Titlul celebrului studiu al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu este mai actual astazi ca niciodata.

Formulata in urma cu peste 100 de ani, intrebarea marelui scriitor si istoric mai asteapta raspuns. Intr-adevar: ce se intampla cu dacii !u disparut oare din istoria "omaniei #e la o vreme incoace, capitolul care le e dedicat in manualele scolare a devenit aproape invizibil, iar cercetarea o$iciala pare sa-i ignore total, in ciuda unor descoperiri incitante, $acute in ultimul timp. %cenariu ocult sau, pur si simplu, uitare &u prile'ul (!nului #ecebal(, dedicat aniversarii a 1)00 de ani de la cucerirea #aciei de catre romani, revista noastra isi propune sa gaseasca un raspuns la intrebarea mai vec*e de un secol, initiind o serie de interviuri si reporta'e dedicate (misterului dac(. Pentru inceput, ne-am adresat istoricului +.#. Iscru, con$erentiar universitar doctor la ,niversitatea (#imitrie &antemir( din Bucuresti. "Suntem prizonierii unor prejudecati" - Domnule profesor, de ce ar trebui ca anul 2006 sa fie "anul Decebal"? - In primul rand, pentru ca se implinesc 1)00 de ani de la marele razboi al anului 10-, cand armatele imperiale romane au cucerit regatul dacic al lui #ecebal, un eveniment $undamental pentru ceea ce avea sa devina poporul roman. Pe de-alta parte, propunerea noastra are ca scop incercarea de a atrage atentia asupra unei parti a istoriei noastre care a $ost negli'ata, minimalizata. &omponenta dacica a poporului roman a $ost de prea multe ori trecuta cu vederea, in incercarea de a include prin orice mi'loace spatiul romanesc in acela al culturii romane. ,neori, in dorinta de a apartine cu orice pret acestui spatiu, s-au $acut e.agerari, erori, s-au negli'at dovezi istorice, izvoare antice

"Perit-au Dacii?"

fapte ce au starnit reticenta cercetatorilor profesionisti. sa le dovedeasca istoricilor adevarul. S-au amestecat prea multi amatori de "miracole dacice". cum a $ost cel roman. Pana nu vom sti cine suntem si de unde venim. Popoarele nu pot disparea pur si simplu. ceea ce este $oarte greu de crezut. mediile academice si c*iar cercetatori din domeniul istoriei par $oarte reticenti in $ata oricarei incercari de a evalua intr-o noua lumina istoria poporului roman. $oarte adanci.si s-au $acut interpretari $ortate. a acceptat cu bucurie limba si obiceiurile invadatorilor. Ipoteza o$iciala spune ca poporul dac. nu cucereau teritorii ca sa le civilizeze. Cand "adevarurile absolute" devin pietre de mormant . autoritatile statului. ca si cum n-ar $i $ost.Cercetarea istorica are nevoie de "sange rece". #in ne$ericire. Troia era considerata un mit $ara corespondent in realitate de catre istoricii pro$esionisti.. ci in scopuri mult mai pragmatice. !celasi lucru se intampla si cu istoria noastra. si acesta este si cazul civilizatiei geto-dace. &and vine vorba despre istorie. / idee nu este neaparat adevarata. "u credeti? . nu totdeauna de certa calitate profesionala. ! trebuit ca un amator pasionat. numai pentru ca este general acceptata. %untem prizonierii unor pre'udecati. &a sa revenim la (anul #ecebal(. care uneori contrazic bunul simt. %c*lieman. drept care initiativa noastra privitoare la (anul #ecebal( nu a gasit sustinere. care avea radacini $oarte puternice.. 0ste pacat. $oarte vec*i. / cercetare stiinti$ica adevarata presupune desc*idere si lipsa de pre'udecati. si nu numai pe acelea care ne convin. s-au vazut rasturnari de situatie spectaculoase. nu vom putea stapani prezentul. sangele s-a urcat adesea la capul unor preopinenti. In ce-i priveste pe daci. ca sa nu mai vorbim de onestitatea de a lua in calcul toate dovezile. in$rant si decapitat. important este ca incercam sa atragem atentia asupra unor aspecte ale istoriei noastre insu$icient cercetate. ai unor clisee istorice insu$icient cercetate. Pana mai ieri. Sau facut multe e agerari in aceasta !ona controversata a istoriei noastre. de vreme ce grosul armatelor romane era constituit din mercenari stransi de pe tot cuprinsul imperiului. Imperiile.

