P. 1
1988 - Start Spre Viitor nr.10

1988 - Start Spre Viitor nr.10

5.0

|Views: 135|Likes:
Published by sadang
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor

More info:

Published by: sadang on Dec 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/25/2014

pdf

text

original

tOntutsu\ ·

(\e tte&\'e
\e\}n\to-
 
str..\\1
''·

'J\\10\tl
- - : ORIZONT   Ţ ROMANESC
CREATIVITATE SI
'
COMPETITIVITATE
Electronica face parte din ţ
noastra de fiecare zi. Oir. acest do-
meniu se detaseaza în mod deosebit
tehnica de caicul, ţ de cal-
culatoare electronice consHtuin-
du-se intr-o autentica ă a ceea
ce ş ţ are mai avansat. Practic.
in universul tehnicii de virf, ă
activitate face parte din ş
tele industrii ş ţ sectoare cu
un aport determinant asupra a nu-
meroase ramuri ale economiei na-
ţ In ă ţ vizînd
realizarea unor produse de tot mai
ă ţ ă ii ă cu rezul-
tate deosebite ş pe ş ro-
ă intreprinderea de Calcula
toare Electronice din ă fiind
ţ de unde au pornit ş pornesc
spre ş beneficiari din ţ ă ş
de peste hotare asemenea ă
de virt.
ă în .. ţ Pl-
pera", ă unitate se ş
ca o stea de ă ă Afirma-
ţ are ă acoperire, fie ş nu-
mai prin faptul ă ă 16 ani de la
ţ intreprinderii calculatoa-
rele ş se ă într-un
mare procent din totalul ţ
ş nu oriunde, ci in state cu ţ
in acest domeniu. Aceste perfor-
au avut ca punct de plecare
conv1ngerea ă tara noastra poate
avea o industrie ă de
ă de calcul, care ă ţ situeze
ă la nivelul unor ţ ă dezvol-
tate.
ă ă ă în acest context ă ţ ă
de ă ţ de calcul de capacitate
ă realizate sub ţ ă cu care
s-a inceput aici activitatea, ş ne
gindim la calculatoarele Felix C-32.
Felix C-256 sau la ş de fact u-
rat ş contabilizat, la calculatoarele
de birou cu ş ş ă s-a
ajuns, imediat ă 1980. la asimila-
rea în ţ a calculatoarelor d••
capacitate medie-mare, cum ar t;
Felix C-512 ş Felix C-1024, Feli>
--5000. ă care a venit rindul m1
nicalculatoarelor ş microcalculatoa-
relor de tipul M- 8. M-18, M-216.
M- 40, 1-100, 1-102. F, ap01
.. grupa" Coral (4021, 4030, 8730
etc.). calculatoarele personale CUB
HC-85 ş Felix PC etc. Nu în ulti-
mul rind, nomenclatorul de fabrica-
ţ s-a extins ş spre videoterminale,
cum ar fi VOT -52 sau Mo-
dem-2005. la sistemele electroni ce
de culegere ş transm1s1e a datelor.
la ş electronice ş calcula-
toare de birou. la ş de factu-
ra! ş contabilizat, toate acestea re-
• ş modernizate.
Practic, pentru a ţ afirma!'n
de mai sus. ca tehnica de calcul
face parte din ţ ă de fi e-
care zi. ă retinem mai intii cii nu
ma1 exista practic sector al inaus.-
triel care ă nu utilizeze intr-o lorma
sdu alta calculatorul. Îl ă astfel
ţ la proiectarea produse-
lor, la conducerea proceselor de fa-
ţ la ă stocurilor de
materii prime ş materiale. precum ş
de produse finite. a consumurilor de
materiale ş energie. la ţ unor
ţ comP.Iicate. la calculul re-
ţ etc. 11 ă ă pe
masa de lucru al ş pen-
tru efectuarea unui larg spectru de
calcul . Sau ă in bompartimentul
de control al zborurilor de pe aercr
porturi ori de dirijare a traficului fe-
roviar_ din marile triaje de cale fe-
ă In fine. a ajuns o ţ ă fi-
ă in casele noastre, unde, in
ă de jocuri electronice. poate fi
progamat pentru o ţ de ope-
ţ utile in ă Se cuvine
sa am1nt1m in acest context ă tabe-
rele de calculatoare. autentice spati i
i n care ă ă este ţ
aproape ă ă limite, ii introduce pe
cei ce vor utiliza miine pe scara
ă ă ă ă in
secretele lucrului cu ea.
La rindul ei, ă ş ă
vi guros in ultima ă în ă
ă ă cu ţ de progres al
economiei ţ ţ de
componente electronice a fost ş
este, ă element definitoriu
privind ţ industriei ş nu in ulti-
mul rînd, catalizator al ş can-
titative ş calitative.
Semnificative in acest sens sint
ă înregistrate la Întreprinde-
rea de Ferite din Urziceni . Din punct
de vedere tehnic, ferita este un ma-
terial cu ă ţ feromagnetice
superioare. servind la fabricarea
ţ ţ ş utilizin-
du-se la producerea miezurilor de
transformatoare. de bobina de ş
de amplificatoare ş realizarea de
antene magnetice. etc. Practic. f ie-
care specialist ş ă i n orice aparat
de radio. televizor, apar-at pentru te-
ţ motor electric etc
ă un reper .mai muU sau mao
putin simplu din ă De la fabr•
catia unor elemente simple i n an!'
de început -. in total ooar trei prcr
1 De aici, de la
intreprinderea de
ferite din Urziceni
ă spre nume-
- ş parteneri ex-
terni produse de
cel mai ridicat ni-
vel tehnic. 2-3.
Tehnica de calcul
ă se In-
scrie printre cele
mai ş reali-
ă de acest fel pe
plan mondial. Per-
formantele acestor
produse contribuie
ă la moder-
nizarea intregii
noastre economii.
duse de ă - astaz1 nomenclat o-
rul cuprinde peste 3 000 produse
principale, urmînd ca în continuare,
pnn diversificare. aceasta ă sa
ă in ultimul an al prezent ul ui
cincinal peste 5 200 produse. O ci-
ă edificatoare in acest sens este
aceea a valorii productiei ă -
ă de 25 de ori mai mare decit în
1970, an luat de ă prin atingerea
ă ţ ţ programate.
De ţ ă din totalul fabrica-
tiei , exportul direct ă 20 la
ă iar 70 la ă din ţ se
ă ş in produse ce iau drumul
spre diverse ţ ă ţ
acestor rezultate? Una ă cali-
tatea de nivel mondial ridicat pentru
80 la ă dintre produsele create
aici ş chiar peste nivelul mondial
pentru 3,5 la ă din respectivele
bunuri.
Citeva rinduri se cuvin spuse in
incheiere tot despre oameni, despre
cei ce ş ă asigure anual un
ritm de innoire de circa 60 !a ă ş
o ă calitate a produselor. Este
un colectiv a ă ă medie nu
ă ş ş 26 de ani , un colectiv
competent, unit, stabil, pentru car··
nu ă expresia .. nu se pn:<l<>"
Aici. cuvintul de ordine este ca l otul
::;e poate face nurnd' foatte bnf! la
termenul planificat (A St r ....
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ă o ă de mari ă revo-
ţ de noi ş noi descoperiri ş ţ
fice ş tehnice, de ă ă a orizon-
tului ş umane în toate domeniile
de activitate. ă de ce trebuie ă spunem
cu ă ă ă viitorul poporului nostru -
ca de altfel al ă popor va- fi
determinat in mod ă de nivelul ă ţ ă
mÎntului ş al ă ş ţ
NICOLAE Ş
Deschis in ţ ă ş Nicolae ş a ă ş   ·
Elena ş - in atmosfera de ă ţ ă revolu-
ţ ă generata de ampla dezbatere a ă document
programatlc pe care n ă Tezele din aprilie -, noul an de
ă ţ ă ş se ă ş ă sub semnul ţ   de a se asigura
ă ţ ă o ă calitate, ă astfel incit rezultatele
ş ş de toate gradele ă se ridice la nivelul ţ
create de societatea ă ă instruirli, ă ş ă
multllaterale a tinerei generatii.
O asemenea necesitate decurge, ş cum sublinia secretarul
general al partidului, in cuvintarea ă la marea adunare ă
de la ş din complexitatea ă a ă pro-
grame de dezvoltare ă in indeplinirea ă sint
angajate, in prezent ş in perspectiva anului 2000, energiile crea-
toare ale poporului. Programe care ă oameni temeinic ş mul-
tilateral ă ţ cu un larg orizont de ş ţ cu bo-
gate ş ţ ş ţ tehnice, economice, politice ş de ă
ă ţ ţ de ţ ă de ă ă ă
ţ ă In acest spirit, la baza intregii ă ţ din ă ţ ă
ca de altfel din toate sectoarele de activitate, trebuie ă fie ş
cele mal noi cuceriri ale ş ţ ş tehnicii, ale ş umane in
general; numai astfel ş ă ă se va situa in avangarda
ă patriei socialiste, va contribui ă la ă co-
ă conform marilor comandamente ale acestei epoci, a
viitoarelor ţ ş prin aceasta, la in41intarea ă ă a Româ-
niei spre noi culmi de progres, ă ş demnitate ă . .
O ă ilustrare a marii ă ă ţ care se ă in ţ
ă ă ş ţ ş ă ţ ă ţ ca factori fun-
damentali pentru ă cu succes a socialismului, pentru progre-
sul multilateral al intregii ţ ă constituie ă celui de-al III-lea
Congres ţ de chimie. In cuvintarea ă cu acest prilej de
ă ş academician doctor Inginer Elena CeaufHCU, prim vice-

