Maxime

Maxime Adevar Sa ne mintim pe noi insine ne este mai adanc inradacinat decat sa-i mintim pe ceilalti! (Dostoievski) Daca vrei odihna, crede. Daca vrei adevarul, cauta si sufera. (Frederich iet!sche) "ine invata nu inseamna ca si a#un$e la adevar. "ine a#un$e la adevar, nu-i inca in stare sa-l intareasca. "ine-l intareste nu inseamna ca si stie sa-l intareasca. ("onfucius) A detine adevarul este calea celesta. A cauta adevarul este calea omului. ("onfucius) %Adevarul nu se confrunta intotdeauna cu dreptatea!& %'nde ai citit asta (& %)n toate cartile *une.& (+illiam Faulkner) Adversarul care iti este o o*sesie a devenit o parte din tine. (,ucian -la$a) Sinceritatea a*soluta e ceva tot atat de neconforta*il ca si minciuna perpetua. (.udor /ctavian) Adevarul este rareori invaluit in romantism. (A$atha "hristie)

Maxime "alculatoare Sa $resesti este uman, dar ca sa !apacesti de tot lucrurile ai nevoie de un calculator. 'n pro$ram de calcul face ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai vrea tu sa-ti faca. "omplexitatea unui pro$ram va creste p0na va depasi capacitatea de 1ntele$ere a operatorului care tre*uie sa lucre!e cu el. Descoperirea unei erori intr-un pro$ram de calcul se face a*ia dupa ce pro$ramul a fost folosit c0teva luni de !ile. /rice pro$ram de calcul costa mai mult si necesita mai mult timp dec0t s-a considerat initial. /rice pro$ram se va extinde pentru a ocupa 1ntrea$a memorie disponi*ila a calculatorului. Daca un pro$ram este util, va tre*ui schim*at. Daca nu mai este util va tre*ui sa fie #ustificat. Dupa ce eroarea $asita a fost corectata, se va constata ca de fapt nu a fost nici o eroare. 2rorile nedetecta*ile se pre!inta intr-o infinitate de forme, pe c0nd cele detecta*ile sunt prin definitie in numar finit. Daca pentru introducerea corecta a datelor in calculator s-au preva!ut o serie de teste, se va $asi un idiot in$enios care va descoperi o metoda de a introduce si date $resite. /rice sistem de calcul care depinde de fia*ilitatea umana este nefia*il. /rice pro$ram de calcul a#uns in fata de rulare este depasit.

Maxime "aracter "aracterul consta in taria hotararii cu care cineva vrea sa faca ceva si pune acel ceva in executie. ()mmanuel 3ant) "aracterul nu e un dar, ci o suma de deprinderi tari, do*andite din munca. (Simion Mehedinti) 4uterea caracterului sta in dra$oste. (Simion Mehedinti) "aracterul fara inteli$enta poate mult, dar intele$enta fara caracter nu valorea!a nimic. ("icero) u cunosti un om decat dupa ce ai um*lat 5 luni in mocasinii sai. (4rover* )ndian) Apele linistite sunt cele mai periculoase! 2$oismul este pur si simplu un alt nume dat vointei. (6erome 3. 6erome) Femeile vicioase au putine vicii. (6erome 3. 6erome) "opiii unici devin *ar*ati si femei rele. (6erome 3. 6erome) u am reusit sa ne ducem la indeplinire pro$ramul in totalitatea lui, pentru motivul *inecuvantat ca reali!arile omului raman intotdeauna de caruta fata de intentiile sale. (6erome 3. 6erome) 4alavra$im despre civili!atia si omenia noastra, insa acei dintre noi care nu duc ipocri!ia pana la autoinselare stiu ca dedesu*tul camasilor noastre scro*ite pandeste sal*aticul, cu toate instinctele lui sal*atice intacte. (6erome 3. 6erome) 'n om isi poate *ate #oc de vedeniile altora ca fiind scornituri ale unor minti *olnave, dar, cand e vor*a de ale lui proprii, el stie ca sunt adevarate. (6erome 3. 6erome)

Maxime "asatorie ascut-789:, "asatorit-7888! (;rupul Divertis) / fata cand se casatoreste crede intotdeauna ca a casti$at un iu*it, dar de cele mai multe ori isi da seama ca l-a pierdut. (6erome 3. 6erome) )u*irea este o forma de *oala temporara care se vindeca numai prin casatorie. .oate #ocurile de noroc sunt inter!ise, numai casatoriile nu. "asatoria este cel mai <*un< mod de a distru$e o prietenie ideala pana atunci. / casatorie *una este aceea dintre o nevasta oar*a si un sot surd. (Michel De Montai$ne) )u*irea este idealul. "asatoria este realitatea. "au!a principala a divortului este casatoria.