etnologi. unde dovezile sunt interpretabile. . pentru ca ele sunt $undamentale.rmele acestei civilizatii i-au $acut pe cercetatori . sa ignori contributia unui lingvist. tot ceea ce dorim este pur si simplu o cercetare stiinti$ica onesta a unei ipoteze: aceea ca trasaturile $undamentale ale poporului roman sunt tracogeto-dacice avandu-si radacinile in timpuri $oarte vec*i. ale carui elemente trebuie imbinate pentru a obtine tabloul in ansamblu. 3iziunea noastra asupra istoriei este inc*istata. !ceasta este valabil cu atat mai mult in zona istoriei. %tudiul istoriei nu presupune o cercetare liniara. Bineinteles ca amestecul unor neaveniti este nociv.si nu romani. dar si e. de pilda. in plus. sa nu scoata la iveala dovezi ale acestei stravec*i civilizatii de acum --5 mii de ani.a. Pe de-alta parte. Toata lumea stie ca (ne tragem din daci si din romani( si aceasta este o a.Ce dove!i e ista in acest sens? . si ca amestecul nepro$esionistilor in domeniul istoriei poate sa strice. 2a noi. specialisti in mitologie. ci . descoperitorii sunt aceia care au avut cura'ul de a pasi dincolo de cararea batuta. e nevoie de intuitie si de noncon$ormism. #ar aici sunt o multitudine de nuante. &e $acem in aceasta situatie "espingem aprioric orice element care contrazice teza &e $el de cercetare stiinti$ica este aceea In stiinte.perti in lingvistica. dar culturile Hamangia. 0ste ca un 'oc de puzzle. desi in ultimii 40 de ani s-au sc*imbat multe. apartinand preistoriei. dar nu poti. +umelnita sau Boian sunt prezente pe teritoriul romanesc.ioma. Pana la urma. si elementele pe care acesta le aduce.Fara indoiala ca o idee.ista. geologi. &ucuteni. &are au avut cura'ul de a pune la indoiala ceea ce (stie toata lumea(. in intregul areal balcanic. 1u e su$icient sa citesti trei carti ca sa te pricepi. rigida. plina de (adevaruri absolute( pe care nimeni nu se mai oboseste sa le cerceteze. Pentru a ne apropia de adevar este nevoie de o cercetare pluridisciplinara $oarte comple. #intro ec*ipa de cercetare $ac parte nu numai istorici si ar*eologi. de lucruri noi care au aparut intre timp. ca istoric. acest tip de cercetare inca nu e. in general. . studiul modern al istoriei se $ace cu specialisti din $oarte multe domenii. trebuie argumentata temeinic.1u e. ar*itecti etc. ca sa $ie credibila..ista an in care sapaturile ar*eologice $acute in tot bazinul #unarii. &ele mai recente au $ost $acute in Bulgaria si in %erbia.

