You are on page 1of 3

Speta Adams vs.

Adams

-in speta este vorba de 2 apartamente situate in Spania,care fac parte din masa succesorala dupa defunctul Adams;testatorul a murit la 3 aprilie 1982;prin clauza testamentara numarul 3,defunctul a dispus in favoarea sotiei sale(parata din proces),lasand acesteia averea sa absolut in intregime si de peste tot,in speta proprietatile din Spania;in urma mortii testatorului au ramas sotia si fiul acestuia(reclamantul); -testatorul era cetatean britanic,avand in acelasi timp si domiciliul in Anglia;drepturile reclamantului sau ale paratului asupra proprietatilor imobiliare din Spania depind de legea pe care instanta in cauza o va aplica devolutiunii succesiunii,mai precis instanta poate alege intre legea materiala engleza,adica legea statului caruia ii apartinea de cujus si cea spaniola sau legea statului pe teritoriul careia erau situate cele doua apartamente;daca s-ar aplica legea nationala engleza,paratului ii vor reveni in intregime imobilele din litigiu;in schimb,daca s-ar aplica dreptul succesoral spaniol,reclamantul ar fi indreptatit la o cota obligatorie legitimas de 2/3 din succesiune,paratului revenindu-i doar Cd = 1/3;rezultatul solutiei depinde in mod exclusiv de maniera de solutionare a conflictului de legi succesorale;intrucat ultimul domiciliul al testatorului era in Anglia,s-a apreciat ca efectele testamentului se vor produce in conformitate cu legea engleza,intelegand prin aceasta the whole law of england,iar potrivit normelor de drept internationale private engleze,succesiunea proprietatii imobiliare din Spania este supusa regulii lex citius,intelegand prin aceasta si intreg sistemul de drept spaniol;pornind de aici,instanta britanica a apreciat ca trebuie sa solutioneze litigiul in aceeasi maniera in care ar fi solutionat de Curtea Suprema a Spaniei,aplicand teoria instantei straine;aceasta inseamna ca instanta engleza trebuie sa porneasca aidoma judecatorului spaniol,de la norma conflictuala spaniola incidenta in cauza;potrivit art. 9 punctul 8 din titlul preliminar la Codul Civil Spaniol,succesiunea,indiferent de natura ei si indiferent de locul situarii bunurilor din masa succesorala,este supusa in intregime legii nationale a persoanei decedate;norma conflictuala spaniola trimite la legea engleza;judecata spaniola(in a carui postura s-a transpus magistratul englez) va aplica legea materiala engleza(ipoteza in care paratul e favorizat) sau dimpotriva,intre sistemul de drept englez,stiut fiindca in acest caz norma de conflict engleza va retrimite la lex spaniola;se recunoaste unanim ca in situatia in care norma conflictuala engleza la care a trimis cea spaniola retrimite la aceasta din urma,judecatorul spaniol ar urma sa aplice legea materiala interna,ipoteza in care reclamantul ar fi indreptatit la cele 2/3;in general,se apreciaza ca in situatia in care instanta spaniola ar avea in vedere intreg sistemul de drept englez,judecatorul spaniol ar aplica invariabil dreptul spaniol;potrivit art. 9 punctul 1 din Codul Civil Spaniol,legea personala a persoanei fizice este determinata de cetatenia sa;aceasta lege va carmui capacitatea,starea civila,drepturile si obligatiile familiare si succesiunea pentru cauza de moarte;art. 9 punctul 8 spune ca succesiunea pentru cauza de moarte va fi guvernata de legea nationala a lui de cujus din momentul mortii sale,independent de nationalitatea si de localizarea bunurilor; totusi,dispozitiile testamentare si pactele succesiunii care sunt valide potrivit dreptului national al testatorului sau ale celor care au
Iosif Ana Maria Alexandra Grupa 718 , Seria A Page 1