FACTOR DE Ă
AL PROGRESULU·J
prim ml.,lstru al guvernului, ş Consiliului ţ al Ş
ţ ş ă ţ ă ş Consiliului ş ţ al Institutu-
lui Central de Chimie, s-a structurat un amplu program de ţ
viitoare pentru Industria ş cercetarea ă ş ă s-âu
cristalizat fertile ţ pentru intreg ansamblul ş ţ ro-
ă Ş S-a !ublinla!, ţ sporlrii aportulul ă ş
ţ la infaptuirea programelor de organizare ş modernizare a
ţ la organizarea ş ţ ă a intreprinderilor, la ş
ă ţ muncii, a ţ ş ă ţ elaborarea de noi
tehnologii, la ţ ţ existente ş crearea de noi
produse cu caracteristici superioare in toate domeniile de activitate.
Este necesar, ă ă se acorde o ţ ă ă de
ă fundamentale, pentru a se noi ş noi descoperiri,
noi ş noi progrese in ş naturii. " In nici un domeniu -
ă ă ş Elena ş - nu trebuie ă se considere ă
am realizat totul. ă trebuie ă pornim de la faptul ă ceea
ce am realizat ă acum trebuie ă constituie baza pentru Intensifi-
carea ă pentru noi ş eri, noi descoperiri" . rn acest
spirit, trebuie ă se asigure ş ţ a ă ţ de formare a
cadrelor, de ridicare a nivelului de ţ profesionale ş tehni-
ş ţ
In lumina acestei ţ ă ţ ă ş 11 se
deschide un vast cimp de ţ pentru a ă ş educa oameni
capabili ă ş asume in anii ce vin inalta ă de a prelua ş
duce mal departe ş muncii ş a ţ pentru ţ ă de a face
totul, cu ă ţ ă ă cu ţ ţ ă
ş ă ă ă pentru ca patria ă ă dea
ă amplelor strategii de dezvoltare ă pe care ş
le-a propus ori ş le propune ţ acum ş in ă ş astfel,
ă se asigure progresul multilateral al ă scumpe, ă
ş ă poporului ş a ă dintre fiii ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
(oiKurs-..1 republican
de ţ ş ă
Prin intreaga activitate de ă ş a patriei, prin
continua preocupare pentru ridicarea României pe
noi culmi de progres ş ţ ă ş Nicolae
ş ă ş Elena ş ă afir-
marea noului, a talentului ş ă ţ ţ minu-
nata gindire ă ă inovatoare. Multiple ă ţ ş
ă de afirmare sînt puse la dispozitia tinerei genera-
ţ dovedind cu puterea faptelor grija cu care cei mai
tineri ă ţ al patriei sint ă ă ţ ş ţ in
ţ ă
ă cravatei ş cu tricolor fac dovada -
Inventivitate
ş ţ ă
Rod al ţ ş gîndirii creatoare a celor
peste ă milioane de membri ai cercurilor teh-
nico-aplicative ş ş ţ ş ţ din
acest an a ţ republicane "Start spre vii-
tor" ă ă ă ş ţ ă a tine-
rilor tehnicieni, ţ lor de a se ş ţ
activi la marile ă ale poporului român. înal-
tul grad de aplicabilitate al ă demon-
ă ş de ă realizatori a ă
ţ din diverse domenii : ă mecanizarea
agriculturii , noi surse de energie, ă pro-
ţ muncii ş a mediului etc.
Se ă in ă ă ă ă a inventivi-
ă ţ ş ă ţ exponate in care fantezia a fost
ă ă la ă practice de o astfel de impo-
ţ ă incit au ţ ţ Oficiului de Stat
pentru ţ ş M fl'ci. ş ă cum ne ă
seau Ş ş vizitatori, ă mult
ă amintiri vechi de a:nai bine de ă
de veac, despre dorinte neimplinite -. numeroa-
sele modele de avioane, ţ sau vehicule
prin care pionierii ş ş ă dubla lor ţ
de ş constructori care ş ă ă lucruri efi-
ciente, dar ş de copii zglobii, dornici de ă Ş
nu în ultimul rind trebuie ă grija pentru
aspectul ă pentru design-ul exponatelor.
ă autorilor in dreptul unor ţ
interesante, din diferite domenii ale ţ tehni-
ş ţ ă resurse de fantezie creatoare,
de ţ ă spirit aplicativ ş ţ ă ale vîr-
stei tinere, dar ş climatul propice in care aceste
talente se ă Dincolo de valoarea ideilor ş
ţ propuse, ţ o ă ă ă ă
toate sint ă din marea dragoste de ă
· ' = . __ "   . - dornici ă fie
• ' ·"- . •. •""" ;.,..·. J J :;_; ...;y L•
aport al ă cravatei ş cu tricolor la
rroblemele ce-i. ă pe cei virstnici . ln fie-
care dintre ă ş o ţ de ta-
lent, de pasiune, de ţ ă un preludiu al vi-
itoarelor profesii.
ţ ă de ţ ă "Start
spre viitor" din acest an ă un important
salt calitativ in activitatea de ţ a pionierilor
ş ş din ţ ă un ă al tinerei
ţ la minunatele ţ pe care le au pen-
tru a ă ţ pentru a se forma ca ă ţ ai pa-
4
triei, ca ş capabili ă ă ă ţ
lor impuse de economia, ş ţ ş tehnologia ro-
ă în ă afirmare.
prin faptele ş ţ lor - ă ş ă ţ ş ă
ă pentru a deveni oameni de ă ai pa-
triei. ţ ă ş cercetarea ş ţ ă ă ş
rate în ampla ţ a ă ţ care este Con-
cursul republican .,Start spre viitor", din cadrul festi-
valului ţ .,Cîntarea României", cunosc de la
an la an noi dimensiuni, se ă tot mai preg-
nant la marile obiective de a ă realizare depinde
mersul înainte al ă ţ construirea cu succes a
socialismului ş comunismului in România
CUPRINDEREA ÎN CERCURILE TEHNICO·APLICATIVE Ş
Ş Ţ Ş
Anul ,coler
Cercuri tehnlco-apUc:Mive Cercuri ttlln,lflce
Nr. cercuri CopU cuprlnfl Nr. cercuri Copti cuprlnfl
1985-86 57 546 1 347148 45 835 121 408
1986-87 54 720 1 317 254 50623 963 969
1987-88 56617 1 343 351 50997 987173
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă


Cum este ş firesc, cei mai atenJi
ş ţ vizitatori al expozipei ra-
min cel de-o ă cu realizatorii:
pionierii. ă citeva opinii ale celor
pe care l-am intilnit studiind mache-
tele, montajele, aparatele.
• ă carmen - Ş nr.
87   ă ă
modul de prezentare. Observ ă sint
ă care nu se deosebesc prin
aspect de cefe produse in intreprin-
deri. De la colegii mei ţ de
ă am ţ ă ş prin ţ
nalitate exponatele uimesc pur ş

• Slle Delia Simona .;_ Ş nr.
97 "Nici nu ş ce ă ad-
mir mai intii. Oricum, ă un
adept, un pasionat al modellsmulul.
Sint bucuros ă unele dintre ă
rile la care am contribuit se ă ex-
puse alei".
• Buda Sorin - Ş nr. 79 Bu-
ş "Pot ă spun ă place ă
visez. ă visez la viitorul ce ne ş
ă ta ş de miine, la ş
ş tehnica viitorului mileniu. Mache-
tele expuse. ca multe dintre ă
ril e te ·ce, ma ă ă ă
simt ă ă in viitor".
Ţ TEHNICO-APt-ICATIVE Ş Ş Ţ
DE MASA ORGANIZATE IN ANUL Ş 1987-88
Zllete ş ţ
600
cu 70 000 pionier!
'
ş tehnicii
ţ