Fidelitatea in casnicie e ca o mancarime pe care nu ai voie sa o scarpini. Dorinta unei femei e sa se marite cat mai curand cu putinta, iar a unui *ar*at sa stea neinsurat cat mai mult posi*il. (;eor$e -ernand Sha=) .ine ochii *ine deschisi inainte de casatorie si pe #umatate inchisi dupa. (-en#amin Franklin) "asatoria este triumful ima$inatiei asupra inteli$entei. A doua casatorie este triumful sperantei asupra experientei. (/scar +ilde)

Maxime "onstiinta "ea mai coplesitoare forta ma#ora su* presiunea careia suntem uneori constransi sa lucram este propria noastra constiinta. (,ucian -la$a)

Maxime Femei Fiind intre*at <"um ar fi *ar*atii fara femei (<, Mark .=ain a raspuns> <)n primul rand fericiti! Apoi putini, putini, din ce in ce mai putini!< (Mark .=ain) u aler$a dupa femeie si masina! ?ine alta! "and femeia spune < u<, insemana <4oate<, cand spune <4oate<, inseamna <Da<. Si daca spune <Da< ( )nseamna ca nu-i femeie! umai *ar*atii insurati au amante. 2 curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un *ar*at. Femeia e ca *icicleta> daca nu ai camera, mer$i pe lan$a! - Femeile cred ca daca o pisica fu$e de acasa este din cau!a lipsei de afectiune oferite. - Femeile cred ca daca un caine fu$e de acasa este din cau!a lipsei de afectiune oferite. - Femeile cred ca daca o femeie fu$e de acasa este din cau!a lipsei de afectiune oferite. - Femeile cred ca daca un *ar*at fu$e de acasa este din cau!a ca *ar*atii sunt porci. Femeia este un animal care traieste pe lan$a casa omului si se hraneste cu !ilele lui. Daca femeia ar fi *una, si Dumne!eu ar avea una. Sa nu contra!ici niciodata o femeie! Sa astepti putin, ca o face ea sin$ura! )ntre*at fiind ce e femeia, 2mil -rumaru a raspuns> < u stiu, dar sunt multe!< (2mil -rumaru) Femeile sunt pasionate de matematica. )si impart varsta la @, du*lea!a pretul hainelor si adau$a intotdeauna A ani la varsta prietenei cele mai *une. (Marcel Achard)

Maxime ;reseli 2ste necesar sa descoperi $reseli de stil in scrierile altora, pentru a le evita in ale tale. (Arthur Schopenhauer) De indata ce vor*esti, incepi sa te inseli. ,o$ica este ceea ce ne a#uta sa $resim cu fermitate. ;reseala e o inepui!a*ila sursa de informare. A $resi incepe din momentul in care nu incercam sa reparam ce am constatat ca am $resit. ("hris Simion) / eroare este cu atat mai periculoasa cu cat contine mai mult adevar. "alculatoarele pot $resi, dar oamenii $resesc si mai mult. ;andirea lo$ica si viata reala nu sunt doua or*ite separate. ,o$ica este sin$urul mi#loc al omului pentru a stapani pro*lemele realitatii. (,ud=i$ ?on Mieses) /mul are un sin$ur mi#loc de a lupta impotriva erorilor> ratiunea. (,ud=i$ ?on Mieses)

Maxime ,e$ile lui MurphB Daca nu intele$i un anumit cuvant dintr-un articol tehnic, i$nora-l. Articolul va suna foarte *ine si fara el. (,e$ea ,ui "operfield) 'n circuit care nu poate sa se defecte!e le va distru$e pe celelalte. (,e$ea ,ui "usliman) 'n echipament electronic este pus intr-o carcasa foarte frumoasa, iar intr-o parte sau deasupra sa se afla o cutiuta continand componentele strict necesare pe care proiectantul a uitat sa le incorpore!e in echipament. (,e$ea ,ui 4arsons) 4utem invin$e pana si $ravitatia, dar uneori maculatura este coplesitoare. (,e$ea ;ravitatiei A ,ui ?on -raun) "and tre*uie sa iei o deci!ie, cantitatea de informatie relevanta pe care o ai la dispo!itie este invers proportionala cu importanta deci!iei. (,e$ea ,ui "ooke) 'n sistem complex care nu functionea!a a evoluat dintr-un sistem simplu care functiona ireprosa*il. (A 7A-a ,e$e A Sistematicii) 'n tran!istor prote#at de o si$uranta fu!i*ila se va arde, prote#and si$uranta. (,e$ea ,ui Froud)

Maxime ,i*ertate /amenii, cand sunt lasati sa faca ce vor ei, au tendinta de a-i imita pe altii!

