Univesitatea dinBucureşti Facutlatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Modul 1 PSIHOGE E!"OGIE
!cest #aterial este destinat u$ului studenţilor Unviersit%ţii din Bucureşti& 'or#a (nv%ţ%#)nt la distanţ%

"ector Univ* +r* ,ristina +enisa Godeanu

Bucureşti -.1-

1

Unitatea de (nv%ţare 1

,O ,EP/E SPE,IFI,E PSIHOGE E!"OGIEI 0!BO1+21II /1! SGE E1!3IO !"E4

,u5rins6 1*1* Psihogenealogia 7 introducere8 1*-* 1e5re$entanţi*

O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare, studenţii vor fi capabili să: • Cunoască specificul domeniului psihogenealogiei; • Cunoască principalele figuri repre entative ale domeniului psihogenealogiei;

1!1 * Psihogenealogia

Introducere
"sihogenealogia este un domeniu holist al abordării problematicilor familiale în conte#tul anali ei mecanismelor de transmisie a inconştientului familial! $a îşi defineşte domeniul pornind de la intersecţia teoriei sistemice şi a teoriei psihanalitice, preluând ideea de familie ca sistem şi elemente de psihodinamică familială! Psihogenealogia re5re$int% at)t o orientare& c)t şi o #etod% clinic% de diagnostic (n do#eniul 5sihologiei şi 5sihotera5iei de$voltat% (n anii 1:;. de !nne !ncelin Sch<t$en9erger +o#eniul 5sihogenealogiei e#plorea ă şi anali ea ă evenimentele, traumatismele, secretele, conflictele trăite de antecesori şi modul în care acestea condiţionea ă tulburările apărute în conte#tul de viaţă pre ent al descendenţilor, care la prima vedere par a nu avea o e#plicaţie logică şi de aceea este necesar să căutăm răspunsurile prin referire la comportamentele ine#plicabile din viaţa individului! %n ba a unei anali e psihogenealogice vom vescoperi modul în care aceste comportamente ine#plicabile îşi găsesc e#plicaţia prin &

reconectarea individului cu partea de memorie afectivă! %n memoria afectivă se regăsesc încriptate evenimentele care au marcat viaţa antecesorilor lui, evenimente a căror răsunet se resimte în alegerile pe care individul le face în pre ent! "articularitatea acestei abordări este aceea de a lua în considerare dina#ica inconştient% 'a#ilial%, cu efecte în scenariul de viaţă al individului! "sihogenealogia propune o lectură a arborelui genealogic, subliniind imaginea globală a legăturilor dintre membrii familiei! "rin intermediul psihogenealogiei putem surprinde diversele tipuri de loialitate la care ne raportăm, repetiţiile şi scenariile de viaţă transgeneraţionale care ne spun cine suntem în pre ent! "otrivit acestei abordări, evenimentele, traumatismele, secretele, conflictele trăite de antecesori se transmit până în pre entul celui anali at şi se manifestă prin diferite boli sau tulburări ine#plicabile pentru subiect! "sihogenealogia repre intă o abordare terapeutică care are ca punct focal studierea legăturilor familiale, a disfuncţiilor şi a locului pe care îl ocupă fiecare persoană în famila sa! 'pecificul abordării psihogenealogice oferă informaţii relevante cu privire la dimensiunea socială, somatică şi psihic individuală a fiecărui membru dintr(o familie! )incolo de studierea po iţiei fiecărui membru în familia sa, psihogenealogia propune o lectură a ar9orelui genealogic, repre entând astfel structura comple#ă a familiei şi modul specific de funcţionare de(a lungul generaţiilor! Lucrul cu arborele genealogic ne permite să descoperim locul fiecărui membru şi legăturile de cele mai multe ori inconştiente care se formea ă între cei care compun familia! )atele de naştere, prenumele, meseriile, religia, ritualurile, rolurile, repetiţiile, migraţiile, sărbătorile alcătuiesc elementele relevante psihologic descoperite cu a*utorul socio(genogramei! %nţelegând istoria unei familii, care se întinde pe mai multe generaţii, putem să încercăm prin demersul terapeutic să transformăm şi să dăm un nou sens evenimentelor care se succed de(a lungul acestor generaţii, evenimente care se înscriu în ceea ce a i numim scenariu transgeneraţional!

1*-* 1e5re$entanţi
"eo5old S=O +I > "sihiatru de origine maghiară + devenit celebru prin construcţia testului proiectiv care îi poartă numele ,testul de diagnostic proiectiv al pulsiunilor-! $l a de voltat o formă a psihologiei abisale care a avut o recunoaştere spectaculoasă în $uropa secolului ./.! Cu toate că nu este menţionat în conte#tul abordării transgeneraţionale, L! ' ondi a avut o contribuţie foarte importantă în conturarea conceptului de inconştient familial! %n urma cercetărilor privind familia, el a făcut nişte observaţii care îl pot pune în rândul întemeietorilor domeniului psihoterapiei transgeneraţionale! %ntr(un eseu din 1012, 3Contribuţii la analiza destinului”, el şi(a pus problema alegerilor maritale! )e ce o persoană se căsătoreşte cu . şi nu cu 45 ,6ichard 7ughes, &889-! ' ondi a plecat de la ideea că alegerile pe care oamenii le fac nu sunt întâmplătoare, ci sunt influenţate de forţe inconştiente! + introdus termenul de inconştient familial, intuind că în afara dimensiunilor personală şi colectivă ale inconştientului e#istă o a treia dimensiune,

1

inhibiţia agresivităţii! +ceastă po iţie este depăşită atunci când obiectul iubit este introiectat în mod stabil şi securi ant! %n planul $ului sânul devine centrul focal al de voltării! Copilul percepe ameninţarea morţii prin referire la sânul 3bun= şi sânul 3rău=! +malgamul creat de fluctuaţia introiecţiilor şi proiecţiilor se crea ă în $u şi obiect şi devine centrul de voltării $ului! "otrivit concepţiei >leiniene copilul nu separă cuplul parental. decât pentru a(şi crea alianţe imaginare atunci când anga*ea ă conflicte cu ei! 'upraeul repre intă imaginea fantasmată a părinţilor. transferul a ceva anume într(un obiect . &889-! +rgumentaţia predominant genetică în favoarea inconştientului familial e#plică probabil ignorarea lui ' ondi de către pionierii domeniului transgeneraţional! Melanie ?"EI ( "sihanalist britanic de origine austriacă .6! 7ughes. copilul fiind capabil să o perceapă pe mama sa ca un obiect total! +stfel se atenuea ă cliva*ul dintre obiectul 3rău= şi 3bun=. &889-! %n urma unor cercetări pe familii.+! Ciccone-! $a pune identificarea proiectivă în legătură cu procesele implicate de de voltarea bebeluşului în primele 1(9 luni de viaţă! /dentificarea prin proiecţie implică clivarea unor părţi ale personalităţii şi proiecţia lor în altă persoană! %n acest fel copilul şi mai târ iu adultul capătă control asupra obiectelor interne şi e#terne! %n po iţia depresivă se face trecerea de la obiectul parţial la cel total. unul proiectiv şi altul identificator.elanie <lein a gândit o teorie pe care a structurat(o pe două concepte: po iţia schi o( paranoidă.sau preluarea de la un obiect . obiectul e#istând sub forma obiectului 3bun= şi a obiectului 3rău=! %n această fa ă procesele psihice relevante sunt introiecţia şi proiecţia! +ngoasa internă creşte. el a anticipat concepte de ba ă în abordarea transgeneraţională! $l asocia genele recesive latente cu inconştientul familial! %n concepţia lui ' ondi inconştientul familial se e#primă în forma polarităţii. care coe#istă de la început cu pulsiunile libidinale! %n această po iţie se produce cliva*ul. folosind arborele genealogic.care poate e#plica alegerile şi deci iile noastre! )acă inconştientul personal se manifestă prin simptome şi inconştientul colectiv se manifestă prin simboluri. el surprinde mecanisme subtile ce ţin de dinamica inconştientă a unei familii! %n acest sens el vorbeşte despre proiecţia familială. reparaţia.proiecţia. iar copilul se confruntă cu e#perienţa morţii şi anihilării! "rin identificarea proiectivă înţelege ansamblul proceselor care permit e#plorarea obiectului. introiecţia familială şi negarea familială! "roiecţia familială se referă la transferul tendinţelor ereditare la descendent . aceste conţinuturi reapar în timpul primilor ani ai copilăriei.6! 7ughes. iar angoasa se referă aici la pericolul fantasmatic de a distruge şi de a pierde mama din pricina sadismului copilului! "entru a combate această angoasă se instalea ă mecanisme de apărare cum ar fi: defensa maniacală. a controlului obiectelor! . cât şi anormale . devenind persecutorie. inconştientul familial se manifestă în deci iile pe care le luăm! :ăcând o sinte ă între genetică şi psihologia inconştientului.elanie <lein preferă termenul de po iţie în locul celui de fa ă. copilul devenit adult este guvernat de ilu ia omnipotenţei. aşa cum spune mai târ iu .identificarea-! +şadar identificarea proiectivă are doi poli. în care copilul se luptă contra pulsiunilor agresive puternice. adică acelaşi grup genetic e#primă atât trăsături normale. pentru că toate conţinuturile an#ioase şi apărările ce survin depăşesc o perioadă a stadiilor de voltării se#ualităţii descrise de :reud. modificată prin intermediul sentimentelor şi fante iilor copilului! ?dată cu avansarea în vârstă. dar şi în alte condiţii ulterior! 9 .

cercetările empirice arată că relaţia terapeutică este considerată cel puţin la fel de importantă ca tehnicile anali ei! '(a constatat că. ca oricare alta.stabileşte că transferul este în mod esenţial o relaţie. însă nu asupra relaţiilor reale ale subiectului cu antura*ul. publicat în 10G2! . trecând prin diverse încercări! +braham a fost anali at de Cela Hrunberger! @oro> a a*uns în :ranţa în 1092. în perioada celui de(al doilea ră boi mondial! %n umbra holocaustului. de ataşament primar cu mama şi importanţa acestora în formarea psihicului şi a personalităţii! ?pera lui . luate separat. subliniind caracterul înnăscut al nevoii de relaţii interpersonale. relaţii care sunt memorate sau internali ate sub formă de 3relaţii obiectuale=! 'terba . dar au fost e#ilaţi F +braham în 101G. Cennun.elanie <lein constituie o teorie articulată a relaţiilor obiectuale care repre intă o punte de legătură între teoria psihanalitică a pulsiunilor şi modelele de mai târ iu. în şcoli! /rau#a şi lu#ea interioar% K . pe care +braham l(a conectat cu cel de traumatism! Cea mai repre entativă perioadă pentru creaţia lui +braham şi @oro> s(a constituit între anii IB8(J28. inspirată şi din contribuţiile aduse de 'andor :erenc i./an 'uttie. de asemenea. ca fiind re ultatul relaţiilor stabilite cu persoane din lumea e#terioară. fiind de la sine înţeles că fantasmele pot modifica perceperea realului şi acţiunile care îl vi ea ă! @eoria relaţiilor obiectuale ia în discuţie impactul relaţiilor individului cu lumeaA mediul e#tern asupra lumii psihice interne! "rimele modele ale relaţiilor obiectuale .repre intă o ruptură de paradigma clasică a teoriei pulsionale. noţiunea de 3relaţie de obiect= pune accentul asupra vieţii relaţionale a subiectului./eoria relaţiilor de o9iect "rin definiţie. în timp ce interacţiunea specifică din cadrul diadei terapeutice corelea ă semnificativ cu re ultatele . 'chindler. unde au venit să lucre e ca clinicieni! +mândoi s(au născut în Engaria. cu obiectul! )eşi practica psihanalitică a suferit o serie de transformări şi de voltări.aria @oro> s(au format în cadrul 'ocietăţii "sihanalitice din "aris.'chaap. în parte. caracteristicile terapeutului şi pacientului e#plică doar o mică parte din varianţa succesului terapeutic. 7oogdvin. centrate pe aspectele de ordin relaţional.101B. cum este conceptul de încorporare. istoria personală a celor doi psihanalişti a fost marcată de pierderi tragice. el a lucrat ca translator şi poet în Engaria! ?pera lui +braham repre intă o inovaţie metapsihologică freudiană. 1001-! icolas !B1!H!M > "sihanalist de origine magiară Dicolas +braham şi . timp în care au scris cea mai mare parte a articolelor în volumul Miezul şi Coaja. >leiniene şi lacaniene care au dominat literatura de specialitate în acea perioadă! %n mod implicit toată creaţia lor a fost interpretată ca o re istenţă faţă de doctrinele teoretice şi practice ale psihanali ei acelei perioade! $i au dorit să reali e e o radicali are a teoriilor psihanalitice. întrucât ea continuă să acorde pulsiunilor rolul de forţă motivaţională a relaţiilor obiectuale! Conceptele cheie ale teoriei relaţiilor obiectuale sunt cele de 3obiect intern= şi 3obiect extern=! "sihicul şi personalitatea sunt vă ute. personale! :ormarea academică a lui +braham a fost în filosofie.ulte dintre articolele scrise au purtat amprenta unei po iţii diferite şi de multe ori considerate opuse celor freudiene. în primul rând. la nivel fantasmatic. 7!'! 'ullivan. relaţia de obiect trebuie studiată.

:erenc i a fost privit ca o figură controversată. sub forma imaginării.+braham. agresivitate şi fante ie! :erenc i. nu este surprin ător că trauma şi repercusiunile ei asupra psihicului uman ocupă locul central în cadrul operei celor doi psihanalişti! :abio Landa. conştienti ării. un alt concept introdus de cei doi psihanalişti! 3Cripta psihică= presupune antrenarea unor fantasme de încorporare. iar introiecţia unui proces! $a e legată de refu ul doliului şi fantasma de încorporare trădea ă un gol în psihism .+braham. care au încercat să surprindă trauma şi elementele intru ive aduse odată cu producerea ei! +braham şi @oro> au demonstrat că potenţialul traumatic este definit tocmai prin efectul pe care îl are asupra subiectului! @raumatismul se regăseşte. fiind astfel transformat într(un aspect care să poată fi integrat în e#istenţialismul subiectului! $#perienţele nedigerabile psihic creea ă răni profunde în viaţa omului. având ca efect distrugerea sensului coerenţei şi continuităţii vieţii! :iind indigerabile. 'Lndor :erenc i! "entru o perioadă de timp considerabilă în gândirea psihanalitică.Landa. care ilustrau conflictul dintre dorinţele se#uale. care. fapt pre ent. :reud deschisese drumul pentru cercetările originii nevro elor. cripta! 3Un lucru este sigur: „fantoma psihică” sub toate formele ei este o in!enţie a celor "n !iaţă# $ in!enţie "n sensul "n care ea trebuie să obiecti!eze "ntr%un mod halucinatoriu indi!idual sau colecti! lacuna creată prin ocultarea unei părţi din !iaţa obiectului iubit#= . @oro>. verbali ării. care aborda problematica traumei altfel decât :reud! +bandonând ideea impulsurilor se#uale F teoria seducţiei F. în orice e#perienţă care este practic imposibil de metaboli at în plan psihic. că referirea pe care o fac +braham şi @oro> cu privire la fantoma psihică corespunde mesa*ului enigmatic din inconştientul părinţilor .Luând în considerare faptul că viaţa lui +braham şi @oro> a fost marcată de holocaust. a notat că psihanali a se preocupa de efectele traumei şi că opera celor doi psihanalişti poate fi privită ca o realitate care este un coşmar . &881-! :undamentul operei lui +braham şi @oro> s(a constituit de fapt în opera discipolului şi prietenului lui :reud. aşa cu spunea şi Dachin în 100K! %ncorporarea este un concept foarte important la +braham şi @oro>! $i fac deosebirea între introiecţie şi încorporare! %ncorporarea corespunde unei fantasme. aşa cum a afirmat M! Laplanche în 102G.antecesorilor-. imposibil de integrat în e#perienţa individului. care a lucrat cu +braham şi @oro>. @oro>. 10G2-! 'e poate afirma. e#perienţele produc o ruptură şi creea ă one străine. deci. 10G2-! )oliul nefăcut creea ă în interiorul subiectului un mormânt secret. pe de altă parte. recuperea ă obiectul(plăcere pierdut şi inter is. instalându(l în interiorul sinelui ca o compensare pentru plăcerea pierdută şi lipsa introiecţiei. camuflate în inconştient! @ermenul de fantomă este descris împreună cu cel de criptă. dar nu direct menţionat în lucrările lor. aşa cum susţin ei. care se transmite la copil. însă +braham a pus acceptul pe efectul pe care îl are evenimentul traumatic şi răsunetul lui care se transmite transgeneraţional! B . asemenea unei magii oculte. a spus că mai devreme sau mai târ iu în cadrul oricărui travaliu psihanalitic se relevă o traumă! +braham şi @oro> au continuat în :ranţa demersul de ilustrare al introiecţiei lui :renc i! Conceptele lor constituie o aplicare riguroasă şi personală a sistemului conceptual al lui :erenc i! )e aceea conceptul traumei a devenit controversat în timp ce e#istau încă semne de întrebare cu privire la scrierile de început.

psihoterapeut.aria @oro> se regăsesc: fantasma încorporării. Mean(Claude 6ouchP.braham şi Mariei -oro. printre care se numără: Mudith )upond. maladia doliului. în eseurile ce compun volumul '()corce et le no*au. cripta psihică! &dentificarea endocriptică# +braham şi @oro> modifică conceptul de identitate personală din psihanali ă. Claude Dachin.ariei @oro> a fost continuată ulterior în :ranţa de mulţi psihanalişti. în mod real. 10G2-! @. profesor emerit al Eniversităţii din Disa +nne +ncelin 'chQt enberger conduce laboratoarele de psihologie ale Eniversităţii din Disa! Contribuţia ma*oră adusă de ea se referă la studiul aspectelor de ordin 2 . care a continuat cercetările psihanalitice ale celor doi repre entanţi. 'averio @omasella! !nne !ncelin S.HC/=E BE1GE1 > "siholog. subiectul îşi schimbă propria identitate cu cea a obiectului sau cu identitatea fantasmată a obiectului! „Umbra obiectului se re"ncarnează astfel "n persoana subiectului#” . căsătorită cu Dicolas +braham %mpreună s(au concentrat pe abordarea traumatismului în practica şi reflecţia psihanalitică! "rioritatea operei . eseuri ce au la ba ă e#perienţa lor clinică îndelungată! "rintre descoperirile lor clinice se mai numără şi secretele familiale corelate cu ceea ce ei numesc maladia doliului! @oate aceste fenomene identificate în activitatea lor clinică au fost abordate în legătură cu trauma şi cu influenţa ei asupra de voltării psihice a individului! Maria /B1B? ( "sihanalist france . @oro>.+braham. ca urmare a pierderii traumatice a unui obiect. "ascal 7achet. extinde perspecti!a de abordarea a psihicului care "n mod clasic se reduce la problematica conflictului şi a reprimării instinctelor din copilărie care sporesc problematica catastrofei "n plan indi!idual şi colecti! care sur!ine la orice !/rstă#= . cei doi psihanalişti freudieni de origine ungară.Claude Dachin. Lucien . de origine maghiară. 'erge @isseron.NlOse.+! Ciccone.Introiecţia& (ncor5orarea şi identi'icarea endocri5tic% +braham şi @oro> fac deosebirea între "ncorporare şi introiecţie! %ncorporarea corespunde unei fantasme. 10G2-! )oliul nefăcut creea ă în interiorul subiectului un mormânt secret.ariei @oro> a constituit(o acomodarea şi înţelegerea suferinţei produsă de traumă! Claude Dachin.+braham. rudele lor au acţionat ca şi cum ar fi fost altcineva! )escendentul purtător al criptei a fost denumit criptofor . descriind identificarea endocriptică! $a este procesul conform căruia. 1000.aria @oro>. @oro>. declară: 3designul operei lui +icolas . iar introiecţia unui proces! "rima e legată de refu ul doliului şi fantasma de încorporare trădea ă un gol în psihism . 1000-! /dentificarea endocriptică are ca scop menţinerea în pre ent a obiectului pierdut! +braham şi @oro> au avut pacienţi care pre entau comportamente incoerente în raport cu modul lor de a fi! :amiliile lor au întărit aceste observaţii e#plicând că. p! B1-! "rintre conceptele introduse de .ri5ta 5sihic%A şi @'anto#a 5sihic%= 3Cripta psihică= şi 3fantoma psihică= au fost descrise de Dicolas +braham şi . fantoma transgeneraţională! ?pera . cripta.

conflictele trăite de antecesori se transmit până în pre entul celui anali at şi se manifestă prin diferite boli sau tulburări ine#plicabile pentru subiect! "entru e#emplificarea evenimentelor şi situaţiilor care se transmit din generaţie în generaţie. psihogenealogia propune o lectură a arborelui genealogic. meseriile. a căsătoriilor. a capacităţii sale de a face faţă secretelor. +nne +ncelin 'chQt enberger s(a ba at pe observaţiile efectuate din cadrul psihanalitic şi sistemic! "sihogenealogia repre intă o abordare terapeutică care are ca punct focal studierea legăturilor. a modului în care evenimentele se pot transmite în viaţa fiecăriua. a urmărit identificarea acestui fenomen! 'indromul de aniversare marchea ă evenimente importante ale ciclului vieţii prin repetiţia datei sau vârstei . religia. de e#emplu. de unde şi tendinţa de a repeta acelaşi tip de boală. a locului pe care îl ocupă fiecare membru în famila sa! Locul pe care îl ocupă fiecare individ în familia sa este structurat pe mai multe generaţii! "articularitatea psihogenealogiei oferă informaţii relevante cu privire la dimensiunea socială. prenumele. acelaşi mod de a muriR Psihogenealogia "sihogenealogia este o abordare recentă în cadrul psihologiei şi psihoterapiei. care devine apoi o pri ă de conştiinţă. repetiţiile. trei. secretele. putem să încercăm prin demersul terapeutic să transformăm şi să dăm un nou sens evenimentelor care se succed de(a lungul acestor generaţii. a pattern(urilor de transmisie care constituie identitatea subiectului! +bordarea psihocorporală configurea ă spaţiul familial. evenimentele. poate coincide cu aniversarea unui eveniment plăcut sau neplăcut din viaţa familiei! 'chQt enberger menţionea ă diversele ca uri de repetiţie a accidentelor. la aceeaşi vârstă la diverşi membri ai familiei pe două. ritualurile. studiul formelor de repetiţie în cadrul unei familii! +ncelin 'chQt enberger a continuat descoperirea lui M! 7ilgard privind repetiţia anumitor evenimente importante din cadrul unei familii şi a scris despre sindromul de ani!ersare! %n e#perienţa sa clinică. somatică şi psihic individuală a fiecărui membru dintr(o familie! )incolo de studierea po iţiei fiecărui membru în familia sa. evenimente care se înscriu în ceea ce a i numim scenariu transgeneraţional! Analiza transgeneraţională se re'er% la 5rocesul 5sihogenealogic* $#plorarea teritoriului genosociogramei devine o modalitate de diagnostic a grupului familial al subiectului. disfuncţiilor. 1001-! Daşterea unui copil.transgeneraţional în istoria individuală. a deceselor. sărbătorile alcătuiesc elementele relevante psihologic descoperite cu a*utorul socio(genogramei! %nţelegând istoria unei familii. cinci. care se întinde pe mai multe generaţii. pentru eliberarea emoţională încriptată în inconştientul familial ancestral! Ivan BBS=B1MD EI> !GE > "sihiatru şi psihanalist american de origine maghiară G . migraţiile.+ncelin 'chQt enberger. rolurile. opt generaţii! +numite persoane sunt deprimate în aceeaşi perioadă a anului în fiecare an fără să îşi dea seama de ce! +ceste stări legate de sindromul de aniversare sunt corelate şi cu doliul nefăcut! "ersoana dispărută este 3"ncorporată”. apărută în anii 28 şi de voltată de +nne +ncelin 'chQt enberger! "otrivit acestei abordări. traumatismele. repre entând structura comple#ă a familiei şi modul specific de funcţionare de(a lungul generaţiilor! Lucrul cu arborele genealogic ne permite să descoperim locul fiecărui membru şi legăturile de cele mai multe ori inconştiente care se formea ă între cei care compun familia! )atele de naştere.