ş
Actfunl lnlefjudefene 200
ţ
10 000 partidpanfl
Excursii de 3000 200 000 ţ
document.re excunti
Informare
ţ de ţ 250 25 000 luc:riri realizate in
tehnici ţ cercuri din ş ş Ş
CERCURI TEHNICO-APLICATIVE
Ş Ş Ţ Ş
2 281 223
z 3t8 524
Sesiuni de ă
350 20 000 pionier! participanti
J91!t--16 198&- 87 1987- 88
ş sesiuni 1 O 000 cadre didactice
1 O 000 ă ş referate
- Nr. cercuri
.._ Nr. copil in cercuri
..
------------------------------------------------------------------------------------
RE VE T de tnscriere ş
Ţ 1989
SUBSEMNATUL ................................. . ..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••
DO ICILIAT ÎN COMUNA Ş MUNICIPIUL) ................................. : • ............... . .
STRADA ...............•................. . .........•... NR. . ......• Ţ . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ELEV LA Ş ......................................•........ : . . . . . . . . . . CLASA ................ .
DIN LOCALITATEA ..... · .......................................... .
ă rog ă ă inscrieti printre ţ la concursul republican de ţ ş ţ ă al
pionierilor ş ş editia 1988. ă angajez ă prezint la concurs lucrarea ă .................. .
• • • • • • • • • • • • • • .. • • • .. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • .• • • • • • • • • • • • • .. • • • • . • ......................... f ••
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
co
co
cn
-
a:
o
!:::
>
RALIUL PERFO
C
ţ ş ţ ă ă a de-
venit ă o realitate, ocupind un loc cen-
tral in amplul proces de educare ş formare
ă a celor mai tineri ă ţ ai patriei.
RezultateJe ţ de pionierii tehnicieni in ca-
drul Concursului republican de ţ tehni-
ş ţ ă "Start spre viitor" ă o
ă in plus ă ideile tehnice, ţ de uti-
litate ă ş ă nu se ă doar
din ă fantezie. Este nevoie de documentare,
ă ş ţ ă La toate acestea se
ă indrumarea ă ş ă a
cadrelor didactice.
ă un an de ţ ă activitate in cercuri,
ă exigenta ţ ă ă la fazele pe ş ă
localitate, ţ cele mai ş ă poposesc
in ţ ă de ţ ş ţ
ă ţ 1988 a acestui mult ş eveni-
ment de ă ţ pionierii ţ ai tehnicii,
este ă ă de Palatul pionierilor ş ş pa-
triei din ă
Marea majoritate a ă ă fap-
tul ă cele mal tinere ă ale ţ ă au ţ
pe deplin problemele actuale ale ă eco-
nomiei noastre. Cercurile uzlnale care ş ă
ş ă activitatea in contactul nemijlocit cu pro-
ţ ii pun in ă pe tinerii ţ ai tehni-·
cii cu ţ ţ c:u ă ţ ime-
diate ale proceselor tehnologice. Astfel se ă
de ce multe dintre exponate ş ă utilitate in
numeroase locuri de ă din ă ţ noastre
economice.
ă la acest capitol, citeva dintre ă ce
au ţ ă ţ membrilor JUriului, a
vizitatorilor ş nu in ultimul rind, a ţ
lor unor intreprinderi. Pionierii din • ţ jude
ţ ş au conceput ş realizat un Aver
lizor de incendiu tfoto 1) cu utilizari in nume
roase locuri cu grad ridicat de pericol al
ş ă unor incendii. Aparatul poate supraveghea
ţ mari ă ă crescut de de-
tectoare ce dau alarma ă ş ă la nu-
mai citeva secunde de la ţ turnului. La rin-
dul lor,· pionierii din Gherla, ţ Cluj propun o
ă ţ ă pentrufillrarea gazelor
ş fumului rezultate din arderea reziduurilor ş gu-
noaielor menajere.
Între ă care au caracter de ţ ori
ţ se inscrie ş originalul Sistem de ş
a rezultatelor in diferite ţ (foto 2) con-
struit de membrii cercului uzinal de la intreprin-
derea ă din ţ ţ ş
rin. Spre deosebire de sistemele de ş cunos-
cute, acesta ă numeroase avantaje tehni-
ca-economice, ţ ă ă in ţ
cit ş o depanare ă
· Aplicind o ă ă - aceea a razelor
ş pionierii Adrian ş ş ţ
Sirbi de la Casa pionierilor ş ş patriei dm •
Craiova au realizat o bariera ă ă tn
diverse locuri. Acest veritabil ,,paznic electron. c"
ă alarma ori de cite ori cineva ă in locun
interzise sau ·poate comanda oprirea automata a
utllajelor atunci cind, din ţ ă
ajunge cu miinile in zonele cu grad sporit de sc--
ctdentare.
Numeroase sint ş acele ă menite ă imbo
ă ţ ă zestrea laboratoarelor ş cabinetelor
ş ă modernizeze propriile cercuri de crea-
ţ ş ţ ă Vom aminti doar citeva din-
tre zecile de ă avind caracter de autodotare
ş in a ă originalitate este ă ă
rw.ala de a inova, curajul de a transfera in
tic:a   ş ţ teoretice ale realizatorilor. Si te-
mui periodic al elementelor - viziunea ă
-- - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - - - - -
CU ACEASTA LUCRARE VOI CONCURA LA UNUL DIN :
G
I .. OMIATICl !al RADIOTELEYIZIUNE
Fl
AUTOMAnZARE Ş ROBOTICA