Maxime Munca 2 imposi*il sa te *ucuri de trandavie daca nu ai de lucru pana peste cap. u-i nici o scofala sa nu faci nimic, atunci cand nu ai nimic de facut. A pierde timpul, in ca!ul acesta, este chiar o ocupatie si inca una foarte istovitoare. .randavia, ca si saru (6erome 3. 6erome) Munca staruitoare invin$e totul. ( icolae )or$a) Faima se ru$ineste, daca nu o cureti prin munca in fiecare !i. ( icolae )or$a) )n munca e sanatatea, cinstea, puterea si farmecul vietii. (Alexandru ?lahuta) Munca si numai munca este i!vorul li*ertatii si al fericirii. (Mihai 2minescu)

Maxime 4olitice De-a lun$ul anilor, Comania a avut numai doi *uni vecini> )u$oslavia si Marea ea$ra! ()on )liescu) Drumul li*ertatii trece prin cultura. Filantropia si caritatea au un anumit aer al imposturii. (Calph +aldo 2merson) / tara ce nu-si cunoaste trecutul este ca un copil care nu-si cunoaste parintii. Societatea se *a!ea!a pe ra*darea celor saraci. (Anatole France) Ceferitor la modul <fara cap< de creare a unor ministere in acele vremuri, ;ri$ore Moisil a spus> <4ropun ca intr-un minister sa fie unite $eolo$ia cu $eometria si $eo$rafia si ministru sa fie ;eo -o$!a!< (;ri$ore Moisil) Democratia si li*ertatea adevarata, mai inainte de toate, cer moralitate. ()on Deliade Cadulescu) u contea!a cine votea!a, contea!a cine numara voturile! ()osif ?issarionovici Stalin) Moartea unui om e o tra$edie, moartea a 7EEE de oameni e o cifra statistica. ()osif ?issarionovici Stalin)

Maxime 4rieteni Disciplina e cel mai *un prieten al omului! (Dector "uper) )ncrederea nu se pierde decat o sin$ura data! 4rietenii si rudele au privile$iul de a fi mai nesuferiti decat ceilalti oameni. (6erome 3. 6erome) Dusmanii se recrutea!a dintre prieteni. (;ri$ore Moisil)

Sa nu-ti faci prieten din omul care nu ti-e pe potriva. Sa ai le$aturi cu cel care te merita si sa-i tii departe pe cei care nu te merita. ("onfucius) 4rietenia nu poate exista decat intre oameni cinstiti. 4rietenia nu se cumpara in tar$. Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma feresc sin$ur! )n viata e nevoie sa ai un prieten adevarat. )arta, dar nu uita! "ine uita, nu merita! 4rietenii vin si pleaca, dusmanii raman. (Mottoul ,ui 6ones)

Maxime 4rostie umai prostia poate sa n-ai*a intermitente. (;ri$ore Moisil) Sa te fereasca Dumne!eu de cei care au doar convin$eri si nici o indoiala! (.udor /ctavian) Si eu sunt prost! Dar cand vad pe altul mai prost, rade inima in mine! 'n prost $aseste intotdeauna unul mai prost care sa-l admire. (-oileau) Se spune ca oamenii veseli spun multe prostii, pe cind cei $ravi mai putine, dar mai mari. (.udor /ctavian) 4rostia inseamna sa faci acelasi lucru in mod repetat, asteptand re!ultate diferite. 2 mai *ine sa taci si sa dai impresia ca esti prost, decat sa vor*esti si sa inlaturi orice du*iu! "a sa intele$i ca esti prost tre*uie sa iti mear$a mintea. (;eor$es -rassens) Doar doua lucruri sunt infinite> 'niversul si prostia omeneasca. Si nu sunt si$ur in le$atura cu primul. (Al*ert 2instein)