&88B-! Cum poate fi investit un obiect fără a fi vă ut sau cunoscut5 En răspuns îl dă +! Ciccone. copiii devenind părinţii părinţilor lor! $ste clasic e#emplul fiului mai mare care preia la un moment dat rolul de cap al familiei. pe care CSs SrmNnPi(DagP îl traduce prin in*ustiţie! %n familie această in*ustiţie se traduce prin ră bunare. membru al 'ocietăţii "sihanalitice din "aris . o mătuşă care generea ă fantasme şi provoacă identificări la unul sau la mai mulţi membri ai familiei! ?biectul transgeneraţional este un obiect investit! +şa cum spunea şi :raiberg.+! Ciccone. pattern(uri comportamentale şi procese interacţionale! :iecare familie are modalitatea ei de a înţelege loialitatea familială .'""%n scrierile sale +lberto $iguer introduce conceptul de obiect transgeneraţional# Când vorbeşte despre obiectul transgeneraţional +! $iguer se referă la un înaintaş. care scrie: 3identificarea "n general şi identificarea proiecti!ă "n particular reprezintă calea regală a transmisiei psihice inconştiente= . un bunic sau un părinte. 1001-! CSs SrmNnPi(DagP a surprins acest fenomen introducând conceptul de 3parentificare=! %n ca ul parentificării datoriile familiale sunt inversate.Lebovici. au pus în evidenţă reguli de funcţionare familială ba ate pe aşteptări reciproce! $#istă nişte datorii pe care fiecare membru al familiei le are faţă de grupul familial! %n virtutea acestor datorii e#istă şi o 3contabilitate familială=. +ubertel. 1001-! @ran acţiile nu se stabilesc numai în funcţie de regulile actuale. 1000-! %n raport cu obiectul transgeneraţional se creea ă nişte legături care vin să substituie relaţiile disfuncţionale cu părinţii! $iguer clasifică aceste obiecte în: 0 . cum o numeşte CSs SrmNnPi(DagP .:ustier. de /D@$6T/' şi de D$'"E'. 3Camera copilului imaginat poate fi b/ntuită de 0fantome” a căror prezenţă e legată de biografia părinţilor: este !orba despre secrete de familie care se exprimă cu uşurinţă "ncă de la "nceputul sarcinii sau "n orice caz "ndată ce mama poate !orbi despre asta c/nd "şi poartă copilul "n braţe#= .'chQt enberger. în cartea lor de referinţă 3&n!isible lo*aut)s=. în ciuda vârstei mici! "arentificarea implică o varietate de roluri. constituită din elemente neprelucrate şi neelaborate transmise în cadrul unei istorii lacunare.oştenirea transgeneraţională. susţine $velPn Hran*on . un unchi. ci şi în funcţie de 3istoria colectivă=! !l9erto EIGUE1 > "sihanalist(psihiatru france . este marcată de trăiri traumatice. 1001-! +şadar. fugă.'chQt enberger.stfel fantasmele materne care se instituie "n cursul acordării "ngrijirii copilului real şi imaginat constituie o bază esenţială pe care copilul !a putea să%şi constituie propria istorie care se !a sprijini "n special pe memoria episodică1 interacţiunile fantasmatice reprezintă astfel baza a ceea ce un copil !a putea să po!estească despre trecutul lui###= .Lebovici. 1000-! .'(a născut în 10&8 şi este unul dintre întemeietorii terapiei de familie! 'oialitatea familială este un concept(cheie în gândirea lui /van CSs SrmNnPi(DagP! $l porneşte de la ideea că e#istă o etică a relaţiilor transgeneraţionale! %ncălcarea acestei etici determină de echilibre transmise peste multe generaţii! Enitatea unui grup depinde de loialitatea membrilor lui! Lipsa de loialitate a unuia dintre membrii grupului generea ă un de echilibru. boli şi accidente! CSs SrmNnPi(DagP şi H! 'par>.'chQt enberger. când vorbim despre loialitate familială vorbim şi despre datoriile pe care unul sau mai mulţi membrii ai unei familii le au faţă de înaintaşii lor! Conceptul psihanalitic de 3loialitate familială in!izibilă= se referă la identificarea inconştientă cu un membru al familiei adesea decedat în mod tragic sau dispărut . &88B-! Lebovici spune în legătură cu fantasmele mamei: 3.

care intervine în cadrul funcţionării familiei în aceleaşi situaţii enumerate mai sus. încât propria independenţă este pusă sub semnul întrebării! 1o9ert EUBU1GE1 > "sihanalist france 6obert Deuburger a considerat importantă dimensiunea structurală a familiei. fiind esenţială abordarea credinţelor care compun viaţa afectivă şi relaţională a unei familii! +stfel. legendele.  obiecte purtătoare de secrete ruşinoase.  obiecte idealizate. în opo iţie sau în parado#alitate! +cest tip de comunicare între părinţi îşi pune amprenta asupra modului de a gândi. di'eritele #odalit%ţi 5rin care sunt #o9ili$ate şi (ntreţinute i#aginile (ntr>o 'a#ilie sunt de 5atru ti5uri6  influenţe asupra modului senzorio%afecti!o%motor.  influenţe prin intermediul limbajului avându(se în vedere semnificaţia cu!intelor. ci în e#clusivitate. obiecte%gardian. apropiat al lui )idier +n ieu ?pera lui @isseron se a#ea ă pe de o parte în *urul conceptului de imagine. intenţiile. a căror încărcătură în raport cu psihismul părinţilor necesită o elaborare particulară. mai precis structura mitică.  influenţe prin intermediul limbajului. poate fi repre entat! 18 . se constituie destinul unei familii şi funcţionarea sa proprie şi irepetabilă! Serge /ISSE1O > "sihiatru. perturbările pe care le implică modul de comunicare al părinţilor activea ă ona imaginativă a copilului! Ceea ce nu poate fi spus.  imagini materiale sau obiecte care provoacă sau întreţin imagini psihice! /maginile materiale pot fi acele obiecte pentru care familia întreţine un cult! 'ecretul nu este simboli at doar prin cuvinte. de a simţi şi de a imagina al copilului! )e multe ori. posturile corporale. doliu. ci şi prin alte canale de comunicare: mimica. care generea ă şi întreţin conduite de datorii. funcţionea ă ca nişte indicatori! )upă @isseron. sociolog şi psihanalist. avându(se în vedere aspectul !ocal cu componentele sale şi asociaţiile fonetice care intervin în funcţionarea familială cotidiană . poveştile care sunt spuse în cadrul unor evenimente familiale importante: naştere.aniera în care el se achită de aceste datorii este transgeneraţională! Deachitarea datoriilor într(o familie poate duce la instalarea unor comportamente şi situaţii repetitive transmise la nivelul inconştientului familial! +ici putem vorbi despre psihopatologia darului şi a datoriilor! 'entimentele profunde de vină îi pun pe unii dintre descendenţii unei familii să se ocupe atât de mult de părinţii lor. declară Deuburger.esa*ele transmise nu sunt în complementaritate. transmise inter( şi transgeneraţional.glumele. susţine @isseron! . iar pe de altă parte pe conceptul de 'ecret '! $l a descoperit modul în care secretul se manifestă într(o familie şi cum este acesta transmis de(a lungul generaţiilor! /maginile psihice. care creea ă goluri în istoria familială! +lberto $iguer vorbeşte despre politica şi despre psihopatologia darului! %n legătură cu politica darului el se referă la capacitatea mamei de a crea în copilul ei un sentiment de culpabilitate şi sentimentul datoriei! Copilul resimte în permanenţă nevoia de a se achita de datorii! . sărbători sau în viaţa de i cu i-.

Canada. preşedinte al 'ocietăţii de "sihoterapie $#perienţială 6omână şi director '"$6! /olanda ."!$!E!. coordonator de stragii de studii aprofundate.  secrete legate de un eveniment care poate fi gândit. terapii de grup. cu influenţe inter( şi transgeneraţionale! +stfel de imagini care se de voltă ulterior. de voltare personală şi transpersonală. psihoterapie ce are ca punct focal reconstrucţia relaţiei 2go%5ine şi a dinamicilor de grup prin metaforă şi scenariu metaforic impro!izaţie creatoare şi joc transfigurator simbolic# @erapia 11 . 100&-! +şadar./mageria mentală trece. fondator al Ucolii de psihoterapie şi de voltare personală '"$6. psihoterapeut formator în consiliere şi psihoterapie e#perienţială a unificării. dar nu poate fi rostit şi secrete legate de un eveniment negândit şi nerostit! Iolanda MI/1OF! > "sihoterapeut e#perienţialist român. pentru că altfel ar le a pe cineva! 'ecretul este ceva care trebuie să rămână ascuns pentru a prote*a pe cineva de ruşine . la forme mai bine integrate $ului şi mult mai fle#ibile! $ste vorba despre imaginile cele mai arhaice. invadându(l! 3 2ste !orba despre imagini constituite "n prima copilărie plec/nd de la schimburi cu mediul său de !iaţă şi "n relaţie cu modificările senzoriale "ntr%un moment "n care limbajul nu este "ncă instalat#= $ste un proces de selecţie a ceea ce este considerat bun să fie transmis! +cest proces de selecţie implică riscul transmiterii patologiei transgeneraţionale! 'ecretele familiale participă la crearea şi întreţinerea acestei patologii! 'erge @isseron. specialităţile "sihoterapie. elaborând metoda proprie de psihoterapie. terapii creative. Consiliere şi "sihologie Clinică. speciali ări şi colaborări în ?landa. spune că ruşinea este afectul stăpân al secretului .'! @isseron. grandparent :6" . autor al metodei "sihoterapia $#perienţială Enificatoare . de la forme concrete şi statice. altul a făcut închisoare! +cestea pot funcţiona ca secrete familiale. de cuplu şi familie. Celgia.  secrete privind conţinutul unui eveniment şi secrete privind e#istenţa însăşi a secretului. sunt imagini care se impun subiectului. 100&-! Enul dintre membrii familiei a fost psihotic şi s(a sinucis. psiholog clinician principal. fondator al 6evistei de "sihoterapie $#perienţială. cele care apar copilului 3înrădăcinate= sen orial şi motor.'! @isseron. membru în Consiliul /nternaţional al "sihologilor . membru în Comisia de "sihologie Clinică şi "sihoterapie a Colegiului "sihologilor din 6omânia. 'pania. pur şi simplu. puţin integrate personalităţii. anali ă reichiană şi transgeneraţională unificatoare. cunoscută sub numele de @erapia Enificării. în cartea sa 'a 3onte# 4s*chanal*se d(un lien social. fondator al /nstitutului '"$6 F 'ocietăţii de "sihoterapie $#perienţială 6omână "rofesor universitar doctor în psihologie. :ranţa. '!E!+!.şi autor al psihodiagno ei e#perienţiale. neelaborate prin procese psihice. altcineva este un copil din flori. ci este ceva care trebuie ascuns. secretul nu este ceva ce nu trebuie spus. contribuţii şi în domeniul psihologiei clinice şi psihoterapiei.itrofan aduce contribuţii remarcabile în domeniul psihoterapiei e#perienţiale./"C-. necesare pre ervării mitului familiei! 'erge @isseron face o clasificare a secretelor în cartea sa 'es transmission familliale de la honte! $l foloseşte trei criterii în acest sens:  secrete legate de un eveniment ce ţine de viaţa privată şi secrete legate de un eveniment colectiv.Colegiul "sihologilor din 6omânia-. stagii masterale şi doctorale în psihologie şi psihoterapie în cadrul Eniversităţii din Cucureşti. de(a lungul evoluţiei psihice.

asistent formator în consiliere şi psihoterapie. lector la Eniversitatea din Cucureşti. artgenograma F dimensiunea meditativ(creativă. de voltare şi anali ă personală individuală şi de grup.&818-! +utorul abordea ă modalităţile prin care se reali ea ă alegerile parteneriale din perspectivă psihogenealogică! %n lucrarea sa de doctorat intitulată Dinamica inconştientă a alegrii parteneriale. în pre ent. tipologii transgeneraţionale ale relaţiei de cuplu! "rin intermediul e#plorării şi anali ei mecanismelor dinamicii relaţiilor de cuplu la nivel psihogenealogic se pot releva adevărate 3chei= ale descifrării disfuncţiiilor şi aspectelor patologice ale descendenţilor .cuplul asistat-! +*utându(i pe parteneri să(şi descifre e propria istorie familială. cognitive şi emoţionale blocante. în bună măsură. coautor al anali ei transgeneraţionale unificatoare. lector universiatar doctor în psihologie "sihoterapeut formator supervi or "!$!E!. doctor în psihologie "sihoterapeut şi consilier specialist "!$!E! F /nstitutul '"$6. prin integrarea Embrei familiale. terapia cuplului şi a familiei. reconstituirea reparatoare. facilitat de meditaţia creatoare. pentru evoluţia psiho(spirituală atât a indivi ilor. psiholog clinician specialist. specialist în terapia to#icodependenţei. a scenariului şi rolurilor familiale ancorate în repetiţii comportamentale.!4 ( "sihoterapeut e#perienţialist român. cât şi a dinamicilor transfamiliale! %n cadrul @erapiei Enificării transgeneraţionale. coautor al lucrării 4sihogenealogie# 7iagnoza inter!enţia şi !indecarea istoriei familiale .ristina +enisa GO+E! U 0S/OI. autorul e#plorea ă motivele inter( şi transgeneraţionale ale alegerii parteneriale. autoarea le abordea ă şi studia ă în lucrarea de doctorat cu titlul 38elaţii%capcană "n familia toxicomanului# $ abordare transgeneraţională=! "rintre contribuţiile sale teoretice repre entative se numără: spaţiul identitar relaţiile%capcană scenariile%capcană sindromul globului de cristal# "rin intermediul acestor concepte autoarea descrie. şi în principiile teoretice gestalt! 'copul terapeutic şi optimi ator este deblocarea şi unificarea filonului transgeneraţional. pasajele identitare tema%nucleu scenariogeneza sindromul transfidelităţii tipologiile transfamiliale etc! 7emersul terapeutic urmăreşte sensul spiritual al „lecţiilor de !iaţă” specifice fiecărei persoane "n procesul de unificare interioară 2go%5ine şi de transcendere "n contextul arborelui ei psihogenealogic# . terapie înrădăcinată însă. autoarea introduce concepte inovatoare precum: dramagenograma 6 dimensiunea dinamică de e#plorare a genogramei clasice. O perspectivă psihogenealogică 0-. specifică acestei noi terapii. diversele tipuri de patologie intrafamilială şi mecanismele de transmisie a formelor şi faţetelor interacţiunilor în cadrul familiilor! !lin Se9astian GO+E! U ( "sihoterapeut e#perienţialist român. din perspectivă transgeneraţională.114. stagii de documentare în :ranţa şi Celgia. precum şi aspecte ale dinamicii relaţiei de cuplu din perspectivă psihogenealogică! +nali a calitativă a modalităţilor prin care se reali ea ă alegerile parteneriale au condus la contribuţii metodologice precum: grila interferenţei mitologiilor familiale şi comunitare cu ne!oile personale şi teoretice.unificatoare transgeneraţională utili ea ă nivelul de operare transconştient. membru în Comisia Utiinţifică şi membru fondator al 'ocietăţii de "sihoterapie $#perienţială 6omână! "reocupată de problematica dependenţei şi a diverselor tipuri de adicţii. îi a*utăm să conştienti e e o istorie care s(a transmis şi care rescrie cri e de 1& .

Cristina )enisa .itrofan. &811-. Hodeanu.&818-.100G-! '(obser!ation clini:ue# $d! )unod. Ciccone. <Ves. 4sihogenealogie# 7iagniza inter!enţia şi !indecarea istoriei familiale $d! '"$6. 'toica. Cucureşti! Hodeanu +! 'ebastian . +lberto. +lbert .10G2-! '(9corce et le no*au# $d! :lammarion. /olanda!. @oro>.legerea partenerului# Mituri secrete repetiţii $d! '"$6. . +lbert . +!. :ustier.1000-! 'a transmission ps*chi:ue inconsciente# $d! )unod. Cucureşti! Fntre9%ri de autoevaluare6 1* Preci$aţi 5rin ce se de'ineşte 5sihogenealogiaG -* Fn ce const% 5rocesul (n 5sihogenealogie şi cu# se de'ineşte acestaG H* . C!)enisa!.&811-! Cuplul: stop cadru transgeneraţonal. +! 'ebastian . Hran*on.itrofan.&88K-! .aria . :!. fapt ce îi va determina să se ancore e propriilor nevoi parteneriale! Bi9liogra'ie6 1! &! 1! 9! K! B! 2! G! 0! +braham. "aris! Hodeanu. +!. Carel. +ubertel. +nne .cuplu.are sunt 'igurile re5re$entative care au in'luenţat 9a$a teoretic% şi 5ractic% 5sihogenealogeieiG 11 . 6! . /olanda. Loncan. "aris! $iguer. reuşind să pună granţe sănătoase în cadrul familiei e#tinse şi faţă de cuplul lor. disfuncţii şi dificultăţi relaţionale! %n acest mod partenerii de cuplu vor putea să se separe de familiile lor de origine într(un mod sănătos.&88B-! 'a part des ancetr<s# $d! )unod. .1002-! 'e . Cucureşti! . Dicolas. Hodeanu. +!. "aris! Ciccone.naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei# $d! '"$6.&818. +ndrN :!. $d! '"$6. $velPn. "aris! $iguer. "aris! Ciccone. Cucureşti! .)n)rationnel# $d! )unod. +!'ebastian .

* Mitul 'a#ilial8 -*11* /e#% nucleu* O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare.ri5ta şi 'anto#a8 -*M* O9iect transgeneraţional8 -*:* S5aţiu identitar8 -*1.Unitatea de (nv%ţare - .!+1U" !BO1+21II /1! SGE E1!3IO !"E . studenţii vor fi capabili să: • Cunoască principalele concepte specifice anali ei transgeneraţionale! -*1* Inconştientul 'a#ilial 19 .* .u5rins6 -*1* Inconştientul 'a#ilial8 -*-* Proiecţia 'a#ilial%8 -*H* Introiecţia 'a#ilial% 5ri#ar%8 -*I* "oialitate 'a#ilial%8 -*J* Parenti'icare8 -*K* .onteLt şi nevro$% de clas%8 -*.O .EP/E FU +!ME /!"E F .

adică acelaşi grup genetic e#primă atât trăsături normale. inconştientul familial determină. folosind arborele genealogic. cât şi anormale . &889-! %n urma unor cercetări pe familii. introiecţia familială şi negarea familială! -*-* Proiecţia 'a#ilial% Ca ându(se pe anali a destinului Leopold ' ondi face re( ferire în lucrarea sa menţionată mai sus la un tip de proiecţie a formelor interne în lumea e#ternă. catali ea ă sau 3filtrea ă= deciziile pe care le luăm! :ăcând o sinte ă între genetică şi psihologia inconştientului. &889-5 L! ' ondi a plecat de la ideea că alegerile pe care oamenii le fac nu sunt întâmplătoare.oreno! $l este menţionat ca fiind primul care vorbeşte despre inconştientul familial şi grupal. cu toate că alţi au( tori îl menţionea ă pe Leopold ' ondi ca fiind cel care a introdus conceptul de inconştient familial! Chiar dacă nu este menţionat în conte#tul abordării transgeneraţionale. prietenie. &889-! 1K . ci sunt influenţate de forţe inconştiente! +stfel a introdus termenul de inconştient familial. care poate e#plica alegerile şi deci iile noastre! )acă inconştientul individual se manifestă prin simptome şi inconştientul colectiv se manifestă prin simbol ri.7ughes. precum proiecţia familială. inconştientul familial se e#primă sub forma polarităţii.apud 7ughes. „Contrib ţii la analiza destin l i!" el şi(a pus problema alegerilor maritale! 3)e ce o persoană se căsătoreşte cu . el surprinde Leopold ' ondi a anticipat e#istenţa unor mecanisme s btile ce ţin de dinamica inconştientă a unei familii. Szondi a avut o contribuţie foarte importantă în conturarea conceptului de inconştient familial* %n urma cercetărilor privind familia el a făcut observaţii care îl pot pune în rândul întemeietorilor domeniului psihogenealogiei! %ntr(un eseu din 1012. forme care sunt pre ervate în inconştientului familial din generaţie în generaţie. profesie! +cest tip de alegere se referă la transferul tendinţelor ereditare la descendent .7ughes. &889-! -*H* Introiecţia 'a#ilial% 5ri#ar% %n domeniul psihogenealogiei se utili ea ă e#presia F @introiecţie 5ri#ar% 'a#ilial%A! "rin această e#presie se face referire la manifestarea personalităţii unui înaintaş într(un descendent . în cadrul aceleiaşi familii! "roiecţia familială se manifestă prin căutarea inconştientă a persoanelor relaţionate cu aceşti antecesori. şi nu cu 4= . L. intuind că în afara dimensiunilor personală şi colectivă ale inconştientului e#istă o a treia dimensiune. prin găsirea şi alegerea unor persoane definitorii în dragoste. deşi este recunoscut poate ca unul dintre cei mai subtili autori ai psihodiagno ei proiective. el a anticipat concepte de ba ă în abordarea transgeneraţională! ' ondi asocia genele recesive latente cu inconştientul familial! %n concepţia sa.@ermenul de inconştient familial apare în scrierile lui M!L! .ceea ce Cos ormenPi(DagP şi +braham Dicolas au numit 3fantomă=-! +cest tip de introiecţie are şi o valenţă de tip secundar F introiecţia familială de tip sec ndar" care se referă la preluarea unei boli ereditare sau a unui mod de a muri de la înaintaşi .7ughes.

aniera în care urmaşii se achită de aceste datorii este transgeneraţională! Deachitarea datoriilor într(o familie poate duce la instalarea unor comportamente şi situaţii repetitive transmise la nivelul inconştientului familial! +devărate semnale de peste timpR -*J* Parenti'icare Conceptul de parentificare este anli at prin referire la cel de loialitate familială! Concept fundamental în cadrul operei lui /van Cos ormenPi(DagP. un bun fiu sau o bună fiică se vor programa inconştient la eşec pentru a nu depăşi pe părinţii lor . pattern(uri comportamentale şi procese interacţionale! :iecare familie are modalitatea ei de a înţelege loialitatea familială . devenită inconştientă sau invi ibilă.idem! op! cit!.onteLt şi nevro$% de clas% Devro a de clasă se referă la faptul că. 1001-! .7oroWit . 1001-! +şadar. au pus în evidenţă reguli de funcţionare familială ba ate pe aşteptări reciproce! $#istă nişte 3datorii= pe care fiecare membru al familiei le are faţă de grupul familial! %n virtutea acestor datorii e#istă şi o „contabilitate familială!. în tentativa nevrotică de a preveni ruptura afectivă şi posibila culpabilitate! %n acest sens.'chQt enberger. când vorbim despre loialitate familială vorbim şi despre datoriile pe care unul sau mai mulţi membrii ai unei familii le resimt faţă de înaintaşii lor! Du ne referim neapărat la cele pe care le recunosc sau şi le asumă conştient. +nne +ncelin 'chQt enberger consideră: 3:idelitatea faţă de înaintaşi. inconştient se vor autobloca. op! cit!. copiii prim modul în care părinţii regresea ă sau migrea ă în afara spaţiului familial.apud 'chQt enberger. boli şi accidente! Cos ormenPi(DagP şi H! 'par>. 1001-! @ran acţiile nu se stabilesc numai în funcţie de regulile actuale. ci mai curând la cele pe care le resimt inconştient! Conceptul psihanalitic de loialitate familială invizibilă se referă la identificarea inconştientă cu un membru al familiei adesea decedat în mod tragic sau dispărut . în virtutea feno(menului de loialitate familială. parentificarea. fugă.ibidem. ci şi în funcţie de 3istoria colectivă=! -*K* . e#istă teama că promovarea socială şi intelectuală pot crea o ruptură şi o distanţă între cel care vrea să îşi depăşească clasa şi familia lui! Cei în această situaţie nu vor mai avea aceleaşi obiceiuri şi aceleaşi gusturi! %n consecinţă. 1001-! 1B . ne guvernea ă! $ important să conştienti ăm ceea ce ne obligă şi ceea ce ne guvernea ă= . cum o numeşte Cos ormenPi(DagP .-*I* "oialitate 'a#ilial% Loialitatea familială este un concept(cheie în gândirea lui#van $oszormen%i& 'ag%# $l porneşte de la ideea că e#istă o etică a relaţiilor transgeneraţionale! %ncălcarea acestei etici determină de echilibre transmise peste multe generaţii! Enitatea unui grup depinde de loialitatea membrilor lui! Lipsa de loialitate a unuia dintre membrii grupului generea ă un de echilibru pe care Cos ormenPi(DagP îl traduce prin in*ustiţie! %n familie această in*ustiţie se e#primă prin ră bunare. unii copii devin 3părinţii= părinţilor lor! $ste clasic e#emplul fiului mai mare care preia la un moment dat rolul de cap al familiei în ciuda vârstei mici! "arentificarea implică o varietate de roluri. în cartea lor de referinţă 3/nvisible loPautNs=. &888-! /nconştient. repre intă modalitatea prin care datoriile familiale sunt inversate! 'pre e#emplu.

eseuri ce au la ba ă e#perienţa lor clinică îndelungată! "rintre descoperirile lor clinice se mai numără şi 3secretele familiale= corelate cu ceea ce ei numesc 3maladia doliului=! @oate aceste fenomene identificate în activitatea lor clinică au fost abordate în legătură cu trauma şi cu influenţa ei asupra de voltării psihice a individului! Analiza criptonimică introdusă de cei doi psihanalişti vi ea ă situaţia traumatică camuflată în secret şi manifestată sub masca non(sensului. ele pot fi reactivate. „fantoma! este o formaţiune a inconştientului care nu a fost niciodată conştientă şi care se transmite din inconştientul părintelui în inconştientul copilului . 1001-! 'ecretele înmormântate se pot referi la o plăcere nepermisă sau la o mare suferinţă. în eseurile ce compun volumul 3LJNcorce et le noPau= .+braham. tot simbolic.6and. într(o onă de cliva* a $ului! %ntr(o i sau într(o împre*urare repetitivă la scară transgeneraţională. scenele care nu au putut fi rememorate sunt conservate undeva.aria @oro>. 100K-! Legat de conceptul de criptă este cel de încorporare! +braham şi @oro> fac deosebirea între introiecţie şi încorporare! %ncorporarea corespunde unei fantasme. viol.op! cit!.ri5ta şi 'anto#a Concepte teoreti ate şi descrise sub aceste denumiri metaforă de Dicolas +braham şi . un delict. crimă sau cineva care a fost discreditat sunt doar câteva posibilităţi . cripta şi fantoma se instalea ă la un descendent. sub forma unor simptome sau comportamente inacceptabile sau greu de e#plicat! +braham şi @oro> sunt de părere că lacrimile care nu au putut fi vărsate. 10G2-! )oliul nefăcut creea ă în interiorul subiectului un 3mormânt secret= F 3cripta=! )in perspectivă transgeneraţională.* . la de văluire! 'ecretul este ţinut nu pentru protecţia subiectului. o persoană care suferă din pricina unei 3fantome= care iese din 3criptă=. incoerenţei . ci pentru protecţia obiectului iubit F unul dintre înaintaşi! @. 10G2-! :oarte important este faptul că cei doi psihanalişti au scos în evidenţă unele neconcordanţe între ba a teoretică psihanalitică clasică şi practica clinică! )upă +braham şi @oro>. cuvintele care nu au putut fi spuse. instalându(l în interiorul sinelui ca o compensare pentru plăcerea pierdută şi lipsa introiecţiei . suferă de 3maladia genealogică familială! de o loialitate familială inconştientă şi de consecinţele unui D$'"E' devenit secret! )upă +braham şi @oro>. iar introiecţia unui proces! %ncorporarea e legată de refu ul doliului! :antasma de încorporare trădea ă un gol în psihism . 10G2-! „(antoma! se manifestă în comportamentul urmaşului ca şi cum ar fi ieşit dintr(un mormânt prost închis al unui înaintaş. @oro>.ulte dintre acestea au fost şi rămân un model terapeutic spiritual încă incomplet cunoscut şi acceptat! "racticile şamanice au fost poate mai aproape de realitatea 12 . care repre intă un fel de 3magie= ocultă pentru recuperarea obiectului(plăcere pierdut şi inter is.10G2-. închisoare. după o moarte dificil de acceptat sau după un eveniment de care le este teamă tuturor! /ncest. boală ruşinoasă. ca şi cum şi(ar cere dreptul la desecreti are.Dachin. absurdului.'chQt enberger.-*.ri5taA presupune antrenarea unor fantasme de încorporare. în corp! 6efu ul doliului face ca Xfantoma= să iasă şi să reacţione e după una sau două generaţii. în urma unui traumatism legat adesea de evenimente nedrepte! 36eîntoarcerea= sa periodică se manifestă în simptomele care apar la un moment dat la un descendent! $ste momentul să ne reamintim că ma*oritatea religiilor au avut în vedere dintotdeauna fenomenele de 3demoni are sau posesiune a sufletului celui în suferinţă=. aplicându(le totuşi ritualuri de e#orci are sau de iertare şi separare! . chiar dacă nu le(au legat e#plicit de 3eroi ai mitului familial=. o crimă! En membru al familiei 3înmormântea ă= simbolic acest secret în adâncul inimii.

anumite fotolii aparţin unui strămoş dincolo de timp!= .erienfeld a luat(o în considerare şi pe d(na . de îndată ce mama poate vorbi despre asta. vârstă care coincide cu vârsta bunicii sale în momentul în care aceasta şi(a pierdut tânărul soţ! 'abine a luat pentru prima dată heroină în octombrie. în legătură cu fantasmele mamei. 102K-. demetafori area constă în încorporarea substanţei to#ice.! @oro> vorbesc despre două fenomene specifice 3criptei=: demetaforizarea şi obiecti!area . 7achet. fi#at cu cuie aurite în lemn! $ra vorba despre un scaun preţios şi rafinat! . o mătuşă care generea ă fantasme şi provoacă identificări la unul sau la mai mulţi membri ai familiei! ?biectul transgeneraţional este un obiect investit! Conceptul de obiect transgeneraţional se referă deci la un obiect pe care persoana în cau ă îl investeşte sub diverse forme emoţionale . în lo*ă. a căror pre enţă e legată de biografia părinţilor: este vorba despre secrete de familie care se e#primă cu uşurinţă încă de la începutul sarcinii sau. 1000-! )in acel moment . .erienfeld a avut(o în legătură cu asemănarea între unul dintre scaunele rămase goale. iar „obiecti!area” se referă la pierderea obiectului! 'pre e#emplu. a dus(o la conştienti area importanţei pe care o poate avea o persoană dispărută în echilibrul unei familii! 3Run element îi unea: defuncta doamnă . de multe ori asigurândR echilibrul familiei! D! +braham şi . luna în care ea a avut un accident în care a murit unul dintre prietenii săi= .!= . ca substitut a ceea ce este pierdut! iar obiectivarea constă în ne!oia zilnică de drog# 7achet dă câteva exemple de manifestare a 3criptei= la unii dintre pacienţii săi! /ată câteva dintre acestea: 3+urNlie.psihologică profană. aşa cum.! ? mare doamnă. un unchi. anticipând şi tratând prin ritualuri de conectare şi vindecare suferinţele legate de 'piritul strămoşilor.$iguer. 100K-! 3)emetafori area= se referă la a lua metafora mot Y mot. un bunic sau un părinte. în orice ca .erienfeld care a surprins. remanifestat în pre ent! %n acest sens găsim mărturia făcută de $dith Holdbeter .erienfeld spune: 3Ram avut sentimentul că scaunele rămase neocupate în timpul unei şedinţe pot aparţine celor absenţi.La thNrapie familiale en changement.i(a apărut ca o reâncarnare a doamnei .:raiberg.! în abordarea terapeutică a familiei respective! %n acest mod poate funcţiona o 3fantomă= într(un sistem familial. 1000-! 6eamintim în aici la ce se refereau 'elma :raiberg şi 'erge Lebovici cu privire la fantasme şi în special cu fantasmele mamei: 3Camera copilului imaginat poate fi bântuită de 'anto#e . într(o şedinţă terapeutică cu o anumită familie. care şi(a pierdut tatăl. &88B-! Lebovici spune. care chiar şi la o vârstă înaintată avea un rafinament aparte! +spectul preţios şi de neuitat al acestei doamne ne(a emoţionat foarte tare! )eodată mi(a atras atenţia un scaun gol care se afla în mi*loc! 'caunul era acoperit cu velur roşu.op! cit!. de foarte bună calitate. în practica sa terapeutică un fenomen care este foarte relevant pentru modalitatea în care poate funcţiona o 3fantomă= în sistemul familial! 6eferindu(se la o şedinţă cu o familie pe care o avea în terapie. 100K-! -*M* O9iect transgeneraţional +lberto $iguer introduce conceptul de obiect transgeneraţional! Când vorbeşte despre obiectul transgeneraţional $l se referă la un înaintaş. când îşi poartă copilul în braţe= . şi o doamnă dispărută despre care familia îi vorbise. în ca ul unui consumator de droguri.Lebovici. @***ast'el& 'antas#ele #aterne care se instituie (n cursul acord%rii (ngriNirii co5ilului real 1G . 1000-! 'en aţia pe care . este nervoasă de câte ori vine iua comemorării lui! Christelle a început să ia heroină când a atins vârsta la care mama sa a pierdut o sarcină.7achet.