ista un (&ollegium #acicum(. !ltele pur si simplu nici n-au $ost cercetate pana de curand. 1enumarate izvoare istorice con$irma continuitatea acestui $ilon tracic si in$luenta pe care acesta a e. pastrand ast$el memoria ancestrala a originii lor. toponime si traditii care vorbesc despre o origine situata in 3ec*ea 0uropa. au starnit mai mult interes cercetatorilor straini decat celor romani #e asemeni. "egii danezi. coi$urile dacice. primul legiuitor(. 1emtii. $rancezi . tezaurele gasite pe teritoriul "omaniei nu au $ost niciodata cercetate cu adevarat in acest mod. in care acesta sustine originile traco-getodacice ale poporului suedez. cand relicve esentiale. a$lat in $runtea unui. se auto-intitulau (reges daciae(. %i nu este un caz singular. cum sunt tablitele de la Tartaria. numita (6almo.. dar de multe ori. ce contin cea mai vec*e scriere. (&olegiu al #aciei(. aceste izvoare sunt ignorate. si care ocupau un teritoriu imens. cum este &artea invatatului suedez &arolus 2undius din secolul 1-. originile din acest stravec*i popor. tablitele de plumb despre care s-a scris in revista dvs. In mi'locul acestui teritoriu se a$la spatiul de astazi al "omaniei. italieni. pana doar acum cateva sute de ani. . 0uropa a $ost plina de dave 7cetati dacice8. 2a 19:4.ista. considerand-o un punct de plecare pentru civilizatiile europene de mai tarziu. In %pania e.dacii. este mentionat un rege danez numit Petrus de #acia.americani.ercitat-o de-a lungul mileniilor in 0uropa.sa numeasca aceasta zona (3ec*ea 0uropa(. detalii #ar ce sa ne mai miram de izvoarele istorice necercetate sau ignorate. din care $aceau parte si geto. Inclusiv pentru marele neam al tracilor. ca si olandezii 7dutc*8 isi revendica.. de asemeni. 2a Paris e. a$late in bibliotecile 0uropei. &olumna lui Traian..is. care-si spun (deutc*(. de asemeni.

!mplitudinea civilizatiei traco-geto-dacice si in$luenta ei asupra unui spatiu enorm din 0uropa a $ost evidentiata de unii cercetatori romani. caci specialistii romani considera drept $antezii c*iar si lucrari intrate de'a in istoriogra$ia unor tari straine. trecuta sub tacere. Tam=ris. ignorata. despre spiritualitatea traco-geto-daca. ca si cum ar $i ceva de rusine. !devarul istoric este pur si simplu siluit. 1u se invata nimic despre religia. cat din toate aceste lucruri se invata in scoli? . dar si 7mai tarziu8 la Hadrian #aicoviciu si la Parvan. O fantoma bantuie Romania: nationalismul . desi aceasta constituie baza celei grecesti. istoricii se $eresc sa vorbeasca despre asa ceva.!proape nimic.plica aceasta atitudine $ata de istoria noastra: teama de a nu parea nationalisti.Domnule profesor.pluridisciplinar. pe parcursul timpului. care mai tarziu a $ost adoptata de romani. istoricii nostri marginindu-se sa le etic*eteze intr-un mod super$icial. cred ca totul a pornit de la di$erenta de opinii si de viziune intre doi mari istorici: #ensusianu si Parvan. !s putea continua la nes$arsit aceasta pledoarie pentru o cercetare comple. 2inas. #aca in perioada interbelica se vorbea despre o natiune traco-geto-daca. !r mai $i un element care ar putea e. din motive pe care nu le mai e. al lui /r$eu. de a nu $i asociati cu istoria $estivista de pe timpul lui &eausescu. era get> 0uridice era o nim$a din Tracia. <itul lui Prometeu. muzica si instrumentele muzicale de la traci. de la Herodot la %trabon. In scoli se invata ceea ce s-a invatat in ultimii 40 de ani si nici un $el de intrebare. sunt geto-dacice. cu 'ena. istoria a $ost scrisa in $unctie de . toti au $ost traci.a si moderna a istoriei noastre. cand se sarbatoreau 9040 de ani de la statul lui Burebista. spun ca grecii au imprumutat poezia. si nu ma re$er aici numai la #ensusianu. #e multe ori. /r$eu. re$eririle la toate acestea se $ac cu $ereala. este vorba despre a sc*imba viziunea asupra tuturor acestora. /saios. %e predau niste (adevaruri( batute in cuie. /r$eu era $iu al unui rege get> zeul !ppolon. despre care acum se stie clar ca au $ost adoptati de la geto-daci. #e $apt. acum. de punere in discutie nu a intervenit. In scolile din "omania se studiaza mai mult +recia si 0giptul antic decat civilizatia geto-daca. care i-a dat lira. iar in scoli. #e $apt.pun. !utorii antici. &opiii a$la despre zei greci.

tul social. si multi.trema cealalta. !ceasta nu inseamna insa ca trebuie sa cadem in e.conte. nu numai &eausescu. politic sau de alta natura. au incercat sa $oloseasca istoria in vreun scop. .