incheiat actele din momentul incheierii lor vor ramane valide,chiar daca succesiunea va fi guvernata de o alta lege,insa dispozitiile privind rezerva,daca exista,vor fi supuse acestora din urma;nu exista niciun dubiu ca potrivit art. 9 punctul 8 succesiunea proprietatilor spaniole ar urma sa fie supusa legii engleze ca lege nationala a testatorului;art. 9 punctul 8 din Codul Civil Spaniol trimite la dreptul englez si are in vedere legea engleza interna;art. 12 din Codul Civil Spaniol contine anumite principii generale de drept international privat spaniol;dispozitia care ne intereseaza este art. 12 punctul 2 care spune ca trimiterea dispozitiilor la o lege straina va fi prezumata ca fiind facuta la legea materiala straina,excluzandu-se orice retrimitere facuta de normele de conflict straine la o alta lege decat cea spaniola;art. 12 punctul 2 are o forumlare contradictorie -acceptiunea de drept material are in vedere dreptul succesoral spaniol,excluzand normele de conflict spaniole;divergenta intre experti este legata de maniera in care Curtea de drept spaniol ar aplica art. 12 punctul 2 din titlul preliminar al Codului Civil spaniol -Senior Barero,expertul paratei,subliniaza caracterul ilogic al art. 12 punctul 2,mentionand ca din prima parte ar rezulta faptul ca trimiterea dispusa de norma de conflict spaniol ar avea caracter material,caracter care ar exclude orice retrimitere viitoare -partea a doua a textului evoca posibilitatea admiterii unei retrimiteri limitate,daca se face la dreptul spaniol;punctul sau de vedere este ca o instanta spaniola ar avea indrituirea de a accepta o asemenea retrimitere(grad I),dar nu este obligata;daca o speta similara ar ajunge in fata Curtii spaniole,aceasta ar decide in chestiunea admiterii retrimiterii,doar tinand seama de principiile generale ale dreptului spaniol;in cazul spetei,admiterea retrimiterii in materia succesiunii bunurilor unui national englez ar afecta principiul fundamental al unitatii succesiunii din dreptul spaniol -conceptul unitatii succesiunii,reglementat de art. 9 punctul 8 este legat de legea nationala a autorului ei;sistemul de drept consacra aceasta unitate indiferent de locul situarii bunurilorCurtea Suprema a Spaniei,fara a fi legata de art. 12 punctul 2 va admite sau nu retrimiterea,dupa cum aceasta va afecta sau nu unitatea succesorala randuita in jurul principiului nationalitatii -expertul in dreptul spaniol al reclamantului nu este de acord cu aceasta constructie;admite formularea art. 12 punctul 2,doar ca el considera ca acest articol impune sau obliga instanta spaniola sa admita retrimiterea,ori de cate ori legea trimite la dreptul spaniol;principiul unitatii succesiunii nu este unul absolut,facand referire la numeroasele situatii in care legea aplicabila capacitatii testatorului nu este identica cu cea prin care se apreciaza validitatea inscrisului testamentar si a drepturilor intemeiate pe testament Aprecierea manierei in care un judecator ar proceda in locul lui -nu se pune problema ab initio a unei retrimiteri de gradul II

Iosif Ana Maria Alexandra Grupa 718 , Seria A

Page 2

-pana la acea data nu a existat o practica cu privire la aplicarea art. 12 punctul 2 Cod Civil spaniol;avand in vedere punctul de vedere al lui senor Santonio(expertul reclamantului),care priveste art. 12 punctul 2,ca impunand obligatia instantei ori de cate ori este vorba de succesiunea bunurilor mobile situate in Spania,dar apartine unui national englez,de a fi reglementate de dreptul intern spaniol;pe de alta parte,expertul doar sustine acest efect al art. 12 punctul 2,fara sa justifice logic de ce el ar impune in mod automat obligarea instantei de a accepta imediat retrimiterea -pe de alta parte,ambii experti recunosc faptul ca principiul unitatii succesiunii,intemeiat pe legea cetateniei,este un principiu fundamental atat in dreptul intern,cat si DIP spaniol;a aplica dreptul succesoral spaniol unor imobile situate in Spania,dar apartinand unui national englez ar contraveni acestui principiu;de aceea,nu poate achiesa la punctul de vedere al senior Albano(de a limita aplicarea acestui principiu al unitatii succesiunii);multiplicarea legilor succesorale ar fi recunoscuta in dreptul spaniol,dar nu a demonstrat practica curenta;dupa parerea lui,din art. 12 punctul 2 nu rezulta implicit obligatia impusa instantei de a accepta retrimiterea dispusa de norma de conflict engleza -vom decide in sentinta de a da efect principiului unitatii succesiunii,considerandu-l un principiu fundamental al DIP spaniol;pentru acest motiv,dupa indelungate ezitari si dificultati,consider ca daca Curtea Suprema a Spaniei ar fi sesizata cu o speta similara ar da intaietate principiului unitatii succesiunii,admitand devolutiunea proprietatilor spaniole apartinatoare defunctului,national englez,potrivit dreptului englez;de aceea, instanta respinge actiunea reclamantului atribuind proprietatile spaniole,in intregime,in temeiul testamentului paratei

Iosif Ana Maria Alexandra Grupa 718 , Seria A

Page 3