dinamica spaţiu identitar real vs! spaţiu identitar fantasmatic poate genera confu ii identitare de diferite grade! +tunci când unui copil i se refu ă spaţii din 3casa familiei= .migraţia în delir-! %n conclu ie.cărţi.* +enisa Godeanu 0Stoica& -. purtate de către descendenţi transgeneraţional! "sihanaliştii +lbert $iguer şi )idier +n ieu vorbesc despre proiecţia $ului familial în modul de împărţire a spaţiului familial! %ntre spaţiu şi persoana care îl ocupă pot e#ista diverse relaţii.apud +braham . numai migraţia în fantasmă. părinţii părinţilor şi copiii se anga*ea ă într(o luptă pentru spaţiu. sufrageria etc!-. care creea ă goluri în istoria familială! -*:* S5aţiu identitar 1e5re$int% s5aţiul care ne 5er#ite s% ne con'ir#%#& s% ne asu#%# şi s% ne #ani'est%# o anu#it% identitate 0.sau tran iţional .4* Corbusier spunea că prima dovadă a e#istenţei noastre este aceea de ocupare a spaţiului .1000. efectul fiind 10 .apud :ustier. îmi resping spaţiul. transmise în cadrul unei istorii lacunare. adică situaţia în care copiii şi părinţii interferă spaţial! Copiii nu mai trăiesc în acest ca e#cluderea. ci fu iunea. internet etc!-! $#istă şi 3varianta= lipsei de graniţe. nediferenţierea . de re*ecţie. pe care îl asociem cu patologia identitară! 'paţiul identitar fantasmatic poate fi permanent .nu generea ă.oles.oştenirea transgeneraţională se constituie din elemente neprelucrate şi neelaborate. el trăieşte interdicţia ca pe o e#cludere. spaţiu identitar profesional sau spaţiu identitar naţional! %n absenţa unui spaţiu identitar obiectiv se activea ă un spaţiu identitar surogat. de asumare. însă. 100G-! )inamica identitară se activea ă tocmai în relaţie cu spaţiile pe care le ocupăm şi în care ne mişcăm! "utem vorbi despre un spaţiu identitar familial.e#! spaţiul concentraţionar.Lebovici.e#: psiho e. 1000-! %n raport cu obiectul transgeneraţional se creea ă o serie de legături care vin să substituie relaţiile disfuncţionale cu părinţii! $iguer . aşa cum susţine $velPn Hran*on . ci şi posibilitatea de e#plorare şi asumare a spaţiului psihic interior.)enisa 'toica. &882-! "rioritatea spaţiului identitar surogat în raport cu cel real se asocia ă cu patologie identitară . soldată cu confu ii identitare şi lipsă de graniţe. care întreţn coduite de datorii.  obiecte ideali ate.ve i ca urile în care copiii şi părinţii dorm în acelaşi dormitor sau în acelaşi pat-.încearcă o clasificare a acestor obiecte:  obiecte(gardian" a căror greutate în raport cu psihismul părinţilor necesită o elaborare particulară. de /D@$6T/' şi de D$'"E'. &88B-! .şi i#aginat constituie o 9a$% esenţial% 5e care co5ilul va 5utea s%>şi constituie 5ro5ria istorie& care se va s5riNini (n s5ecial 5e #e#oria e5isodic%8 interacţiunile 'antas#atice re5re$int% ast'el 9a$a a ceea ce un co5il va 5utea s% 5ovesteasc% des5re trecutul lui***A . ignor spaţiul în care locuiesc. $lisabeth 6ohmer. filme. şi este marcată de trăiri traumatice. de ignorare! %mi asum spaţiul şi(l amena*e .  obiecte purtătoare de secrete ruşinoase. copilului îi mai rămîne migraţia în virtual . ca pe o lipsă de confirmare în familie! +colo unde mama ocupă şi îşi asumă tot spaţiul casei.bucătăria.cri ele identitare ce ţin de de voltarea umană. migre în alte one.. lipsa spaţiului personal! En alt e#emplu care reflectă dinamica identitate F spaţiu identitar se referă la situaţia familiilor care trăiesc în regim e#tins! "ărinţii. din bucătărie până în dormitor.. +ubertel. îl las 3în paragină=! "rivarea de spaţiu .

la un moment dat.ne-integrării identit%ţii de seL>rol este una e#trem de frecventă cu un risc foarte mare de transmisibilitate de la o generaţie la alta! $venimente(metaforă asociate neintegrării ei sunt alegerile parteneriale care întreţin şi accentuea ă deficitele de relaţie maritală şi produc perturbări sau cri e identitare la urmaşi! $venimente(metaforă asociate pot &8 . spaţiul identitar securi ant. spaţiul identitar originar.e#tensia conştiinţei! . aceste roluri sau atribuţii sunt acceptate de fiecare ca un lucru sacru şi tabu pe care nimeni nu îndră neşte să(l e#amine e! . spaţiul identitar confu ional. 10G8-! En membru al familiei poate şti că este. specifice pentru fiecare familie! . e#istă două lumi care sunt în interacţiune în cadrul unei familii! $ste vorba despre l mea mit rilor şi l mea rit al rilor . în ciuda falsificărilor flagrante! . anume: spaţiul identitar al cuplului. pe lângă cele menţionate mai sus. mânăstirea-. mitul este un discurs unitar care acordă tuturor membrilor familiei roluri rigide ce pot fi înţelese ca echivalente. adevărate scenarii familiale )nalt simbolizate& urmărind sens ri de dezvoltare specifice arborel i psihogenealogic respectiv! )e e#emplu.itul familial e#primă convingeri împărţite care privesc pe de o parte membri familiei şi pe de altă parte relaţiile lor! +ceste convingeri trebuie acceptate a priori. în urma anali ei genogramelor în cadrul procesului terapeutic. dar el păstrea ă acest lucru ca pe un secret! /ndividul este înainte de toate cel care suferă! $l se va opune cu toată forţa de văluirii! 6efu ând să(i recunoască e#istenţa. cu mecanismele de apărare la nivel individual! 'unt numeroase şi diferite.:erreira. am descoperit. sentimente. nevoi.itul familial prescrie roluri şi atribuţii ale membrilor în tran acţiile lor reciproce! :alse sau ilu orii.închisoarea.* Mitul 'a#ilial $ste un concept foarte important în abordarea transgeneraţională! )upă :erreira şi M! CPing 7all.conţinător-. favori ând e#plorarea unor alte identităţi. apud 'elvini "ala oli.ulte mărturii ale celor care au avut e#perienţa lagărelor şi închisorilor confirmă acest efect! Enele persoane care au trăit e#perienţa închisorii ies transformate în urma acesteia! %n acest ca putem vorbi despre un spaţiu(limită . unor alte spaţii interioare! 'paţiul identitar tran iţional este acel spaţiu care conţine. spaţiul identitar structurant . 10G0-! -*11* /e#% nucleu Conceptul de @te#%>nucleuA s(a desprin în urma cercetărilor făcute pe populaţia românească! @emele(nucleu care caracteri ea ă o familie la un moment dat sunt corelate cu miturile şi ritualurile familiale care au pre ervat familia şi au o conotaţie arhetipală! Dumim temă&n cle acea temă )n * r l căreia s nt constelate evenimentele&metaforă ce pot fi identificate la un moment dat într(o istorie familială transgeneraţională şi care creea ă.Deuburger. tipuri specifice ale spaţiului identitar. care poate fi tran iţional. prin articularea lor cu roluri manifestate. emoţii. el va face tot ceea ce poate pentru a păstra intact mitul familial! 6obert Deuburger vorbeşte despre mit l familial în legătură cu credinţele manifestate în caracteristicile şi specificităţile grupului familial! +ceste credinţe privesc toate nivelurile realităţii familiei! )upă Deuburger. la nivel sistemic. identităţi nemanifestate şi neconfirmate în scenariul cotidian al individului! :ilmul poate fi un astfel de spaţiu identitar tran iţional ce poate permite e#plorarea unor alte identităţi! %ndră nim să spunem că. de fapt. spaţiul identitar reparator. tema . spaţiul identitar corporal! -*1. vorba despre o imagine falsă.

violenţa în familie naşte violarea graniţelor şi comportamentelor identitare. agresiunea.itrofan. &! "rin ce se defineşre conceptul de 5roiecţia 'a#ilial%. Dicolas. +lbert .&88K-! . +lberto. B! La ce se referă noţiunea de conteLt şi nevro$% de clas%. /olanda. $d! '"$6.sau asupra informaţiilor tabu asociate cu multiple suferinţe! Enele pierderi sau opţiuni profesionale. Carel.&818-. C!)enisa!. e#cluderea şi re*ecţia manifestată de părintele de se# opus.1002-! 'e . negat. păstrat. încapsulat.itrofan. Cucureşti! . +!. nu numai direct. prin antrenarea unor alegeri parteneriale inconştiente. :ustier. +ubertel.aria . facilitând perpetuarea agresivităţii în raporturile parteneriale şi parental(filiale în cadrul filonului transfamilial! Ziolenţa are deci un risc mare de transmisibilitate transfamilială. "aris! Ciccone. Cernard . <Ves.)n)rationnel# $d! )unod. :!. prin loialitate 'a#ilial%. revanşa simbolic sau pot 3reînvia= reparator.naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei# $d! '"$6. slăbici ne vs. p tere. +!.10G2-! '(9corce et le no*au# $d! :lammarion. 6! . apar tulburările psihosomatice specifice. Ciccone. &811-. predispozante evenimentelor relaţionale distr ctive! %n absenţa manifestării violenţei comportamentale la unii succesori. Cucureşti! Ciccone. +nne . 9! "rin ce se defineşre conceptul de loialitate 'a#ilial%. Hodeanu. +!'ebastian . la distanţă-. Cucureşti! . 4sihogenealogie# 7iagniza inter!enţia şi !indecarea istoriei familiale $d! '"$6. +lbert . s pravieţ ire vs a todistr cţie +moarte.100G-! '(obser!ation clini:ue# $d! )unod.&880-! 4sihanaliza relaţiei $d! /ri. religioase asociate cu evenimente specifice pot metafori a.efect pervers. Loncan. $velPn. Cucureşti! Fntre9%ri de autoevaluare ! 1! "rin ce se defineşre conceptul de inconştientul 'a#ilial. +ndrN :!. deplasat . echilibrant şi re olutiv. inclusiv incestul şi abu ul fi ic! Cu alte cuvinte. dezrădăcinare. "aris! $iguer. politice. +! 'ebastian . "aris! Crusset. confu ii şi contaminări patogene de rol(se#. Hran*on. ci mai ales indirect . K! La ce se referă cconceptul de 5arenti'icare.fi violul. Hodeanu. +!. &1 .&811-! Cuplul: stop cadru transgeneraţonal. comportamente şi roluri integratoare ale temei(nucleu specifice filonului transgenerational respectiv! %n e#perienţa noastră clinică am identificat frecvent şi alte teme(nucleu. 1! "rin ce se defineşre conceptul de introiecţia 'a#ilial% 5ri#ar%. @oro>.&818. /olanda!. Cristina )enisa . Cucureşti! Hodeanu +! 'ebastian .! Bi9liogra'ie6 1! &! 1! 9! K! B! 2! G! 0! 18! +braham.defense nevrotice transfamiliale. cum ar fi )nrădăcinare vs. .legerea partenerului# Mituri secrete repetiţii $d! '"$6. bolile(simbol care atrag atenţia asupra tipului de deficit sau de secret familial implicat.1000-! 'a transmission ps*chi:ue inconsciente# $d! )unod. "aris! Hodeanu. .&88B-! 'a part des ancetr<s# $d! )unod. "aris! $iguer. 'toica.

11! La ce se referă cconceptul de te#% nucleu! Modul Unitatea de (nv%ţare 1 /1! SMISI! PSIHI. 0! La ce se referă cconceptul de s5aţiu identitar.2 I /E1> ŞI /1! SGE E1!3IO !"2 && . G! La ce se referă cconceptul de o9iect transgeneraţional.2! La ce se referă cconceptul de cri5t% şi 'anto#%. 18! La ce se referă cconceptul de #itul 'a#ilial.

,u5rins6 1*1* /rans#isia 5sihic% intergeneraţional%8 1*-* /rans#isia 5sihic% transgeneraţional%*

O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare, studenţii vor fi capabili să: • Cunoască ce repre intă transmisia psihică intergeneraţională; • Cunoască ce repre intă transmisia psihică transgeneraţională

Introducere $#plorarea teritoriului familial presupune luarea în considerare a două perspective interconectate de anali ă: transmisia psihică intergeneraţională şi transmisia psihică transgeneraţională! De propunem să e#plorăm pe rând cele două perspective de abordare a dinamicii intrafamiliale! )omeniul psihogenealogiei ne invită să redescoperim o istorie de familie pe care mulţi dintre noi o consideră ca fiind parte dintr(un trecut apus! De vom referi în acest capitol la modul în care istoria de familie este scrisă din perspectiva mecanismelor de transmisie intergeneraţionale! 1*1*1* /rans#isia 5sihic% intergeneraţional% ?rice familie presupune o dinamică specifică, un mod unic de interacţiune între membrii ce o compun! Datura interacţiunilor sau legăturilor familiale au la ba ă credinţe puternic înrădăcinate, depo itate în memoria familală, care asigură continuitatea acesteia de(a lungul generaţiilor! %ntr(o lucrare de(a sa, $! +! Maroslavs>P ,&88K- afirmă @ oi consider%# c% toate leg%turile u#ane sunt deter#inate& 5e de o 5arte& de re5re$ent%ri culturale şi sociale şi 5e de alt% 5arte de un schi#9 de 'antas#e inconştiente şi 5reconştiente (ntre #e#9rii care (l co#5unA* "ornind de la cele amintite în capitolul K, ne referim mai întâi la procesul de transmisie intergeneraţional, pocesul care are în vedere ansamblul poveştior, miturilor, ritualurilor,

&1

mecanisme care fac parte din memoria familială conştientă! 'pre deosebire de transmisia psihică transgeneraţională, ansamblul elementelor de care am amintit mai sus, vi ea ă aspecte interrelaţionale ce au fost interiori ate! "rin intermediul interiori ării subiectul devine purtător al memoriei familiale! )eşi la origine orice proces de transmisie psihică are la ba ă fantasmele, datorită procesului interiori ării, putem observa maniera de construcţie şi efectele fantasmelor de transmisie! ?dată reali ată interiori area se produce conştienti area fantasmelor de transmisie, iar subiectul este concomitent şi obiect! "entru a e#plica transmisia psihică intergeneraţională facem apel la ipote ele filogenetice freudiene! :reud a introdus ceea e numea i5ote$ele 'ilogenetice prin care a încercat e#plicarea anumitor comportamente cu caracter nevrotic care ar putea e#plica alegerile oamenilor pe ba a unor cutume de voltatea în comunitate! )eşi la început ipote ele sale filogenetice au fost privite de către sine însuşi cu re ervă şi atitudine critică, în finalul operei sale :reud a afirmat faptul că el crede în veridicitatea acestor ipote e! @otuşi ipote ele repre intă o cale euristică remarcabilă în cadrul teoriei şi clinicii transmisiei psihice! +stfel, condiţia pentru a înţelege aceste ipote e este aceea de ale privi ca o metaforă şi de a lua în considerare ideea unei transmisii filogenetice ca o fantasmă ,Ciccone, 1000-! Cu toţii cunoaştem intenţiile lui :reud de a argumenta ipote ele filogenetice în cadrul lucrării sale 3@otem şi @abu=! "otrivit lui :reud originea mitică a societăţii civili ate are la ba ă natura de convieţuire a hoardei primitive! %ntr(o altă orine de idei, termenul de 3intergeneraţional= înglobea ă noţiunea originilor şi transmisiei! )acă 3generaţional= desemnea ă un ansamblu de indivi i ale aceleiaşi generaţii, într(o accepţiune istorică, socială şi culturală, 3intergeneraţional= introduce o vectori aţie între diferitele epoci şi repre entanţii acestora, permiţând astfel anali a dinamicii rupturilor şi continuităţilor, în domeniul colectiv aşa cum e#istă în domeniul privat al familiei! )e fapt noţiunea de generaţie desemnea ă de asemenea natura relaţiilor filiale şi linia directă ,aşa cum este ea maternă, paternă, naturală, adoptivă- : în acest mod ne referim la moştenirea genealogică ce o implică! %n mod implicit este acel al e#perienţei memoriei ceea ce defineşte intergeneraţionalul! +şa cum spunea şi Claide "ascal, ceea ce defineşte raporturile sociale este transmiterea cutumelor şi tradiţiilor! "erspectiva intergeneraţională pune în scenă matura relaţiilor sociale care au la ba ă legături ce s(au constituit şi transmis între generaţii prin intermediul memoriei familiale aşa cum afirmă şi +nne ;u#el în cartea sa @"Oindividu et #P#oire 'a#ilialeA ,apud +urai#( MonchiOre, Lascu("op, &88G-! +şa cum am afirmat anterior, vom e#plora şi anali a elementele ce formea ă natura intergeneraţională a transmisiei psihice ,memoria familială, mitologiile familiale şi comunitare- şi rolul lor în alegerea partenerială! 1*1*-* Me#oria 'a#ilial% şi rolul ei (n trans#iterea intergeneraţional% /storia unei unei familii repre intă ansamblul evenimentelor, lucrurilor şi întâmplărilor care au marcat e#istenţa sa în diferitele momente cronologice! "ăstrarea acestor evenimente sub forma unor poveşti, a unor *urnale, unor obiecte constituie memoria unei familii! ;emoria familială este în esenţă un tip de memorie afectivă care cuprinde două tipuri distincte de manifestare : memoria depo it şi memoria proces! a* Me#oria de5o$it rolul ei (n trans#iterea istoriei 'a#iliale

&9

;emoria(depo it repre intă mecanismul de transmisie inter(şi transgeneraţional a unor conţinuturi de materiale ce ţin de istoria familială! @ermenul de memorie(depo it, repre intă toate sursele potenţiale de informaţie privind familia! $a este un conţinut de materiale, de informaţii privind ceea ce este familia subiectului, informaţii latente care constau în surse potenţiale : povestirile celor bătrâni ; cărţile de suveniruri; fotografii, filme, video; obiecte, morminte, corespondenţă, registre şi alte documente genealogice; de asemenea regulile de funcţionare în familia redusă, în familia lărgită, la înaintaşi, reguli de funcţionare interne în familie dar de asemenea cele care privesc modul în care privesc modul în care un subiect aparţinând familiei trebuie să se comporte faţă de lumea e#terioară ,Deuburger, 10G0-! 9* Me#oria 5roces ;emoria proces sau memoria familală este procesul prin care suntem autori aţi sau nu să avem acces la aceste informaţii şi să dipunem de ele! $ste vorba de un proces de selecţie a ceea ce este considerat bun să fie transmis! +cest proces de selecţie implică riscul transmiterii patologiei transgeneraţionale! 'ecretele familiale participă la crearea şi întreţinerea acestei patologii! 'erge @isseron, în cartea sa 'a 3onte# 4s*chanal*se d(un lien social, spune că ruşinea este afectul stăpân al secretului ,@isseron 100&-! +şadar, secretul nu este ceva ce nu trebuie spus, pur şi simplu, ci este ceva care trebuie ascuns pentru că altfel ar le a pe cineva! 'ecretul este ceva care trebuie să rămână ascuns pentru a prote*a pe cineva de ruşine! +mintirile, obiectele, evenimentele trecute, poveştile şi punerea lor într(un cadrul al povestirii, sunt cele care ne a*ută să ne conectăm cu istoria familială, colectivă, cu originile noastre ca identitate, ba ă fondatoare a ceea ce putem afirma despre noi că suntem! %nainte de istoria personală, a ceea ce afirmăm despre noi înşine, la persoana întâi, anterior nouă s(a înscris istoria evenimentelor, care fac posibilă continuitatea vieţii noastre! +ceastă istorie este o istorie familială, a legăturilor conştiente dar de cele mai multe ori inconştiente, cere ne menţin sau ne fac să ne separăm de ceea ce constituie familia noastră, de formele de transmisie în cadrul moştenirii noastre de(a lungul generaţiilor! +nali a mărturiilor indivi ilor despre ceea ce ei au trăit sau despre evenimentele(cheie pe care antecesorii lor le(au trăit, ne pot oferi informaţii preţioase pentru a e#plora dinamica trecut( pre ent(viitor în cadrul fiecărei familii şi mai cu seamă să surprindem modurile prin care memorie familială ne influenţea ă pre entul şi viitorul! "entru a e#plica rolul pe care îl *oacă moştenirea transgeneraţională, făcând referire la estrea evenimentelor memorate sau uitate de fiecare în parte, începem prin a ilustra care sunt funcţiile pe care le îndeplineşte memoria familială! +şadar, încercarea de a ilustra rolul pe care îl *oacă memoria familială în viaţa noastră, nu este un demers simplu, este mai degrabă un demers de rememorare a ceea ce odată a fost trăit, conştient sau inconştient, asumat sau neasumat! +ceastă încercare presupune anali a unor discursuri particulare, cu un grad ridicat de subiectivitate, pentru ca apoi să fie interpretate şi să reuşim să le dăm un sens, să le resemnificăm, astfel să putem desprinde lecţiile de viaţă personale, învăţând că devenirea noastră personală este un demers profund unificator! ;emoria familială îndeplineşte trei funcţii disctincte, fiecare contribuind la ilustrarea modului în care fiecare individ este parte a legăturilor ce definesc modurile de afiliere ale sale cu membrii familiei şi cu antecesorii săi: a4 'uncţia de trans#isie& care se (nscrie (n continuitatea istoriei 'a#iliale& care are rolul de a 5er5etua 5articularit%ţile 'a#iliale& individuale şi de gru58

&K

de tipul de bărbat sau tipul de femeie aleasă. &88G-! %n acest sens pre entăm în figura de mai *os elementele ce se regăsesc în cadrul transmsisiei psihice intregeneraţionale $lementele transmisiei psihice intergeneraţionale +spectele de ordin conştient sunt ilustrate de e#istenţa unor mituri familiale şi comunitare legate de parteneriat care generea ă aşteptări. antropologică şi socială.Hodeanu. trăsături )emersul de definire a mitului repre intă o dificultate care priveşte încă de la început sfera acestui concept. de se#ualitate şi manifestarea ei. atât în cotidian cât şi în literaturile de specialitate.itologiile familiale se referă la toate miturile legate de căsătorie. grupându( le în trei categorii: &B . de alegerea unui partener.94 'uncţia de retr%ire a eveni#entelor şi situaţiilor din trecut& a eL5erienţelor a'ective şi a tr%irilor 5ersonale8 c4 'uncţia de re'leLivitate& care (nde5lineşte rolul de o'eri o i#agine critic%& constructiv% asu5ra destinului* 1*1*H* Mituri& 5oveşti& #itologii şi ritualuri 'a#iliale 1*1*H*1* "u#ea #iturilor& 5oveştilor şi #itologiilor (n dina#ica 'a#ilial%* . care. atât la transmiţător cât şi la primitor care influenţea ă alegerea partenerială! 1*1*H*-* Mituri 'a#iliale 7 definire. cunoaşte diferite forme de e#primare şi definire! )ificultăţile definirii mitului se regăsesc în metodologiile sociale şi antropologice. de naşterea copiilor sau de alegerea unei profesii . caracteristici.

