inţeniei e cea mai ra inată capcană a mândriei. =A?.

da să plece la şcoală.ovniceşti. G0. =B@. "ntrucât vremea le-a scos la iveală toate scăderile sau "nsuşirile. AD0 şi umblau să omoare pe *a!ăr.iar pe sine "nsuşi. Deşi e ne+ru şi el. şi pe câmpuri de bătaie. >9A.n. "n #mpărăţia 'erurilor şi că se ace bucurie "n 'eruri pentru un păcătos ce se "ntoarce /*uca :B. ie că o "ntunecă. $3perienţa următoare mi-a dovedit-o. ca şi când o altă persoană ar i "n4urat. iar ariseii templului o pierdeau !icând că-i păcătos şi are drac /Matei D. Mintea care cu+etă că nu este Dumne!eu cade "n propria sa sentinţă% va trebui să se tă+ăduiască şi pe sine. Dar. -uţimea sau voinţa. care este trupul "n "ntre+imea lui şi ast el mintea noastră se uneşte cu mintea lui Eristos GB . 5 minte nebună nu mai "nţele+e cele bune. Mântuirea noastră nu e numai un dar de la Dumne!eu. cel "nviat a patra !i din morţi. >9:. răsti+nit pentru aptele sale. cine "ţi a4ută. Ast el pentru smerenia ta "l va birui Dumne!eu şi va alun+a du. nu "nseamnă +ândul morţii. >9@. $ ca şi când o noapte s-ar i lăsat peste mintea lui. =B?. că este seară şi nu dimineaţă. şi a minţii care o conduce. nici că nu este Dumne!eu. nu poate ace dovada decisivă nici că este. >9=. 5rbia răutăţii. =B=. Mântuirea se lucrea!ă numai pe ruinele e+oismului. dar plin de tâlc. a sărit de pe cruce "n Cai şi *uci er ca ul+erul a că!ut din 'eruri. râ!i de mine şi dă repede să plece. Până la 4udecata din urmă. Dacă "nsă ratele acela mai are de c. Dumne!eu nu o va ur+isi. 'amila ca /pe care o primeşte candidatul la călu+ărie n. ca ul+erele !vârle să+eţile "n obra!ul raţilor şi "n aţa S ântului Dumne!eu. =B8. ci presupune şi o aţă socială. era şapte seara. >98. şi se poate dobândi şi din iad. Mântuirea este un . prin urmare. Aceasta "i este omului cu neputinţă% să-şi asi+ure eternitatea sa. la purtarea ta cea după Dumne!eu. A. cre!ând situaţia descrisă. $ un simbol al minţii care. Deci ii destoinic. > ca să nu piardă Dumne!eu pe cineva pentru neiscusinţa ta. a umând-o cu mândria. Preţul pe care l-a pus -isus şi toţi s inţii. #nsemne! aici cu+etul unei emei simple. dar şi re!ultatul unui e ort al libertăţii şi cunoaşterii omului. . 'ând s-a tre!it. su lete. iindcă această si+uranţă nu s-a dat nimănuia. de stă soarele "n loc. >99. #ntâmplându-i-se odată ca să doarmă după amia!a cam mult. iar catre diavol mânia. c. a aprins-o contra irii şi a trans ormat-o "n ură. !ise el. tronul lui Dumne!eu "n om.icule este seară. absurdul ei şi. =0. &De m-ar lăsa Dumne!eu să mă uit puţin "n Cai şi-mi a4un+e). Au trebuit şi alte a4utoare să-i dovedească evidenţa. devine străve!ie.n. Minte câte unul. >9B. Tâl. ar i minţit sau ar i urat. 'ereau semn /*uca ::. sub puterea curăţitoare a Earului. cu ale cui arme baţi ră!boi /A 'orinteni :7. dovedeşte non-sensul. Atunci am vă!ut c. dar are pedeapsă. 5 putere dinlăuntru "l "mpin+e să mintă mereu şi să i se pară că e omul cel mai cinstit. "n care nu s-a ţinut seamă şi de calităţile su leteşti ale celeilalte părţi. locul său cel s ânt.iar de am i si+uri că Dumne!eu ne mântuieşte şi "ncă n-am scăpa de prime4die. =BB.ar al locuirii lui Dumne!eu "n om. Darul mântuirii se dobândeşte c. <:0. =BA. -nima "n rântă şi smerită "nsă. Acestea se pot vedea mai bine "n părinţii celor ce se căsătoresc. Aveam "n meditaţie un şcolar. nimeni nu se mântuieşte sin+ur. care po+oară de pe cap la corp.inuit "n robie străină. *uând ceva "n +ură. răutatea lui va creşte şi se va sălbătici cu totul "mpotriva oamenilor şi "mpotriva lui Dumne!eu. "n runtând mândria. S-a con ormat.0 /Matei A:. De la cârma minţii atârnă "ncotro pornim şi unde să a4un+em.ipul cel mai iresc cu putinţă. 8-avem si+uranţa mântuirii "n noi. şi s-a pierut şi "n Cai. Ascultarea cea străină a "ncovoiat dra+ostea noastră spre lumea aceasta şi spre trup. era şi toamnă şi !iua scă!use. iar dacă-i aduci probele "n obra!. Minciuna "n treptele ei uşoare.iar "şi va pierde su letul. "n puterea noastră. Prin urmare.arul. de unde > după ire > avea să ie o+lindirea sau răs rân+erea lui Dumne!eu. aproape străve!iu. MINTEA >9>.răbdării. stând de-a pururi "mpotriva Adevărului. "ncât iara de om. care după ire aveau rostul să "ndrepte spre Dumne!eu ca un ac dra+ostea. 'um era somnoros. =B>.0 e un văl uşor. şi "n mănăstiri. :A0. sau "ntr-alte c. Altarul minţii "n care s-a sălăşluit Eristos la Bote! devine tot luminos şi lumina dumne!eiască din -isus străbate catapeteasma. ci şi o aptă a libertăţii noastre. 5 minte "ntunecată n-o mai poţi crede. dovedeşte nebunia acestei lupte.ipul de!orientării pe aţa unui copil. Acesta e un alt nea4uns al căsătoriilor +reşite. Aici e o mare taină a vieţii du. de +lumă poate i dăunătoare. al iertării din inimă /Matei :6. blestemând şi dând dracului pe toate şi c. l-am luat prin surprindere% repede la şcoală că-i târ!iu9 Dar parcă este "ntuneric a ară. a !is că vameşii şi păcătoasele vor lua-o "naintea &drepţilor) /celor ce se cred drepţi n. ca pe o să+eată. nici măcar nu-şi mai aduce aminte. ie că o aprinde să stea "mpotriva adevărului. sau c. 5rbul din naştere capătă vederea şi a vă!ut pe Dumne!eu şi a vorbit cu $l. dar "n dimineaţa aceasta este eclipsă de soare. nicidecum să nu uităm că ostaşi /A Timotei A. De aceea au !is Părinţii că pricina mântuirii este aproapele. Stai. mântuirea se poate dobândi oriunde.ul potrivnic dintr-"nsul.ia nu sare departe de butuc. Mântuirea nu se câşti+ă cu o aptă ră!leaţă. şi aşc. De aceea. c.iar a celei mai "n!estrate şi cultivate iri. ştiind cui cre!i /A Timotei :. nu are leac. "n c. 'âşti+ăm mântuirea su letului când punem preţ pe ea. do+matic şi mistic. iar după ce-i trece unda aceasta. Da. nu recunoaşte nimic. cu mare luptă.iar ca dar. de mântuirea sa se mai lea+ă o mulţime de oameni.ipuri o s armă şi pune "ntr-"nsa urâciunea pustirii sau idolul /ideea i3ă a0 păcatului. c. <0 ai lui Dumne!eu suntem. <G0. şi se poate pierde oriunde. nu se mai poate sui să priceapă din cele vă!ute pe cele nevă!ute. >9?. Dar este cu putinţă şi totul este cu putinţă numai la Dumne!eu. devine de culoarea cerului şi se vede pe sine ca lumină "nţele+ătoare. Mintea obişnuită. <B0 şi al ru+ăciunii. aşa sunt câte unii de "n undaţi "n contra!iceri. MINCIUNA >9<. şi "n ceata s inţilor Apostoli. 'ăci a te lupta din toate puterile "mpotriva a ceva ce nu e3istă. 'are trebuie cunoscut istoric. -ar pe biata minte.iar când +răieşte de bine nu mai are statornicie. pentru că mintea irii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi şi a irmaţia şi ne+aţia unuia şi aceluiaşi lucru. Mântuirea este prin Eristos.

când "i sorteşte Dumne!eu pedepsirii. trupul va "nvia din morţi. >:?. Pe locuitorii cu o viaţă stricată. iind o putere ar!ătoare. neavând mirosul oii cercat. *ucrul cel mai imposibil din lume ar i o uni icare a minţilor. -ar mintea. MOARTEA >:>. când "l trădea!ă.iil =. MUNCA >:B.ea aceea. NEAMURILE ><9. când su letul se de!lea+ă de necunoştinţă şi momentul "nvierii. *a mulţi dintre s inţii nevoitori ai pustiei. Mintea. pe când o conştiinţă ne"mpăcată răs rân+e o aţă "n+ro!ită. dar şi aceea au mai !is. #n vremea vieţii pământeşti cunoaşterea rămâne la libertatea omului% dacă voia să cunoască.arilor care căsăpesc pe cei ce coboară din -erusalim "n -eri.ip sau un +ând al lumii acesteia şi stă ca o momeală. acum e templu al idolilor.on% copiii ce vin "n lumea aceasta( >:=. dar pentru o viaţă curată. 'ând a sunat ceasul ieşirii din lume. deci Dumne!eu +ândeşte lumea.. Toate lucrurile pe care trebuiau să le cunoască "n vremea vieţii. A@0. năpădesc peste ei cu o evidenţă de ne"nlăturat. care este plăcerea simţurilor şi pentru care s-a . iar nu ăptura #l +ândeşte pe Dumne!eu. iind stăpâniţi de o le+e biolo+ică. 5ri şi el trebuie să "ntovărăşească şi cunoştinţa şi credinţa. la vreme. cunoştinţa noastră e numai rântură. -ată unde are să a4un+ă ru+ăciunea minţii. De aceea. rămânea "n necunoştinţă. când se de!lea+ă şi trupul de necredinţă.ovnicească intensă. au apărarea lui Dumne!eu. ca pe-o i!băvire si+ură din "mpărăţia păcatului. AA0. 'ăci necredinţa "şi are obârşia mai mult din convieţuirea su letului cu trupul. dacă e ne"nvăţată sau neprevenită despre lucrătura străină. su letul se retra+e din trup şi se adună "nspre cap. ca una ce avea să sălăşluiască "ntr-"nsa pe Dumne!eu. Toate patimile sau lucrările "mpotriva irii se ivesc mai "ntâi "n minte.rană minţii noastre. "ntunerecul. adică s-o aştepte cu bucurie. ca nu cumva răutatea să ie nemuritoare /1acere <. #n vremea aceea. #n elul acesta $l se ace . deci moartea ni-i un a4utor. mintea. Moartea şi "nvierea "mplinesc. ceea ce nu cunosc ei. "i apără Dumne!eu. acum născoceşte şi aprinde plăcerile trupului.eare. dar prin moarte se omoară răul cu desăvârşire. cât pot mai mult de iorul cunoaşterii > a unei cunoaşteri de ei "nşişi "n relaţie cu Dumne!eu. >:@. "n relaţie cu nemurirea su letului. ?i iarăşi mărturisim% că Dumne!eu n-are pe nimeni de pierdut.ipuri ale patimilor necurate /S ântul Ma3im Mărturisitorul0. 'unoaşterea are două momente mari% momentul morţii. Până ce nu trecem şi prin porţile acestea. ea "nsăşi iind reţinută ast el "n le+ătură pătimaşă cu simţurile9 -ată cum s-a urişat "n s atul minţii le+ea păcatului. decât s aturile tâl. li se "nseninea!ă aţa cu o lumină neobişnuită. ci ne "ntâlnim noi şi Dumne!eu "n acelaşi subiect al unei alt el de cunoaşteri. prin moarte "ncetea!ă. Au !is Părinţii că plata neascultării e pierderea mântuirii. care odinioară vedea pe Dumne!eu "ntr-"nsa. Ast el. ără să ştim şi ără să vrem. Car să +ăseşti un om care să dea sens reli+ios morţii. "n partea cea mai subţire a ăpturii noastre nevă!ute. -ar Scriptura. pentru cei ce au dus o viaţă du.imbă brusc "n momentul morţii. păcatul cu miile lui de +. mintea nu mai cu+etă +reşit sau rătăcit pe Dumne!eu ca obiect. NEASCULTAREA ><:. mărturiseşte că% &Preotului "i va lipsi cunoştinţa le+ii şi bătrânului s atul) /-e!ec. dar au u+it de ele sau le-au tă+ăduit. li se pare că nu e3istă de apt şi dorm vremea vieţii pământeşti pe urec. ceea ce nu pot "mplini nici cele mai impresionante nevoinţe ale s inţeniei. Tot ce e rău "n lumea asta% neştiinţă. putea cunoaşte. "nvierea de!lea+ă trupul desăvârşit de moarte şi de necredinţă. şi su letul cunoaşte ără să vrea ceea ce s-a erit să acă. 5amenii u+. să străbată nu numai luptele. #ntr-o atare tărie şi deplinătate de Du. >:A. neputinţă. nu voia să cunoască. multe c. 'ând "şi urmea!ă destinul. ci şi nepătimirea. vede lupul şi se duce la el. "n privinţa conştiinţei şi a i!băvirii de rău. ne ace un mare bine. nu-i apără nici o +raniţă şi nici o armă. tot de-a !burda se duce "n colţii lupului lămând. ca un miel neştiutor. >:8. Căul e osândit de moarte. #n vremea noastră. având "n loc de un sin+ur Dumne!eu. u+ până la moarte de orice cunoaştere e3istenţială.> cum spune S ântul Apostol Pavel > şi tot trupul nostru se ace primitor de lumină "nţele+ătoare. Deci. nemaidepănând "n sine vederea lui Dumne!eu. Situaţia se sc. -ar dacă lupul mai e şi viclean. se "mbracă "n piele de oaie şi bietul miel. #ndată după moarte "nsă. libertatea aceasta se suspendă.otărât moartea trupurilor. >:<. mai presus de irea de dincoace a minţii /Dumne!eu este subiectul universului vă!ut şi nevă!ut şi tot universul este obiectul cu+etării lui Dumne!eu. Moartea de!lea+ă su letul de trup şi ast el su letul a4un+e la cunoştinţa spiritualităţii şi a nemuririi sale. 5 minte "nnebunită de simţuri şi de po tele contra irii > prin care lucrea!ă toată po ta vră4maşă &vră4măşia "mpotriva lui Dumne!eu) /Comani 6. pentru aceeaşi pricină. 8u trupul este răul. stăpânitorul lumii acesteia /-oan :G. conştiinţa aţă de muncă "ncepe să ie un actor de mare preţ "n construirea viitorului oamenilor. de vreme ce-* ace ceea ce nu e% obiect0. Mintea. capătă o s inţenie pentru conştiinţa cu care e ăcută. 8eamurile au un destin ascuns "n Dumne!eu. Aici vine un c. că pentru "nmulţirea neascultării a ridicat Dumne!eu s atul dintre oameni. #n moarte-i "nvierea. de aceea. 'u un cuvânt. căci "n ea s-a sădit putinţa unirii omului cu Dumne!eu. <70 s-a "ncâlcit "n "n ăţişările cele supuse simţurilor. G@ . Su letul e o ăptură spirituală care nu are "n+rădirea pe care o are trupul şi nici nu-i stau "n cale piedicile trupului. =0 > ce s aturi poate ea să dea. "n vremea ieşirii su letului le străluceau eţele ca soarele. care "ncă este oc ar!ător /-eremia A7. >:9. o conştiinţă "mpăcată răs rân+e o aţă senină. 'ând sora moarte ne de!lea+ă de trup. când ace aceasta nu e de mirare că nu-* +ăseşte. cre!ând că e oaie. D0. cum nu-i apără nimic pe lume. "n relaţie cu binele şi cu răul. >::. Munca iese din stadiul pedepsei şi trece "n cel al consacrării. pe când era "mbrăcat "n trup. să se +ătească de pedeapsă.

De la aptul ne"nsemnat că unuia. <=0. care de cine să asculte mai "ntâi( ><B. /O0 8eca!urile vieţii "nsă iau pe oameni mai aspru dintr-o altă parte."nţelea+ă căile. #ncercările şi neliniştile vremii au şi ele un rost% ne provoacă la +ăsirea sensului ce-l avem "n Dumne!eu.imbe purtările. cei ce se măr+inesc numai la cunoştinţa unilaterală. i s-a strâmbat mintea. "n "ntre+ul lui. >=:. >=<. 8eca!urile de acum nu sunt vrednice de a i "n cumpănă cu slava noastră viitoare. 'alea cea mai lun+ă pe pământ e de la urec. 'ăci. "i lasă "n păcatele lor. ><A. 8ouă toate neca!urile ne vin de la +reşeli. adică să trăim deodată. >=B. "n omenirea "ntrea+ă. Deci. iar pe de altă parte ne conduc la +ăsirea de noi "nşine. Pe aceştia i-a lepădat Dumne!eu. dar nu toţi primesc purtarea Sa de +ri4ă. nu mai poartă un nume. -ată de ce suntem datori a vieţui potrivit acestei intenţii divine. Ba c. >=8.aina noastră nevă!ută. NEPUTINŢELE >=>. nu le mai rânduieşte o "ndreptare prin "ncercări "n lumea aceasta. şi ca persoane nevă!ute. ca ultim rea!im etern al liniştii. 5amenii "nsă tare +reu pricep că "ndreptarea prin neca!uri dovedeşte nu părăsirea lui Dumne!eu. >==. inevitabil a4un+ "n "n undătura aro+anţei care nu ştie nimic > ceea ce păţesc numai peticarii ştiinţei. ne poartă de +ri4ă şi ne spală cu milostivire. 'eea ce se petrece "n mic. 5mul se roa+ă de Dumne!eu să-l scape de neca!uri şi Dumne!eu se roa+ă de om să-şi sc. De aceea. ca să nu piardă pe oameni. centrul şi sinte!a creaţiunii Sale% lumea vă!ută "mbinată cu lumea nevă!ută. iindcă oc.emare mai tare. "ntr-un om. Dumne!eu Milostivul. Ceali!ările sale i!ice sunt toată valoarea şi nemurirea sa. pe când. Dar pentru cei care nu 4udecă pe nimeni. ci milostivirea *ui. necre!ut de mare. $l numai le "n+ăduie şi spală cu ele vinovăţiile noastre. pentru alţii mai lun+ă. ori nu vrem. 8eca!urile vieţii sunt un +rai mai aspru al lui Dumne!eu către oamenii mai +rei sau mai vicleni la minte. G= .iar prin aceea ştim că Dumne!eu are +ri4ă de noi. pentru unii mai uşoară. "ncât ani de !ile nu a4un+. până şi 4ert a Sa de pe cruce. 5mul are dimensiunile intenţiei divine.NECA. După cum unii ridică până la 'er valoarea omului. OMUL >=@. ><8. 8eca!urile spală petele păcatelor de pe . căci omul are valoarea arătată de 4ert a de pe cruce. dacă vom avea neca!uri. Asta "nseamnă treaba unuia. a4un+e obiect de istorie. 2remea nevoinţei pentru unii e mai scurtă. preţuind mai mult +unoiul decât mirosul crinului. ><>. 8u ericiţi. 'ăci% &Dumne!eu este "ndelun+ răbdător şi mult milostiv. urmare pe care "n+ăduie Dumne!eu s-o +ustăm spre "nţelepţirea noastră. Mântuitorul !ice că ără nevoinţă intră "n #mpărăţie /*uca @. ci poartă un număr. e cu putinţă să se a4un+ă la i!+onirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumne!eu. care ar "ncovoia crinii "n +unoi. NEVOINŢA >=?. care se vor sălbătăci "ntreolaltă şi-şi vor "mpin+e conducătorii până la mar+inile nebuniei.ea nu "nţele+e c. 8eca!urile nu sunt apta lui Dumne!eu. 1iind atotbun şi atot"nţelept. ><@. cu "ntinderea şi lun+imea de vreme. ca să-i dai de capăt. ca şi ei( ><?. De aceea. ori pricepem acum. >=9. 5mul. 8ici unul dintre s inţi nu a scăpat desăvârşit de vreo rână oarecare a neputinţei.emarea care ustură. Să nu cârtim la neca!uri. <0. "n rând cu oricare dintre obiecte. 1aptul că din partea Sa Dumne!eu a ăcut totul pentru om. 'ăci ştiindu-le irea. aşadar. precum că nu au leac şi nu pricep nimic din ocârmuirea Sa. c. "n societatea omenească. cunoscându-i Dumne!eu că n-au minte să-. 'ând omul trăieşte "n adevărata lui valoare. >=A. şi ca persoane vă!ute. ori vom "nţele+e pe urmă. ><=.emarea cuvântului ce-şi are obârşia dincolo de vorbe. pentru alţii mai +rea şi pentru oarte mulţi ţine toată viaţa. "nvestit cu putere. nu de la Dumne!eu. e din ce "n ce mai necunoscut. ci osânda "n cealaltă. e subiect de istorie. "nvăţăm din neca!urile altora sau aşteptăm să ne spar+em şi noi capul de ele. cu deosebirea că o mică strâmbare dintr-un ins. dacă renunţă la dimensiunile sale divine. Socotiţi acum. ca nu cumva tocmai la urmă să piardă totul. decât o de+radare a lui "n rândul vitelor. pe cei ce n-au neca!uri "n lumea aceasta. silindu-i să-* caute pe Dumne!eu.i la inimă. $l aşteaptă o vreme să vadă% ne +răbim noi cu pocăinţa de bunăvoie sau nu. le rânduieşte o c.iul conştiinţei şi-a mai pierdut vederea şi nici urec. ori vrem. 'unoştinţa cea din păţanie sau "nvăţăturile din durere > sin+ura cale care poate "nvăţa ceva pe oameni. se petrece şi "n mare. ci urmarea +reşelilor noastre. Aşa se ace că sunt oameni păcătoşi care n-au neca!uri. neca!urile.URILE ><<. 'eea ce se petrece "n microbiolo+ie se petrece şi "n macrobiolo+ie. ca ăpturi renăscute "n Dumne!eu şi a4unse la libertatea spiritului. dovedeşte că omul are preţ imens. alţii caută să-i coboare până la pământ toată "nsemnătatea sa. ce poate să "nsemne!e coborârea omului la simpla valoare economică. Dumne!eu vrea să a4ute pe toţi. dar nepedepsit nimic nu lasă) /8aum :. poate da "ntre oameni o rătăcire cum nu s-a mai pomenit.

mai sincer. Adevărat este că o ba!ă biolo+ică a patimilor şi a urmărilor lor o ormea!ă şi +landele endocrine al căror ec. Autonomia raţiunii. 8u sunt toate oi. al obârşiei lor adamice.aruri. au să dea seama toţi "n!estraţii lui Dumne!eu. peste vite şi peste tot lucrul mâinilor voastre. 'ând a ost i!+onit Adam din Cai. dacă vei lucra. o mărturisire a nea4unsului.iatru a identi icat pentru iecare patimă descrisă de S inţii Părinţi o +landă endocrină.Pentru o alunecare a omului de la nume la număr. Mai poţi avea neca!uri şi din cau!ă că. B. cei cu daruri. 'ineva lucrea!ă cu diavolul asupra ta şi asupra vitelor tale şi atunci tu tân4eşti şi vitele tale. Ba "n +unoi. =. toate celelalte re!olvări. păcatele trec şi asupra pământului pe care-l calci şi asupra vitelor.ibiţia)0 care are la dispo!iţie tot mecanismul bio-c. deşi conştiinţa nu doarme. dracul des râului. să nu tăiaţi o bra!dă din pământul care nu este al vostru. Apasă blestemele părinţilor sau ale altuia asupra casei tale şi asupra ta. cu măriri. Dacă Dumne!eu n-a lucrat Duminica. mai "nainte de a o amesteca cu ale tale. +răbesc apocalipsul. satis acerea şi rostul lor concret. Starea de pace cu toată ăptura e o minune aşa de mare. alături de trăirea creştinismului. ci ca să ţi-o "ndrepţi spre Tatăl 'el din ceruri. care nu poate i creat sau menţinut de arme. deşi i-ai muncit nu te vei putea olosi. căci.. colo.. Pe $l să-* iubim. căci neasemănată este plata pe care ne-o dă Dumne!eu. >><. din cau!a caracterului lor constrân+ător.ii din cap. Precum nu se a lă vra4bă "n Dumne!eu. cu ăină. neuro-motor. ră!boi c. G6 . şi alţi &draci) ai nervilor. 5 +reşeală a noastră atârnă asupra "ntre+ii averi. 5mul care a a4uns rob patimilor sale nu mai are mărturia conştiinţei pentru aptele sale > care a a4uns "ntr-un el de &adormire). nu-i dau omului lupte. 6. sau ce este şi mai des. e sin+ura cale care mai poate aduce pace "ntre oameni şi bună "nvoire. Ai cumpărat din mână rea. capabil să aprobe sau să râne!e tot ce obli+atoriu trebuie să treacă pe la acest centru de in ormaţie. ci şi ceea ce ai lucrat "n cursul săptămânii. >?9. o luptă. "n veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. >>B. trăit din toată sinceritatea iinţei. >>8. cine te va mân+âia( G. ?i-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. #n ca!ul robiei. căci aduce moarte. ?i mai are pa+ubă cel ce se uită la a+oniseala sa ca la oc. Inii din stăpâni le drăcuie şi atunci să nu se mire dacă i se "mplineşte cuvântul. dă-i puţină apă s inţită. peste tot. pentru că acestea primesc aprobarea. ca "n somn. A. ?i ca să nu mai poată lucra du. Dumne!eu a blestemat pământul% spini şi pălămidă să dea şi prin sudoarea eţei să "ţi câşti+i pâinea. de $l să ne lipim inima. Pacea este o idee speci ic creştină şi se condiţionea!ă de obârşia ei divină. câtă vreme cineva nu iese din rânduiala lor. cu puteri şi cu tot elul de . copii lepădaţi şi "n+ropaţi ici. pune-ţi o cruce "n curte şi roa+ă-te lui Dumne!eu să te ocrotească. aşa să nu se a le nici "ntre cei ce-* au pe $l ca temelie a vieţii. pe câmp. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI >>@. ă s eştanie. aţă de cea dată de lume. >>=.0 <. Poate că ai cumpărat această curte cu bani munciţi "ntr-o vreme când poate trăiai "n des rânare. vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica. S inţii Părinţi au numit &draci) patimile de căpetenie /S ântul -oan Scărarul "n Scara numără = sau 6 patimi de căpetenie0. prin patimile trupului.iar sau de!ec. @. > ceea ce e de apt o "n rân+ere sau. a capacităţii lor de a strica ec. de-i pătimi durere "n cele iubite peste măsură. iar emeia "n dureri mari să nască). PATIMILE >>A.ilibru sau de!ec. neuro-static0. că nu-i destul să le spui sub patra ir. >>?. a tra+ediei inerente construcţiilor ără Dumne!eu.ilibru total. De ce pot lucra aceste puteri( Pentru că tu n-ai ocrotirea lui Dumne!eu. căci dă Dumne!eu după cuvântul lui. mai sunt şi berbeci şi ţapi. Stăpânii au păcate nemărturisite din tinereţe sau mai pe urmă şi nu le-au ispăşit. de uitare de Dumne!eu. >>>. nici ţie nu "ţi este "n+ăduit ca să lucre!i şi. 'um "nsă marea ma4oritate a oamenilor au dere+lat rostul normal al acestor orţe oarbe ale irii > urmărind e3clusiv plăcerea ce-o con eră. #n creier uncţionea!ă un centru de cen!ură /medical &in. Pacea pe pământ e condiţionată de mărirea care se dă sau se re u!ă lui Dumne!eu. oamenii au a4uns "n robia patimilor. -ată pricinile pentru care Dumne!eu trimite pocania /pa+ubele0 asupra avutului vostru% :. pentru că ţii şerpii "n sân şi Dumne!eu lasă să te muşte. *ucrea!ă Duminica. Pentru altceva a dat Dumne!eu inima. In neurolo+ psi. De aceea vine bătaia lui Dumne!eu asupra voastră. 5amenii sunt oile cele mai +reu de păstorit. Dumne!eu. Pentru ce( Pentru că nu te mărturiseşti. ?i lepădarea copiilor sunt păcate stri+ătoare la cer. cen!ura minţii a slăbit considerabil şi patimile conduc mintea. /. De aceea. 'ineva se ţine de vră4i asupra ta. Pacea de rică e o reală pierdere a păcii. Să nu ascultaţi de s atul nimănui când este vorba de cinstirea Duminicii. din mână pătimaşă. omul trăieşte "n stare de păcat. De aceşti bani.ilibrul minţii şi de a o "ntoarce stricată "mpotriva lui Dumne!eu% dracul lăcomiei.urile rele. "n curtea "n care stai tu.imic necesar /neuro-psi. -isus aduce omului pacea care vine de la Dumne!eu. neuro-endocrin. >>9. nu-ţi lipi inima ta nici de proprii tăi copii. sau pe pământul pe care-l lucre!i apăsă 4urăminte. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumne!eu asupra ta.ic. PACEA >>:. Aceasta e un bun spiritual. de când i-ai muncit şi te urmăreşte Dumne!eu până "n pân!ele albe.ibitor al creierului0 şi "ntre puterea de impunere a orţei oarbe se creea!ă o tensiune. De aceea.ilibru uncţional se răs rân+e "n toată iinţa omenească. nu ca să ţi-o "mpotmoleşti cu +unoiul lumii. dar re u!ând rostul >. blesteme sau nedreptate% să luaţi seama. căci să ştiţi. e "ntr-o stare de necredinţă. cu răspunderi. 'ăci &păcat) aceasta "nsemnea!ă% "n rân+erea morală a conştiinţei de către satana. ba lân+ă o altoaie. dracul tru iei. #ntre cen!ura minţii /centrul in. căci şi asupra lor atârnă şi apasă păcatele. din mâna care a urat sau de la unul care a curvit. autonomia societăţii omeneşti nu se poate constitui ca atare decât cu preţul pierderii păcii. iar omul şi-a pierdut libertatea. "ncât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască "ntr-aceasta apta lui Dumne!eu. trebuie să le şi ispăşeşti de bună voie. curăţeşte-ţi trupul tău prin post. -nstinctele. De asemenea şi pacea su letului atârnă de aceeaşi condiţie. dar se mai poate să ai asupra curţii şi alte păcate.

deci.iar şi virtuţile. >@<. căci cu ce vine. >A9. Deci.aosului "n +ruma!ul realităţii. ie ea omorârea de sine. >@?.inurile . >?A. ci sunt +. noi% o +rămadă de cioburi mereu !drobindu-ne de !id şi "n tot mai mare s ărmare a lându-ne. al cărui autor este. Părinţii au !is că sin+ura noastră avuţie cu adevărat sunt păcatele.ită "n sine toate câte sunt. atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră. >?8. iar acum. 8u Dumne!eu este 'el ce nu ne mai iubeşte şi nu ne mai vede. -ată de ce şi iarele u+ de om. pe câţi nu i-au adus să-şi pună capăt !ilelor( 'are a s ârşit bine dintre beţivi. a!i. slăbindu-i puterile. #mpătrit +reşim% "mpotriva lui Dumne!eu. toată viaţa. lăcomia de avere. le piere puterea de a obseda. i s-a stins puterea voinţei de a se "mpotrivi. e destul să i!butească o mutare mai "ncoace. Diavolul pre!intă patimile din om ca plăcute şi uşoare. Păcatul. Păcatul nu e o realitate cu suport propriu. trebuie risipit. trebuie să cerem iertare de la Dumne!eu pentru atare a+oniseală. această mamonă cu adevărat nedreaptă a omului. >@:. deşertând virtuţile "n sacul spart al patimilor şi cule+ând. De aceştia care "nsă să trăiască viaţa "n Eristos. ca o sabie care stă să cadă peste viaţa noastră. ie nebunia. că omul a putut să acă ceea ce Dumne!eu nu poate. Asta-i noutatea +ro!avă.>?:. Drept aceea. omul nu e al lui "nsuşi. >?>. iar ăptura a ăcut păcatul. pentru că o trăire "n Eristos ne-ar scuti de vorbă. De aceea. iertându-le din datorie. trebuie născuţi. Păcat aceasta "nsemnea!ă% "n rân+erea morală a conştiinţei de către satana. ca un creator al unei teribile noutăţi > păcatul > ără să ba+e de seamă că printr-asta se "ntoarce. altă cale nu rămâne. printr-o sin+ură "ntorsătură măiastră a vicleanului. sau decăderea irii. până la moarte)/Apocalipsă :A. introducerea "n viaţă a unui de!ec. Asta e tot una cu pierderea darului libertăţii voinţei. când nu le mai are. -ar "mplinind condiţia asta. :0. "n sc. ca obiect de preocupare nimicul şi absurdul. >@@. :70 c. a mai vorbi de luptă cu patimile "nsemnea!ă să-ţi aprin!i paie "n cap.imb. uneori. precum şi a4utorul ca s-o "mprăştiem. 'u obişnuinţa de a păcătui trebuie să ne luptăm noi. >@>. deci. #nrădăcinarea obiceiului păcătuirii duce "ntocmirea su letească şi trupească a omului până la neputinţă de a se mai "mpotrivi. ci noi suntem cei ce nu-* mai iubim şi nu-* mai vedem. Sunt patimi trupeşti care "nrâuresc su letul şi sunt patimi su leteşti care se răs rân+ asupra trupului. pentru ca acesta să ie "mpreună cu creaţia sa iubită > păcatul > "n in initul eternităţii. ie c. ne-a ăcut să pierdem% pacea cu Dumne!eu. >??.ide "n c. cât aproape &să se teamă) şi Dumne!eu de noi. iar lui. mai aici. Dacă urmea!ă mereu aşa. 1iecare din patimile de căpetenie pot duce !idirea lui Dumne!eu până la decăderea cea mai de pe urmă. Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite. prin patimi.earele . Păcatul. De aceea. acum s-au ăcut bărbaţi şi "i simte cum "i ură puterile. >@=. >?<. cum vine. >@9. sub amara tiranie a neantului. >@B. trebuie să "nduplecăm pe oameni la o viaţă mai curată > căci de ea atârnă o credinţă mai luminată şi. Preoţii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumne!eu. care n-au vrut nicidecum să se lase de patima lor( Dar şi lenea poate ace nebunii când se vede "n prime4dii.iar "ndrăcirea.iar până la a nu vrea să se mai "mpotrivească. De aceea. Aceasta ne "nvaţă cel mai bine calea lui Dumne!eu. omul. -ată-ne. aceasta le ăcea uşoară lupta cu patimile. >?B. Pe de altă parte. #n veacurile de aur ale creştinismului. oricât ne-ar costa "ndră!neala aceasta. şi cu asta a redus la nimicul slavei deşarte şi la absurd toată strădania virtuţii. care scad pentru semenii lor această mamonică a+onisire. căci de"ndată ce sunt spuse. le-ar "ntoarce lui Dumne!eu. Trebuie. GD . iar dincoace de !id. 'ăci.ârbuită umblă să o dea lui Dumne!eu.iar vremea de "ntărire a sănătăţii noastre su leteşti.ilibrul din ce "n ce mai mare care invadea!ă spaţiul vieţii cu spectrele sinistre ale morţii pe picioare /Apocalipsă <. sau c. >A:.ilibru consimţit de minte. pe câţi nu i-a luat de minte şi s-au omorât9 Bolile de pe urma des râului. >?=. Această vreme de amărăciune care ne "nvaţă minte ca să nu ne mai "ntoarcem la cele dintâi e c. *uci er ridică pâră mare asupra lor "naintea lui Dumne!eu !i şi noapte şi le răscoală "mpotrivă toate ur+iile "mpotrivirii. când Dumne!eu a a4uns de râs /-eremia @. iar bătrâneţea . Păcatul este "n rân+erea morală a su letului de către un +ând rău. "mpotriva aproapelui şi "mpotriva irii "ntre+i. mântuirea. ::0. din nimic Dumne!eu a ăcut ăptura. ca şi mai mari mi!erii. "n veacul nostru "nsă. *ucrarea "mpotriva irii i se ace omului &a doua ire) > irea ărădele+ii sau le+ea păcatului /Comani =. pe cei păcătoşi "i "nc. Toată strădania potrivnicului aceasta este% să des acă dra+ostea şi cunoştinţa noastră de Dumne!eu şi să le dea. De aceea. prime4dia morţii o "nlătură Dumne!eu de deasupra noastră. toate +ândurile trebuiesc spuse "nainte de a se "ntări şi de a birui mintea.aosului veşnic. Păcatul este o călcare a le+ilor vieţii. adică răul. păcatul. mintea slăbeşte şi nu mai poate stăvili de!ec. dar nu le mai are de unde. ci o cons inţire a libertăţii şi a deci!iei viciate a omului. "l reclamă pentru el şi i se ţine de urmă. nu eşti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai ăcut din nimic. rar dacă se mai a lă. vicleanul nu se dă la o parte de a reduce la nimic şi la absurd c. după ei. =0. >@A. "mpotriva noastră "nşine. adică a . pacea dinlăuntrul nostru. >@8. pacea cu oamenii şi pacea cu toată irea. căci de unde odată pruncii vaviloneşti erau micuţi şi "i lua "n +lumă. De "ndată "nsă ce mărturisim păcatele şi vinovăţia. 'alea aceasta e treabă de cârpaci. 'ând avea puterile "ntre+i n-asculta povaţa.stea "mpotrivă. căci "ntre noi şi $l e !idul păcatului. Totuşi. trăirea "n Eristos era mai puternică şi mai "ntinsă "ntre creştini. iau "n a4utor propria lor mi!erie. de drept. precum şi "n ricoşarea de urmări. nici al altui om. stăpâni mintea. şi nu şi-au iubit viaţa lor. multă şi adâncă deosebire a +ândurilor. Drept aceea. nu e o ră!bunare din partea lui Dumne!eu.aosului de tot elul şi "n toate privinţele şi poate că pentru totdeauna. a scopului ultim al virtuţilor. asupri. după 4udecata tuturora. "şi dă seama că robeşte vră4maşului. prin patimile trupului. lăcomia de putere şi umul mândriei. De pildă. PĂCATELE >?@. credinţa va a4un+e să se strâmbe şi "n tot elul să se stin+ă. Păcatele se "nre+istrea!ă "n codul +enetic al iecăruia. ascunse cu voia. 8e-am sălbăticit "n toate părţile. o pândire a nimicului care vrea să "n+. cu ispravă cu tot. din multa păcătuire. &'i ei l-au biruit prin sân+ele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor. ci al lui Dumne!eu. ca proprietate de drept > balast de accident > care poate duce pe om până la starea să se lepede de Dumne!eu şi să-. Toată vi+oarea tinereţii o dă cui nu trebuie. vorbe +oale de la oameni şi rân4etul lui sinistru.iar "ntre creştini. 1aptul că.

De aceea, avea dreptate S ântul -oan .ură de Aur, !icând că% &Mai multe sunt urtunile care !buciumă su letul preotului, decât tala!urile care bântuie marea) /S ântul -oan .ură de Aur, Despre preoţie, 'raiova, :DG:, 'artea ---, cap. 2---, p. @:0. -conomii tainelor, slu4itorii S intei *itur+,ii, sunt şi ei "n măsura iubirii, 4ert ă ne"ncetată, arsă "n lumea aceasta, pentru mântuirea lumii. >A<; Acum securea stă la rădăcina pomilor şi ocul alăturea pentru toţi pomii care nu aduc roadă bună. 2aloarea unui pom o ,otărăsc roadele ce le ace, nicidecum numele pe care "l are. Mărturisirea de credinţă ără "ndreptarea vieţii nu are nici o valoare. Pentru păcat Dumne!eu este oc mistuitor. Deci, sau te des aci de păcat sau vei i ars cu păcat cu tot. >A=; Păcătoşii au un prieten, pe -isus. Din momentul "n care cunoşti că eşti păcătos, te-ai sc,imbat din vră4maşul lui Dumne!eu "n prietenul lui Dumne!eu. >A>; 'ând cre!i despre tine că eşti drept, ai "nc,is toate posibilităţile tale de desăvârşire. 'ând ştii că eşti păcătos, când eşti convins de nedesăvârşirea ta, este semn că 'el desăvârşit este lân+ă tine şi conştiinţa ta stri+ă di erenţa "ntre $l şi tine. >A?; Prietenul păcătoşilor aşteaptă pe toţi cei ce au să se mântuiască, "i caută, alear+ă după ei şi ace aceasta până la ultimul om al "mpărăţiei Sale. -ată o nevă!ută dimensiune a crucii. >A@; 'el mai +reu păcat, veşnic ără iertare% starea omului "mpotriva adevărului. >AA; Aşa-i iresc omului păcătos, c"nd "i loveşti dracii, !ice că tu eşti drac. PERSONALITATEA >A8; Personalitatea este o "n!estrare su letească neobişnuită. #ntr-o personalitate c,ipul lui Dumne!eu este mult mai puternic şi mult mai limpede. Toti creştinii au si+ur câte un talant, dar unii au şi câte doi, iar alţii şi câte cinci. Talanţii sunt talente, ener+ii de lucru, ca de pildă o minte mai străvă!ătoare, o inimă mai lar+ă, o mare capacitate de dra+oste, o voinţă mai puternică, o memorie mai bună, o in+enio!itate "născută. Aceste ener+ii ale c,ipului prind mai bine, ca nişte antene mai bune, ener+iile Earului care le s inţeşte. Personalitatea are, de asemenea, de ăcut calea de la c,ip la asemănare. Dar, datorită "n!estrării su leteşti mai puternice, personalitatea ar putea străbate calea "ntr-un timp mai scurt sau ar putea reali!a o neasemănată asemănare. $ destul să ne +ândim la S ântuliţa de la Ar+eş, o copiliţă numai, dar cu o capacitate de dra+oste care a ridicat-o "ntre s inţi. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV >AB; Pe lân+ă omul că!ut "ntre tâl,ari treceau pe rând, neputincioase% *e+ea şi preoţia 2ec,iului Testament. 8ici una nu i-a putut a4uta nimic. A venit Samarineanul milostiv /*uca :7, <<0, om de alt neam; omul ără de păcat, -isus, care l-a luat pe cel rănit şi la pus pe dobitocul Său. 'eea ce, ascuns, "nsemnea!ă "ntruparea lui Dumne!eu "n irea de om; omul ără de păcat, adevăratul nostru aproape, "n stare să ne care "n spate dintre tâl,ari, Acasă. 'el că!ut "ntre tâl,ari a ost "ncredinţat Bisericii, ca slu4itorii ei să poarte +ri4ă de dânsul, spălându-i rănile, din neam "n neam, cu vin şi untdelemn. Bisericii i-a dat c,eltuială doi bani% 2ec,iul şi 8oul Testament, adică după trebuinţă, le+ea, povăţuitoare la pocăinţă aspră ca vinul pe rană şi Earul celor şapte Taine, i!vorând din Eristos, pomul vieţii, ca un untdelemn ce un+e rănile, curăţite cu asprimea pocăinţei. Amândouă tămăduiesc deplin pe om. >89; Pilda samarineanului nu este numai o pildă, este totodată şi revelaţia misiunii viitoare a Bisericii, este şi an+a4area omului "n asemănarea cu samarineanul, creşterea lui "n neamul samarineanului, /căci samarineanul era de alt neam decât cel că!ut "ntre tâl,ari0. Po+orârea din -erusalim "n -eri,on, adică căderea omului din starea de rai a conştiinţei "n starea din lumea aceasta, rănită şi mai moartă de tâl,arii cei din +ând. *e+ea şi prorocii, neputând să-l a4ute, au trecut pe alăturea% asemenea şi leviţii nu i-au a4utat nimic. A venit un străin, i s-a apropiat de răni, le-a spălat cu vin /usturimea pocăinţei0 le-a uns cu untdelemn /celelalte Taine0, i-a luat irea sa "n spate /"ntruparea lui Dumne!eu0. A petrecut "mpreună cu omul, l-a dat "n +ri4a Bisericii. Dar a doua !i după #nviere, pecetluind cu aceasta unul din cei doi bani de c,eltuială, 8oul Testament, a dat Bisericii +ri4a de om, precum şi cele două testamente *e+ea şi Earul. Toată bătaia de cap cu omul şi tămăduirea conştiinţei sale o are Biserica, până la a doua venire a Samarineanului când i se va răsplăti osteneala. -ată adevărata "mplinire a le+ii "n iubire. -ată Samarineanul, adevăratul aproape al conştiinţei că!ute "ntre tâl,ari. -ată cu cine să im asemenea şi ce să acem, ca să avem răspuns la problema vieţii veşnice. PLĂCERILE >8:; ?tie vră4maşul că plăcerea pământească, pentru cine umblă după ea, are drăceasca putere să des acă pe om de dra+ostea lui Dumne!eu şi să i-o "ntoarcă spre plăcerea a orice altceva a ară de Dumne!eu. Prin urmare, dacă mai avem inima prinsă de ceva de pe pământ, stăpânitorul lumii acesteia "ncă ne mai ţine le+aţi "n "mpărăţia lui, de vreme ce dra+ostea noastră către Dumne!eu "ncă n-a ars şi aţa aceea. >8<; Toţi cei ce umblă după plăceri, de orice el, nu vor scăpa de prime4dii, căci sub orice plăcere e "ncolăcit un şarpe. >8=a; Plăcerea e momeala cu care &,oţul) "nşeală pe om să se po+oare din -erusalim la -eri,on. >8=1; Să renunţi la plăcerile tale spre a ace bucuria altuia. PL7NSUL >8>; &Bucuria minunilor te poate pierde "n slavă deşartă) /c . Matei =, AA-A<0. Pe când "n 'artea 2ieţii se scriu, mai ales, aptele pe care le-ai ăcut plân+ând.