G
ELECTRONICA
j sJ
RADIOCOMUNICA
EJ
IIECANIZAREA AGRICULTURII
0
MECANICA
El
ELECTROTEHNICA
EJ
APARA TE Ş INSTRUMENTE DIDACTICE
G
AEROIIODELE
EJ
ELECTROIIECANIC.l
El
APARATURI
G
NAVOIIOOELE
El
Ţ MUNCII
El
NOI SURSE DE ENERGIE
0
AUTOIIOOELE
El
ATEUERUL FANTEZIEI
§]
.MACHETE DE Ţ
[2]
JucARII
EJ
.A TEUER 200r
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
(foto 3) conceput ş construit la Casa pionierilor
ş ş patriei din ă ă ş ţ ş
ţ o serie ă de elemente originale im-
punindu-se ca o ţ ă ă in toate la-
boratoarele de chimie.
La rindul lor, ţ fizicii ş vor putea des-
ă ş in ţ optime experimentele apelind la
Pupltrul de ă pentru laboratoarele de fi-
ă (foto 4) realizat de colegii lor de la Ş
nr. 5 din ş Trusa avertizoare de ţ
(foto 5) avindu-1 ca autori pe micii tehnrcleni din
Mercurea-Ciuc, ţ Harghita, ă a fi mul-
ă ş ă atit in cadrul orelor de ă
cit ş in cercurile tehnice ş Acestora din
ă le sint destinate ş Mlnilaboratorul de circu-
Ite Integrate - CMOS - realizat la Casa pionieri-
lor ş ş patriei din Cimpulung Moldove-
nesc, ţ Suceava ş Testerul pentru circuite
integrate logice avindu-i .ca realizatori pe pionierii
tehnicieni din Corod, ţ ţ La Casa pio-
nierilor ş ş patriei din Piatra ţ s-a
construit in cadrul cercului de ă un Dis-
pozitiv pentru trasarea ş verificarea planelor de
ţ la machete. ş un util instrument
pentru ţ cei care ă machete, practic
pentru ţ ţ   tehnicii.
Sigur, este' toane greu sa te decizi ce lucrare ă
ş la care dintre sutele de exponate ă te
ş ă ă ş ă pe care ne permitem
ă le numim "de ţ ă ce incorpo-
ă ă noutate in ţ perfor-
ţ ă In realizare, originalitate in modul de pre-
zentare. Ş alei lista ar fi destul de ă ă nu-
ş sint membrii cercurilor ş ţ
pentru care ţ ă obiectivul do-
minant al ă ţ lor. ă sute de ore petre-
cute in minunata lume a tehnicii, el ă bucu-
ri a depllnulul succes, a atingerii aceiQ!:.. perfor-
ţ care ă situeze pe cel dlnttl podium al
exigente! ţ care este Concursul republi-
can de ţ ţ ă .,start spre vii-
tor·•. intre ş se ă ş pionierii nmofte
Clprlan, Darle Vasile ş ă ă ă de la
Casa piOnierilor $1 ş patriei cln Ţ ş ju-
ţ ş care sub indrumarea ă de
cerc Var_gan Constantin au realizat Mlcromotorul
,.Experiment 2,5" (foto 6), o noutate ă cu-
mare bucurie de ş Realizarea lor vine ă
contribuie la inlocuirea lmportulul unor asemenea
motoare. Tot la acest capitol mal ţ ă Ro-
botul pentru vopsit ă (foto 7) conceput ş
construit la casa pionierilor ş ş patriei din
ş -de pionierii membri al cercului de auto-
  ă sub indrum•ea prof. Rapea Constantin.
In fiecare an ţ atentia o ţ a Con-
a.tnu1ul n!pllbtlcan .,SUrt spre vltor", ţ cu
-etlpONde ce demoMCreazi compelivlhllea
tirilor $1 ă ..,;.. • .;.:lh::$ti Î!!u-&H• .:,_
_... .pliU-'' • ........ .... - - --.- -
unor .pecee priwind pro-
ducerea -.1 1te0noml81tea -energiei ş combustibili-
lor. ţ ca artor1 al unor ă devenite
ţ ori ţ plonieri din Sivenl, ţ
ş ă de data aceasta un Complex
energetic eoUan (foto 8) ce kdrunefle toate exi-
gentele celor mal reuflte ă cln domeniul
respectiv. Deosebit de complex este ş Sistemul
de captatorl sotarl a.t ortentare ă ă
pozitia soarelui CONtruH la Casa pionierilor ş
ş patriei din Alexandria, ţ Teleor-
man. La rindul lor, ţ de ă ă pen-
tru carturl ş Ansamblul energetic, prezentate de
pionierii de la Palatul pionierilor ş ş pa-
triei din ă vin ă demonstreze faptul ca
atncl cind se ă se ajunge la rezultate
meritorii. Utilizarea energiei solare ş a vintului in
ţ in ţ unor utilaje ş Instalatii etc.
ă ă ă finalizate cu bune rezultate de
ă plonlerl din ş ţ Galati, Jljlla, ju-
ţ Tulcea, Tg. Neamt, ţ ţ Sovata,
ţ ş ş de multi ţ
Ş In domeniul ă agriculturii ţ
din acest an a Concursului republican .,Start spre
viitor" aduce ă de larg Interes, ă
fiind ş alei preocuparea pentru aplicabilitate,
pentru utilitatea ă Fie ă este vorba de
ş ă ţ ă de
pionierii din Tg. Bujor, ţ Galati, de ş
ă pentru stropit pomi ă la
Ş judetul ş ori de Dispo-
zitivul pentru ă ă a puilor (foto 9)
avindu-1 ca autori pe pionierii de la Casa pionieri-
lor ş ş patriei din R ă ţ ţ Su-
ceava, exponatele din ă ţ sint rodul
ă In practici a ţ indelungate ale
autorilor asupra modulul de ă ş a unor
ă efectuate fn agrlcuitui.
Chiar ş simpla enumerare a unor ă de-
monstre!Jli seriozitatea ce ă activitatea
ă ş ă de pionlerl In cercurile tehnlco-apll-
cative, maturitatea in gindire a acestor promotori
al noului ş eficientei. Dar virsta ă ă
ă de dragostea pentru joc, pentru ă
ţ ş divertisment. De fapt, In nici un alt
domeniu ş dau mina electronica cu mecanica,
fizica cu ă electrotehnlca ş mode-
--liamul ca in acel univers al jocului ş jucirlllor.
Zeci de exponante vin ai confirme faptul ă ne
anim Intr-un veritabil domeniu al ţ ş fan-
teziei. Instrumente muzicale electronice, jocuri
optice fi sonore, ţ ş jocuri automatizate fn-
tregesc ă ă ţ In c•e stii-
lucesc vise lmpllnlte, ă ale unor
proiecte cu ă ă Prin ă
realizate la ş ţ ş ă ş ju-
ţ Hunedoara, ş ţ Sibiu, ş
ţ lalomlta copiii •ati ci ş si se joace
efldent ş inslructjy, ci ai-fi ă timpul
.mod caRt d le ă bapjul
'i .;c . .-.,..   ·
-- - !".... ....,.., ...... ,.-
1:' •. •...; • :.. -... !!... _ _. .. w.t .»e .... __
dWMM!eli • ",..ma 9iÎkiRII i!Welltetor $1112 speda-
1 .. 1 al milenlulul ., 3-Ju
"Ucenicii vrijitort" de Mtizi, prin pasiunea ş
perseverenta. cutezanta ş curaJul de care dau
ă parcurg d .. ţ dintre anO ş ş mii•
nlul ă pe tralec:too: .. .. : _Jt -al'l' p{"'re
derl in puterea omului ă de a ă fapte de
ă in domeniul gindirii ş ş al creatiei
tehnice. Milura visului fi a efortului lor se lntru-
chlpeazi in machete lunctfonale, in lucriri inge-
nioase ce reprezinti un JegJmint in ţ viitorului
patriei.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
• • AJVCICLOPEDIE •
Pe cuprinsul planetei alsti Imense
..,..O ce lnsume•l sute • milioane de
hec*re, vltregite de naturi, ă
de ă ti vinturi nipraznlce, acoperite
de nlalpuri ă '' ă ş
Sint de"erturile. Urmirlte in jurul globu-
lui, ele ă un fel de brlle, intre-
rupte de intinderile oceanlce. Regiunile
de"ertlce !fi semid.,.ertk:e se ă ş ă
aproximativ pe trei mari zone: una de-a
lungul Tropicului de nord, alta de-a
lungul Troplculul de sud, Iar ultima in
cuprinsul zonei temperate de nord.
Din intreaga ă a uscatului,
ş ă o !feslme. Totalita-
tea lor, ă in kilometri ă ţ se
ă la aproape 20 de milioane, ceea
ce ă de ă ori ţ Eu-
ropei. ă opinia unor ş ş
ă ·mai ă regiuni unde ş
ă "mu,cind" incet, incet din ţ
nuturile învecinate, cu terenuri fertile pe
care se ă agricultura sau pe care
pasc cirezi de vite.
Privind planiglobul, chipurile galbene
ale ş pot fi descoperite cu
ş ţ ă Sahara, Kalahari ş ş
Namib, in Africa, Gobi, Takla-Makan,
Thar, Kara-Kum, Lut,- Kizii-Kum, Arabia
ş Kevir pe continentul asiatic, Mohave.
Sonoran ş Marele Bazin, in America de
Nord, Atacama in America de Sud, Gib-
son, Victoria ş Marele ş in Aus-
tralia - acestea sint unele dintre cele