[! )otP .şi de e#cludere:iind opus lui logos m*thos 3a fost definit prin ceea ce nueste .$liade 10BB-! %ncercând să sinteti ăm cele e#primate anterior.e#primării: naraţiune transmisă de obicei pe cale orală din generaţie în generaţie F dimensiunea intergeneraţională.şi . 3inconştiente=.Coman &881-! ? personalitate marcantă acare a studiat şi contribuit la definirea conceptului demit este . 1! investigarea acestor forme culturale s(a făcut din perspective teoretice şi metodologice variate. non(raţiune. un instrument de coe iune socială sau loc de conştienti are a imaginii unei societăţi despre ea însăşi . ca non(sens. a început să e#iste= . este tradiţional. non(adevăr.este considerat ca adevăr. este transmis oral.! Coman . literatura şi artele 3înalte= etc!. având în vedere numeroasele elemente contradictorii ce(l compun! <ir>.iturile diferă enorm în ceea ce priveşte morfologia şo funcţiile lor sociale . pe de alta. care a plasat mitul în ona unui concept definit 3printr(o serie de lipsuri.Coman. pe de o parte. caracterul comple# al semnificaţiilor.afirmă: 3Du e#istă o singură definire a mitului. poartă amprenta funcţiilor îndeplinite de colectivitatea care îl generea ă. un conţinut metaforic şi simbolic aparţinând lumii simbolice.10GB-. e#presie a 3gândirii primitive=. precum cele oferite de istorie. a 3arhetipurilor umanităţii= etc!.1! multiplele difiniţii ale mitului. lingvistică. culturi folclorice. conceptul de mit s(a definit printr(o dublă *udecată de valoare . el relatea ă un eveniment care a avut loc în timpul primordial. culturi populare vii.itul este întotdeauna o poveste a unei creaţii: el arată cum ceva a fost produs.ircea $liade! "otrivit lui 3mitul este o istorie sacră. relevator. venind dinspre ştiinţe diferite. vom spune că definirea mitului priveşte următoarele dimensiuni: 1! natura . teorialiterară. 100&-! %n paralel cu această vi iune. conturând un câmp conceptual fluid şi adeseori contradictoriu. H!'! 1028-! Coerenţa conceptului de mit este dată de multiplele definiţii care privesc surprinderea factorilor de intersecţie care asigură specificitatea formei conceptului! "otrivit autorilor M! :ontenrose . C! 6iviOre . &! conţinutul: acel 3început= care este plasat într(un trecut istoric al antecesorilor noştri( dimensiunea temporală. are un caracter imaginar. al scandalului. po iţia privilegiată a mitului în raport cu alte forme culturale . non(realitate. culturi 3antice= demult dispărute.1021-.<ir>. mitul cuprinde următoarele note specifice: este o naraţiune. e#emplar. în locul fabulos al începuturilor! . 3pre(logice=. 3sălbatice=. ( mitul este ficţiune F şi faţă de raţional. filosofie. istoria artelor etc. definirea conceptului de mit repre intă unt demers comple#. nu e#istă o formă platonică în raport cu care să poată fi măsurate te#tele concrete! . folcloristică. 3e#plicaţie eronată=.10GK-.forma.Zernant. întemeietor. fiind categorisit ca având un caracter eronat iar e#presiile care i(au fost atribuite ca sinonime au fost: 3boală a limba*ului=. H!'! .Zernant. &! segmente culturale în care apar 3constructe= etichete drept mituri sunt e#trem de eterogene:culturi 3e#otice=. antropologie. sfera instituţiilor culturale. ( mitul este absurd= . redus la altceva. capacitatea mitului de a absorbi elemente culturale şi de a le transforma în forme noi . &2 . 10G1-! "otrivit acestui fapt secole de(a rândul abordarea mitului a fost pusă sub semnul ridicolului.1002. etc!-. are o intrigă specifică. într(un dublu raport de opo iţie faţă de real. ca şi cum n(ar avea sens la e#istenţă decât prin transferarea într(o altă formă. sociologie. studiul comparativ al religiilor. 10G1 apud! Coman &881-! )in aceste perspective.1028. psihanali ă. prin traducerea într(o povestire sau gândire străină de esenţa lui= . +ceste abordări au creionat definiţii ale conceptului de mit şi interpretări ale fenomenelor mitice care s(au dovedit a fi opuse! %n civil aţia modernă.

scandinavă-.$liade 100G-! /storiile trăite de eroi e#primă adevărate lecţii de viaţă iar faptele şi comportamentul lor devine un model de urmat pentru ceilalţi! +stfel povestea creată în *urul eroului capătă sens ca valoare ce merită a fi urmată.mitologia greacă. comunitare şi mass(media din perspectiva alegerii partenerale. răspunsurile se situea ă la nivelul regulilor. a modelelor de rol transmise inter( şi transgeneraţional. comunitare. mitul devine e#emplar ş. ritualistă-! .1! relaţia cu societatea: perspectiva generării modelelor în societate cu valoare de adevăr absolut sau relativ. &88B-! &G .Deuburger. în consecinţă repetabil.itologiile sunt aşadar elocvente doar dacă sunt privite specific ca făcând trimitere spre comunităţile pe care le înglobea ă. relatând cum a apărut ceva pe lume. îndeplinind funcţii sau fiind asociat cu diverse ritualuri şi ceremonii( dimensiunea funcţională generatoare de repere valorice! +nticipând astfel legătura mitului cu societatea vorbim de funcţiile prin care se manifestă şi se recunosc miturile la nivelul societăţii. prin care pot fi decriptate miturile specifice fiecărei comunităţi sau micro(societăţi! @ermenul de mitologie ne trimite cu specificitatepe de o parte la un ansamblu de mituri asociate unei societăţi sau culturi anume . funcţii ce generea ă mitologiile! )eci e#istă deopotrivă mitologii specfice. cum a devenit lumea ceea ce este astă i şi este astfel e#plicaţia credinţelor antecesorilor noştri! $#istenţa unor mituri în familie au rolul de a pre erva istoria legăturilor dintre membrii acesteia. mass(media. prin intermediul căruia sunt puse în relaţie evenimentele ce se găsesc în povestea originară cu valoare alegorică şi povestea actuală în care se regăsesc elementele mitice originare. specifice pentru fiecare familie! @+u5% 5%rerea #ea #itul 'a#ilial este o re5re$entare (#5%rt%şit% de #e#9rii gru5ului& a gru5ului (n sine ca ansa#9lu şi de relaţiile sale cu lu#ea* Mitul generea$% reguli de 'uncţionare& adic% convingeri 5rivind rolul 5e care 'iecare tre9uie s% şi>l asu#e (n 'a#ilie& care ne d% indicaţii asu5ra #itului& el (nsuşi ne'iind dec)t involuntar de$v%luitA . &! caracterul de e#emplaritate aşa cum afirma şi . fiecare familie având un mit definitoriu! %n cadrul abordării inter( şi transgeneraţionale a familiei ne referim la mitul familial! )upă :erreira şi M! CPing 7all. normelor: @Fn 'a#ilia #ea ne res5ect%# 5%rinţii*A& alţii s5un @Fn 'a#ilia #ea tre9uie s% 'ace# studiiA .ircea $lade: 3 :iind real şi sacru.şcoala structuralistă. 1! funcţia etiologică: mitul pre intă fapte petrecute la originea lumii. altfel riscând să devină speculaţii şi să(şi confirme un caracter redundant! )e accea în cartea de faţă vom face referire la mosul de manifestare a mitologiilor colective. &88B-! Ca urmare. căci serveşte de model şi în acelaşi timp de *ustificare tuturor actelor umane= . în cadrul unei cercetări efectuate pe un segment de populaţie românească! /r%s%turile #itului6 1! caracterul narativ. #itul este un discurs unitar care acord% tuturor #e#9rilor 'a#iliei roluri rigide ce 5ot 'i (nţelese ca echivalente& la nivel siste#ic& cu #ecanis#ele de a5%rare la nivel individual* 'unt numeroase şi diferite. iar pe de altă parte la ansamblul studiilor consacrate acestui concept .7all 10G8 apud! Deuburger. atunci când punem întrebarea: 3Care este mitul vostru familial5=.

itul familial conferă dreptul la e#istenţă. norme.6obert Deuburger vorbeşte despre mitul familial în legătură cu credinţele manifestate în caracteristicile şi specificităţile grupului familial! +ceste credinţe privesc toate nivelurile realităţii familiei! 1!. poveştilor transformate în legende în *urul unor 3eroi= polari aţi ai familiei.:erreira. miturile şi ideologia familială sunt conturate sub cinci funcţii disticte: 1* 'uncţia identi'icatoare6 constituirea unei i#agini 'a#iliale& ia#gine e#9le#% 5entru 'ilonul 'a#ilial8 -* 'uncţia de organi$are6 atri9uirea de roluri& locuri şi statuturi& contri9uind la a5lanarea sau agravarea con'lictelor cu sco5ul 5%str%rii i#aginii ideali$ate a 'a#iliei8 H* 'uncţia de conţinere6 deli#itarea unui conteLt şi instalarea unui s5aţiu de re'ugiu8 &0 .transmise conştient şi inconştient. *urnalelor şi cronicilor de familie. la istorie proprie filonului transfamilial! $l este întreţinut şi re(creat în timp cu a*utorul fotografiilor de familie. comportamentelor şi opţiunilor valori ate şi devalori ate..cod de identificare psihogenealogică-.Deuburger. moştenirilor şi talismanelor. 'toica. limite şi e#pansiuni. este un condensat simbolic şi valoric ce(i conferă sentimentul apartenenţei. graniţe şi roluri. 10G8 apud "ala oli.itul situea ă familia în sensul general al arborelui ei transgeneraţional.itrofan. pe cale verbală şi emoţională-. tendinţe şi teme. stiluri de supravieţuire! 1!. sarcini şi strategii re olutive. pattern(uri de adaptare şi inadaptare. mai mult sau mai puţin secrete. din care decurg reguli nescrise . 10G8-! En membru al familiei poate şti că este. 10G0-! "rin cele pre entate mai sus autorii ne propun să reflectăm la lumea miturilor şi a mecanismelor de transmisie a inconştientului în cadrul familial! %n concepţia lui 6ene <Ves. consemnărilor şi scrisorilor. de fapt.itul familial prescrie roluri şi atribuţii ale membrilor în tran acţiile lor reciproce! :alse sau ilu orii aceste roluri sau atribuţii sunt acceptate de fiecare ca un lucru sacru şi tabu pe care nimeni nu îndră neşte să(l e#amine e . al continuităţii şi al identităţii transfamiliale! &!. transmise pe cale orală din tată(n fiu! @oate vin să cree e imaginea cât de cât conturată şi stabili antă a unei identităţi familiale şi transfamiliale în perpetuă devenire şi transfigurare . &88K-! 9!.itul familial acţionea ă ca o pecete . figuri eroice şi arhetipale de tip familial.itul familial e#primă convingeri împărţite care privesc pe de o parte membri familiei şi pe de altă parte relaţiile lor! +ceste convingeri trebuie acceptate a priori în ciuda falsificărilor flagrante! K!. vorba despre o imagine falsă dar el păstrea ă acest lucru ca pe un secret! /ndividul este înainte de toate cel care suferă! $l se va opune cu toată forţa de văluirii! 6efu ând să(i recunoască e#istenţa el va face tot ceea poate pentru a păstra intact mitul familial! )upă Deuburger e#istă două lumi care sunt în interacţiune în cadrul unei familii! $ste vorba despre lumea miturilor şi lumea ritualurilor . actelor şi testamentelor. valori.

viitor! :aptul că cineva îşi aduce aminte de ceea ce a trăit el sau mai cu seamă de ceva trăit de antecesorii lui şi povestit celor din familie.&88B. degradarea şi camuflarea miturilor! 18 . este tocmai e#presia unor legături de filiaţie. etc! @oate aceste modalităţi de a fi în lume specifice unei familii influenţea ă pe fiecare dintre noi! Comunitatea şi familia proprie participă la crearea unei poveşti care pe lângă scenariul personal de viaţă ne arestea ă într(o matrice din care uneori s(ar putea să nu ieşim niciodată! +nne @eachWorth . &88G-! $liade se referă şi la mitologia difu ă care propune adolescenţilor europeni numeroase modele de imitat! Zorbind despre aceste modele el se referă şi la eroi de romane. e#presia mitologii mass(media este folosită în cadrul abordării inter(şi transgeneraţionale pentru a reflecta modul în care ele ne afectea ă iniţierea şi dinamica relaţională! . pre ent. eroi de film şi noi adăugăm actorii. 102K-! 1*1*H*H* Mitologiile 'a#iliale şi #itologiile co#unitare %n practică #itologiile 'a#iliale se referă la modalitaţile transmise de fiecare familie de a fi în lume ca femeie. ca bărbat. cu valorile şi evenimentele care au constituit viaţa familiei din care provine! +cestea repre intă estrea generaţională cu care fiecare porneşte în viaţă şi totodată perceptele pe care se construieşte pre entul! +şadar nu trăim într( un pre ent rupt de trecut aşa cum nu trăim în viitor fără să ne spri*inim pe ceea ce cunoaştem despre noi şi cei din mediul în care provenim! .itologiile mass(media fac parte din mitologia difu ă. con*ugă cele trei dimenisuni în care se desfăşoară viaţa unui individ: trecut.I* 'uncţia de'ensiv%6 i#5une 5revalenţa #ecanis#elor de a5%rare 'a#iliale de care de5inde siste#ul de'enselor individuale c)nd a5are riscul distrugerii8 J* 'uncţia de re5re$entare6 'urni$area de ele#ente constitutive ale i#aginii 'a#iliale şi contri9uie la 5roteNarea i#aginii sale* Cen ura familială organi ea ă astfel o matrice de semnificaţii concepută cu rolul de a integra familia în conte#tul transgeneraţional şi social! Cen ura familială are rolul de a prote*a liantul familial şi de a interveni în mod particular în transmiterea aspectelor negative .itologiile mass(media se referă la ansamblul miturilor care sunt capabile pentru o perioadă de timp să genere e modele şi valori adaptative deoarece fac reerire la eroi F modele de comportament! %n mod particular. parteneriale şi de altă natură! $ste important să devii conştient de mitologia specifică comunităţii în care trăieşti! +cordurile şi contractele familiale conştiente şi inconştiente construiesc legăturile familiale . la familia din care provine! /ndividul se identifică cu modelele.itul familial este pre ervat cu a*utorul memoriei familiale! . aşa cum spunea .ircea $liade se referă la mituri ca la @***eL5resia unui #od de a 'i (n lu#e***A .$liade.)echerf. &88K-! . a apartenenţei individului la grupul social din care face parte. 1001 apud Hodeanu. eroii *ocurilor pe calculator.emoria familială ca orice tip de memorie. la se#ualitate! Zorbind despre miturile lumii moderne .vorbeşte despre efectul posthipnotic care ne 3ghidea ă= alegerile profesionale.ircea $liade şi se referă la laici area. ca şi cuplu căsătorit.+ulagnier.

având valoare de ordine! $le sunt rar asumate şi capătă conotaţii de obişnuinţe! +desea. pentru că ele se e#teriori ea ă prin comportament! @Este vor9a des5re o secvenţ% re5etitiv% de interacţiuni cu e'ecte 5revi$i9ile*A . conferă individului un sens superior şi. ceremonialul repre entând modalitatea specifică de manifestare a unor interacţiuni cu efecte previ ibile. ceremonialul îndeplineşte o funcţie de constrângere! 'erge @isseron . în acelaşi timp. ritualurile repre intă evocarea a ceva transcendent! ?bişnuinţele şi convenţiile sociale nu repre intă decât ritualuri desacrali ate! ? variantă aparte a ritualului familial este cere#onialul de care am amintit mai sus! . indiferent dacă acest scop sau intenţie este conştient sau inconştient! 11 . 10G0-! 6itualurile au un aspect constrângător. 10G0-! %n psihogenealogie. ritualurile sunt e#presia miturilor familiale! Ena dintre funcţiile foarte importante ale ritualurilor este aceea de a menţine homeosta ia! )in acest motiv.consideră că miturile şi ritualurile familiale sunt mi*loacele prin care se reali ea ă familiari area progresivă a membrilor familiei cu un eveniment a cărui introiecţie este încă imposibilă! $l abordea ă ceremonialul din punct de vedere al pre ervării unei modalităţi specifice de transmitere inter( şi transgeneraţională a evenimentelor importante în cadrul unei familii! 1*1*H*J* 1itualuri 'a#iliale )in punct de vedere formal. indiferent dacă acest scop sau intenţie sunt conştiente sau inconştiente! 6epre entările ritualice se ba ea ă pe teme mitologice şi arhetipale. implică persoana în totalitatea ei. fiind o componentă a ritualului familial! Ceremonialul presupune o dată precisă şi o reuniune de familie lărgită! +ceastă reuniune este o sărbătoare sau comemorare a unui eveniment! La fel ca ritualul.onroP. care marchea ă accederea unui individ la o stare nouă! %n culturile civili ate ritualul de trecere este acela practicat în momentul pubertăţii! @ransformările ce survin acestei perioade de trecere au drept scop să(l a*ute pe individ să depăşească cri a repre entată de transformările specifice şi să ia cunoştinţă de noul statut şi de rolul aferent! 1*1*H*I* . ritualul. numite ritualuri de trecere.'elvini "ala oli. repre intă o slu*bă sau ceremonie înfăptuită cu un scop sau o intenţie religioasă.onroP.. utili ea ă repre entări întemeiate în spiritul epocii! %n culturile primitive e#istă ceremonii. ritualul.1*1*H*H* "u#ea ritualurilor %n domeniul psihogenealogiei ca şi în domeniul antropologiei.ere#onialul Conceptul de ceremonial este utili at în psihogenealogie în interdependenţă cu cel de ritual. îşi e#primă mesa*ul simbolic. este descris ca slu*bă sau ceremonie înfăptuită cu un scop sau o intenţie religioasă.. la care participă toţi membrii familiei! +ceste acţiuni sunt însoţite de formule sau e#presii verbale . 10G8-! 6itualurile familiale pot fi mai uşor identificate decât miturile familiale.1000. ele se întăresc sau sunt create alte ritualuri! %n societăţile tradiţionale şi în toate religiile. este vorba despre o acţiune sau de o serie de acţiuni. în situaţii de cri ă.

o comemorare! +re aceeaşi funcţie de constrângere ca şi ritualul! 'erge @isseron . "rata. numite ritualuri de trecere. îşi e#primă mesa*ul simbolic. . în situaţii de cri ă.onroP.6epre entările ritualice se ba ea ă pe teme mitologice şi arhetipale.este de părere că miturile şi ritualurile familiale sunt mi*loacele prin care se reali ea ă familiari area progresivă a membrilor familiei cu un eveniment a cărui introiecţie este încă imposibilă .. o reuniune de familie lărgită şi transgeneraţională. la care participă toţi membrii familiei! +ceste acţiuni sunt însoţite de formule sau e#presii verbale . implică persoana în totalitatea ei.@isseron. 1000-. o sărbătoare."ala oli."ala oli. 10G8-! +escris de Michel MonroQ& (n lucrarea sa Sc-nes" m%thes et logi. 10G0-! 6itualul are un aspect constrângător având valoare de ordine! $le sunt rar asumate şi capătă conotaţii de obişnuinţe! +desea. ritualurile sunt e#presia miturilor familiale! Ena dintre funcţiile foarte importante ale ritualului este aceea de a menţine homeosta ia! )in acest motiv. e 01:M:4& ritualul 'a#ilial re5re$int% o secvenţ% re5etitiv% de interacţiuni cu e'ecte 5revi$i9ile* 6itualurile familiale pot fi mai uşor identificate decât miturile familiale pentru că ele se e#teriori ea ă prin comportament! @Este vor9a des5re o secvenţ% re5etitiv% de interacţiuni cu e'ecte 5revi$i9ileA . utili ea ă repre entări întemeiate în spiritul epocii! )in punct de vedere formal este vorba despre o acţiune sau de o serie de acţiuni.1000. 10G8-! )upă cum menţionam mai sus mitul familial prescrie roluri şi atribuţii ale membrilor în tran acţiile lor reciproce! pentru alegerea partenerială şi a modului de funcţionare în cadrul parteneriatului erotic îl au rolurile individuale confirmate în familia de origine a partenrilor de cuplu şi dinamica acestora! "sihanalistul france 1o9ert eu9urger& se re'er% laritualuri 'a 'iind co#5onente ale structurii 'a#iliei& la natura ei #itic%& deci la valoarea de si#9oluri& credinţe şi consider% ast'el esenţială abordarea credinţelor care compun viaţa afectivă şi relaţională a unei familii! $l afirmă faptul că ritualurile constrituie destinul unei familii şi funcţionarea sa proprie şi irepetabilă! 1*-* /rans#isia 5sihic% transgeneraţional% 1*-*1* /rans#isia 5sihic% transgeneraţional% 1& . conferă individului un sens superior şi în acelaşi timp. Coscolo. 1001-! %n societăţile tradiţionale şi în toate religiile ritualurile repre intă evocarea a ceva transcendent! ?bişnuinţele şi convenţiile sociale nu repre intă decât ritualuri desacrali ate! ? variantă aparte a ritualului familial este cere#onialul! Ceremonialul presupune o dată precisă. ele se întăresc sau sunt create alte ritualuri! %n culturile primitive e#istă ceremonii.$liade. care marchea ă accederea unui individ la o stare nouă! %n culturile civili ate ritualul de trecere este acela practicat în momentul pubertăţii! @ransformările ce survin acestei perioade de trecere au drept scop să(l a*ute pe individ să depăşească cri a repre entată de transformările specifice şi să ia cunoştinţă de statut şi noul rol .

în sens genealogic şi în sens grupal. cu o dinamică specifică: trensmiterea binelui. pe lângă obiectele psihice. prin care este transmis.Hran*on. conţinuturi ce aparţin Embrei familiale .ade ive. specific. a lucrurilor ştiute şi neştiute. care implică continuitatea şi transformarea. transmisie. care se repetă şi se transmite! )in istoria de viaţă a descendenţilor. a ceea ce s(a transmis de la antecesor şi care este răsunetul lui în re entul descendenţilor! "utem afirma că trecutul nu este uitat niciodată ci este supus unei continue resemnificări! . 100G-! Hrupul familial se constituie şi se construieşte pe o moştenire psihică. a legăturilor familiale prin care sunt vi ate în special nespusul. sensul e#istenţial al acestora. fantomele psihice şi alte obiecte psihice irepre entabile de către subiect. care vorbeşte de transmisia fenomenelor inconştiente! +cest termen.@ransmisia psihică transgeneraţională este un mecanism de transmisie a inconştientului familial. fantasme care organi ea ă. implică de asemenea.odalităţile prin care se reali e ă transmiterea vieţii inconştiente a familiei poartă numele de trans#isie 5sihic% transgeneraţional%.apud Ciccone. a acelei memorii familiale uitate dar niciodată pierdută! 1*-*-* Fnvelişul 5sihic 'a#ilial 11 . conte#tuali ea ă şi creea ă legături între obiecte! 'ensul situaţiilor în care sunt implicate aceste fantasme se transmite odată cu ele! . secretele. 1000-! %n acest sens este potrivit să revenim asupra definirii transmisie psihice inconştiente de care am amintit în capitolul K! $#presia transmisie inconştientă se referă la obiectele psihice constituite de modalităţi identificatorii . astfel a travaliului de elaborare şi de transformare pe care le implică! "roblematica transmiterii se află în centrul construcţiei grupului familial. care conduce la conturarea unui scenariu de viaţă transgeneraţional! @ransmisia inconştientă conţine. începând cu '! :reud. este puntea de legătură a transmiterii psihice conştiente şi inconştiente. odată cu obiecte sau situaţii. proiective. a diferitelor aspecte specifice . modalităţile acestui proces şi re ultatul său. în centrul vieţii ei psihice. şi procese.u# se reali$ea$% trans#isia 5sihic% G @ransmisia inconştientului familial la bebeluş se face ( non(verbal ( prin comportament ( prin gesturi ( prin mimică ( mesa*e infraverbale S5aţiul de #ani'estare şi de trans#isie al inconştientului 'a#ilial este toc#ai 'a#ilia* :amilia. pe calea filiaţiei destinul ficărui înaintaş cu imlicaţii profunde în viaţa descendenţilor! /deea continuităţii vieţii psihice traversea ă istoria. introiective-! 6epre intă un mecanism de transmisie a inconştientului familial. din modul lor de raportare la miturile familiale şi comunitare putem vedea cum se transmit din generaţie în generaţie.

putem vobi de e#istenţa unui înveliş psihic genealogic familial! Fnvelişul 5sihic genealogic 'a#ilial a5are ast'el ca un organi$ator al trans#isiei 5sihice (n cadrul unei 'a#ilii* Cadrul familial. marchea ă repere sigure care în timp devin interiori ate! +şadar. prote*ea ă şi de asemenea îi asigură hrana de care are nevoie pentru a e#ista! +ceastă @5iele 5sihic%A& care are funcţiile de a fundamenta. aşa cum spune $velPn Hran*on. a dina#icii antecesori>descendenţi. apare ca un loc privilegiat unde se proiectea ă şi unde se pot observa semnele unei funcţionări suficient de bune. în cartea sa „/ l 0piele!. a ceea ce este transmis. de a conţine şi de a asigura o protecţie în faţa supra F stimulării e#terioare. ( înscrierea membrilor grupului într(o istorie în care fiecare are rolul lui! "ornind de la postularea e#istenţei 3$ului(piele=. sau desfuncţii ale învelişului psihic familial! "utem e#trage din cele spuse mai sus.)idier +n ieu. permiţând integrarea sau neintegrarea e#citaţiilor din e#terior în interior. scoate în evidenţă spaţiul psihic F corporal! +cest spaţiu psihic F corporal implică e#istenţa unui (nveliş care îl delimitea ă în mod specific. 3pielea= asigură funcţia de conţinător. e#trapolând. în figura de mai *os : Figura -* +ina#ica antecesori descendenţi din 5ers5ectiva trans#isiei conţinuturilor 5sihice "sihogenealogia cuprinde şi aspecte ce vi ea ă transmisia umbrei familiale! :enomenele inconştiente de 3criptă= şi 3fantomă=. casa. secretele familiale se transmit prin intermediul inconştientului familial şi participă împreună cu miturile şi poveştile familiale la crearea unor scenarii de viaţă care se repetă din generaţie în generaţie şi paortă numele de transmisie psihică transgeneraţională! 19 . maiera de transmisie a inconştientului familial. de intermediar între e#terior şi interior şi este e#presia unui proces de simboli are! )idier +n ieu susţine faptul că acest înveliş asigură dou% funcţii principale: ( participă la procesul transformării.

1*-*H* /rans#isia 5sihic% transgeneraţional% Ceea ce menţine membrii unei familii împreună sunt miturile familiale.apud Ciccone. modalităţi pe care le(a denumit indicatori psihici de transmisie! 1*-*I* Indicatorii 5sihici de trans#isie 1K . a legăturilor familiale prin care sunt vi ate în special nespusul. conţinuturi ce aparţin Embrei familiale . 'erge @isseron a surprins modalităţi specifice de transmisie a elementelor ce ţin de latura inconştientă. ritualurile şi regulile. care se transmit de la o generaţie la alta! Legăturile comple#e care leagă fiecare membru al unei familii de generaţia care a precedat(o îşi pun amprenta pe relaţiile acestuia cu cei care fac parte din spaţiul său de viaţă! $le se e#ercită prin mecanisme în cea mai mare parte inconştiente. secretele. dar şi prin mecanisme conştiente! Legăturile între copii şi părinţii lor sunt fundamentale! Copiilor le sunt transmise problemele rămase nere olvate în inconştientul părinţilor şi al înaintaşilor lor! @ransmisia psihică trasgeneraţională repre intă un mecanism de transmisie a inconştientului familial. 1000-! :igura 1! $lementele transmisiei psihice transgeneraţionale %n cadrul psihogenealogiei. fantomele psihice şi alte obiecte psihice irepre entabile de către subiect.

diferitele modalităţi prin care sunt mobili ate şi întreţinute imaginile într(o familie sunt de patru tipuri: • in'luenţe asu5ra #odului sen$orio>a'ectivo>#otor. posturile corporale. @oro>. :ustier. Dicolas.ama îi cere copilului în mod conştient. +! 'ebastian . "aris! 2! Hodeanu. "aris! Crusset. +lbert .1002-! 'e . un anumit lucru. 6! . . mimica. legendele. Cernard .10G2-! '(9corce et le no*au# $d! :lammarion.onclu$ii +nali a modalităţilor de transmisie a inconştientului familial de la o generaţie la alta pune în lumină natura fenomenelor dinamice pe care le implică acest tip de transmisie şi permite observarea aspectelor de natură psihopatogenă. "aris! Ciccone. Loncan. precum dinamica criptă F fantomă în cadrul sistemului familial! Ca ându(ne pe e#plorarea şi anali a mecanismelor de transmisie a conţinuturilor psihice inconştiente. +!.1000-! 'a transmission ps*chi:ue inconsciente# $d! )unod. +lberto. ci şi prin alte canale de comunicare. • i#agini #ateriale sau o9iecte care provoacă sau întreţin imagini psihice! /maginile materiale pot fi acele obiecte pentru care familia întreţine un cult! /ndicatorii psihici de transmisie se regăsesc şi în problematica secretului familial care. doliu.&88B-! 'a part des ancetr<s# $d! )unod.)n)rationnel# $d! )unod. +!.&880-! 4sihanaliza relaţiei $d! /ri. verbal.100G-! '(obser!ation clini:ue# $d! )unod. avându(se în vedere as5ectul vocal cu co#5onentele sale şi asociaţiile 'onetice care intervin în funcţionarea familială cotidiană . susţine @isseron . Cucureşti! Ciccone. Carel. dar mai ales infraverbal . nu este simboli at doar prin cuvinte. "aris! $iguer. .Ciccone. +lbert . +ubertel. • in'luenţe 5rin inter#ediul li#9aNului avându(se în vedere se#ni'icaţia cuvintelor F intervine în cadrul funcţionării familiei în aceleaşi situaţii enumerate mai sus. &811-. +!. :!. Hran*on.&818. Cucureşti! 1B . poveştile care sunt spuse în cadrul unor evenimente familiale importante F naştere.glumele. îi cere altceva! .legerea partenerului# Mituri secrete repetiţii $d! '"$6. "aris! B! $iguer.aria . sărbători F sau în viaţa de i cu i-. putem citi în cheie bloca*le e#istenţiale ale subiecţilor asistaţi şi îi putem a*uta să(şi debloche e potenţialul reparator cum efetde asumare a istoriei familiale transgeneraţionale! +stfel se produce ancorarea subiectului în realitate şi repo iţionarea acestuia în raport cu locul şi rolul pe care îl *oacă în cadrul familiei de origine! Bi9liogra'ie6 1! &! 1! 9! K! +braham. • in'luenţe 5rin inter#ediul li#9aNului. Ciccone.Conform concepţiei introduse de @isseron. +ndrN :!. 1000-! Comunicarea parado#ală este foarte relevantă pentru modul în care i se transmit copilului conţinuturi ale inconştientului familial! . inconştient. intenţiile.1000-! +cestea sunt căile prin care este transmis inconştientul familial de la o generaţie la alta şi influenţa lor se face simţită chiar şi atunci când individul a a*uns în stadiul sociali ării! +lbert Ciccone accentuea ă faptul că transmisia inconştientă se efectuea ă verbal. iar non(verbal. +nne . $velPn. <Ves.

