P. 1
Arta Veche

Arta Veche

|Views: 17|Likes:
Published by KerBro
Arta Veche
Arta Veche

More info:

Published by: KerBro on Dec 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/17/2014

pdf

text

original

ar Ta VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

11

pe măsură ce clima continentului european se încălzeşte şi. Caracteristic pentru aproape întreaga artă neolitică de pe teritoriul României.. Cultura Vădastra Vas antropomorf. este accentul pus pe abstract. în speţă pe geometrie. Cultura Vădastra Extrem de bogat este teritoriul României în vestigii artistice ce datează din epoca pietrei şlefuite (din neolitic). neoliticul se instalează în spaţiul carpato-dunăreano-pontic cu începere din mileniul VI î. ne oferă sugestii asupra vestimentaţiei menite nu numai să-i apere pe îndepărtaţii noştri strămoşi de intemperii. pătrunzând. prin elemente de decor. n. iar mai târziu din metale. prelucrarea pietrei prin şlefuire atinge un înalt grad de perfecţiune şi printre ocupaţii îşi fac apariţia ţesutul şi olăritul. din Asia anterioară. fie colorate. dinspre sud. scoici. ca şi al altor zone învecinate. fuzionând cu autohtonii din epoca mezolitică. de 14 . dar în contrast cu aspectul figurativ naturalist din alte arii de cultură. În lipsa unor urme directe care să ateste existenţa ţesăturilor. despre acestea vorbesc indirect tot obiectele de ceramică. e. alături de tatuaje şi de diverse obiecte de podoabă din piatră. os. Această capacitate de conceptualizare a gândirii. şi anume statuetele din lut care.ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Vas-coşuleţ. cum cred specialiştii. ceramică. alături de vânătoare şi pescuit. să-i împodobească şi să le satisfacă astfel setea de frumos — adevărată constantă a necesităţilor spiritului uman. dar. obiectele de ceramică proliferând într-o infinitate de forme şi având cele mai diverse destinaţii. din Apusul Europei de pildă. de altfel. Comunităţile umane trec în această epocă la forme de viaţă sedentară. fie incizate. pe o vastă arie de la sud şi nord de Dunăre. încep să se practice agricultura şi creşterea vitelor. corn. Ca şi în restul Europei. odată cu purtătorii lui — populaţiile migratoare ce se vor aşeza.

printre altele. ţinând seamă că în viaţa lui spirituală omul primitiv stabilea relaţii cu mediul natural sub semnul unor credinţe şi practici magice. reuşeşte să ne impresioneze prin capacitatea de reducere la esenţă a realităţii. statueta (bust) de la Rastu ( jud. Totodată. Gumelniţa. şi un grup statuar . Cultura Vinča-Turdaş Cronologic. e. de asemenea. Avem în vedere. ea a excelat prin statuete antropomorfe puternic stilizate care surprind printro rară forţă expresivă. concurând şi împletindu-se pe alocuri cu elemente ale culturii Criş. e. n. în ciuda economiei de mijloace folosite. denumită Criş-Starčevo. în sfârşit. 15 . ca şi în voinţa de a ornamenta. consecutiv sau. Sălcuţa. Cernavodă şi altele. nu putem să nu admitem că multe dintre motivele ornamentale au pur şi simplu doar un rost decorativ. nu pot fi ignorate. tot ce iese din mâna olarului. Mai puţin rudimentară însă decât aceasta din urmă. din aceeaşi etapă timpurie a pietrei şlefuite.. n. După multe secole de dominaţie a culturii Criş-Starčevo au urmat. Prima cultură neolitică. Banatul şi nordul Olteniei încă din mileniul V î. în care însemnele artei se vădesc pregnant în formele armonioase realizate. tandreţe.. Boian. uneori.ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Vas zoomorf. de care dădea dovadă meşterul din neolitic. duioşie. menit să satisfacă nevoia de frumos a oamenilor în acele îndepărtate vremuri. cultura Turdaş este cea mai veche dintre cele enumerate şi ea a acoperit anumite părţi din Transilvania. Avem. vădeşte din partea „artistului“ care l-a realizat o sensibilitate aproape „modernă“. Cultura Gumelniţa abstragere din realitatea figurativă a unor scheme grafice cu rol de simboluri a putut fi pusă de specialişti în legătură cu noul mod de producţie sedentar-agrar al comunităţilor neolitice. s-a răspândit pe întregul teritoriu al ţării încă din mileniul VI î. cea mai vestită şi totodată cea mai evoluată sub aspectul inventivităţii artistice şi al perfecţiunii fiind cultura Cucuteni. sugerată laconic prin câteva linii incizate adânc. Hamangia. culturile Turdaş. dar şi statuete de lut zoomorfe şi antropomorfe. fie şi cu motive geometrice simple. acoperind totalitatea teritoriului ţării sau numai părţi ale lui. Vădastra. exemplare unice ca plasticitate a modelajului cum este capul de statuetă a cărui coafură. în paralel. o maternitate investită cu toate atributele de rigoare ale acestei teme iconografice: comuniune de simţire. Statuetă-idol. Avem în vedere. Dolj) care. Semnificaţiile de ordin magico-religios pe care le-au putut avea unele motive decorative. caracterizându-se printr-un bogat inventar de unelte din piatră şlefuită şi mai ales printr-o intensă producţie de obiecte ceramice în special vase.