mai cunoscute pustiuri din lume.
,
Cele mal întinse ş de pe pla-
ă se ă in Africa, Australia ş
Asia. Recordul ă ţ il ţ Sa-·
hara, cel mal intins ş din lume,
care ă o ţ ă de ltproape 8
milioane km2. El ă continentul
de la Oceanul Atlanti,.. ă la Marea
ş pe o lungime de 5 000 km ş o
ă ţ de circa 1 500 km. Denumirea
acestui ş al ş a avut la
inceput semniflcajla de ,,sol de culoare
ş ă ,)oc ă ţ Mai tirziu
a ă ă sensul de "cîmple ă
spre a ajunge in cele din ă la acela
de ş Zona cea mal ă a de-
ş ă in inima Saharei, este
ă de ă nomazi! arabi sau
tauregl sub numele de "tanezrouft",
care ă tinut l!leril ş neloculbll,
ţ setei, a foamei. In ă ţ ă a
setei" sint copii care ă la virsta de
ş ani nu au ajuns ă ă bu-
curia ă de ploaie decit din po-
vestirile bunicilor, ş cum ş in unele
zone ale pustlului sud-american Ata-
cama pot trece c_:hiar ş 20 de 11nl ă ă a
ă o ă In Sahara, ca in cele-
lalte ţ ş ale lumii, in tim-
pul zilei ş o ă rldi-
' ă care ă ă latltudinl ş con·
ţ locale intre 35° ş 50°C in aer, Iar
intinderile de nisip se încing ă la
60-70°C. Noaptea, in schimb, tempe-
ratura scade atit de mult incit în
Saliara, ca ş in alte ş ca Gobi
sau Takla-Makan, solul se ă de o
ş ă ă sau chiar ă
Ziua, aerul ă ă ş
se ă ca o ă perdea ă •
vezle, ă de un vint ş defor-
mind realitatea peisajului - prin efectul
fenomenului de reflexie - oferind per-
spective   ă se ă di-
mensiunile ori se apropie ă silu-
eta unor forme de relief sau ţ
ă ă a unei oaze. Iau ş
astfel mirajele pe care le ş
descrise in ă sub numele de "fata
Morgana". ă ă ş i se
ă ă vinturile pirjolitoare, intre care
slmunul (vintul de foc) ş khamsinul.
Uneori, cind aceste vinturi ş ă ţ
ţ timp de 4G-50 de zile in ş
peste ă pustiului se ţ ă
pulberea ă a dunelor de nisip ă
ind ă intr-o ă ă pe care
nici razele soarelui n-o pot ă
Perdeaua de nisip galben pe care vintul
o ă in rafale poate atinge grosiml
de peste 1 000 mm. Simunul ă ş
pretutindeni nisipul fin ş fierbinte ce
ă in ochi, in nas, in ă in porii
pielii ş chiar sub capacele ceasului.
Limbile de ă ă cernute din taldurile
cerului sint lungi ş pustiitoare, biciu-
iesc totul in cale, nimic nu ă
Animalele sint cele dintii care presimt
apropierea vijeliei. ă ă prima
semnalul, adulmecind ă ş manifes-
lind ş Apoi ş ă cu pi-
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
IMAGINI
LA
... Ă
Cum ă o ş ă
de copiat ă
m primit la ţ numeroase scrisori
prin care ni se ă ţ desprr
modul cum ţ ş e/ec-
trMtatice de copiat. Intre semnatarii
vcrisori/or Îi amintim pe Ioan Vaj·i/iu
Jin Craiova, Mihaela ţ din Bucu-
rl!$ti ş Radu Gardun di11 C/uj-Napoca.
Lor ş celor ţ ă ă
ace.'it modern procedeu de reproducere
a textelor ş imaginilor le ă
publicind materialul de ţ ţ ă
Orice procedeu de copiere se compune din ă
faze: generarea imaginii conform originalului ş
transpunerea ei pe suportul de hirtie. Atunci cind
ţ ă o ă dintr-o carte sau din alt
caiet, transpunerea se ă cu mina prin in-
termediul unui stilou, creion sau a unei ş de
scris. ş de copiat au fost ţ
ă cu ţ procedeului de copiere electros-
ă in anul 1938. De la brevetarea ideii ş ă
la punerea ei in ă au trecut mai bine de 30
de ani. Dar ă vedem intii in ce ă ideea
Cercetînd ă ţ de ţ a fotografii-
lor .,uscate" în scopul copierii rapide a documen-
telor, inginerul Chester Carlson a avut ideea de a
utiliza o ă ă ă cu o ţ ă
ă ce avea proprietatea de a transforma o
imagine ă într-una ă ă în-
ş o au seleniul , sultura de cadmiu, oxidul de
zinc, siliciu! amorf ş unele ţ organice) .
El ş ă transfere imaginea ă pe
hîrtie, cu aj utorul unor pulberi termoplaste de cu-
loare ă Primele ă au fost incuraja-
toare, dar, de la ele ă la realizarea unei ş
ce a putut fi ă ş utilizatori, a fost un
drum foarte lung. Abia în anul 1959 a fost realizat
primul model de serie al unei astfel de ş de
ă firma. Rank Xerox, procedeul de lucru fiind
lansat sub denumirea de xerografie (scriere us-
ă din ş xeros - uscat ş grapho -
scriere).
Primele ş de copiere ă aveau
un volum foarte mare ş utilizau ş ţ plane
pentru multiplicare. Modul de lucru era relativ
"'-implu.
lu g d<' - -- ... """ :)<' '::
....
g•nea Ş o tnlnsmnea pe une1 ă oe
-aluminiu ă cu seleniu. lnainte de a fi
ă in ş de expunere, placa era intro-
ă intr-un dispozitiv de ă ă
de ă tensiune. Prin proiectarea imaginii pe
ţ de seleniu se ob!;"' f.' ::   electros-
ă a originalului, alocîndu-se zonelor de alb
negru de pe el zone identice de ă elec-
ă
Imaginea ă se ă din nou
in imagine ă (se ă cu ajutorul
unei pulberi speciale denumite toner.
10
Aceasta este ă din particule foarte fine
dintr-o ţ ă care prin ă se ş ş
apoi ă ă ă revine la ă ţ ţ ţ
ă în amestec cu particulele ·foarte
fi ne se ă ş ş particule sferice dintr-o
ţ ă ă ce au rolul de a asigura tran-
sportul uniform al ţ termoplastice pe su-
ţ hirtiei. Avind diametre de· ordinul zecimi-
lor de milimetru, acestea se ă cu sub-
stanta ă transportînd-o. Deci pe supra-
ţ ă de aluminiu se depune tonerul, acesta
fiind atras electrostatic ş ş pe zonele
ce au corespuns culorii negre (sau suprafetelor
mai închise de pe original). Se ă surplusul
-de pulbere ş se depune o foaie ă de ttirtie
· -oe ·
r- - -. .- -r.-- _. -- !
de tlirtie de pe .suprafata de ro,.. ""';,;t, pe suprafata
ei '"'- ·!::   ă Cv • •
Particulele de pulbere se ţ pe hirtie prin
ţ ă astfel incit mai este nece-
ă ţ de fixare. in acest scop, hirtia este
ă ă la o ă de circa 150-2000C,
substanta ă topindu-se ş aderind la
hi rtie.
Compactizarea ş de copiat
eiectrostatice s-a ă prin depunerea ţ
sensibile (seleniul de exemplu) pe suprafata late-
ralâ a unui cilindru, ce se roteste ş trece prin di-
verse puncte unde se ă diverse faze ale
ţ de copiere. Un exemplu de ţ
a unui astfel de dispozitiv de copiere eleclrosta-
ă poate fi urmarit cu ajutorul ţ colorate
din ă ·
Hirtia se ă ş ă într-o magaz1 •
unde pot fi ă 150-200 de coli (1) . Atunc•
cind se ş efectuarea unei copii se ă pe
butonul de ă ce ş ă inceputul
unui ciclu de c6piere. Originalul se ş ă în
prealabil pe masa ş ( 13). El poate ti o sim-
ă foaie de hirtie sau o carte ă ă
efectuarea comenzii de copiere. rolele extrac-
toare {2) iau o foaie de hirtie ş o ă prin
ifrtennediul tamburilor ţ (3) cirtm
... - -, .... ,_...."0..,... .,...." ,.. •.
• -1 of ... .
ajutorul unei oglinzi r· . •• · _ - >.:.
ă 0c .a ciftâ'   vU rotograftll·
preia imaginea ş o ă pe tambUrul _( 5) ce
se ş sincronizat cu oglinda ă Inainte
de a pfimi imaginea ă tamburul trece
printr-o ţ de ă ă astfel
incit ă ă transforma imaginea ă in ima-
gine ă Imediat ă impresionarea
ă rot indu-se, tamburul ajunQe in dreptul sta-
tiei de cu toner ş atrage particulele ce
ă imaginea ă ă hirtiei ajunge
in contact cu tamburul ă cu primele genera-
toare impresionante. Hîrtia se ş de tam-
bur, fiind ă electrostatic ş trece prin ţ
je transfer. loc unde imaqinea trece de pe cil in-
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă

a) Placa tx! aluminiu ă cu se-
leniu este   ă ă electrostatic.
(lri!!inal
b) Imaginea ă este transformata
in imagine ă cu ajutorul
unui obiecti ă ă celor foto.
c) Pe ţ ă se depune
pulberea ă ce este ă
electrostatic ş ă conform conturu-
rilor imaginu originale.
d) Se sepune pe ţ ă coala de
hirtie ş se face transferul de pulbere.
e) Hirtia este ă de ă
imaginea fiind deja ă
f) Se ă fixarea cu ajutorul unei
surse de ş
dru pe hirtie. ă fixarea prin expunere la o
ă de aproape 200"C ş expulzarea hi r-
tiei cu ajutorul unor role (9) .
ă executarea copiei , tamburul este ă
cat electrostatic ş ă ţ de pulberea ce a ă
ă transferul imaginii.
In scopul ă prafului, ce ă opera-
ţ de ţ speciale, in ultimul timp au fost
puse ·la punct ş de copiat electrostatice ce
ă tonere lichide. Aceste noi procedee
permit schimbarea ă a culorilor de copiere,
putindu-se ţ copii negre, ş albastre etc.,
cit ş economisirea de energie prin eliminarea fi-
xarii imaginii la temperatura ă cu ajutorul
unor ţ
De mai bine de un deceniu, in ţ ă se
produc ţ de copiat electrostatice, atit cu
placi (la IAU.C. ş cit ş cu tambur de
conceptie integral ă la Electromurn:;. -
T1rgu ş Imaginea 1 prezinta instalatia reali-
zata la Tirgu ş
TEHNICA
.uMODEI
Realizata deja, ca-
bina de proba din
imagine ă un
avantaj major : nu
ă scoaterea
hainelor vechi ş îm-
ă celor noi,
ci numai cîteva ă
ă de buton. Cum-
ă ă ţ
se ă în ţ
unei oglinzi (apa-
rente) ce îi ă
numai imaginea ca-
pului. Cu ajutorul
unei tastaturi sim-
ple. ş ă
imaginea ă
a corpului la cea
ă ă ce
ă ţ a .
fost ă nu
mai ă .,decit" o
consultare a catalo-
gului de modele ş
alegerea ţ
lor. Instantaneu, se
ă imagi-
nea proprie cu îm-
ă ă respec-
ă Se pot ă
accesorii ţ de
diverse tipuri, pan-
tofi, ă ş etc.) de cele mai diverse forme ş
culori. Nu ă place modelul? Este suficient ă ţ un
nou cod ş instantaneu ţ schimba costumul cu altul
din cele 80 aflate în memoria ă a calculatorului .
Dispozitivul poate ·reveni la un model anterior, poate
ă sau ş talia modelului în curs de proiectare.
Varianta ă pentru casele de mode permtte crea-
rea de noi adaptate solicitantului, ţ
ă a acestuia.
in spatele acestei. ă ţ tehnice se ă mai multe
brevete de ţ un sistem de oglinzi ş de proiec-
toare pentru diapozitive, un microcalculator ş o tasta-
ă Printre multiplele avantaje ce se ă a fi
aduse magazinelor putem ţ reducerea stocuri-
lor, ă uzurii exponatelor prin probe repetate, sti-
mularea ă ţ ş a ă ţ de ă ale
clientului, diminuarea personalului de deservire.Tehnica
a ă ă ş mai mult în domeniul . ţ de noi
modele vestimenta.re. ă nu este suficient ca un cos-
tum de haine ă fie foarte frumos croit El trebuie ă fie
cel ţ la fel de bine executat pentru a fi un produs
de calitate. ţ nu ă numai ţ ă tare, ă
ş ă bine ă ci ş alegerea unei stofe_ ş
a unei croieli optime ce nu ţ   în anumite puncte, nu
reduce mobilitatea ă ş nu se ă rapid in
genunchi sau la coate, de exemplu. Pentru a executa
aceste ă ă a fost construit un ,,manechin robot"
care ă mersul, fiind pus in ş cu ajutorul •
unui motor electric. Traductori special ţ ă
frecarea in diverse puncte ale corpului, dînd astfel infor-
ţ asupra corectitudinii croielii. Se poate vorbi deci
de o ă a tehnicii" in domeniuL. modei.
Pagini realizate
de Cristina ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
V -
TEHNICA MODERNA
Mari
..
•-
Ş oceane
.rt;l t;l
1
_ara
valuri
pentru
de rullu. Prin ţ lor compen-
satoare, nava este ţ ă si ă
ă relativ pe loc in planul de
ta
Un aH dispozitiv folosit pe ă
ă ă un sistem de vase
comunicante ş reiervoare prin care
este pompat un lichid ce prin greu-
tatea proprie ă un cuplu de rotatie
compensator corpului navei. Metoda
este mare consumatoare de energie,
fiind ă ţ ă a
pompetor compensatoare.
O lnvenfle ţ ă de la sfir-·
ş secolului trecut se ă ş
NAVEtE
VIITQR __ ..._
utem fi foarte siguri ă nu
ă navigator al intinde-
rilor albastre care ă ş
li dorH de cel ţ citeva
ori in ţ ă ca ă ă fie lipsite de
"valuri, ca micul univers al navei pe
care ă ş ă fie astfel scutit de
nellpsftele ă de rullu ş tangaj.
ţ ă pe cit de ă pe atit de
ţ ă preocupare ă
nu ă cel ţ din evul me-
diu, via Ş ţ ă ale tuturor con-
atructorilor navali ă ne gindim
bine, in primul rind ale ă ă
domeniu plin de Idei fanteziste sau
de avangardA in secolul trecut,
uneori naive pentru not, ă eli-
minarea osclla\lllor pe valuri a arn-
barcatlllor a stimulat imaglna,la
multor generalii ă si ă rea-
litate.
Nu au lipsit ţ viabile ş nici
experimentale. ă din secolul tre-
cut au fost propuse solutii care, ş
au fost aparent eficiente, nu au re-
zistat Hmpulut s-au construit proto.
tipuri cu corpul format din mal
multe segmente articulate sau din
flotoare Independente. Au fost con-
struite nave cu o ă ă a
corpului pentru a reduce efectul "lo.
vlturllor de ciocan .. ale ă ş mal
mult, au fost incercata nave de tran-
sport semlscufundate, ce au deasu- ă in ş ţ Este vorba
pra apei I1UIIUii chiopii de co- despre o Idee ă teoretic dar
mandi..-. CGQIUL. tlfad_ ia ............... la. lmPMlbil de_ apUc.at_ pini_ de- curind
t-20cda...edflnnh:tet....,cle ă fipui 'Ghlfi"o' tebnologice
vint fi Nfurf. .. - ş COMtructlve adttcvat.... Brevetut
Solutiile cele mal eficiente apti- l"'tlal propune ţ corpului
eate ă In prezent au fost utilizate propriu-zis al navei pe cel ţ
cu mult succes la bordul marilor ă flotoare aflate in ·imersiune.
nave de pasageri ş al port-avioane- Flotoarele nu sint afectate de ă
lor in ă cu mai bine de ă vint ş nici de ă valuri, ele fiind
de secol. Continuu perfecttonate, In Imersiune la o ă ce nu este
ele ., ajuns ă echipeze maforltatea praetic_ ă de ţ aces-
navelor de pasageri moderne fi na- tora. In interiorul flotoarelor sint
vele militare. Sistemul se ă pe montate rezervoarele de combusti-
-eslzarea ţ de ş blll fi chiar magazii de marti. Cor-
intr-un bord sau ă al corpului pul superior al navei este aflat dea-
navei cu ajutorul unor sisteme iner- supra valurilor, fiind astfel In afara
ţ de tip giroscop ş comanda ţ ac:estora. Pllonii de ă ă
ă sau ă a unor ari- sint singurii aflati sub ţ valu-
, pioare laterlle, montate ă chllele rllor, dar votumul lor redus face ca
efectul ă fie retatiY nesemnificativ
ş incomparablt mat mic decit in
cazul unet nave ţ de
ş tonaj.
Pentru verificarea principiului au
fost construite intii modele experi-
mentale de miel dimensiuni ş apoi
o ă de circa 30 de tone ,.deplasa-
ment Rezultatele incurajatoare au
permis trecerea la proiectarea ş
realizarea unor nave experimentale
de clmenslunl ceva mal mari, un
lac:ht de ă de 220 de tone ş
o ş ă ·portellcopter de 150 de
tone. ta ac:easta din ă sistemul
a fost perfectionat, utllizindu-se ulti-
mele ă din domeniul stablli-
zatoare'or electrobidraulice.. Astfel,
pentru • ş c:.t:..._
de ruliu, au test momate ari-
ploare stabilizatoare pe tlotoarele
!merse. Acestea au un sistem de tra-
ductorl ţ   ş un microprocesor
ce ă ţ aripioaraior
compensatoare.
Actualmente, sisteme propuse
spre realizare in diverse ţ ă uti-
ă proiecte cu o ţ de
tipul catamaran, cu ă flotoare
scufundate ce ţ echipamentul
de propulsie ş rezerva de combusti-
t;ll. Partea ă este o struc-
ă ă care Iese 15-20 de metri -
deasupra apei ş ţ cabinele
· ec:hipajulul, pasagerilor, plscinele,
terenurile de tenis, ă de proiec-
ţ etc.
O asemenea ă va avea un de-
plasament de aproximativ 18 000
tdw, avind motoare cu turbine cu
gaz, ce vor asigura viteze de ordinul
a 35-40 de noduri. ă proiecte
de nave portcontainer de acest tip
ce ating viteze de 38-40 de noduri,
cu un deplasament de circa 40 000
tdw, avind cu aproximativ 25 la suta
mai mult ţ util decit o ă
conventionali. Puterile necesare
pentru asigurarea propulsiel unui
•Uel de' supercargo al viitorului ar
li de ordinul. a 250 000 CPI Desigur,
rentabllltetea in ţ reducerii
consumurllcx de- comtiustlbil Ji- a
ş randamentelor propulsoare-
tor navale ş va spune cuvintul .
ă ă din anul 1975
se ă in exploatare curenti o ă
de acest tip, avind un deplasament.
de 4 300 tdw. _ Pe baza ţ
acumulate cu ă ă de cu-
rind a fost ă la ă o ă de
pasageri de un tip ă ă Pîni
la ş acestui secol vom ş si-
gur ă ţ propuse de con-
structorll navali s-au dovedit viabile
ş rentabile din punct de vedere
economic, In ata fel lncH pentru ge-
ţ viitoare transportul pe ă
13
-
si fie mal lin decit cel de pe .•.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
RECREATII TEBNICO.;fTIINTII'ICE
' '
SIMULATOR NAVAL
Simulatorul din imagine permite construc-
torilor navali sa suprime etapa ţ ă ş
ţ ă a probeiN cu machete în bazin.
Numit ,.multimanevre navale", el ă
comportamentul navelor ce sînt ,,supuse" la
diferite ţ de ţ ş ă ulterior
ă constructive. De fapt, aparatul
este un ordinator ce ş ă pro-
grame. în stadiul ţ se introduc în el da-
tele de ă forma navei ş a elicei, puterea
ă capacitatea de tFansport etc.,
care permite ulterior ă se evalueze rezis-
ţ propulsia ş o serie de factori hidrodi-
namici. Al doilea program ă ţ
ile navei la ă tangaj, valuri mari, viteza
de ţ a elicei ş ş mai departe.
STICLA ... Ă
Sticla ă posedind anumite ă ţ este
din ce in ce mal mult ă in chimie ş medi-
ă Aceste ă ţ de ă se ă eli-
minind anumite componente din formula chimica
ş ă Astfel, un singur gram din noile sorturl
de ă ă poate atinge o ţ ă de ...
300 m.p. ă ,,porilor'' putind fi ă cu
precizie.
Sticla ă va avea, se ă Impor-
ţ ă ă in procesul de desallnlzare a ape-
lor ă fn structura rinichilor artlflciall ş in sis-
temul de purificare ă a apelor uzate deoa-
rece ,,porii" sint locuri Ideale pentru colonllle de
bacterii care vor ţ literalmente ă ţ
din apa ·pom ă constant prin el.
In timp ce sticla ă ţ numai citeva
elemente, sticla ă este rezultatul ă ă
unor componente speciale. Anumite genuri de
ă pentru ă de ă au cam 20 de ele-
mente deosebite. Lentilele "fototrope", denumite
ş "hellomatice", care ie ă progresiv la lu-
mina ă ţ miel ă ţ de ş de
14
arglnt, Iar anumite metale ca manganu cobaltul,
etc, dau sticle! speciale culori dorite, servind ast-
fel la filtrele de culoare. _
COMBUSTIBILUL
FOLOSrr DE Ş
Deseori atletii sint nevoiti ă ş solicite ş
ă la durere. ă nu de mult se credea ă un efort
fizic mare. face ă ă posibilitatea ş de
a metaboliza acidul lactic - un compus intermediar
ce se ă in timpul ă ă
Exista ş opinia ă prezenta acidului lactic ar fi
cauza durerilor ă in timpul ă fizice
prelungite.
Studiile recente asupra .. combustibililor" ce alimen-
ă ş ă ă din ă acidul tactic nu
este un simplu ş ci tocmai el este .. combustibilul"
de mare eficacitate pentru activitatea ă
Procesul in care ş ă energie. incepe
in celulele muschiulare zise .. albe" ă in cele care
ă glicogenul ·(un polizaharid de ă transfor·
mindu-1 in acid lactic.
Ar iD LACTIC
CI LULE MUSCU'
ALBE
&perimentele s-au ă pe loturi de ş care
au alergat 1.5-3 km pe piste special arnenajate, cu
viteze de circa 1.5 km pe ă Unui lot i s-a injectat
ă iar altuia acid lactic. Ş din primul lot
au avut nevoie de 30 de minute pentru a atinge nivelul
maxim al etectului substantei injectate, in timp ce
.. ţ din al doilea lot au atins ş nivel ener-
getic in numai 5 minute de la injectarea acidului lac-
tic. -
ă conduc spre elaborarea unor substante
tonifiante avind la ă acidul lactic ş care vor fi ad·
ministrate in viitor sportivilor ă ă ă capa·
citatea acestora la efort fizic.