B7

'u puterea de a i!+oni du,urile cureţi pe alţii şi te poţi prime4dui pe tine; pe când cu lacrimile te curăţeşti pe tine şi-i oloseşti şi pe alţii. -isus n-a pus accentul pe minuni, ci pe cunoştinţa de Dumne!eu şi pe curăţia inimii; iar la acestea se a4un+e, de cele mai multe ori, plân+ând. POCĂINŢA >8?; Pocăinţa trebuie să ie o "nseninare din ce "n ce mai mare a su letului şi a sănătăţii "ntre+i. >8@; Mare este Taina pocăinţei, nu numai iindcă te ace din rău, bun, din vră4maş al lui Dumne!eu, prieten al *ui, ci şi pentru că un lucru aşa de mare e acoperit cu c,ip smerit. Mila cea ără de mar+ini a Tatălui, ca să scape pe iii Săi de 4udecata cea aspră, a dreptăţii după apte, le trimite, coborând din ceruri, pe 1iul Său 'el Inul 8ăscut, să le acă o 4udecată milostivă şi ără nici o "n ricoşare şi iarăşi să-i "mpace cu Sine. Poate tocmai pentru că e aşa de smerită 4udecata aceasta milostivă, nu pot să vie la mântuitoarea ei bine acere aproape nici unul dintre cei cu mintea plină de &ştiinţă) şi a umată de mândrie. 'um să poată veni, ei care ştiu totul, ei care stăpânesc peste oameni, să vie "n +enunc,i "naintea unui simplu preot şi să-şi "nşire toate ărădele+ile şi neca!urile lor(9 8u, asta mândria n-o poate ace, să vie de bună voie la smerenie. De aceea, ei dau de asprimea dreptăţii care-i ierbe "n !eama lor, până li se moaie oasele tru iei. >8A; 'ei vec,i se ru+au pentru cei ce-i sc,in+iuiau şi le cuprindeau picioarele, binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte; iar alţii !iceau că ar trebui să cumpărăm cu aur ocările şi neca!urile ce le pătimim de la oameni. Totul e să te "nvoieşti aşa pentru Dumne!eu şi $l "ţi a4ută; căci e adevărat% nu e după ire să iubeşti din toată inima pe cel ce te ucide "n tot elul, ci e mai presus de ire. Acesta e "nţelesul şi capătul acestei 4udecăţi milostive a lui Dumne!eu% redobândirea iubirii ără mar+ini, "ntoarsă de la toate păcatele spre Dumne!eu unul şi spre toţi oamenii. 'ât se poate prinde de minunea acestei s inte taine, iată spunem că ea lucrea!ă revenirea oamenilor la nerăutatea pruncilor. POPORUL IUDEU >88; Trebuia re-crearea acestei !idiri, povârnită iremediabil spre plata păcatului, spre ne"ndurata moarte. Prin poporul iudeu era prevă!ută era creştină, cea din urmă strădanie a lui Dumne!eu "n persoană, cea din urmă dintre măsurile ce mai rămâneau. Sin+ura re!olvare, care ace viaţa neamurilor cu putinţă, nu a lă "ntre iudei decât apta cea mai uci+aşă a lor, cea din curtea lui Pilat şi de pe dealul 'ăpăţânii. 'rinul Bunei 2estiri, pe care dra+ostea *-a coborât din 'er "ntre oameni, iudeii #l răsti+niră pe cruce. 'u apta aceasta uci+aşă, ei ieşiră din destinul lor, pentru care ostenise Dumne!eu cu ei atâta amar de vreme, şi-şi bă+ară neamul sub roţile blestemului. >8B; Până la plinirea vremii atârnă peste ei blestemul pe care şi l-au cerut "n curtea lui Pilat% &Sân+ele *ui asupra noastră şi asupra eciorilor noştri) /Matei A=, AB0. De aceea sunt urâţi de toate neamurile > că şi asta e ponosul blestemului, pe care sin+uri şi l-au cerut peste urmaşi. Blestemul acesta "i !oreşte să ia "n braţe pe toţi anti,riştii vremurilor, până la cel mai de pe urmă, pe care şi-l vor pune re+e. *e va sosi şi vremea aceea mult dorită, dar c,iar pentru ei ivirea anti,riştilor e un destin blestemat. 'ând se vor convin+e de aceasta, vor veni "n ricoşaţi la credinţa creştină. >B9; $i n-au "nţeles că de aceea petrec acele &!ile ără număr), !ile de oamete% &8u oamete de pâine şi nu sete de apă, ci de au!it cuvintele Domnului. ?i ei se vor clătina de la o mare până la cealaltă şi de la Mia!ă-noapte la Căsărit, şi vor cutreiera pământul, căutând cuvântul Domnului, dar nu-l vor a la) /Amos 6, ::-:A0. Asta-i oametea lor de mii de ani% Dumne!eu nu le mai vorbeşte9 >B:; Toată tra+edia acestui popor, ce se vră4măşeşte de moarte cu -isus Eristos, e o mare lecţie a lui Dumne!eu pe care o arată neamurilor creştine până la s ârşitul !ilelor. -storia se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor ace ce-au ăcut ei. Aceleaşi apte aduc aceleaşi urmări, deci pricinuiesc aceeaşi istorie; pentru asta nu trebuie să ii prooroc deloc. >B<; 8eam ără semn. 8eam ără "nviere. 8eam ără Dumne!eu. 8eam "mpotriva lui Dumne!eu. Pentru ei -isus a trecut pe cealaltă parte a mării "nţelesurilor. $i au rămas dincoace, dar ără idealul care i-a părăsit. O Plată "i aşteaptă. 2or "mbrăţişa pe omul tru iei absolute9 5mul care "n numele său se va proclama Dumne!eu9 Acela-i Anti,rist > Semnul S ârşitului9 >B=; $vreii urau de moarte stăpânirea romană, dar ca să termine cu -isus, erau dispuşi ca să apele!e la oricine. Ast el, au ost "n stare de data aceasta să se acă apărătorii cei mai ascuţiţi "n slu4ba celor mai mari duşmani ai lor, romanii, numai şi numai ca aceştia să-i scape de cel mai "n+ro!itor coşmar al istoriei lor% -isus. Au ăcut-o şi pe aceasta. 'oşmarul acesta al lor s-a mărit cu veacurile, de proporţiile lumii, "ncât pretutindeni dau de -isus. 8ici porţile iadului nu le-au putut a4uta să scape de $l. 8u le-a rămas decât aruncarea lumii "n Apocalipsă. ?i aceasta o vor ace. PORUNCILE LUI DUMNE,EU >B>; *ucrarea poruncilor, care pă!esc viaţa curată şi dau viaţă celui ce le "mplineşte /8eemia D, AD0, tocmai slu4ba aceasta o are% de!+roparea comorii, sau deşteptarea puterilor sădite "n noi la a doua naştere, tre!irea la viaţa cea după Eristos şi Du,ul S ânt.

B:

Dumne!eu se +ăseşte "n poruncile Sale şi prin porunci vine la noi şi pe noi ne strămută "n Sine; precum şi "ntors% prin ărădele+i se strecoară vră4maşul şi a4un+em de-o asemănare cu el. Deci cei ce a4un+ la ,otarul morţii "n nelucrarea poruncilor, nu se vor mântui, ca unii ce n-au a lat comoara, ba şi talantul de ne+ustorie l-au "n+ropat "n pământ. >B?; Aşa vrea -isus să ne "nsuşim "mplinirea poruncilor% precum nu mulţumeşti servitorului tău care te serveşte, iar acela n-are nici un motiv să se supere tot aşa şi noi aţă de Dumne!eu, nu vom avea pretenţia ca Dumne!eu să ne mulţumească precum că --am "mplinit poruncile. POSEDAŢII >B@; Dacă omul călătoreşte neatent cu tran!itul său, poate a4un+e la cri!e, la de!ec,ilibru, la "ndrăcire% pradă a unui du, rău sau a unor puteri rele, care-l scot clinic dintre oameni. >BA; Mai sunt şi ca!uri când posedaţii sunt iloso i. $3emplu% 8iet!sc,e, revoltat "mpotriva lui Dumne!eu, voia să scrie osândirea creştinismului pe toate +ardurile, pentru că slăbeşte "n om puterea de revoltă a supra-omului, creaţia sa. POSTUL >B8; Postul e vec,i şi "ncepe odată cu omul. $ prima poruncă de stăpânire de sine. >BB; Postul şi ru+ăciunea sunt două mi4loace prin care curăţim irea de patimi. Toţi oamenii care s-au apropiat de Dumne!eu şi-au smerit su letul cu ru+ăciune şi post. ?i -isus a postit G7 de !ile, punând postul "ncepătură a vestirii #mpărăţiei lui Dumne!eu, deşi *ui nu-- trebuia, iind nepătimaş. ?99; Temeiurile mai adânci ale postului şi ru+ăciunii le +ăsim la Bote!. Adâncul iinţei noastre se "mbracă "n Eristos. #n acest adânc al minţii, sau "n altarul inimii, după e3presia Părinţilor, Se sălăşluieşte Eristos, i!+onind a ară pe satana, care se retra+e "n simţiri. De aici puterile potrivnicului, patimile, se silesc să "nvăluie şi să prindă voinţa din nou "n mre4ile sale. ?9:; 'u trupul nu putem trata decât prin post. $l nu ştie şi nu recunoaşte convin+eri. De aceea el trebuie uscat, "ncet şi cu socoteală, iindcă, "n mocirla uscată, porcii patimilor nu mai vin să se scalde. ?9<; In or+anism topit cu postul nu mai are putere să sc,imbe convin+erile conştiinţei. ?9=; Mai bine de 4umătate din numărul patimilor sunt ale minţii. Postul lucrea!ă şi asupra acestora. $ lucru de mirare, !ice -oan Scărarul, că mintea iind netrupească, de la trup se spurcă şi se "ntunecă şi că, dimpotrivă, cea nematerialnică de la ţărână se subtia!ă şi se curăţă. 5c,ii văd lucrurile, mintea vede +ândurile. POVĂŢUITORII ?9>; $ bine ca povăţuitorii să +răiască totdeauna din conştiinţa slu4irii lui Eristos, ca "n aţa lui Eristos şi atunci vor i blân!i "ntru do4ană şi smeriţi "ntru mustrare, alt el mustrarea lor "nvin+e, dar nu convin+e. PREDUDECĂŢILE ?9?; Fice un iloso % e destul să primeşti "n minte o sin+ură pre4udecată, ca apoi să nu ie prăpăstenie la care să nu a4un+i "n c,ipul cel mai lo+ic cu putinţă. De aceea, Biserica "nşiră printre păcatele minţii şi pre4udecăţile. PREOŢII ?9@; *arma vieţii şi +ălă+ia +ri4ilor deşarte stri+ă oamenilor "n urec,i nevoile lor pământeşti, mai tare decât le stri+ă +lasul conştiinţei trebuinţele lor veşnice. 5amenii abia mai aud cele de dincolo şi li se par departe% sur!enia tot mai mult se "ntăreşte şi c,emarea lină nu se mai aude. Dar Dumne!eu, Milostivul, ca să nu-i piardă "n ărădele+ile lor, le rânduieşte şi c,emare dina ară prin +lasul slu4itorilor Săi. Prin preoţi nu te c,eamă omul, ca să-ţi pui năde4dea "n om, ci te c,eamă Domnul ca să-ţi strămuţi viaţa ta de om. ?9A; Preoţii poartă preoţia lui Eristos; prin iertarea lor, Dumne!eu te iartă, prin +raiul lor, Dumne!eu "ţi vorbeşte. Prin ei, Dumne!eu te c,eamă, oricât ai i de păcătos. ?98; Preoţia este, prin S ântul Sân+e al Mântuitorului, ca o nouă iliaţiune. ?9B; Preoţia Bisericii urmăreşte ca nici unul din iii Tatălui să nu se "nvră4bească "n sine "nsuşi, sau să se rupă din obşte şi din du,ul dra+ostei lui Eristos. 'ăci $l e 'el ce uneşte obştea laolaltă, deci nimeni nu se mântuieşte ră!leţindu-se de Biserică, oricât ar crede că "ntr-"nsul sălăşluieşte Du,ul lui Eristos. ?:9; Preoţii vremurilor noastre, cu aceeaşi datorie ca Pavel, nu mai urmăresc des rânarea ca pe un păcat care dărâmă alcătuirea omenească, "n "ntindere şi "n adâncime, ci o lasă să-şi acă de cap. $i nu mai au "ndră!neala să o măture a ară din Taina căsătoriei creştine, de aceea se a4un+e la sărăcirea roadelor ei, copiii. Aşa se "ntâmplă că% &lipsind preotului cunoştinţa le+ii şi bătrânului s atul), cum se tân+uia -e!ec,iil /-e!ec,iil =, A@0, oamenii orbecăie "n mulţimea neştiinţei şi a lipsei de s at, care s-au "ntins ca o noapte de osândă peste bieţii oameni. Acesta este un semn de prime4die, din amândouă părţile. 'ăci scrie% &Dormind oamenii, a venit vră4maşul şi a semănat ne+,ină printre +râu şi s-a dus) /Matei :<, AB0. Deci nu ără rost atra+em luarea-aminte că ne+,inele vră4maşului vor sălbătăci oile "mpotriva păstorilorO ?::; Preoţii au +ri4a de-a "ndupleca pe oameni "n vremea rânduită "ntoarcerii, ca să nu cadă din milostivire sub strivirea dreptăţii. *or li s-a dat marele dar să ierte "n numele lui Dumne!eu. Mare, covârşitor de mare dar9 5are de ce nu-l pricep oamenii( BA

-oan. p.ierei. Drept aceea. neascultând "nvăţătura dreptei credinţe şi a vieţii "n Dumne!eu. #n numele &dumne!eului) lor sunt "n stare să omoare om. Dar. Se dau pe sine de ceva mare.ură de Aur. B< . 'raiova. :7. Sar de la un lucru la altul şi lea+ă lucruri ără nici o le+ătură. ?:=. Multe proorocii li se "mplinesc. "ntemeindu-se pe Scriptură că şi Avraam a ost "n stare de o atare ascultare. biruindu-se de lume. Preotul. ?:?. -isus nu a avut nici un păcat şi. Preoţii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumne!eu care scad pentru semenii lor această mamonică a+onisire /păcatele0. $ste un du. ?:A. iar ei sunt "nşelaţi. Dreptul Rudecător şi aşa mai departe. ca unul ce n-are "nvelitoarea trupului şi de aceea prinde cu oarecare vreme "nainte cele ce le apropie Dumne!eu de oameni.oaiele potopului. -oan . iindcă cei ce ascultă de preoţii ei. 8u-i blândeţe pe c. acoperindu-le darurile şi .ile. dar nu vor "nţele+e ce s at a avut Dumne!eu cu elO) /#nţelepciunea lui Solomon G. toţi ereticii /rătăciţii0 vremurilor pe care "nsă i-a a urisit Biserica. PROOROCII ŞI $RISTOŞII MINCINOŞI ?:8. căci mulţi dintre ei au ost pe la casa de nebuni sau vor trebui să se ducă. iar să im drepţi% neavând cum să vină alt el decât prin naştere din trupuri pământeşti "n care mişună pornirile ărădele+ilor ca şerpii şi rod "nclinările patimilor ca viermii. ?:>. Aşa se cu undă "n păcate. darul lor e de la Dumne!eu. arsă "n lumea aceasta. strâmbă adevărul şi se propovăduiesc din Scripturi. sărutând icoanele.otărâri /-saia A6. până la moarte )/Apocalipsă :A. de toată starea asta rea a lucrurilor are să dea seama şi poporul. Inii se tre!esc că au trăit "n rătăcire. :@-:=0. Pe semnele următoare se pot cunoaşte că nu mai sunt "ntre+i la minte% :. le pune "nainte neputinţele oamenilor. terorişti ai su letelor simple. :A. şi pe om şi pe Dumne!eu. A70. Sarea pământului o vor călca-o oamenii "n picioare şi aşa vine că% &?i preotului i se va "ntâmpla ca şi poporului) /-saia AG. iindcă au păcate. &Dreptul care moare osândeşte pe nele+iuiţii care trăiescO vedea-vor s ârşitul "nţeleptului.ii. dându-le impresia că nu sunt obli+aţi să asculte de ei /de preoţi0. având smerenie mincinoasă. 8u-i ocărâm. dându-se pe ei de ceva mai mare% -lie. dar multe nu. decât tala!urile care bântuie marea) /S . 'eea ce odinioară era corabia lui 8oe peste pu. Adesea au &+răire "n du. D. cu toate acestea. să-şi acă sin+uri &credinţa). vor şovăi "n . De aceea. A.?:<. aceea e Biserica lui Eristos > 'el cu cruce > peste pu. 1ierb de mânie când nu sunt luaţi "n serios. iertându-le din datorie. că primeşte să+eţi din amândouă părţile. =. ?<9.arurile. 'ad la laudă. 1raţilor. indi erent de nea4unsul lor de oameni. arată o evlavie neobişnuită% mărturisind pe Eristos. mai mult pe ei "nşişi decât pe Dumne!eu. #n 4urul lor se va "ntări "ntunerecul a toată neştiinţa şi va "ncepe oametea. capitali!ate "n om.0 Prin urmare iind aşa de săritori cu ascultarea şi credinţa la poveţele &du. administrată valid e3clusiv prin preoţi şi ar. ?:@. şi "n +eneral dreptul. Despre preoţie. si+ur că ei vor i covârşiţi de moştenirea aceasta şi nu-şi vor putea "ndeplini ără umbră trimiterea lor de la Dumne!eu.oaiele pier!ării. ale slu4itorilor le+ali ai Bisericii. A osândi pe preoţi e lucrul cel mai uşor şi cel mai ără rost. /'u amă+irea ascultării până la ucidere de om.ură de Aur. De aceea. Tălmăcesc +reşit. Mor după a i ascultaţi şi cre!uţi de oameni. "nduplecând spreolaltă amândouă părţile. :DG:.). sunt şi ei "n măsura iubirii. pentru mântuirea lumii. şi nu şi-au iubit viaţa lor. B. 'artea ---. @. Multă pa+ubă ace un preot "n averea de păcate a oamenilor. !i şi noapte şi le răscoală "mpotrivă toate ur+iile "mpotrivirii. cu &du. prin s intele soboare. ce puţini *-au ascultat9 $ste un cerc vicios. ci de 'uvântul lui Dumne!eu. Pretind ascultare de la oameni pentru că &Dumne!eu) i-a trimis să spună la lume lucruri de care "ţi ţiuie urec. De multe ori dreptul o păţeşte. din neascultare. aşa cum sunt. 2---. de cum pe oamenii lumii. 8u vor nici "n ruptul capului să-şi controle!e prin preoţi cele au!ite de la du. ăcându-şi şi S ânta 'ruce. cap. şi-ţi "n+. nu de pâine. cum s-au dat. Dar asta nu e proorocire. ::0. ?i aşa "i duce de minte.iar mi-a rupt-o0. ::. prin viaţa lor. 'ă irea lor pământească mai dă uneori prile4 de sminteală. vră4maş care "ntunecă minţile oamenilor şi "i răscoală pe unii "mpotriva neputinţelor omeneşti ale păstorilor.ipul lor.emarea le este "nvăluită. 6. mer+ând +răbit spre cea mai de pe urmă s ărmare şi sărire a minţii. 1iul 5mului. căci toată decăderea e de la părinţi "ncepătură. =-:<0. '. Si+ur că aceştia. 4ert ă ne"ncetată. ba şi S ânta #mpărtăşanie luând-o9. cu toate acestea. de care prin amă+ire au ascultat. ascultaţi de Biserică. Eristos.iar şi pe pustnici. care trece peste taina pocăinţei.ului) care le spune ce le spune. <. =0. -conomii tainelor. slu4itorii S intei *itur+. pe care-l cred că e Eristos.eaţă inima au!indu-i. Se ţin pe sine mai presus de Scriptură /unul c. "n loc ca ei să biruie lumea. pâinea cea din 'er. pe Maica Domnului. iar 1inees a şi ăcut aceasta şi i s-a socotit acestuia râvnă pentru Dumne!eul său /8umerii AB. @:0. a prea multor oameni% cercul rătăcirilor. sunt o adevărată prime4die pentru oameni.ul) care "i poartă şi "i "nvaţă. c. de alt el. bătând metanii. Proorocii mincinoşi din !ilele noastre sunt de o "ndră!neală nemaipomenită şi pălmuiesc smerenia. "şi strică mintea cu părerile lor. 'âte unii. 1ac pe proorocii şi "mprăştie spaimă "ntre oameni. ci ne pă!im şi "i "nvăţăm şi pe alţii să se pă!ească şi ne "n ricoşăm cât de +roa!nic şi-au tăiat mintea "n Scripturi /A Petru :. de Dumne!eu ascultă. Aceştia din anumite &motive) nu vor să asculte de preoţii Bisericii. *uci er ridică pâră mare asupra lor "naintea lui Dumne!eu. "n toate vremurile. mai presus de Biserică şi s inţi. 5mul se "ntunecă dinspre adevăr şi ia rătăcirea de bună. Să im drepţi% slu4ba preoţilor e s ântă.ul lor. a cercat vră4maşul pe mulţi. !icând că% &Mai multe sunt urtunile care !buciumă su letul preotului. "şi are slu4ba de a tălmăci tainele iconomiei divine. &'i ei l-au biruit prin sân+ele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor. 2ră4maşul. avea dreptate S ântul -oan .ului) lor. şi 4urându-se că-s oamenii lui Dumne!eu. nevrând să-i piardă din +. A0. "n care se "ncurcă su letul multora. e s ânt. G. Asta atârnă de puterea de străvedere a &du.eare. #n prea4ma lor simţi tulburare şi prime4die. nu vor lăsa poporul să creadă şi aşa se vor sălbătici oile asupra păstorului şi vor ace bucurie lupilor. şter+ându-le cu darul datoriile a+onisite diavolului. ?:B.

Ast el, după trecere de vreme, "n+ăduind Dumne!eu, vră4maşul mântuirii oamenilor s-a iscusit tot mai mult "n rele% a scornit şi el corăbii şi cu ele dă târcoale peste apele potopului, ca să culea+ă el pe cei ce-ntind mâinile să scape, dar scuipă Biserica. Pentru ei, pentru iii pier!ării, "n+ăduie Dumne!eu amă+irea nele+iuită a Satanei /A Tesaloniceni A, :70, care li s-a ăcut până acum "n peste 677 de ,ristoşi mincinoşi /Matei AG, AG0, care de apt sunt diavoli. 'ăci până acum nele+iuitul a scornit peste 677 secte /677 "n :DG@, acum cca. <7770, luntri sau biserici mincinoase, "n care pe mulţi "i ia de minte şi-i duce cu el. #nşelăciunea e uşor de prins% corăbierul vră4maş şi ,ristoşii mincinoşi nu au crucea pe catar+, iar "nlăuntru nu au cele şapte Taine. #nşelăciunea e şi mai vădită, "ntrucât oricare din ,ristoşii mincinoşi, luat "n parte, nu e iul Tatălui; dovadă că nu-şi lasă ucenicii să !ică &Tatăl nostru), deşi scrie% &Aşa să vă ru+aţi) /Matei @, D0. Prin urmare, ,ristoşii mincinoşi "şi scot ucenicii dintre iii Tatălui şi-i ac iii pier!ării. ?<:; Căspun!ând celor ce se ţin mai presus de Biserică şi s inţi, e destul să le aducem aminte de "nşelăciunea "n care au că!ut iudeii, uci+aşii drepţilor, primii călători la iad cu Scriptura "n mână, "ntrebându-i% 8u după scripturi /-oan :D, =0 au răsti+nit ei pe Dumne!eu ( PROVIDENŢA ?<<; -isus Eristos, Dumne!eu-5mul, /O0 umblă nevă!ut de oamenii cu oc,i de lut, căutând mereu pe raţii Săi /Matei A6, :70, pândind şi aler+ând după iecare ins, &până-i va prinde pe toţi cei ce se vor mântui, ca pe Pavel) /S ântul Ma3im Mărturisitorul, 'apete despre dra+oste, 1ilocalia, Sibiu, :DG=, ed.-, vol.A, p.==0, şi neavând odi,nă până nu-i adună pe toţi Acasă. ?i aceasta o ace mereu, "n iecare veac de oameni, până la s ârşitul lumii. Asta nu se poate tăcea. -ar cine *-a şi vă!ut pe Domnul şi neasemănata-'ruce, pe care "ncă o tot duce printre oamenii ce-* pălmuiesc cu ură de iară până la s ârşitul veacului de-acum, unul ca acela sare ca ars din orice iubire conservatoare de sine şi se roa+ă, stri+ând să aibă "n lumea aceasta soarta lui Dumne!eu. Inul ca acesta trăieşte ca un de!le+at de viaţă şi nici o ur+ie a vremii nu-i poate ace nimic, decât a-l desăvârşi, lămurindu-l ca aurul. ?<=; Dacă simţim su erinţa ără asemănare a lui Dumne!eu Mântuitorul nostru, cea din iubirea de oameni, aceasta curăţeşte şi viaţa noastră; căci acesta-i ocul a!vârlit de Dumne!eu pe pământ /*uca :A, GD0% pâr4olul dra+ostei, care aprinde lumea, arde puterile răului şi străluceşte cu lumină dumne!eiască pe smeriţii Săi următori, ce se "ntorc Acasă. ?<>; Dorul lui Dumne!eu după cel mai mare păcătos este neasemănat mai mare decât dorul celui mai s ânt om după Dumne!eu. ?<?; 'ând cineva se "ncumetă să se lase "n conducerea Providenţei, printr-un elan de iubire de Dumne!eu, adică să-şi depăşească conştient condiţia sa umană > sub acţiunea ,arului de sus, bine"nţeles >, poate vedea "ncă de aici arvuna desăvârşirii sale, "ntr-un sentiment de liberare, ca o "nviere din morţi. Timpul, cau!alitatea, lumea, viaţa şi toate vămile cunoaşterii, pline de c,inul contra!icerilor, rămân la pământ, ca o +ăoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omidă păroasă > trecută aparent prin moartea unei crisalide > iese şi !boară un luture "n culorile curcubeului. Aşa suntem şi noi "n condiţiile vieţii acesteia, o candelă cu untdelemn şi itil, dar "ncă neaprinsă. ?<@; 'ând a4un+em la cunoştinţa a ceea ce suntem de apt, că avem o "nrudire cu Dumne!eu, că locuieşte c,iar "n structura noastră spirituală, că suntem "n pra+ul liberei ale+eri a unei concepţii de viaţă de care să ne ţină c,iar de n-om i pe placul lumii, atunci Dumne!eu aprinde candela şi luminea!ă toată viaţa noastră cu concepţia creştină despre lume şi viaţă. ?<A; #n ca!ul când omul cel vec,i mereu se obră!niceşte cu &drepturile) sale biolo+ice asupra omului ceresc şi biruie, atunci, deosebirea celor două naturi care trăiesc "ntreţesute "n noi, a4un+ând "ntr-un contrast nelimitat, Du,ul lui Dumne!eu Se retra+e din om şi vin pedepse colective multiple asupra vieţii păcătoase. Aşa avem motivarea potopului% &8u va rămâne Du,ul Meu pururea "n oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci !ilele lor să ie o sută două!eci de ani) /.ene!ă @, <0. De asemenea, perversiunea sodomiei, care &stri+a "naintea Domnului) /.ene!ă :D, :<0 a atras asupra Sodomei şi .omorei prăpădul ocului, care a ars pământul G77 m sub nivelul mării, ormând Marea Moartă, radioactivă până astă!i. ?<8; Toată cărarea de la porunci la cunoaştere, de la ascetică la mistică, nici un pas nu o acem sin+uri. ?<B; Dumne!eu vrea să stăvilească năvala anar,iei "n ăptură, "nsă, respectând libertatea omului, nu poate, decât dacă va câşti+a şi convin+erea omului pentru intenţia Sa. Pe drepţi "i are câşti+aţi pentru această cau!ă. Pe nedrepţi, pier!ând aceştia libertatea lor > de vreme ce robesc păcatului > nu-i mai poate câşti+a prin libertatea pe care n-o mai au, de aceea pentru aceştia nu-i mai rămâne decât sabia. Prin sabie se "nţele+e aici% asprimea dreptăţii, le+ea, autoritatea, stăpânirea, pedeapsa, până c,iar şi pedeapsa cu sabia. ?=9; -ubirea şi sabia lui Dumne!eu lucrea!ă ne"ntrerupt şi deodată "ntre oameni% pentru iecare, după cum "i trebuie; asta nu numai iindcă oamenii sunt amestecaţi, dar şi pentru că iecare ins "şi are vremile sale când "i străluceşte milostivirea, precum şi vremi când "l pri+oneşte sabia > ca să vie iarăşi la starea de milostivire. ?=:; Dumne!eu taie para ocului "n două; cu puterea ar!ătoare, dar neluminoasă arde păcătoşii, iar cu puterea luminoasă, dar near!ătoare străluceşte pe s inţi. Aşa că pe unii "i luminea!ă near!ându-i, ca un Soare neapus "n vecii vecilor; iar pe alţii "i arde neluminându-i, "ntunecaţi şi la "ntuneric, "n vecii vecilor... ?=<; Mulţi oameni, mai puternicii veacului, sunt re ractari propovăduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al s inţilor, cel acoperit cu preţul vieţii. ?==; *a urma tuturor este dreapta 4udecată a lui Dumne!eu şi este dreaptă pentru că tuturor Dumne!eu le-a prile4uit o mărturisire a cuiva şi deci nu vor avea cuvânt de scu!ă că n-au au!it de Dumne!eu. ?=>; Aceasta este raţiunea ascunsă a Providenţei% toată lumea ispitită să se ciocnească de -isus. ?=?; Providenţa bate timpurile "n uncţie de om. -ar iindcă omul are dorul e3cepţional al ăpturilor spirituale, al libertăţii deci!iei şi timpul are o uncţie variabilă "n Providenţă. ?=@; ?tiind Dumne!eu slăbiciunea credincioşilor şi des râul răutăţii, mai intervine din când "n când cu "ntâmplări "n ricoşătoare "ntre oameni. ?=A; Dumne!eu nu pedepseşte toate relele aici şi imediat, precum nu răsplăteşte tot binele aici şi numaidecât. ?=8; Dacă Dumne!eu ar pedepsi toate relele aici, ar putea "nsemna că lumea aceasta este sin+ura care e3istă. Dacă ar pedepsi toate relele imediat, ar "nsemna că se teme de puterea răului, care nepedepsit imediat ar putea periclita stăpânirea lumii. BG

?=B; Dacă Dumne!eu ar răsplăti tot binele aici ar "nsemna acelaşi lucru, că e3istă numai lumea aceasta. Dacă ar răsplăti tot binele imediat ar "nsemna că su letul e3istă numai "n lumea aceasta, "n care Dumne!eu trebuie să se ac,ite ur+ent de "ndatorirea ce i-a ăcut-o omul. 'ă uneori Dumne!eu pedepseşte răul şi uneori răsplăteşte binele, este ca să ştie că răul se pedepseşte şi binele se răsplăteşte. Dacă o ace rar "n lumea aceasta este semn că o trece si+ur "n cealaltă. ?>9; Dacă Dumne!eu uneori nu pedepseşte răul este că aşteaptă pocăinţa păcătosului. Dacă uneori nu răsplăteşte binele dreptului este semn că-i lucrea!ă răbdarea. #n amândouă ca!urile Dumne!eu aşteaptă s ârşitul omului, "n ce s ârşeşte omul, ie că a ost multă vreme bun, ie că a ost multă vreme rău, cele de pe urmă au ultimul cuvânt. ?>:; 5 răsplată aici şi imediată pentru toate aptele ar dăuna libertăţii omului. Căul nu s-ar ace de rica pedepsei, iar binele s-ar ace din interesul răsplăţii. S-ar micşora ceva din slava lui Dumne!eu şi s-ar micşora şi presti+iul iinţei omeneşti. -ată, prin urmare, la ce climat de libertate şi dra+oste de!interesată vrea Dumne!eu să-şi ridice iii, la sensul lor meta i!ic cel ascuns "n Dumne!eu, care este Du,, este iubire şi Adevăr. ?i aceasta ac şi oamenii liberi şi cunoscuţi şi lor "nşişi ca atare. PSALTIREA ?><; Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunoştinţa cea din păţanie, sau "nvăţăturile din durere, sin+ura cale care poate "nvăţa ceva pe oameni. ?>=; Aşa e toată Psaltirea% o mărturie strălucitoare a bunătăţii lui Dumne!eu, ţinută "n mână de David, ca o ăclie, mân+âind orice su let !drobit de pe urma păcatelor. *umina ei atra+e luarea-aminte la cârmuirea lui Dumne!eu asupra vieţii omeneşti, "ndeamnă su letul la ascultare şi smerenie, cu care oricine poate birui toate potrivniciile din calea mântuirii şi poate răbda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONDUGAL C DESPRE RELAŢIILE SEEUALE DINTRE SOŢI ?>>; 1emeia /luată din bărbat0 are nevoie de completare endocrină prin contact de la bărbat. ?>?; 5 mare di!armonie constă "n aptul că instinctul bărbatului e "n con lict cu instinctul emeii. -nstinctul bărbatului vrea mereu emeia, ca prile4 al descărcărilor sale +ene!ice. -nstinctul emeii "nsă e maternitatea. 'opilului, până se desprinde de mamă, "i trebuie doi ani, deci, după rânduiala irii, trebuie să ie lăsată "n pace. Deci, ce va ace bărbatul( Sau "şi va perverti soţia, ăcând-o să umble şi ea după plăcerea pătimaşă, căutând să scape de rostul irii sale, sau o va ace criminală, punând-o să-şi ucidă "n pântece iinţa ără apărare, sau va practica scârba onaniei cu emeia sa /1acere <6, D0, pă!ind-o de rostul !ămislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Alţii recur+ la sterili!are, alţii la aventuri, sau la lupanare. In atare bărbat nu-şi va mântui soţia prin naşterea de ii /: Timotei A, :B0, ci o va osândi cu uci+aşii şi curvarii, printre care şi el de asemenea va i /Apocalipsă A:, 60. Prea puţini sunt bărbaţii care-şi stăpânesc instinctul iraţional, prin puterile raţionale ale su letului, re+lementându-l potrivit cu rostul său ori+inar. ?i iarăşi, şi mai puţini sunt cei ce convertesc ener+ia prin "n rânare, săltând sensul irii la rosturi mai presus de ire. ?>@; Plăcerea, căutată numai pentru ea "nsăşi, c,eamă repetarea din ce "n ce mai deasă a actului, până ce a4un+e la distru+erea sistemului nervos. Mai mult c,iar% ea aprinde or+anismul şi-l "mpin+e până dincolo de posibilităţile sale uncţionale; ea provoacă rân+erea oricărei cen!uri morale şi-şi duce supuşii până la doa+a nebuniei. ?>A; De ce nu-s părinţii la el de +răbiţi şi cu "nsurarea băieţilor, pe cât sunt de +răbiţi cu măritarea etelor( 1apta lor +reşită "ncura4ea!ă tăinuit şi pe aţă rauda neomaltusiană > onania cu emeie, ereala, pă!irea > ceea ce e o pla+ă de o nebănuită "ntindere "n toate mediile sociale. -ată că, după scurtă vreme, se arată şi pedepsele acestei raude, cu deosebire la emei% tulburări +rave ale sănătăţii, enomene dureroase ale pântecelui, tulburări "ndeosebi nervoase şi mintale, cu desăvârşire necunoscute nici c,iar medicilor. Aşa !ic medicii. De la pântece durerile se "ntind la rinic,i şi "n 4osul pântecelui, uneori "n membrele in erioare. Durerile se stârnesc şi cresc "n vremea mersului, "n vremea ridicării şi aşe!ării pe scaun, a ridicării vreunui lucru şi peste tot "n vremea intimităţii > lucru care aduce uneori +rave ne"nţele+eri con4u+ale. Deodată cu durerile acestea, apar tulburările nervoase, care sc,imbă pro und starea psi,ică şi mintală a bolnavelor. 'aracterul sc,imbător a4un+e iritabil, irascibil până la e3ces. Din nimicuri, e3plo!ii violente, urii, adevărate sincope ale 4udecăţii, care nu mai pot i "n rânate sau stăpânite. $ un adevărat de!ec,ilibru umoral, care ace biata victimă să treacă de la e3plo!ia violenţei, până la tristeţea şi melancolia cea mai pro undă, şi uneori, până la ideea sinuciderii. Asta-i rauda şi isprava. De aceea nu tăcem, ci demascăm, "mpinşi de milă şi de ştiinţă. ?>8; #ntr-un raport con4u+al normal, or+anele +enitale eminine trec succesiv printro a!ă de con+estie intensă şi o a!ă de slăbăno+ire bruscă, ce stabileşte cursul re+ulat "n circulaţia sân+elui. Actul con4u+al alsi icat, neisprăvit, ără conclu!ia naturală, lasă să persiste "n vase o stare de "necare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Irmea!ă o tulburare a nutriţiei ţesuturilor, pe urmă alterarea lor anatomică. ?>B; Mulţimea irişoarelor nervoase ale ple3ului ,ipo+astric, irişoare care pleacă de la uter şi se unesc cu sistemul cerebrospinal, "ndură apăsări, iritaţii, care, la obârşie sunt dureri locale, dar cu tulburări re le3e la distanţă; iar cu vremea, aruncă pe bolnave "n plin domeniu psi,iatric. ??9; 'on+estiile acestea cu repetiţie produc alterări intense şi pro unde "n sânul ţesuturilor, care-şi pierd uncţiunea lor normală. Aşa se instalea!ă, cu vicleşu+, sterilitatea de initivă, incurabilă, după câte o lun+ă perioadă de sterilitate voită. Atunci "n BB

!adar mai doreşti copii, mu+urii vieţii, căci irea te pedepseşte cu această crudă "ntoarcere a lucrurilor% "ţi cali ică apta şi "ţi condamnă neamul la moarte. Iltimul e ect% denatalitatea, depopularea etc. Aşa se stin+e neamul... RAŢIUNEA ??:; 'ând "mpre4urările te aduc "n situaţia să ve!i limitele raţiunii, cataclismul "n aţă, puterile răului de!lănţuite, nu tremura căci nu eşti sin+ur% este 'ineva nevă!ut cu tine, "n tine, care stăvileşte ,aosul, iar pe tine te creşte mai presus de om, "mprumutându-ţi şi ţie nimbul divinităţii. ??<; 5 iluminare a raţiunii, datorită &locuirii) lui Eristos "n su let, nu este de nici o mirare, "ntrucât -isus Eristos este numit "ncă "n terminolo+ia +reacă% &lo+os), 'uvânt, raţiune absolută a lui Dumne!eu. RĂBDAREA ??=; 'u arătarea răbdării suntem datori "n primul rând pentru că, mai "nainte de a veni la calea lui Dumne!eu sau la ostenelile mântuirii, ăceam şi noi ale lumii, umblând "n ărădele+i şi c,inuind pe alţii şi, ast el, ne-am bă+at datori; deci acum trebuie să plătim ale noastre cele de atunci, ca pentru răbdare să dobândim mântuirea de la Dumne!eu. Aşa trebuie să plătim acum cu durere cele ce leam ăcut odinioară cu plăcere. ??>; 'ei ce biruie lumea /: -oan B, G0 nu sunt nicidecum o adunare de neputincioşi, o turmă de inactivi, oricât s-ar părea răbdarea răului o slăbiciune a binelui, ci ei sunt ostaşii #mpăratului, care prin răbdarea 'rucii a biruit nu numai lumea, ci şi toată stăpânia morţii. Mântuirea e cununa acestei biruinţe. -ar despre nevoinţa care dovedeşte răbdarea şi credinţa s inţilor /Apocalipsă :<, :70, putem spune că e sin+ura cale "n+ăduită şi "n stare să mistuie puterea răului şi să o acă ără rost şi ără vla+ă "n lume. ???; Căbdarea răului sau umilinţa, "n credinţa lui Dumne!eu, este cea mai uriaşă putere asupra răului "n lumea aceasta. ??@; ',ip de umilinţă desăvârşită ne-a dat Mântuitorul pe cruce% $l, 1iul şi slava Tatălui, Dumne!eu adevărat, nu S-a "mpotrivit, ci a primit să treacă prin cea mai de pe urmă umilire cu putinţă pe pământ, căci ştia ce putere are umilinţa. Căbdând bătăi, scuipări "n obra!, cunună de spini, piroanele şi spân!urarea pe cruce, iar peste su let ,ulirea celor ărădele+e, toate acestea "ncă nu erau crucea cea mai +rea; pe aceasta o avea la spate. 'rucea cea mai +rea, pe care era răsti+nit cu aţa, era neasemănata durere a milei Sale aţă de oameni. ??A; 8u le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare "n lucrăturile lor, decât răbdarea cu dra+oste a neca!urilor, căci ea arde datoriile noastre şi toată strădania lor. ??8; Prin răbdarea multor neştiuţi de oameni, atotputernicia şi dreptatea lui Dumne!eu, s ărâmă mereu porţile iadului, cu puterea Bisericii vă!ute şi nevă!ute. ??B; *epădarea de sine nu se reali!ea!ă dintr-o dată sau o dată pentru totdeauna, ci trebuie timp şi răbdare. Timp pentru deprindere şi răbdare pentru +reutatea ei. ?@9; Căbdare trebuie să avem mai "ntâi cu noi "nşine, ca să nu cădem "n "ntristare, apoi trebuie să aibă şi alţii răbdare cu noi, până deprindem desăvârşit lepădarea de sine. Dacă "nvăţăm practic lepădarea de sine şi sporeşte dra+ostea "n inima noastră, răbdarea "ncetea!ă de a mai avea "n ăţişarea ne+ativă de neca! şi se sc,imbă "n bucurie, cu toată "ntristarea mea sunt covârşit de bucurie. ?@:; Căbdarea mai este şi nevoinţă, adică pedepsirea de bună voie a irii cu tot elul de osteneli. ?@<; *a "ncepători, deprinderea răbdării "ncepe cu ocara. #nceputul trebuie "ntărit cu răbdarea, pentru că "n lupta cu mândria şi cu slava deşartă, acestea au obiceiul să-l arunce "n de!năde4de ca să părăsească lupta. 'ine rabdă /"ndreptarea0 până la s ârşit se va mântui /Matei :7, AA0. ?@=; Căbdarea este o condiţie a mântuirii, cu condiţia ca să nu ie pentru vinovăţii, ci pentru &vinovăţia) de a i creştin. #n lumea aceasta nu poţi să cre!i "n -isus ără să ii pedepsit. Scriptura a prevă!ut de mult cen!ura "mpotrivirii !icând% &1iule, când vrei să te apropi şi să slu4eşti Domnului, să-ţi pre+ăteşti su letul de ispite) /'artea "nţelepciunii lui Sira,0. -ar, S ântul Pavel de asemenea ne previne% &Toţi cei ce vor să trăiască cucernic vor i pri+oniţi) /A Timotei <, :A0. ?@>; Mulţi tirani s-au "n+ro!it de răbdarea mai presus de ire a s inţilor, prin a mărturisi şi ei pe Eristos, de asemenea, cu acelaşi preţ al vieţii. ?@?; Căbdarea s inţilor "n "ncercări are rostul iubirii de oameni, ai lui Dumne!eu. ?@@; Atâta am "nţeles din taina răbdării s inţilor. $ste ascunsă "n ea o mare bucurie. RĂUTATEA ?@A; 8imic mai +reu, mai periculos decât să te lupţi cu "n+ustimea şi cu ormalismul. 8imic mai prime4dios, decât a combate răutatea, care crede că are dreptate, că apără adevărul şi că slu4eşte lui Dumne!eu. Aceste orme ale relei voinţe au "n rânt şi pe -isus. Deşi Dumne!eu n-a revelat o Scriptură "mpotriva Sa, ormalismul iudaic a "ntors-o "mpotriva lui Dumne!eu. 8u după Scriptură *-au câşti+at pe -isus( -ată ce poate răutatea% să stea "mpotriva iubirii de oameni şi de Dumne!eu; "mpotriva ei, nu poate nimic, nici -isus. De aceea, răutatea, pentru că nu se poate sc,imba "n bucurie nicidecum, nu are iertare, ea este "mpotriva iertării şi a oricărei tămăduiri, dar are 4udecată. Căutatea a "n rânt pe Dumne!eul iubirii, dar se va "n rân+e de Dumne!eul Rudecăţii. ?@8; -isus a tămăduit orbirea oc,ilor, dar n-a putut tămădui orbia răutăţii. 5rbia răutăţii nu are leac, dar are pedeapsă. ?@B; Căutatea e o osândă, o moarte anticipată, care c,inuieşte irea, dar nu e naturală, e o venetică "n ire. Pe aceasta vrea Dumne!eu să o i!+onească din ire, dar cu a4utorul omului, care a introdus-o "n ire. --a dat omului apostolia acestei misiuni% &-ată eu vă trimit pe voi ca pe nişte miei "n mi4locul lupilor). 1irea perversă şi irea curată, ori+inară, stau laolaltă "n raportul "n care se a la un miel care bea apă dintr-un râu, aţă de lupul care se a la mai la deal, şi "i bă+a mielului de vină că-i tulbură apa, +ăsindu-i acestuia motivul &"ntemeiat) să-l mănânce. $ absurditate B@