Maxime Sfaturi Ai invins ( "ontinua! Ai pierdut ( "ontinua! (4ierre De "ou*ertin) "unoaste-te pe tine insuti! (4laton) u te enerva! )a un ciocan mai mare! <Mi-ai cerut sfatul si eu ti l-am dat. "are dintre noi a fost idiotul cel mai mare n-are rost sa discutam.< (6erome 3. 6erome)

"ele trei lucruri esentiale pentru a infaptui ceva care sa merite osteneala sunt munca staruitoare, perseverenta si *unul simt. (.homas 2dison) Sa nu te certi niciodata cu un prost! "eilalti au toate sansele sa nu o*serve diferenta! "auta si 1n scrum! 4oti $asi *i#uterii si acolo! (-harat "handra CaB) Ca!i tu intai de tine, inainte sa poata altii sa o faca! (2lsa Max=ell) u lua niciodata un somnifer si un laxativ in aceeasi seara. u testa niciodata adancimea apei cu am*ele picioare! ,a micul de#un, fii e$oist, pran!ul imparte-l cu prietenul, iar cina da-o dusmanilor! (4rover* "hine!esc) Daca tre*uie sa ale$i intre doua rele, ale$e-l pe cel pe care nu l-ai mai incercat pana atunci. u te in$ri#ora de ceea ce $andesc oamenii, nu li se intampla prea des. )ntai incearca, apoi ai incredere! )n viata re$reti numai riscurile pe care nu ti le-ai asumat. Sa nu te certi cu oamenii mai mult decat cu tine insuti. (,ucian -la$a) Daca tot faci un lucru, atunci fa-l *ine! Sa ai 1ntotdeauna doua animale de calarie> ra*darea si prudenta. Ca*darea te vesteste si prudenta te pa!este. (4rover* Ara*) 4e cel care nu te doreste sa nu il doresti nici tu. (4rover* Ara*) oaptea e un *un sfetnic. (4rover* France!) Sa nu pastre!i niciodata toate ouale 1n acelasi cos. (4rover* 2vreiesc) Daca vrei sa te urme!e cainele, hraneste-l. (4rover* 2n$le!esc) .i s-au dat doua urechi si o sin$ura $ura, pentru a asculta de doua ori mai mult decat vor*esti. (4rover* "hine!) u te certa niciodata cu un prost sau cu un nesimtit, ceilalti nu vor mai face diferenta intre voi!

Maxime ?iata /rice existenta nu-i, in ultima instanta, decat un numar finit de motive. (.udor /ctavian) ?iata este acolo unde te re$asesti, momentul in care simti ca iti apartine clipa si ca in ea sta ascunsa o viata intrea$a. ("hris Simion)

"el mai $reu ii este omului sa se de!o*isnuiasca de viata. ("hris Simion) )n viata n-ai voie sa spui <imi pare rau<, <re$ret<! ("hris Simion) 4refer sa-i tin minte pe oameni veseli si sanatosi, nu neputinciosi sau morti. ("hris Simion) Moartea tre*uie privita cu indiferenta. ("hris Simion) "ei 7E <Daca< 7. Daca vrei sa faci un *ine, atunci fa-l cand este nevoie. @. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe $anduri. 5. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca. :. Daca primesti ceva, da mai departe. A. Daca nu poti sa a#uti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepte!e ca pe un refu!. F. Daca poti sa construiesti ceva, nu distru$e. 9. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci. G. Daca devii cele*ru, ramai modest. 8. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii. 7E. Daca faci o o*servatie, nu #i$ni. ("hris Simion) .ot ce e placut ori e ile$al, ori e imoral, ori in$rasa. u de moarte mi-este frica, ci de vesnicia ei! (.udor Ar$he!i) /*isnuinta e a doua natura! u suntem nici macar ceea ce vrem sa fim. Cau e cu rau, dar mai rau e fara rau. mportant in viata nu e cum incepi, ci cum continui. (Anda "alu$areanu) Daca omul ar stii unde va muri, n-ar mai trece pe acolo. "el mai $reu lucru in viata e sa spui <Da< sau < u< cand tre*uie! Da-mi, Doamne, puterea de a schim*a lucrurile pe care le pot schim*a! Da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schim*a! Si da-mi intelepciunea de a le deose*i! Sa nu te dai *atut! 4oti mai mult! 4rostia si domnia se platesc. u se moare decat o sin$ura data. ?iata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea. imic nu e asa de tare ca trecutul. 4e acela nimeni si nimic nu-l poate schim*a. (,ucian -la$a) "and salve!i viata cuiva, acea viata iti apartine! (4rover* Ara*)