/olanda!. +!'ebastian . Mac>son )on )! . Cucureşti! 1&! Deuburger.e este (nvelişul 5sihic genealogicG 1H* Fn ce const% dina#ica antecesori 7descendenţi G 1I* .are sunt ti5urile de #e#orie 'a#ilial%G I* . Cristina )enisa . Cucureşti! ((( 1B! [at laWic>. "!.G! Hodeanu +! 'ebastian .e sunt ritualurile şu ce este cere#onialulG M* .10G0-! 'e m*the familial# $':.e sunt #itologiileG . $ditions du 'euil.&881. Cucureşti! 0! .are sunt indicatorii de trans#isie 5sihic%G 12 . Ceavin 7elmic> M!. Cucureşti! 18! .!.itrofan.itrofan. 4sihogenealogie# 7iagniza inter!enţia şi !indecarea istoriei familiale $d! '"$6.are este s5aţiul de #ani'estare al trans#isiei 5sihice transgeneraţionaleG 11* .100G-! '(irrationel dans le couple et la famille# $':. )iana .&88&-! 8elaţii%capcană "n familia toxicomanului. Zasile. /!.10G8-! 4aradoxe et Contre%paradoxe $':! 1K! 'toica )enisa Cristina .e sunt #iturile şi 5rin ce se caracteri$ae$% eleG K* . . 6obert .itrofan. Coscolo. 'toica.e este (nvelişul 5sihic 'a#ilialG 1-* . "aris! 11! Deuburger.&818-.naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei# $d! '"$6.* .&88K-! . &81&=# -erapii de familie. Hodeanu. "rata H! . /olanda.e este trans#isia 5sihic% transgeneraţional%G :* . L!.e este #e#oria 'a#ilial%G H* . $d! '"$6.* . C!)enisa!. "aris! 19! 'elvini "ala oli. Hodeanu. 6obert . Cucureşti! 11! .u# se reali$ea$% trans#isia 5sihic% transgeneraţional%G 1.102&-! Une logi:ue de la communication. "aris! Fntre9%ri de autoevaluare 6 1* Prin ce se de'ineşte trans#isia 5sihic% intergeneraţional%G -* .are sunt 'uncţiile #e#oriei 'a#ilialeG J* . $d! '"$6. $d! '"$6.&811-! Cuplul: stop cadru transgeneraţonal.

* 1e5etiţia* O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare. total sau parţial. unde distinge trei feluri de identificare: 1G .! ISME IMP"I. un atribut al altuia şi se transformă.!/E F /1! SMISI! PSIHI. studenţii vor fi capabili să: • Cunoască principalele mecanisme psihologice implicate în construcţia şi funcţionarea cuplului şi a familiei.u5rins6 1*-* Identi'icarea8 1*-* Identi'icarea 5ri#ar%8 1*H** Identi'icarea 5roiectiv%8 1*I** .ontraidenti'icarea8 1*J* Proiecţia8 1*K* Introiecţia8 1*. • Cunoască efectele acestor mecanisme în dinamica cuplului şi a familiei. 1* Mecanis#e 5sihologice i#5licate (n trans#isia 5sihic% trans> generaţional%* 1*1* Identi'icarea /dentificarea repre intă procesul psihologic prin care un subiect asimilea ă un aspect.2 /1! SGE E1!3IO !"2 . pe ba a modelului respectiv! :reud a descris această formă de identificare în cadrul lucrării sale 4sihologie colecti!ă şi analiza 2ului. o caracteristică.Unitatea de (nv%ţare - ME.

mod care nu succede unei relaţii stabilite în prealabil. 1009-! /dentificarea conţine două forme specifice prin care se constituie ca mecanism ce participă la formarea identităţii şi anume: identi'icarea 5ri#ar% şi identi'icarea 5roiectiv%* 1*-* Identi'icarea 5ri#ar% /dentificarea primară repre intă modul primitiv de constituire a subiectului după modelul celuilalt. mama poate fi controlată din interior în scopul le ării ei. în care obiectul să fi avut iniţial o po iţie independentă! /dentificarea repre intă forma cea mai originară a legăturii afective cu un obiect! +ceastă modalitate de legătură a fost descrisă în relaţia copilului cu mama sa.elanie <lein de voltă acest concept în cadrul teoriei relaţiilor de o9iect al cărei repre entant este! .elanie <lein s(a referit. mod care nu succede unei relaţii stabilite în prealabil în care obiectul să fi avut iniţial o po iţie independentă! /dentificarea primară este în strânsă legătură cu relaţia numită încorporare orală! /dentificarea primară se referă la „ forma cea mai originară a legăturii afecti!e cu un obiect” ! Legătura afectivă primitivă îşi are originea în legătura pe care o stabileşte bebeluşul cu mama sa.a. "ontalis. a părţilor clivate din propria persoană a subiectului! +cest mecanism se derulea ă în strânsă legătură cu po iţia paranoid( schi oidă descrisă de autoare ca stadiu al de voltării copilului! :antasmele prin care subiectul introduce o parte din propria persoană în interiorul obiectului antrenea ă angoase de a fi închis şi persecutat în interiorul mamei! "rin identificarea proiectivă.proiecţia.his self-. b. în totalitate sau în parte. a(l poseda şi a(l controla! . pentru a desemna @o 'or#% a5arte de identi'icare& care sta9ileşte 5rototi5ul unei relaţii de o9iect agresiveA# Concept central în teoria >leiniană.ca substitut regresiv al unui obiect abandonat . termen introdus de . transferul a ceva anume într(un obiect . înainte ca diferenţierea ego(ului să se producă! /mportant pentru acest tip de relaţie este faptul că la ba a acestei legături se află fantasmele de încorporare şi. în 109B. este susceptibilă de a fi ba a pe care se vor construi celelalte forme de identificare.sau preluarea de la un obiect . identificarea proiectivă se referă la ansamblul de procese care permit e#plorarea obiectului.Laplanche. 1009-! 1*H* Identi'icarea 5roiectiv% /dentificarea proiectivă. înainte ca diferenţierea egoului şi alter(ego(ului să se fi stabilit temeinic . la fantasmele de atac contra interiorului corpului matern şi de intru iune sadică în acest corp! @ermenul de identificare proiectivă fost introdus ulterior. datorită proiecţiei fantasmatice asupra interiorului corpului matern.identificare produsă sub un anumit aspect. în interiorul obiectului. în volumul 3"sihanali a copiilor= din 101&.Laplanche. c.dorinţa de a fi iubit-. „2ul riscă să fie slăbit şi sărăcit put/nd să piardă părţile bune din el 10 . care repre intă modul de constituire a subiectului după modelul celuilalt.elanie <lein pentu a desemna un mecanism ce se traduce prin fantasme în care subiectul îşi introduce propria persoană .identificarea-! +stfel.ca formă originară a legăturii afective cu obiectul. pentru a(i face rău. numite identificări primare. şi anume identificarea proiectivă şi identificarea endocriptică . procesul încoporării! +ceastă formă specifică de identificare. prin deplasare! :reud a descris şi identificări mult mai precoce. deci. "ontalis. datorită fantasmelor de încorporare care o compun.

care stă la ba a dinamicii cri5tei 5sihice şi fantomei psihice . . 102K-! %n acest fel.1009-. cu anumite persona*e ale familiei sale şi nu cu altele .'toica.obiect încorporat F care devine obiect transgeneraţional-. aproape niciodată. mecanismul identificării proiective este legat de refu ul doliului şi ca re ultat se instalea ă fantasma de încorporare. putem vorbi despre conţinuturi psihice ce ţin de de voltare sau de patologie! /dentificarea proiectivă generea ă fenomenul de încorporare. iar celălalt nu le agreea ă! .6ialland. trebuie să se poarte frumos când vine bunicul. capătă control asupra obiectelor interne şi e#terne! /dentificarea proiectivă menţinută între o mamă şi copilul ei după vârsta la care ar trebui făcută separarea devine patologică! Identi'icarea 5roiectiv% 5atologic% implică o lipsă de graniţă între persoanele implicate în acest tip de relaţie! Devoile lor sunt confu e. de ce anume are nevoie fiul ei chiar şi când este vorba despre alegerea unei partenere! Copiii prinşi în relaţii ba ate pe identificare proiectivă patologică cu mama lor vor avea dificultăţi. să se identifice cu anumite persoane pe care unul dintre părinţi le agreea ă. în lucrarea 3LJ\corce et le noPau=.<lein. de asemenea. de multe ori. urât şi insuportabil! $a e cea care învaţă bine.2. unul proiectiv şi altul identificator . 1009-! Cum am mai spus. de multe ori. să se identifice cu anumite persoane pe care unul dintre părinţi le agreea ă. copilul poate trăi un mare conflict pentru că i se cere. copilul se identifică atât conştient.Ciccone. identificarea proiectivă are doi poli. şi mai târ iu adultul. 1000-! .elanie <lein pune identificarea proiectivă în legătură cu procesele implicate în de voltarea bebeluşului în primele 1(B luni de viaţă! /dentificarea prin proiecţie implică clivarea unor părţi ale personalităţii şi proiecţia lor în altă persoană . iar identificarea introiectivă generea ă introiectarea obiectului! "rin identificarea proiectivă patologică se transmit fantasme alienante şi traumatice! +şadar. prin mimetism şi dorinţa psihogenealogică a părinţilor săi. după cum afirmă D! +braham şi . copilul se identifică cu etichetele pe care i le atribuie cei din antura*ul său! $l e cel plângăcios. cât şi inconştient. care trădea ă un gol în psihism."nsuşi”# %n acest fel. iar tatăl îi poate cere să a*ungă sportiv ca tatăl lui! "utem spune că e#istă identificări 3bune= şi identificări 3rele=! +lbert Ciccone consideră identificarea proiectivă calea regală a transmisiei inconştientului familial! 1.ama ştie. în alegerea unui partener! . 10G2! %n funcţie de aspectul proiectiv sau de cel introiectiv al identificării.ecanismul contraidentificării se manifestă. întotdeauna. nu trebuie să(i deran*e e pe ceilalţi. generând un contrascenariu în raport cu scenariul de viaţă parental . iar celălalt nu le 98 . &88&-! . copilul.! @oro>. estompate şi neafirmate! .ontraidenti'icarea* En alt mod de afirmarea a identităţii se poate reali a prin contraidenti'icare! Zorbim de contraidentificare atunci când ne referim la diversele alegeri ce au legătură cu modelele parentale! )e multe ori alegerile noastre sunt motivate de respingerea modelelor parentale! )e e#emplu cineva poate afirma: @Eu vreau s% 'iu aşa cu# nu este #a#a sau tataRA Contraidentificarea activea ă partea de Embră a părintelui.odalitatea de a intra în relaţie va fi tot prin identificare proiectivă patologică! %n acest tip de cuplu potenţialul conflictual şi de separare este foarte mare pentru că dată fiind confu ia nevoilor acestea nu se comunică.ama şi(ar dori ca el să fie matematician ca bunicul său. în spaţiul cuplului! %n virtutea mecanismului descris mai sus copilul începe să se conforme e dorinţelor şi aşteptărilor părinţilor lui! $l trebuie să stea liniştit. atunci când copilului i se cere. trebuie să fie sportiv sau să devină artist! %n paralel. ca adulţi. este prinţesa clasei! Cum spune Chantal 6ialland .

sugestia .apud Ciccone.ama care şi(a dorit ca fiul ei Maromil să fie un mare poet nu a acceptat niciodată En alt mecanism de transmisie a inconştientului familial este 5roiecţia 'a#ilial%! "rin intermediul anali ei destinului. profesie! 'e referă la transferul tendinţelor ereditare la descendent . 'toica. al unei instanţe! /ntroiecţia se traduce 91 . cea care proiectea ă şi cea care serveşte ca ecran de proiecţie! %n acest fel. scenariul de viaţă al individului începe să fie scris!!! ? mamă care nu şi(a desăvârşit o posibilă carieră mu icală îşi va 3 proiecta= un copil mu ician! %şi doreşte ca fiul ei să fie la fel de celebru ca . într(un mod fantasmatic. prietenie.intrioecţie în $u. în idealul $ului etc!-! @ermenul introiecţie creat prin simetrie cu cel de proiecţie. prin găsirea şi alegerea unor persoane definitorii în dragoste. calităţile pe care părinţii sau alţi membri ai familiei nu şi le asumă şi pe care le situea ă în urmaşii lor! %n ca ul proiecţiei. sentimentele. a fost introdus de Uandor :erenc i! %n lucrarea 3/ntroiecţie şi transfer=.agreea ă! )e e#emplu.ilan <undera 3Ziaţa e în altă parte =! .ontrascenariul 0scenariul 5olar4 este un re ultat al contraidentificării copilului în raport cu scenariul de viaţă parental! ?tto <ernberg diferenţia ă identificarea proiectivă de simpla proiecţie! /dentificarea proiectivă are ca efecte constrângerea. Leopold ' ondi înţelege proiecţia formelor interne în lumea e#ternă. gândurile şi dorinţele atribuite sunt resimţite ca ceva străin! "ersoana nu are conştiinţa faptului că aceste părţi sunt ale lui! $a le proiectea ă şi nu mai vrea să ştie de ele! %n ca ul identificării proiective persoana păstrea ă o legătură po itivă cu părţile proiectate! )e altfel. &889-! 1*K* Introiecţia /ntroiecţia repre intă procesul prim care subiectul determină trecerea. sentimentele.itrofan. ci şi interiorul aparatului psihic. nu doar interiorul corpului fiind în cau ă. care constituie prototipul ei corporal. din 3afară= în 3interior=. este mai cuprin ător decât cel de încorporare. mecanism de transmisie a inconştientului familial. de obiecte şi calităţi intrinseci acestor obiecte! /ntroiecţia este apropiată de încorporare. 1000-! 1*J* Proiecţia "roiecţia. mama şi(ar dori ca fiul ei să fie matematician ca bunicul său. iar tatăl îi poate cere să a*ungă sportiv ca tatăl lui! Contraidentificarea este e#presia conflictului pe care îl trăieşte copilul în raport cu aceste dorinţe ce aparţin părinţilor lui . &88K-! .. inducţia. pe această legătură po itivă se întemeia ă legătura dintre cele două persoane.7ughes. el scrie „###"n timp ce paranoicul expulzează din 2ul său tendinţele de!enite neplăcute ne!roticul caută soluţia făc/nd să intre "n 2ul său c/t mai mult cu putinţă din lumea exterioră din care face obiectul fantasmelor inconştiente”# +cest termen F introiecţie. forme care sunt pre ervate în inconştientului familial din generaţie în generaţie în aceeaşi familie! "roiecţia familială se manifestă prin căutarea inconştientă a persoanelor relaţionate cu aceşti antecesori.o art şi este posibil ca el să fie bote at +madeus! %n acest sens ni se pare foarte relevant e#emplul persona*elor principale în *urul cărora e creat romanul lui . dar ea nu implică în mod necesar o referire la limita corporală . se referă la toate dorinţele. încă înainte de a se naşte.

10G2-! '(9corce et le no*au# $d! :lammarion.legerea partenerului# Mituri secrete repetiţii $d! '"$6.&88G-! &n!idie şi recunoştinţă. 10B1-! Dimic mai adevăratR :reud. "aris! $iguer. <Ves.&880-! 4sihanaliza relaţiei $d! /ri. +!. studiind nevro ele. de câte ori are oca ia! "sihanalistul +! Carbault îl citea ă într(una din cărţile sale pe dr! +llendP: @Odat% i#5ri#at% (n inconştient& i#aginea>destin tinde s% se reali$e$e8 ea devine o entitate vie care orientea$% individul& organi$)ndu>i viaţa con'or# unui 5lan de o su9tilitate greu de conce5utA . . @he 7oghart "ress and @he institute of "sPchoanalPsis.Carbault. C!)enisa!. .&88K-! . . "aris! Hodeanu. Hodeanu.ceea ce +braham şi @oro> au numit 'anto#% 5sihic%-. +ubertel. Hran*on. a observat că nevroticul reproduce şi reface.&811-! Cuplul: stop cadru transgeneraţonal. London! <lein. Cernard .elanie . 'toica.'toica-. "aris! $iguer. M!(C! "ontalis.100G-! '(obser!ation clini:ue# $d! )unod. fie ele parţiale sau totale. &88G-! 1*. . conştienti ea ă că este vorba de o altă situaţie şi că aşteptările ar trebui să fie altele! Mecanis#ul re5etiţiei este legat nu nu#ai de dina#ica inconştientului individual& ci şi de dina#ica inconştientului 'a#ilial* "rin identificarea cu un anumit înaintaş îi putem prelua schemele repetitive de comportament. întreţinând astfel disfuncţionalitatea la nivel familial transgeneraţional! Bi9liogra'ie6 1! &! 1! 9! K! B! 2! G! 0! 18! 11! 1&! +braham. Ciccone. Cucureşti! Ciccone. +!.7ughes.itrofan. $d! '"$6. Cucureşti! . +!'ebastian 9& . +!.102K-! 2n!* gratitude and other >or. +lberto.&818.* 1e5etiţia "sihanali a a vă ut în repetiţie unul dintre fundamentele esenţiale ale e#istenţei umane! "rin mecanismul de repetiţie. individul va concreti a repre entarea fi#ată în psihismul său. "aris! Crusset. Dicolas. @oro>. +! 'ebastian . Cucureşti! <lein. în timp ce introiecţia familială de tip secundar se referă la preluarea unei boli ereditare sau a unui mod de a muri de la înaintaşi . +ndrN :!. Hodeanu. /olanda. &889 apud Hodeanu .în fantasme ce vi ea ă obiecte.naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei# $d! '"$6. +lbert . $velPn. +lbert . deci de obiectele introiectate. Cucureşti! Hodeanu +! 'ebastian . 3bune= sau 3rele= . &811-. "aris! Ciccone. Cristina )enisa . Cucureşti! .1000-! 'a transmission ps*chi:ue inconsciente# $d! )unod.&88B-! 'a part des ancetr<s# $d! )unod.itrofan. Carel. 6! .1002-! 'e . fiind marcată de prototipul lor corporal.aria . /olanda!.)n)rationnel# $d! )unod. foarte subtil.s. $d! @rei. +nne . toate circumstanţele nedorite şi toate situaţiile afective dureroase! /ndividul se agaţă de situaţiile penibile într(un mod compulsiv chiar dacă.elanie .Laplanche. :ustier. 1009-! /ntroiecţia familială se referă la manifestarea personalităţii unui înaintaş într(un descendent . Loncan. la un moment dat. :!.

102&-! Une logi:ue de la communication.e este introiecţiaG J* . "!.e este identi'icarea 5roiectiv%G -* .e este re5etiţiaG Unitatea de (nv%ţare H 91 . Cucureşti! 11! .&818-. )iana . &81&=# -erapii de familie. .10G0-! 'e m*the familial# $':. 6obert . Cucureşti! 1G! [at laWic>. Zasile.100G-! '(irrationel dans le couple et la famille# $':. 4sihogenealogie# 7iagniza inter!enţia şi !indecarea istoriei familiale $d! '"$6.e este identi'icarea 5ri#ar%G I* .itrofan.e este identi'icarea 5roiectiv% 5atologic%G H* . 6obert . Coscolo. "aris! 1K! Deuburger.. "aris! 1B! 'elvini "ala oli. /!. Cucureşti! 19! Deuburger. L!. $d! '"$6. "aris! Fntre9%ri de autoevaluare6 1* . $ditions du 'euil. Mac>son )on )! . Ceavin 7elmic> M!. $d! '"$6.&88&-! 8elaţii%capcană "n familia toxicomanului.!.&881. "rata H! .10G8-! 4aradoxe et Contre%paradoxe $':! 12! 'toica )enisa Cristina .

studenţii vor fi capabili să: • Cunoască care sunt principalele elemente cu rol psihopatogen în cadrul abordării transgeneraţionale şi prin ce se caracteri ea ă fiecare! Introducere 'tudierea fenomenelor psihopatologice din perspectiva patologiei sau psihologiei clinice se raportea ă unei culturi.E"EME /E +E PSIHOP!/O"OGIE /1! SGE E1!3IO !"2 . cuprinde teorii sistemice şi teorii psihanalitice. aşa cum am spus şi în capitolul de început! :enomenele psihopatologice descrise în cadrul psihogenealogiei ţin de patologia de transmisie transgeneraţională! 99 . presupune luarea în considerare a mediului în care acestea s(au de voltat şi ar fi o ilu ie mai ales în practică să nu le încadrăm în ansamblul teoriilor! )omeniul psihogenealogiei. civili aţii şi schimbărilor istoriei! )esigur ideile pe ba a cărora au fost definite aspectele psihopatologiei şi psihologiei clinice s(au ancorat în teoriile vremii! Luarea în considerare a unor fenomene despre care spunem că aparţin patologicului.u5rins6 1* Introducere 8 -* Ele#ente de 5siho5atologie transgeneraţional%8 H* Secretul& secretele de 'a#ilie şi e'ecte 5siho5atologice la nivel 'a#ilial8 I* Parenti'icarea8 J* Patologia @daruluiA sau a @5overiiA* O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare.

de o loialitate familială inconştientă şi de consecinţele unui D$'"E' devenit secret! :enomenele identificate de +braham şi @oro> în activitatea lor clinică au fost abordate în legătură cu trauma şi cu influenţa ei asupra de voltării psihice a individului! )upă +braham şi @oro>. pe care le vom pre enta în continuare. familia îşi poate păstra patternurile de adaptative de(a lungul generaţiilor tocmai pentru a(şi păstra identitatea! -*-* Maladia genealogic% 'a#ilial% "rintre descoperirile clinice făcute Dicolas +braham şi .aria @oro> se numără secretele familiale corelate cu ceea ce ei numesc maladia doliului! )in perspectivă psihogenealogică. în urma unui traumatism legat adesea de evenimente nedrepte şi dureroase! 6eîntoarcerea sa periodică se manifestă în simptomele care apar la un moment dat la un descendent! Ză reamintiţi în acest sens e#emplul pre entat în capitolul & cu rivire la descoperirea făcută în terapie de $dith Holdbeter . cripta psihică şi fantoma psihică se instalea ă la un descendent. referindu(ne la sursa din care au fost e#trase! -* Ele#ente de 5siho5atologie transgeneraţional% -*1* Patologia de trans#isie transgeneraţional% :enomen descris de Deuburger."rintre fenomenele ce se încadrea ă în domeniul 5atologiei 'a#iliale 5sihogenealogice se numără: (#aladia genealogic% 'a#ilial% >5atologia de trans#isie transgeneraţional% >secretele de 'a#ilie >cri5ta şi 'anto#a >u#9ra >5atologia darului& etc!. patologia de transmisie transgeneraţională poate fi interpretată ca o încercare a familiei de a(şi păstra identitatea! +stfel. în acest mod. deşi disfuncţional. iar acest lucru se întâmplă cu riscul apariţiei simptomelor! +ceastă atitudine implică e#istenţa secretului! )ar care sunt modalităţile prin care reuşeşte familia să elimine toate acele elemente care ar pune în pericol mitul familial5 %n acest sens vă invităm să vă întoarceţi la e#eplele pre entate de Deuburger atunci când face referire la cele două tipuri de memorie familială. suferă de @#aladia genealogic% 'a#ilial%A.erienfeld! -*H* E'ectele 5siho5atologice ale U#9rei 'a#ilale (n dina#ica intra'a#ilial% 9K . o persoană care suferă din pricina unei fantome psihice care iese din criptă. familia poate încerca să îşi păstre e identitatea eliminând toate acele elemente care ar duce la descompunerea mitului familial. implicate în pre ervarea mitului familial şi în transmiterea patologiei familiale: #e#oria>de5o$it şi #e#oria>5roces# Conclu ionând.

pornind de la conceptul de Embră descris de Carl Hustav Mung! %n cadrul abordării transgeneraţionale am descoperit că elementele precum miturile familiale. ceea ce presupune conştienti area trăsăturilor neplăcute ce alcătuiesc partea de Embră. repre entând latura sa inferioară. &889-! Embra familială conţine toate fricile. transmise. după cum am mai sugerat. ca e#perienţe cu sens maturi ant şi transformator pentru persoane. prin mecanisme inconştiente. Embra conţine toate trăsăturile neplăcute pe care un individ doreşte să le ascundă. subordonate unei teme care corespunde sensului e#istenţial al unei familii şi care poate fi identificată prin anali a genogramei din perspectiva @erapiei Enificării! . întotdeauna. codificate sau deghi ate simbolic şi transmise transgeneraţional. menţin membrii unei familii împreună. care nu corespunde normelor sociale în care acesta trăieşte! )atorită faptului că individual nu doreşte să ia cunoştinţă de această parte din fiinţa sa. slăbiciunile şi secretele legate de acestea. relaţiile familiale şi comunitare! -*I* Feno#ene cu rol 5siho5atogen la nivelul gru5ului 'a#ilial !şa cu# au a'ir#at icolas !9raha# şi Maria /oroS& cripta psihică 5resu5une antrenarea unor 'antas#e de (ncor5orare& care re5re$int% o #agie ocult% 5entru recu5erarea 3o9iectului 5l%cere= 5ierdut şi inter$is& instal)ndu>l (n interiorul Sinelui& ca o co#5ensare 5entru 5l%cerea 5ierdut% şi li5sa introiecţiei* Conceptul de cri5t% 5sihic% este corelat cu termenul de 'anto#% 5sihic%. ritualurile şi regulile. prin comportamente repetitive sau boli somatice! +cestea sunt. dar conţine totodată şi soluţia depăşirii şi integrării lor. din generaţie în generaţie.Mung numeşte Embră acea latură a noastră care este de găsit în inconştientul personal! 6epre intă toate acele dorinţe şi emoţii necivili ate care sunt incompatibile cu standardele sociale şi idealul nostru de personalitate. tot ceea ce nu dorim să cunoaştem despre noi! %n 109K Mung defineşte Embra ca 3ceea ce un individ nu vrea să ştie=! +stfel. ceea ce corespunde şi scopului demersului terapeutic în sens larg! $#presia Embră familială a fost introdusă de /! ..itrofan şi )! 'toica. partea de Embră a inconştientului familial devine #)na destinului în viaţa urmaşilor unei familii!!! 3:antomele psihice= care se transmit din generaţie în generaţie odată cu Embra familială sunt conţinuturi psihice inconştiente 3moştenite= de la înaintaşi. e#istând astfel posibilitatea de a fi corectate. dar şi conştiente. partea de Embră poate să irupă brusc într(un moment de neatenţie! Uansa individului este să evolue e şi să meargă pe drumul individuaţiei. au fost abordate în legătură cu trauma şi efectul produs de traumă asupra de voltării psihice a individului şi menţinerea efectului de(a lungul generaţiilor! %n 9B . temerile. tot ceea ce ne ruşinea ă.itrofan. ci de istoria sa familială! %n acest mod. identificate în activitatea lor clinică. primitivă. leagă fiecare membru al unei familii de generaţia predecentă şi îşi pun amprenta pe relaţiile sale actuale! Cum spuneam. Embra devine vehicul transgeneraţional şi ceea ce duce cu ea se poate manifesta. care nu ţin de istoria personală a individului.