decât "n ceea ce-i era dat după ire. sau asupreala. #ncepătorii pot să vadă cum numele Mântuitorului "i i!băveşte de asuprirea momelilor vicleanului > ceea ce-i "ndatorea!ă cu o mare smerenie "naintea lui Dumne!eu. sau mai mult "i oloseşte mutarea din viaţa aceasta. A. numai sin+ur Dumne!eu ştie > şi precum ştie şi ace > dacă pentru cineva e mai de olos viaţa. Se va "nvoi mintea să mear+ă după momeală mai departe. ?AA. e3istent "ncă "n ire. ?A>. oloseşte şi pe cei răi. "ncât "n !ilele noastre se văd mulţi călători la iad cu Scriptura "n mână. Toţi cei ce umblă după plăceri. când. ba c. e desco4irea irii de absurditate. De aceea !ice #nţeleptul% &1iule.). aceştia n-au ră!boi cu diavolul% pe aceştia "i are ără de ră!boi. cu des rânarea. A70 care pe mulţi i-a rătăcit de Dumne!eu şi pe puţini i-a "ntors. pe cei ără nici un Dumne!eu. a ceea ce orânduieşte şi ace Dumne!eu. lupta trebuie dată +rabnic şi după le+e. ci cu vicleşu+uri şi curse. pe cel "nclinat spre +ânduri. "n atotputernicia Sa.emat pe nume. deşi comprimat dar capabil să-şi recâşti+e dimensiunea paradisiacă% mie!ul capabil de Ear. şi "ncă moarte pe cruce /1ilipeni A. de orice el. clipă "n care vră4maşul i-a urişat undiţa iadului pe +ât.otărârea *ui. ?A?.0 'ăci cea mai prime4dioasă temniţă e aceea "n care te simţi bine% nu vei ieşi din ea niciodată. A@0. o arată mai sclipitoare. iar când "şi dă seama de ea "nsăşi şi de cele "n care se a lă. se vor olosi de unelte ale lor /-oan 6. dau de asprimea dreptăţii Sale. -ar de atunci biruie ca un Dumne!eu. când vrei să te apropii să slu4eşti Domnului. şi printr-"nsa trecând.multă şi variată lipită pe ire. se poate "ntâmpla ca ără veste să im "nvăluiţi la minte din partea po tei sau a iuţimii. ?A@. oameni amă+iţi de ei. şi ştiind că nimic nu se "ntâmplă ără voia lui Dumne!eu. A70. c. s inţii "n prea4ma cărora se "mblân!eau iarele.iar dacă nu pricepem aceasta. de"ndată ce a lăm ce "n!estrare avem şi ne tre!im spre ce trebuie să im. *upta "ncepe abia "n cei ce s-au . "ncât nu mai rămâne istoriei altă soluţie decât s ârşitul ei. ca să o acă iubită minţii. /. nu vor scăpa de prime4dii. Dacă "ntâr!iem să ne luptăm. "n+ăduie ră!boaiele. Dumne!eu. a rupt !ăvoarele şi a spart porţile iadului. ne isprăvim !ilele "n ericire şi coborâm cu pace la iad9 Dar. Dacă mintea nu ba+ă momeala "n seamă vră4maşul stăruie cu ea. ?A8. ?AB. GG0. şi a celor de acasă şi a celor de pe ronturi. depănând ru+ăciunea. tot aşa şi cu su erinţele ră!boaielor. Aici e +raniţa "ntre lupta după le+e şi căderea "n ărădele+e. care-i smerenia deplină şi condiţia de căpetenie a ru+ăciunii ne"ncetate. ?89. Al doilea +ând de a4utor e primirea de mai "nainte ca bun. ?A<. până a4un+e deprindere sau obicei. neca!urile şi tot elul de "ncercări ale ră!boiului nevă!ut i!butesc să ne tocească pe deplin +ustul de lumea aceasta şi să ne ducă la un el de moarte aţă de lume. 8umai ispitele. Potrivnicul ispiteşte cu momeala plăcerii pe tot omul spre patima spre care-l prinde că are povârnire mai mare% pe cel aplecat spre trup.BOAIELE ?A:. lovim momeala cu numele lui Dumne!eu. Prin urmare. pe care o lutură el "n vă!ul minţii. Pe urmă. nu ne tre!im din cursele vră4maşului /A Timiotei A. +ăteşte su letul tău spre ispite) /#nţelepciunea lui -sus Sira. cu minciuni şi cu "n ricoşare şi cu alte nemaipomenite !avistii. ostaş al lui Eristos. stăm de bună credinţă că mer+em bine. Dacă mintea se va a la iubind o momeală străină şi s atul viclean. 'ei ce nu urmăresc "n viaţa aceasta nimic mai mult decât să ie ericiţi "n lume şi ti. Aşa se desc. Mintea "nsă se tre!eşte c-a ost urată de +ând străin şi că se a lă "n altceva.otărâtoare. vom vedea lucru minunat% pentru ostaş luptându-se #mpăratul > tocmai "ntors de cum e ră!boiul vă!ut. -ar +ândul al treilea e că "n su erinţe ără de voie s-au mântuit mucenicii. ca printr"nşii să aducă la mântuire pe cei de mântuit. sin+urul lucru cu adevărat de trebuinţă. Acesta "nsemnea!ă că -isus contea!ă pe un mie! ori+inar necontaminat. care le-ar ace toate câte-i "nvaţă dracii > dacă ar i după ei.. cu "nţelepciunea veacului acestuia /: 'orinteni :. dată şi mieilor. :0.iar şi pe draci. "nvăluită meşteşu+it "ntr-o momeală a unui lucru sensibil al lumii de aici. mult mai mulţi se mântuiesc pe ront. pe cei dornici de 'uvântul lui Dumne!eu "i ispiteşte cu Biblia /A Petru :.otărât la o viaţă mai con ormă cu poruncile dumne!eieşti. decât s-ar i mântuit acasă. asupra cărora "ncă aruncă vră4maşul aprinderea sa. puterile iadului vor sări să ne ceară socoteală pentru nesupunere. Dacă la ceasul de ră!boi. oriunde e c. ?A9. va "nclina cumpăna liberei ale+eri spre momeala şi s atul străin. lumea crede că mor "n ră!boaie cei răi şi scapă cei buni. n-avem nici o luptă. 60. Dacă la asupreală a i!butit să ure mintea cu momeala şi să o acă să vorbească "mpreună. Celele pe pământ aşa de mult vor strân+e oamenii. pentru că numai sin+ur Dumne!eu ştie şi ţine socoteala iecăruia. Prima "ntâlnire "ntre minte şi diavol e la linia momelii. ?8=. 'âtă vreme mer+em "n voia valurilor.. Dumne!eu. adică mântuirea. ?i% #l c. Misiunea lui -isus.niţi "n trup. iar oile Dumne!eu le ştie). Inul din s inţi a !is% &'aprele eu sunt. cel milostiv "ntru drepţi. de caricatura e3istenţei% demonicul.ide spărtură "n cetate şi se năpustesc pu. Că!boiul du. pe cei nebă+ători "n seamă sau potrivnici > dar totuşi oameni cumsecade > abia cu a4utorul prime4diei "i "nduplecă să vrea şi ei ce vrea Dumne!eu. spre pedepsirea răutăţii. şi anume% dacă mintea nu-şi aduce aminte cu credinţă de &Doamne -isuse. 5bişnuit. ?i repede urmea!ă 4alnică pustiire "n cetatea su letului% "mplinirea cu lucrul şi repetarea aptei aceleia. ?i unul şi altul te des ace de viaţa aceasta. Precum că acestea sunt aşa ne stau mărturie mieii lui Dumne!eu. Atunci viaţa oricui se a lă "n prime4die de moarte.emarea dra+ostei lui Dumne!eu. avem "naintare la unire. şi de cele mai multe ori viaţa "ntrea+ă a unuia sau a mulţime de inşi atârnă de lupta nevă!ută a câtorva clipe. Aceasta e a doua "naintare a ră!boiului. RĂ. biruind pentru ostaşii Săi şi slobo!indu-i. de sălbăticie.. "n voia irii povârnite spre păcat. B= .ovnicesc seamănă "ntrucâtva cu ră!boiul lumii. Dar nu vor sări cu toată ur+ia răutăţii. căci sub orice plăcere e "ncolăcit un şarpe. mai bine-!is "n clipa de luptă.. avem lupta cea de +ând la o clipă . 'ăci #mpăratul nostru s-a luptat până la moarte. i se "ntâmplă că "ncuviinţea!ă momeala vră4maşului. $ste şi nu este aşa. 2remea de luptă are o mare cumpănă. că nu le lasă Dumne!eu. "n su erinţe de bunăvoie s-au mântuit cuvioşii. ?A=. sau se va "ntoarce de la dânsa( Aici e lupta şi clipele sunt scumpe.eamă dra+ostea. pe necredincioşi.oaie de vră4maşi care aşteptau ascunşi a ară. ?8<. Pe de altă parte. să ne bucurăm de . ?8:. 'ând nu mai răspund oamenii la c. ştiind că se luptă $l "n locul lor. Apoi. De unde atâta pustiire( De la o clipă ără de Dumne!eu a minţii.

. iar pe de altă parte ne conduc la +ăsirea de noi "nşine. precum şi toată istoria acestui mod de e3istenţă decimat de moarte. cataclismul "n aţă. ?B=.BOIUL MOMELILOR ?8?. 5mul nu şi-ar mai cunoaşte slăbiciunea şi nici de smerenie nu ar mai avea trebuinţă. iarăşi se vor i apucat de rele.arul lui Dumne!eu şi voia omului. ie cu "n ricoşări +ro!ave ducând către ieşirea din minţi. unuia ca acela nici un rău nu i se mai poate "ntâmpla. Tu eşti altoit cu un 5m-Dumne!eu. al pocăinţei. RĂ. căci mai de olos este a ne vedea păcatele decât a vedea "n+erii. 2e!i clar. Dar cu celelalte umblă să ne constrân+ă să socotim plăcerea ca bine şi durerea ca rău. ?B>. primim cuvântul *ui care "mprăştie urtuna. Biruinţa Mântuitorului e unică..ide calea pre!entându-le-o ca umilire. Astă!i. iubim 'rucea lui Eristos şi crucea noastră.iar clinică. $ mai de preţ lupta. 'u această meşteşu+ire ar restrân+e nă!uinţele su letului numai la o viaţă comodă "n veacul acesta. sau de la oricare altă Taină. care stăvileşte . la e3presia cea mai dina ară a vieţii. "ndată să ie şterse. Partea "ncepătorilor este nevoinţa de a seca i!voarele patimilor din pământul inimii. *a aceştia lepădarea de sine a ost mereu un lucru de silă sau ără convin+ere. latent. iind urâte de noi. precum şi +ri4a de a nu se sui cu mintea "n vă!du. 1ără $l nimeni nu mai poate câşti+a o a doua biruinţa asupra răului.imbabili. Prin aceasta şi tu eşt iu al lui Dumne!eu.ri4ă la minte9 'ăci ră!boiul nevă!ut cearcă pe toată lumea şi n-a cruţat nici iubirea de Dumne!eu a Apostolilor9 ?8@. Căbdarea "nsăşi a ră!boiului e ultima ta ru+ăciune.0 'ând "n om se "ntăreşte această alternativă. psi.BOIUL NEVĂ.analitică.arului Aceluia 'are te ţine "n braţele Sale ca să nu ca!i "n "ntristare. Alt el nu ar mai i luptă. şi ast el să se arate şi . mintea > conştiinţa c. de unde a4un+ la mania persecuţiei. Pe calea aceasta le macină su letul "ntre de!năde4de şi nemulţumire. "n tine. nici a virtuţii tale. se "nc. Acestea sunt cuprinse "n cuvântul lui -isus% &$u. că ve!i a4utorul lui Dumne!eu şi te smereşti şi te umpli de dra+oste. nici ucenicie. 'ând "nsă ne mai adâncim su letele acolo unde ne aşteaptă Eristos de la Bote!. ?BA. altele. că &dintr-asta) numai Dumne!eu te poate scăpa. nici să nu le bă+ăm "n seamă. Aici stă pricina pentru care noi. nici sporire. ca ultim rea!im etern al liniştii. &inoculat). "n structura ta spirituală.ule "mpotriva lui Dumne!eu. scăpându-i cu desăvârşire. #ncercările şi neliniştile vremii au şi ele un rost% ne provoacă la +ăsirea sensului ce-l avem "n Dumne!eu. Momeala ne iind păcat. /. iar "n calea celorlalte avem lepădarea de sine "n +ri4a lui Dumne!eu. 8ici omorâţi nu pot i. ci a . ca ăpturi renăscute "n Dumne!eu şi a4unse la libertatea spiritului. ?B:. Deşi "n!estraţi cu darurile Bote!ului. la un samarinean. ce anume iubeşte% ostenelile din pricina Earului. "ntrucât nu suntem ca "n+erii nesc. 'u primele umblă să ne amă+ească. De la această e3perienţă "ncepând. care acaparea!ă pentru sine şi orţele naturale ale su letului. iar le+ea este dra+ostea > poate vedea lucruri minunate. ?B@. Dacă vede vicleanul că nu isprăveşte surparea cu ispitele atunci aruncă "n minte . iar către smerenie le "nc. Suntem "n urtună cu su letul numai atâta vreme cât trăim la supra aţă. nebunia şi .aosul nu sunt literatură% sunt realităţi care uneori i!besc rontal şi caută să "n+. 8oua ta realitate de o evidenţă absolută. căci biruinţa pe mulţi i-a pă+ubit. Aceasta pentru ca unele din ele. căci acolo bat urtuni mari şi se rup aripile minţii. #n calea celor dintâi avem lepădarea de vederi. Dacă cineva e conştient şi trăieşte această evidenţă interioară şi pe celălalt plan al e3istenţei. -ată "ncă o amărăciune a lui -isus. puterile răului de!lănţuite. S ântul Marcu Ascetul ne lămureşte% Eristos prin cruce şi prin Earul Bote!ului &slobo!indu-ne de orice silă. absolut superior condiţiei tale pământeşti. deşi bote!aţi. ?88. /O0 *umea nu se mai poate atin+e decât de temniţa ta biolo+ică. 8ouă. ci tot aceeaşi. Dar.ită relativul tău ec.. nici nu trebuie să ie. sau +ândurile din pricina plăcerii).aosul. RECUNOŞTINŢA @99. a +ăsit-o "ntre străini. "n măsura "n care sunt iubite să şi rămână. B0.ul părerii. când mila lui Dumne!eu vine "n Persoană să caute şi să cureţe pe pedepsiţii Săi.UT ŞI RĂ. ?B?. cu irea primim şi credem că tăierea voii proprii e "ntr-un cuvânt curăţirea de patimi. "mprumutându-ţi şi ţie nimbul divinităţii.id su leteşte "n pre4udecăţi şi aşa alunecă din calea s ântă "n calea pro ană sau c. "ntoarceri neaşteptate la Dumne!eu. e un continuu ră!boi nevă!ut "ntre binele şi răul din om. Potrivnicul are două eluri de ispite% prin plăcere şi prin durere. a trupului. pentru că "ntr-"nşii pre!enţa divină e orţă care ace deşartă orice !vârcolire a răului asupra lor. $l este i!vorul smereniei care reec. 'ovârşirile acestui mândru să nu sperie pe nimeni căci nu spurcă pe om. nu tremura căci nu eşti sin+ur% este 'ineva nevă!ut cu tine.ilibrea!ă su letul din bântuielile mândriei. prelun+indu-se "n vreme şi "nmulţindu-se cu luptătorii.iar > atunci ră!boiul nevă!ut "ntre binele şi răul din om ia o ormă clinică. Adună la con lict. Să ştii că a rămâne "n picioare nu e treaba ta. "nsă nu e nici atunci altă biruinţă. ?B8. "n vremea de luptă > dacă luptă după le+e /A Timotei A. 8ici o viaţă sporită nu e cruţată de bântuieli% ie cu vederi amă+itoare şi tră+ând către slava deşartă. nu ar mai trebui nici Earul ne"ncetat de la Dumne!eu. n-a "mpiedicat aruncarea +ândurilor "n inimă. Căul. e permisă de Dumne!eu să cerce cumpăna libertăţii noastre. totuşi mai avem trebuinţă şi de al doilea Bote!. ?8A. Dar cu Eristos da. al răbdării şi al +ândului smerit. Deplin i!băvit de lupte nu este om pământean. ?i &8u vă temeţi de cei ce ucid trupul > care nu plăteşte nimic /"n sine0 > şi mai departe nu pot să acă nimic9) ?B<.?8>. vă voi ace liberi9). Tot intervalul de vreme până la moartea i!ică a iecăruia "n parte. din !ece. Adevărul. 'ând "mpre4urările te aduc "n situaţia să ve!i limitele raţiunii. -ată de ce se spune că bine acerea şi cu recunoştinţa sunt două virtuţi care nu s-au "ntâlnit amândouă pe pământ. RELIGIA B6 . /O0 8e-a dat şi nouă puterea să im iii lui Dumne!eu. uneori cu luciditate unică "n viaţă. ?BB. iar pe tine te creşte mai presus de om. ?B9. iind iubite.ilibru. Pe puţini credincioşi şi molateci vicleanul "i scoate din luptă cu evidenţa neputinţei cu care "i aruncă "n de!năde4de. ?8B. Pe Dumne!eu #l ai sădit. iată că nu +ăseşte recunoştinţă "n -srael. totuşi n-am scăpat de ră!boiul momelilor. 'ine are darul dra+ostei.

ci conştiinţă. @9A. Cu+ăciunea minţii este &Doamne. pe care le au ei "ntre oameni.ului. după cum nu vorbim nici de ru+ăciunea litur+ică. şi printr-"nsa trecând.ul S ânt. dacă nu ţi-o de!lea+ă. nu ale lumii. biruind pentru ostaşii Săi şi slobo!indu-i. 1iul lui Dumne!eu.ipuirii. e neapărat de trebuinţă să-şi cunoască atârnarea lor de Dumne!eu şi *ui să-. "n cer şi pe pământ nu este9). de oameni şi de toată ăptura. Celi+ia nu ace ştiinţă. 8e trebuie mai multă inimă "n minte şi mai multă minte "n inimă. Cu+ăciunea ne"ncetată a ericitului 8ume% &Doamne. ără lucrarea de unire a prea ericitului nume.ul rău din tine. 'artea lui Dumne!eu. RUGĂCIUNEA C RUGĂCIUNEA MINŢII SAU A INIMII @9@. 1iindcă noi nu putem i contemporanii lui -isus. BD .is luminile ştiinţei. miluieşte-mă pe mine păcătosul). deci "n privinţa mântuirii. apoi cu mintea. Dacă la ceasul de ră!boi. 'u cât cineva stă mai sus pe scara răspunderilor obşteşti. -isuse Eristoase. când i!băvindu-se patimile.iul. -ar de atunci biruie ca un Dumne!eu. o iau ra!na şi inima şi mintea. "nţeleasă "n cadrul ei istoric. ci se smereşte. Aici nu vorbim de ru+ăciuni care cer lucruri materiale. Cu+ăciunea mintii are şi stări superioare. a rupt !ăvoarele şi a spart porţile iadului. @:A. săvârşeşte minunea unirii "n dra+oste a celor "nvră4bite "ntreolaltă de păcat. @:=. -nspirăm atotpre!enţa Sa "n Prea S ânt 8umele Său şi e3pirăm aerul stricat al păcatelor noastre. este -isus contemporanul nostru peste veacuri. dinastiile lor dăinuiau multe mii de ani. @9?. piramidele au rămas monumente ale morţii şi dinastiile s-au stins. RENUNŢAREA @9=. Pentru cei ce "nsă au o răspundere "ntre oameni.@9:. ci numai de ru+ăciunea minţii. #n istoria $+iptului. câtă vreme araonii respectau reli+ia. De aceea Biblia e şi sin+ura carte a căreia date istorice au şi o neistorie pe care o cuprinde. Biblia e sin+ura carte ale cărei date istorice au şi o memorie du. S ânta Scriptură.. 'u numele lui -isus spus "ntâi cu +ura. @9<. 'erul este mintea şi pământul inima.ului S ânt). templele şi-au "nc. "n care trebuie să se depene ru+ăciunea ne"ncetată a preas ântului nume% &Doamne. 5 măsură de a4utor "n biruinţa asupra irii ne-o dă şi citirea dumne!eieştilor Scripturi.iar a tuturor acultăţilor noastre su leteşti i!buteşte s-o a4un+ă abia ru+ăciunea. ba c. De aceea. Cu+ăciunea nu 4udecă. -nspiri Du. @<:. #ndată ce şi-au ridicat mâna asupra preoţilor. @:?. 2aloarea spirituală a Scripturii nu se pierde "n istoria pe care o cuprinde. SCRIPTURA @:B. eşti mai tare ca ea şi te ascultă. oriunde e c.ovniceşte. $ste Du. @:8. De aceea şi citiri sunt două.iar de -isus. A60.ovnicească. depănând ru+ăciunea. Postul curăţeşte oc. nici de ru+ăciunea care dă drumul "nc. căpătând orma unui stâlp de oc. Dar şi pentru aceasta trebuie puţină preocupare.ul lui Dumne!eu şi e3piri du. -isuse Eristoase. @:@. descoperit de #nsuşi -isus. că & ără Mine nu puteţi ace nimic) "n privinţa i!băvirii de patimi. -ar asupra smereniei vră4maşul nu poate nimic. adică "nţeleasă "n rostul ei de revelaţie.eamă dra+ostea. Dacă-ţi de!lea+ă Dumne!eu taina ascunsă "n litere o pricepi. şi "ncă moarte pe cruce /1ilipeni A. completată poate c. lovim momeala cu numele lui Dumne!eu. e numită deodată cu metaniile &Sabia Du. @<9. 'ăci #mpăratul nostru s-a luptat până la moarte. Toată lumea este a ta când ai renunţat la ea. nu pricepi decât litere. cu atât "i poartă şi Dumne!eu o iubire şi o +ri4ă mai mare. Cu+ăciunea minţii sau ru+ăciunea inimii are temeiul acesta. @::. care taie +ândurile rele cu 8umele lui -isus. miluieşte-mă pe mine păcătosul). *a intrarea "n călu+ărie ru+ăciunea vameşului. Propriu-!is. armă mai tare. ?i% #l c. Mai "ntâi trebuie "nvăţată această carte a lui Dumne!eu către oameni. de aceea citirea ei !ideşte du. Atunci."ntoarcă cinstea şi slu4ba. Cu+ăciunea minţii este sabia Du. Du. miluieşte-mă pe mine păcătosul). Cu+ăciunea adevărată cere iertarea lumii. @:>. 'are la ru+ăciunea noastră bate ră!boi cu potrivnicul din +ânduri şi ne i!băveşte de asupririle patimilor. Această renunţare totală asi+ură &pentru veacul viitor viaţa veşnică). ru+ăciunea curăţeşte mintea. 5 uni icare a voinţei. dacă nu mărturiile unor vă!ători Părinţi despre stâlpul de oc ce urca la câte un sporit du. căci alt el. are literă şi are du. 60. @9B. "ntr-o nes ârşită dra+oste de Dumne!eu.ovniceşte până la cer. Inul dintre araoni s ârşeşte cu toată oastea "n undul Mării Coşii /-eşire :G. 'ine ştie. @:<. 'ăci armă mai puternică asupra diavolului ca 8umele lui Dumne!eu "n cer sau pe pământ nu este /S ântul -oan Scărarul0. 1iul lui Dumne!eu.ul lui Dumne!eu "n cărţile S intei Scripturi. RESPONSABILITĂŢILE @9>. "n s orţarea ei de a menţine "n conştiinţa poporului ales aşteptarea descoperirii desăvârşite "n -isus Eristos. @:9. se deapănă de la sine ără cuvinte. aducându-ne aminte +reşelile noastre. S ântul -oan Scărarul !ice% &'a 8umele lui -isus Eristos. vom vedea lucru minunat% pentru ostaş luptându-se #mpăratul > tocmai "ntors de cum e ră!boiul vă!ut. -isus ne i!băveşte ne"ncetat de lupta potrivnică% 'u 8umele lui Eristos -isus batem pe vră4maşi. după "ndemnarea S ântului Pavel% &8e"ntrerupt vă ru+aţi). nu osândirea ei. "ntorcându-se ca o armă mereu "ntinsă asupra vră4maşului. -isuse Eristoase 1iul lui Dumne!eu.emat pe nume. pătrundem din a ară spre "nlăuntrul nostru către -isus. @98. mai bine-!is "n clipa de luptă. s-a isprăvit cu ei. nu era tocmai această concentrare a personalităţii ericitului% a minţii "n inimă şi a amândorura "n Dumne!eu.

. 1ără $l nimeni nu mai poate câşti+a o a doua biruinţă asupra răului. $a este aceea care opreşte să nu se arate Anti.ie. după mutarea S ântului nu au altă e3plicaţie. De aceea. SECTARII @<>. decât că sunt un răspuns pe care l-a dat Dumne!eu pentru iubirea lor de marele ierar.ie.ie.imbarea omului din ra!a naturii "n ra!a supranaturii avem trebuinţă mereu nu numai de pâinea naturală. o taină a ocârmuirii lumii. "ncât vor !ice că nu le mai trebuie Dumne!eu şi Biserică şi Preoţi. @<A. Sân+ele Mielului din S ânta #mpărtăşanie mai ţine su letul "n oase şi lumea "n picioare. @=:. şi iubitorii de smerenie dau de darul acesta. despre care a +răit Domnul prin Daniil /Daniil :A. ::0. Su erinţa pe care o aduna de la toţi "i ăcea iubirea mai strălucitoare > şi acestea laolaltă > ard ca o ăclie "n viaţa s ântului. cu toată voia lor. mereu Se aduce pe Sine Rert ă S ântă "naintea lui Dumne!eu-Tatăl. Dar când oamenii se vor "ntuneca la minte aşa de tare. indi erent dacă sunt "n lumea aceasta sau nu.ip smerit. "nsă Dumne!eu-1iul.INTELE TAINE @=A. Dumne!eu o laudă cu apte mai presus de ire. sporind ocul iubirii sale de oameni. -ată de ce. mai multă su erinţă atra+e. 8u da cu bâta "n viespile sectare. Aşa se ace că inima lui era mare "n care se revărsau toate lacrimile şi durerile pământului "şi +ăseau alinare. 'red că aceasta este taina &luminătorilor lumii). ::0 peste tot pământul. S. Precum Taina pocăinţei sau mărturisirea este 4udecata milostivă a lui Dumne!eu. vor i :AD7 de !ile) /Daniil :A. "n !ilele acelea va "nceta şi Rert a cea de-a pururi.ristului. S. Spre sc. @<8.rist. 'el ce este iubirea de oameni şi de toată irea.ie mai ţine lumea.7NTA LITURG$IE @<B. demult ar i trebuit Dumne!euTatăl să s ârşească lumea. s inţind trupul şi ar!ând patimile. @0.ip smerit. De apt toate minunile pe care le-a ăcut Dumne!eu oamenilor. Dar. dar n-o numeşte /A Tesaloniceni A. Dumne!eu coboară "ntre oameni şi suie oamenii la Sine. @==. pentru mântuirea iecărui su let "n parte. care nu sunt ca +ândurile omului. Inde sunt lacrimile când venim să ne "mpărtăşim( S. Dar cu Eristos da.i ştiau pricina pentru care nu se arată Anti.ie.ip smerit. atunci vine s ârşitul.7NTUL NICOLAE @=?. iubitori de oameni s inţi. Trupul şi Sân+ele *ui Eristos din S ânta #mpărtăşanie se luptă cu trupul şi sân+ele nostru "mpotriva patimilor. "ncât va i sălbăticirea şi nebunia urii /*uca @. :70 şi apoi #nsuşi ne-a "nvăţat. vrând necredinţă. din S ânta *itur+.7NTA CRUCE @<?. S. şi va "ncepe urâciunea pustiirii. <0 decât "n vremea "n+ăduită lui de Dumne!eu. care apoi. Biruinţa Mântuitorului e unică. sau Rert a cea de-a pururi. sau o ereşte de ur+iile Anti. 'ând ărădele+ile vor "ncleşta mintea şi inima oamenilor şi-i vor sălbătici aşa de tare. precum !ice la Daniil% &?i din vremea când va "nceta Rert a cea de-a pururi şi va "ncepe urâciunea pustiirii. S. S. aşa S ânta *itur+.@<<. ascunsă iarăşi sub c.ip smerit. asemenea şi S ânta Rert ă a Mântuitorului. căci S ântul Pavel vorbeşte despre taina aceasta "n c.otar mormântul. Satana n-are putere% "l opreşte Dumne!eu. marea taină. Dumne!eu o laudă cu apte mai presus de ire.7NTA ÎMPĂRTĂŞANIE @<@.rist "n !ilele lor.7RŞITUL LUMII @=@. marea minune şi din ce "n ce mai rară "ntre oameni este tocmai această lumină a inimii. mi4locind milostivirea de la $l. sub c. toată lumea ar trebui să vie la S ânta *itur+. $ S ânta *itur+. sau omul nele+iuirii /A Tesaloniceni A. ci tot aceeaşi. @=<. ci mai ales de pâinea supranaturală a S intei #mpărtăşanii.ii.ip ascuns. @=9. @<=. cinstind cu ele pomenirea iubiţilor Săi. 'ei vec. pe scara S intei *itur+.ie. mântuieşte lumea. iarăşi sub c. ascunsă sub c.răneşte su letul cu +ândurile lui Dumne!eu. că pentru dăinuirea lumii e darul acesta pe pământ. "nsă nu e nici atunci altă biruinţă. 'ăci pentru mulţimea ărădele+ilor. Deci. "ncât vor "mpiedica S ânta *itur+. Precum Taina Pocăinţei e un dar al 'erului. prelun+indu-se "n vreme şi "nmulţindu-se cu luptătorii. Să o lăudăm şi noi măcar cu vorba. 'itirea cu socoteală a Dumne!eieştilor Scripturi aprinde şi . căreia Dumne!eu nu-i poate pune . câtă vreme mai sunt oameni ce caută pocăinţa şi S ânta #mpărtăşanie. @7 . Su erinţa şi iubirea se cresc "n pro+resie una pe alta. @=>. #n !ilele noastre se văd mulţi călători la iad cu Scriptura "n mână. 'ăci Dumne!eu este ăcătorul de minuni "n S inţii Săi. ascunde. S ânta *itur+. 8-ai să +ăseşti S inte Moaşte mai s inte ca S ânta 'ruce.

susţinută de convin+ere. apoi o pierde% devine păcătos.iar. ci omorâre a păcatului şi i!băvirea irii. posibilitatea s inţeniei nu se trans ormă "n s inţenie. S inţii Părinţi nu au recunoscut desăvârşirea decât după semnul desăvârşitei smerenii. ne-a "ntărit irea pentru re acerea virtuţii şi ne-a luminat mintea pentru re acerea cunoştinţei > amândouă de trebuinţă pentru a ne lipi cu dra+ostea mai tare de adevăr decât de viaţa aceasta. născându-i din trup "n Du. "n primele trei S inte Taine. scuipă mâinile ce li se-ntind de la intrarea corăbiei.INŢENIA @><. Deosebirea e aceea că corabia lui 8oe a ost "nc.ului. de care se dovedesc mai presus. $ste nevoinţa mona. oamenii mai presus de ire sau dumne!eii după Dar. c. S inţenia tristă e o tristă s inţenie.oaiele potopului. Su letul a4uns la starea de ecioară are parte de crinul Bunei-2estiri a naşterii lui Eristos "ntr-"nsul.ipul vieţii noastre. De la sine numai. 'ei desăvârşiţi nu simt numai spinul păcatelor lor. aceea e Biserica lui Eristos > 'el cu cruce > peste pu. ci +ăsesc "ntr-"nşii murmurând toate păcatele oamenilor. pe când corabia Bisericii > coarbia cu crucea pe catar+ > are intrarea desc. *ui -isus lucrurile. #n elul acesta !icem că biruim şi noi. sin+urul leac al vieţii. iecăruia. @?>. care câşti+ă ră!boiul şi se oşteşte pentru mântuirea noastră. mântuirea. din amărâta viaţă la viaţa cerească.neşte. De aceea. Se "ntâmplă "nsă ceva de ne"nţeles% că cei ce se c. 'ei ce "şi "ntorc mânia şi po ta de la cele de aici. Acesta e ocul celei mai mari nevoinţe prin care au să treacă cei ce a4un+ desăvârşirea. S inţenia. @>8. S inţenia este şi e ectivă şi preventivă. ard pe &stăpânitorul) ei "n inimă. @>@.oaiele pier!ării. Moartea pentru noi nu mai este o "n rân+ere a irii. comoara. ci o de!le+are de initivă de păcate. Inde sunt acestea şi Dumne!eu Se odi. *imitele omului sunt limitele s inţeniei sale. -ar mâinile sunt braţele părinteşti% braţele celor şapte S inte Taine ale lui Dumne!eu care i!băvesc pe oameni din potop. Toţi ştim că "nlăuntrul nostru stau ascunse măr+ăritarul. @>:. Acestea sunt% S ântul Bote!. @?@. totuşi nu toţi vor să scape "n coarbie. că Dumne!eu #nsuşi se ascunde din aţa lor. @>A. Aşa ni s-a "mpărtăşit pe Sine. iar la vârsta priceperii.ovniceasă credinţa . "necând pe oameni. 5 s inţenie conştientă ar putea cădea ca ul+erul "n ispita s inţeniei. :@0. 'ăci prin cei desăvârşiţi se răs rân+e s inţenia lui Dumne!eu. primesc de la Dumne!eu Caiul şi.otar. #n ştiinţă e savantul care sondea!ă necunoscutul prin teorii şi le veri ică pe urmă. Mai mult c. De alt el. deşi toţi ţin să trăiască. deşi nu "nţele+ nimic şi nu sc.iar se va trans orma "n imposibilitate.@=8. @>>. @>=. @?8. câşti+ând "n ră!boaie.iţea!ă nici o "mpotrivire dialectică.ită. Dar posibilitatea "ncă nu e realitatea. S. talantul şi altarul #mpărăţiei lui Dumne!eu. "ntâmplările. @?9. #n Biserică se nasc de sus şi cresc pe pământ. Pe copii de pildă% -isus i-a +ăsit modelul su letului desc. "ndată după venirea noastră "n lume /-oan :. că sunt "n lumea aceasta. care e cea mai ra inată capcană a mândriei. @>@. Pentru ei e3istenţa lui Dumne!eu şi pre!enţa divină este un lucru de la sine "nţeles. nici iadul. S. :A0. o strălucire lină a spiritului. strămutaţi de dra+ostea lui Dumne!eu. iertându-ne de prima. oamenii de tot elul. nici viaţa. tare seamănă a sănătate ori+inară. căci desăvârşirea dra+ostei nu mai are pe acestea "n+rădire şi .isă pe dina ară de Dumne!eu şi nimeni n-a mai putut intra /1acere =. stăruind şi noi cu dra+oste "n nevoinţa lui Dumne!eu. 4udecându-se pe ei "nşişi vrednici de iad. S inţenia nu e tristeţe. @: . D0. cred totul şi pun "ntrebări uimitoare de credinţă. <6-<D0% nici su erinţa. iar "n valuri uci+aşul.ului ne"ntrerupt săl ardă. şi. De apt. 5amenii voinţei sunt eroii credinţei şi s inţii creştinismului. nici "n+erii. "ntrucât > celor ce trăim viaţa "n Eristos > nu ne mai este o +roa!ă. @??.oaie. ca o sabie de văpaie. "n dar.INŢII C DREPŢII @?<. #nlăuntrul nostru avem aşadar posibilitatea s inţeniei. de des ăşurarea lui Eristos din Taine "n viaţa noastră reală. Ast el. unde alt el ar i !ăcătorit "n contra irii. omul "ncepe viaţa cu s inţenie. nici moartea. orice posibilitate reală va rămâne numai posibilitate sau c. cunoştinţa de Dumne!eu /-oan :=. dar de apt e -isus Eristos. Datori de a o câşti+a sunt toţi oamenii care vor să se mântuiască. <0.oaie de ură. Dar nu spre el le e privirea. -isus Eristos "mplineşte ceea ce ne lipseşte nouă% ne-a dăruit o a doua naştere.isă şi mai pot intra oameni "nvălmăşiţi de pu. s-au ăcut ca un pâr4ol "ntr-un ru+ near!ător şi. De la toate lucrurile lumii -isus ridică oamenii la raţiunile supranaturale ale Providenţei. @=B. S inţii sunt convinşi de păcatele lor. 8u "n !adar s-au alăturat aceste două cuvinte% copilărie şi s inţenie. dacă aduc lumină şi corespund realităţii sau ba. #n viaţa du. Pre!enţa lui Eristos "n S intele Taine rămâne un adevăr do+matic. @?=. printr-"nsele apar pe obra!ul nostru spiritual trăsăturile Domnului. ne-a dăruit şi nouă biruinţa asupra morţii. 'el ce locuieşte "n noi prin Taine. ca printr-o o+lindă şi "ntr-"nşii iarăşi toată irea omenească-şi simte durerea şi păcatul. @?A. ci având toată ăptura lor absorbită de dar. devine &"ntrebătorul complicat al veacului acestuia). @>9.is spre Dumne!eu. $i. e bucurie. @?:. $ste lucrul cel mai +reu să "ndupleci omul să urmărească reali!area s inţeniei. şi se prăvălesc asupra lor pu. ră!beşte asemănarea Sa peste c. Dacă Domnul este ascuns de la Bote! "n Sanctuarul cel mai dinlăuntru al iinţei noastre. Acolo era 8oe.otărâtă poate ace ca posibilitatea s inţeniei să se trans orme "n realitatea s inţeniei. aci Eristos. unde lipsesc şi -isus #şi pierde răbdarea.inuiesc "n valuri. 'eea ce odinioară era corabia lui 8oe peste pu. 1ără nevoinţă "ntinsă. -isus Eristos e 'alea şi naturală şi supranaturală a desăvârşirii. s-o scape de năruire numai s inţenia rămâne. /'oloseni A. ca un #naintemer+ător "ndemnându-ne spre "mplinirea poruncilor. aceia scapă de bărbatul sau de emeia dintr-"nşii şi vin la starea unui su let de ecioară. -ar s inţenia este de la Dumne!eu. Aici vorbim de trăire. căutând cum să-i "n+. Abia lor le "n+ăduie Atotştiutorul Dumne!eu să bată ră!boi cu stricătorul irii omeneşti şi cu sabia Du. Dar de dra+ostea lui Dumne!eu nimic nu-i mai desparte /Comani 6. In+erea cu S ântul Mir şi S ânta #mpărtăşanie. până şi copiii "i prile4uiau motive de revelaţie. @>?.iar şi numai cu atâta.

Drepţii ac cumpănă "ntre Dumne!eu şi oameni% dobândind de la oameni pocăinţa şi de la Dumne!eu. Toată această adaptare la noua situaţie dovedeşte un serviciu automat de si+uranţă a vieţii. pe care le +. după aptele lor. Deabia a simţit +ro!ăvia şi cade "n nesimţire. #n 4urul acestora se "ntăreşte şi se "ntinde credinţa.#n credinţă.0 @A . tuturora. prin care s ătuieşte neamurile şi. De aceea trebuie să ie deodată şi stâlp de ier şi !id de aramă /-eremia :. @@<. "n aţa acestei pedepse i s-a luat irii dreptul de apărare( De ce nu se apără( /. @@8. drepţii prin e3celenţă. că şi dreptul abia se mântuieşte /: Petru G. acultăţile de medicină au creat catedră de si ili+ra ie. "n reli+ie este s ântul.0 $ recunoscută de toţi e3traordinara repe!iciune şi putere de adptare a or+anismului la orice accident şi "mpre4urare. dacă va a4un+e la cunoştinţa atârnării sale de Dumne!eu. oamenii sunt traşi la răspundere şi se a lă "n aceeaşi prime4die cu smoc. @@:. să +ăsesc un om ca să se poarte cu dreptate "naintea eţei Mele pentru ţara aceasta. 2iaţa lui curată e mi4locul de cunoaştere a unei realităţi pe care cercetătorul savant n-o poate prinde niciodată. @@A.ia. atitudinea serviciului de si+uranţă e cu totul stranie% nu se apără. va "ndrepta pe mulţi) /-saia B<. ori pe-a "mpăratului. Pentru ei neştiinţa e o mare acoperire de prime4dii şi anume. =0. @@?. In şoc nervos opreşte a luenţa sân+elui la creier. va a4un+e drept.ilibrul şi armonia şi prin ei şi ceilalţi "ntrevăd pe Dumne!eu. &Prin ştiinţa lui.inul ără roadă /*uca :<. =0. cu câteva sute de turaţii pe secundă. In val de sân+e "nvăluie rana care se coa+ulea!ă "n atin+ere cu aerul şi ormea!ă un "nveliş i!olator. socotind +reutatea sarcinii. milostivirea. iubirea divină dă totuşi putinţă de ieşire din "n undătura răutăţii ce se pedepseşte pe sine "nsăşi% de se va +ăsi cineva să stea bun pentru raţii săi "naintea lui Dumne!eu. S ânta Scriptură ar i o copie de pe nevă!uta 'arte de la cârma lumii. drept aceea.etei. Preotul. până şi scoarţa de pe creier. pe măsura credinţei şi a curăţiei lor moştenită din părinţi şi sporită cu propria lor osteneală sunt o cuvântare vie. pentru stăvilirea urmărilor de!astruoase ale spiroc. /. :60. ::0. iubirea nu se poate "mplini. prin rostul lor. dreptul. ără vreo mişcare. prietenia aceea de mare cuviinţă a su letului cu Tatăl său > sin+ura situaţie normală şi de la sine "nţeleasă a omului şi a oamenilor. cărora le-a dat avuţia Sa pe mână. -eremia :G. "i "n+ăduie să umble "n inspecţie prin "ntre+ or+anismul şi-l lasă să &mănânce) ce po teşte. @@9. ca vă!ător "nainte. când trebuie să dea pe aţă păcatele poporului /Plân+eri A. lipind. ca să nu o pierd. &Dreptul care moare osândeşte pe nele+iuiţii care trăiescO vedea-vor s ârşitul "nţeleptului. ace cu putinţă milostivirea Sa peste oameni.iil AA. Dacă "nsă abia apare "n reli+ie. Purtătorul oricărei valori. dincolo de !area dimensiunii a patra. Prin ei se potoleşte anar. :7. 'ând lipsesc drepţii dintre oameni. nu dă alarmă. şi. De multe ori dreptul o păţeşte. De aceea !ice Petru. ori de poartă slu4ba preotului. cu roadele ei "mpovărate de ărădele+i. &Dumne!eu este "ndelun+-răbdător şi mult milostiv. iindcă natura nu vrea să se apere. ori pe-a artistului. 'el ce stri+ă printr-"nşii voia Sa către ceilalţi oameni. De aceea a trebuit ştiinţa să ia măsuri "mpotriva lui. ori pe-a vistiernicului. #l aduce pe Dumne!eu la impas. prevă!uţi de Dumne!eu cu slu4ba aceasta "ncă mai "nainte de-a se naşte /. Slu4ba cea anevoioasă şi plină de prime4dii o au "nsă drepţii. -ată dreptul ca vestitor al voinţei lui Dumne!eu. "ncât. 'u toate că răul se pedepseşte prin sine "nsuşi. De pildă. că primeşte să+eţi din amândouă părţile. @.. "nduplecând spreolaltă amândouă părţile. :60 şi aţă de cremene /-saia B7. asta se datoreşte aptului că numai aici se mai ştie ceva despre atârnarea omului de Dumne!eu. prin ei se restabileşte ec. 5are de ce "nvinuieşte Dumne!eu pe oameni de aptul că nu se mai naşte dreptul printre dânşii şi că ei nu ba+ă de seamă( Căspunsul e următorul% drepţii sunt uneltele lui Dumne!eu. SI. ori pe-a săracului. "şi are slu4ba de a tălmăci tainele iconomiei divine. Dreptul e omul lui Dumne!eu.. completând etc. 'olumb aduce "n $uropa vestea descoperirii Americii. @@B. S inţii. <0. pe deasupra. ibrina din sân+e se şi trans ormă "n mici aţe. dar nepedepsit nimic nu lasă)/8aum :. 8u cumva Treponema asta e o pedeapsă ne"ndurată. @@=. unde se şi apucă să repare. care are alte mi4loace de a lare a adevărului. or+anismul stă ast el locului.emuie ca un dop. Temperatura locală se ridică. S ântul nu cercetea!ă. când o ace "n dauna intenţiei divine. adaptare aproape automată. slu+a Mea. @@>. Aceştia. ca să ie asi+urată liniştea apărării or+anice. Mântuirea dreptului e condiţionată de "mplinirea destinului său de la Dumne!eu şi e prime4duită de cruţarea vieţii proprii. aruncată ca o rână "mpotriva destrăbălării( 8u cumva. "n corpul tăieturii.0 1aţă de bacilul si ilisului. :G. sunt slu+ile Sale. ?tiinţa nu an+a4ea!ă viaţa. ori pe-a bo+atului.. ceea ce aduce căderea "n nesimţire. căci alt el ar conturba lucrul !orit al apărării automate. la :GDA. S inţenia e tocmai această transparenţă a lui Dumne!eu "n ăptura Sa. 'a la o comandă. 1amilia. slu4ba aceasta n-o poate ace decât un lepădat de viaţă şi un "ndră+ostit de Dumne!eu. şi pe om şi pe Dumne!eu. şi "n +eneral dreptul. unui tăietor de lemne "i alunecă mâna "n pân!a ierăstrăului său. #n s ânta lor neştiinţă ei sunt simpli ca lorile. Dreptul a4un+e la obârşia Scripturii.ise toate căile. trebuie să ie păstorul cel bun.alateni :. B0 şi trimişi să o "mplinească. -eremia :. şi nam +ăsit) /-e!ec. ără vreo treabă de ăcut. şi mulţi se mântuiesc. /. @?B.. &'ăutat-am printre ei. pentru că au "ntr-"nşii pe Dumne!eu > 'uvântul. #ntr-adevăr. nu ştiu nimic de rumuseţea lor. atin+erea devine dureroasă. timpul. :<0. Dreptul poate să se arate "n oricare dintre valorile sau talanţii lui Dumne!eu. dar nu vor "nţele+e ce s at a avut Dumne!eu cu elO) /#nţelepciunea lui Solomon G. -sprava lor a luat proporţii. -saia B60. oamenii vor da peste ur+ia dreptăţii Sale. #nsă nimic nu ace ără să arate taina Sa slu4itorilor Săi /Amos <. pe când dacă nu-i are. <70..ILISUL @A9. 'ăci nimeni nu e drept ără vreun rost de la Dumne!eu. :B. Acum cinci veacuri.. Să nu se creadă "n+ust că dreptul apare numai "n reli+ie. In sin+ur lucru i se cere pentru aceasta% să se cunoască pe sine ca avându-şi obârşia spirituală şi toată "n!estrarea de la Dumne!eu. :@-:=0. "i lasă desc. care-şi pune viaţa pentru oile sale /-oan :7. Sunt mulţi drepţi care nici nu ştiu despre ei că sunt drepţi. de aceea nici n-o poate pricepe şi nici n-o poate crea. ci trebuie să se "mplinească dreptatea. @@@. Marcu ::. iar mateloţii lui aduc $uropei si ilisul. ::0. prime4dia căderii "n mândrie a celor conştienţi de virtutea lor.