Canguftl - specie dintr-un ordin de
despre care ă in prezent se ş ca Include
exclusiv animalele vegetarlene - au avut ş ă
ş camlvori, ş cum o ş o ă des-
ă recent in statul Queensland din Austra-
lia. ă cu aproximativ 20 milioane de ani in
ă ă specie de marsuplale (care aveau o
ă ţ de 1,5 m) vina animale mici, devorindu-le
cu ajutorul unei ţ puternice, caracteristice
camlvorelor. ş sint de ă ă ultimii
cangur! de acest fel au ă acum vreo 5000
de ani, ca rezultat al ă ţ de me-
diu. •
I>ESCIJIT
Electronica ş ă ş ţ ă ş in dome-
niul pescuitului sportiv, ă cum ş o
tnvefltie recent ă Este vorba de un flotor
cu o ă ă ş un amplificator minea-
tural alimentat cu o batene. Flotorul facehteaza
pescuetul mai ales in cursul ţ dioda pin vir-
ful flotorului sclipind cu ţ atunci cind
ş ă nada ş luminind continuu atunci
cind acesta s-a prins in cirlig. Circuitul curentului
care ă dioda de la amplificator este in-
chis prin intermediul apei, care ş contacul
s1tuat flotor cu cel aflat deasupra acestuia.
MINIAVION Ă Ă PILOT
Recent a fost pu'> la punct un mic a\ ion teleghi-
dat. un avion ă pilot. capabil ă tran!.porte
o ă de de kg, un radar ş o ă cine-
ă viteza acestui alion este de 130 km/
ă arc o autonomie de zbor de 4-6 ore. Apa-
mtul ă ş 145 kg. avînd amcrgura de 4,10 m
ş folo!!.ind 35 litri de ă pentru motorul ă
de 425 cm
1
• cu doi cilindri. Pentru ă tele-
ă a avionetci, -a construit la sol o ţ
de control ş ţ a imaginilor ca un
ansamblu original de lan!.:lre recupcarc. folosit
in cazul lipsei unei piste de decloare; in acest ul-
tim caz, avionul este catapultat de pc o ă
ă de 8 m. recuperarea ă pe o ă
(prin frinare), prin stoparea aparatului cu o para-
ă sau capturarea lui cu o ă Camera de
luat \ederi ă transmite color, iar opera·
torul de la oi o poate orienta prin ă
'>tabilind i itinerarul ă ă La scurt
timp ă ţ prototipului au '>i ă ofer-
tele de folosire a lui: supravegherea focarelor de
incendiu din ă survolarca coa'itclor ş a ă
murilor. a mashclor în7lipczite pentru prevenirea
• ş observarea reeoltelor in perioada coa-
ccrii, a ă turmelor
ROBOTI TIRI
ş in explorarea ţ cosmic au
propus un plan de a ş  
in care vor lucra ţ cu .. ţ artifiCiala,
Potrivit studiilor lor, in anul 2007, cu ajutorul a
numai citeva rachete, pe ă va putea fi tran-
sportat un .. ş de ţ .. _ginditori", c:.a-
pabili ă ţ singuri in ţ de ţ
concrete de la ţ locului. Prima misiune a
asemenea .. ţ ar fi implantarea pe Luna
a unor surse de energie pe ă de cap.tatoare
Apoi ţ vor ă o ş cu lungi-
mea de 10 m ş adincimea de 5 metri, in care va ft
mtrodus un cilindru cu diametru! de .1 metri Pe-
retii cilindrului vor fi ă ş roca din jur
se va transforma intr-o masa st1cloasa care va
forma ţ ă ţ Ulterior, ţ
ţ ă ş   •.. vor
realiza cab/aJele Ş as1gurarea aprov1z1onam cu
aer ş cu ă ă ce aceste ă ă
vor fi încheiate, ţ vor putea primi .. vizita"
unui grup de oameni.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
BECREATII TEBNICO·fTIINTIFICE
t t
CITITORII
Ă
CITITORI
• Petroala Mugurel - 5500
ă Str. ţ nr. 13,
Scara B, Ap. 7 - ş ă
cumpere col ecti a r evist ei
"Start spre viitor" pe perioada
1980-1985.
•Tudose Silviu - 5100 Bu-
ă Str. Obor, Bloc 11, Scara
B, Ap. 1 - ă volumu;
,.Montaje el ectronice de va
ă
• Llxandru Ion - 1000 Rm.
Vilcea, Str. 30 Decembrie,
Bloc T2, Scara A, Ap. 20 -
ş ă ă schimb de
schite pentru construfrea
unui deltaplan.
• Pantea Cristian - 3384
Poiana Vadulul, Jud. Alba,
Str. ă nr. 29 B -
face schimb de planuri de
constructie pentru automo-
dele.
ă la Editura T eh--
ă volumul Ş AU-
TO-MOTO fi de CIRCU-
LATIE RUTIERA", semnat
de Inginer Ion D. ă
se ă ă
posesorilor de autoturisme
fi celor ţ de aoto-
moblllsm. Lucrarea con-
ţ peste 2 600 termeni
din care 269 se ă la
ţ rutteri. ln pagl-
nHe cirtll se face o tratare
ă a termenHor, tra-
tare care nu ă
multiplele sensuri ale
acesto,., fiind prezentati
in rezumat o parte din ter-
menii ţ In cele ă
domenii de ectivltate, ter-
meni care pot fi utor lnsu-
tiJI. Pentru ci unii din ter-
menii ţ si fie in-
teletl mai bine, s-au re-
produs schf1e, deMne ş
In unele cazuri, scheme.
Anexele prezinti -nume-
ro .. • ţ simboluri,
ţ coduri etc. utili-
zate in tanscrlerea ă
a baterlllor, bujiHor, uleiu-
rllor, unsorHor etc. Vite-
zele economice pentru di-
ferite tipuri de autovehl-
cule, lndlcative ale ţ
lor ş 'Statelor pentru nu-
merele de inmatriculare,
denumirile cluburilor
mobUistice de contt ·
nentul nostru, abrevterlle
unor stgle ce se ă pa
autoturisme etc. constituie
temele altor anexe
prinse in lucrare.
Pentru membrU ceraari-
lor de cartlng, volumul
ş auto-moto ,1 de
clrcuhlltie ă repre-
ă un pre1fos indreptar
atn In ceea ce prlv .. te
partea ă construc-
ă cit fi pentru deprinde-
rea de a utllba corect ter-
menH intilniti In acest do-
meniu.
ă ţ În domeniul
supe ă
Au trecut doar cfteva luni de la anuntarea descoperirii su-
perconductlblllti'l "calde" . care a adus premiul Nobel pen-
tru fizici ă Alu Mueller ş George Bednorz.
Superconductlbilltatea este acel fenomen ciudat, potrivit
ciruia curentul electric trece printr-un material firi si in-
timpine ţ ă ş deci, ă plorderl prea mari de ener-
gie. Era ă ă din anii '20, dar fusese intilniti nu-
mai la temperaturl foarte apropiate de zero abaolut (-273"
C). Mueller ş Bednorz au realizat, in schimb, materiale su-
perconductoare la temperaturi mult mai ridicate (-180
grade). De atunci s-au ş entuziasme ş ţ dar
at• +-urvenlt ş deceptH.
In cadrul unul simpozion organizat anul trecut lHI aritat
ă llpsefte inci o teorie corepunzitoare care ă explice fe-
nomenul. Ca atare, ţ sate practice sint ă foarte
ă mal ales ă dlftcultitllor de a prelucra di n
punct de vedere mecanic noile materiale. care sint cera-
mlce ş nu metalice.
Laboratoarele din_ ă lumea ă ă ă ţ ă re-
zultate importante. In ianuarie anul acesta a fost ţ un
oxld de lantan, strontiu ş nloblu care ar fi supraconductor
la minus 18 grade. Dar multi privesc cu scepticism noHe re-
corduri: s-a constatat adeseori ă ă ă erau ş
sau ci era vorba numai de evenimente ă Deocam-
dali unlcli supraconductorl siguri sint cel de un an.
care lucrau la temperatwa de minus 180 de gntde. la tem-
peraturl rut mart sini putine dovezi certe ş demne de in-
credere.
NGE IOZI A E SI AMUZAMENT
FOTOGRAF 1 A UN U 1
Lucrati ă (intunecata) do-
tata cu o sursa de lumma ş (bec ş de mica
SPECTRU MAGNETIC
Pl!tere,   ă ă cu hirtie ş La lu-
mtna ş ş ţ intre ă ă de ă
foarte ţ o hirtie ă ş ă (cu
ţ luc1oasa 10 sus) . Pe masa de lucru ţ un
magnet oarecare. iar deasupra lui ş ţ ă
de ă cu hirtia ă Apoi, cu ajutorul
unei ă ţ de tifon, ţ ă de fier.
Aceasta se va ş pe placa de ă ă
ordonat, ă liniile de ţ ă ale magnetului aflat
dedesubt.
Pilitura de fier este un corp opac, iar ă ţ
lumina cu ă ă ş ă - timp de citeva
secunde - ă de ă ţ obtine o foarte
ă imagine (ca o fotogafie). a spectrului
magnetic. ă sub ă de ă ţ ş
mai multi ţ ţ putea realiza numeroase
vanante ale acestui interesant fenomen