carac­terizată printr-o ceramică evoluată atât ca repertoriu de forme. În replică. Juxtapuse una cu faţa la cealaltă. combinate cu tensiunea trăirii psihologice conferă acestor figurine statutul unor capodopere cărora.) se afirmă cu putere cultura Boian. se distinge şi ea tot printr-o poză insolită în iconografia neolitică. într-o atitudine parcă de sfadă. cu centre de olărie în câmpia Dunării. perechea personajului. într-unul din cazuri.ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Statuetă. n. într-o poză ce sugerează povara unor necazuri de care omul pare copleşit. o statuetă feminină. civilizaţia neolitică se diversifică tot mai mult într-o serie de culturi ce se între­ pătrund. Cultura Hamangia „Gânditorul de la Cernavodă“. Pe măsură ce se derulează secolele. acoperind arii vaste din teritoriul ţării. e. De aici provin o serie de exemplare excepţionale de plastică mică reprezentând omul în forme şi atitudini ce au justificat. datorită expresivităţii remarcabile dobândite de artist în redarea vieţii interioare. schematismul reprezentării. cu reproşuri de o parte şi cu o obstinată muţenie reflexivă de cealaltă. lipsa oricăror incizii ornamentale care să sugereze îmbrăcămintea sau tatuajul. după localitatea dobrogeană eponimă. Şezând cu un picior întins 16 . în ciuda dimensiunilor reduse. Cultura Hamangia şi cu unul îndoit din genunchi. Simplitatea modelajului. între cei doi protagonişti părând a se consuma o mică dramă familială. ea se ţine cu amândouă mâinile de acesta. Pe lângă recipientele obişnuite Asemenea statuete nu vor fi întrecute decât de cele aparţinând unei culturi din mileniul IV. aşezat pe un scăunel. cele două figurine alcătuiesc un grup ce evocă o scenă de gen. Este vorba despre o statuetă de bărbat căzut pe gânduri. accentuată şi de gâtul alungit peste măsură. Astfel. numită Ha­mangia. denumirea de Gânditorul de la Cernavodă. nu le lipseşte o anumită alură de monumentalitate. în neoliticul mijlociu (mileniul IV î. cât şi ca decor. cu coatele pe genunchi şi cu capul sprijinit în palme.