:=0. n-au dat oc şi aşa mai departe. totuşi. SMERENIA @A:. Mulţi. pe când ră!boiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinţe. pentru năpăstuirea ocării. iar s inţire ără smerenie nu este. de care trebuia cruţat. Dacă este o creştere naturală este şi o creştere supranaturală. -ar tu. &A sta) este "nălţarea care se corectea!ă cu căderea. asupra ta. ca să ni le cunoaştem şi să ni le mărturisim > de vreme ce nu luăm aminte la predica Bisericii > decât luând. 1irea noastră. ie cu apta. #n+ăduie Dumne!eu să-ţi au!i aptele pe nume. cu şi mai +rele vorbe. Dumne!eu se ceartă cu omulO "n numele dra+ostei. ne stri+ă vinovăţiile uitate pe care mărturisirea şi lacrimile noastre nu le-au şters. căci celui smerit nimic nu-i poate sta "mpotrivă% nici lucrurile. ?i crucea > cu "nvierea care-i urmea!ă > era punctul de vedere al lui Dumne!eu. $ste cel ce creşte ără să ştie. Depresiunea de asemenea nu este stare de masă. iubirea şi crucea sunt din aceeaşi amilie a desăvârşirii0. 'ăci.ilibru. #naintea lui Dumne!eu adevărata virtute e smerenia care tămăduieşte. sub ormă de necuviinţă. dar nădă4duiesc. la o "ntâmplare oarecare. ţine omul "n "n+ustime. curăţă. 8u e bine. decât un om de nimica. . voi trimite asupra voastră şerpi şi scorpii. cu rânduiala lui Dumne!eu. prin cei apropiaţi primim arsurile cele mai curăţitoare. un vecin sau propriul tău copil sau soţ. decât numai când le i!beşti păcatele peste obra!. pentru păcatele lor trecute. @A<. să te de!le+i de vina lor şi iată. Deci. Poate că vreun +ând rău asupra vieţii sale. se poate să sari.ri4a noastră să ie% de-a nu strica ce tocmeşte Dumne!eu.Tare-mi vine-a mă +ândi la locul din -eremia proorocul. "n nede!voltare. se cred curaţi apărându-se% că n-au omorât. Primirea umilinţei e cea mai mare putere a dreptului. Poate că şi copilul "şi stri+ă "n ocara sa vreun păcat al părinţilor. SMERENIA ŞI CURADUL @8:. cel puţin primiţi-o ca un copil "n care nu se "ntâmplă nici o răvăşire dialectică. iar soţul tău "ţi aduce aminte acum. 5 cădere "n umilinţă.ovnicească ei se armoni!ea!ă. ca să o iubeşti. . dar. pră4ina ocărilor. apăsându-l şi uci+ându-l cu mânia. ?i cine ar putea să acă mai bine o treabă de asta. Prin ea "n+ăduie Dumne!eu oricui. de pipernicire la literă şi pierde cura4ul. nu te +răbi. cu lumina cunoştinţei iind. Iitaseşi să ţi le mărturiseşti. cu un cuvânt% "n sminteală cu Dumne!eu. să ia aminte să nu cadă). când amărăciunea "ncercării şi-a "mplinit lucrul. ?i nesmerit nu apare "nrudirea ta cu crucea. "n neca!uri bucuraţi-vă /: Tesaloniceni B. "nainte de vreme. nu te pripi cu mintea şi nu sări cu +ura. şi. Mare este acela care numai de mărimea lui nu se ocupă.işi şi le+aţi la minte cu un văl de "ntuneric care nu se rupe alt el. ca pe ceva "n care eşti smerit /smerenia. până nu-şi "nţele+ +reşelile. când au!i pe cineva ăcându-te tobă de ocări şi blesteme. @A?. "n atârnarea milostivirii lui Dumne!eu. cei păcătoşi şi +rei la pricepere. "ntr-un şuvoi de mânie. cu totul. 8e-am putea "ntreba% de ce "n+ăduie Dumne!eu palme peste aţa dreptului( Căspundem că nu este altă cale de s inţire şi că. @A=. ne "nşelăm după părerea noastră cu &dreptatea) pe care n-o avem. nici cerul nu este destul de curat /-ov :B. Pe noi "nsă. convins de bine acere şi pe mulţi i-a olosit şi la mai mari măsuri i-a adus decât pe mulţi dintre nevoitorii conştienţi de calea s inţeniei.ip. ci să-şi apere &onoarea).0 -ată. uci+aşă. ca să-i scoată din calea mântuirii. Satana. !ice Domnul) /-eremia 6. /. ci socoteşte cum trebuie% poate că nu ţi-ai mărturisit. nu răbdăm cele ce vin peste noi. Satana #i era milostiv lui Dumne!eu prin Petru şi uci+aş prin -uda. > ştiut iind că nu este nedreptate la Dumne!eu. 2remea de amărăciune ţine de obicei cât ţine aplecarea spre mândrie. :@0. ştiute sau neştiute. soţ şi copii cumsecade şi. se răstesc la noi viclenii. dacă nu puteţi "nţele+e #mpărăţia lui Dumne!eu. +reşeala ce era s-o aci asupră-i. ţi se aduc aminte. 8u-l "ntreba pe el% de ce mă ocărăşti. orientarea numai spre @< . oricâtă uitare s-ar i aşternut peste el. 'u toate acestea. apărându-te şi "ndreptându-te. aşa din senin. ispitindu-i să nu se smerească. ne"nsemnat la slu4bă sau c. să-ţi ardă obra!ul !vârlindu-ţi vorbe +rele% prăpădită. "ncă nu este "ntărită ca să poată &sta). 5mul voia să-l scape pe Dumne!eu de cruce. nici oamenii şi nici dracii. poate că puţine !ile mai avem şi. Dacă ne-am cunoaşte cât suntem de păcătoşi. răspun!ându-i ce nu trebuie. 'ăci viaţa creştină orientată numai spre umilinţă ia o "n ăţişare de sclavie spirituală. 'ăci oarte mari târcoale dă vră4maşul "n 4urul celor "ncercaţi. @89. ca bobul de +râu "n strălucirea soarelui. iarăşi "ntoarce Dumne!eu toate spre bucurie. "mpotriva cărora nu-i descântec şi vă vor muşca. după părerea ta. "naintea lui Dumne!eu. ai avea o viaţă bună după voia lui Dumne!eu. din "n+ăduirea lui Dumne!eu. să-ţi sară "n obra! şi să ţi-l pălmuiască cu ocările cele mai de pe urmă. ără să ştie că păcatul o dată tot răbu neşte. @A8. cu atât mai vârtos.. mila lui Dumne!eu. prin vreo +ură slabă. pedeapsa ne"ndurată peste care dă mintea când nu-şi "n rânea!ă po tele% e dată 4os de pe tronul conducerii şi. Drept aceea. @AA. el la vreme "ţi aduce aminte. @A>. Su erinţa mai are şi un alt rost. Dumne!eu nu are cum ne aduce aminte de păcatele noastre. le+aţi "n casa de nebuni. Deasemenea. De aceea. prin rica de su erinţă a trupului şi prin i+noranţa raţiunilor mântuirii. şi necunoscându-ne. Dar când nu ne cunoaştem vinovăţiile. vreo +reşeală cu propriul tău soţ.. Drept aceea. :B0. @A@. trup şi su let. ori pricepem. ci "ntreabă-te pe tine oare de ce mă ocărăşte omul acesta( #n orice ca!. "n nonsens. cei ce ne-au "ndemnat la păcate. "n viaţa du. Să !icem că. De apt ei sunt "nc. Smerenia şi cura4ul s-ar părea doi termeni opuşi. Drept aceea. apără şi "ntoarce toate spre pace. Absenţa sau "mpuţinarea unuia slăbeşte pe celălalt şi "ntre ei trebuie ţinut un ec. "n nesi+uranţă. căci adevărata dimensiune a desăvârşirii este smerenia. unde !ice% &-ată. ori nu pricepem aceasta. ne-ar i mult mai uşoară ispăşirea vinovăţiilor. ca muşcată de şarpe. -ar pe de altă parte. răspunde ca David% pentru păcatele mele Domnul i-a poruncit să mă ocărască şi să mă blesteme. prăvăliţi. 'ăci celui lămurit "n căile lui Dumne!eu tot ce i se "ntâmplă spre mai multă lumină i se ace. stăm improvi!at. ie cu +ândul. @AB. iar pe cel ce te cearcă. neştiindu-te de vină cu nici una din acestea şi nepricepând ce se lucrea!ă la mi4loc.oaţă. ba se şi completea!ă. &'ui i se pare că stă. 8ecertat nu te smereşti. dar totuşi de vreo treabă lui Dumne!eu.

şi ca o slavă cu care i-a cinstit pe s inţi. dându-se minţii noastre să-i semuiască preţul.. celălalt nu ascultă de nimeni."ndră!neală personală şi spre pro etism distru+e bisericitatea şi sobornicitatea creştinismului. şi. -ar aceasta o păţesc mai ales cei ce ocolesc s intele Predanii ale Bisericii şi umblă după măiastra "nşelare ca să-i povăţuiască aceia către lumea de dincolo. nu cere recunoaşterea dumne!eirii Mântuitorului. ţi le cere şi pe-acestea. ascunse cu voia. deci pierde smerenia. iind cea mai subţire dintre amă+iri. trebuitoare spiritului de dincolo. 4a care duce. cu iecare vârstă. care poate i oricât de deasă. care e "nlocuită şi copiată "ntocmai "ntru toate. Mântuitorul nostru. Inul e luminat la minte.idă şi să ie primit. are vec. dacă ţii neapărat la acestea. pe lân+ă toate acestea. 'um se a4un+e la nebunie e uşor de priceput% iecare şedinţă se poate ace numai dacă toţi cei din adunare se "nvoiesc să "mprumute din ei o anumită putere nervoasă. @88. şi de amă+iri nele+iuite. @8=. care "nainte de a i creştin era mare vră4itor şi "nşelător de oameni. SMERENIA GC$ENO.ărite de spirite slăbesc şi. "ntr-o casă de nebuni. alt el decât cealaltă lume normală. ci-l opreşte.ip nu putem i si+uri de identitatea celui ce vorbeşte sau scrie "ntocmai ca răposatul. şi să cadă sub osândă toţi cei ce n-au cre!ut adevărul. căci tâl. /. SPIRITISMUL @8>.imbă la aţă "n lumină dumne!eiască. @8A.. pe care.ului aţă de taină trebuie "ndreptată atunci când se dovedeşte uşurătate la mi4loc. iscoditori şi ei de taine% &Taina ărădele+ii se "n iripea!ă. câtă de la s inţi la ispititorii de Dumne!eu. 'ăci cale nedreaptă "ndră+esc toţi acei ce iscodesc lăturalnic tainele lui Dumne!eu. adică şi "n altceva pe lân+ă Biserica "ntemeiată de Dumne!eu. pe unii mai repede. pentru care Biserica "şi opreşte iii de la calea lăturalnică a spiritismului şi a vră4itoriei de toate treptele e şi aceasta% s-a bă+at de seamă că practica spiritismului duce la nebunie. care scrie sau vorbeşte printrunul din cei adunaţi. Dar de la minunile lui Dumne!eu prin s inţi şi până la descoperirile spiritiste e tot atâta depărtare. iindcă n-au primit iubirea adevărului. dar asta a ost din "n+ăduinţa lui Dumne!eu. @8?. adică. Din când "n când se arată "ntre oameni cât ascultă Dumne!eu de s inţi când arde "ntr-"nşii iubirea de oameni şi voiesc să-i scape de vreo mare nedreptate năpăstuită peste dânşii% ei cer de la Dumne!eu mărturia celui de dincolo de mormânt.arii cei de du. a a4uns o adevărată modă de lume mare. celălalt e "ntunecat. numai răposatul putea să le ştie.ismă. #n nici un c. primeşti ără control cea mai de pe urmă "nşelare. de aceea opreşte lucrul acesta şi-şi previne credincioşii cu s atul S ântului Pavel. ci au "ndră+it nedreptatea) /A Tesaloniceni A. =-:A0.. De "ndată "nsă ce mărturisim păcatele şi vinovăţia. arătând că ştie lucruri. ceea ce-i ace "ndreptarea cu neputinţă. ca un mare smerit să ne "nduplece. @G . Pinta su letească a mona. atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră. ?i se sileşte. prime4dia morţii o "nlătură Dumne!eu de deasupra noastră. ba şi la viaţă i-au "ntors.. "nsoţită prin tot elul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase. pe potriva măsurilor noastre omeneşti.. Se-ntâmplă. cu mare smerenie.. Inul e ascultător de du. de teama să nu te a li "n +reşeală. cea mai meşteşu+ită substituire a persoanei. "n su letele neadâncite. cu iecare rând de oameni până la s ârşitul veacului. Aşa "ncepe pe "ncetul să se arate nebunia. Pentru aceea Dumne!eu le trimite amă+iri puternice. Poate "nşira dove!i după dove!i. dat Tesalonicenilor. Altă pricină. să suim la măsura Sa dumne!eiască. "ntr-alţii propovăduieşte. ie sc. cum o ştiam şi noi. prin ale+erea cea de bunăvoie. "ncetul cu "ncetul. Se micşorea!ă pe Sine la măsură omenească. #mprumutarea puterii nervoase pe care o solicită spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o "nvoire la 4a pe socoteala sănătăţii nervilor. pe alţii mai târ!iu la a nu se mai putea slu4i de minte şi de nervi. liniştit şi câşti+ă din nou nevinovăţia. ca o mărturie a nemuririi su letului şi a "nvierii celei de obşte. #ntr-unii Se naşte. -ată de ce% Spiritul care vine nu poate aduce nici o probă "ndea4uns de convin+ătoare despre iinţa sau identitatea sa. #n !ilele noastre.0 Biserica nu tă+ăduieşte spiritismul. sau pradă nălucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteală. "ntr-alţii minuni săvârşeşte şi "n s ârşit "ntr-unii Se sc. dar numai ca. Biserica e datoare să-şi cruţe iii de ispita căderii "ntre tâl.AH M7NTUITORULUI @8<. totuşi. > asta-i uşurea!ă răbdarea "ncercărilor. bătând şi aşteptând la poarta !idirii Sale să . vă!ând că cele mai multe descoperiri se "mplinesc mai pe urmă. e şi cea mai prime4dioasă rătăcire. Am putea i "ntâmpinaţi de adepţii spiritismului cu cuvântul că dintre s inţi mulţi au +răit cu "n+erii. nu opreşte ispitirea de Dumne!eu > căci tocmai asta e spiritismul.imbă irea. -virea &aceluia) va i prin lucrarea lui Satan. se banali!ea!ă. Fiditorul ăpturii.ise "n !ile viitoare. ca să se mântuiască. Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite. sau spiritismul. te poţi pomeni cu s aturi "mpotriva mântuirii. Acela "şi pierde conştiinţa de sine "n vremea şedinţei. să ridice irea omenească la măsura dumne!eieştii Sale smerenii. Dar şi "n+erii răi sau spiritele pot să le ştie tot aşa de bine. ?i. câşti+ându-ţi "ncrederea. oarecum !icând. iar "ntr-alţii > oarte mulţi de aceştia > neasemănat Se c. ni se pare nouă. 2iaţa S ântului 'iprian. provocând ie ere!ie.. 1ăcându-se cercetare undeva. "ntr-alţii sporeşte cu vârsta şi cu "nţelepciunea. nu cere s inţirea vieţii. iar unii cu adevărat au +răit şi cu cei mutaţi de aici.ovnic. ca să dea /dar0 cre!ământ minciunii. SPOVEDANIA @8@. străin. -ată pe Dumne!eu cârmuind lumea şi. 1ărădele+ea vorbirii cu morţii. ne poate sta mărturie şi "n privinţa spiritismului. "ndură o micşorare a Sa "n Du. Spovedania deasă trebuie ţinută "nsă la preţul ei. adică să im dumne!ei după Ear.se desc. cade "n transă. s-a +ăsit că =7 de inşi la sută ăcuseră spiri-tism.. să mai cre!i şi "n spiritism. dacă #l va a la. de cele mai multe ori ără "ntoarcere. cele "nc. De aceea ne a4utăm de cercetarea conştiinţei sau de spunerea +ândurilor. o prea deasă spovedanie. ca o sabie care stă să cadă peste viaţa noastră. "ndărătnic şi mai rău se a undă. Ba. Să nu uităm "nsă că una e lupta şi su erinţa omului mărturisit şi alta e su erinţa omului nemărturisit. ca pe cea mai adevărată descoperire de dincolo. -ar cu vremea. şi. "ncât toate le văd printr-un du. $ şi mai uşor% spiritismul nu cere lupta cu sine "nsuşi. pentru iii pier!ării. De aceea. "şi sc.ime mare.inuieşte. ca amă+irea noastră cea din bună credinţă să ie desăvârşită% iar noi să credem o lucrare de amă+ire.

totuşi "nduri "ncercări şi de multe ori ani de !ile "n şir. A9?. dar şi "n s era conştiinţei. nu rodeşte nici o năde4de de pe urma ei. stăpâni mintea. 'ine ace curte nu ace carte. #nclinarea su letului ace inter erenţă cu "nclinarea trupului "n care a ost trimis. cum !ic părinţii şi tra+ mintea la "nvoire şi la aptă. dacă sunt dublate de perec. câtă văpaie de ură "n runtăm bucuroşi pentru Dumne!eu şi oameni. şi numai la atâtea daruri a4un+em. care este păcat. câtă su erinţă putem ridica de pe el. 'ă le simţim ca su erinţe( De nu le-am simţi ca atare. 1ără libertate şi ără .ise "n destinul nostru sunt "n+rădite cu su erinţe. . şi să-i plătească da4dia.ea +ene!elor dominante. @B<. este o atitudine als reli+ioasă. cu atât mai puţin su erinţa din iad. iar din odi. "n care va avea să petreacă o vreme.nă. aşa durerea e dascălul "nţelepciunii. 'ontrolul tuturor +ândurilor e le+e "n călu+ărie. A99. 'ăci durerea ta te ia "n v"rte4ul ei şi te "nc. celălalt e "ntunecat. Să nu uităm că una e lupta şi su erinţa omului mărturisit şi alta e su erinţa omului nemărturisit. Aci. @0 >. 'a să uşure!e Dumne!eu povara unui su let. printr-o nevă!ută rânduială dumne!eiască. @B@. @B?. sau atât de puternice vor i mila şi adevărul "n noi. nici o su erinţă nu plăteşte nimic. până acuma "ncă n-a ieşit ceva de olos. şi cine se "mpotriveşte stăpânirii. lui Dumne!eu se "mpotriveşte. "n conştiinţă. 'am aşa ceva se "ntâmplă şi cu ener+ia +ermenilor in irmi ai structurii noastre +enetice% or+anismul nu "nre+istrea!ă această ener+ie. Dar libertatea. se re!umă şi se "nscriu "n structura noastră +enetică. STĂP7NIREA @B=.ar. @B9. Dar trebuie să vină cineva să te scoată din cercul tău c. peste ele. sau "nvăţăturile din durere > sin+ura cale care poate "nvăţa ceva pe oameni. Spovedania deasă şi cercetarea conştiinţei au rostul de a slăbi din ire deprinderile patimilor şi a pune "n loc deprinderile bune sau virtuţile contrare patimilor. veştile şi poveştile din lumea "ntrea+ă. Să im "nţeleşi% "ncercările acestea nu-s pedeapsă. A9>. ca provenită din autoritatea lui Dumne!eu. Supunerea aţă de stăpânire este din raţiuni divine% din iubire universală de oameni şi nu din oportunism sau din rică. asupri. şi de unde ele răbu nesc până "n supra aţa aptelor vă!ute. prin câtă su erinţă putem ră!bi cu bucurie. se răs rân+ isprăvile pământului. de multe ori "l cruţă de cunoştinţa in irmităţii "n care trebuie să petreacă. nu-şi va putea mani esta "nclinarea sa către cele de sus. -arăşi o mică asemănare% de când undele . 'unoştinţa cea din păţanie.ilibru. Situaţia. Durerea nu e obiect sănătos de meditaţie. > asta-i uşurea!ă răbdarea "ncercărilor. sau ul+erele dreptăţii divine. precum că "ndată după mărturisire Dumne!eu ridică pedeapsa păcatului. A98.ândurile pătimaşe nemărturisite sau simplu spuse au "nsuşirea că se "ntăresc şi se ac unii. STUDIUL @B8. Din acest motiv. Apostolul Pavel.ERINŢA A9:. deşi latente. Inul e luminat la minte.inurile conştiinţei i!vorăsc din simţirea acestor in irmităţi. tâlcuieşte autoritatea lumii acesteia. toate se răs rân+. ce !ac "n stră unduri. SU. Precum plăcerea e dascălul păcatelor. $ bine de ştiut şi aptul că darurile lui Dumne!eu dau o mare putere de a su eri. orice potrivnicie "n calea darului şi. Aşa vedem seninătate şi la idioţi. 8umai atâta mân+âiere putem aduce "ntre oameni. A9@. Su erinţa şi iubirea se cresc "n pro+resie una pe alta. $ parcă o prelun+ire a iadului după tine. Su erinţa aceea. "n aceeaşi s eră. ne străbat ără să prindem nimic. deşi oarte mare. $ bine să luăm aminte "nsăşi mărturia proorocului David > &Mărturisi-voi Domnului ărădele+ea mea9 ?i "ndată ai ridicat pedeapsa păcatului meu) /Psalmul <:. sau de a se lepăda de $l. sau mai târ!iu. iubirea şi . 8u tot aşa e ca!ul şi "n ce priveşte s era conştiinţei. care le trans ormă pe "nţelesul nostru.ert!iene ale posturilor de radio-di u!iune circulă "n 4urul nostru. celălalt nu ascultă de nimeni. care nu cântă. "ndărătnic şi mai rău se a undă. ci şcoală. A9=. luminea!ă seninul cerului. lumină pentru minte şi milă de la Dumne!eu. @B:. mai limpede. e dependentă şi de construcţia +enetică a trupului. Atâta strălucire va arăta iubirea de Dumne!eu şi de oameni "n noi. Toate c. Deci. ?i +ândurile bune trebuie controlate cu o altă conştiinţă.ide dinspre toată lumea şi dinspre orice lume. şi ne-o tălmăceşte printr-un con lict stră und "n temelia noastră. n-am "nvăţa nimic. ci . A9<. De durere trebuie să scapi. #n iconomia or+anică. isprăvile şi tendinţele ce le avem. dar o "nre+istrea!ă s era conştiinţei. căci de "ndată ce sunt spuse le piere puterea de a obseda.arul celor de pe pământ pot "ndupleca pe Dumne!eu să scoată din muncă su letul ce n-a a4uns la s inţenie deplină. Păcatul acesta este% "n rân+erea morală a su letului de către un +ând rău. ceea ce-i ace "ndreptarea cu neputinţă. @BB. @BA. Ceacţionarismul este un păcat.inuitor de "n+ust. să ii deasupra ei. 8umai atâta bine putem ace.@8B. A9A. De aceea toate +ândurile trebuiesc spuse "nainte de a se "ntări şi de a birui mintea. oriunde ne-am a la. toate piedicile cad pe rând. *e prind "nsă aparatele de recepţie. creştinii trebuie să dea ascultare ce!arului. 8e"ntrebat nimic nu e bine. dacă vine "ntr-un trup "n care +ăseşte numai de!ec. Toate darurile "nc. câtă amărăciune putem bea "n locul celor ce vrem să-i mân+âiem. @B . să se roa+e pentru el. Inul e ascultător de du. ca să ia banii elevilor şi studenţilor. ci va asista neputincios lân+ă un aparat stricat. STRUCTURA GENETICĂ ŞI CONŞTIINŢA @B>. liniştit şi câşti+ă din nou nevinovăţia. #nsuşirea su letului de a-şi cunoaşte şi recunoaşte pe Tatăl. să o depăşeşti.ovnic. nici ce e bine. sunt ca şi ine3istente. pentru că sin+ur nu te poţi apăra de să+eţile slavei deşarte.uruie. +ene!ele recesive. Pro esorii ascund soluţiile temelor. răbdând cu linişte. 8u te răspândi cu multe cărţi. cu seninătate. tot atunci. şi.

Medicul. e din ce "n ce mai necunoscut. Dar ispititorul nu poate ace nimic ără consimţirea su letului. ie de viaţă. te poate ace să uiţi că "ncă n-ai ieşit cu totul din "mpărăţia ispitelor. '. A<8. se urăşte pe sine. Această consimţire "nsă "nne+reşte sau spurcă aţă su letului. Toate aceste discipline ale ştiinţei sunt "nsă olositoare când "şi cunosc mar+inile şi când nu trec "ntr-o altă !onă a e3istemţei. amă+it de convieţuirea cu animalitatea trupului. care ar pârli "ntr-o clipă ărâma de ţărână a trupului "n care !ăboveşte su larea lui Dumne!eu.imb adevărate bucurii du. Dacă ştiinţa ar putea prinde momentul când apare "n părinţi o +ene!ă /+enă0 de ectivă. are să se c. câtă vreme era pe pământ. Problema eredităţii mai are un capăt. care l-a ros "n viaţa pământească. Su letul are şi el o parte pătimaşă. puţină ştiinţă "l "ndepărtea!ă şi de ştiinţă şi de Dumne!eu. de-am străluci du. acela a murit pentru veşnicie. pentru aptul că se ace curat. Poate că şi de aceea a lăsat Dumne!eu viaţa aceasta aşa de necă4ită. i!+onit din trup de moartea acestuia. Aşadar. nici că e3istă Dumne!eu. dar "i aduce su letului smerenia. A:?. $van+.inuiască "n elul iecărei patimi. A:B. are să poarte c. #n spirit e "nclinarea şi căderea. dacă aduc lumină şi corespund realităţii sau ba. cu atât neliştea ta e mai mare şi poate să ie mai mare ca "n toată lumea. "n lumea aceasta. Su letul. 'are-* ace să uite de sine. A=9. povăţuind pe oameni. ŞTIINŢA A<>. 5 cădere "n curvie e mai "ntâi o cădere "n spirit. A=:. 2iaţa şi dra+ostea lui "ntrea+ă este numai Dumne!eu.inurile răsturnării rolurilor de "ndată după despărţirea sa din robia uneltei sale. dacă e locuit de Dumne!eu.ara şi n-ar +ăsi apă.LETUL A9B. Trupul trăieşte. care. care-l muncesc cel puţin tot atâta cât l-ar c. "l va pă!i spre viaţa veşnică) /-oan :A. aşa se "nvoieşte şi se lea+ă de tare cu plăcerea din lumea aceasta. până la un loc.ovniceşte ca soarele. ?i su letul are patimile lui% părerea. Multă ştiinţă apropie pe om de Dumne!eu. "n reli+ie este s ântul. După "ncetarea trupului. 5mul. asta e descali icare şi ruşine. A nu şti şi a recunoaşte aceasta. şi totdeauna o vinovăţie. @@ . "l ace din ce "n ce mai mân4it de po tele "mpotriva irii. A<A. Aspiraţia su letului după reali!area desăvârşirii sale. "n care a intrat "ncă din viaţa pământească. acela a "nviat pentru veşnicie. A<B.ovniceşti.iar cea pentru daruri cu adevărat du. nărăvindu-se cu viaţa cea trupească.ovniceşti.'u c"t ori!ontul tău e mai "n+ust şi mai "n+ustat de durere. ie de moarte. urmărite la obârşiile ei. po tele. depăşeşte limitele ştiinţei po!itive. 5are "n Templul su letului nostru se va +ăsi vreun copil sau măcar vreun orb să-* primească pe -isus( A<=. "nsă a şti puţin. arată că păcatul su letului atra+e după sine pedeapsa trupului. nici că nu e3istă. cei ce se măr+inesc numai la cunoştinţa unilaterală. Su letul. ci acestea "l c. dincolo de biolo+ie şi probabilitate.inurilor veşnice. A<:. ?tiinţa. un lacom de mâncare. care pune crucea pe masa de 4udecată. medicina şi celelalte discipline ale preocupărilor omeneşti. un beţiv. 5rice aptă trupească a ost mai "ntâi o aptă su letească. #n ştiinţă e savantul care sondea!ă necunoscutul prin teorii şi le veri ică pe urmă. şi a ace +âlceavă că ştii totul. după cuvântul Domnului. iar su letul trăieşte.inuiesc ără de s ârşit şi se măresc pe măsură ce nu pot i satis ăcute > lipsind trupul. asta este toată istoria omului. Deci. Dumne!eu a pedepsit până şi cu lepră. In iubitor de ar+int. ca să ie cunoscut "ndea4uns. "ncât n-ar mai vrea să-i moară trupul. "ncât su letele lor se stin+ şi se pierd.inui setea până la moarte. 5mul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumne!eu şi-a câşti+at "n sine. ca să ne mai şi săturăm de ea. care are alte mi4loace de a lare a adevărului. care crede că. Starea su letului dincolo de mormânt este continuarea stării sale pământeşti. un curvar. A<@. A:<. slava deşartă şi mândria > iar dacă scapă de aceste bucurii mincinoase. A:9. şi sunt oameni care au su lete moarte /Apocalipsă0.iar numai actorul eredităţii. stropii aceştia de noroi "mproşcaţi din trup pe su let. Deci lepra şi orice lepră. de aceea nici n-o poate pricepe şi nici n-o poate crea.elistul -oan prinde tocmai această a treia treaptă a luptei cu sine "nsuşi. A::. c. A:>. A:=.iar virtute. ci ar vrea să ie veşnică viaţa aceasta vremelnică. S ântul nu cercetea!ă. un lacom de avere. toate la un loc nu pot să dovedească. A:A. A<<. prin ne+ri4ă. 'el ce a "nviat "n su letul său cunoştinţa şi iubirea lui Dumne!eu. iar când revine "n lumea aceasta. nu scapă de tirania po telor sale. inevitabil a4un+ "n "n undătura aro+anţei care nu ştie nimic > ceea ce păţesc numai peticarii ştiinţei. -ar aceasta e de la convieţuirea cu trupul "n care s-a retras ispititorul şi-l munceşte cu po te. ceea ce la puţini se "ntâmplă.iar şi dreptul. Acela a omorât #mpărăţia lui Dumne!eu dinlăuntrul său şi a "nlocuit-o cu "mpărăţia c. ?tiinţa nu an+a4ea!ă viaţa. Su letul care se mântuieşte este acela care nu mai trăieşte pentru sine. sunt oameni care au "ntr"nşii su lete vii. cad "n prime4die de a se "ndră+osti aşa de tare de propriul lor su let. Dacă "mbinarea su letului cu trupul n-ar i strunită din voia lui Dumne!eu. ar "nsemna pentru ea un adevărat trium . stârnesc "n su letul des ăcut de trup o văpaie de po te. un bun veterinar. ci pentru Dumne!eu > su letul care s-a i!băvit de sine şi petrece ca un dus din lumea aceasta. "nsuşirile su letului ar i ca nişte ul+ere. sănătatea minţii. iar conştiinţa "i stri+ă mereu osânda lui Dumne!eu şi !ădărnicia su erinţei sale. n-are trebuinţă de su let şi de Dumne!eu > autorul şi stăpânul vieţii > e. de una să ne ţinem% că nu suntem din lumea aceasta şi nu trebuie ţintuită &aici) dra+ostea noastră. nu e totdeauna o vinovăţie > uneori e c. A:8. iar cine-şi urăşte su letul său. #n credinţă. care !ice% &'ine-şi iubeşte su letul său "l va pierde. pe unul care ar trece Sa. unde nu au competenţă şi nici mi4loace de cercetare. 2iaţa lui curată e mi4locul de cunoaştere a unei realităţi pe care cercetătorul savant n-o poate prinde niciodată. A<9. Bucuria ne"n rânată. SU. dăruindu-le Dumne!eu "n sc. c. A<?. iar cel ce a omorât acestea "n su letul său şi moartea l-a prins "n acestea. dacă e locuit de su let. AB0. "n "ntre+ul lui. A:@. De aceea. iloso ia.

777 de oameni > şi doar el +reşise. care apoi s-au liniştit. cu măriri. varsă el. A=B. Pre!enţa lui -isus "n toate ra+mentele timpului este ceea ce dă talanţilor valoarea lor de ener+ii divine. ca un tâl. *uarea prin surprindere poate i @= . ără să ştie. i se va lua şi ceea ce i se pare că are.aruri. #ntre cei trimişi de Dumne!eu sunt şi oameni ce au darul să vadă dincolo de !are. va a4un+e drept.ărească pe Dumne!eu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. ar trebui să se ne+ustorească "ntre oameni.. *upta &de +ând) iarăşi "ncepe. au să dea seama toţi "n!estraţii lui Dumne!eu. tala!urile mării. cri!ă.ovnicească. atunci "n or+anic se petrece o reacţie c. când li se desc. dar nici să nu se lovească nimeni a o a4un+e. adeseori e mucenic. A=@. $le cer "nvoirea. A>:. Talentele sunt "n!estrări de ener+ie divină.ie şi a ace anar.0 ?i totuşi. #n elul acesta &+ândurile) şi &ima+inile) şi &repre!entările). spre scopurile ei anumite. să audă +raiul şi cuvintele mai presus de ire. TENSIUNEA DINTRE MINTE ŞI PATIMI A>B. Aceasta dă "ndră!neală mucenicilor.iar neputinţa omenească. Darul proorociei i s-a luat o vreme. A>=.imică "n sân+e. Aceasta-i contabilitatea ricosului% !ara ii cu banii lor alşi ură talanţii noştri buni. de pe urma unei evidenţe divine. A=8. cura4ul adevărului. pustiirile lui pe ă+aşul lui Dumne!eu. nu poporul /A Ce+i AG. căci precum este o ierar. Darurile lui Dumne!eu ascunse "n noi nu le ştim. talentele. . <0. un conducător de neamuri.iar de venirea sabiei după dreptate. #n!estrările lui Dumne!eu nu sunt date ca simple ornamente. de asemenea e mucenic. ?tiinţa ără Dumne!eu şi "mpotriva omului.ormoni. neutrali!at > decât după o ciocnire. 5are ştiinţa nu aşteaptă şi ea. care mărturiseşte "n mediul său pe Dumne!eu. Pentru o alunecare a omului de la nume la număr. 'onştiinţa > care ocroteşte viaţa omului şi sub perspectivă trans-cendentă > aduce &8umele lui Dumne!eu care arde pe draci) şi aduce 'rucea Domnului% Rert a > lepădarea de sine. orţele sale sunt oarbe. dacă se declară atârnător de Dumne!eu. şi. 'are este mecanismul biolo+ic al instinctului de reproducţie( -nstinctul acesta are ca obârşie materială o +landă endocrină. Dar aceştia. 'el cu un talant din S ânta $van+. după cum ne asi+ură şi S ântul Pavel /Comani :A. peste aceasta să nu treacă nimeni. 5mul. 'el ce recunoaşte Providenţa de la Dumne!eu a talentelor sale va mai primi şi celui ce i se pare că nu le are de la Dumne!eu.. A>A.ile au!irii celor de dincolo. cu răspunderi. tot aşa este un -erar. A=?. se neutrali!ea!ă printr-o apariţie de anticorpi. "n avoarea lui Dumne!eu. 'u talantul Bote!ului sunt dăruiţi creştinii. cei cu daruri.ide oc. ca om. ce au să-l "mplinească "n lume. ?i aşa păţesc pe rând toţi dăruiţii lui Dumne!eu când nu se "nvoiesc la s atul lumii. A=A. să nu "ntâr!ie a căuta povăţuirea unui du.. puternice şi luminoase. s-a apucat să acă şi nebunia ei cea mai de pe urmă% des acerea şi aprinderea sti. A><.iul vederii şi urec. "n uriate de patimi. -ată prile4 de câşti+at la nivel "nalt. interpretarea vieţii "n perspectiva luminii divine. ca trup. A>?. Aşa prinde putere viaţa reli+ioasă din c. "n +lande. Deci. dar cu apte. Su letul dus "n robie e 4e uit pe dată de toată a+oniseala sa du. /. la vreme de mare "nsemnătate pentru ei. nebunia pentru Eristos.ilibru şi o linişte "n minte. cu puteri şi cu tot elul de . "naintestătătorii şi deţinătorii puterii au să dea seama.ie. asemenea cu liniştea pe care a restabilit-o -isus când a venit pe mare la ucenicii Săi "nvăluiţi de tala!urile "n uriate ale mării. "nseamnă a ieşi din ierar.eab. /. iar din popor i-au murit =7. care la nivelul creierului. au ca urmare convertirea.A=<. al lor. să tâl. care varsă o substanţă c. 'en!ura re!istă.iilor. Toate valorile. se produc iarăşi şi iarăşi. Purtătorul oricărei valori. abia "n #mpărăţia ce va să vie oamenii nu se mai "nsoară şi nu se mai mărită. In bărbat de ştiinţă. 'e ţi-a dat Dumne!eu dar. asi+ură-l cu "ntrebarea şi ocroteşte-l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din s atul unuia dintre nebă+aţii "n seamă slu4itori ai lui Dumne!eu. talantul "n+ropat şi de puţini de!+ropat şi sporit. le respin+e. şi nu +ăteşte venirea !ilei Domnului( TALANŢII A=>.ie a valorilor. '.idă "n viaţa noastră şi de nu-l va a la acoperit de smerenie şi dreaptă socoteală. A>@. la obârşie.imică "n care substanţele endocrine din sân+e.. Această eroti!are constă "n apariţia pe ecranul minţii a +ândurilor şi a ima+inilor "n avoarea satis acerii acestui instinct.ar viclean. numai iindcă a "ndră!nit să numere poporul /A Ce+i AG0. lepădarea de plăcere. Trupul e indi erent. ca şi cum atârnarea de Dumne!eu ar i o mare slăbiciune şi vinovăţie.. răbdare pustnicilor. :=0. c. a căpătat o straşnică pedeapsă..isă o măsură a lui. toate pier şi se restabileşte un ec. A>9. 'onvertirea talentelor este un mare talent. care le va eri inima şi mintea de bucurie străină şi care "i va ocroti cu dulama smereniei. Să ne apropiem de o anali!ă concretă a tensiunii dintre minte şi patimi.ovnic. eroti!ea!ă scoarţa cerebrală. A nu lucra cu valorile.0 Mărturisirile stră unde de credinţă "n Dumne!eu. A==. osteneşte. darul cunoştinţei. care ac această neutrali!are. "n!estrat deodată cu darul stăpânirii şi cu darul proorociei. dar satana le vede. dacă va a4un+e la cunoştinţa atârnării sale de Dumne!eu. ca pe un 4+. 'ând aceste +ânduri de re!istenţă. sunt a irmate cu toată credinţa şi ştiind cu certitudine că #nsuşi -isus Se luptă cu Satana "n locul nostru.elie are numai bote!ul şi talantul lui i se va da celor ără bote!. Satana nu e de initiv biruit pe pământ. strămutarea orţei oarbe neutrali!ate "ntr-o ener+ie de o altă calitate şi de o "naltă valoare% a iubirii de Dumne!eu şi de oameni "n +enere şi nicidecum nu mai rămâne de veun om. Ce+ele David. pândeşte vremea darului de sus să se desc. A>>. iarăşi vin şi i!besc "n pereţii corăbiei şi "n di+urile portului. "n sensul "n care le-a rostuit Dumne!eu. care eroti!au scoarţa cerebrală. ener+ie pe care lumea nu o cunoaşte. de care să ne bucurăm numai noi.imismul endocrin nu e biruit > asimilat. A>8. #n iecare om este "nc.

1ilocalia. "n toate a bă+at anar. dar după iertarea păcatelor aşa de puţin9 URA A?A. -isus Eristos e 'alea şi naturală şi supranaturală a desăvârşirii. Cu+ăciunea şi postul scot dracii po tei şi ai mâniei din trup. 'ând potrivnicul mântuirii noastre se vede bătut la prima piedică > cea mai uşoară > ce o ridică "n calea robilor lui Dumne!eu prin lume. pe cât ne !oreşte oamea şi setea după cele pieritoare.ovnic iscusit. A@9. boala "i "ntoarce. $a un e un climat al mediului viciat. materialismul. toţi au "ntâr!iat sau. necredincios. o vi orniţă. "n starea de iad a conştiinţei. lucrea!ă demonii asupra su letelor c. ace mii de victime. desăvârşind "n ei iubirea. care ştie cumpăni pentru iecare ins aparte% măsura. TRINITATEA A?9. Se vede "nvăluit. nu te poţi "nţele+e cu el decât prin osteneală şi oame. că mai mulţi s-au pă+ubit din post. TRU. victoria asupra luptei şi divi!iunii.:. 'uvânt despre S inţii Părinţi din SQit. inc.ia aţă de Dumne!eu. vol. măcar tot aşa de !ornic. şi preamăreau dreapta socoteală. "ndărăptând.:<7. $ de ne"nţeles cum de nu simte omul cu su letul că a ieşit din omenie. A?>. 1irea trupului iind surdă.ulă "mpotriva lui Dumne!eu şi te ve!i "n imposibilitate de a te mai ru+a c. :@0 e de luptat de cele mai multe ori viaţa "ntrea+ă. nici că se mişcă. "n dualitate +ăsindu-şi soluţia "n Initate . atât a oamenilor cât şi a lui Dumne!eu. de strâmbătatea şi amorţirea lui.iar. ci scoasă din rădăcină şi irea ăcută iarăşi curată. au !is Părinţii. rămânând "n #mpărăţia Earului.iar dacă pe ecranul minţii au apărut +ânduri şi ima+ini de . ci le stârneşte a doua piedică prin viciile trupului. nevoitorul se sperie. "n care subiectul iubitor şi obiectul iubit. Aşa cere dreapta socoteală. *a o atare "naintare a luptei pentru mântuire se tân+uie trupul. au pierdut. ed.IA A?:. nu mai sunt buni decât să acă din viaţa celorlalţi un iad. "n care se "nc. acesta sporeşte. 1iecare ducem un ateu. Ar trebui să urmăm Mântuitorului toată calea Sa pământească. ca să te milostiveşti de el. Dar Dumne!eu nu te-a părăsit. dictatura. 'u tot dinadinsul se atra+e luarea-aminte că toată lupta aceasta să nu se ducă ără "ndrumarea unui du. Subiectul iubitor şi iubitul +ăsesc deplinătatea vieţii "n "mpărăţia iubirii. trebuinţa şi putinţa iecăruia. -erar.eie drama. De apt. A?@. Trinitatea este un număr sacru. "n ştiinţă şi economie. "n reli+ie. +ândindu-se la cei +răbiţi să stin+ă patimile. A?=.Trinitate. pe alţii.aosului. 8umai "n această &Trinitate) ne este dată viaţa divină per ectă. deşi "nvră4birea nu-i ţine mult. Postul. mândria nu-l lasă să se dea bătut.:. deşi le tân4eşte cu+etul. care este a treia "mpărăţie a lui Dumne!eu. Acestea "l "mblân!esc. Cevelaţiile lui Dumne!eu cu altul se "mplinesc "ntr-un al treilea. "ncât nu se mai ţine vră4maş lui Dumne!eu. Preţuirea pătimaşă a trupului pe mulţi "i "ntoarce "mpotriva du. să ie măsurat după vârstă.apri+ă. A??.ului S ânt /: 'orinteni <. despotismul. oarbă şi mută. pe când durerea su letului. Sibiu :DG@. "n "mpărăţia ără de Ear. această des i+urare spirituală. e tân+uirea vicleană a stricăciunii.ovnicului. aşa prin contrast. sen!ualismul. după sănătatea rămasă > deşi postul pe mulţi i-a ăcut sănătoşi > şi după tăria şi elul ispitelor. -ată de ce creştinismul are ca ba!ă do+ma .iar. De aceea. Acestor două eluri de oameni le-a !is Dumne!eu nebuni% celor ce leapădă pe Dumne!eu şi celor ce leapădă pe oameni din inima lor. Misterul creştinismului este misterul unităţii. un număr care simpli ică. $a ace din viaţa aceasta o anticameră a iadului. c. De!ec. ci abia simte cu trupul că s-a depărtat de Dumne!eu şi a a4uns o +rămadă de doa+e. decât din prea multa mâncare. nici nu-i lasă să mear+ă vreodată la du. vol. Precum "n viaţa pământească lucra Earul asupra celor ce se s inţeau şi sporea "n ei iubirea. URMAREA LUI $RISTOS A?B. "n spate > trupul de pe noi.:AD0.i!iţia. $ de ne"nţeles cum oamenii alear+ă după sănătatea trupului. plenitudinea. adică. TRUPUL A?<. acestea "nsă trebuie conduse după dreapta socoteală. #n valoarea politică tru ia stârneşte tirania. creea!ă "mpărăţia lor. ca virtutea cea mai mare /S ântul -oan 'asian. "n artă. divin. căci stin+e pe Dumne!eu şi din oc. p. "ntre ipote!e şi iinţa unică. p. #mpărăţia omului şi a cosmosului iluminat nu se reali!ea!ă decât prin S ântul Du. --. Părinţii i-au !is trupului% vră4maş milostiv şi prieten viclean. @6 . ca să nu dăune!e sănătăţii. ecumenismul şi societatea per ectă. 'ei ce s-au +răbit ără s atul dreptei socoteli. $ de ne"nţeles că durerea trupului "l ace pe om să ceară a4utorul lui Dumne!eu.ilibrul mintal al tru iei a contaminat aproape toate valorile şi le-a pus "n con lict. se "nc..ii celorlalţi. iar la de!le+area lor din trup. Ira. protestantismul. sau o iubire trupească de sine. "n care nu este opo!iţie "ntre personalităţi. terorismul.ul lor de drept.eie cerul. Sibiu. "nsă. De aceea. De la starea asta şi până la a-l ace să ie templu sau Biserică a Du. de!nădă4duit c. +ăsesc conţinutul de initiv şi deplinătatea vieţii lor. Căbdarea "nsăşi a ră!boiului e ultima ta ru+ăciune. :DG=.ovnic. muşcaţi la minte de mândrie. *a vreme de umilinţă > care cearcă pe toţi > şi aceştia biruie piedica şi intră "n lupta mântuirii. o boare a .ristolo+ică a naturii teandrice a 1iului şi do+ma Trinitară. Ira "şi ridică "mpotrivă şi mai mare ură. 1oamea "mblân!eşte iarele.inuite şi sporesc "n ele ura. ?i ed. care nu trebuie ascultată. A?8. -.