IONELA TUDOR - CWJ-NAPOCA. Spita·
lui de ţ ă din ş a luat fiin(J in
1934. fiind a treia unit11te de acest fel din
lume.
VASilE NICOLAE - TffU. Planta df!flu-
miti . Nimphaela lotus Hrm11lis" ş in pe-
rilllf!trul ă . 1 Mar dit1 apropif!fe dn
Oradea. Planta a supravietuit. fiind singura
specie din /fora erei ţ
AOINA VELICU - Ş Avem pro-
gramat un matertal despre rlilfa albinelor.
ţ pentru numeroasele sugestii pri-
vind tematica unor materiale enciclopedlce.
ION ABABEI - Ş Liliacul aude
. zgomotur aripilor de fluturi tie la ţ
de reci de metri putind ă vineze foarte
lesne. .
MAR/lENA Ă - Ş Da. este
devlirat. ş Japoneri au descoperit
in ornrii cu patru ani o ă care ă
24 de ore se descompune ş lirtia devine
ă imaculati. putind si fie refolbsitli de
mai multe ori
VALERIAN DORNICI - SLATINA. ln co
muna Celei ă Corabia) s-a descoperit o
fintini construiti in prima ă a secolu-
lui Il e.11.. de ă ţ romani. in incinta
castelului roman Sucidna.
VASILE RADU - WGOJ. Cea mai mare
.. carte" din lume se ă in p8goda ora-
ş birmanez Maudalai. Ea 11re 730 de
. din ă Fiecare ă e inalti de un ·
metru ş ă ş ş peste doui
tone .• Cartea· ă o de 5 ha
dmtr·o rurte interioilrli
ADRIANA VOICU - BUZAU. Obiectele de
se cllfiti 11r111 frecare cu btlciti de CJr-
tul crud (filri coajJ). Petele de ă dr•
pe lenjerie se ă prin ltecate cu zeam.1
de limi'ine. apoi cu lapte dulce cald; limpezi-
rea se fltce cu ă rece curati.
VLADIMIR TOMA - CRAIOVA. la Polul
Sud vfntul su/11 tot timpul. Viteza lui cea
mai mici este de 16 IIm pll ă iar cea mai
mare pDillll ajung;: piiP la 320 de kilometri
pe ă
ECATERINA Ă - Ş Cre-
dem cii este vorba despre ursul .. Coala· dm
Australia. eate n11 bea ă niciodatiJ. El se
ă ş cu frunze de eucalipt. care ii asi·
gura ş lichidul necesar organismului
CORNEL MAROARE - Ţ ln pe·
rioada 194Q- 1980. nivelul ă ş ocea
nelor Terrei a crescut cu 13 cm. ş
se ă IO(Iirii calotelor polare. Adausul
de apa a ţ rittua de rl!tatitf a Pa
miniului. asi/el 1i1111 8 dtmlflit mai lungi cu o
miilllf! de ă S 11 apnciazii ci schim-
ă climatice de pe glob sint o ă
a ş mvelului ă ş ouan11l11r.
ţ revistelor
pentru copil -
ş
OCTOMBRIE 1988 e ANUL IX NR. 10 (106)
IUDAcrOR Ş ION Ş
SECRETAR RESPONSABil DE REDACTIE:
Ing. IOAN VOICU
PREZENTAREA Ă RADU GEORGESC_U
PRUENTAREA Ă SAVA NICOLESCU .
REDACTIA: Pili/il Scint1ii lfr. 1. 33. T11lelo11
1160.10/ 1444. ADMINISTRATIA Editura . • Scinteia".
TIPARUl C.P.C.S. ABONAMENTE prin 11liciil1 ş ţ
tit! P.T. T .R. Cititorii din ă tati se pot abon11 pTJn
ROMPRESF/lATEl/A" - S«tor 111port-import preu
P O Box 12-101. telu 10 376: prslir Caleil
G ţ nr 64-$6
15
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
..
(Ontutsu\ -

(\e tte&\'e
\e\}n\to-
s\\\n'il\\t'â
,  
C)\)\l.f.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->