aşa cum constatăm la aşa-zisa Zeiţă de la Vidra.e.n. inclusiv o zonă restrânsă de peste Prut. este cultura Vădastra. în vedere ultima fază a acesteia căci. folosite de băştinaşi ca amulete. iar în Transilva­nia – culturile Decea şi Petreşti. Renumit este în cadrul ei vasul antropomorf viguros stilizat cu un decor meandric şi spiralic. Definitorie pentru ceramica execu­tată de purtătorii acestei culturi este introducerea masivă a pictării vaselor cu pastă albă. iar la decorul incizat se adaugă exciziile executate după uscarea parţială a vasului. care cuprinde o arie vastă ce include nord-estul Munteniei. fireşte. Dobrogea şi sudul Moldovei. Neacoperind întreaga suprafaţă a ţării. cea mai mare parte a Moldo- 17 . cultura Gumelniţa nu epuizează formele de manifestare artistică de la „Zeiţa“ de la Vidra. În majori­ tate feminine. Avem. sud-estul Transilvaniei. Pentru mileniul III î. În faza Vidra a culturii Boian. iar uneori din os. realizat în relief printr-o migăloasă operaţie de încrustare şi excizare. se afirmă cultura Sălcuţa. în evoluţia ei începută în mileniul IV. O variantă a acestei culturi. în Oltenia şi Banat. Concomitent şi înrudite cu ea. apar chiar şi vase cu decor colorat în mai multe registre cu motive meandrice (de exemplu chiu­pul descoperit în staţiunea Glina. spre apus. în epoca târzie a neoliticului. această cultură. aproape de Bucureşti).ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Machetă din ceramică a unui sanctuar. Cultura Boian sfârşitul neoliticului. caracteristică pe o bună parte a teritoriului României. cu o arie de răspândire în Oltenia. roşie şi cu grafit. tehnică ce se combină armonios cu aceea a incizării şi a împungerii. de cultură Cucuteni . ele acuză fenomenul de steatopigie având atributele fertilităţii puternic reliefate. este cultura Gumelniţa. acum vin să se adauge şi un fel de cupe cu picior. Tot în faza Vidra au fost localizate statuetele de lut. Cultura Gumelniţa în epocile anterioare. un fel de fructiere. avându-şi aportul lor de inventivitate şi promovând procedee tehnice neîntâlnite în alte părţi. fiecare dintre ele introdu­când note noi. cuprinzând Muntenia. Treapta de perfecţiune cea mai înaltă este atinsă însă.

ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Obiecte din ceramică descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. Cultura Cucuteni 21 .

Cultura Cucuteni 20 .ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Obiecte din ceramică descoperite pe teritoriul Republicii Moldova.

documentată atât de abundent de tezaurele princiare din secolul al IV-lea î. împletituri. capitala regelui Decebal. 31 . executate ca regulă din argint. Dar cele mai frumoase vase de argint. cupe conice şi cupe cu picior de tipul cantaros . spre deosebire de arhitectură. n. sunt cele din tezaurul de la Sâncrăeni (jud. cu acestea din urmă asociindu-se de către cercetători ideea existenţei unui calendar propriu civilizaţiei dacice. în număr de cin­ cispre­zece. şi întreruptă în secolele III şi II. Curios.. a fost reluată în secolul I î. Harghita) cuprinzând boluri semisferice. unele dreptunghiulare. locuitorii lui au amenajat terase pe care au organizat aşa-zisa incintă sacră. În schimb. Deşi oraşul era situat pe coasta muntelui. iar altele circulare. unele bogat orna­mentate în registre reprezentând frunze lanceolate. un fel de acropole unde se înălţau sanctuarele . Ruinele unui amfiteatru invadatori spre Sarmizegetusa. vrejuri şi aşa-zisele unde etrusce. situată în munţii Sebeşului. e. n. activitatea din domeniul toreuticii.ARTA VECHE PE TERITORIUL ROMÂNIEI Sarmizegetusa romană. e. în apropierea actualei loca­ lităţi Grădiştea. săpăturile scoţând la iveală pentru această perioadă mai multe tezaure dacice de podoabe. sculptura nu s-a bucurat de o prea mare atenţie din partea geto-dacilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->