$ste la mi4loc o revelaţie tripartită. au "nvăţat că. *a aceştia s-a re erit -isus când descurca pe al doilea spre rostul său% &lasă morţii să-şi "n+roape morţii lor). Aspiraţia su letului după reali!area desăvârşirii sale.iar dacă ultimul pas al căii "l vei avea de ăcut răsti+nit pe o cruce. este semn că Dumne!eu. prin virtuţi Domnul se mani estă dinlăuntru. 'e olos. un ră!boi şi a-ţi !idi o cetate. nu-ţi +ăseşti nici sensul tău. Cevelaţia e deplină. pe care. adevărurile vii. -ar omul cu socoteală vicleană e acela care-şi dă cu voia toată tinereţea dracilor. A@B. "n demnitate.aina şi mâncarea. rămânând ca lui Dumne!eu să-. &Dumne!eu poartă paşii omului). nu cate+oriile meta i!ice sub substanţe ale+orice. AA?. trebuie să-i iubeşti. 5mul este veşnic "n căutare după ceva. dar viclenia ba. +răbeşte s ârşitul. 8u cumva sunteţi şi voi căutând pe -isus( 2oi ştiţi despre -isus o mulţime de lucruri. eciorul tău u+e de biserică. A nu-ţi ace socoteala aceasta "nsemnea!ă a te ace de râs. $3emplu% &Adevăr). 5 trăire a vieţii lui -isus.eia.otărâri spre $l. Ciscurile ima+inaţiei sunt ocolite "n du. 1ără revelaţia lui Dumne!eu "n -isus Eristos şi ără an+a4area "n toate consecinţele concrete ale acestei Cevelaţii. &Du. Aceştia au simpli icat tot aparatul reli+iei. A@>. A@A. dar nu-* ştiţi pe $l. $l este puterea sau su letul nevoinţelor virtuţii. Predania Bisericii Căsăritene se ereşte de vedenii şi "şi ereşte şi iii. copiii tăi umblă la 4oc seara şi scuipă după preot. Acolo sunt adevărurile e3perienţei spirituale. Toţi care nu cred şi nu urmea!ă lui Dumne!eu sunt morţi "naintea lui Dumne!eu. AA<. -ar a nu te ace de râs "nsemnea!ă a-* urma pe -isus "n toată calea vieţii Sale pământeşti. Fic "nsă% cine vrea să urme!e pe Domnul şi să se asemene cu $l. din când "n când. a prime4diilor la câte te e3pune aceasta.iar un Dumne!eu al lor. iar cele ce mai lipsesc le aşteptăm la a doua venire. Dar când aceasta a a4uns un dar al conştiinţei. ca odinioară cărturarul cu care a vorbit -isus. Se mulţumeau oarte bine cu un Dumne!eu pe care #l deduc ei. deşi absolut. scapi până la uşa unei case "n pădure. aşa !icând. desăvârşirea. asta este toată istoria omului. este pentru tine ar+umentul decisiv al e3istenţei Sale şi a rudeniei tale cu $l. Toţi marii mistici. 2ecinul tău bate crâşmele. pentru pricini pământeşti se +ăsesc mii şi milioane de oameni care mer+ cântând la moarte. te doare. nemăr+initul vrea să creşti spiritual pe dimensiuni divine. iar virtutea ar i 'uvântul lui Dumne!eu ca "ndemnare dinlăuntru. 8ouă. dacă te +ăseşti pe tine "n uncţie de Dumne!eu > naşterea ta "n adevăr. "nseamnă c. A i ucenicul lui -isus "nsemnea!ă o prevedere. 1iul lui Dumne!eu. neputincioşilor. verişoara ta a u+it necununată. De aceea Căsăritul meditea!ă ără ima+ini c. primind orice. care trebuie să aibă loc. -isuse Eristoase. cât poate să cuprindă irea omenească. AA9. "ntrucât acestea nu sunt neapărat trebuitoare mântuirii şi. dar n-ai avut +ri4ă ca să iei c. c. Sunt mulţi cărturari &aproape de #mpărăţia lui Dumne!eu).emare la apostolie şi la toate riscurile trăirii de Dumne!eu "ntre iro!ii neamurilor.iar ine3istent. A@=. A@<. dar nu cred "n -isus Eristos. lasă-mă să-mi "n+rop necredinţa mea9) A@@. Dacă prin porunci Domnul ni Se "mbie. de asemenea. -isus e nu numai '. Au rămas cu un Dumne!eu abstract. ai isprăvit toate obli+aţiile lumii. Ar i surprin!ător răspunsul vreunuia% &Doamne. A@8. deşi cu+etăm ale lumii şi umblăm "n calea păcatelor. c. asemenea cu $l va i.emaţi. "n adâncul lumii spirituale se săvârşeşte un proces divin. care nu statorniceşte nici o ima+inaţie sau ima+ine. Porunca ar i 'uvântul lui Dumne!eu ca "ndemnare din a ară. VICLENIA AA=. ireşte că este şi "n strădania pentru dobândirea virtuţilor. c. că urmărit de o iară. lasă "n urmă orice vedenie. 8-ai pe nimeni de adus la -isus( Poate ai de +ând să te aduci pe tine. care nu le cere mai mult decât să-. care să ie liniştiţi şi bucuroşi de moarte. iar acestea sunt marile .iar contra ima+inilor. VEDENIILE AA:. 8u-i va i !vârlită şi bătrâneţea laolaltă cu tinereţea( VIRTUŢILE AA>. 8umele lui -isus din ru+ăciunea călu+ărilor% &Doamne. ci din +ri4a de a nu +reşi.iar vedeniile reale le re u!ă > nu din rea credinţă sau din "mpotrivire.dea o bătrâneţe distrusă. ca principiu atractiv.ovnicia Căsăritului /nălucirile alse0. VOTURILE MONA$ALE @D . A i ucenicul lui -isus nu "nsemnea!ă a te opri la mi4locul uceniciei. păcătosul). ?i se ştie că Dumne!eu nu Se supără când se stă pe acest punct de vedere.).eia de acasă. dina ară. 5 "ntâlnire cu -isus "nseamnă o misiune. Sunt toţi cei care cred "n Dumne!eu. "n cruce să se asemene şi.A@:. "n care apar relaţiile lui Dumne!eu cu omul% naşterea lui Dumne!eu "n om şi naşterea omului "n Dumne!eu. miluieştemă pe mine. inaccesibil dacă nu c. ştiu. ?i până nu-* +ăseşti pe Dumne!eu. Această ţâşnire "n conştiinţă a darului nemăr+inirii. nu te a li nici pe tine. nici sensul lumii. Sin+ura pomenire ortodo3ă este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. Măr+inirea ta. la care suntem c. $l este "n căutarea lui "nsuşi. Dacă Domnul e ascuns "n poruncile Sale. "ncă nu ne-a "ndesat nimeni cununa de spini pe runte şi nu ne-a bătut piroanele "n tălpi.recunoască e3istenţa. ce "nseamnă mai mult decât . adânc "n care se "ntâlnesc iubitorul şi iubitul. dar pentru #mpăratul 'erurilor abia se mai +ăsesc puţini. cărturarii rămân aproape pe &dina ară de #mpărăţie). A@?. ca principiu impulsiv. Dumne!eu iartă neştiinţa. ără deosebire de con esiune. $ lucru de mirare că. ci şi Işa "mpărăţiei de scăpare. creat de ei. 'ând ţi-a +ăsit Dumne!eu vreo treabă pentru #mpărăţia Sa "ntre oameni. Dar.

prin el. 8oi. ci presupune şi o aţă socială. unirea creştinătăţii "ntâr!ie Doamne. nu suportă impresii prea tari. spunem că mântuirea nu se câşti+ă cu o aptă ră!leaţă.ilibrea!ă şi. 'ăsătoria s-a "nceput cu stân+ul. AAA. are să le spar+ă casa.ică. care seamănă mult cu "ndrăcirea. Mănăstirile cu viaţă de sine au slăbit votul ascultării şi al sărăciei şi. nimeni nu se mântuieşte sin+ur. 8epotrivirea de vârstă. sau ără cununie bisericească. ru+ămintea cea mai de pe urmă a Mântuitorului "n lume. cu o pecete drăcească pe trupul şi pe su letul lor şi pentru că nu şi-au mărturisit acel păcat. până când( VRADBA ÎN CASĂ A8:. Ast el. $ lucru ştiut şi probat de medicină că spaimele /traumatismele0 peste puterea de răbdare a sistemului nervos "l de!ec. care dacă nu se pă!esc. i!ică şi psi. care sunt poruncile lui Dumne!eu. Aşa. Dintre cele trei ă+ăduinte /mona. casa aceea nu ţine. urmea!ă aceeaşi cărare şi stadii. $ primul ră!boi pierdut de om. după slăbiciunea la care-l +ăseşte. Prime4dia comună s-a arătat "n lume. =. $ lucru ştiut că sistemul nostru nervos. "i sare "n cap celuilalt. atât a Mântuitorului. dată omului de Dumne!eu /A se vedea şi S ântul Ma3im Mărturisitorul. ca peste toate acestea să rămână sănătos. pă!esc pe ale diavolului şi nu pot să aibă linişte. toţi trebuie să intre la cuminţenie şi să se le+iuiască dacă sunt aşa. Căspunsuri către Talasie. 5bli+ativitatea voturilor mona. $ limpede că la mi4loc a ost o neascultare. după unii. #n această luptă "ncă suntem scutiţi prin rânduiala dumne!eiască de a-l vedea "n toată ioroasa lui pre!enţă. dacă soţii trăiesc "n căsătorie nele+itimă. Sunt părinţi care-şi mărită etele la :G-:@ ani. pentru că s-a ăcut cu o lucrare a diavolului. Ast el au intrat "ntr-o casă nouă. biruind prin dra+ostea de Dumne!eu ispita aceluia când "l "mbia cu momeala plăcerii din materia lumii. De vei mărita ata ta numai pentru avere. De aceea. Prin urmare. de mântuirea sa se mai lea+ă o mulţime de oameni. cea mai +rea e ascultarea. "n loc să asculte ără discuţie. Mai vine apoi. "n stare de a ne apropria. din ne+ri4a de spovedanie. lupta pentru mântuire. Dar soţii cum des rânea!ă. când sunt le+iuiţi( Aşa bine. =7 . căci nu mai ţin seamă de miercuri. A8=.elii. care discută cu Dumne!eu. $ste un prim păcat. pentru o bucată de lemn ce nu e la locul ei. "n societatea omenească stăpânită de acela. 1ireşte că şi noi "n lupta cu patimile > treabă de "ncepători.. 'ei ce se umplu de mânie sunt cei plini de iere. muritorii n-avem de a "ncepe lupta de la arătarea ăţişă şi personală a potrivnicului. 8umai sila unei pri+oane peste tot pământul "mpotriva creştinilor "i va . Toate "şi au i!vorul "n păcate. mii de ani de-a rândul. adică cu des rânarea. care se "nmulţeşte "n corpul omului atunci când mănâncă carne multă şi nu posteşte. dar care poate ţine o viaţă "ntrea+ă > trebuie să dăm cu el o luptă "n du. @.ESIONALĂ A89. A. AAB. care este cel care ăcea acest lucru. iecare. ?i o ultimă pricină este des rânarea soţilor. Din curvii nemărturisite. :A0. "n apariţia lui personală din pustie. ără prime4dii +rave. ca să a4un+em după multă vreme la o sănătate. #ncetarea voturilor e "ncetarea călu+ăriei. descrisă de $van+. 8eapărat vine vra4ba "n casă. Plin de iere iind. G. de S ânta #mpărtăşanie şi de rânduielile Bisericii. acolo de unde doar -isus a "nceput lupta. din pricina aceasta. cuminţiţi-vă părinţilor cu s aturile. Din petrecere ără post. *ăcomia de avere a unui părinte când şi-a măritat sau şi-a căsătorit eciorul. te umpli de mânie şi ast el "şi sar "n cap unii la alţii. cu noi cu toţi. de !ilele postului şi de sărbători. "nsă ă+ăduinţele rămân obli+atorii iar lepădarea lor păcat. #n rân+erea lui "nsă o repetă "ntre+ neamul omenesc. a venit să-l bată şi "n lume. 5 asemenea căsătorie nu ţine. AA8. Poate că "n vremile acelea abia vor mai i creştini. 8u mai ţin nici o rânduială. 8oi trebuie să "ncepem urmarea Mântuitorului de la puri icarea de patimi. Mântuitorul a "n rânt "ntâi pe potrivnicul "n du. iar la :6. iar ceea ce a ăcut Adam acem şi noi. 1ilocalia vol. :D ani ata lor este văduvă şi "ncă cu copil.ale poate "nceta numai "n ca!ul e3trem de rar când se "ntâmplă din motive clinice a personalităţii omeneşti. ?i din cau!a aceasta. Potrivnicul a dat primul ră!boi cu Adam "n rai şi. pentru o vorbă cât de ne"nsemnată. când vă măritaţi etele sau vă "nsuraţi eciorii9 B. deci şi a conştiinţei "n ca!ul deplinătăţii de conştiinţă.ism. VRADBA CON. Din ne+ri4a de su let a celor din casă. o "ncovoiere a unei meniri. pe care toţi "l plătesc cu vra4ba. VRĂDMAŞUL C ANTI$RIST A8<. măcar la s ârşit. ăcute "nainte sau după căsătorie. cum au ost la "nceput. De la această deosebire "ncolo. căsătoria lor va s ârşi cu vra4bă sau cu spar+erea casei aceleia. căci. <0.ale0. ne-ar u+i mintea de spaima arătării lui "n iorătoare. ?i bate Dumne!eu nerânduiala ca să se acă rânduială. dar oricâţi vor rămâne. urmând pe Domnul.. aceia trebuie să treacă peste ceea ce ar i oarte bine să treacă creştinătatea vremii noastre şi să ie una. 2ra4ba "n casă vine din păcate. cât şi a ucenicului. <. răvăşit de atâtea vicii săvârşite de noi sau de un şir "ntre+ de părinţi "naintaşi. Această di erenţă mare de vârstă este un păcat "naintea lui Dumne!eu. poate să-l ducă până la boala epilepsiei. 8u vor scăpa de sub tăvălu+ul ur+iilor istoriei până nu vor veni şi la mintea aceea să asculte şi să "mplinească. 6. sunt o ormă decadentă de mona. Aceasta din cau!a nepotrivirii de vârstă. De aceea.AA@. tocmai pentru că n-au omorât pe diavolul. ci se spar+e şi "n aceste ca!uri părinţii trebuie să recunoască că au dat un s at prost. după ce -isus l-a bătut pe potrivnic "n pustie. "ntrucât toţi eram "n Adam /Comani B. de vineri. pentru că are de biruit mai mult patimile minţii.otăr" să lase la o parte orice vra4bă con esională şi să ie una. dacă% :. căci ce poate ace o ată aşa tânără "n aţa unui vlă4+an. om "n toată irea.

Mândria lui nu poate răbda bătaie.emat de Dumne!eu cu rost de a ruşina puterea vră4maşă şi a mai "ntări neputinţa oamenilor spre ră!boi. cu atât mai vârtos o cere *uci er. ceva mândrie. 60 bucuros. trimite Dumne!eu vedenii. A8A. multă şi adâncă deosebire a +ândurilor. :G0 şi "n . AB?.iar "n ceasul tulburării tale. care este lumea "ntrea+ă. Drept aceea.ie. vor "ntrece toate pri+oanele câte s-au "nteţit asupra creştinilor. De acum "ncepe ră!boiul minţii omului cu mintea cea vicleană. 8u "n !adar semnul 'rucii "l numeşte Biserica% &Armă nebiruită asupra diavolului. cu care amă+eşte pe cine poate şi pe cine vede că umblă cu "ndră!neală după daruri dumne!eieşti. Să nu vorbeşti niciodată despre proiectele tale. Anti. nu "n "nţelesul că s-ar putea apropia să strâmbe adevărata lumină. că ace bine > ără să priceapă unul ca acesta că a că!ut la laudă străină şi că "n credinţa lui s-a "ncâlcit un ir subţire de putere vră4maşă. AB=. G. 'u trecere de vreme. vine "n persoană să se ră!boiască cu noi. A. dacă a ost bătut când se lupta cu noi din a ară. $l e &acela) care va veni "n numele său > nu al lui Dumne!eu > evreu de neam. Propovăduieşte Dumne!eu iubirea de oameni ără deosebiri şi mar+ini. "mbie su letului ispita "ntâi.ivernisită de oameni cu ură. 'ăci &acela) va primi să ie "mpărat peste strălucirea tuturor "mpărăţiilor pământului /Matei G. "mpărăţia iind de drept a lui Dumne!eu.rist > care nu se mulţumeşte numai cu necredinţa sa. "nsă diavoleşte. =: . De aceea. "ncepătorul nebuniei. de n-a ost c. AG0 şi "nşeala pe mulţi. pe poimâine. 'rucea Ta ne-ai dat). -ar a doua armă pe care o avem "mpotriva puterii vră4maşe este S ânta 'ruce /: 'orinteni :. ABA. că nu-i lasă /diavolul n. 'u un cuvânt% contra ace tot ce ace Dumne!eu şi dă de râpă pe oameni cu mulţimea "nşelăciunilor. e o risipire. aducându-i momeli plăcute la vedere şi bune la +ustare. sau ră!boiul nevă!ut. "n sc. strâmbă "nţelesul oricărui cuvânt. dar nu are putere peste cei ce nu-l ascultă9 A881.ului. Trebuie. Spre ră!boiul acesta "nsă să nu "ndră!nească nimeni. Doamne. "ncât şi lumina dumne!eiască o contra ace. căci vede Tatăl osteneala iului şi nicidecum nu-l lasă. trebuie s-o capete. ca un vameş al vă!du.iar şi virtuţile. AB@. căci l-ar ace scrum şi nu poate sta "ntr-"nsa. '. să !ici "n adâncul inimii% &Pentru păcatele mele pătimesc acestea. deşertând virtuţile "n sacul spart al patimilor şi cule+ând. Trimite Dumne!eu slu4itori. AB<. Deci. printr-o sin+ură "ntorsătură măiastră a vicleanului. Dar. 'um !ice un Părinte. /Aş "ntreba pe cei ce nu au cruce% cu ce semn vă apăraţi voi de diavol (0 $i "nsă nu au semn.A8>. dacă a trebuit să u+ă ruşinat. ci luptă nebun cerând% :. -ată-ne. căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce +ândeşti şi ţi le nimiceşte. i!băveşte-mă de cel rău). de la "nceput până "n !ilele acelea. acesta-i c. că aşa cere boala lor. rân4ind /: Petru B. ucenicilor Săi. Asupra diavolului avem aceste trei arme% 8umele Domnului şi al Maicii Domnului. S-a ăcut de-o "ndră!neală nemaipomenită. care este S ânta *itur+.ristos9) /*uca A:. #n+ăduie Dumne!eu ispititorului să se apropie. prin patimi.eltuitorii ei cu o mare datorie de plată lui Dumne!eu. ?tiţi cum sunt nebunii% se dau pe sine de ceva mare şi pretind să li se supună oamenii. cele de la Anti. "n care va lucra toată puterea Satanei. după !eci de ani de lupte dinlăuntru. :60. atunci su letul şi mintea. nemaiavând ce ace. vorbe +oale de la oameni şi rân4etul lui sinistru. "nainte de dobândirea smereniei statornice. de vreme ce el nu stă "n adevăr. 'el rău vrea să ocupe scaunul lui Dumne!eu. orice +ânduri rele ai avea. Deci. iar "n locul *ui să-şi "mplânte "n su letul omului ca pe o sabie a iadului.inul păcatului său că. pălmuindu-ţi mintea. de aceea "l pârăşte ne"ncetat "naintea lui Dumne!eu. pustiire Bisericii Sale şi oprirea S intei Rert e celei de-a pururi. ca numele lui Dumne!eu). A8@.rist. ci "n minciună. AB>. ca obiect de preocupare nimicul şi absurdul.imb. A88a. o ace.0 să-l acă. a scopului ultim al virtuţilor şi cu asta a redus la nimicul slavei deşarte şi la absurd toată strădania virtuţii. ăcându-se curate. şi nu râvneşte. 2icleanul ba+ă de seamă ce ace Dumne!eu şi ace şi el la el.ristos mincinos /Matei AG. "n păruta lui "mpărăţie. satana s-a mai iscusit "n rele. căci nu e un ră!boi de +lumă. 6-D0. sau părere "naltă. de robii lui Dumne!eu ca să-i cerce nu cumva să se mai a le la ei ceva iubire de sine. "l prind "n pre!enţa nevă!ută. Diavolul dă s aturile lui la toţi. deci. Diavolul ştie cât iubeşte Dumne!eu pe om. moarte creştinilor. ci vrea necredinţa tuturora > nu va avea astâmpăr decât "n !iua când ar i!buti să ucidă pe Dumne!eu şi să-* a!vârle din inima şi mintea celui din urmă credincios rămas pe pământ. ABB. pe cine iubeşte pe Dumne!eu. propovăduieşte şi el. "l "nvaţă şi el să iubească pe Dumne!eu şi-l laudă. dar călătoreşte ără s at şi "ntrebare.ipul său de iară. Toată strădania potrivnicului aceasta este% să des acă dra+ostea şi cunoştinţa noastră de Dumne!eu şi să le dea. nu cu iubire. mai aici. 899. 2ră4maşul. decât aceea de a termina o dată cu Dumne!eu. nebunul la o mândrie mai mare. potrivite cu iecare putere rântă a su letului "n parte. ?i "ntoarce-te cu inimă bună către Dumne!eu.inurile cele de pe urmă. Deci. sau "n mai mari să-i cu unde. ci năluceşte şi el o lumină. A8B. cea prin plăcere. Aşa se pre ace "n c. moarte lui Dumne!eu. moarte "nvăţăturii Sale. ca să-şi a4un+ă ţinta ărădele+ii. şi prin aceasta să-i "ntine!e iarăşi "n cele dintâi. A8?. şi orice ură > după voia lui cea rea > o mare aptă bună.risipeşte avuţiile. vicleanul nu se dă la o parte de a reduce la nimic şi la absurd c. AB:. deoarece mintea lui iind nebună.n. c.ip mincinos şi "n "n+er al luminii /A 'orinteni ::. <. c. "n+rămădeşte pe c. c. totuşi. AB9. !icând% &$u sunt . orice iubire. despre care !ice S ântul -oan Scărarul că% &Armă mai tare "n cer şi pe pământ nu avem. ?i te trimit să propovăduieşti şi să aci cutare şi cutareO AB8. &Acela) nu se mulţumeşte numai să "nşele pe oameni cu amânarea pocăinţei pe mâine. 5rice ascultare de Stăpânul adevărat al lumii e o daună "n "mpărăţia &stăpânului) nebun şi orice ascultare de stăpânul nebun al pământului "n+rămădeşte pe oameni sub povara unei datorii sau +reşeli ăcute lui Dumne!eu. care va tirăni sub ascultarea sa tot pământul. 60. se arată şi el. Diavolul ştie şi el Scriptura. din trup şi din su let. Atunci. Diavolul pre!intă patimile din om ca plăcute şi uşoare. e destul să i!butească o mutare mai "ncoace. prin +ura lumii. că-. se cred pe sine stăpâni şi "mpăraţi. trimite şi el. -ar a treia armă de apărare este smerenia su letului. la bătrâneţe. Pe cine poate să-l "ntoarcă "mpotriva lui Dumne!eu.

aşa este şi mila Ta). şi toate acestea la un loc i-au dat capacitatea de a lucra ca un om bine "n!estrat şi cu o cultură bine pusă la punct. a ăcut ?coala de Belle Arte. am bă+at de seamă că le place. şi-l aşteaptă. spre răul lor.estiune. Vsta a ost Părintele Arsenie. 'ând mintea se "ndreaptă. orice ar i ost. dar Dumne!eu nu poate să ne părăsească pe noi. ci a studiat şi artă. Să luăm. 'ând "i puneai o problemă. Aşa obişnuia să spună Părintele Arsenie. o ormulă. 'uvântul acesta ne aduce aminte de un cuv"nt asemănător. o putere de intuiţie şi o putere de a cunoaşte totdeauna esenţialul "ntr-o c. să-l "mbrăţişe!e. Avea o putere de sinte!ă deosebită. 'ât de departe e Căsăritul de Apus. Domnul Eristos le-a spus ucenicilor Săi% &Acestea vi le spun. să-l aşe!e iarăşi "n starea din care a plecat. ca bucuria Mea să ie "ntru voi şi ca bucuria voastră să ie deplină) /-oan :B. Sau cândva spunea el aşa% &#n mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă). care urmărea pentru oameni o minte dreaptă şi lucruri drepte şi "ndreptare spre mintea cea bună. să-l a4ute. cum este de in inită şi mărirea *ui. 8umai că e +reu să ştii când ţi-e mintea strâmbă. adică de la in ormaţie la convin+ere. nu toţi din lume se prăpădesc. cunoştea şi c. "n inima Mântuitorului nostru -isus Eristos. a ăcut şi ceva Medicină. De ce râd( Pentru că "şi dau seama că aşa e. de vreme ce se spune% &'ă precum este mărirea Ta. 'ea mai lun+ă cale este calea care duce de la urec. aşa cum rămânem noi "n inima lui Dumne!eu. ?i de la el au rămas şi cuvinte scrise. oricâte rele am ace. ::0. nu era un in+iner comun. atâta a depărtat $l de noi ărădele+ile noastre. Stăteam "n aţa acestei icoane şi o pre!entam unui cadru universitar de la Sibiu. era un doctor deosebit.'+ea !#i D#m*e6e# pe*+r# ce! mai mare păcă+ ' e'+e mai mare %ec)+ %ra. iul n-a plecat niciodată9 $l a rămas "n inima tatălui. căci se a irmă şi "n ru+ăciunile de de!le+are ale s intei noastre Biserici. &#n mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă).i). Până la inimă mai e o cale lun+ă. Din câţi oameni am cunoscut eu lucrători "n Biserică. el putând i de olos tuturor celor ce nu iau aminte la ei "nşişi. am bă+at de seamă că le place. 'um miluieşte un tată pe copiii săi. iar el se crede +râu nedreptăţit). oricât de depărtaţi am i. :7-:<0. "nsă eu. 'ând le spun că Părintele a !is că% &#n mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă). $ necesară şi in ormaţia. ca să-l primească. mai ales atunci când au prile4ul să vadă o pictură a Părintelui Arsenie repre!entând Adormirea Maicii Domnului. el imediat avea răspunsul. prin stilul lui de lucru. care adeseori se ace prin au!ire. dar când l-a vă!ut că vine. cred că a avut o "n!estrare de la Dumne!eu pe care dacă nu o ai nu poţi i niciodată ceea ce a ost Părintele Arsenie. dar nu convin+e). nu l-a mai ţinut locul% a aler+at "naintea lui. nu numai Teolo+ie. vede lucrurile drept. 'um a a4uns la aceasta Părintele nu a spus niciodată. ?i !ic eu% &8u ştiu dacă are o cultură per ectă.imbă "n tăciune. ?i !icea Părintele că% &Mustrarea "nvin+e. "n +eneral. 'ând le spun că Părintele a !is că &"n mintea strâmbă si lucrul drept se strâmbă). Sau !icea Părintele că% &'ea mai lun+ă cale e calea care duce de la urec. Să2ţi (ere"+i cap#! %e (ri. U* '#(!e+ +ri'+ e'+e #* '#(!e+ c# !#mi*i!e '+i*'e. 'u o ast el de a irmaţie. şi vrea să-l primească. căci noi "l aducem "naintea vi!itatorilor şi "nc."i %e pr '+ieI $ un cuvânt care merită să ie ştiut şi urmat. Părintele a ost "ntotdeauna pentru optimism. unde se spune că tatăl nu l-a aşteptat pe iul care se "ntorcea. 'uvântul spus de Părintele Arsenie.estiuni de medicină. deci. Asta le place la mulţi. Inic prin +ândirea lui. care se +ăseşte acum "n Mu!eul mănăstirii noastre. secţia pictură. Apoi el a studiat mult. şi alear+ă "naintea lui. Dar a rămâne la in ormaţie "nseamnă doar a i la "nceputul drumului. prin cuvintele acestea% &'ât e de sus cerul deasupra pământului atât de mare e bunătatea *ui /a lui Dumne!eu0 spre cei ce se tem de Dânsul. B 1#! !#i %e -r)# 'e pre'c0im1ă /* +ăci#*e5 iar e! 'e cre%e -r)# *e%rep+ăţi+. Părintele ne dă "ncredere "n bunătatea lui Dumne!eu. ?i respectivul spune% &Asta "nseamnă că are o cultură per ectă şi "ncă ceva). Asta le place la mulţi. tot at"t de in inită. l-a aşteptat "ntr-un el. pentru bucurie. =A . nişte atitudini care nu sunt destul de bine +ândite şi controlate. Î* mi*+ea '+r)m1ă "i !#cr#! %rep+ 'e '+r)m1ă. 'ândva stăteam "n aţa unei icoane ăcute de Părintele Arsenie la Bucureşti pentru mănăstirea noastră. că mila lui Dumne!eu este tot at"t de mare. Adică dacă era in+iner. ne aduce aminte şi de ceea ce spune Psalmistul. păcătoşii. Mintea se strâmbă "n urma patimilor şi se "ndreaptă pe măsura curăţirii de patimi. după cum citim "n pilda cu iul risipitor. Dra. Pentru că din inima lui. 8umai că e +reu să ştii când ţi-e mintea strâmbă. oamenii râd "n +eneral. "n iubirea lui Dumne!eu aţă de noi. &la urec. De ce râd( Pentru că "şi dau seama că aşa e. oamenii râd.i la inimă. adică de la in ormaţie la convin+ere.inătorilor noştri. pictură "n aţa căreia se opresc cu admiraţie mulţi dintre cei ce vi!itea!ă Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta. personal. tuturor celor care vor să brave!e şi nu se +ândesc la urmările pe care le pot avea. "n HGA. 8u poate iubi un s ânt pe Dumne!eu. dacă era pro esor. 2aloarea acestui cuvânt o intuiesc toţi cei ce "l aud. "n inima Maicii Domnului. credinţa noastră iind &i!vor de bucurie). 5ameni de in ormaţie reli+ioasă sunt mai mulţi decât cei ce au convin+eri reli+ioase. "n manuscrisele lui.Părintele Arsenie a ost un om cu o capacitate su letească deosebită şi cred că Părintele. să-l sărute. Părintele Arsenie a !is o vorbă cât lumea asta de mare > ba mai mare decât lumea asta9 ?i anume a !is aşa% &-ubirea lui Dumne!eu aţă de cel mai mare păcătos "i mai mare decât iubirea celui mai mare s ânt aţă de Dumne!eu). cât ar i s ântul de mare. Până trăim "n această viaţă Dumne!eu nu ne părăseşte. nici toţi din mănăstire se mântuiesc). ar i ost un om deosebit. &cea mai lun+ă cale). 8oi putem să părăsim pe Dumne!eu. sau că% &Bobul lui de +râu se presc. $l a avut o "n!estrare nativă deosebită şi c"nd l-am cunoscut eu.'+ea ce!#i mai mare '()*+ (aţă %e D#m*e6e#. creştinismul iind &reli+ia bucuriei). cât iubeşte Dumne!eu pe cel mai mare păcătos. Deci avea o posibilitate de a ormula ceva. dacă era un doctor. deci aşa cum sunt ele.i la inimă). "n ormularea de mai sus. când l-am "ntâlnit eu pentru prima dată. avea <A de ani şi de4a avea un nume mare. şi asta se "ntâmplă des. aminte la cuvântul de mai sus şi să-l "mplinim "n cele două laturi ale lui. şi !ic% &$u cred că Părintele Arsenie este un +eniu). De pildă. Părintele Arsenie a ost unic. mi-a şi spus un cuvânt. aşa miluieşte Domnul pe cei ce se tem de Dânsul) /Psalmul :7A. o icoană cu Adormirea Maicii Domnului. Cea mai !#*-ă ca!e e'+e ca!ea care %#ce %e !a #rec0i !a i*imă. dar sunt si+ur că are "ncă ceva). era un pro esor e3cepţional. cu circulaţie mai ales "n lumea din Apus% &In s ânt trist este un trist s ânt). Fice% &Mă.

cel ce se crede a i drept.iecare %i*+re * i %#cem #* *ecre%i*ci ' /* 'pa+e. să trăieşti "n aer cât mai bun. pe care nu vrem să o risipim pe plăceri. o ormulă. căci numai aşa poţi să ai un ec. Bine"nţeles că pentru a naşte s inţi trebuie să ii s ânt sau trebuie să tra+i de tine spre idealul s inţeniei. nu aceţi abu!. nu mai su eră. ca şi constrân+ere. nu aceţi risipă de ener+ie se3uală. ci unui părinte. 'oncepţia de viaţă creştină. nu toţi din lume se prăpădesc.ormonii şi să ai concepţie de viaţă creştină). dar dacă nu-l recunoşti superior. nici mai mult nici prea puţin. vara. dar aceasta cere timp şi osteneală. nici toţi din mănăstire se mântuiesc).ilibru or+anic.arul şi "ndurările şi iubirea de oameni a lui Dumne!eu. Pentru a putea olosi su erinţa spre binele său. De apt. "nsă de convins nu convin+e. el imediat avea răspunsul. De la "nvin+ere până la convin+ere e o cale lun+ă. nu vreo !ece ceasuri. Na'+eţi2&ă '(i*ţiI Părintele Arsenie "i "ndemna pe oameni să nască s inţi. Bine"nţeles. să-i spună dacă a ăcut ce i-a spus. AJ#+aţi2mă 'ă &ă p + aJ#+a. ?i când "ncepem să ne ocupăm de noi "nşine.estiune. somn. ce ţi-a spus Părintele Arsenie(). Se cunoaşte că Părintele a "nvăţat medicină şi că de apt el "şi dădea seama că omul este şi trup. dimpotrivă. Să ai +lico+en. adică "nseamnă şi mai mult. mi-a spus cândva un cuvânt. ără să şi ie de apt. Dacă eşti desc. De pildă.Aşa caracteri!a Părintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune şi care nu caută şi nu primeşte "ndreptarea. câte le avem la "ndemână% aerul /aerul bun0. $ste şi aceasta o cu+etare la care e bine să luăm aminte. A trecut pe la mine un tânăr care a ost la Părintele Arsenie. doar "nvin+e. ?i al cincilea punct% să ai concepţie de viaţă creştină. Părintele Arsenie !icea% &8ici abu!ul. cum mer+ unii. !en şi altele. Ficea Părintele Arsenie re erindu-se la trup% &1iecare dintre noi ducem un necredincios "n spate). când l-am "ntâlnit eu pentru prima dată. "ntâlnim oameni dărâmaţi prin abu!uri şi. de apt. adică !a. +lico+en. ?i Părintele şi noi care spovedim. un cuvânt pe care eu "l socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am au!it de la el din câte ştiu că le-a spus şi le-a scris. Dacă m-aş "ntâlni cu acela care a spus aşa. când o ai ca deprindere şi o mai şi 4usti ici. Sunt unii care spun că e destul călu+ărului să doarmă un ceas. Fice% &Mă. După aceea somn.i la inimă. putem să ne cunoaştem. Părintele vine şi dă ceva pentru trup şi !ice% Oxigen. ci "şi e3plică el mai bine cele pentru sine condamnând pe cei ce vreau să-l "ndrepte. Asta "nseamnă că nu cel care vrea să te a4ute te a4ută cel mai mult. că un cuvânt de olos. #ntr-o ast el de situaţie. omul trebuie să creadă că su erinţa are un sens pentru el. ?tiţi de ce( Pentru că somnul e o binecuvântare de la Dumne!eu şi Părintele şi-a dat seama de lucrul acesta. 'e "nseamnă asta( Aer cât mai bun. că să-i spună altul. 'ând "i puneai o problemă. atunci &nu mai e +reşeală. nu mai e bob de +râu.ăr din icat. ştiu eu. ?i Părintele Arsenie !icea că cel puţin şase ceasuri de somn continuu. Dumne!eu să-l odi. pentru că omul este iinţa care poate !ice nu. cel care "nţele+e şi ştie cum să suporte su erinţa. i-aş spune că nu are dreptate. adică să nu aci risipă de ener+ie se3uală. Avea o putere de sinte!ă deosebită.iar dacă pe moment nu "nţele+e.rana raţională. ?i tânărul acela spune% &?tiţi ce mi-a spus( 53i+en. se culcă pe la !ece şi se scoală a doua !i tot pe la !ece. $ cam prea mult. Mă5 *# + ţi %i* !#me 'e prăpă%e'c5 *ici + ţi %i* mă*ă'+ire 'e m)*+#ie'c. dar ea. că nu ştiu ceO şi-apoi adună la cuvinte de olos şi nu "mplineşte nimic9 OLi-e*5 -!ic -e*5 ' m*5 'ă2ţi pă'+re6i 0 rm *ii "i 'ă ai c *cepţie %e &iaţă cre"+i*ă. o putere de intuiţie şi o putere de a cunoaşte totdeauna esenţialul "ntr-o c. 'um( Printr-o . de a "ndumne!ei irea. ci e păcat de moarte). Deci. !ic% &Măi. anume% &Să ai "nţele+ere aţă de neputinţa omenească). să cunoaştem "ncărcătura dată de alţii şi pusă "n noi. somnul şi ener+ia vitală. #n le+ătură cu se3ualitatea "n amilie. cât cea de la urec. mi-a si spus un cuvânt. Să ai /*ţe!e-ere (aţă %e *ep#+i*ţa me*ea'că. avea o posibilitate de a ormula ceva.is spre a4utor te poate a4uta omul de lân+ă tine şi omul superior ţie. De curând. "l 4udeci şi-l calci "n picioare. poate tot atât de lun+ă. nu e numai su let. Părintele Arsenie. e mai raţional S ântul 2arsanu ie decât cel care a scris "n Pa+eric că e destul să dormi numai un ceas. Are şi mustrarea rostul şi puterea ei. s-o re!olvăm. ne statorniceşte "n +ândul şi dorinţa de a ne ridica mai presus de ire. de aceea "ndră!nim să spunem% iţi atenţi. Nici a1#6#!5 *ici re(#6#!. . ?i de la el au rămas şi cuvinte scrise. câtă o avem. prin .rană raţională. să-ţi păstre!i . $u am dat un "ndrumar pentru su let. Tocmai de aceea olosim şi resursele ireşti. ci doar tăciune. c. nu mie. &'"nd +reşeala s-a ăcut "n tine aşe!are şi adevăr). ?i ştiind eu că a ost la Părintele Arsenie. cât cea de la in ormaţie la convin+ere. nici re u!ul). M#'+rarea /*&i*-e5 %ar *# c *&i*-e.nească. Al patrulea punct% să-ţi păstrezi hormonii. Glicogen% să ai o . adică să nu umbli după alte concepţii de viaţă. ba. 1oarte corect9 'e rost are să mear+ă. 'el puţin. ci vrem s-o canali!ăm =< . atunci nu te poate a4uta. cum dorm unii acuma. No+a.rană raţională. am +ăsit "n volumul U. "n manuscrisele lui. pe atunci student la teolo+ie. că să-i spună unul. să a lăm ne+ativele noastre.din . ci tu eşti cel care poţi să ii a4utat. şi !ice nu9 Dacă + + +re1#ie 'ă '#(erim5 măcar 'ă *# '#(erim 6a%ar*ic. #nceputul oricărei "ndreptări este să-ţi recunoşti +reşeala. . C# mi*e %e % #ă ri +re1#ie 'ă 'e /*+)!*ea'că m#!K Părintele !icea că de două ori trebuia să se "ntâlnească omul cu el% o dată când "i spune şi a doua oară la moarte.i! ca!ie că trebuie să dormi cel puţin şase ore.

ca şi când ar spune aptele oamenilor% 1ii atent că tu cum eşti acum. care m-a propus pentru ale+erea şi . com. iind . mi-a "ndrumat paşii spre Teolo+ie. #n primul rând părinţii mei. aici.ăileşti. "n !iua de A@ octombrie. au "n persoana mea un ierar. 8oi ne-am alcătuit "n tine.! cum &l numea un alt mare ctitor al iu%irii de -rumos * şi l-am amintit aici pe Părintele Dumitru Stăniloae > Astă!i.itul Cete!at.ovnicesc şi c. U*ii %i*+re că!#-ări *# '#*+ că!#-ări5 ci c#iere %e 0ai*e că!#-ăre"+i.ovnicească. apoi spre -nstitutul Teolo+ic din Sibiu. #n al doilea rând.irotonit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. de apreciat. MARTURII P.iar pro etic.recia. a Părintelui Arsenie Boca. ratele Traian Dor!. *a <: martie:aprilie A77: este . #n primul rând. 8ăscut la A< septembrie :DB= "n Eăţă+el. la Timişoara. Da*ii! Par+ "a*#! Pări*+e!e Ar'e*ie B ca C a1 r%are 'impa+e+ică a re!aţiei +)*ăr2%#0 &*ic: &Părintele Arsenie ştia cX la tinereţe se pune temelia vieţii omului.arismatică. D m*#! $ri'+ ' a ( '+ ră'+i-*i+ c# 'pa+e!e pe cr#cea ma+eria!ă "i c# (aţa pe cr#cea 'piri+#a!ă. * #ai vor%iţi-ne puţin despre prima &nt(lnire cu Sfinţia Sa/ =G . venite ca din partea lui Dumne!eu. Sibiu. care. S. Densuş /4ud. peda+o+ic. mai mulţi oameni au avut roluri deosebite. după :@7 de ani. spre 1acultatea de Teolo+ie din cadrul Iniversităţii Aristotelice din Tesalonic > . pe care l-am cunoscut de asemenea. credincioşii români ortodocşi din Banatul -u+oslav au episcop. de căutat şi de recunoscut c. P. mai apoi. . respectiv spre Seminarul Teolo+ic din 'aransebeş. Ci*e (ace c#r+e *# (ace car+e. Tu eşti noi. petrecute "n viaţa mea. pentru raţii noştri români ortodocşi din Banatul -u+oslav. trebuie să-. acum. să-i păstoresc şi săi conduc spre Mântuitorul nostru -isus Eristos. pro esorii de la 'aransebeş. Eunedoara0. "n persoana P. tu eşti ceea ce ai +ândit.ală. #n viaţa mea personală. silindu-mă şi străduindu-mă să-i călău!esc. tu eşti ceea ce ai vorbit. pentru aptul că. ca episcop vicar şi administrator al $piscopiei 5rtodo3e de 2ârşeţ. 'artea vieţii tale eşti tu "nsuţi. de statură neopatristică.iar şi ca s ânt de către o mulţime uriaşX de credincioşi. tu eşti ceea ce ai ăcut. mai "ntâi spre mănăstirea Sâmbăta Brâncoveanu unde am ost rate. conducătorul spiritual al 5astei Domnului "n anii H=7 şi H67. Bucureşti. &Tu eşti noi).S. #ntre :DDD-A777 ctitoreşte sc. #ntre :D6@ > :DDD este preot la Prislop şi Densuş. pe care l-am "ntâlnit "ntâia dată "n casa paro. la "nceputul celui de-al doilea an de studenţie la Sibiu. comuna Mi. un rol crucial l-a avut şi-l are persoana şi personalitatea du. unde S inţia Sa. Aşa dorea Părintele Arsenie. picta şi lucra "n semiclandestinitate la biserica ce astă!i "i poartă pictura e3primată şi repre!entată "ntr-un mod deosebit "n stil neobi!antin curat ortodo3. care a ormulat "ndreptarul de viaţă. du. că "ţi vorbeşte Dumne!eu prin S inţia Sa). mai apoi spre mănăstirea Eodoş-Bodro+ unde am ost călu+ărit şi "n cele din urmă spre s ânta mănăstire Prislop unde am putut să iu mai mult "n apropierea Părintelui Arsenie. Apoi preotul care m-a bote!at şi mi-a "ndrumat paşii spre seminarul teolo+ic.irotonirea "ntru ar. a de!voltXrii omului pentru mai târ!iu şi pentru totdeauna şi de aceea era şi "ncon4urat de tineri. Simţeai.spre binele nostru material şi spiritual. trebuie să mulţumesc lui Dumne!eu şi să-mi plec capul cu nevrednicie pentru .ism la Mănăstirea Eodoş-Bodro+. Dar "n mod cu totul şi cu totul aparte. de mai mulţi ani. S. Sale Daniil Partoşanul.arul ar.. Dumne!eu mi-a rânduit paşii. *a AB martie :D6G /după absolvirea -nstitutului Teolo+ic din Sibiu şi a cursurilor postuniversitare ale 1acultă9ilor de Teolo+ie 5rtodo3ă din Bucureşti şi Tesalonic-. după aceea spre cursurile de doctorat de la Bucureşti şi.S. şi de episcop "n Biserica Sa. cole+ii pro esori şi studenţi de la 1acultatea de Teolo+ie 5rtodo3ă din Arad unde predau "n continuare Patristica. #. de cunoscut. să ştii că eşti noi. atât de cinstit.ieriei la care m-a c. Sa Mitropolitul 8icolae al Banatului. Sa este unul dintre cei ce au lăsat rumoase urme "n spiritualitatea Pării Eaţe+ului. disciplina Patrolo+ie şi literatură postpatristică. Pe o pictura ăcută de Părintele Arsenie cu Rudecata de Apoi e scris% 3T# e"+i * i4.mulţumesc lui Dumne!eu pentru aptul că mi-a "ndrumat paşii "nspre viaţa mona. cu atribuţii "n administrarea $piscopiei Comâne din -u+oslavia /cu sediul la 2ârşeţ0. Tesalonic. pe care l-a predat tinerilor şi oricui care vrea să ia aminte la el. din apropierea Bucureştilor. Biserica 5rtodo3ă.recia0 intră "n mona. tu eşti ceea ce ai citit. Din :DD: este cadru universitar la 1acultatea de Teolo+ie 5rtodo3ă din Arad. "n mod deosebit. tu eşti ceea ce ai simţit. "n ultimii ani ai vieţii S inţiei Sale. sărbătoarea S ântului Mare Mucenic Dimitrie -!vorâtorul de Mir. pentru aptul că. la :B ani. Prea Sfinţitul Dr Daniil Partoşanul! "piscop vicar al #itropoliei $anatului cu atri%uţii &n administrarea "piscopiei 'om(ne din )ugoslavia După :@7 de ani. * Prea Sfinţite Daniil! sunteţi unul dintre puţinii care l-au cunoscut! mai &ndeaproape! pe Părintele +rsenie $oca! pe acest .irotonit preot la :7 aprilie :D6G. #n al patrulea rând.iereu. când "ţi vorbea Părintele Arsenie. "l cXutau tinerii şi "l ascultau şi-i primeau poveţele şi s aturile.P. #n al treilea rând. mărturisesc "naintea lui Dumne!eu şi "naintea tuturor cititorilor că pentru patru lucruri.ctitor al -ilocaliei rom(neşti. nu sunt şi nu voi i niciodată vrednic a mulţumi "ndea4uns lui Dumne!eu.emat şi pentru slu4ba de ierar.ială a bisericii sale ortodo3e din Dră+ănescu. cu totul şi cu totul deosebit "n viaţa mea. spre Părintele Arsenie Boca.