once5tul de 'anto#% 5sihic%& introdus de 5sihanaliştii icolas !9raha# şi Maria /oroS& re5re$int% o 'or#aţiune a inconştientului care nu a 'ost niciodat% conştient% şi care se trans#ite din inconştientul 5%rintelui (n inconştientul co5ilului* :antoma psihică se manifestă ca şi cum ar fi ieşit dintr(un mormânt prost închis al unui înaintaş. ci pentru protecţia obiectului iubit.percepţie-! +nali ând cele două principii ale funcţionării psihice. prin mi*locirea sistemului perceptiv. ca inclu ând toate elementele active în psihic atunci când stimulii direcţi sunt absenţi şi nu doar ca simple vi uali ări. principiul realităţii! :reud foloseşte în sens larg termenul de fantasmă. într( o onă de cliva* a $ului! 'e creea ă o criptă psihică. dar acestea trebuie înţelese într(un sens larg. care tinde spre satisfacerea prin ilu ie. fantasmatic evocă în mod limpede opo iţia dintre imaginaţie şi realitate . o lume e#terioară care impune progresiv subiectului. oferite de psihologul 7achet amintite în capitolul &! La ba a fenomenelor de cripă şi fantomă sse regăsesc fantasmele care e#primă dinamica acestora! -*I*1* Fantas#a Fantas#a re5re$int% un scenariu i#aginar (n care su9iectul este 5re$ent şi care si#9oli$ea$%& (ntr>o #anier% #ai #ult sau #ai 5uţin de'or#at% de 5rocesele de a5%rare& (#5linirea unei dorinţe şi& (n ulti#% instanţ%& a unei dorinţe inconştiente* @ermenii de fantasmă. :reud opune lumii interioare. unul dintre înaintaşi# @Soluţia su9iectului cri5to'or este s% anule$e e'ectul ruşinii***A . @oro>.acest sens vă invităm să vă reamintiţi e#emplele de manifestare a criptei psihice la unii pacienţi. 1001-! 'ecretele înmormântate se pot referi la o plăcere nepermisă sau la o mare suferinţă. fantasma repre intă produsul cel mai caracteristic al inconştientului! :antasmele inconştiente sunt re ultatul direct al activităţii structurilor arhetipale! "rincipalii constituenţi ai fantasmelor sunt imaginile. ce îşi au originea în stimuli e#terni! -*I*-* Fanto#a 5sihic% . cel puţin parţial.'chQt enberger. o crimă! 6efu ul doliului face ca fantoma să iasă şi să reacţione e după una sau două generaţii! +braham şi @oro> sunt de părere că lacrimile care nu au putut fi vărsate. 10G2-! -*I*H* Fanto#i$are Feno#enul de 'anto#i$are re5re$int% un e'ect al #ecanis#elor de criptă psihică şi fantomă psihică& care se #ani'est% (n scenariul 5re$ent al unui individ* +ac% e'ectul este 5redo#inant so#atic& atunci vor9i# des5re somatofantomizare* 92 . pentru a desemna o serie de producţii imaginare mai mult sau mai puţin conştiente! :antasmele arhaice inconştiente ale unui subiect caută să se reali e e. cuvintele care nu au putut fi spuse. boală ruşinoasă. în viaţa psihică a subiectului! "entru Mung. aşa cum spun +braham şi @oro>! 'ecretul este ţinut nu pentru protecţia subiectului. scenele care nu au putut fi rememorate sunt conservate undeva. un delict. după o moarte dificil de acceptat sau un eveniment de care le este teamă: incest. închisoare sau cineva care a fost discreditat .+braham.

iar cel de introiecţie unei proces! %ncorporarea este legată de refu ul doliului. a instalării fantasmelor inconştiente de încorporare. 'antas#ele de (ncor5orare legate de criptă se manifestă în clinică astfel:  (ncor5orare (n leg%tur% cu #odul de re5re$entare* $ste vorba despre lipsa repre entărilor normale .+braham. rudele lor au acţionat ca şi cum ar fi fost altcineva! -*I*J* Fncor5orarea Procesul 5rin care su9iectul& (ntr>un #od #ai #ult sau #ai 5uţin 'antas#atic& deter#in% 5%trunderea unui o9iect (n%untrul cor5ului s%u* Fncor5orarea constituie un sco5 5ulsional şi un #od de relaţie de o9iect caracteristice stadiului oral* Ea constituie 5rototi5ul cor5oral al introiecţiei şi al identi'ic%rii* Conceptul de încorporare corespunde unei fantasme. care blochea ă introiecţia şi de voltarea individului. patologice. fapt ce(l determină să permită inconştient instalarea în interiorul 'inelui a obiectul pierdut. @oro>. nu reuşeşte să îşi repre inte cadavrul soţului ei în mormânt. ca o modalitate de a compensa lipsa obiectului introiectat! )esigur. pierderea relaţiilor parental( filiale fără o clarificare duce la acelaşi tip de repetiţie a erorilor şi la fenomenul de fantomi are! -*I*I* . eşecul introiecţiei se datorea ă pre enţei secretului transmis transgeneraţional. de ce are anumite sentimente. favori ând identificarea proiectivă! +braham şi @oro> au avut pacienţi care pre entau comportamente incoerente în raport cu modul lor de a fi! :amiliile lor au întărit aceste observaţii.ri5to'or !9raha# şi /oroS 'ac re'erire la 'eno#enul 5rin care un descendent al unei 'a#ilii devine 5urt%tor al cri5tei 5sihice* +cest termen face referire tocmai la modalitatea de funcţionare a criptei psihice. la secretele 'a#iliale corelate cu ceea ce ei numesc #aladia doliului! :iind purtătorul unor secrete.:enomenul de fantomi are apare în strânsă legătură cu absenţa travaliului de doliu şi este întotdeauna asociat şi cu pre enţa fenomenului de identificare proiectivă cu obiectul pierdut! )upă cum am afirmat şi atunci când am vorbit despre doliu. în mod real. care şi(a pierdut soţul.sau despre apariţia unor repre entări neaşteptate. fantasma de încorporare trădea ă un gol în psihism . subiectul în cau ă se află în situaţia stranie în care el nu(şi poate e#plica de ce se întâmplă anumite lucruri. e#plicând că. 9G .o pacientă. 10G2-! )oliul nefăcut creea ă în interiorul subiectului un mormânt secret. cripta psihică! )upă Dachin. a ceea ce este nespus. legate de pierdere şi de recuperarea obiectului(plăcere pierdut şi inter is.

identificarea endocriptică! Copilul înlocuitor va trăi identificat cu un mort! )oliul nefăcut de părinţi îl pune pe acest copil în situaţia de fi purtător al fantomei! )e multe ori aceşti copii se de voltă ca adulţi neştiind că înaintea lor a fost un alt copil care a murit! $i. (ncor5orare (n leg%tur% cu #odul de #ani'estare al co#5orta#entului* $ste vorba despre manifestarea unor conduite incongruente şi ine#plicabile pentru subiect. pentru că el se de voltă ca 3ga dă= pentru 'anto#a 5sihic% a copilului pierdut! %n acest ca se activea ă fenomenul descris de +braham şi @oro>. pe de altă parte. care poate fi o modalitate de readucere în pre ent a unei persoane dispărute în legătură cu care. inconştient. emoţii sau printr(o aneste ie afectivă. (ncor5orare (n leg%tur% cu o stare cor5oral%* +ceasta se poate manifesta prin boli şi în special prin tulburări digestive! $ste vorba despre un mod de a prelungi obiectul pierdut al iubirii . (ncor5orare (n leg%tur% cu #odul de #ani'estare al a'ectelor* +cest tip de încorporare se manifestă prin sen aţii. 100K-!   -*I*. sentimente. încă. e#istă relaţii neclare! Deacceptarea dispariţiei acestei persoane. copiii înlocuitori.anifestarea somatică a fantomei se constituie în forma bolii.apud 7annus. un alt copil. manifestă efectele secretelor legate de acest copil mort! )oliul nefăcut în raport cu un copil pierdut poate duce la separarea şi divorţul soţilor! 'entimentele de culpabilitate şi lipsa de sens corelată pierderii pot afecta comunicarea 90 . ca modalitate de transmisie a inconştientului! . aşteptările. neclaritatea în legătură cu unele dintre evenimentele(metaforă care au implicat(o pot genera un proces identificator inconştient. iar obiectul cu funcţie de înlocuitor devine ga$da 'anto#ei 5sihice! %n practică se poate observa acest tip de obiect. pe de o parte. este acelaşi . nevoile pe care persoana pierdută nu le mai poate satisface sunt proiectate în relaţia cu partenerul înlocuitor! Fanto#a 5sihic% a persoanei pierdute este pre entă în noua relaţie.Dachin. iar. &882-! $l se va simţi permanent comparat şi în competiţie cu copilul pierdut şi ideali at! +ceastă situaţie are implicaţii în scenariul de viaţă al viitorului adult! /dentitatea lui va fi permanent pusă sub semnul întrebării. prin intermediul a ceea ce 'erge Lebovici a numit copil înlocuitor! "entru părinţi copilul înlocuitor este.* So#ato'anto#a +cest concept se referă la manifestarea somatică a fantomei psihice. care se manifestă prin boala pe care a avut(o acea persoană! /dentificarea endocriptică poate fi asociată fenomenului de somatofantomi are! -*I*M* Ga$da 'anto#ei 0o9iectul (nlocuitor4 ?biectul înlocuitor poate fi orice persoană care înlocuieşte obiectul pierdut prin moarte sau prin despărţire! En copil care apare după pierderea celui anterior este un copil înlocuitor! En partener sau o parteneră care apar imediat după o pierdere sau despărţire con*ugală sunt parteneri înlocuitori! )orinţele.

aspecte ce ţin de viaţa privată! +lte secrete se situea ă într(un conte#t colectiv. au introdus formularea 3transmisie psihică transgeneraţională=! -* Secrete 5rivind conţinutul unui eveni#ent şi secrete 5rivind eListenţa (ns%şi a secretului* %n acest ca @isseron se referă la acele familii al căror discurs sugerea ă e#istenţa unui secret al cărui conţinut rămâne. conceptul de secret este definit prin referire la anumite forme de manifestare: 1* Secrete legate de un eveni#ent ce ţine de viaţa 5rivat% şi secrete legate de un eveni#ent colectiv* +numite secrete vi ea ă un viol. dar conţinutul rămâne secret! %n alte familii secretul nu este nici măcar amintit! +ceste familii se confruntă. care. dar acest secret trebuie să rămână necunoscut! %n mod parado#al e#istenţa secretului este declarată.u# se 'or#ea$% secretele şi ce rol au secretele (n 'a#ilieG . referindu(se la transmisia prin intermediul pactului de negare. însă. un incest. favori ea ă instalarea a ceea ce numim sindro#ul glo9ului de cristal# -*I*:* O9iectul 'anto#% Fn cadrul a9ord%rii 5sihogenealogice se (nţelege 5rin @o9iect>'anto#%A orice o9iect investit 05ersoan%& s5aţiu ha9itual& locaţie& rol& o9iect>si#9ol4& cu care un individ a (ntreru5t relaţiile (n a9senţa unui ritual de se5arare* Conceptul de obiect fantomă poate fi pus în relaţie cu obiectul bi ar descris de [! Cion. cu probleme de patologie psihică! K8 .emoţională a celor doi! +ceastă situaţie.once5t introdus de Serge /isseron& Secret l „S!& este o 'or#% eLtre#% de clivaN& care (#5iedic% at)t g)ndirea& c)t şi si#9oli$area eveni#entului* Secretul este @cevaA care tre9uie s% r%#)n% ascuns 5entru a 5roteNa 5e cineva de ruşine* %n psihogenealogie. echivalentul obiectului bi ar! H* Secretul& secretele de 'a#ilie şi e'ecte 5siho5atologice la nivel 'a#ilial +tunci când spunem că cineva are un secret. cum ar fi deportarea evreilor! @isseron face referire la Cergman şi MucoP. în care se instalea ă culpabilitatea în urma doliului nefăcut. în urma cercetărilor privind copiii celor deportaţi. netransformat. de obicei. necunoscut! Ceea ce se transmite generaţiilor următoare este faptul că e#istă un secret. ne referim la faptul că ceva este ascuns celorlalţi! Ceea ce este ascuns trebuie să rămână ascuns pentru a(l prote*a pe cel în cau ă! . transmisia unui conţinut brut. o naştere ilegitimă.

puţin integrate personalităţii. de a simţi şi de a imagina al copilului! )e multe ori. însă. care susţine că o parte dintre victimele lagărelor de concentrare. cu atât forţa de 3regenerare= şi de manifestare simbolică a 3fantomei= este mai mare şi mai supărătoare pentru familiile succesorale! )e unde şi şansa provocării pentru deconspirarea secretului. întrebate fiind de către nepoţii lor în legătură cu atrocităţile pe care le(au suportat.@isseron. în opo iţie sau în parado#alitate! +cest tip de comunicare între părinţi îşi pune amprenta asupra modului de a gândi. secrete împărtăşite de mai mulţi membri ai familiei. uneori chiar pe o linie colaterală .H* Secrete legate de un eveni#ent care 5oate 'i g)ndit& dar nu 5oate 'i rostit şi secrete legate de un eveni#ent neg)ndit şi nerostit* $#istă secrete ştiute şi gândite. poate fi repre entat! /mageria mentală trece. încât ceea ce au trăit devine de negândit! @isseron preia observaţiile lui "rimo LNvi. repre entând procesul prin care suntem autori aţi sau nu să avem acces K1 .nepot indirect-! Ui cu cât efortul unui clan familial de a e#clude un membru este mai profund şi mai costisitor emoţional. la forme mai bine integrate $ului şi mult mai fle#ibile! Este vor9a des5re i#aginile cele #ai arhaice& cele care a5ar co5ilului @(nr%d%cinateA sen$orial şi #otor& cu in'luenţe inter> şi transgeneraţionale= . de la 3forme concrete şi statice. 100K-! +stfel de imagini neelaborate prin procese psihice care se de voltă ulterior sunt imagini care se impun subiectului. absurd sau ine#plicabil al vreunui urmaş. invadându(l! 3$ste vorba despre imagini constituite în prima copilărie plecând de la schimburi pe care copilul le are cu mediul său de viaţă şi în relaţie cu modificările sen oriale. de(a lungul evoluţiei psihice. au negat trăirea unor asemenea evenimente! @răirea a fost atât de traumati antă.@isseron. la a treia sau la a patra generaţie. încât acel eveniment nu poate fi nici măcar gândit! I* Secretele legate de relaţiile erotic>a'ective* 'ecretul familial transmis de la o generaţie la alta este inaccesibil copilului în ceea ce priveşte e#istenţa şi conţinutul lui! %nsă el determină perturbări ale modului de comunicare în ca ul unuia dintre părinţi sau al ambilor! . într( un moment în care limba*ul nu este încă instalat!= . pentru acceptare şi integrare resemnificată a antecesorului e#clus. 100K-! +ceste imagini ies la suprafaţă ca nişte flash(uri şi pot avea legătură cu secretele familiale care se transmit de generaţii! +ceste secrete pot fi necunoscute chiar părinţilor! :lash(urile pot funcţiona ca fragmente ce ţin de începuturile elaborării psihice! Cineînţeles că sentimentul de stranietate al celui care trăieşte aceste imagini este inevitabil! +şa se poate transmite o 3fantomă 3 de la o generaţie la alta! Cineva despre care nu se mai ştie nimic sau despre care se păstrea ă o tăcere misterioasă. ci în e#clusivitate. reapare 3deghi at= în comportamentul vădit recuperator şi adesea perceput ca straniu. secrete asociate cu evenimente care au fost atât de traumati ante pentru cei implicaţi.esa*ele transmise nu sunt în complementaritate. de data aceasta prin intermediul urmaşului 3purtător= al 3poverilor= primului! 6eamintim faptul că patologia de transmisie transgeneraţională poate fi interpretată ca o încercare a familiei de a(şi păstra identitatea! +cest lucru este posibil prin intermediul memoriei familiale. dar nerostite! $le pot fi îngropate odată cu dispariţia celor care împărtăşesc acest secret! $#istă. perturbările pe care le implică modul de comunicare al părinţilor activea ă ona imaginativă al copilului! Ceea ce nu poate fi spus.

o naştere ilegitimă. care susţine că o parte dintre victimele lagărelor de concentrare. altcineva este rodul unei legături incestuoase sau al unui abu ! +cestea pot funcţiona ca secrete familiale. care împiedică atât gândirea. 100&-! )e e#emplu. cu probleme de patologie psihică! H* Secrete legate de un eveni#ent care 5oate 'i g)ndit& dar nu 5oate 'i rostit şi secrete legate de un eveni#ent neg)ndit şi nerostit* $#istă secrete ştiute şi gândite. încât acel eveniment nu poate fi nici măcar gândit! $ste vorba despre o formă e#tremă de cliva*. un incest.@isseron. încât ceea ce au trăit devine de negândit! @isseron preia observaţiile lui "rimo LNvi. în urma cercetărilor privind copiii celor deportaţi. întrebate fiind de către nepoţii lor în legătură cu atrocităţile pe care le(au suportat. spune @isseron. secretul nu este ceva ce nu trebuie spus. însă. au negat trăirea unor asemenea evenimente! @răirea a fost atât de traumati antă. altcineva este un copil din flori. de obicei. secrete asociate cu evenimente care au fost atât de traumati ante pentru cei implicaţi. ci este ceva care trebuie ascuns pentru că altfel ar le a pe cineva! Secretul este ceva care tre9uie s% r%#)n% ascuns 5entru a 5roteNa 5e cineva de ruşine . necesare pre ervării mitului familiei! 'erge @isseron face o clasificare a secretelor în cartea sa 3Les transmission familliale de la honte=! $l foloseşte trei criterii în acest sens: 1* Secrete legate de un eveni#ent ce ţine de viaţa 5rivat% şi secrete legate de un eveni#ent colectiv* +numite secrete vi ea ă un viol. secrete împărtăşite de mai mulţi membri ai familiei. însă. pur şi simplu. au introdus formularea 3transmisie psihică transgeneraţională=! -* Secrete 5rivind conţinutul unui eveni#ent şi secrete 5rivind eListenţa (ns%şi a secretului* %n acest ca @isseron se referă la acele familii al căror discurs sugerea ă e#istenţa unui secret al cărui conţinut rămâne. 100&-! +şadar. aspecte ce ţin de viaţa privată! +lte secrete se situea ă într(un conte#t colectiv. care. dar nerostite! $le pot fi îngropate odată cu dispariţia celor care împărtăşesc acest secret! $#istă. dar conţinutul rămâne secret! %n alte familii secretul nu este nici măcar amintit! +ceste familii se confruntă.la aceste informaţii şi să dipunem de ele! $ste vorba de un proces de selecţie a ceea ce este considerat bun să fie transmis! !cest 5roces de selecţie i#5lic% riscul trans#iterii 5atologiei transgeneraţionale* Secretele 'a#iliale 5artici5% la crearea şi (ntreţinerea acestei 5atologii! 'erge @isseron. altul a făcut închisoare. necunoscut! Ceea ce se transmite generaţiilor următoare este faptul că e#istă un secret. spune că ruşinea este afectul stăpân al secretului . dar acest secret trebuie să rămână necunoscut! %n mod parado#al e#istenţa secretului este declarată. unul dintre membri familiei a fost psihotic şi s(a sinucis.@isseron. cât şi simboli area evenimentului! I* Secretele legate de relaţiile erotic>a'ective din familie pot afecta scenariul pre ent de alegere partenerială! "ersoanele afectate de astfel de secrete se pre intă în clinică reclamând dificultăţi în găsirea unui partenerA partenere sau în menţinerea unei relaţii! K& . cum ar fi deportarea evreilor! @isseron face referire la Cergman şi MucoP.

adică negarea patologică a unor bolnavi psihic. ' ondi identifică repetiţii ale unor comportamente de alegere la mai mulţi membri ai aceleiaşi familii! /maginile arhaice de care vorbea 'erge @isseron. în virtutea unor mituri şi ritualuri familiale! 6elaţiile cu parteneri de*a căsătoriţi. pentru acceptare şi integrare resemnificată a antecesorului e#clus. observă el. 100K-! +ceste imagini ies la suprafaţă ca nişte flash( uri şi pot avea legătură cu secretele familiale care se transmit de generaţii! +ceste secrete pot fi necunoscute chiar părinţilor! :lash(urile pot funcţiona ca fragmente ce ţin de începuturile elaborării psihice! Cineînţeles că sentimentul de stranietate al celui care trăieşte aceste imagini este inevitabil! +şa se poate transmite o 3fantomă psihică= de la o generaţie la alta! Cineva despre care nu se mai ştie nimic sau despre care se păstrea ă o tăcere misterioasă. într(un moment în care limba*ul nu este încă instalat= . la a treia sau la a patra generaţie.nepot indirect-! Ui. morţile dureroase sau misterioase ale unor parteneri sau partenere sunt secrete care împiedică disponibilitatea descendenţilor pentru relaţii parteneriale! !ceşti descendenţi sunt (n inca5acitatea de a ela9ora 5sihic o relaţie 5artenerial% din cau$a @nes5usuluiA din 'a#ilie* $i sunt prinşi în scenarii(capcană şi în relaţii( capcană care întreţin pattern(ul de eşec partenerial! H*1* Secrete de 'a#ilie Serge /isseron a9ordea$% secretele de 'a#ilie din 5ers5ectiva trans#iterii lor din generaţie (n generaţie& secretele sau secretul 'a#iliei 'iind inaccesi9ile co5ilului (n ceea ce 5riveşte eListenţa şi conţinutul lui* Leopold ' ondi anticipea ă noţiunea de secret 'a#ilial scriind despre negarea familială. 3copiii din flori=. uneori chiar pe o linie colaterală . care ies la iveală cu această oca ie şi care privesc relaţii erotic( afective neconfirmate de membrii familiei. neelaborate prin procese psihice care se de voltă ulterior apariţiei lor. de data aceasta prin intermediul urmaşului 3purtător= al 3poverilor= primului! 6eaducerea secretului familial la lumină este eliberatoare de noi energii şi informaţii blocate adesea pe perioade lungi de timp. cu atât forţa de 3regenerare= şi de manifestare simbolică a 3fantomei psihice= este mai mare şi mai supărătoare pentru familiile succesorale! )e unde şi şansa provocării pentru deconspirarea secretului. invadându(l! 3$ste vorba despre imagini constituite în prima copilărie.@isseron.6efacerea memoriei afective transgeneraţionale cu a*utorul dramagenogramei aduce în prim plan secrete. absurd sau ine#plicabil al vreunui urmaş. odată cu acceptarea şi resemnificarea lor de către persoanele în cau ă! H*-* O9ietul 5urt%tor de secrete ruşinoase K1 . cu cât efortul unui clan familial de a e#clude un membru este mai profund şi mai costisitor emoţional. sunt imagini care se impun subiectului. a unor criminali care au făcut parte din familie! %n mod parado#al. reapare 3deghi at= în comportamentul vădit recuperator şi adesea perceput ca straniu. neacceptate de aceştia. tocmai aceste persoane ne seamănă cel mai mult! 'tudiind arborele genealogic al mai multor familii. plecând de la schimburi pe care copilul le are cu mediul său de viaţă şi în relaţie cu modificările sen oriale. care catali ea ă de voltarea şi maturi area atât a filonului. cât şi a urmaşului marcat! $! 7oroWit semnalea ă ca uri a căror celebritate profesională a survenit spectaculos după de văluirea unor secrete familiale incriminative şi stigmati ante.

. violul.10G2-. D!.! .apud $iguer. 1000-! ?biectele purtătoare de secrete ruşinoase ne duc cu ideea la diversele tipuri de secrete care trebuie să rămână ascunse.. . încât riscă să nu reuşească în satisfacerea nevoii lor de independenţă! Bi9liogra'ie 1! +braham.e#emplifică faptul că acei copii care sunt puşi de către părinţii lor în roluri care implică o responsabilitate crescută. Clu*(Dapoca! K9 . ci şi în funcţie de 3istoria colectivă=! Ca efect negativ al acestui tip de inversiune Zalleau şi 7orton . "aris! &! +n ieu. )! .aniera în care el se achită de aceste datorii este transgeneraţională! Deachitarea datoriilor într(o familie poate duce la instalarea unor comportamente şi situaţii repetitive transmise la nivelul inconştientului familial! 'e poate vorbi despre 5siho5atologia darului şi a datoriilor# 'entimentele profunde de vină îi pun pe unii dintre descendenţii unei familii să se ocupe atât de mult de părinţii lor. atunci când a*ung adulţi au dificultăţi ma*ore în ceea ce priveşte implicarea într(un parteneriat erotic! J* Patologia @daruluiA sau a @5overiiA !l9erto Eiguer 0-. [! 6! . pattern(uri comportamentale şi procese interacţionale! :iecare familie are modalitatea ei de a înţelege loialitatea familială . @oro>./er#en introdus de Serge /isseron& 5rin care 'ace re'erire la o9iecte& atitudini& 'a5te care creea$% goluri (n istoria 'a#ilial% . 1001-! @ran acţiile nu se stabilesc numai în funcţie de regulile actuale. în ciuda vârstei mici! "arentificarea implică o varietate de roluri.100K.'chQt enberger. "aris! 1! Cion. '(9corce et le no*au $d! :lammarion.1001-. tocmai pentru a prote*a pe cineva de ruşine. incestul! I* Parenti'icarea .10GK-! 'e moi peau# $d! )unod.K4 (nscrie nevoia 5e care o si#te un co5il de a se achita de datoriile 'aţ% de 5%rinţi (n ceea ce el nu#eşte 5atologia darului şi a datoriei* Potrivit acestei conce5ţii& co5ilul 5oart% o griN% 5er#anent% 'aţ% de 5%rinţi& (nc)t 5ro5ria inde5endenţ% este 5us% su9 se#nul (ntre9%rii& instal)ndu>se ast'el o 5atologie s5eci'ic%& 5atologie a darului* :enomenul 5olitica darului se încadrea ă în ansamblul fenomenelor ce definesc maladia genealogică familială! "olitica darului se referă la capacitatea mamei de a crea în copilul ei un sentiment de culpabilitate şi sentimentul datoriei! Copilul resimte în permanenţă nevoia de a se achita de datorii! .once5tul de 5arenti'icare a 'ost introdus de Ivan BTs$Tr#UnQi> agQ& care a sur5rins 'eno#enul 5rin care se trans#it datoriile (n cadrul unei 'a#ilii& invers)ndu>se rolul unuia dintre #e#9rii 'a#iliei& de o9icei co5ilul care devine 5%rinte (n ra5ort cu 5%rintele s%u* %n ca ul parentificării datoriile familiale sunt inversate. copiii devenind părinţii părinţilor lor! $ste clasic e#emplul fiului mai mare care preia la un moment dat rolul de cap al familiei. aşa cum afirma şi '! @isseron! Enele secrete ruşinoase observate în practica analitică se referă la conduite ce implică crima./nduri secunde# 'ucrări selectate de psihanaliză $d! 'igmund :reud.