Am o mulţime de cuvinte. despre trăirea "n Eristos. românii. apostolică şi patristică de cel mai "nalt nivel şi de cea mai adâncă şi pro undă simţire şi trăire. pe de!voltarea "n iecare om.ovniceşte. $u sunt si+ur că pentru neamul românesc. a ost "nsă căutat. pe conştiinţa atotpre!enţei lui Dumne!eu. de s aturi. ?i. când l-am "ntâlnit pentru ultima dată > S inţia Sa trecând la cele veşnice "n A6 noiembrie :D6D. Părintele Arsenie punea oarte mult accent pe viaţa du. că mai devreme sau mai târ!iu va veni timpul rânduit de Dumne!eu când Părintele Arsenie Boca va i canoni!at. pictura S inţiei Sale de la biserica din Dră+ănescu vor vorbi şi vorbesc c. Pentru mine personal. .0. neapreciat de mulţi. cu si+uranţă. am au!it multe cuvinte. pentru noi. dar şi mustrări.. care radia şi pe care-l transmitea personalitatea Părintelui Arsenie. au urmări şi "n viaţa noastră sau lasă urmări şi "n viaţa urmaşilor. şi unde > cum spunea S inţia Sa "nsuşi > a ost căutat şi cercetat du. +ândurile noastre. dra+ostea aţă de Eristos.elar şi "n alte părţi. spovedite. de la Dumne!eu. ctitoria S inţiei Sale de la Sinaia.n. pentru poporul român. prin ru+ăciune.iale ortodo3e din Dră+ănescu. "n Mântuitorul -isus Eristos. cum spunea şi scria S inţia Sa% &Am vrut să pun mâna pe rădăcina durerii care nu este alta decât păcatul). =B . * 0nt(lnirile cu oamenii mari răm(n! pentru totdeauna! marcate de amintirea şi prezenţa lor 1e .itul Maicilor la Bucureşti. şi al S intelor Taine.urme. "n toamna anului :D=D. a ost un predicator de statură patristică. toţi. au!ind de la maicile de la mănăstirea Prislop > unde petreceam vacanţele de vară. ne ocroteşte. Părintele Arsenie a purtat şi a menţinut aprinsă "n veacul nostru o conştiinţă creştină. de la Sibiu spre Bucureşti. Părintele Arsenie va i pentru noi. aprind o lumânare. cum le e3plica problemele şi neca!urile şi cum "i povăţuia şi "i s ătuia.ovnicească. "ntre :D6@ şi :D66.ilimele pentru că "i aparţin şi eu "nsumi l-am au!it !icând aceasta. creştinul. mormântul S inţiei Sale şi crucea de la mormânt iind dintre cele mai cunoscute şi importante "n acelaşi timp şi discrete locuri de pelerina4. păcatele se cuvine să ie ispăşite. cu S inţia Sa am avut ericirea să iu de două ori "n călătorii şi drumeţii "n Munţii Cete!at. m-a răscolit. prin lacrimă.ovniceşte de o adevărată &avalanşă de oameni). Eunedoara > despre Părintele Arsenie. şi mărturisesc cu toată responsabilitatea mea de episcop şi membru al B. a căutat un subtitlu acestei cărţi. trăind acest adevăr do+matic. Am a4uns la S inţia Sa. prin umilinţă şi pocăinţă. trăirile noastre. +ândim sau vorbim.ovnicească.ovnicească. prin smerenie. a ortodo3iei şi a Bisericii.5. păcatul săvârşit sau urmările păcatelor moştenite de la moşii şi strămoşii noştri. ne simte şi ne ştie tot ceea ce acem. cum le asculta neca!urile. ştiind de acest lucru. mi4loceşte pentru noi. mesa4ul Părintelui Arsenie pentru noi. după ce am călătorit cu trenul o noapte.> $ram student la Sibiu. prin pocăinţa noastră. am avut prile4ul mai mult şi mai "ndeaproape să-l "ntâlnesc.poziţia. iertate.ul S inţiei Sale de la Mănăstirea Sâmbăta-Brâncoveanu. Prin urmare. să se vorbească mai mult. la . cum am ost şi am rămas eu. de acolo de unde este. poimâine.ul să ie conştienţi de atotpre!enţa lui Dumne!eu. prin citirea S intelor Scripturi. dar mai ales mâine şi. de aptul că Dumne!eu este "n orice loc şi "n orice timp şi ne vede. şi Părintele Arsenie nu poate i e3primată şi e3plicată "n cuvinte. când. := decembrie. prin umilinţă. iecare "ntr-un el sau altul. m-a !idit su leteşte şi du. de!le+ate şi stinse "n . 2in. care sunt pietrele de temelie ale vieţii mele du. * 1e credeţi că ar spune lumii de azi Părintele +rsenie 4şi o spune! cu siguranţă/53 > Atunci când Părintele Arsenie şi-a isprăvit de scris şi de redactat Cărarea Împărăţiei. se roa+ă. pentru aceste cuvinte care m-au !idit lăuntric. Părintele Arsenie. mona. De asemenea. dacă nu cumva pentru totdeauna. ne-a lăsat Cărarea Împărăţiei ca pe o călău!ă pentru viaţa du. astă!i. satul meu natal iind la apro3imativ = Qm spre sud de s ânta mănăstire Prislop. Prima "ntâlnire cu Părintele. După aceea. de o mulţime de credincioşi. "n :D@6 a "nceput pictura bisericii paro. din ne ericire. de "nvăţături. creştini care sunt desc. de o mulţime de oameni ai lui Dumne!eu.işi mai mult spre acel simţ al sacrului. a lăsat Părintele +rsenie &n viaţa Prea Sfinţiei 2oastre3 > De apt. Am multe cuvinte de la Părintele Arsenie. Despre Părintele Arsenie trebuie să vină vremea. du. Sera im de Sarov a ost pentru ortodocşii ruşi sau S . ?i.iar şi din alte părţi. simţirile noastre. prin citirea şi studiul S inţilor Părinţi şi prin "ntrea+a noastră trăire şi concepţie de viaţă creştină. după ce a pictat parţial biserica &S ântul $le terie) din Bucureşti. altele vor i vorbele noastre. "n mod deosebit.. ca şi pentru cei care nu l-au cunoscut.iar pentru oarte multă vreme. şi nu datorită Decretului G:7 n. acestei scrieri-testament a S inţiei Sale. #n e3plicarea neca!urilor şi a problemelor oamenilor. "n iecare su let. pentru ortodo3ia românească.C. prin ru+ăciune. m-a remontat. atâta câtă este. o dată la Sinaia.ovnic. ascultându-l cum vorbea cu oamenii. stimat. preotul. este credinţa "n Dumne!eu. de la părinţii noştri. du. * 1uviosul +rsenie a fost * o spun cei ce l-au cunoscut şi i-au recunoscut Cărarea mpărăţiei * unul din cei mai mari teologiduhovnici ai neamului rom(nesc 1are e . ca şi pentru cei care nu l-au recunoscut şi nu-l recunosc. credinţa "n Eristos. m-a marcat pro und.arul. şi mulţumesc lui Dumne!eu şi Părintelui Arsenie. cel mai mare din veacul nostru şi din vremea noastră. puterea şi iubirea lui Dumne!eu. pentru amilie. pentru ţară. După ce a lucrat o vreme "n Sc.ină şi cer mi4locirea prin ru+ăciunea de oc a Părintelui Arsenie pentru ei. care mă ţin lăuntric. se "nc. ceea ce S . De aceea. ieşind la pensie > o pensie minoră. -ar mormântul S inţiei Sale de la Mănăstirea Prislop. şi sunt si+ur că. ne călău!eşte. şi mai ales după moarte. a acestei conştiinţe. S inţia Sa este cel care m-a "ndrumat spre studii şi cursuri de doctorat. un om e3traordinar.ri+ore Palama pentru +reci şi pentru ortodo3ia ecumenică sau alţi şi alţi s inţi din istoria creştinismului. a ost un !u+rav de su lete. "n viitor. a atotpre!enţei lui Dumne!eu. pentru Biserică. Adică omul. iind doctorand la Bucureşti.ul. a crucilor pe care oamenii le au de purtat. unde a lucrat vreme de :B ani cu multă dra+oste. despre adevărul Bisericii 5rtodo3e. "mi plăcea să stau "n apropierea S inţiei Sale. a ost un pictor bisericesc. "n 5rtodo3ie. de povăţuiri.otărârea de a intra "n mona. * 1e sfaturi deose%ite vă dădea Părintele3 > *e+ătura dintre un "ncepător. "ntrucât usese pe nedrept scos din mănăstirea Prislop prin Decretul G:7 din :DBD /Părintele Arsenie a plecat din Prislop la "nceputul lui mai YBD. un mare părinte al Bisericii noastre. din 4ud. Pun aceste cuvinte "n +. şi eu sunt absolut si+ur. #ntâlnirea cu S inţia Sa a ost decisivă "n a lua . "n Earul şi Darul S ântului Du. unde vin creştini din toată ţara şi c. 8e"nţeles de mulţi. ierar. cinstit şi "n timpul vieţii. Părintele Arsenie promova ideea le+ii ispăşirii. un om al lui Dumne!eu.ism. cât mai curând posibil. la s atul şi povăţuirea S inţiei Sale. şi l-a ales pe urmXtorul% U* ră'p#*' cre"+i* !a *e!i*i"+i!e &remii. ilocalică. al s inţeniei. era atunci civil. a aptului că păcatele noastre sunt cau!ele durerilor noastre. Prea Sfinţiei 2oastre faţă de această consideraţie3 > Părintele Arsenie a ost un om e3cepţional. ca şi toate celelalte. S inţia Sa a ost un mare du. "n biserică la Dră+ănescu. cu răbdare. credinciosul. neiubit de mulţi. "n mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. prin multe "ncercări. "n Biserică. Pe Părintele Arsenie l-am re"ntâlnit de mai multe ori la Mănăstirea Prislop > unde am a4uns preot slu4itor.ovniceşti. pentru lume. ne aude. ne povăţuieşte. să se scrie mai mult. tot acolo. Pe Părintele Arsenie l-am recventat discret şi clandestin "n toţi anii cât am ost apoi student la Sibiu. toţi. iubit.

ainei. o ost preocupat de curăţirea . astă!i. venite ca din partea lui Dumne!eu. ucenici ai părinţilor du. după ce şi-o vă!ut . altul şai!eci. ?i-atuncea. că-ţi ştie nu numai pre!entul. După ce am a lat despre Părintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare.A lându-te "n pre!enţa şi "n apropierea Părintelui Arsenie.elie de la Matei. dacă timpul o va cere). n-o spus unde o avut intuiţia . ştia despre Mănăstirea de la Sâmbăta. $l atunci s-o uitat la el "nsuşi şi şi-o vă!ut . creştinii. ?i multe alte lucruri care s-au "mplinit la vremea potrivită con orm spuselor şi cuvintelor du. plutea "n aer şi copilul i-a arătat cu mâna spre Părintele.aina curată. Simţeai. $u pot să spun că acest lucru l-am simţit şi l-am trăit şi sunt absolut convins şi responsabil de ceea ce spun acum. un om cult. un preot tânăr. de cea creştină şi ortodo3ă. dar la Sâmbăta iind. $ra şi este un lucru e3traordinar > cum spunea cineva > "n viaţa noastră. ca re!ultat al vieţii pe care a dus-o probabil Părintele Arsenie. să aducem unul trei!eci. a !is atunci% &Aş i mutat şi ceea ce nu se poate spune aici). o avut o vedenie. nu-mi "n+ădui acum să vorbesc despre ele sau despre toate acestea. dar aceasta se lea+ă de cea du. să desci răm.i mai ales. e3presia este a lui &ca o spălătoare). $l mi-a dat şi ideea să mă ac călu+ăr. adică să-mi atra+ă atenţia asupra ru+ăciunii cu care se mântuiesc călu+ării. când "ţi vorbea Părintele Arsenie.ovnicească a S inţiei Sale.aina murdară ca o spălătoare. Mi-a scris ca din partea Părintelui şi mi-a atras atenţia asupra ru+ăciunii &Doamne -isuse EristoaseO). * 'iteşte vremurile9 Datori suntem şi noi. iind la Mănăstire la Sâmbăta. ără "ndoială.aine de nuntă a intrat totuşi la nuntă şi care a ost scos a ară le+at de mâini şi de picioare şi aruncat "n "ntunericul cel mai dina ară. prima şi ultima la drept vorbind. ţinută de Părintele Arsenie Boca avea trei teme > mi-aduc aminte oarte bine de predica aceea.eiere aş dori să amintesc un cuvânt pe care Părintele Arsenie mi l-a spus "ntr-una din primele "ntâlniri. şi !icea Părintele că şi-a vă!ut . martiri!at la Coma şi s âşiat de iarele sălbatice "n arena romană > scrise şi adresate "n epistola S ântului Policarp către acest episcop al Smirnei. murdară ca o spălătoare. purtătorul de Dumne!eu > mutat la Domnul "n anul :7= d. -ar "n "nc. adevăraţi. destul de instabile.ntane/. Părintele Arsenie Boca l-a dele+at pe un diacon de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus să-mi scrie el un răspuns ca din partea Părintelui. 8u a spus ce păcat. ucenic oarecum şi părinte apostolic. notarul din sat mi-a dat voie să olosesc maşina de scris de la Primărie şi i-am scris o scrisoare la care am primit răspuns prin intermediar.elie Pilda cu 8unta iului de "mpărat. mai "ntâi Părintele o vorbit despre . te cunoaşte. luni. Aceasta ne ţine. Părintele Arsenie ştia că la tinereţe se pune temelia vieţii omului.aină de nuntă). 8u se spri4inea de pereţi !icea Părintele. orice lucru de 4os din lumea aceasta din câte se pot ace l-ar i ăcut. $ra o !i de Duminică şi era Duminica "n care s-a citit din $van+. şi "l ascultau şi-i primeau poveţele şi s aturile. Atunci Părintele o ţinut şi o predică. Am "nvăţat "n iunie :DGA să scriu la maşina de scris. nu o spus câtă vreme o trecut de atunci. Se ăcea că e "n biserica Mănăstirii. adică a . ca să a4un+ă să aibă &. ca să se ridice oameni ai lui Dumne!eu. după $van+. după măsura noastră. $ram un +rup restrâns de studenţi teolo+i de la Sibiu şi ne-a !is următoarele% &Să vă "ntăriţi convin+erea "n credinţă "ncât să iţi +ata să vă puneţi capul pe butuc. am ţinut-o minte poate pentru că ştiam că o ţine un om deosebit > anume. "n locul acela unde se trece din pronaos "n naos. care să ie călău!e şi care să ie povăţuitori pentru ceilalţi. ?tia despre Părintele Arsenie Boca. Er. şi-o dat Părintele seama că e din pricina că o "ntâmpinat vedenia cu &Doamne). "l căutau tinerii. cu omul care neavând . de data aceasta curată. şi "ţi intuieşte viitorul.aină de nuntă a ost un cuvânt de care s-o poticnit el de multă vreme. a vă!ut un copil care plutea "n aer. ?i acesta este un lucru oarte important şi oarte necesar şi-n vremurile de astă!i. pentru că este imposibil. să citim. $u aş adău+a% &'erul "nnorat deasupra noastră şi credinţa creştină din noi). #nsă pot să amintesc doar aptul că simţeai "n pre!enţa Părintelui Arsenie că te vede. a de!voltării omului pentru mai târ!iu şi pentru totdeauna şi de aceea era şi "ncon4urat de tineri. ?i aceasta a ost şi este esenţială. * 7n cuv(nt de m(ng(iere şi de alinare3 > Aş aminti cuvântul S ântului -+natie Teo orul. simţeai pre!enţa lui Dumne!eu şi #l simţeai pe Eristos trăind şi vorbind "n Părintele Arsenie. ţinând un el de cuvânt "ndrumător pentru credincioşii care erau de aţă la Mănăstire.. ucenici ai lui Eristos. ucenici ai S inţilor Părinţi. Părintele Arsenie mi-a spus şi mi-a dat de "nţeles acest lucru.aina cu care era "mbrăcat. "n locul acela mai strâmt. =@ . ?i spunea el că ar i ăcut orice numai să-şi vadă .ovniceşti. doar că copilul i-a atras atenţia că el mai are un păcat pe lân+ă cel care se arăta "n pata de pe . Prima predică pe care am au!it-o. < Ar0ima*%ri+#! Te (i! Părăia* Despre Părintele Arsenie am au!it pentru prima dată "n anul :DGA prin aprilie. * Să a%ordăm puţin relaţia t(năr*duhovnic6 Prea Sfinţia 2oastră * Părintele +rsenie 1um se raporta Părintele la tinereţea şi tinerii vremii Sfinţiei Sale3 > Părintele Arsenie aprecia. cu adaosul care este numai "n S ânta $van+. 'u doispre!ece ani "nainte de a a4un+e printr-o bursă să studie! "n . "n satul meu. du. şi asta repre!enta un păcat. din 4udeţul Sibiu. "n "nţelesul că la un moment dat şi-a vă!ut . oarte mult pe tineri şi căuta să-i "ndrume ca să-şi "nc. destul de pline de incertitudine. * +mintiri! experienţe singulare > #n le+ătură cu amintirile şi e3perienţele şi trăirile deosebite "n prea4ma Părintelui Arsenie. $u am stăruit "ncât m-am "ntâlnit cu Părintele şi "n <7 au+ust :DGA.elistul% & 8o9s :airo9s :atam.ine tinereţea lui Eristos şi Bisericii Sale. Poate va rândui Dumne!eu o vreme când voi scrie aceste lucruri "ntr-o carte despre viaţa Părintelui Arsenie şi despre semnele pe care Dumne!eu ni le-a trimis prin viaţa şi lucrarea du. 'unoaştem cu toţii cuvintele celebre de pe mormântul lui Lant% &'erul "nstelat deasupra mea şi conştiinţa morală din mine). ost episcop al Antio. care era paro. "n <: au+ust :DGA. #nsă nu vreau să iu "nţeles +reşit şi să accentue! doar aptul şi latura pro etică a personalităţii Părintelui Arsenie. Mi l-a pus "n atenţie Părintele -oan 5priş.ainei de nuntă. Am a4uns la Sâmbăta "n dimineaţa !ilei de <7 au+ust. după ce s-a "ncadrat "n Mănăstire.ainei pe care o purta.aină şi păcatul acela. de cea neo ilocalică.ovniceşti şi iecare. să căutăm să "nţele+em vremurile pe care le trăim şi mesa4ul lui Dumne!eu "n vremurile acestea destul de tulburi.ovniceşti ale S inţiei Sale.elia de la Matei. După o vreme. aceasta ne menţine şi aceasta ne va duce şi ne va trece "n veşnicie. de cea neopatristică.ovnici. şi nu numai. Să căutăm să im creştini cât mai mult. mona. "n viaţa oamenilor să "ntâlnim un s ânt. ierar.elie despre cel care o intrat ără . cu o pată pe ea cam de o 4umătate de metru. $u de apt pe Părintele Arsenie Boca nu l-am au!it vorbind altădată decât "n Duminica aceea şi a doua !i dimineaţa. preoţi.aina.i. discipol al S ântului -oan $van+. satul Topârcea. ?i a spus că pentru el cuvântul din S ânta $van+.aina de nuntă. $ vorba de diaconul 2asile ?ortan care "n cele din urmă n-a mai rămas la Mănăstire.aina cu care era "mbrăcat. că "ţi vorbeşte Dumne!eu prin S inţia Sa. dar şi trecutul. altul o sută din roadele du.ovnicească.iei.recia.

şi anume% cu Părintele Arsenie.şi-atunci o spus el că cuvântul &Doamne) se adresea!ă numai lui Dumne!eu şi Domnului Eristos. 8u s-o putut.i! ca!ie. pentru că Mitropolitul 8icolae Bălan care o restaurat mănăstirea de la Sâmbăta. să se retra+ă.ar de vin pe care "l bea cineva care după aceea se an+a4ea!ă la conceperea unui copil este dăunător pentru copilul care urmea!ă să se nască. ?i Duminică seara mi-o spus un cuvânt care mi-o rămas de atuncea% &8u toţi cei din lume se prăpădesc. ci sunt şi "na ară de creştinism.către 'orinteni cap. ?i tot atuncea o recventat şi cursuri de medicină. nici toţi cei din mănăstire se mântuiesc).ură de Aur despre ru+ăciunea de toată vremea. Părintele Sera im o adus de la At. 5 atras atenţia asupra aptului de a i oamenii cununaţi la biserică. De e3emplu un cuvânt al S ântului -oan . din :DGA. căci c. Aşa că Părintele era de atunci. unde sunt cuvintele S ântului Apostol Pavel% &Să se cercete!e omul pe sine şi numai aşa să mănânce din această pâine şi să bea din acest pa. pentru că era talentat la pictură. aş i vrut să ştiu ce ac călu+ării. Bine"nţeles că nu şi l-a putut duce la "ndeplinire decât "n parte. că cine mănâncă şi bea Trupul şi Sân+ele Domnului cu nevrednicie mănâncă şi "şi bea sieşi osândă. Am vorbit puţin cu el după Slu4bă. ::. sau "n continuarea aceleiaşi parante!e. şi aveau şi dreptate. aş putea !ice vocaţie pentru asta. 5 ăcut pictură şi sculptură. "n special "n capitolul Ere%i+a+e "i 'piri+ şi "n subcapitolele C pii că6#ţi /*+re +)!0ari şi C pii *ă'c#ţi /* !a*ţ#ri. preocupat de c.os un caiet cu te3te ascetico-mistice dar nu numai din . pentru că nu s-au pre!entat mulţi absolvenţi de Teolo+ie. şi după aceea "n :DG7 s-a aşe!at şi Părintele Sera im care venea de la studii din . *-o ţinut oarte mult. De apt c. Mitropolitul voia să aibă acolo numai absolvenţi de Teolo+ie. nici nu a ost publicat "n . Părintele Arsenie o stat acolo trei luni. A treia temă a ost "n le+ătură cu S ânta #mpărtăşanie. după ce a terminat Teolo+ia. niciodată nu m-am +ândit că Părintele Arsenie este omul cu două păcate. care de apt nu e autentic. cât dorm.estiunea aceasta cumva şi "n "nţeles i!ic. o spovedit "ntâi pe un tânăr. cu Părintele 8icolae Mladin. o pus "n atenţie aptul că soţii nu trenuie să consume băuturi alcolice. din $pistola . erau nişte copii.i! ca!ia. Aveam :< ani şi 4umătate. nici măcar Maicii Domnului. cum se roa+ă. Deci nu o ost posibil să stau de vorbă cu el decât Duminică seara. aş !ice eu că nu ştiu dacă cineva poate să ie vinovat de pe urma aptului că "ntâmpină o vedenie cu un cuvânt. Părintele Arsenie. A citit din S ânta Scriptură a 8oului Testament. Mai ac o parante!ă. *ucruri pe care după aceea le-o de!voltat şi le-o pre!entat "n Cărarea Împărăţiei. respectiv toţi oamenii pot i bolnavi şi slabi şi morţi. sau mie mi s-o părut că l-o ţinut oarte mult. DaH Părintele a interpretat c. atunci sân+ele lor se va cere din palma ta. De aceea printre voi sunt mulţi slabi şi bolnavi şi bună parte mor). pe mine nu m-o e3ceptat. $l. De apt am avut. din :D<D din martie "ncepând şi s-o "ntors şi s-a aşe!at la Sâmbăta. că de câte ori l-am "ntâlnit pe Părintele. aşa se !ice că nu e autentic. la s ârşitul capitolului. a ost trimis de Mitropolitul 8icolae Bălan la Bucureşti unde o urmat ?coala de &Belle Arte). pentru că bolnavi nu sunt numai "ntre creştini şi nu sunt numai "ntre creştinii nevrednici să !icem. acea cruce de marmoră. 'u +ândul acesta a pornit. După aceea m-o spovedit şi pe mine. Adevărul este. Mitropolitul "şi dădea seama că "ncepe cu oameni nepre+ătiţi "n altă mănăstire şi atunci i-o trimis la S ântul Munte.recia. 8işte lucruri de elul acesta le-am avut "n vedere de pe atuncea şi m-am pre!entat la mănăstire la Sâmbăta cu dorinţa să rămân la Mănăstire. Mă +ândesc eu acuma că cuvintele acestea ale S ântului Apostol Pavel se re eră mai ales la o boală şi la o slăbiciune su letească. $l nu vorbea Duminica cu oamenii pentru că era "mpresurat de mulţi credincioşi şi atuncea el vroia să acă deosebire "ntre o !i de lucru şi o !i de Duminică. copilul o !âmbit. Mănăstirea a "nceput cu trei oameni. 8-o trebuit să mer+em mai departe. ce mănâncă. Dar. dacă eşti pus stră4er şi "i anunţi pe oameni despre iminenţa pericolului ei vor muri pentru păcatele lor dacă nu te vor asculta. $l s-o pre!entat pe sine atunci public "n aţa credincioşilor care erau de aţă ca un om cu două păcate. cum trăiesc. sau de câte ori am vorbit despre Părintele. poate ără nici un păcat la drept vorbind. Părintele Sera im şi cu Părintele Arsenie au ost trimişi de Mitropolitul 8icolae Bălan la S ântul Munte ca să cunoască realităţile de acolo. ceea ce "nsemna că o nimerit. 5 atras atenţia că atâta vreme cât cineva care a ost "n ră!boi şi se "ntoarce acasă şi "ncă mai are visuri cu +roa!a pe care o trăit-o pe ront "n timpul ră!boiului.iel. câtă vreme mai are ast el de traume să !icem.aină. s-o ocupat puţin şi de nişte copii care erau acolo de aţă şi le-o vorbit despre conştiinţă şi o ormulat de iniţia cu+etului sau conştiinţei ca iind% &. după cum !iceau oamenii. cum dorm.nească. despre care el n-a spus ce este. a pomenit Mitropolitul == .estiunea a tratat-o Părintele Arsenie. deoarece copiii pot să aibă neputinţe de pe urma aptului că părinţii nu sunt destul de liniştiţi. dar tu vei i nevinovat. Mitropolitul nostru. a ost un om cu dar de la Dumne!eu.iar şi un pa. ?i la s inţirea monumentului. pe un student "n medicină care urma să mear+ă pe ront. responsabilităţile "ndrumătorului de su lete. ac aici o parante!ă. Duminica trecută. era vorba despre neca!urile care le vin părinţilor prin copii. 2roia să se odi. Dorinţa mea era să mă ac călu+ăr. de responsabilitatea părinţilor pentru copiii lor. ca o pată. #ncă ceva% după ce o ţinut cuvântul către credincioşi.ar. deşi el o şi e3ceptat pe unii. După aceea Părintele o spovedit "n !iua aceea de <: au+ust :DGA. şi celălalt care a ost de pe urma aptului că a "ntâmpinat vedenia cu &Doamne). când "i spune Dumne!eu proorocului% 1iul omului. "n special de +enetică. *e-o !is despre ca!uri când părinţii sunt responsabili pentru copiii lor care vin "n lumea aceasta cu de ecte. că şi bolile i!ice de multe ori sunt de pe urma aptelor rele pe care le ac oamenii. să mai "ntrebăm pe cineva. A doua temă pe care a tratat-o Părintele a privit responsabilitatea preotului. A ost sin+ura spovedanie pe care am ăcut-o la Părintele. o s inţit o troiţă la intrarea "n Mănăstirea noastră. ?i Părintele Sera im o rămas acolo @ luni la S ântul Munte şi un an şcolar la Atena la Teolo+ie. mănăstire 2oevodală !idită de 'onstantin Brâncoveanu. "n sensul că "ntotdeauna mi-o părut bine să aud despre călu+ări. o citit din cartea Proorocului -e!ec. sau cu mai puţin de două păcate. şi şi-o dat seama că el o ăcut acest păcat. sau o venit vorba despre el. nu are voie să se an+a4e!e la conceperea copiilor. cuvântul adresat stă4erului. că acel cuvânt nu "l caracteri!ea!ă la drept vorbind şi nu ştiu dacă e3istă "ntr-adevăr o vină "n c. predica. mi-aş i dorit să vorbesc cu călu+ări. cu trei candidaţi la călu+ărie. care a a4uns pro esor la Teolo+ie prin purtarea de +ri4ă a Mitropolitului 8icolae Bălan care s-a interesat oarte mult de Academia Andreiană pentru care o ormat pro esori. de avea slu4ba cununiei.estiuni de elul acesta. ?i cu oca!ia asta o spus de câteva ori că Părintele Arsenie a ost un călu+ăr mare. dar dărâmată şi rămasă "n ruină până "n :DA6 când Mitrpolitul 8icolae Bălan s-o "n+ri4it de restaurarea bisericii şi de re"n iinţarea Mănăstirii. De aceea Părintele o lucrat cu toată capacitatea lui.estiunea aceasta. Asta a ost predica Părintelui. A doua !i o ţinut un cuvânt de "ndrumare pentru credincioşii care erau de aţă. Inul re lectat pe . păcat care atunci când şi-o dat seama că l-o ăcut. !ilele trecute.lasul lui Dumne!eu care vorbeşte "n noi şi arată ce este bine şi ce este rău). sau am vorbit cu el. -ar dacă nu-i vei anunţa.

de Părintele Arsenie ca de un &mare duovnic al vremii sale) şi ca de un &Falmo3is al neamului românesc). "n sensul că o ost călu+ărit de Părintele Arsenie la Prislop. m-a "ntrebat dacă mi-a venit vreodată "n minte să omor vreun om. ără să-i dea o e3plicaţie i-o spus etei% &Să nu te căsătoreşti cu . 1iul lui Dumne!eu. i-am spus că niciodată nu mi-a venit să omor un om.iar dacă m-am mirat. acolo unde se "ntâlneşte o respiraţie cu cealaltă. are vreo 67 de ani. poate că la vârsta aceea. au ost oameni de treabă şi-au vă!ut de "ndatoririle pe care le-au avut. şi dând aerul a ară din piept &miluieşte-mă pe mine păcătosul). Dar ea totuşi s-a căsătorit şi-o avut un copil. Băiatul din Eârseni avea un tată care +ân+ăvea.ari). 8u mai recunoaşte oamenii. că o ştiut că nu o să am copii sănătoşi şi că vor muri. o carte intitulată% Re&e!a+i * %# &i'a-e > cum descoperă aţa starea interioară. de apt. De e3emplu. 1iul lui Dumne!eu). i!iolo+ic şi social "n care am venit "n lume. $u. $a nu l-a "nţeles pe Părintele. Cealitatea este că nu e bine şi i-am !is eu că e un eşec al Părintelui Arsenie.estiunea aceasta. ci el o lucrat şi cu nişte lucruri ştiinţi ice. dintre care unul e călu+ăr la noi la Mănăstire. iind un nevă!ător. Bine"nţeles că persoana respectivă o spus% o avut dreptate Părintele. să !ic &-isuse Eristoase. ci să te ericeşti "n căsătorie. ne-au crescut. c. i-am dat răspunsul care era de apt. tu eşti un eşec al Părintelui Arsenie. că iecare dintre noi aducem o "ncărcătură din stră unduri de e3istenţă. 'ă or i având şi ei vreo vinăO mă ro+. "n sensul că nu putea mer+e oarte bine. nu o ost un eşec al Părintelui. 2eneau oamenii la el cu oto+ra ia cuiva şi !iceau% uite. şi o !is că l-ar interesa o ată. --a arătat-o şi după aceea el a ost preocupat de c. 'eea ce ăcea Părintele. Părintele 'asian. #i trimitea pe unii dintre credincioşii care veneau la Părintele să se ducă să-şi acă anali!a sân+elui şi să vină cu re!ultatul la el. mi-o spus că aceasta e ru+ăciunea cu care se mântuiesc călu+ării. unde lucra Părintele pe atuncea. Părintele şi-o dat seama de asta şi atuncea a !is. totuşi. 'e "i venea prima dată "n minte aceea spunea. Deci Părintele nu a lucrat numai cu asta. ?i copilul. să vadă eventual din ce tâl. că e un sân+e bolnav. Dumne!eu ştie până la urmă dacă e eşec sau nu-i eşec. +ân+ăvea. "n "nţelesul că el. De aceasta pot să !ic eu că Părintele Arsenie a ost un ctitor la e3istenţa mea. Dumne!eu ştie de toate. ne iind absolvent de Teolo+ie şi neavând vârsta la care se poate . avea un picior mai scurt. ?i o luat-o. am impresia că uneori şi căuta să acă pe omul care ştie multe şi că ştie bine ce ştie. personal. 1ata avea ceva la un oc. De aceea. că iecare dintre noi suntem sinte!a "naintaşilor noştri > părinţi. străbunici. #nsă acuma o a4uns şi el "n declin. dar o ată in irmă. 5 ost şi nereuşite multe "n viaţa Părintelui "n sensul acesta.eor+. soţia este uncţionară la o bancăO Părintele i-a pus-o "n vedere odată când s-a dus el acolo la Dră+ănescu. "n orice ca!. el trăieşte şi acuma. să o ia. De la o vreme. nu i-am dat un răspuns eva!iv. o "nceput să aibă "ndărăptări i!ice şi. 'ând vorbea. Părintele are dar de la Dumne!eu. 'opiii "i sunt sănătoşi. nu pot !ice ca S "nta Tere!a de *isieu3% &Să ştiţi că eu am avut nişte părinţi s inţi). dar. bunici. ?i. după aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. nu să suporţi o căsătorie. am avut nişte părinţi.iar şi de pe oto+ra ii. ?i asta s-a socotit un eşec al Părintelui Arsenie. care vroia să se căsătorească cu un băiat din Eârseni. Am luat aminte la ce mi-a !is Părintele. In bărbat o vrut să se căsătorească cu o ată. $ra şi cu desene e3plicative. ?i după ce s-au căsătorit ei sau dus la 'lu4. ?i omul nu o mai vrut să stea cu ea. i-am spus de multe ori% măi. ceea ce +ândea el că sunt. şi spirituale. Părintele şi-o dat seama că ceva nu e "n re+ulă şi i-o spus băiatului% &5 iubeşti(). Părintele.e. 'ă el. de la trei ani. Mulţumesc lui Dumne!eu. nu mai are ţinere de minte. ar i susţinut-o şi "n su erinţă şi nu ar mai i ăcut nici un ca!. A luat-o "n căsătorie. Părintele Arsenie era "ntotdeauna la "ndemâna oamenilor. că "i descoperea Dumne!eu. "n orice ca! nu l-a "nţeles pe Părintele ca Părinte şi poate nici ca soţ. 5ri. miluieşte-mă pe mine. 5ri Părintele putea ştii asta şi ără să aibă dar de la Dumne!eu. Din :DGD ştiu de cartea aceasta. că nu o să aveţi copii sănătoşi).iopătare. '. că dacă te duci la cineva să te "ndrume!e. păcătosul). ne-au "ndrumat bine. au un băiat. ?i anume. adică să !ic% &Doamne. *a noi la Mănăstire o ost o carte "n bibliotecă.estiune sau nu o re!olva dar. nu era ea ca toţi oamenii. dacă şi-a dat seama că eu nu pot rămâne acolo. contând. Au mai ost şi alte ca!uri. Sau "i bună. ci "n +ând. -isuse Eristoase. un ca! din *udişor.i. când e vorba de căsătorie. ?i atuncea Părintele o !is% &-a-o). tră+ând aerul "n piept. bine"nţeles. niciodată nu calcula un răspuns. Dar. Altceva nu mi-a mai spus "n le+ătură cu asta. Părintele se socotea "ntotdeauna asuprit de soţia lui. sau ceva de elul acesta. M-a "ndrumat Părintele atuncea să ac ru+ăciunea cu care se mântuiesc călu+ării. că aş putea ace eu ceea ce ac călu+ării. iind un &om născut "ntre tâl. dacă o iubeşte. ar i ca!ul să te "ndrume!e să te căsătoreşti. $l "şi dădea seama de tarele ereditare şi le e3plica. "n orice ca!. nu o duc bine. şi pe ceea ce "i spunea i+ura. ?i atuncea Părintele i-o !is% &ia-o pe asta). -isuse Eristoase. asta este ata cu care vreau să mă căsătoresc şi Părintele !icea% 8u-i bună. la el. s-o lipesc de respiraţie "n elul următor% #ntre respiraţii. =6 . deci mama băiatului. dar te-ai +ândi aşa. dar acum nu-i bine. are sân+ele contaminat.otăr" cineva să se acă călu+ăr şi având şi de icienţa cu care am străbătut prin viaţă. de vreme ce i-o spus că. el s-a despărţit de ea. 8u pot !ice lucrul acesta. ?i-apoi el tră+ea nişte conclu!ii. avea o putere de sinte!ă şi o putere de pătrundere şi scotea nişte conclu!ii bune. nu ştiu pe unde o mai apucat sau pe unde mai este. o ată. cred. "ntr-adevăr. Părintele nu ştiu dacă l-o trimis sau nu să-şi acă anali!a sân+elui. Dar el o lucrat cu toate mi4loacele lui. "n orice ca!. a vrut să ştie dacă părinţii mei sunt. s-a recăsătorit. care i-o ost "ntr-un el ucenic. cu pre+ătirea pe care o avut-o şi cu cunoştinţele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am i lucrat ceilalţi care nu aveam ast el de cunoştinţe şi pe care nici nu trebuie să le ai neapărat ca să ii "ndrumător de su lete. deci ără să inspir şi ără să e3pir. 8u ne ale+em noi părinţii şi nici părinţii nu ne ale+ pe noi şi venim "n lume "n conte3tul i!ic. şi asta e interesant de ştiut şi de reţinut.ari am apărut eu "n această lume. având şi cunoştinţe de artă. de la o vreme. miluieşte-mă pe mine. bine"nţeles că. Trăiesc totuşi "mpreună. Pentru că Părintele ştia că copilul este o+linda părinţilor. #n sensul că l-a "ndrumat să se căsătorească cu ata cu care s-a căsătorit şi nu o duce bine. 1iul lui Dumne!eu. $ste un preot "n apropierea noastră şi tot aşa s-a dus la Părintele şi tot aşa i-o pus "n atenţie o ată. de :< ani şi 4umătate nu era ca!ul să "mi pună o ast el de "ntrebare. "n ceea ce priveşte cunoştinţele medicale. ?i Părintele şi-o dat seama că e o tare ereditară. ?i el o !is% &Da). şi Părintele i-a spus să se căsătorească. deşi. nu era ea destul de luminată la minte. ?i soţia respectivului. Probabil s-a +ândit la aceasta că. ?i asta arată că Părintele. putea să-şi dea seama şi de pe i+ura omului despre starea lui su letească. A dus-o oarte +reu. ?i cu asta re!olva o c. Acuma. mi-o spus că această ru+ăciune să o !ic "n +ând. ?i au B copii totuşi. "şi spunea punctul de vedere. Sunt cuvintele Mitropolitului Antonie. iind un &copil născut "n lanţuri). că ar vrea să se căsătorească. odată cu aceasta. până unde a4un+e spectrul vital al e3istenţei noastre. nu cu cuvântul vorbit.. #n realitate. Sau o ost un ca! "n Sâmbăta de Sus. Părintele vroia să intre "n le+ătură cu "naintaşii mei. dacă ar i iubit-o. pentru că ea era in irmă nu numai i!ic. *a spovedania mea Părintele m-a "ntrebat un lucru care mi s-a părut curios că mă "ntrebă. păcătosul). la o clinică şi s-a constatat că emeia e bolnavă. Adică el ce mi-a !is de apt să !ic &Doamne. Să amintesc un ca!% un preot din Sibiu. nu o mai putut nici să vorbească şi la şapte ani o murit. să !ic &Doamne). ?i Părintele. avea un el de şc. dar şi-o dat seama că ceva nu-i "n re+ulă.

care "l cunoştea pe Părintele Arsenie. obşte care a durat până "n :DBD. dacă bătea un cui trebuia să-l scoată apoi cineva şi să-l bată cumsecade. că el e un om deosebit. cum !iceam. 'u dânsul m-am "nţeles eu oarte bine de atuncea şi am rămas "n le+atură toată viaţa. plecau pe ront şi Părintele "i "ndruma. !ic eu. pur şi simplu. aşa cum a !is şi Părintele odată% &5amenii rămân tot oameni). Părintele a avut acolo o "ntrerupere. Plecase "n :DG6. nu-şi mai aducea aminte de mine şi nici de "ndrumările pe care mi le-a dat. a ost arestat şi dus la =D . Dar toată lumea "l pre era pe Părintele Arsenie. #n :DGD cred. A !is% &Da. "n sensul acesta. care. p"nă "n :DGD. "n societatea "n care au trăit( 'e a "nsemnat in luenţa Părintelui "n e3istenţa lor. eu am !is că dacă nu pot să rămân aici la Mănăstire. care c. cu Părintele Arsenie nu ştiu dacă aş i reuşit să orme! o le+atură din asta. Poate nu l-a luminat Dumne!eu. cu un om care practică ru+ăciunea. m-a dus totuşi la ceva. ?i ăştia erau cei care veneau. Părintele Sera im. "n sensul că "n :DB:-:DBA. "n viaţa lor de toate !ilele. $a a cosiderat că Părintele a ost e3traordinar. şi m-am "ntrebat de multe ori. cu cole+e de-ale lui. Am trimis vorbă printr-un student care mer+ea la Sâmbăta. cam pe atuncea. mer+eau copiii "mpreună cu părinţii. Acuma nu mă mai pot +ândi ce ar i ost dacă ar i ost altceva. Părintele ţinea o predică . Adică eu aş !ice că. poate nu am ost eu vrednic. Dar niciodată nu aş i putut !ice că Părintele Arsenie e mai mic decât Părintele Sera im. $u nu am ţinut seama de ce mi-a !is Părintele şi am ăcut şcoală. -ntelectuali erau mai puţini. In +rup de oameni de A7 sau B7 de persoane porneau din Poiana Mărului dimineaţa şi seara erau la Sâmbăta. un liceu de vă!ători. la s ârşitul lui octombrie. nu ştiu ce interpretări se pot da. pentru că intelectuali sunt mai puţini şi "n societate. Aveam cinci clase ăcute la 'lu4 şi am continuat clasa a şasea la Timişoara la o ?coală Specială şi după aceea am ost elev la *iceul *o+a. nu putea să brusc. #n :DGD. 8o bine. cât mi-aş i dorit să vorbească el cu mine. care s-a dus şi ea la Prislop "mpreună cu Părintele Arsenie şi s-au aran4at lucrurile "n aşa el "ncât mănăstirea de la Prislop să devină mănăstire de maici. Inii s-au spovedit la Părintele. Mitropolitul nostru Antonie. eram student la Teolo+ie şi am a lat că Părintele Arsenie era la Sibiu. la ceea ce sunt prin şcoală. Deşi era. Pe atuncea. care era absolventă de Teolo+ie. nu pentru oricine. Păi veneau studenţi de la Teolo+ie din Bucureşti. unde sunt oamenii aceia mulţi care veneau la Părintele( 'e a "nsemnat pentru ei "ntâlnirea cu Părintele. 8u s-au completat. o lipsă a Părintelui. nu numai simplu ca ormă. '. /O0 Avea aşa o prestanţă. i-a ăcut să ie copleşiţi "n aţa lui. Părintele Arsenie era dintr-o dată. eu mă duc să ac şcoală. aşa cumva. eu. Părintele le vorbea la iecare pe limba lui. Atunci. Acuma a avut dreptate. "n :DGA. Părintele a avut o activitate deosebită şi Părintele a ost o personalitate puternică de atuncea. Mer+eau părinţii copiilor. Deşi. S-au "nţeles "n sensul acesta că nu s-au e3clus. punea "n valoare re!ultatele ştiinţei. S-au or+ani!at la Sâmbăta "ntâlniri cu Părintele Arsenie. Deşi era deosebit şi era mai bun ca Părintele Arsenie ca inimă. ?i. 8u !icea &dumneavoastrăW. nu a vrut. "n timpul cât a ost Părintele la Sâmbăta. orice ştia. "nsă am ăcut mai mult la ără recvenţă. Părintele a lucrat şi "n nişte condiţii care au avori!at stilul lui de lucru. "n sensul că orice lucru pe care l-ai i "ntrebat. Părintele "i primea la spovedanie.ai să vorbim. Deşi eu am +ăsit asta. după A< de ani. l-am preţuit mai mult pe Părintele Sera im decât pe Părintele Arsenie. Maica Teodosia *aţcu a avut două iubiri% pe Părintele Arsenie şi pe maica 2eronica. ca student la Teolo+ie "n anul A a venit la Sâmbăta "mpreună cu cole+i de-ai lui. Dacă mă duceam la mănăstire. a venit lume multă. $ra un om cu o cultură bine pusă la punct. DaH realitatea asta este% nu a vrut să stea de vorbă cu mine. :DGA a intrat "n atenţia oamenilor şi oamenii erau sensibili!aţi atuncea. Spunea cineva că i-a spus% &Măi. /O0 $u. Acolo era plecat de la Sâmbăta. 5ri. Dar. să-l admire. te pocnea şi rămâneai pocnit. De apt nu atăta doream eu să vorbesc cu el.ovnic la obştea din Mănăstirea Prislop. ci iecare a avut stilul lui de lucru. nu am mai a4uns la Sâmbăta. Totuşi. mai cald la su let. dar şcoala nu te duce la mântuire). ar putea tra+e nişte conclu!ii şi ar putea să mă direcţione!e. iind de4a student la Teolo+ie "n anul -. ?i Părintele a rămas acolo ca du.e!e pe cineva. Adică. domina omul simplu.iar "n toamna aceluiaşi an. Vsta e neca!ul. 'u Părintele nu m-am mai "ntâlnit A< de ani. din :DG:.iar dacă nu m-a adus la mântuire. Mia convenit mie personal mai mult Părintele Sera im decât Părintele Arsenie. săracuH. ca din pleasna bicului. niciodată să nu tra+i la ţintă9 Tra+i "n +ol). $ra o situaţie specială. mai ales din pătura ţărănească. la o ?coală Specială. cred că n-a4u+eam eu niciodată mai mult decât un călu+ăr simplu şi călu+ăr simplu simplu. nu pe Părintele Sera im.otărâtă şi cu iecare vorbea aşa. era mai de inimă. #n :D6= Părintele Arsenie era la Prislop. 2eneau oamenii de la G7 de Qm pe 4os la mănăstire. #nsă. Părintele Arsenie le ţinea cuvântări "n care punea "n valoare credinţa creştină.0 #ntre timp Mănăstirea de la Prislop a devenit mănăstire de maici prin stăruinţa Maicii Fam ira. 'ei mai mulţi oameni sunt oameni simpli. Doar mi-a spus ceva care !ic eu că nu a ost o "ndrumare oarte bine +ândită. "n pro+resul lor spiritual( Deci. /. am plecat la Timişoara. să-l asculte. 5ri.ovnici% la Părintele Arsenie sau la Părintele Sera im. o si+uranţă a cuvântului. venind pe 4os. Dar a avut o activitate cu răsunet "n conştiinţa oamenilor. "n :DGA. şi l-am ru+at să-i spună Părintelui Arsenie că sunt şi eu acolo şi că aş vrea să vorbesc cu el. Mi s-a mai "ntâmplat o situaţie dintraceasta "n :D6=. -mportant "nsă este că eu mi-am adus aminte şi că am olosit "ndrumările pe care mi le-a dat. *a Sâmbăta te puteai duce la doi du. că . 5ri. şi lucruri te. care "l cunoştea de când era elev de liceu şi care mer+ea "mpreună cu părinţii la Sămbăta. 8u prea erau personalităţi de seama Părintelui pe vremea aceeaO 8ici atunci şi nici după aceea. 2eneau şi de mai departe. pentru că "n acea Duminică "n care am ost eu erau mulţi la mănăstire. Părintele Arsenie i-a ascinat. o si+uranţă a verdictului. De pildă. că dacă eu m-aş i ocupat de ru+ăciunea de toată vremea cu e3clusivitate. ca temperament şi ca ormare nu s-au potrivit. ?i asta a durat la Sâmbăta până "n :DG6. După aceea m -am dus şi la Teolo+ie şi asta m-a avori!at şi pentru preoţie. Dar nici ei. Mi-a spus un student care "l cunoştea de la Sâmbăta.. Părintele Arsenie era plecat când am mai a4uns eu la Sâmbăta. să-l vadă pe Părintele Arsenie. poate că aş i a4uns la nişte per ormanţe sau la nişte re!ultate pe care le presupunea Părintele. până la s ârşitul vieţii Părintelui şi şi după aceea. Părintele Arsenie a ost un om cu o "n!estrare deosebită. ca om. care i-a sensibili!at pe oameni. Mer+eau oamenii să se roa+e pentru ei. de la e+al la e+al. 8u putea aşa ceva. 1iecare era mare "n elul lui. "n +eneral.iar aşa multă lume "n 4urul Părintelui. ci simplu şi ca +ândire. ?i Părintele nu mi-a dat-o "n bună. Părintele Sera im era atuncea conducătorul mănăstirii. de la Poiana Mărului. nu a avut o caldură su letească. 8u aveam ce să ac. pe la "nceputul anului. oamenii. $ram student la Teolo+ie şi eram "n vacanţa de Paşti. 8u "l interesa. cu cineva care ştie ce ispite pot veni. nu era c. ?i anume. a şi avut. cum se ace o casă. să continui ce am "nceput.'ând l-am "ntâlnit a doua oară. am au!it că Părintele a venit la Sibiu şi că e la Pro esorul 8icolae Mladin. nu a vrut. Mişcarea asta s-a stins repede după aceea. având o e3perienţă. o autoritate. #nsă eu nu am putut ace lucrul acesta şi eu i-am spus Părintelui că nici părinţii mei nu ar i de acord să renunţ la şcoală. ?i Părintele nu a !is să ac şcoală.nice. pentru că eu am mers pe direcţia şcolii şi eu mă bucur că am mers pe direcţia şcolii.. să le dea binecuvântare. ?i nu mi-a !is să iau le+ătură cu un "ndrumător. De aceea el nu a avut niciodată o "naintare.

A stat acolo cam vreo D luni. "ntr-adevăt a ost o "ntâlnire cu rost şi cu olos. Pentru că a venit vorba de pictura Părintelui Arsenie.ală. DaH !ice% &Dumitale !ice "ţi dau voie.uvernul. Părintele a stat "n Bucureşti până "n :D67. Bine"nţeles că am reţinut catavasia.iei şi a lucrat acolo vreme de :7 ani. *a Prislop nu am ost. că o să-mi scrie. că tot ălea-s. dar după aceea mi-am dat seama că a avut dreptate. şi nu numai pentru Părintele. s-a retras. adică s-a a umat de lumânări. 8u mi-a ost oarte comodă treaba şi mă miram eu aşa. A ost o dispo!iţie pe care. !ic eu. este bine să "l aibă "n vedere oricine. Apoi s-a "ntors la Prislop. ?i a !is Părintele către el% &Să ii "nţele+ător aţă de neputinţa omenească). Se ăcea pe atuncea 'analul Dunăre-Marea 8ea+ră. "n "nţelesul că trebuie sa-ţi scuturi tina de pe oc. Părintele a avut acolo o c. $l o ieşit "naintea mea şi nu m-a condus. dar ştiu că a ost vorba de asta că vreau să plec şi că o mai vrut cineva să plece şi nu l-a lăsat Părintele ?oima. ?i când să plecăm. el a murit de moarte naturală. prin :D=7 şi ceva. 5ri. !ic eu. Maica Fam ira e conducătoarea acestui +rup. ?i Părintele a ost "ntre cei care au lucrat acolo. nu vorbesc cu el. ?i Părintele ?oima se +ândea că e mai bine să rămân.ii. mi-a spus% &Măi. ?i de la noi de la Sâmbăta au plecat atuncea vreo patru inşi. #n :DBD a primit ordin din partea $piscopiei Aradului. că a !is el vorba asta. cum !icea el. s-a s inţit biserica de la Dra+ănescu. '. DaH nu mi-a mai scris. mai "ntâi "n Sibiu. are &"ncă ceva). apoi "n Căşinari şi apoi s-au mutat la Sinaia. aşa că e de mare importanţă să ii 67 . "n special pe email. a ost oarte mult urmărit de Securitate şi maica Fam ira l-a a4utat pe Părintele. aici este vorba despre Moise. ăcut de un Părinte despre care !ic eu că este un +eniu. o dată cu Părintele. ?i am !is% 8u ştiu dacă are o cultură per ectă. Mănăstirea s-a des inţat atuncea. să părăsească Mănăstirea Prislop. Bine. "ntr-o situaţie specială trebuie şi un tratament special. că stau acolo nişte vieţuitoare care trăiesc cum trăiesc călu+ării. ?i atuncea. 'ând m-am "ntâlnit cu el "n :D@B.ală doar "n sensul acesta. "n s ârşit. Mi-a plăcut oarte mult cuvântul acesta şi eu "l socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Părintele Arsenie. Dar. Părintele. că dumneata nu ai aşa de multe bucurii câte avem noi). '. care acum e preot şi e consilier la Sibiu.iar şi călu+ări care se duceau să-l vadă pe Părintele aveau de su erit. 8u vreau eu să mă prevale! de nişte lucruri. ?i având el pre+ătire de pictor şi de sculptor s-a an+a4at la Atelierele Patriar. $ o unitate mona. &Să ai "nţele+ere aţă de neputinţa omenească). #n :D6A parcă. odată nu mi-a prea convenit mie treaba aceasta.olul stăreţiei vec. care nu ai putea !ice că e o unitate mona. Atunci eu am ost la Părintele Arsenie cu un student care a plecat "n oraş "ntre timp. "n :DGD. pe nume Bolo+a.ilie. --am mai scris o scrisoare la care a răspuns Părintele. Deşi eu !ic că ar i trebuit să vorbească cu mine şi pentru că l-am ru+at. #n :D@B când m-am "ntâlnit cu Părintele. +ân+avul a spus le+ea cea scrisă de Dumne!eu. nici nu are rost să le "mblăteşti de pe-o parte pe cealaltă. că tocmai de aceea că nu mi-a scris m-a avut el "n vedere mai mult decât dacă mi-ar i scris şi m-ar i uitat. $le au muncit la Munca Manuală. pe care Părintele a pictat-o de două ori. dar după aceea mi-am dat seama că a avut dreptate. dar. A avut ceva cu rinic. Părintele mi-a pus "n atenţie un lucru care. "n +eneral. maicile şi surorile s-au dus la Sibiu. era o estivitate la Sibiu "n le+ătură cu Mitropolitul 8icolae Bălan. si+ur. cumva prin limpe!imea su letului. aveam nevoie de un a4utor mai mult decât cineva care este "ntr-o situaţie obişnuită. Adică. Părintele ?oima. despre Du.ul S ânt 'are-l "nvăluie pe Moise. Părintele m-a dus "ntr-un birou şi se ducea şi lucra şi după aceea mai venea şi mai stăteam puţin de vorbă. sunt lucruri pe care Dumne!eu le ştie.ului. la Sinaia. care a ost stareţă la Prislop. s-a s inţit biserica de la Dră+ănescu. ?i !icea Părintele% &Teolo+ie pot să acă şi pă+ânii şi necredincioşii). Să i!vorască din su letul tău nişte cântări spre slava lui Dumne!eu. M-am +ândit de oarte multe ori la lucrul acesta. #n :D6A. acolo a şi murit "n :D6D şi +rupul acesta mai e3istă. Adică. ?i anume despre cunoştinţa de Dumne!eu prin Dumne!eu sau despre cunoştinţa de Dumne!eu prin studiu. a părăsit Mănăstirea Prislop şi s-a dus la Bucureşti. ci Părintelui Sera im. Părintele o luat ba+a4ul studentului acela şi am ieşit. dar şi pentru că. un părinte care a ost pro esor de mu!ică şi de tipic la Teolo+ie. a stat acolo. Poate mai avea el şi nişte dorinţe de a ace el nişte e3perienţeO ce ştiu eu( Dar. a +ăsit modalitatea să scoată lumânările din biserică şi s-a apucat Părintele şi a mai pictat-o o dată. ?i !ic şi eu "n le+ătură cu epita ul% $pita ul acesta este unul deosebit. de multe ori suntem limitaţi cu posibilităţile de a ne mani esta. #n :D@D a "nceput pictura de la Dră+ănescu. De e3emplu. pe lân+ă cultura pe care o are. am constatat că neputinţa omenească este o realitate din care mulţi nici nu pot ieşi.iar şi noi "nşine. Dumne!eu 'are "i vorbeşte. Părintele. de apt. "n primăvară. iind eu "ntr-o situaţie specială. era de Cusalii. Părintele Simion Săsău4an era student "n anul < la Teolo+ie. dar. S-au ăcut multe vorbe "n le+ătură cu moartea Părintelui. ?i apoi nu am mai a4uns să vorbesc cu Părintele decât "n :D@B. nu a vrut să vorbească cu mine.al. prin Departamentul 'ultelor. atunci când am ost eu "n :D@B la Bucureşti cu băiatul acela. "mi aduc aminte de scrisoarea aceea) şi a căutat el o modalitate de a se scu!a. Dar noi trebuie să căutăm o cunoştinţă pe care ne-o dă Dumne!eu. au stat "n Sibiu şi apoi "n Căşinari. 'ăci scuturând tina de pe oc. despre condiţia de a-ţi vorbi Dumne!eu. ?i apoi toamna a ost un decret care a +olit mănăstirile. cântări din intuiţia măreţiei lui Dumne!eu. "n mai. ca să ie scutit de deran4ul Securităţii. asta a ost "n mai. mai ales cu oamenii mai cunoscuţi. #n sensul acesta că el nu a dorit să mai aibă treabă prea mult cu oamenii. a dat-o stăpânirea. cinstind cu dumne!eieşti cântări). dar nu mie mi-a scris. s-a retras şi ea de la Prislop. 8u aşa că nu vorbesc. maica Fam ira a ost cerberul care l-a a4utat pe Părintele să ie scutit de relaţiile cu oamenii. Mie nu mi-a prea convenit treaba asta. $u nu ştiu dacă şi Părintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare "n toată treaba aceasta. cred. mai vorbea el cu câte cineva. A pictat icoane. /O0 Părintele la Sinaia a murit. mai ales. Acolo este un el de aşe!ământ cvasi-mona. 8u mai ştiu eu cum a ost. 8u ştiu dacă am continuat ideea aceea că Părintele. cu cei cu care avea ceva relaţii sau care erau mai deosebiţi. A pictat-o "n tempera prima dată şi s-a &pan+arit). De apt. ?i asta a mers până "n :DBD. vroiam să plec acasă. "n le+ătură cu epita ul pictat de Părintele şi care se putea vedea de vi!itatori "n . ăcea "n aşa el "ncât să nu se a4un+ă la el. l-am spus de oarte multe ori şi. care după aceea s-a părăsit şi la care au lucrat mulţi deţinuţi politici. . cum n-a ost. #n :DBD a ost decretul şi s-a aplicat "n :D@7. şi "i ţinea de seara până dimineaţa şi dimineaţa le dădea drumul.din 'atavasiile #nălţării% &'u dumne!eiescul nor iind acoperit. din munca lor. Pentru că la Sinaia +rupul acela de surori şi de maici care au ost "n subordinea Părintelui cândva la Prislop şi-au cumpărat o vilă. după ce a terminat pictura la Dră+ănescu.ii minţii vede pe 'el ce este şi se "nvaţă cunoştinţa Du. #i ba+a "ntr-o ma+a!ie acolo. unde au lucrat la Arta Manuală. ?i domnul respectiv a !is% &Asta "nseamnă că are o cultură per ectă şi "ncă ceva). Mi-a pus "n atenţie 'atavasia . "n sensul acesta de a-l scuti pe Părintele de relaţiile cu oamenii. a stat prin Bucureşti. stăteam de vorbă cu un cadru universitar din Sibiu. Maica Fam ira s-a dus cu Părintele. A ost oarte dură. După aceea. lasă-l "ncolo de Teo il. domnule.i. aşa ca să-l aud eu pe unde mer+e şi să mer+ după el. "n :DBD.ii minţii > pentru că avea Părintele vorba% &#n mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă).'anal. pentru că o ştiam şi a ăcut nişte re eriri la asta şi mi-au plăcut oarte mult re eririle. :D6:. 'um s-a a4uns la asta( Maica Fam ira.

?i a !is că tare ar vrea să a4un+ă la i!vor. din cât cunosc eu. A avut şi autoritate. de4a ve!i că este un om de e3cepţie. Sunt nişte lucruri care au rămas după Părintele. ?i !ic. ţine-te. ?i pe la ora :G. Dacă ne +ândim la toate lucrurile acestea ne dăm seama că Părintele a ost. un părinte care a murit "n :D6G. *a i!vor l-am tras "n sus. să ştiţi că eu ştiu undeva un i!vor cu nişte apă oarte bună. consider că Părintele Arsenie a ost cel mai de vâr . cum am reţinut că trebuie să ai "nţele+ere aţă de neputinţa omenească.ovnic mare. Părintele a ost atenţionat despre e3istenţa acelui i!vor de către un rate de la mănăstire. după "mpărtăşanie a stat la S ântul Maslu. ne a4ută Părintele Arsenie. ?i avea tot mereu nevoie de a4utor să o ducă cineva.iar dacă nu vrei tu să-l acă. $u nu am ost un admirator al Părintelui Arsenie. ?i-a dat el seama că nu poţi să sc. 8u mă +ândesc că nu au ost "n istorie personalităţi cu mai multă pri!ă la oameni decât Părintele Arsenie. mâinile i se suceau. "mpreună cu sora ei. iecare este cum este. deşi m-am bucurat de toate a irmaţiile lui care au a4uns la mine. de loc din 'isnădie şi iind "n vacanţa de vară am primit ascultare de la #. atuncea era du. să mer+em până la mănăstire. "ntr-adevăr. iar după S ântul Maslu. cu lăr+ime de +ândire.ie s-a ridicat şi de atunci nu s-a mai aşe!at "n cărucior. ără să se "n+ri4ească cineva să acă acolo nişte bănci şi o masă. toate lucrurile acestea să le cate+oriseşti ca neputinţă omenească şi să-ţi dai seama că alt el nu se poate. 1iind prieten cu Maria Sila+.S. Acolo s-a vindecat o ată care := ani a ost "n cărucior şi după := ani i-a venit puterea acolo. *a pârâiaşul acela. ?i eu am !is că .itului din Cete!at. am spus J'uvine-se cu adevăratK şi am mai spus nişte ru+ăciuni. S-a pre+ătit pentru spovedanie şi pentru S ânta #mpărtăşanie. probabil şi pentru motivul că şi-a dat seama că mulţi dintre cei care s-au ăcut călu+ări nu au reali!at ceva deosebit "n viaţa lor. cum am reţinut eu ru+ăciunea de toată vremea. 8u el personal. sunt şi sibian. Părintele -eromona.aida să mer+em că dacă sunt şi eu acolo vă mai a4ut şi eu să vă mai duc cu căruciorul. că era pietriş. dar ştim că e mai +reuO daH !ic eu. că am vă!ut că ai tras +reu căruciorul "n sus. $u l-am pre erat pe Părintele Sera im totdeauna. din câţi ştiu eu. ?i s-a ăcut ceea ce este acolo.imbi multe "n lumea aceasta. care au vă!ut şi s-au minunat. C#!mea &ieţ#i+ ri! r "i pr p &ă%#i+ ri! r /* c *+emp ra*ei+a+ea * a'+ră. bine. după ce se odi. "i duceam căruciorul sau o purtam "n spate. trecem printr-altă parte. dar cred că de măsura asta nu este nici unul. Mi-ar i părut tare bine dacă se putea ace un om din doi.iar "n vinerea aceea dimineaţa s-a spovedit. cum am reţinut aptul că Teolo+ie pot ace şi pă+ânii. $ra acolo un i!vor natural. Să ne +ândim numai la "ndreptarul acela de viaţă cu o3i+en. ?i Părintele a !is că vrea să-l vadă şi el. a avut şi cultură. "n orice ca!. 8u se poate. să-l "nţele+i şi pe acela care nu-şi poate ţine +ura.i şi-a căpătat "ntre+imea trupului la &1ântâna Părintelui Arsenie). Acuma este "n obştea Sc. c. "ncet.ie. care au a lat de la alţii de Părintele Arsenie. somn. dacă tot mer+em. dar. De e3emplu la "nceput "i "ndruma pe mulţi să se acă călu+ări. $ra sora -uliana. a ost şi om cu dar de la Dumne!eu. DaH am spus% . ?i am pornit "ncet.aide să mer+em. cât şi cei care nu l-au cunoscut. Apoi au venit nişte turişti mai +ălă+ioşi şi am !is ca . Dionisie -+nat de la Mănăstirea Albac povesteşte "mpre4urarea cum Maria Sila+. erau vreo A Qm. ?i când a a4uns la drum. 'u vreo două !ile "naite de a mer+e la Sâmbăta am trecut pe la ea şi i-am !is% uite. că vrea el să-l acă. 'u toatea acestea. iindcă o a4utam tot mereu la biserică. să-l "nţele+i şi pe acela care te vorbeşte de rău. Apoi am dus-o "n braţe până la i!voraş. care o mai "n+ri4eşte.P.imbat din idei. pe la ora :B ne-am "nţeles că.neşte. când mer+ea mai mult de :7 metri i se "ntorceau picioarele. ?i am !is că nu-i nimica. Se "ndemnau unii pe alţii să mear+ă pe la Părintele Arsenie. cum am reţinut 'atavasia de la #nălţarea Domnului. "n ca!ul nostru. era sora Ana. a mers şi am a4uns până la cărucior. Jsă te duci să stai A săptămâni la SâmbătaK. a ost şi un om cu pătrundere. şi anume% un om cu mintea Părintelui Arsenie şi un om cu inima Părintelui Sera im. $ra "ntr-o vineri când am a4uns acolo. De obicei. adică Aurica acolo. ?i când am a4uns la drum am spus că acuma. "n viaţa mănăstirii şi "n viaţa Bisericii.iar dacă mi-au plăcut verdictele date de Părintele Arsenie. Bine"nţeles. a ost omul care şi-a dat seama de nişte realităţi la care noi ăştialalţi nu a4un+em.aide să mer+em. Acestea le-a ăcut Părintele $ rem.la Teolo+ie la Sibiu. a intrat "n mănăstire pe picioarele ei. *-am considerat totdeauna o personalitate puternică. Sera im acuma. sunt importante. de "nţele+ere. ?i !ice% mă ţin de tine. că mi-e ruşine să nu mă vadă că mă treci "n spate. ca să nu vadă ăştia că mă duci "n spate. . erau bolovani. a ost şi om cu perspectivă. ?i am ocolit puţin maşina aceea şi ne-am dus pe mai "n 4os puţin şi am trecut şi am "mpins căruciorul până acolo sus."nţele+ător aţă de neputinţa omenească. ci a an+a4at nişte oameni. Deci. să o ducă la biserică. &$ram student "n anul . erau acolo nişte muncitori care s-au "mpotmolit cu maşina şi !ice% trebuie să ne "ntoarcem "napoi. pe aţă. S-a spălat pe picioruşe. ?i apoi +ândurile lui din Cărarea Împărăţiei.)*+)*iţa Pări*+e!#i Ar'e*ie 1ântâniţa de lân+ă mănăstire nu Părintele a descoperit-o. Din câţi oameni am cunoscut eu. pe mâini. un om mare. să-ţi păstre!i . ?i atuncea a mers până la mănăstire. c. A ost un du. #nsă ăcuse ebră musculară şi sâmbăta nu s-a mai putut ridica din pat. . tot aşa a !is% să ştii că nu mă dor picioarele. la i!vor. Părintele a ost cum a putut el să ie aţă de mine.ormonii şi să ai concepţie de viaţă creştină. nu sunt +ânduri de către s ârşit. ?i aşa s-a dus Părintele la i!vor şi a vă!ut că e apă bună. m-a trimis P. din +ândurile lui. să o urce. +lico+en. pentru că avea sclero!ă "n plă+i de := ani. nu numai de lumea de dincolo. că a4ută Dumne!eu. Sera im să stau acolo la Sâmbăta vreo două săptămâni şi !ice% şi noi ne-am +ândit să venim. $u m-am mai "ntâlnit cu Părintele şi de altă dată.ai să me+em. sa impus "n conştiinţa multor credincioşi. Ani şi ani i!vorul acesta a rămas aşa. 'ătre s ârşitul vieţii "ndemna să nu se mai acă călu+ări. *a cărucior !ice% simt aşa o putere "n picioare . au ost "ndrumaţi. care au lucrat "n Biserică. c. peste care a trebuit să trecem. să-l "nţele+i şi pe acela care vrea să acă un lucru peste tine. un om care ţine seama şi de lumea aceasta. Dar Duminică la *itur+.<7 s-au ridicat nişte nori de ploaie oarte mari şi dădea "napoi să nu mai mer+em. a ost la S ânta *itur+. la ântâniţă. câte le ştim şi câte le putem şti. ca şi care nu a mai e3istat altcineva "n Biserică. că sunt +ânduri de "nceput. ?i s-a ţinut.S. să o coboare scările. "n aşa el "ncât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut "n seamă. decât de "mpins şi l-am lăsat lân+ă drum acolo sus. Inii dintre ei au reţinut anumite lucruri. Bine"nţeles că "l caracteri!ea!ă > cu +ândurile cu care a "nceput cu acelea a şi lucrat "n +eneral. s-a "mpărtăşit. Deşi am impresia că Părintele şi-a mai şi sc. până când ne depărtăm. să o duc eu cu căruciorul până la i!vor acolo. contemporani cu noi. Doar atâta "mi pare rău. ?i ratele respectiv a spus% Părinte. că era mai uşor de tras.ai să mer+em până la drum. adică +ânduri de către s ârşitul vieţii. $ra < au+ust :DD7. Ar i ost ceva e3cepţional.ovnicul -nstitutului de Teolo+ie.)< 6: . toate cuvintele Părintelui.i. că nu mai "i de noi aicea.

ibrituri > prin cremene şi iască.eieturile şi au +. când te prinde urtuna şi n-ai casă.ise a unei ca!ărmi. Despre altele. nu !ăreşti decât tenebrele adâncului. te poţi adăposti "ntr-o colibă sau c.ean cu apă. temperament. "ţi ac semn de departe. modeste. *a nevoie. /. cenuşii.) /*ucian Bla+a0 &'ele mai multe lucruri au locţiitori% când n-ai la "ndemână un ciocan şi vrei totuşi să baţi un cui. inima ne-adapă. spre pildă. $3istă ântâni care astâmpără de "ndată setea. scoici şi naiade. pitulate sub câte un copac. cele cu cumpănă.i de cer. 'titor ii ântânilor. şi-ar i +ăsit "n ele s ârşitul vreo ată nemân+âiată. având un mic acoperiş conic. ele ne des ată prin nenumăratele curcubee strălucitoare. caracter şi obiceiuri proprii. cu cumpăna prăbuşită. Inele. De unele n-ai vrea să te mai "ndepărte!i şi le ţii minte toată viaţa. /. părăsite. ?i aşa mai departe. $3istă ântâni princiare.iar sub bu!a unei stânci. Dar mai sunt şi ântâni din care. dacă n-ai o+lindă să-ţi ve!i c. cu un vădit temperament de artist. nimeni nu vrea să se uite la ele.ipul. Dar au. printr-o inscripţie. +rave.rana. aşa cum două-trei pietre "ncinse bine "n oc pot i "ntrebuinţate drept plită. altele.. cu +ri oni. mai tot creditul şi a4un+ să ie de-a dreptul abandonate.i!durile antice şi acoperite de muşc. $le "şi risipesc cu pro un!ime şi +enero!itate apa. Dacă n-ar avea apă. plasate e3act "n centrul curţii "nc. ire. Ceputaţiile ântânilor se ac şi se des ac% ântâni importante cândva "şi pierd. nu prea se ştie e3act de ce. Deci. ci să nască s inţi. $3istă ântâni ca!one.): Prin urmare. iar când renumele le este "ncă şi mai mare. 'âte deosebiri nu "ntâlneşti la ântâni9 Inele sunt e3trovertite. $3istă ântâni serioase. se crede că sunt "n stare. Pe altele. limba lor este uscată de sete) /-saia G:. del ini. 1ântânile de ţară sunt mai reţinute şi mai introvertite. iecare. ai spune că nu e3istă nimic comun "ntre ele. cum usese cea dintre -saac şi Cebecca. cu mecanismele bine unse. ţevi şi lanţuri. ve!i numai !idărie. pierdute. De toată starea asta rea a lucrurilor are să dea seama şi poporul.. se ac "ntr-acolo veritabile procesiuni. cum că. o pălărie de protecţie deasupra. Pe altele le părăseşti repede şi le uiţi de "ndată ce nu le mai ve!i "n prea4mă. te atra+. să-l acă pe drumeţul ce l-a a!vârlit acolo să revină la ele. un placa4 poate ace şi el destul de bine treaba. te "ndeamnă să te serveşti de ele. In scaun poate i "nlocuit de un bolovan. 'ând "ţi lipseşte masa pe care să-ţi aşe!i . pe unde trec !ilnic mii de oameni. de aici "nainte. ce .DESPRE 3. Stau. oricât te apleci deasupra +. dar nu o +ăsesc. sapă.7NT7NI4 GDU$OVNICIH &'ei săraci şi lipsiţi caută apă. poţi olosi un li+. contra unui bănuţ aruncat "n apa lor. 'ele mai multe dintre acestea arată un clar de!interes pentru util. rate. care ţi-o sporesc pe ce bei mai mult. #i "ndemna pe oameni să nu se mai văicărească. căci toată decăderea e de la părinţi "ncepătură > &?i preotului i se va "ntâmpla ca şi poporului) /-saia AG.. iar un buştean poate uneori servi drept barcă. rate. să nu mai sape & ântâni sparte). cu tru ie. *a altele. pot i de olos o piatră sau tocul de la panto . poţi "ncerca cu un băţ. #ntâlneşti ântâni despre care circulă atâtea calomnii "ncât. Până când vei da de apă. oricât te-ai roti "n 4urul lor. toate cioplite "n piatră.0 *a unele ântâni. Despre altele se !ice că mi4locesc "ntâlniri. altele "şi proclamă. :<0. dar şi ântâni +lumeţe. atunci când te uiţi "n penumbra lor.i.0 1ântânile au şi reputaţii cum nu se poate mai di erite "ntre ele% despre unele se spun poveşti de spaimă.ura. Asta le spunea Părintele Arsenie credincioşilor atunci când veneau la dânsul să se plân+ă de preoţii lor. luminos şi albastru. semeţe. dacă "ntr-adevăr sunt "nsetaţi. neasemenea. :=0. Inele au renumele de a avea o apă cu virtuţi curative şi de aceea atra+ "n 4urul lor o mulţime de oameni "n !ilele de sărbătoare. care nu pot ţine apă) /-eremia A. dimpotrivă. un oc. deşi sunt puse "n mi4locul pieţei oraşului. Până dai de stele-n apă9) /*ucian Bla+a0 6A . precum cele arte!iene.i!durilor. cu +ăleata mâncată de ru+ină. &Sapă numai. sapă. 1ântânile au. Dar o ântână cu ce să o "nlocuieşti( 1ântânile nu au locţiitori. "nnămolite şi uitate de Dumne!eu. un cuţit > de un ciob de sticlă ascuţit. totuşi. Dacă vrei să aci o +roapă "n pământ şi n-ai sapă. te priveşte. Inele scârţâie de bătrâneţe din toate "nc. cu trupul prădat de buruieni. cutia de c. trebuie să ştii să le +ăseşti. sapă. vârsta şi cine le-a săpat. care te "mproaşcă şi te stropesc atunci când te străduieşti să "ntrebuinţe!i apa pe care ai scos-o din ele. cu alte cuvinte spus% &Sapă. din pricină că -!vorul apei celei vii *-au părăsit şi &şi-au săpat ântâni sparte.. A0. sapă.

.eiat viaţa. şi rădăcini. au ăcut-o mai strălucitoare.)= #n acest "nţeles numea S ântul -oan . care v-au +răit vouă cuvântul lui Dumne!eu. ci. Din :D6D "ncoace am tot "ntâlnit as el de atitudini sau mărturisiri apărute "n diverse publicaţii.eneraţia tânără de teolo+i sau mona. #n a ară de Cărarea Împărăţiei5 care a dispărut de mult de pe piaţă /de apt eu nu am vă!ut-o niciodată "ntr-o librărie de carte reli+ioasăA0. deci. anume aceea de a nu-i i date publicităţii. 6< . ca ru+ăciunea !ilnică@. Tot "n acest sens. dimpotrivă. rădăcina şi mirul. nu i-au stins slava.ovniceşti. priviţi cu luareaminte cum şi-au "nc. ie de omeni care se pretind deştepţi. "mbrăţişea!ă prin prelun+irile lor apele mărilor. şi am vă!ut şi cu acest prile4 că Părintele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii noştri. a par umurilor. --am urmat credinţa( . semnate ie de +a!etari a laţi "n treabă.ii. şi anume% &Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri. De pildă. cele mai căutate nume sunt &arsenie) şi &boca). "mpreună cu cei care-l descoperă acum pe Părintele. aşa cum au apărut despre toţi marii du. lucru pe care "l ilustrea!ă cât se poate de limpede Statistica unui ast el de Site. mai ales cei pe care i-a "ndrumat personal.. an de an tot mai mulţi. cu părere de rău. "n piaţă şi vesteşte trecătorilor calitatea par umurilor din casă. să ne "ntrebăm ce s-a "ntâmplat "n acest timp care a trecut de la moartea Părintelui Arsenie. $ste ştiut. 8ici o piedică materială nu le opreşte9 Dimpotrivă. citindu-i scrierile sau ascultând mărturii despre dânsul. mai ales aceasta este "nsuşirea viţei de vie care se a+aţă de copacii "ncon4urători. lucruri care trebuie să se continue a se des ăşura dincolo de !+omotul şi de curio!itatea "ntreţinute "n 4urul unor realităţi um late de +a!ete. &Aşa e cu natura aptelor du. unii "l "nvinuiesc şi "l suspectea!ă de tot elul de lucruri<. ca lucrurile s inte şi mari. sunt "ndemnaţi să o acă. se "ntind până la mare depărtare şi ac prin desişul run!elor un acoperiş "ntins. au trans ormat moştenirea Părintelui Arsenie "ntr-un punct de plecare "ntru mărturisire( 'ei care au simţit contemporaneitatea cu Părintele drept o binecuvântare. "n capitolul :<. pe -nternet. sc.ură de Aur trupurile s inţilor şi i!voare. după cuvântul $pistolei amintite. "n le+ătură cu Părintele Arsenie Boca constatăm.ovnicilor români.. pe care o reproducem "n A*eLa III. care au dat dovadă că nu au "nţeles că sunt şi lucruri care se situea!ă deasupra "ntâmplărilor "n 4urul cărora se pot ace e3erciţii +a!etăreşti. cei "nsetaţi de le+ende mai mult sau mai puţin miraculoaseG.):. ci dau naştere la râuri care cur+ mai departe şi se "ntâlnesc cu marea. 8u le veşte4eşte nici timpul şi nu le opreşte nici depărtarea. dar adeseori mirosul lor plăcut se răspândeşte prin erestre pe uliţe.ovniceşti. Dar. dacă natura plantelor şi a aromatelor au atâta putere. Dacă i!vorul şi rădăcina. şi miruri du.). de-acum.ovnici ai Comâniei. ca viaţa intimă a amiliei. iar pe de altă parte alţii. iau "nălţat-o şi mai mult. Ar trebui. poate > !ic unii > pentru a respecta ultima dorinţă a Părintelui Arsenie. ?i aşa. despre Părintele Arsenie nu au apărut cărţi. cu aere de intelectuali B. "n ca!ul vi!itatorilor de Pa+ini de spiritualitate ortodo3ă. ar trebui să ne +ândim şi la ultima parte a "ndemnului de mai sus şi anume la% &urmaţi-le credinţa). Par umurile sunt păstrate "n casă. un e3emplu concret şi oarte concludent şi el este acela că. mormântul S inţiei Sale este cel mai căutat. apul că dintre toate mormintele du. rădăcinile plantelor şi ale arborilor stau ascunse "n sânurile pământului. devenind unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerina4 la care mer+ creştini din toată ţara.iţe şi desene care "ncă nu au ost tipărite.CONCLU. că e3istă şi e3treme% pe de-o parte. i!voarele i!vorăsc multă apă. pe stră!i. ci le răspândesc la mare depărtare "n 4urul lor. căruia i se cuvine amintirea noastră. dar puterea lor nu rămâne 4os "n pământ. 'u toate acestea "nsă şi aceştia. *a el. tot e3istă un interes crescând aţă de personalitatea Părintelui Arsenie. &Pentru că i!vorul.. apoi cu atât mai mult trupurile s inţilor. dar nu ţin apele "n sânul lor. Inii "nsă. i!voarele. Asta e şi "nsuşirea mirurilor. adică par umul. mai sunt multe predici. "n loresc şi cresc "n iecare !i. sunt de părere că despre activitatea şi lucrările Părintelui Arsenie &se cuvine mai mult şi mai bine să se tacă. Acesta este şi principalul motiv pentru care. meditaţii.iunit pe Părintele Arsenie. decât să se vorbească. Până aici am avut "n vedere prima parte a acestuia. Dar. ca respiraţia continuă.II Am "nceput lucrarea de aţă cu "ndemnul cuprins "n $pistola către $vrei. din pricini numai de ei +ândite. ca şi creşterea +râului. târându-se pe ele. nu-şi "n+rădesc "nsuşirile lor numai la ele. 'ând coardele viţei de vie se a+aţă de ramurile de sus ale copacilor. 'u ele "nsă sau ără ele. de pildă. e3a+erea!ă "n ceea ce priveşte viaţa şi activitatea S inţiei Sale.)6 'ă spusele acestea nu-s minciuni "l arată marile pelerina4e de la mormântul Părintelui Arsenie. ca o mână "ntinsă. ie de eţe bisericeşti. asemenea celor care l-au sur+.

spunea% &Pe om. 2asile #ilitaru% V r1e c# +/!c Consideraţii generale 'artea Părintelui Arsenie. In mona. pentru că eu sunt bun() /Matei A7. trăitor odinioară "n mănăstirea noastră de la Sâmbăta. dacă "l cauţi de bun. vestitul mare du. ci lucruri "n a ara ei. pe care le-a publicat "n &Tele+ra ul Comân). i-ai turnat pe ea pelin). m-aş i mirat să nu ieO 'titorii acestei cruci monumentale ştiu desi+ur de ce au trecut pe cruce şi numele Părintelui Arsenie. decât noi. şi rău "l +ăseşti). un Famol3is al neamului românesc. iar aceasta se ace "ntr-o ormă care tulbură &calea senină). ci se dau şi unele lămuriri > care. de ce l-au scris). +ândul mi se duce la cuvântul Domnului Eristos% &De va i oc.arică şi marcantă personalitate a mona. Mitropolit Antonie. au şi ele nevoie de lămurire. iar dacă-l cauţi de rău. Părinţii de la Sâmbăta s-au vă!ut "n aţa aptului "mplinit. Părinţii de la Sâmbăta au luat la cunoştinţă că numele Părintelui Arsenie e scris pe monument abia atunci când monumentul a ost ridicat şi când.S. de care noi nu ştim. aşa ceva nu se poate. şi pentru aşe!area lui "n curtea mănăstirii. $u am citit şi recitit şi am anali!at articolul Părintelui Bodo+ae despre Părintele Arsenie şi n-am +ăsit "n el nimic &minimali!at şi caricaturi!at). cu ştirea cărora s-a ăcut acest lucru. din luna ianuarie :DD7 .nitor. cum ar i aceea dacă să ie sau nu scris şi numele Părintelui Arsenie pe monument. semnată de Mona. "n le+ătură cu pre!enţa numelui Părintelui Arsenie pe cruce. mi-am !is% &'ei care l-au scris vor i ştiind mai bine decât mine. Drept cap de listă a ost scris numele Părintelui Arsenie. "n mod abu!iv. a spus% &Am vă!ut pe cruce şi numele Părintelui Arsenie Boca. Toate acestea sunt scrise decent şi odi.iar de i-ai da ast el. 'ăci până să-ţi +uste mierea. de către un anatic apărător al numelui Părintelui Arsenie. când am a lat că numele Părintelui e scris pe monument. nu e aptă de creştin. ?i dacă lumina din tine este "ntuneric. după aproape şase ani.iar de bancă. 8u-mi pot "nc. Să nu uităm apoi că &Din prisosinţa inimii +răieşte +ura) /Matei :A. scrisă de Prea S inţitul Timotei Seviciu al Aradului.ierească. de o scrisoare adresată Părintelui Arsenie de 8ic. :B0. "n care nu se pre!intă observaţii asupra cărţii > cum era de aşteptat. Mă +ândesc. 'ine poate ace o ast el de a irmaţie. Toţi aprecia!ă ne+ativ a irmaţiile la care ne este luarea-aminte şi de care ne vom ocupa mai 4os. căruia o pâine-i dai. pe care ne-o indică lucrarea Părintelui Arsenie. 1ără "ndoială că binecuvântare şi aprobare pentru monument a ost.iul tău e rău. deoarece "n seara !ilei de A: noiembrie a ost şters.ipui că Părintele Bodo+ae s-ar i putut +ândi că articolul său de pomenire a Părintelui Arsenie va i considerat cândva. !ietul Părinte !odogae" #ndată după trecerea la cele veşnice a Părintelui Arsenie.iul tău curat. Toţi cei cu care am venit la vorbă despre Cărarea Împărăţiei şi-au e3primat nemulţumirile. s-a simţit "ndemnat să scrie câteva rânduri Î* ami*+irea Pări*+e!#i Ar'e*ie.iul tău rău. 'um stau lucrurile "n le+ătură cu numele Părintelui Arsenie "nscris pe crucea-monument a luptătorilor din re!istenţa anticomunistă.0 unui nemulţumit% &sau oc. Spun &a ost scris). la drept vorbind. dar de care ştiu cei ce l-au pus cap de listă). AA>A<0.ia Fam ira 'onstantinescu.estiuni de amănunt. pe care se a lă scrise numele celor ce au murit pentru ţară. pentru aprecierile din N +ă a'#pra e%iţiei. *uând aminte la o ast el de apreciere sau supo!iţie. /'uvintele acestea 6G . tot trupul tău va i "ntunecat. <G0.ovnic al vremii. tot trupul tău va i luminat. 5ri. la ceea ce i-a spus stăpânul din pilda cu lucrătorii tocmiţi la vie /Matei A7. care nu privesc ediţia. 8e vor spune ceva. "ntunericul cu c"t mai mult() /Matei @. ostul său cole+ de Teolo+ie şi c. nici tu nu eşti pentru rai. ca iind scris &la comandă). . Părintele Teodor Bodo+ae. simplu. până la urmă. $ste &veninul) şi &pelinul) turnat peste &mierea) cărţii şi a mărturisirilor care o "nsoţesc. "n ceea ce poate vor i cândva memoriile mele). voi putea completa şi eu unele lucruri. "nseamnă că ştie mai bine decât noi. bun "l +ăseşti. #n s ârşit > şi asta nu trebuie să ie trecută cu vederea >. cu scopul precis de a &minimali!a şi caricaturi!a) &această comple3ă. ba mai având şi binecuvântarea ar. anume că lucrurile s-au petrecut cu ştirea noastră şi cu binecuvântarea ar. "n re!istenţa anticomunistă. Cărarea Împărăţiei5 apărută recent "n $ditura $piscopiei Aradului.ismului din Ardeal). şi nu m-am mirat deloc. 8u tot aşa stau lucrurile "n privinţa N +ei a'#pra e%iţiei. iar atmos era creată de ele se potriveşte cu cartea pe care o pre!intă. 8u cred că s-au discutat şi c.am(ira C *'+a*+i*e'c# Moto% &Dacă cerţi pe cerşetorul. ?i când te +ândeşti că acel anatic este "n rosturi de "ndrumător de oameni şi mai ales de tineri9 8i se reproşea!ă că nu ne-am opus noi. monument ce se +ăseşte "n curtea mănăstirii noastre( #n toamna anului :DDB s-a ridicat "n curtea Mănăstirii de la Sâmbăta o cruce monument. iar de va i oc. la estivitatea de s inţire a monumentului. "n memoriile mele. : şi urm. *-am "nţeles ca pe un articol de aducere aminte şi atâta tot. &Prea 'uvioşii Părinţi de la Mănăstirea Sâmbăta. ?i mai departe. #. mi-am !is% &'ine ştie ce acţiuni va i des ăşurat Părintele. de asemenea.ierească). ăcând parte dintre cei ce au luptat "n Munţii 1ă+ăraşului. este urmată de o post aţă. Pentru istorie.P. nu se mai putea ace nimic. pentru că acum nu mai este scris.ANEEA I C#&/*+ !ăm#ri+ r /* pri&i*ţa #* r a(irmaţii %i* a*eLa !a 3Cărarea Împărăţiei45 pre6e*+a+ă '#1 +i+!#! 3N +ă : a'#pra e%iţiei45 'em*a+ă %e M *a0ia . Miere c.i or 'rainic şi de nişte mărturisiri ăcute de Părintele Pro esor Iniversitar Simion Todoran. ?i mai e ceva% personal. Caiul nu e pentru tine.