10G0. "aris! 11! Hodeanu. +!.100G-. Cucureşti! 12! .1021.e este 5atologia daruluiG KK . 'a part des ancetr<s $d! )unod. <Ves. C! . "aris! &8! Dachin. 'es fant@mes de l(/me. Cucureşti! B! Ciccone. /!. :!. Cucureşti! 1G! . "aris! &1! @isseron.&88K-.naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei $d! '"$6. /!. +!. &Ome Ndition. Carel.?! . Hodeanu. :ustier.100G-.e sunt secretele 'a#ilialeG I* .&881-. +! .&88G-! &n!idie şi recunoştinţă# $ditura @rei.1009-. M! . +! . 'e ps*chodrame psichanaliti:ue de groupe "aris! 11! <ernberg. '(amour et la haine $d! "aPot.itrofan.)n)rationnel $d! )unod. 'a honte la ps*chanal*se d(un lien social $d! )unod. $d! LJ7armattan. +os secrets de famille $d! 6amsaP. Cucureşti! 10! Dachin. "aris! 0! $iguer.a el-! K! Crusset. Ciccone.&880-.itrofan. 6! .&881-.1000-. Hdeanu. /!. "aris! G! Ciccone. $!.9! CSs SrmNnPi(DagP. 10G9-. '! . +ubertel. C!)!. 'a transmission ps*chi:ue inconsciente $d! )unod. /! . 'e . Loncan. M!. "aris! &1! Deuburger.'econd ed!. Cucureşti 1K! <lein. "aris! &&! Deuburger. "aris! 2! Ciccone. 4sihanaliza relaţiei $d! /6/. C!)!.elanie . &n!isible lo*alties: 8eprocit* in intergenerational famil* therap*. C!)! . C! .&88B-.&880-.1002-. Hodeanu. Lhopital. +!.! . DeW 4or>: 7arper. Cucureşti! 1&! <Ves.itrofan. 8elaţii de iubire# +ormalitate şi patologie $d! @rei. . 'par>. :!. +aissance a la !ie ps*chi:ue $d! )unod. C! . 6iviere. ?ocabularul analizei transgeneraţionale $d! '"$6. +!'!.1000-. +!. H! .1001-. 1001-.e este #aladia genealogic% 'a#ilal%G H* .100G-. "aris! 18! $iguer.&818-! 4sihogenealogie# 7iagnoza inter!enţia şi !indecarea istoriri familiale! $d! '"$6. '(obser!ation clini:ue $d! )unod. Cucureşti! 19! <lein. "aris! &9! @isseron. .&880-. coord! .100&-. +! . 6! . DeW 4or>: CrunnerA . +ndrN :!. ?ocabularul psihanalizei $d! 7umanitas.e este 'anto#i$area G J* . "ontalis. . 'toica. 6oW . 'e m*the familial $d! $':. '! . LJ7armattan. "aris! Fntre9%ri de autoevaluare6 1* "a ce se re'er% a5ectele 5siho5atologice (n do#eniul 5sihogenealogieiG -* .!. +!'! . Hran*on. '(irrationel dans le couple et la famille $':. +!. M!(C! . "aris! 1B! Laplanche. . 6! . 6! . 'e deuil d(amour Les Nditions universitaires.10G0-.

studenţii vor fi capabili să: • Cunoască nivelurilor de anali ă a dinamicilor psihogenealogice. • Cunoască particularităţile genogramei! Introducere +lăturându(ne modului de lucru în psihogenealogie. adică în sfera domeniului psihogenealogic de referinţă! 1* Utili$area genogra#ei (n 5rocesul tera5eutic individual sau de gru5 KB . interesul pentru studierea fenomenelor şi pre entarea conceptuală în acest domeniu se referă la identificarea şi descrierea nivelurilor posibile de anali ă ce pot fi grupate astfel: ivelul 16 ivelul -6 ivelul H6 ivelul I6 ivelul anali$ei dina#icilor intergeneraţionale ivelul anali$ei dina#icilor transgeneraţionale ivelul anali$ei inter'erenţei scenariilor tera5eut>client ivelul construcţiei 7 colect%rii in'or#aţiilor )acă urmăm un asemenea model de anali ă.Modul H Unitatea de (nv%ţare 1 I S/1UME /E +E EV!"U!1E F PSIHOGE E!"OGIE . ne situăm la interacţiunea dintre paradigma sistemică şi paradigma psihanalitică.u5rins6 Introducere8 1* Utili$area genogra#ei (n 5rocesul tera5eutic individual sau de gru5* O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare.

implică parcurgerea unor paşi clar delimitaţi.* deli#itarea nivelurilor inter> şi transgeneraţionale* 1*-* . demersul de construcţie şi lucru cu genograma este un proces comple# care implică abordarea unor paşi specifici şi cunoaşterea în profun ime a reperelor teoretico(conceptuale care sunt necesare ancorării subiectului asistat în domeniul de referinţă psihogenealogic! Du ne referim la actul de a alege utili area genogramei ca modalitate de lucru într(un moment al intervenţiei ci de stabilirea scopului în care o folosim! %n acest sens. preci ăm scopurile utili ării genogramei în psihoterapie: 1* 'olosirea genogra#ei ca tehnic% de colectare a in'or#aţiilor legate de istoria clientului8 -* construirea genogra#ei 5rin (nsoţirea cliectului (n vederea colect%rii in'or#aţiilor H* eL5lorarea 5ro9le#aticilor (n 5rivinţa clari'ic%rii* I* relevarea (#5reun% cu clientul a sensurilor eveni#entelor ilustrate 5e genogra#%* J* intervenţia tera5eutic% 9a$at% 5e su5ortul genogra#ei K* evitarea o'eririi de 5redicţii cu 5rivire la o 5osi9il% coneLiune (ntre 'eno#ene o9servate de tera5eut& 5redicţii care ar 5utea 5rogra#a su9iectul la con'ir#area unor situaţii (n viitor* . care ne vor a*uta să evităm erorile ce pot apărea datorită volumului mare de informaţii! +tunci când suntem în postura de a însoţi un client în vederea alcătuirii genogramei.onsideraţii re'eritoare la 'olosirea genogra#ei +şa cum am afirmat anterior demersul de colectare a informaţiilor prin intermediul genogramei. menţionăm că activitatea de construcţie a genogramei poate fi considerată ca fiind banală şi lesne de construit! %n realitate. ne aflăm în faţa unui volum informaţional bogat şi din acest motiv tocmai structurarea informaţiilor ne va permite o mai bună înţelegere a conte#tului transgeneraţional în care se încadrea ă simptomatologia clientului! +stfel ne situăm în afara tentaţiei de a ne hrăni curio ităţile încercând să obţinem informaţii irelevante pentru client! )in acest motiv propunem următoarele repere de construcţie a genogramei: desenarea sche#ei genogra#ei care include 5lasarea locului 5ersoanelor care co#5un 'a#ilia eLtins% a su9iectului co#5letarea sche#ei cu in'or#aţii utili$)nd re5erele de colectare identi'icarea te#elor>nucleu& a 5olarit%ţilor& scenariilor de viaţ%& a secretelor etc** 1! &! H* deli#itarea nivelelor intre şi transgeneraţionale* 9! 1*H* Utili$area genogra#ei ca su5ort de lucru 5sihotera5eutic individual şi (n gru5 K2 .1*1* 1e5ere etice 5rivind construcţia genogra#ei şi intervenţia 5sihogenealogic% %n primul rând.

Hodeanu. ce ţin de inconştientul familial al fiecărui participant. ?ocabularul analizei transgeneraţionale $d! '"$6. C!)!. care întreţin bloca*ele cognitive. /!.are sunt nivelurile de anali$% (n 5sihogenealogieG Unitatea de (nv%ţare KG .itrofan.Clarificăm în acest paragraf diferenţele între utili area genogamei în asitarea individuală şi de grup a clienţilor! Fn cadrul tera5iei individuale. +!'!.itrofan. emoţionale şi acţionale ale acestora! Ca şi în ca ul travaliului psihogenealogic individual este foarte important ca membrii grupului să fie mai întâi înrădăcinaţi în pre ent pentru a face faţă contactului cu memoria afectivă familială! +nali a scenariului transgeneraţional poate fi un moment important în supervi are! +nali a interferenţei scenariilor îi permite terapeutului să înţeleagă ce elemente din propriul scenariu personal interferă cu elemente din scenariul clientului în aşa fel încât să afecte e procesul terapeutic! Bi9liogra'ie6 1! Hodeanu. terapeutul poate utili a genograma pentru evaluare sau ca prete#t de anali ă! Henograma nu se va utili a înainte de crearea alianţei terapeutice! @ravaliul transgeneraţional poate fi profund regresiv şi bulversant pentru client! )in acest motiv clientul are nevoie să de volte cu terapeutul o relaţie securi antă înainte de a lua contact cu memoria afectivă familială! +ncorarea clientului în pre ent înainte de începe călătoria în trecutul său familial repre intă un reper în intervenţia psihogenealogică! +sadar. Cucureşti! Fntre9%ri de autoevaluare6 1* . genograma nu se va utili a în primele &(1 şedinţe! )ramagenograma folosită în cadrul @erapiei @ransgeneraţionale a Enificării poate fi prete#t pentru punerea clientului în contact cu 3fantoma= folosind tehnica scaunului gol! Fn gru5ul de de$voltare 5ersonal% travaliul psihogenealogic poate scoate la iveală elemente.&880-.&818-! 4sihogenealogie# 7iagnoza inter!enţia şi !indecarea istoriri familiale! $d! '"$6. C!)!. Cucureşti! &! . Hodeanu. +!'! . Hdeanu. /! . coord! .

psihologia şcolară. a influenţat studiile sociologice ale familiei. medicina. studenţii vor fi capabili să: • Cunoaşterea specificului genogramei şi a paşilor de construcţie.I S/1UME /E SPE. genetică. ea însăşi s(a născut dintr(un model matematic adaptat grupurilor umane! +cest model matematic se spri*ină pe teoria generală a sistemelor LudWig von CertalanffP .u5rins6 1* Genogra#a8 -* Grila de eL5lorare a inter'erenţei #itologiilor 'a#liale şi co#unitare cu nevoile 5ersonale* O9iective6 La sfârşitul acestei unităţi de învăţare.onica . • Cunoaşterea fundamentelor teoretice ale genogramei.cHoldric> şi 6andP Herson. alcărui repre entant este HrNgorP Cateson! +poi au urmat preluări şi utili ări ale genogramei de către .E +E EV!"U!1E . etc!! "ionieratul utili ării genogramei a continuat în cadrul şcolii de terapie familială de la "alo +lto în anii 1028. în care se întâlnesc procesele interpersonale şi cele intrapsihice! +nali a sistemică de familie. iar acest model teoretic. apoi fiind publicată în cartea cu titlul 3Henograme: asistare şi intervenţie= în 10GK! +stă i genograma este folosită de mulţi terapeuţi în domenii precum genealogia.1021-. denumită terapie familială conte#tuală. care a ermis anali a comple#ă a relaţiilor interumane! +ceastă teorie ne(a condus de asemenea spre K0 . • Cunoaşterea grilei de interferenţă a mitologiilor familiale şi comunitare şi a paşilor de construcţie! 1* Genogra#a 1*1* Originea genogra#ei şi 'unda#entele ei teoretice Henograma a fost descoperită şi populari ată în asistarea clinică a pacienţilor de către . educaţie.IFI. psihologia socială.! CoWen şi /van Cos ormenP(DagP. • Cunoaşterea aspectului dinamic în lucrul cu genograma. în terapia sa.

conţinând nume. nunţi. de(a lungul generaţiilor! "e ba a acestor informaţii se pot formula ipote e în legătură cu dinamica familială şi în legătură cu modalităţile de intervenţie terapeutică. 1008-! /nformaţia structurală. şi ceilalţi membri ai sistemului familial! Henograma familială poate aduce în prim plan informaţii pe care un chestionar sau un protocol le poate trece cu vederea! $a oferă un tablou al evenimentelor care au avut loc într(o familie pe cel puţin trei generaţii! 6epre intă. o modalitate de a lua contact cu partea de Embră a familiei. a in*ustiţiilor. cu a*utorul căruia terapeutul poate emite ipote e în vederea unei evaluări sistemice ulterioare . 1001-! $ste foarte importantă identificarea repetiţiilor. repere. implicaţi direct în drama familială.a vedea familia ca un sistem în care elementele sale componente sunt membrii săi. accidente etc-! @Genosociogra#a este o re5re$entare a ar9orelui genealogic co#entat 0genogra#a4& cu 5unerea (n evidenţ%& 5rin re5ere socio#etrice& a di'eritelor ti5uri de relaţii ale su9iectuluiR şi a leg%turilor (ntre di'eritele 5ersonaNe6 co5re$enţ%& coa9itare& acţiune co#un%& diade& triunghiuri& eLclu$iuni***A .afectivă-. astfel. pentru că e#aminarea conte#tului familial actual permite clinicianului să stabilească legăturile care e#istă între membri familiei.. date. boli. mituri care întreţin diversele tipuri de relaţii şi scenarii între parteneri! 6ememorarea evenimentelor şi schemelor de viaţă ale familiei în cau ă poate avea „o semnificaţie recurentă asupra tratamentului familial "n curs”# Henograma rămâne un instrument subiectiv de interpretare. relaţională.naşteri. legături şi pricipalele evenimente de viaţă . având la ba ă studiile lui Macob Levi .cHoldric>. cu teme. furni ând un re umat clinic şi eficace prin care terapeutul poate avea acces la informaţii asupra unui ca cu care nu este familiari at . a membrilor familiei care locuiesc sub acelaşi acoperiş. care funcţionea ă interdependent! O alt% surs% 9iogra'ic% atest% genogra#a ca tehnică propiu( isă de intervenţie terapeutică. e#cluderilor şi autoe#cluderilor care se întâmplă la un moment dat în istoria familială! +nne +ncelin 'chQt erberger preci ea ă că o genogramă copletă care să surprindă toate aspectele semnificative ale dinamicii intrafamiliale transgeneraţonale se reali ea ă luând în considerare până la cinci sau şapte generaţii! +stă i pentru cel mai des folosită modalitate este luarea în considerare din raţiuni obiective anali a a două sau trei generaţii! B8 . funcţională a familiei poate fi citită ori ontal. locuri. în conte#t familial. şi vertical. fiind de voltată de profesorul 7enri Collomb la )a>ar. care preferă să o numească genosociogramă! $a este de părere că genograma ne oferă o repre entare sociometrică . 1008-! 1*-* O a#5rent% 5ersonal% 7 genosociogra#a Ena din contribuţiile semnificative asupra tehnicii genogramei este cea a +nnei +ncelin 'chQt enberger.'chQt enberger.oreno! Henograma familială permite terapeutului să gândească într(o manieră sistemică relaţiile şi evenimentele din viaţa pacienţilor lor! $a face parte dintr(o evaluare sistemică globală. o modalitate de a identifica mecanismele repetitive în dinamica familială. decese..cHoldric>.

Genogra#a sau genoscoicogra#a se re'er% la re5re$entarea gar'ic% codi'icat% a ar9orelui genealogic* Ea o'er% su5roinderea unei 5ers5ective asu5ra gru5ului 'a#ilial (n ansa#9lul s%u* !cest ansa#9lu este indisocia9il& 'iecare ele#ent este 5arte şi (ntreg 0WWW*5sQchogenealogie*co#4* H* Genogra#a este (n #od si#5list o re5re$entare gra'ic% a 'a#iliei& a s5aţiului ei inter5sihic 'a#ilial 0"e#aire>!rnaud& 1:M. 1008-! B1 . succinte şi rapide! $ste însă sarcina noastră. precum şi transmiterea secretelor! +ceste elemente copun istoria familială a grupului de referinţă din care facem parte fiecare! @eoria legăturii se întemeia ă pe interfuncţionarea inconştientă dintre două sau mai multe persoane .. a terapeuţilor să nu confundăm trasarea grafică a genogramei cu procesul de intrevenţie având ca suport genograma! 1*H* +e'iniţii ale genogra#ei "re entăm în cele ce urmea ă câteva definiţii ale genogramei în conte#tul psihogenealogiei! 1* Genogra#a este o tehnic% 5entru a desena ar9orele 'a#ilial şi a (nregistra #e#9rii unei 'a#ilii şi relaţiile dintre aceştie 5e #ai #ulte generaţii* Fn acest #od se 5ot o9serva uşor 5atternurile dis'uncţionale (n cadrul 'a#ilial& lu)ndu> se (n considerare conteLtul de a5ariţie al dis'uncţiilor s5eci'ice 0 WWW*5sQchogenealogie*co#4* 2. grupal F transgeneraţional.$iguer. 3HNnogrammes et entretien familial=. trensmiterea mes*elor şi evenimentelor echeie din generaţie în generaţie. pune în lumină e#istenţa unor legături familiale. noţiunea de inconştient familial. genograma este un instrument de anali ă a structurii familiale care permite oferirea unei imagini grafice a familiei.)in perspectiva unor influenţe deloc negli*abile.ac Holdric> şi 6obert Herson au folosit genograma ca un gid de lectură simbolică care atestă funcţionarea familiei şi au surprins şase categorii de intervenţie : 1* structura 'a#ilial%8 -* traversarea ciclurilor vieţii 8 H* re5etiţia 5atternurilor din generaţie (n generaţie 8 I* eveni#entele şi rolul lor (n 'uncţionarea 'a#iliei8 J* 5atternurile relaţionale şi triunghiurile8 K* echili9rul şi de$echili9rul 'a#ilial .ac Holdric> şi 6obert Herson. &889-! Legăturile familiale sunt astă i abordate în cadrul terapiei familiale analitice! %n maniera de utili are curentă. $':. social. Leopold ' ondi a surprins în ba a unor alegeri deloc întâmplătoare. genograma se utili ea ă pornind de la teoria inconştientului individual descris de :reud şi a inconştientului colectiv descris de Mung! "ornind de aceste descoperiri.4*e . care apare în lteratura de specialitate sub sedumirea de co>inconştient! +ceastă teorie a inconştentului familial.

diferenţiind(o într(o anumită măsură de utili area clasică a instrumentului! +nali a drama(genogramei în conte#tul @!E! repre intă un mod de a lua contact cu harta 5ersonal% intern% dina#ic% a pacientului . (n conteLtul tera5iei uni'ic%rii a# de$voltat caracterul dina#ic& reconstitutiv şi her#eneutic al genogra#ei& diversi'ic)ndu>i 5osi9ilit%ţile evaluative şi tera5eutice 5rin asocierea tehnicilor creative şi cor5orale* +şa încât genograma dinamică a devenit după ca şi tematică abordată dra#a> genogra#%& art>genogra#% sau so#ato>genogra#%* +cestea au folosit ca instrumente 3tehnice= principale de identificare. e#plorare şi evaluare a scenariilor.clientului. reconstituire a rolurilor şi relaţiilor familiale semnificative 5rin dra#ati$area lor @ acu# şi aiciA şi 5rin re5araţie transgeneraţional%& utili$)nd genogra#a clasic% doar ca su5ort 5rovocativ& sunt s5eci'ice conteLtului tera5iei uni'ic%rii 0/*U*4 şi de aceea am considerat mai potrivit s(o denumim de cele mai multe ori dra#a>genogra#%! )eşi am plecat de la utili area clasicului instrument al genogramei. relaţie de concubina*. copil. femeie. poverile -* Eta5e şi re5ere #etodologice av)nd ca su5ort genogra#a "entru novicele interesat de lucrul cu genograma sau dramagenograma este util să preci ăm câteva etape şi repere metotologice care să(i uşure e acest tip de diagno ă şi terapie transgeneraţională care se desfăşoară interconectat. relaţie de căcătorie.onsideraţii 5rivind 'olosirea genogra#ei (n cadrul 5rocesului transgeneraţional 9a$at 5e utili$area dra#ati$%rii av)nd ca su5ort dra#agenogra#a "reci ăm de la bun început că modalitatea de anali ă. prin intermediul reconstituirii istoriei familiale.1*I* Genogra#a dina#ic% reconstitutiv% şi restructurativ% . etc!! -* colectarea şi structurarea in'or#aţiilor 0 ve$i cele 5atru 0I4 eta5e de colectare a in'or#aţiilor48 H* deli#itarea nivelurilor intergeneraţionale8 B& . bărbat. decedat. rolurilor şi relaţiilor( capcană familiale şi ele definesc specificul metodologic al abordării transgeneraţionale unificatoare. simultan şi dinamic pe mai multe planuri de anali ă! -*1* Paşii construcţiei genogra#ei6 1* +lcătuirea repre entării grafice a membrilor ce compun familia subiectului asistat! "rimul pas constă în sinteti$area su9 'or#% gra'ic% clar% a 'iec%rui #e#9ru din 'a#ilia su9iectului (nsoţit* +cest lucru înseamnă plasarea membrilor semnificativi şi a cotaţiilor corespun ătoare repre entării lor. vi ând confruntarea cu Embra personală şi familială.focusat. pentru a catali a integrarea acelor elemente care devin manifeste în viaţa pre entă a individului respectiv! +flate sub semnul minciunii prin omisiune sau prin distorsiune de acoperire.

e se s5une des5re @YAGA* H* Eveni#entele>#eta'or% 0cere#onii& accidente& (nt)#5l%ri4 din viaţa #e#9rilor 'a#iliei& necesare identi'ic%rii 5olarit%ţilor la nivel 'a#ilial transgeneraţional* 1H* In'or#aţiile (n leg%tur% cu 9olile so#atice& 5e 9a$a c%rora se conturea$% so#atogenogra#a* -*-* Si#9oluri utili$ate (n genogra#% B1 .onstrucţia genogra#ei* I 05atru4 re5ere esenţiale colect%rii in'or#aţiilor 5rivind co#5onenţa şi dina#ica 'a#ilial% .I* identi'icarea te#elor 'a#iliale şi anali$a sensului eListenţial 0identi'icarea te#ei>nucleu (n Nurul c%reia se constelea$% eveni#entele>#eta'or%4* OBIE./IVE"E celei de al 5atru>lea eta5e sunt6 a4 identi'icarea 5attern>urilor şi a scenariilor de viaţ%8 94 anali$a rolurilor #ani'este 0(n 5lan conştient şi inconştient4 şi a celor latente8 c4 anali$a 5sihogenealogic8 relaţiilor (ntre #e#9rii 'a#iliei actuale şi ai ar9orelui d4 anali$a #ecanis#elor care (ntreţin #ani'estarea rolurilor şi a relaţiilor re5etitive 0ciclicit%ţi& 9ucle te#5orale& a9ordarea her#eneutic% 5ersonali$at%48 J* restructurarea scenariului de viaţ%* . urmărind colectarea informaţiilor privitoare la: 1* Statutul socio5ro'esional& care 5er#ite anali$a 5ro'esiilor8 -* +escrierea 'irii #e#9rilor 'a#iliei& eL5lorat% cu aNutorul unor (ntre9%ri de ti5ul6 X @.u# l>ai descrie 5e @YA ca 'ireGA8 X @.onstrucţia şi colectarea datelor 5rinind locul 'iec%rei 5ersoane şi dina#ica leg%turilor 'a#iliale se reali$ea$% 5ornind de la ur#%toarele re5ere6 I 05atru4 re5ere (n construcţia şi anali$a dra#agenogra#ei6 Colectarea informaţiilor pe suportul genogramei se va reali a la fiecare membru al familiei.

Henograma repre intă o hartă simbolică de anali ă a legăturilor familiale ale subiectului asistat! :iecărui element din genogramă îi corespunde un simbol grafic după cum urmea ă: -*H* Eta5a a II> a de lucru 1* Colectarea şi str ct rarea informaţiilor! B9 .

ci se poate corela cu demersul analitic! Henograma funcţionea ă şi ca un test proiectiv tocmai fiindcă în reconstituirea istoriei familiale se suprapun memoria familială şi memoria individuală a clientului. de pildă. ea 3fusese gonită de acasă de multe ori=! @erapeutul ca martor îl poate însoţi pe clientul său în depăşirea acestor bloca*e! +semenea situaţii pot fi prete#te pentru anali ă! $ste necesar ca în astfel de situaţii terapeutul să îi cree e clientului cadrul în care să e#plore e această omisiune.Colectarea şi structurarea informaţiilor nu se reduce la un simplu interviu. a evenimentelor( metaforă şi a temelor familiale în cadrul istoriei transgeneraţionale şi în cadrul istoriei personale de viaţă a clientului şi presupune integrarea polarităţilor! "olarităţile transfamiliale se manifestă prin intermediul rolurilor(polare pe care indivi i aparţinând unor generaţii succesive le adoptă! BK .. „o colecţie&rezervă de rol ri )nfăş rate şi polarizate! chiar în interiorul spaţiului psihologic familial transgeneraţional! 2. să e#plore e zona de Embră familială! "ână la demersul analitic propriu( is se poate folosi ca prete#t provocativ pentru anali ă orice moment de e itare. conturate în urma unui proces selectiv! +cest proces selectiv se referă la ceea ce este 3bun= pentru a fi transmis în raport cu pre ervarea familiei! "unctele de bloca* în anumite one ale 3hărţii familiale= corespund unor one de bloca* individual! En e#emplu foarte relevant din acest punct de vedere ni se pare situaţia în care un ca nu reuşeşte să găsească 3locul= uneia dintre rude în schema genogramei! "ovestea rudei respective confirmă această e itare: într(unul dintre ca uri. precum şi a scenariilor multiple de viaţă este condiţiontă de diagno a rolurilor(cheie din mai multe generaţii succesive ale unui filon psihogenealogic! +nali a mecanismelor ce întreţin manifestarea rolurilor(cheie şi a relaţiilor repetitive repre intă o etapă intermediară în identificarea temelor familiale! &dentificarea pattern%urilor şi a scenariilor de !iaţă care se repetă se realizează concomitent cu analiza dinamicii rolurilor la ni!el inter% şi transgeneraţional# . 4est ct rarea scenari l i de viaţă! Conectarea cu Embra familială deblochea ă energia concentrată în acele 3găuri negre= repre entate de secretele familiale! "rocesul analitic e#perienţial hermeneutic le devoalea ă pas cu pas! 6estructurarea scenariului de viaţă debutea ă odată cu conştientizarea semnificaţiei rolurilor(cheie. "rin anali a genogramei din perspectiva @erapiei Enificării am observat că fiecare familie are una sau mai multe teme care se menţin transgeneraţional! +cestor teme le sunt subordonate pattern(urile relaţionale repetitive şi scenariile de viaţă! )in acest motiv identificarea ciclicităţii pattern(urilor comportamentale şi de relaţie. orice moment de re istenţă! -* Delimitarea nivel rilor intergeneraţionale# )elimitarea nivelurilor intergeneraţionale este foarte importantă pentru demersul analitic ulterior! Clarificarea graniţelor intergeneraţionale repre intă o necesitate pentru anali a şi clarificarea rolurilor! H* #dentificarea temelor familiale şi analiza sens l i e3istenţial +rol ri&cheie" pattern& ri" scenarii de viaţă. în acest mod.ceastă analiză !izează clarificarea rolurilor manifeste şi latente corelată cu clarificarea relaţiilor "ntre diferiţi membri ai familiei extinse# ? anali ă profundă a dinamicii rolurilor îi permite clientului să(şi clarifice nevoile şi aşteptările în raport cu diferiţi membri ai familiei. precum şi conştienti area modului în care intră în sau creea ă rol ri&cheie care menţin transmisia transgeneraţională a pattern(urilor relaţionale! 4ol rile&cheie s nt acele rol ri c semnificaţie primordială )n menţinerea temelor şi mit rilor familiale# Clientul poate descoperi.