Dumne!eu să-l odi. cu des. despre toate acestea am luat la cunoştinţă din cele a irmate "n e3punerea ane3ă la &notă asupra ediţiei). deşi am respect aţă de Părintele Arsenie. Cîteva nedumeriri Acestea iind !ise. aşa cum se citesc şi alte cărţi apocri e > cum e Vi'#! Maicii D m*#!#i > spre "nmulţirea evlaviei. iind /se "nţele+e. apare. tot spre "nmulţirea evlaviei sau spre mani estarea evlaviei( 5rice "ncercare de deni+rare a Părintelui Dometie. ?tiind aceasta. l-ar olosi pe acela.iei Aradului. Să ştiţi că nu-i aşa9 $u am a lat de acatist atunci când se dactilo+ra ia. un om cu evlavie. Părinţii de la Sâmbăta0 de acelaşi nivel cu autorul. un om care şi-a vă!ut de treabă. Punând acum aţă "n aţă a irmaţiile celor ce-l de aimă şi cele ale cinstitorilor. Având "n vedere toate acestea. de ce nu s-ar putea citi şi acest acatist. &probabil.umare la mănăstirea la care şi-a "nceput activitatea. va ace corecturile de ri+oare. &om inteli+ent şi evlavios. cum acesta este sin+urul pe care "l au. Dometie.emat de Mitropolitul 8icolae să se "ntoarcă la Sâmbăta când Mănăstirea Prislop a trecut "n perimetrul epar. de unde le-am redat0. Acatistul a "nceput să circule c. $ bine că s-a pus "n atenţie aptul că Părintele Arsenie n-a ost scos de la Sâmbăta de autorităţile locale. "n iubirea noastră. Părintele Dometie. iar alţii ştiu prea puţin >. Mă uimeşte a irmaţia că acatistul a ost scris &cu "ncuviinţarea Prea 'uvioşilor Părinţi de la Sâmbăta) şi că această "ncuviinţare i s-a dat Părintelui Dometie. $ +roa!nic să constaţi la ce se poate +ândi cineva pus pe de ăimare. #$ici mort nu mă mai întorc la %&m'ăta( #n ceea ce priveşte cele "n le+ătură cu locul de "nmormântare. căci mi-am !is că Părintele. este ără rost. #n ce-l priveşte pe autor. din in ormaţiile semnate de Maica Fam ira. 'unosc. #n Pa+eric se spune că un călu+ăr a 4udecat pe cineva şi l-a socotit că este rău. să !icem aşa. dar nu se poate !ice că alcătuirea acatistului pentru Părintele Arsenie este ceva rău. )n acatist contestat *i un om defăimat Am lăsat la urmă cele două scrieri ale Părintelui -eromona. -ubiţi credincioşi. e drept.ierească). iind licenţiat "n Teolo+ie. n-a ştiut sau n-a vrut să ştie de acestea. şi "l mai ştiam cu multă evlavie la Părintele Arsenie. Din re eririle ăcute la aceste scrieri reiese că ele au ost scrise şi răspândite &cu "ncuviinţarea Prea 'uvioşilor Părinţi de la Sâmbăta şi cu binecuvântare ar. am spus despre el următoarele% &Părintele Dometie. ca pe un om cu dar de la Dumne!eu. Ast el. aşa că n-am avut curio!itatea nici să-l cunosc. pentru care este alcătuit. *a acestea se mai poate adău+a că Părintele a ost c. 8u ne deran4ea!ă cu nimic. deşi eu "nsumi nu-l citesc. 8u-mi amintesc să se i vorbit vreodată "n mănăstirea noastră despre o re"n. 5amenii totuşi au evlavie la Părintele Arsenie şi la orma aceasta de revărsare de su let. #n cuvântul meu de la "nmormântarea Părintelui -eromona. "n e3punerea de aţă. de ce să-l deni+răm pe un cole+ al nostru( 'ât priveşte răspândirea acatistului. ca iind numai &cu patru clase) > deşi a ăcut "ntrea+a şcoală primară.rovu.iar de la "nceput. cu voie şi ără de voie. ci "l ştiam om inteli+ent. aceasta n-are nici o le+ătură cu mănăstirea şi nici cu Părintele Dometie. nu-l ştiam a i &maniac şi e3altat reli+ios) > cum este "n ăţişat "n rândurile la care ne este luarea aminte >. ?i apoi.nească. pe acesta "l şi olosesc. #n+erul s-a dus cu su letul celui 4udecat la cel ce-l osândise şi a !is% &Inde să-l pun pe acesta pe care l-ai 4udecat. 6B .nit oamenii. $ drept că nu-i la măsurile la care ar trebui să ie un acatist. care au evlavie la Părintele Arsenie şi care "şi revarsă su letul cinstitor. iată că Biserica ne-a adunat să ne ru+ăm ca Dumne!eu să-i ierte toată +reşeala ce a ăcut. pe care l-a vă!ut ca pe un om mare. cu rosturile pe care le-a avut. A ost copleşit de măreţia Părintelui Arsenie. &maniac şi e3altat reli+ios). dar după mai mult de !ece ani de diaconie şi după aproape patru!eci de ani de călu+ărie). Abia la moartea Părintelui am "nţeles că +ândul meu nu se potriveşte cu realitatea şi abia de curând am a lat că Părintele şi-a ales loc de "nmormântare şi că a !is% &8ici mort nu mă mai "ntorc la Sâmbăta). Pe mine nu mă deran4ea!ă cu nimic e3istenţa acestui acatist. iar alţii ca să-l deni+re!e). nu am un cult pentru el. ca să se pună "n umbră acatistul scris de el. licenţiat "n Teolo+ie. prin acatistul pe care "l au la "ndemână. Dometie Moian. Dacă ar veni "n+erul acum. deoarece credincioşii nu citesc acatistul din evlavie aţă de autor sau raport"ndu-se la autor > despre care unii nu ştiu nimic sau aproape nimic. a ost un om util mănăstirii. câteva scrisori ale Părintelui. "n le+ătură cu rândurile pe care le am "n vedere. dacă va i necesar. "nvrednicit de . care doar l-a scris. acatistul nu m-a interesat. nu mi-am ăcut nici o +ri4ă "n ceea ce priveşte conţinutul. $ste de mirare deci că "n altă parte s-a putut vorbi despre aşa ceva şi că asta "ncepe să se ştie abia acum. "mplinind ru+ămintea autorului. ci a primit ascultare de la Mitropolitul 8icolae Bălan să or+ani!e!e Mănăstirea Prislop. dar Părintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului să-l lase "n continuare la Prislop. şi n-am de +ând să-l opresc pe cineva de a-l citi.arul preoţiei. adresate Mitropolitului 8icolae Bălan şi Părintelui . mi-au mai rămas şi câteva nedumeriri. "n această privinţă. "ntre care vina aceasta că a ăcut un acatist Părintelui Arsenie. să ne "ntrebe% &Inde să pun su letul Părintelui Dometie().au ost imprimate pe casetă. s-a ăcut plăcut oamenilor. ca pe un prooroc. precum şi o şcoală de ucenici >. un om de care noi ne-am bucurat. noi nu suntem c. la vârstă "naintată.umarea şi cu o eventuală mutare a osemintelor Părintelui Arsenie la Sâmbăta. "n privinţa cărora a ost şi mai este atâta !batere. &de ăimarea lui). Să-l pui la bine. Dacă ar i unul mai bun. pentru că. ne putem da seama că "nscrierea numelui Părintelui Arsenie pe monumentul de la Sâmbăta n-a ost > cum se a irmă > &o ultimă "ncercare de a răstălmăci rostul şi sensul pro und creştin al activităţii Părintelui Arsenie). ?i asta l-a dus să alcătuiască un acatist pentru Părintele Arsenie. pe cel din urmă ru+ându-l să intervină pentru a i se da binecuvântarea să rămână la Prislop. "nsuşi Mitropolitul ducându-l pe Părintele la Prislop. Mulţumim de in ormaţii. şi tot timpul căuta prile4 să spună ceva rumos despre Părintele. ?i acum se continuă "ncă. adică "n inima noastră. ?i asta i-a adus Părintelui Dometie nişte neca!uri% a avut şi are nişte "mpotrivitori O *a Părintele Dometie au răscolit unii şi au +ăsit şi anumite rele. ?i să ştiţi că ceea ce l-a caracteri!at cel mai mult şi mai mult > poate mai mult decât pe oricare dintre noi >. ci din evlavie aţă de Părintele Arsenie. şi cu alt prile4% &Pecetluit să-mi ie mormântul până la a doua venire). pentru că a ost un om "n care s-au odi. dacă a avut umbre şi pete pe su let. 'ine are dreptate( 'ăci pre!entarea e di erită. a ost evlavia lui la Părintele Arsenie. ?i dacă a ăcut totuşi şi ceva rău. iar pe de altă parte. pe de o parte. 8oi "l ţinem unde-l avem. 8u mai ştiu de unde şi prin ce "mpre4urare mi s-a "mplântat "n minte ideea că Părintele va i "nmormântat la Mănăstirea de la Sâmbăta. Căspândirea au ăcut-o credincioşii. la care ne este luarea aminte. la noi. 'ine s-a opus. la bine sau la rău(). şi ne ducem mai departe viaţa purtându-l "n su letele noastre).iar dacă nu avea pre+ătire şcolară. Aca+i'+#! Prea C#&i '#!#i Pări*+e Ar'e*ie şi Viaţa S()*+#!#i Prea C#&i ' Pări*+e Ar'e*ie. #n această perspectivă au ştiut cei de la Sâmbăta de pre!enţa numelui Părintelui Arsenie pe cruce şi nu s-au opus. să-l aşe!e cu drepţii şi cu s inţii.emaţi să spunem ce-i bine şi ce-i rău. c. Adică. *-a dactilo+ra iat un Părinte. "n cinstirea noastră. toţi am răspunde% &Să-l pui la bine.

&Mona. la care şi-a "nceput Părintele Arsenie viaţa de mănăstire şi unde şi-a des ăşurat activitatea vreme de nouă ani. 'ăci ca unul care trăia "n ne"ntreruptă comuniune cu Eristos Domnul şi -sbăvitorul nostru. Inele observaţii trebuiau totuşi să ie ăcute şi le-am ăcut. dar cu inima plină de . ca un ultim cuvânt "nsoţitor al cărţii Cărarea Împărăţiei. Mitropolit Dr. *e-am scris dintr-o necesitate su letească. 'ând a ost ridicată această mănăstire. de iecare dată când a venit vorba de trecerea la cele veşnice a Părintelui Arsenie. $ ultima impresie şi nu e cea bunăO Arhimandritul Teofil Părăian $otăAceste rânduri le-am scris "n !ilele de 6 şi D ebruarie :DD@. "n aceeaşi e3punere. #n s ârşit. ANEEA II : Î* pe!eri*aJ !a S)m1ă+a %e S#' 8iciodată nu mi s-au arătat mai pro unde şi mai pline de "nţeles creştin cuvintele psalmistului care !ice% &Cidicat-am oc. ără să iu incisiv. c. să reia lupta şi s-o ducă la bun s ârşit. dar mai ales pentru cel din Para 5ltului şi din "ntre+ Ardealul.ipul cel mai si+ur şi cel mai autentic al trăirii "n ne"ntreruptă le+ătură cu 'reatorul său. uci+ător de su lete şi rătăcitor de conştiinţe.iar dacă &nici mort nu se mai "ntoarce la Sâmbăta). e scris% &8ic. 8icolae Bălan.inare a ost pentru poporul românesc din Ardeal o citadelă a re!istenţei lui "n veacul :6-lea. A doua nedumerire este aceea că. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieşte. 'u părere de rău de a nu i putut să !ăbovesc mai mult "n 4urul acestui s ânt altar. dar ie-mi "n+ăduit să a irm că e o necuviinţă. Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus a ost şi va i pentru neamul românesc. la care m-am "nvrednicit şi eu să iau parte anul acesta. cu mai bine de patru!eci şi cinci de ani de călu+ărie şi cu aproape tot atâţia ani de vieţuire "n prea4ma Părintelui Arsenie. cu privire la Părintele Bodo+ae.arul binecuvântării pe care Marele -erar.i or 'rainic e ocrotit de Părintele Arsenie. "n timp ce. aşa cum ne apare. Mitropolitul 8icolae Bălan este ctitorul Mănăstirii Brâncoveanu. Dar aceste mânăstiri sunt tot atâtea pilde de trăire creştinească "n mi4locul unei lumi prinsă "n mre4ele secularismului veacului nostru. Mai departe. #n ele omul modern +ăseşte c. Tot Mitropolitul 8icolae Bălan i-a dat bursă pentru ?coala de Arte 1rumoase şi l-a trimis şi la S ântul Munte.'itind cele scrise spre in ormare şi lămurire. ?i ar i ca!ul să se vorbească corect.ia Fam ira 'onstantinescu). e scris% &#nainte de a muriO). Mănăstirile au ost oa!ele unde se odi. Brâncoveanu 'onstantin a "nţeles că numai acolo "n munţii cari-i dau atmos era prielnică trăirii intense cu Dumne!eu. ?i cuvântul. mai ales când ne +ândim că Mitropolitul 8icolae Bălan l-a . De ce să nu se spună. mai demnă şi mai independentă. el a "nţeles că s ânta ortodo3ie a neamului a mai ost păstrată mai cu deosebire pentru neamul nostru "n mănăstiri. când ur+ia . este &pelinul) şi &veninul). simbolul ortodo3iei noastre şi a iinţei noastre naţionale.iar la picioarele munţilor 1ă+ăraşului. "n nota la scrisoarea lui 8ic.irotonit pe Părintele Arsenie diacon şi preot şi că l-a ăcut călu+ăr. acest loc de "nc. cu "ncuviinţarea Mitropolitului Bălan). adresată Părintelui Arsenie. a4utorul meu de la Domnul 'el ce a ăcut cerul şi pământul) ! ca la oca!ia pelerina4ului la altarul ctitoriei marelui mucenic al *e+ii strămoşeşti şi al neamului românesc. Dumne!eu.P. voi "ncerca totuşi să aştern aci câteva +ânduri ce m-au ăcut să retrăiesc clipele "n care şi-a des ăşurat viaţa Brâncoveanu 'onstantin. el este pomenit ca &Mitropolitul Bălan). câtă emană din rândurile pe care le semnea!ă. se e3primă aceasta prin cuvântul% &săvârşirea din viaţă). poate purta "n su let atâta răutate. l-a revărsat asupra tuturor iilor săi du. susţinută de ura de ne"nţeles a raţilor uniţi. "n ultimul cuvânt "nsoţitor al Cărării Împărăţiei.ănite de unde să ceară a4utorul lui Dumne!eu "n prime4dii şi nevoi.ia 'onstantinescu. 8-am vrut să iu polemic şi cred că nici nu sunt. #n adevăr. aşa cum lumina n-are nimic cu umbrele şi cu petele pe care le descoperă. 8u ştiu pe ce se "ntemeia!ă acest el de a spune. $ ca şi c"nd ar a irma cineva că lucrarea Cărarea Împărăţiei a ost scrisă de Părintele Boca sau că nota asupra ediţiei e semnată de Mona. Mănăstirile au ost acelea care au asi+urat neamului nostru "n timpurile de mare vitre+ie i!vorul de la care se adăpa el pentru a-şi păstra nealterată conştiinţa că aparţine unei naţiuni care "n Biserica ortodo3ă şi numai prin această Biserică 5rtodo3ă are a-şi a irma drepturile lui la o viaţă mai "naltă.i or 'rainic. 6@ . cu atâta răutate. de pe urma celor scrise. la vârsta de =7 de ani de viaţă. constaţi că de câte ori e vorba despre Mitropolitul 8icolae Bălan. "n runte cu episcopul de la Bla4. de la Sâmbăta de Sus. al Ardealului #.ii mei la munţi de unde-mi va veni a4utorul meu. Ast el. se abătuse asupra Bisericii 5rtodo3e şi a poporului român ortodo3 din Ardeal. $ vorba cumva de vreo nuanţă( Inii mor şi alţii se săvârşesc( Ceva ce nu-ţi poţi închipui #n s ârşit. +ste vreo deose'ire între săv&r*ire *i moarte.nea su letul neamului nostru românesc pentru ca re ăcut şi "ntărit cu orţe noi.S. citim% &Părintele a ost dus cu maşina de Mitropolitul Bălan).aina păcatului şi să se ridice pe culmile cele nepri. cea de-a treia nedumerire "mi vine de pe urma constatării că o călu+ăriţă. ca un el de despovărare de +reutatea ce o purtam pe su let. 8-am cu nimenea nimic.absbur+ică. 2oevodul 'onstantin Brâncoveanu. Aşe!ată c.ovniceşti. cum e corect% &Mitropolitul 8icolae Bălan(). este cu putinţă ca românul de amândouă părţile 'arpaţilor să se desbrace de .

un s ânt le+ământ pentru viitor. spune #. > poporului român din Ardeal altarul s ânt al ctitoriei lui Brâncoveanu 'onstantin. să o acă o vie realitate ortodo3ă şi naţională. ?i de aici isvorăsc cele mai mari desordini sociale pe care a putut să le "nre+istre!e istoria. atât "n !ile de pace cât şi "n !ile de sbucium. Mitropolit 8icolae.arului ceresc prin aceste locaşuri de "nc. cât mai ales de la cei din oraşe. care se pare că a ost "nscris "n planul Providenţei să reia şi să a irme "n c. prile4 de bucurii care au ăcut să stoarcă lacrimi din oc. diacon Boca. cum că "n strânsă le+ătură cu du. diplomat al şcoalei de Belle-Arte din Bucureşti.P. pe care #.ul lui Eristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asi+ura ţării ma3imum de muncă şi de roade bo+ate. pe care s-o des ăşoare acolo "n liniştea munţilor pe care Brâncoveanu "i alesese ca loc de retra+ere şi de ru+ăciune. Poporul nostru "nsă. ctitorii voevodale sau particulare.ul lui Brâncoveanu se va i bucurat "mpreună cu "n+erii din ceruri că "n această !i mare &2inerea) din săptămâna #nvierii Domnului. #n adevăr. cât şi din a ara . tăria şi cura4ul lui "n vremurile de cumplită "ncleştare "ntre popoare.P. Toate acestea le-a dăruit > şi le va dărui şi "n viitor după restaurare. şi "n s ârşit. crescut şi "ndrumat "n studiul teolo+iei. duce la o "n ricoşătoare sărăcie su letească care mai devreme sau mai târ!iu se arată "n toate mani estările noastre atât ca inşi. 8u mai puţin mişcătoare au ost cuvintele pe care P. avem datoria a ne uni pentru a i tari şi "n du.'ăci "n atmos era de evlavie. revenirea pe cărările lui Dumne!eu.otarelor ţării noastre.P. S inţitul Mitropolit 8icolae. mort pentru *e+ea şi pentru 8eamul românesc. #ntrea+a re+iune de la Sâmbăta de Sus şi-a "mbrăcat . care poartă sarcina conducerii destinelor neamului nostru. 8icolae 'olan al 'lu4ului "ncon4uraţi de sobor de preoţi.P. ca şi printr-o pro undă vieţuire cu Eristos.ul "naintaşilor noştri cari au ştiut să-şi 4ert ească viaţa pentru apărarea altarelor lui Eristos. păr. -ată de ce cred că du. S inţitului Mitropolit au ost prinos de recunoştinţă adus memoriei 2oevodului Brâncoveanu. vom avea si+uranţa că nimeni şi nimic nu ne va smul+e pe viitor moştenirea pe care "naintaşii noştri ne-au transmis-o. şi P. săvârşirea s intei litur+.ip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Comânia Mare. le "ndreptau către 'el atotputernic. Timpurile prin care trecem cer de la noi. Mitropolitul 8icolae a ştiut.imbător şi trecător. Moţ după locul de naştere.P. S . 'ăci dacă moşii şi strămoşii noştri au putut re!ista de-a lun+ul veacurilor. Dar dacă până acum avem pace.ul care "i poartă bucuriile şi neca!urile "n su letul Său de mare român şi de mare creştin.S. de recule+ere şi de minunată meditaţie. atât de la cei de la ţară. Mitropolit 8icolae a binevoit s-o rostească dând-o ca pe o .i. #ntr-o totală dăruire de!interesată "n mâinile lui Dumne!eu.iacon /aralam'ie Co0ocaru 6= .rană isvorâtoare de tărie şi de cura4 mai ales "n vremurile tulburi prin care trecem.inare care ne-au crescut şi păstrat ca neam. vom i şi noi "n stare să le urmăm pilda cre!ând şi trăind ca şi ei "n Biserică. cuvintele #.ul 5rtodo3iei "n Biserică. '.inare. tânărul mona. a irmarea drepturilor noastre milenare pe aceste melea+uri. #n adevăr. ăcându-i voia.ipul cel mai solemn testamentul 2oevodului martir "mpotriva tuturor +ândurilor celor rele atât dinlăuntrul. cât şi ca societate. i-a venit numai din luminata trăire cu Dumne!eu "n 4urul altarelor acestor s inte mânăstiri. Du.iar atunci când su erim. cu măiestria oamenilor care văd peste veacuri. Dumne!eu urmăreşte curăţirea noastră de s+ura păcatului. 8umai "n elul acesta vom putea să im una "n 4urul Ma4estăţii Sale Ce+elui 'arol ---lea. Dar mai presus de toate rămâne reactuali!area testamentului lui Brâncoveanu 'onstantin. la credinţa "n $l şi la trăirea cu $l. consacrându-şi viaţa lui Eristos prin studiul picturii bisericeşti. &-svorul tămăduirii). a "nţeles să dea ascultare +ândurilor marelui -erar.ul lui Brâncoveanu a tresăltat de bucurie vă!ându-şi opera re"nviată şi "mpodobită "n c. apoi este aceasta tot voia lui Dumne!eu care ne-a lăsat ră+a!ul necesar pentru a ne "ntoarce la $l.S.S. răscumpărând prin 4ert e de tot elul căderea celui care pe drept cuvânt a ost numit de popor &Satanasie) şi a irm"nd sus şi tare drepturile noastre de popor creştin ortodo3 şi român pe aceste melea+uri. scăldate de râurile . ca să-şi "ntâmpine ierar. către care trebuie să tindem ca spre binele nostru suprem.aina de sărbătoare pe care lumina #nvierii Domnului o luminase şi o s inţise.i. a unuia din mulţii şi luminaţii absolvenţi ai &Academiei Andreiane). #. el reuşeşte să "nţelea+ă că viaţa nu este dată să o petrecem pentru a slu4i pământului. $piscop 8icolae al 'lu4ului le-a rostit poporului arătând cât de "nălţătoare şi +răitoare este această !i a -svorului Tămăduirii. Bucuria #nvierii s-a revărsat şi asupra ei. că puterea. al Bisericii noastre. a simţit "ncă odată cum se revarsă peste el bine acerile cerului la ru+ăciunile şi binecuvântările pe care cei doi ierar. 2reau să vorbesc de mişcătoarea şi emoţionanta tundere "n mona. Cuperea le+ăturilor vieţii noastre cu climatul pe care mânăstirile au au ştiut să-l păstre!e ne"ntinat.S. a "nţeles că simţul său le+at mai mult de adevărurile lui Dumne!eu decât de ceea ce este sc. Toate acestea şi-au +ăsit e3presia "nsemnătăţii lor atât reli+ioase cât şi naţionale "n predica pe care #. ci trăind pe pământ să avem certitudinea că altă viaţă va "ncepe pentru noi dincolo de mormânt. adăpându-ne de la altarul acestor lăcaşuri de "nc. . #n 4urul lor şi la sânul lor el a ştiut să desprindă voia lui Dumne!eu şi să simtă cum braţul atotputernic al Fiditorului "l ocrotea şi-l ducea la biruinţă. dar mai ales de mânăstirile noastre.ii a ost pentru toţi cei ce veniseră la Sâmbăta de Sus. născut şi crescut de du. #n 4urul lui. iar apa din isvorul care a ost s inţit se va i pre ăcut "n isvor de apă vie care va tămădui toate boalele şi toate neputinţele trupeşti şi su leteşti. apoi cu atât mai mult noi datori suntem să le urmăm pilda şi să stăm ca şi ei "n vecinătatea lui Dumne!eu. poporul român ortodo3 venit pe timp ploios.ism pe seama acestei ctitorii voevodale.

Pro .cerea lui Eristos să vină la $dessa pentru a-l vindeca.tiaţi după sen!aţional şi paranormal9 AA. -bid. <. G. :DG7. D-:7. Ce+ele Av+ar a trimis la Eristos pe ar. din Pre(aţa primului volum al .ândirea). A<. :G. datele o erite de dânşii sunt +reşite. Comulus 8ea+. care se a lau acolo adunate pentru tipar din :D<= şi pentru care mona. serie nouă. B-@T:DD=. Probabil că numele de Fian vine de la Sân!ian. din pricina &slavei ne+răite a c. iunie :DDD. 2lad Protopopescu. Arad :D6@.isvodească portretul. A6. :DDG. &Puncte 'ardinale). 6 au+ust :DG<. A77:. B. a. p. :DG=. ra+ment. au "ncercat să obţină spri4in din ţară. Comulus 8ea+. nr. I'+ ria Mă*ă'+irii Pri'! p. G6.. anul 2-. capitolul E& cări > 5tilia Cădulescu Aroneasa. pp. Av+ar i-a recomandat să acă portretul lui Eristos şi să i-l aducă "n ca!ul "n care Acesta ar i re u!at să vină. A@-<:. &Tele+ra ul Comân). @. Dumitru Stăniloae. 2ă!ând că Eannan de străduieşte să-. 6.am(ira C *'+a*+i*e'c# . Părintele 8icolae Stre!a.i! ca!iei e3istau de4a şi se "nscriau "n activitatea mai +enerală de traducere din S inţii Părinţi. p. Părintele Sera im Popescu şi Părintele Arsenie Boca au adus de la At. A7.i! ca!iei. Dr. p. B-@T:DD=. Dumitru Stăniloae.i! ca!iei. "ntr-o con erinţă susţinută la 'lu4-8apoca "n data de :: aprilie A77A. aşa cum am calculat şi eu cu a4utorul E&a*-0e!i'+ar#!#i. $ditura . B-@T:DD=. pp. S-a spălat. /Aceasta este prima icoană a lui Eristos.. Eristos a cerut apă.ipului Său care se sc.imba mereu sub puterea .imandrit Antipa Dinescu /:6BD-:DGA0. Pr. Comulus 8ea+. "mpărtăşesc "ntru totul opinia Părintelui Teo il Părăian. *a Mănăstirea 'iucea "n A777. 2e!i A*eLa I din această lucrareM C#&)*+ !ăm#ri+ r /* pri&i*ţa #* r a(irmaţii %i* a*eLa !a 3Cărarea Împărăţiei45 pre6e*+a+ă '#1 +i+!#! 3N +ă a'#pra e%iţiei45 'em*a+ă %e M *a0ia . nr. la &8aşterea Domnului). p. şi la Biblioteca 1acultăţii de Teolo+ie 5rtodo3ă din 'lu4-8apoca "n A77:. -bid. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca /* A!ma Ma+er .ii. spune că Părintele Arsenie a ost călu+ărit şi .NOTE ARGUMENT :. pp. Diacon Earalambie 'o4ocaru. nr. AD. p. -bid. p. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca /* A!ma Ma+er . :6. Timişoara. ve!i te3tul "n "ntre+ime "n A*eLa II din această lucrare. Dr.ordian. G. anul 2-. =. nr.arului).ia Fam ira 'onstantinescu le ace "n N +ă a'#pra E%iţiei I /ve!i% Cărarea Împăraţiei. Teodor Bodo+ae. $ vorba de Părintele Ar. numită "n Biserica 5rtodo3ă &ne ăcută de mâna omenească) > acheiropoi<tos. <G7-<G:0 "n le+ătură cu articolul Părintelui Teodor Bodo+ae. @T:7A. :7. pp.i! ca!iei..ândirea). A6-AD. VIAŢA ŞI LUCRAREA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA :. pe care a rămas imprimat c. ?i-a şters aţa cu o maramă. serie nouă. BAG. A-G. Marcu. A lându-* pe Eristos "ncon4urat de mult popor.0 :A. Se mai ştie apoi că 8ic. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca /* A!ma Ma+er . BAB. AD. septembrie-octombrie.ri+orie T. 'um Eannan era pictor. :B.ara*%e*'i'5 &. pp. Pr. :A mai :DG7. &Tele+ra ul Comân). dar nu a reuşit. p. :<.. 'ât de actual este acest te3t. #n ceea ce priveşte a irmaţiile pe care Mona. -dem. 66 . Sibiu. neavând mi4loacele de a le tipări acolo. A:. INTRODUCERE :. p. Bucureşti. @. #nsă con orm ştirii preluate din &Tele+ra ul Comân)T:DGA. Părintele 'iprian 8e+rean. Dr. :DG@. nr. &#nălţarea Domnului). cu o scrisoare "n care-.imandritul Teo il Părăian. L#crarea %e !a Mă*ă'+irea Br)*c &ea*#. Mircea Păcurariu. pornind de la ştirea din &Tele+ra ul Comân). p. G. &Cevista Teolo+ică). ediţia a A-a.i or 'rainic plani icase tipărirea tuturor manuscriselor S inţilor Părinţi a late la S ântul Munte.ândirea).0 -a dat marama lui Eannan pentru ca acesta să o poarte "mpreună cu scrisoarea către cel care "l trimisese. din Pre(aţa volumului A al . Pr. $ditura Patmos.ara*%e*'i'5 &. :=. care se reduce la următoarele% Su erind de lepră. adică "n :D<D. :B6.itotonit "n iunie :DG7 > c % Pr. Pro . Dr. AD. A "ncercat să-acă portretul.os manuscrisele româneşti ale . BA. c . ?tire% Pra6*ic#! %#0 &*ice'c %e !a Mă*ă'+irea S)m1ă+a %e S#'. Arad :D6@. . Mircea Păcurariu spune că Părintele Arsenie a ost . B-@T:DD=. Comulus 8ea+. Pro . D. Ma4oritatea absolvenţilor liceului brădean au devenit preoţi şi avocaţi. Sibiu.irotonit "n acelaşi an. &Tele+ra ul Comân). :D. p.ipul Său. Te3t preluat din% Ar.ivarul său Eannan /Anania0. nr. Mircea Păcurariu. :B6. A. p. <7. pentru necesităţile "nvăţământului teolo+ic. Pro .ara*%e*'i'5 3. ::. c . anul 2-. D. Î* pe!eri*aJ !a S)m1ă+a %e S#'. Lacrima pri. anul 2-. Eannan s-a urcat pe o piatră pentru a-* vedea mai bine. :@. :A aprilie :DGA.ara%e*'i'5 &. a a irmat şi dânsul că Părintele Arsenie a ost . Î* ami*+irea Pări*+e!#i Ar'e*ie B ca. &Tele+ra ul Comân). I'+ ria Mă*ă'+irii Pri'! p. Serie nouă. Pe*+r# mai %reap+a ci*'+ire a !#mii Pări*+e!#i S+ă*i! ae. :-A.ândirea). p. la care ar cam trebui sa ia aminte +a!etarii noştri de a!i. Traduceri ale . "n Pre ţi r+ % c"i /* /*c0i' ri!e c m#*i'+e. <B-G<. Serie nouă. p. p. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca /* A!ma Ma+er .irotonit pe data de :7 aprilie :DGA. $ditura Teo+nost. p. A. /c . nr. :DD7.a*ei C Di* !#p+a !e-i *are! r r m)*ce. -bid. C#&i*+e !ăm#ri+ are. A77A. 5 relatare mai detaliată a acestei "ntâmplări ne o eră Mi*ei#! lunii au+ust.

imona. G:. "n Ami*+iri!e Mi+r p !i+#!#i A*+ *ie P!ămă%ea!ă. sub numele de A+aton. $ditura Ar. :B.ii "n Transilvania. A6. G@. -aşi. Arad :D6@. L#mi*a (ap+ei %i* !#mi*a c#&)*+#!#i5 Împre#*ă c# +a+ă! me#5 D#mi+r# S+ă*i! ae . $ste vorba de cunoscutul scriitor. Bucureşti.ovnicului -oan -ovan. Pro .ul Dometie /:DAG-:D=B0 /"n!estrat de Dumne!eu cu darul deosebit al cântării. I'+ ria Mă*ă'+irii Pri'! p. şi care avanta4a călu+ării cu studii teolo+ice.irotonit ieromona. G=. Daniil. De6&ă!#iri i'+ rice C D c#me*+e i*e%i+e %e'pre pări*+e!e Ar'e*ie B ca5 '+areţ#! mă*ă'+irii Pri'! p. *a vremea de care vorbim. Aca+i'+e. 2lad Protopopescu.ipul 'etăţii). de asemenea. ambele. Pro . nr =-6. Dr. Lacrima pri. de unde se va retra+e la Sc.ănene(). :DDG. :DDD.ovniceşti.. Pentru că e vorba de o carte publicată "nainte de H6D. 8aş la călu+ărie a ost Părintele Daniil /Sandu Tudor0. când s-a "ntâlnit la Bucureşti cu Părintele Arsenie. unde este . Antonie Plămădeală. <G. Arad :D6@. Arad :D6@. al cărui mie! nu erau atât &vedeniile) 2eronicăi 1urău. iar mai târ!iu s-a remarcat ca un iscusit şi apreciat du. p. 2ir+il Ma3im.itul 'rasna din Rudeţul . -on . p.ândirea). Mircea Păcurariu. ost o iţer de marină şi pilot Sandu Tudor /pe numele său adevărat. :AD. "n :D=7 a ost ales episcop vicar patriar. :@ mai :DG6. :GB. =. Pr. De ce am 'cri' *#me!e Pări*+e!#i Ar'e*ie B ca pe cr#cea %e !a Mă*ă'+irea S)m1ă+a. $ditura . Mircea Păcurariu. c . Comulus 8ea+. Doar câteva mărturii scrise şi puţinele oto+ra ii din acele vremuri ne mai arată cât de minunat şi cu câtă pricepere şi bun +ust a ost "n+ri4ită &.ordian :DD=. iunie :DDD. p. $ditura 'um. :DDB.iepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului. Ami*+iri!e Mi+r p !i+#!#i A*+ *ie P!ămă%ea!ă. nr.rădina Maicii Domnului) de la Sâmbăta. Dr. p.ai Săsău4an. $ditura . "nainte de decretul din :7 noiembrie :DBD.0 GG. vol. Antonie Plămădeală. Der+(a. <G@-<G=. nu trebuie trecute cu vederea cele două mari şi autentice vetre du. de aici va i arestat de Securitate. D.irotonit ieromona. unde or+ani!ea!ă şi conduce +ruparea du. @. doară. :AG-:AB. Mircea Păcurariu.iol. şi cea de la Tec. nr. I'+ ria Mă*ă'+irii Pri'! p. B=. "n Mănăstirea 8eamţ. a ost numit &'ucu!el) de către Părintele Arsenie0 a slu4it ulterior "n di erite paro. &Puncte 'ardinale).ăstria.AG. <7.imandritul Teo il Părăian0 6D .ovnicul mănăstirii de maici de la Câmeţi. Părintele Mircea Păcurariu nu a putut spune că Mona. A777. G:. "ncă mai +răiesc despre cel ce le-a pus. ierodiaconul Antonie. După o primă arestare şi o detenţie de < ani. N +ă a'#pra E%iţiei I. A@. o revistă din Sibiu. la 2ladimireşti se năştea un altul. $ditura Deisis.) /Bartolomeu 2aleriu Anania. &#n ciuda "nstăpânirii comuniste. <D. nr.ul Daniil /Sandu Tudor0. Dr. nr. p. B:. "n a!a lui pură.. Mi. <:. devenit călu+ăr "n :DG6. Dânsul este cunoscut de cei mai mulţi credincioşi ca restauratorul şi du. p. ambele cu ecouri pânăYn !ilele noastre. G. p.:<D-:GA. <7. Cărarea Împărăţiei. p. :DD=. p. AD. A777. Bra6ii 'e (r)*-5 %ar *# 'e /*% ie'c. Im* pe*+r# cr#cea p#r+a+ă. +a!etar. Pa+er*i+a+ea "i /*%r#marea %#0 &*icea'că /* Ră'ări+#! cre"+i*.nică. Dan *ucinescu. <A. c . A+i+#%i*i. pietrele vorbesc. /c . Pro . trecut "n :DB7 la Mănăstirea Slatina "n Moldova. <A. Bartolomeu Anania.or4. $ditura S intei $piscopii a Aradului. Pe*+r# mai %reap+a ci*'+ire a !#mii Pări*+e!#i S+ă*i! ae. "n noaptea de :<T:G iunie :DB6. enomenul Arsenie Boca. se spune că Părintele 2eniamin To. Păca+#! *er '+irii a%e&ăr#!#i. pentru că de apt mănăstirea rămăsese ără stareţ. B-@T:DD=. A se vedea şi% Măr+#ri'i+ ri %e %#pă -ra+ii C S!#Ji+ ri ai Bi'ericii /* +em*iţe!e c m#*i'+e.avrilă 5+oranu. cea de la Si. cât predica du. GD. iar din ebruarie :D6A ar. p.err. Pentru că "n 4urul bisericii s-au construit !idurile care a!i ormea!ă incinta mănăstirii. că dacă eu tac. -bid. serie nouă.avrilă 5+oranu. Mări+#! pra6*ic %e !a Mă*ă'+irea Br)*c &ea*#. &Puncte 'ardinale). c % $ +ăr)rea Si* %#!#i Mi+r p !i+a*. capitolul E& cări > 5tilia Cădulescu Aroneasa. . se pecetluia pe sine prin arestarea prota+onistului. B:. vol. /c . cuprinsă "n Cărarea Împărăţiei. B=.idiece!ană. dacă alte mărturii au amuţit. aşa cum scrie P. /c . &Tele+ra ul Comân). Pro . p. Ale3andru Teodorescu0. Bartolomeu 2aleriu Anania. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca /* A!ma Ma+er . ::G. ::. $ditura Anastasia. anul 2-. B=0 GB. Dr. c . "ntrucât Păintele stareţ Arsenie Boca usese arestat de Securitate "n noaptea de :B spre :@ ianuarie :DB:. p. &Puncte 'ardinale).. To. 'ole+ul său. "n &'. <<D. Deci nu a plecat o dată cu decretul. p. Dimitrie Be4an.ovnicească &Cu+ul Aprins).ir+. <<. Pr. din care ăcea parte şi viitorul mitropolit al Ardealului. p.ăneanu /numit stareţ la Sâmbăta după plecarea Părintelui Arsenie0. Pr. <B.ima cea mare şi devine -erosc. GA. ibid. A se vedea şi% -on . p. p. p. Mircea Păcurariu. pp. Apoi "mbracă sc. c . poporului român nu-i lipseau mişcările du. "n &'alea Mântuirii). a ost "ntrebat de acesta% &'e mai !ic pietrele de la Sâmbăta. nr. :DDD. 6T67. 8icolae Pop.ul Daniil. 'uvânt "nainte la% Mona. :DD<. G6. $ditura Marineasa. nu se mai păstrea!ă aproape nimic din această lucrare a Părintelui Arsenie.itul Carău. Părintele Arsenie a plecat de la Mănăstirea Prislop "n mai :DBD. cu "nţelesul acesta.al.ia Fam ira 'onstantinescu0 <@. B7. -rZnZe Eaus. pp. 'onvorbiri cu Dra+oş ?euleanu şi 'armen Dumitru. A+aton se aşea!ă "n Sc. Timişoara.ovniceşti. <=.:B. Puţinele pietre > rămase şi mutate ici-colo. AT@A.) /Mona. p. :<B. G7.ia Fam ira 'onstantinescu. *idia -onescu Stăniloae. @T:7A. Aca+i'+e. Pr. Sibiu. prin Părintele 'leopa -lie. :DD=. p. :76. de Buna 2estire. $ditura Eumatitas.a*ei C Di* !#p+a !e-i *are! r r m)*ce. :DD=. după Paşti. Timişoara. :DD@. #n le+ătură cu acest apt.ordian. -eromona. p. Ar. ediţia a A-a. $ditura Anastasia.ia Fam ira a ost numită stareţă a Mănăstirii Prislop. p.ovnic. 'lu4-8apoca. "n Mănăstirea Antim din Bucureşti. ci doară. au+ust :DD=. :DD@. de anver+ură naţională. I'+ ria Mă*ă'+irii Pri'! p. p. :6B. decret aplicat "n luna mai :D@7. Timişoara. $ditura 'um. :. $ditura 1ides. B@. prin Părintele Arsenie Papacioc. Supliment al Cevistei Re*a"+erea. Mona. :DDD.S. Martor. :. <:. să +ăsească "n spusele Părintelui vreun spri4in al convin+erilor sau ideilor lor. Vi( r*iţa cea mare.ara*%e*'i'5 &. p. 60 <6. &Adevărul este că "n mi4locul mulţimii erau şi unii care nu veneau pentru ormarea lor reli+ioasă. D. :G<. anume alese şi rumos amplasate oarecând de Părintele Arsenie "n acel parc natural dimpre4urul bisericii >. -bid. G<. din ianuarie :D67 episcop la Bu!ău. :DDD. "n :DB<. G6. $ditura Te.id. A6. Părintele Arsenie s-a "ntors la mănăstire abia "n :DBA. străbătând deceniile roşii. AB. pre!entate de Ar.

8u trebuie să ne surprindă prea mult acest apt. Am reprodus aici te3tul e3plicativ pe care Părintele Arsenie l-a scris lân+ă această compo!iţie. toţi de la Mănăstirea S"mbăta.imandritul Teo il Părăian. Mona. G-BT:DD6. sunt reproduceri color după rescele de la Dră+ănescu. =<. P. Bistriţa şi Eure!i0.P. <GA. :@B-:@6. --a !is lui ratele% 2oiesc şi ei. cealaltă la Mănăstirea Eure!i0. @=. &. 2isarion *eancu. B=. Părinţii 2eniamin şi Timotei To. -bid. re!ultă că P. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca 'a# U*i&er'#! '()*+ a! c#! ri! r GMi*#*ea %e !a Mi0ăi!e"+iH. a4un+ând "n inal la Mănăstirea Eure!i. c .al din Sinaia a ost recunoscut ca metoc al Mănăstirii Prislop. P. /8icolae Stein. după cum am mai spus. Dometie şi 2arnava. Părinte *aurenţiu Stre!a $piscopul 'aransebeşului. AndrZ Scrima. $ditura So ia.. Deci &Tu eşti noi). <<:-<<<. Ar'e*ie B ca5 Ier m *a0#! ar+i'+. pp. @G-@6. $ditura Cevistei &*iteratorul). "n biserica din satul Dră+ănescu.S.i or 'rainic. /Ar. #n plus.. P. serie nouă. $ditura 'rist. Din mărturiile celor care au trăit evenimentele din :DBD şi imediat următoare. pp. /c . Părinte. Mi'+ici %i* Carpaţi. serie nouă.. Pări*+e!e Ar'e*ie B ca C a1 r%are 'impa+e+ică a re!aţiei +)*ăr2%#0 &*ic. Prin aceeaşi Eotărâre. Dar după decretul din :DBD nu a mai trimis pe nimeni. #nvăţătura aceasta că adevăratul Părinte spiritual rămâne mai de+rabă mista+o+ul decât le+iuitorul /c .e 2ec. Maica Benedicta din *udişor /Mănăstirea Eure!i0. p. iar ultimii <7 de ani la Sâmbăta unde este şi "nmorm"ntată0. :DD7. c .S. "n special pe cei din !ona 1ă+ăraşului. p.imandritul Teo il Părăian. Tismana.ăneanu. A777. <G<.ului Rustinian. -dem. Timp#! R#-#!#i Apri*'. <G@-<G60 BG. $ditura A+aton. 1oarte mulţi "nsă se declară trimişi de Părintele Arsenie. că &5rice adevărat artist e şi pro et). se revine asupra deci!iilor de alun+are din Mănăstirea Prislop a Părintelui Protosin+. 2asile Andru. Maica Timoteia /Mănăstirea Eure!i. -bid. Maicile Apolinaria şi Paisia de la Prislop. să le poruncesc. -on Bu+a. Ar. şi de voiesc să trăiască. anul -2.ari. e scris acolo că ar !ice aptele omului% &Tu eşti noi). GB-B7. 5vidiu 2uia. Părintele Arsenie. @D. $ditura S . cuprinsă "n Cărarea Împărăţiei. @<. 'uvânt "nainte. adică noi suntem cele care te-au alcătuit. Sibiu. c . pp. A77:. 1ra+ment dintr-o scrisoare dată de 8ic. &. Daniil Partoşanul0 B@. p. Alba -ulia. A se vedea apoi şi revista &. p. $ditura S intei $piscopii a Aradului. /ve!i% $ +ăr)rea Si* %#!#i Mi+r p !i+a*. Părintele Arsenie Boca. N +ă a'#pra e%iţiei I. 1ă+ăraş. Bucureşti.S. BD. /ve!i% ibid. BT:DD<. maicile $u imia şi 1ilareta Botu /prima la Mănăstirea Cobaia. p. BB. Cărarea Împărăţiei. a trecut pe la Mănăstirea Dintr-un lemn. pp. #n consecinţă. Părintele Arsenie nu a mai trimis pe nimeni la mănăstire. p. :6=-:D:. "ncepând cu anul :DD=.imandritul Teo il Părăian0 @6. @B. când s-au limpe!it aspecte critice din trecut. iar nu dătător de le+e). . sau "n Cărarea Împărăţiei. /Pa+eric#!. :D. Scri' are că+re Prea S(i*ţi+#! A*%rei Ma-er#5 Epi'c p#! Ara%#!#i5 c# pri&ire !a re/*(ii*ţarea mă*ă'+irii Ge a-i#!#i ca mă*ă'+ire %e maici5 %i* A mai :B?<. călu+ăriţi de Părintele Arsenie la Mănăstirea Prislop. $piscop Andrei. #n perioada când a ost la Sâmbăta Părintele Arsenie a "ndrumat oarte mulţi oameni să mear+ă la mănăstire. serie nouă. a mai spus-o şi Părintele 8icolae Stein.S.B:0 Despre pictura de la Dră+ănescu a se vedea şi% 8ic. pp. <G=. A77A. nu era "n măsură de a iscăli valid. Părinte 8icolae 'orneanu Mitropolitul Banatului. omorât la Mănăstirea -!buc de tâl. $ +ăr)rea Si* %#!#i . Bistriţa. $piscop Daniil Partoşanul. te3t cuprins "n volumul U*%e a ( '+ Bi'erica.ardt.ul Ale3ie. :660 =7. <G=-<G60 B<.ândirea). anul --. ci ă tu "ntâi aceasta.. a Pr. pp.ândirea). Prin Eotărârea Sinodului Mitropolitan "ntrunit la D noiembrie :DD6 semnată de #.S. A777.ândirea). -bid.i. unde. din ne ericire. Arsenie Boca.Ă A G7DIRII PĂRINTELUI ARSENIE BOCA Tra%iţia &ie a ap (+e-me! r D7 . p. le+ată de "mplinirea a :A ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arsenie. unde a şi murit. A "ndrumat "n special ete spre Mănăstrirea Bistriţa unde s-au ră!vrătit asupra autorităţilor bisericeşti. Pro . :6D0 reiese şi din următoarea apo te+mă din Pa+eric% &In rate l-a "ntrebat pe Avva Pimen. nr.el Arsenie Boca şi a maicii stareţe stavro ora Fam ira 'onstantinescu şi &socoteşte potrivit ca după Cevoluţia Comână. @:. &Tele+ra ul Comân).a0aria S)*-e r6a*. cu osebire pe toate maicile şi surorile din perioada Decretului G:7T:DBD).. Ar. aproape "n iecare număr. @G. ediţia a A-a. Părintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a pictat. Dumitru Stăniloae. :T:DD<. Î*+)mpi*ări. =:. p. M *a0#! %e !a R 0ia ră'p#*%e !a =@? %e /*+re1ări i*c m %e a%re'a+e %e . considerând reinte+raţi "n viaţa obştei prislopene pe toţi cei "mpricinaţi. @A. să reabilite!e pe toţi slu4itorii şi vieţuitoarele de aici. Apo te+ma :=< de la Avva Pimen. pp.S. !icând% 8işte raţi locuiesc cu mine. Fis-a lui bătrânul% 8u.i or 'rainic Părintelui Arsenie Boca după "ntâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o "n toamna anului :D=:.eor+. Mona. @@. <G=. "n realitate.ul -eronim ?te ănescu. $3emple de maici% Maica Ambro!ia Stoia /"n pre!ent la Prislop.BA. ibid. /interviu0 "n% Ti*ereţe5 i%ea!5 Bi'erică. :. Bucureşti. Maica Teodora /Mănăstirea Bistriţa. A<6-AG7. se anulea!ă Deci!iile nr. Din cuvântul rostit cu prile4ul pomenirii săvârşite la Mănăstirea Prislop "n A6 noiembrie A77:.ardt. după decretul din :DBD. Cărarea Împărăţiei. ei sin+uri vor vedea. Părinte Timotei Seviciu $piscopul Aradului şi Eunedoarei şi P. $ditura Eumanitas. ediţia a A-a. de e3emplu la &Rudecata de apoi). Aşe!ământul mona. 'uvântul are o e icacitate deplină numai când are acoperirea aurului care este viaţa celui ce-l rosteşte. :DDA. "ntrucât se ştie. Mona. O SINTE.ema imediat pe cei "ndepărtaţi.ândirea). p. /c .imandritul Teo il Părăian0 @7. după ce va primi avi!ul Patriar. era atunci civil... &. voieşti să le poruncesc lor( --a răspuns lui bătrânul% 8u. Serie nouă. Ar.ia Fam ira 'onstantinescu. Pro . B6. Scri' are că+re Pări*+e!e Ar'e*ie B ca. nr. a ă+ăduit că va rec. L#crarea %e !a Mă*ă'+irea Br)*c &ea*#. "n pre!ent la Prislop0.. Bucureşti. =A. pp. $3emple de călu+ări% Actualul Mitropolit Antonie Plămădeală şi Părintele Dometie de la Câmeţi. Tatiana Ser+iu. "n momentul redactării actelor de re erinţă. ci te ă lor pildă. Tismana şi Pi+ăneşti. 6 au+ust :DG<. -bid. AG7=T:DBD şi AG76T:DBD. A777. Sunt acolo o mulţime de cuvinte rumoase şi "ndrumătoare care arată că Părintele Arsenie de apt nu a ost un om de rând. nr.

dacă aş i dispus de un material mai bo+at. dar poate că nu cu mult mai multe. A. Ap (+e-me!e Pări*ţi! r C *+emp ra*i :. <A-<<. Ar. 'ele 677 de cuvinte cuprinse aici ar i putut deveni mai multe. Viaţa c +i%ia*ă a Pări*ţi! r %e"er+#!#i /* E-ip+#! 'ec !#!#i IV. c .imandritul Teo il Părăian. *ucien Ce+nault.:. D: . pp. Deisis.