. o modalitate de a identifica mecanismele repetitive disfuncţionale şi de a preveni instalarea unei patologii în dinamica familială. în conte#t familial. astfel. implicaţi direct în drama familială. şi vertical. furni ând un re umat clinic şi eficace prin care terapeutul poate avea acces la informaţii asupra unui ca cu care nu este familiari at . primeşte 5ri#a con'ir#are din partea acestuia! Hrupul funcţionea ă ca un spaţiu transferenţial psihogenealogic! Oglin$i şi u#9re 5sihogenealogice sunt ast'el inter#ediate de gru5& re>Nucate& re>evaluate& re>integrate* Este un 5ri# 5as al restructur%rii scenariului 5ersonal& al #ani'est%rii de sine trans'or#atoare* Clientul are. a ceea ce este şi repre intă el cu adevărat pentru familia sa actuală şi pentru filonul său identitar! H* Funcţiile genogra#ei Funcţia esenţial% genogra#ei este accea de a ne 5er#ite s% ne re>5las%# şi re> 5o$iţion%# (n #od e#oţional şi acţional locul& (n conteLtul eveni#entelor care au traversat s5aţiul 'a#ilial* Pornind de la aceast% 'uncţie 5ute# des5rinde şi alte 'uncţii ale genogra#ei6 1* Henograma familială permite terapeutului să gândească într(o manieră sistemică relaţiile şi evenimentele din viaţa pacienţilor lor! $a face parte dintr(o evaluare sistemică globală. pentru că e#aminarea conte#tului familial actual permite clinicianului să stabilească legăturile care e#istă între membri familiei. comunitatea şi societatea în care îşi duce viaţa. de(a lungul generaţiilor! -* "e ba a acestor informaţii se pot formula ipote e în legătură cu dinamica familială şi în legătură cu modalităţile de intervenţie terapeutică. nevoie să fie confirmat în aceste roluri şi de către familia. adică de membrii familiei sale şi de către alte persoane semnificative din viaţa sa socio(profesională. relaţională. 1008-! /nformaţia structurală. securi ant şi suportiv al grupului aceste roluri alternative. care capătă semnificaţie în cadrul scenariului restructurat. şi ceilalţi membri ai sistemului familial! Henograma familială poate aduce în prim plan informaţii pe care un chestionar sau un protocol le poate trece cu vederea! $a oferă un tablou al evenimentelor care au avut loc într(o familie pe cel puţin trei generaţii! H* Henograma repre intă. o modalitate de a lua BB .Clientul. însă. e#ersând în spaţiul terapeutic. sociale şi spirituale. ceea ce ar corespunde asumării identităţii de rol(se#! !ceast% a doua con'ir#are este esenţial% 5entru #enţinerea e'ectelor restructur%rii scenariului* Zalidarea în realitatea cotidiană a efectului benefic de restructurare personală şi familială este scopul final al terapiei! )e multe ori e#istă un decala* între cele două tipuri de confirmare! Confirmarea din partea membrilor familiei şi a celorlalte persoane semnificative din viaţa clientului vine în timp! Considerăm acest decala* temporar ca fiind un 3pasa* identitar=! $ste necesară o fa ă de e#periment în care clientul devine martorul manifestării tendinţelor vechi şi al noilor alternative comportamentale! "asa*ele identitare se referă la acele perioade în care un individ are nevoie de confirmare familială şi socială a e#istenţei sale biologice. Herson.cHoldric>. funcţională a familiei poate fi citită ori ontal.

F pre ent . 1008-! I* +nali a genogramei în conte#tul @!E! a generat ceea ce noi numim dramagenograma .cHoldric>. cu a*utorul căruia terapeutul poate emite ipote e în vederea unei evaluări sistemice ulterioare . mituri care întreţin diversele tipuri de relaţii şi scenarii între parteneri! 6ememorarea evenimentelor şi schemelor de viaţă ale familiei în cau ă poate avea @o se#ni'icaţie recurent% asu5ra trata#entului 'a#ilial (n cursA # Henograma rămâne un instrument subiectiv de interpretare. la acele fenomene 3regi ate= inconştient.1IP/!/ (n 'a#ilia sa 7 SE. cercatarea şi plicarea diverselor discipline. &88K-! +ceasta repre intă un mod de a lua contact cu harta personală internă prin intermediul reconstituirii istoriei familiale.. integrarea părţii de umbră a antecesorilor şi planificarea unui viitor realist-! Printre alte avantaNe ale utili$%rii genogra#ei (n 5lan social& enu#er%#6 • su5ort (n ana#ne$ele 5sihiatrice& 5ediatrice 5rin identi'icarea 'actorilor de risc 9io>#edicali şi 5siho>sociali* 5erson% 5oate avea acces la 5artea de ESPUS sau !S.itrofan.. autoanihilare şi autoeliminare . sociologia.U S 7 F .antecesori. psihoterapia. cu scopul integrării acelor elemente care devin manifeste în viaţa pre entă a individului! De referim. în special. cât şi cel de poveste a vieţii au devenit din ce în ce mai proieminente în doemniul ştiinţelor sociale! @reptat.atât de frecvente în comportamentul ma*orităţii semenilor noştri-. 'toica.. Herson.1E/U" @SA 0/isseron& 1::J48 aNutor (n (nţelegerea r%d%cinilor identitare şi de 'uncţionare (n viaţa adult% de cu5lu8 identi'icarea talentelor& #anierei 5ro'esionale de evoluţie 5ersonal%* Prin inter#ediul genogra#ei6 • • • I* Grila de eL5lorare a inter'erenţei #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare cu nevoile 5ersonale Introducere %n ultimele două decenii conceptul de naraţiune. asociate cu bloca*e de cunoaştere şi neclarităţi pe a#a timpului . etc!! Etili area materialelor narative ca modalitate de B2 .contact cu partea de Embră a familiei.subiectul asistat. cripta psihică şi fantoma psihică! +(ţi recunoaşte rădăcinile asigură continuitatea filonului transgeneraţional.itrofan. vi ând confruntarea cu Embra personală şi familială. ele şi(au câştigat un loc privilegiat în teaoria. dintre care am aminti psihologia. iar prin schimbarea perspectivei şi reutili area filonului energetic repus în circulaţie i se redeschide persoanei drumul blocat şi se stopea ă 3programele= de autodistrugere. &881-! +ceste funcţii ale genogramei oferă posiilitatea reconectării subiectului asistat cu memoria afectivă a familiei sale şi recuperarea părţilor neintegrate din istoria transgeneraţională familială! %n acest mod se restabileşte echilibrul între cele trei dimensiuni temporale în care se încadreată funcţionarea familei în sens generaţional: @recut . cu teme.F Ziitor .

interacţiunile observabile 3aici şi acum= precum şi 3faptele e#istenţiale= din cadrul istoriei familiale! I*1* Funcţiile grilei #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare BG . 'pence. fiind o alternativă preferabilă la nişte instrumente de cercetare mai degrabă 3sterile=! Cercetarea narativă se încadrea ă în aria studiilor calitative! )efinira cercetării narative a cunoscut diferite forme dintre care o amintim pe care regăsită în )icţionarul [ebster 10BB. chestionare sau alte scale statistice! )in acest punct de vedere. definite de coordonate clare cum ar fi genul. 10G2. e#plorăm împreună lumea interioară a clienţilor noştri.ashiach.şi mitologii. care nu pot fi culese prin e#perimente.recoltare a datelor supuse cercetării. referitoare la feminitate.odelele narative pot fi considerate ca fiind 3adevărate măsuri ale lumii= care sunt potrivite pentru investigarea unor 3probleme în viaţa reală= . considerăm că folosirea metodologiei calitative de culegere a informaţiilor cu catacter autobiografic. [hite şi . ilustrând astfel. poate fi un adaos la inventarul metodelor de studiu amintite mai ssu. @uval(. 10GB.&88B--! De alăturăm în acest sens acestor metode de cercetare narativă şi îndră nim să afirmăm că psihogenealogia se încadrea ă în această arie tematică deoarece.100G-.căsătorie-. am conceput o 3gril% de eL5lorare a inter'erenţei #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare cu nevoile 5ersonaleA! "rin această grilă ne propunem să surprindem diverse tipuri de mituri . . etc!-! . 100G apud Lieblich. 1002. 10G1. cercetare clinică narativă este utilă în conte#te terapeutice! 6estaurarea sau de voltarea personală prin psihoterapie este considerată a fi nucleul procesului de vindecare .Cic>man şi 6og. rasa. în ba a firului istoric al evenimentelor ce o constituie! %n conte#tul cercetării psihogenealogice. modalităţile în care se manifestă transmisia psihică intergeneraţională în cadrul familial şi personal! $valuarea cuplului . masculinitate. 100&. se#ualitate.$pston. etc!! %n aplicaţii. asistarea clienţilor prin intermediul genogramei presupune colectarea informaţiilor cu caracter personal! +stfel. . 'chafer. naraţiunile sunt folosite pentru a delimita caracterul sau stilul de viaţă a anumitor subgrupuri sociale. religia. 6otenberg. Tilber. aşa cum sunt cele din domeniul psihogenealogiei ne oferă o imagine cât mai completă şi personală 3nealterată de interpretări şi prelucrări statistice= care să modifice relatările personale! %n cadrul asistării clenţilor din perspectivă transgeneraţională. aduce în discuţie legătura dintre naraţiune şi identitatea personală aflată în sfera realităţii sale interioare! /nformaţile obţinute în urma lucrului cu genograma sunt adevăruri narative ale istoriei de fmilie în sens transgeneraţional! Etili area naraţiunii ca modalitate de recoltare a informaţiilor în domeniul psihogenealogiei ne oferă posibilitatea colectării unor informaţii unice şi comple#e.poveşti.parteneriatului erotic. parteneriat . narată de aceştia. ?mer şi +lon. p! 1K81: naraţiunea este un 3discurs sau un e#emplu de discurs construit în aşa fel încât să repre inte o succesiune coerentă de fapte ori întâmplări=! Cercetarea narativă se referă la orice studiu care foloseşte sau anali ea ă materiale narative! %n multe studii sociologice şi antropologice.urra . a naraţiunii autobiografice.presupune luarea în considerare a unor date privind reţeaua e#tinsă de familie a partenerilor.

se vor trece #iturile& 5oveştile sau eveni#ente B0 .itul familial prescrie roluri şi atribuţii ale membrilor în tran acţiile lor reciproce! "entru a vedea în ce măsură interferă miturile cu nevoile noastre din pre ent. &88G-! +cest fenomen al interfereţei nevoilor este ba at tocmai pe ceea ce autorii de specialitate au numit loialitate familială! /nterferenţa între nevoile înaintaşilor şi nevoile subiecţilor ce au participat la cercetare se pot observa în dinamica cuplului acestora şi a familiilor de origine! )e cele mai multe ori interferenţa nevoilor se asocia ă şi cu lipsa de comunicare şi se soldea ă cu aşteptări şi nevoi neclare care generea ă relaţii şi roluri perturbate în parteneriatul erotic! . legate de căsătorie. parteneriatAcăsătorie!. • ! doua eta5% este aceea a umplerii celor patru subcadrane după cum urmea ă : în primul subcadran . nu trebuie să facem altceva decât să rememorăm evenimentele care au e#istat în familiile noastre şi care ne(au a*utat să ne manifestăm într(un mod unic în ceea ce priveşte interdependenţa nevoilor.stânga sus-. masculinitate.Hodeanu. de se#ualitate.odul în care miturile familiale şi comunitare influenţea ă dinamica partenerială se traduce prin interferenţa nevoilor . din generaţie în generaţie! )inamica relaţională a subiecţilor cercetării a fost influenţată de acest tip de transmisie transgeneraţională! +ntecesorii au fost pre enţi în alegerile lor! .iturile familiale şi comunitare e#primă convingeri împărţite care privesc pe de o parte membrii familiei şi pe de altă parte relaţiile lor! +ceste convingeri trebuie acceptate a priori în ciuda falsificărilor flagrante! . aşteptărilor şi dorinţelor noastre în conte#t relaţional! I*-* 1e5ere şi eta5e (n construcţia şi utili$area grilei • Pri#a eta5% este desenarea a patru cadrane distincte conform celor patru dimensiuni de anali ă : feminitate.Hrila e#plorare a interferenţei mitologiilor familiale şi comunitare cu nevoile personaleare următoarele 'uncţii: 1* eL5lorarea #iturilor şi #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare re'eritoare la 'e#initate& #asculinitate& seLualitate& 5arteneriat 0c%s%torie48 -* eL5lorarea şi identi'icarea #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare ce in'luenţea$% nevoile& aşte5t%rile şi dorinţele 5arteneriale8 H* eL5lorarea şi identi'icarea nevoilor& aşte5t%rilor şi dorinţelor (n relaţia de cu5lu& a su9iecţilor asistaţi8 I* identi'icarea #odului (n care inter'erea$% #itologiile 'a#iliale şi co#unitare cu nevoile 5ersonale* /dentificarea modului în care mitologiile familiale şi comunitare pot influenţa dinamica parteneriatului erotic poate avea valenţe diagnostice în spaţiul terapiei transgeneraţionale a unificării! "unerea în contact a clientului cu miturile şi poveştile familiei îl poate a*uta să discrimine e între propriile nevoi şi nevoile membrilor familiei! %n acest mod şansele ca acest client să iasă din scenariul familiei şi să capete control asupra propriilor alegeri creşte! )isfuncţiile în relaţia de cuplu pot fi efectul transmisiei mitologiilor familiale şi comunitare. se#ualitate.

dar devalori ate] 5 +stfel. parteneriat .asociată feminitatea în familia dvs! ] 5 3"entru ce erau valori ate femeile. 3$#istă evenimente.poveşti.cel căruia i de aplică grila..doreşte să afle informaţii sau este preocupat în scenariul său de viaţă .care sunt de două feluri : 1* lucruri& 5ersoane& situaţii sau chiar secrete des5re care nu se vor9eşte (n a'ara 'a#iliei& ceea ce nu tre9uie s% ştie ceilalţi 8 %ntrebările pe care le folosim aici sunt : 3$#istă lucruri pe care cei din familia ta evită să le discute în afara familiei. planul intergeneraţional-! )upă completarea planului intregeneraţional se va trece la planul transgeneraţional repre entat de: • Eta5a a treia .unde vom completa secrete de 'a#ilie . şi -* secrete& lucruri& 5ersoane& eveni#ente des5re care nu se vor9eşte (n 'a#ilie-! En alt element al acestui cadran este acela al notării preocupări în legătură cu anumite situaţii. evenimente sau diverşi membrii din familie despre care subiectul .căsătorie-! 'ecrete de familie "reocupări în legătură cu anumite situaţii şi diverşi membrii din familie 28 . lucruri pe care nu trebuie să le afle alţii ]. obţinem date calitative cu privire dinamica transmisiei psihice intergeneraţionale F respectiv. apoi în al doilea subcadran .referitoare la .este o etapă constatativă( generativă. evenimentelegate de : masculinitate. manifestate în cadrul parteneriatului sau relaţiei de cuplu! Grila de eL5lorare a inter'erenţei #itologiilor 'a#iliale şi co#unitare cu nevoile 5ersonale Planul intergeneraţional Planul transgeneraţional .cadranul din dreapta sus. %ntrebările folosite aici sunt : 3Re#istă lucruri care te preocupă în pre ent legat de un anumit eveniment sau persoană din familie despre care ai dori să afli mai multe 5 ] • ! 5atra eta5% . se#ualitate.cea a completării cadranului din dreapta *os.stânga *osse vor trece nevoile 'a#iliale legate de di#ensiunea la care ne re'erin* %ntrebările care se folosesc aici sunt similare reperului & din construcţia genogramei privind descrierea persoanelor semnificative din genograma familială şi anume în acest ca putem colecta informaţiile pentru acest subcadram prin întrebări precum : 3ce se spunea în familia dvs! despre 3 a fi femeie] 5 3 Cu ce este .prima dimensiune( feminitate. lucruri sau persoane despre care se evită a fi discutate în familie 5] .era. feminitate.itologii familiale şi comunitare . a surprinderii modului în care interferă nevoile familiale cu nevoile personale.

+!+! . Hodeanu.&811-! Cuplul: stop cadru transgeneraţional! $d! '"$6. C!. +!'! . "! . Cucureşti! B! .Ee mes aEeuxF La .1008-. +! +! .itrofan. $':. "aris! 11! 'chQt enberger.!.100G-. Comment g)nogramme et g)nosociogramme peu!ent aider les tra!ailleurs sociaux# Lien social.&881-. /!.itrofan. 4sihologie „Cercetarea 4sihologică modernă# 7irecţii şi perspecti!e” 5ibiu AA%AB mai ACCD. '(obser!ation clini:ue $d! )unod. ?ocabularul analizei transgeneraţionale $ditura '"$6.&880-.căsătorie-! /nterferenţa nevoilor familiale cu nevoile personale. Cucureşti! 18! 6ialland. .are sunt 5aşii construcţiei genogra#eiG H* . "aPot! 11! 'chQt enberger. Herson. +! . 6! .1001-. "aris! 1&! 'chQt enberger. '!. p! B1(29. Cucureşti! G! . . 'toica.&818-! 4sihogenealogie# 7iagnoza inter!enţia şi !indecarea istoriei famliale# $d! '"$6.!. manifestate în cadrul parteneriatului erotic Hrila de e#plorare a interferenţei mitologiilor familiale şi comunitare cu nevoile personale Bi9liogra'ie6 1! Ciccone. $d! '"$6. . '! . "aris! Fntre9%ri de autoevaluare6 1* .&818. /! .cHoldric>. *uin! "ropos recueillis par <atia 6ouff! 19! @isseron.1009-.100K-. se#ualitate.1000-. /!. Ces enfants malades de leurs parents "aris. $d! )unod. +!'! . 7achet.Devoi familiale legate de masculinitate.legerea partenerului# Mituri secrete repetiţii! $d! '"$6. Cette famille :ui !it en nous $d! 6obert Laffont. Hhislain )evroede. 'e ps*chisme G l()preu!e des generations HClini:ue du fant@me=. D!. feminitate. . Cucureşti! 1! Hodeanu. '! . +!'! . H! .&889-. parteneriat .itrofan. C!)! .naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei $d! '"$6. coord . . C!)!.enogrammes et entretien familial. &811-! . 8olul mitologiilor familiale şi comunitare "n alegerea partenerului în Zolumul Conferinţei /nternaţionale de "sihologie.e este genogra#aG -* .&88K-.&88K-. 'ibiu! 9! Hodeanu. Cucureşti! K! Hodeanu. 6evista de "sihoterapie $#perienţială.enograma ca suport de analiză "n -erapia Unificării. . C!)! . Dachin. "aris! 1K! @isseron. +!'!. /!. C!). +os secrets de famille $d! 6amsaP.eridienne. Hodeanu. +!+!.are sunt nivelele de anali$% a genogra#eiG 21 . 'a honte la ps*chanal*se d(un lien social $d! )unod. "aris! 2! . )esclee de CrouWer. 'toica. "aris! &! Hodeanu.itrofan. nr! &G(&0. Cucureşti! 0! . no 211. +!'! . Hodeanu. C! .&880-. 6and. "aris! 1B! @isseron.100&-. @oro>.

&888. "aris! Culler. &1.100G-. DeW 4or>: CrunnerA . '(9corce et le no*au $d! :lammarion. )! . [! 6! . "!. M! . :ramo.&880-. "aris! Cion. @oro>.are sunt 'uncţiile genograeiG J* . /! . "resses de lJEniversitN de . "aris! Cramer.. '(9piderme nomade et la peau ps*chi:ue Les \ditions du CollOge de "sPchanalPse Hroupale et :amiliale. )! .ttachment and loss ?ol A# 6 5eparation Casic Coo>s. 2K(01! Cerger. M! .! . 6! .&881-. Lhopital..1000-. C! . L! . "aris! +t>inson. &ntensi!e famil* therap*: -heoretical and practical aspects# DeW 4or>: 7arper. "aris! Cottrau#. 10G9-.10G2-.e re5re$int% grila de anali$% a #itologiilor G K* . "aris! Ciccone. +! .are sunt 'uncţiile grileiG Bi9liogra'ie +braham. M! .are sunt eta5ele construcţiei grileiG . C! .ttachment Casic Coo>s.a el-! CoWlbP. . M! . +! . DeW 4or>! CoWlbP.10B0-. &n!isible lo*alties: 8eprocit* in intergenerational famil* therap* DeW 4or>: 7arper. '(obser!ation clini:ue $d! )unod. 'e tra!ail th)rapeuti:ue a!ec la famille $d! )unod.ontrNal! CSs SrmNnPi(DagP. '(approche s*st)mi:ue en sant) mentale .! . . . /aşi! Carbault. DeW 4or>: CrunnerA .I* .'econd edition.1021.coord!. D!. 10GK-. 'par>. 'e moi peau $d! )unod. /!. 'a r)p)tition des sc)narios de la !ie \tude . 1.ontrNal.&888-. 6outledge! 2& .10G2-. L! . /.'econd edition.ttachment and loss ?ol I# 6 .1001-. Cucureşti! Crusset. H! .1000-.10B1-.&88B-./nduri secunde# 'ucrări selectate de psihanaliză $d! 'igmund :reud. Cucureşti! Ciccone. "aris! +n ieu. . "aris! +n ieu.100K-.&88B-. 4o!estea !ieţii% inter!iul $d! "olirom.$ds!. 6oW . . 4sihanaliza relaţiei $d! /6/. "aris! Ciccone.a el-! CSs SrmNnPi(DagP.poche-. M! .! . <ogan. Copilăria dincolo de traumă şi străinătate $d! $:H. +!.10GK-. 'a transmission ps*chi:ue inconsciente $d! )unod. +! . "aris! Cellemare.1000-. 'a consultation th)rapeuti:ue mJre%nourrison# 7iscussio # Murnal de la psPchanalPse de lJenfant 1.&881-. 6oW .&881-. Critical concepts in literar* and cultural studies! 7econstruction EniversitP of Chicago "ress.* .1021-.10BK. 7e la 4s*chanal*se a '(astrologie \dition )u 'euil. +aissance a la !ie ps*chi:ue $d! )unod. '(approche s*st)mi:ue : une affaire de familles 6evue ^uNbNcoise de "sPchologie. DeW 4or>! CrQndl. Clu*(Dapoca! Clanchette. .

4s*chotherapie et anal*se de groupe trad! :r! "aPout. 8elaţii de iubire# +ormalitate şi patologie $d! @rei.10K0-. Cucureşti! Hodeanu. &maginea inconştientă a corpului# $pere A $ditura @rei. M!. :! . 7! . .fter>ards%ness”.itrofan. H! . /! . H! .&880-. Loncan. Les mNtamorphoses familiales. H!?! . $iguer.ichel. 6iviere. Constellations familiales. în @ratat de psihiatrie şi psihodinamică. '! . "aris! 7orovit . +lberto . C!. +!. p! 181(18G! Hodeanu . Cucureşti! <lein. /! .?! . @e ă de doctorat. Hodeanu. M!"! Cerlips ` Mens Cerlips.!. :ustier.100G-. 'a part des ancetr<s $d! )unod. Crises familiales: !iolence et reconstruction. "aris! )olto.&882-. 6evista de psihoterapie e#perienţială. /n "ress \dition. +!. .&880-. 2!adarea din sine Mncălcarea graniţelor şi dorinţa de comuniune $d! $:H. Les 'ouffle dJ?r.&88K-. 'es appeleurs d(/mes $d! +lbin . '! .10GK-. 8olul mitologiilor familiale şi comunitare "n alegerea partenerului în Zolumul Conferinţei /nternaţionale de "sihologie. p! 11(1K! Hodeanu .rchet*pe and the Collecti!e Unconsciuos Collected [or>s. $!.&88K-.&88G-! &n!idie şi recunoştinţă# $d! @rei.1001-.&881-.1021-. C!)! . 'e di!an familiale# 6evues de therapies familiale psPchanaliti_ue nr!19. 'lavic> 'hibaPev! <ernberg. @he Leopold ' ondi :orum.nii magici# Cum să "nţelegem şi să rezol!ăm roblemele copiilor $d! @rei. Corner. M!"! Cerlips ` Mens Cerlips. Cucureşti! $iguer. "aris! :raiberg.10GK-. 2fectele absenţei şi neasumării spaţiului identitar obser!ate "n practica clinică. Carel. vol G. H! . 'ibiu! 7anus.! . 'e . . +ndrN :!.&881-. +!'! . Cucureşti! <ogan. Cucureşti! Habbaard. 5trigătul copiilor muţi# 4sihanaliză şi holocaust $d! @rei.aloine.. :!. Leo Cerlips. M! .! .100K-. în 5eduction -ranslation 7ri!es London! Laplanche. '! . Nantasme originaire $rigine du fantasm "aris! 21 . '(amour et la haine $d! "aPot. "aris! 7ellinger..&88G-. Cucureşti! <undera.director-. +!. "aris! $liade. Cucureşti! Hambini. "ontalis. ?ocabularul analizei transgeneraţionale $ditura '"$6. 'lavic> 'hibaPev! Mung.&880-. . 1028.&880-. 6! . htm!.&882-. 5ouffrances 7ans la famille /n "ress \dition. +!.100B(&888-. C!)! . M! . p! B1(29. '! . 7ovel. . +! . ps*cho%analitic approach to group treatement în Critish Mournal of medical "sPchologP. $d! @rei. pp! K0(2K. 6! .scult/nd strigătul copiilor muţi în volumul Copiii(6ă boi şi "ersecuţie .&88K-.&88B-.)echerf.! . $d! $:H.Lucrările Congresului 7amburg. 'es 7euil dans 'a ?ie \dition . coord . Leo Cerlips. 1001-. Ciccone.&88G-.&881-. „+otes on . $! .10B9-. /n "ress \dition.&88K-..100B(&888-. Kurnal clinic $d! $:H. "aris! 7ughes. 'eidel. .! .! .100&-. /! . 'es fant@me du pass) \dition )ervP. 2seuri $ditura Utiinţifică. Cucureşti! :oul>es '!7! . Cucureşti! <lein. 'emiologia şi psihopatologia adusltului. Eniversitatea din Cucureşti! Hodeanu. 'eptembrie &B(&0. +ubertel. Cucureşti. "aris! <ogan. C!H! . 'e n)gatif dans la transmission familiale. Cucureşti! $ riel.10K8-.'toica-. /! . 8eturn of the ancestor @he Leopold ' ondi :orum. 'e ps*chodrame psichanaliti:ue de groupe "aris! MQttner. "aris! )echerf. +!'!. :!. M!(C! . "aris! $iguer.&88G-. "aris! Laplanche. htm!.&881-. "aris. &1. Collingen 'eries . 8elaţii%capcană "n familia toxicomanului# $ abordare transgeneraţională. 'a !ie est ailleurs $d! Hallimard.'toica-. ". $ditura @rei.&88B-. C!)!. 4sihologie „Cercetarea 4sihologică modernă# 7irecţii şi perspecti!e” 5ibiu AA%AB mai ACCD. . . 6! . 7oliu şi melancolie $pere L. Hran*on. "rinceton: "rinceton EniversitP "ress! <Ves. "aris! 7argous.1002-.&888-. London! :erenc i.)n)rationnel $d! )unod. -he . Cucureşti! <ogan. nr! 9&. Cucureşti! :reud. :!. /! . <Ves.

'toica. Cucureşti! . 5cJnes m*thes et logi:ue $d! $':. ?ocabularul psihanalizei $d! 7umanitas. Cucureşti! .10G0-. Cercetarea narati!ă# Citire analiză şi interpretare $d! "olirom.&88K-.&881-. <enneth.arshiach. Eniversitatea din Cucureşti! 'toica. &Ome Ndition. . Herson. C! . Hhislain )evroede. Cucureşti! .10&K. 'toica. Cucureşti! . "! . )r! .c+ll. . )! .&880-. Ces enfants malades de leurs parents "aris. L!. nr! &8(&1. 'es fant@mes de l(/me.oscovici. *uin! "ropos recueillis par <atia 6ouff! 'elvini "ala oli. 6! . :! . "aris! Dachin. Zasile. 6!. no 211. C! . Cucureşti! .bordare 3olistică a 7ez!oltării şi -ransformării Umane $d! '"$6. "aris! Deuburger. 2ssai sur le don. C! . M!. "aris! 'chQt enberger. $d! '"$6. "ontalis. Comment g)nogramme et g)nosociogramme peu!ent aider les tra!ailleurs sociaux# Lien social.onroP. )esclee de CrouWer. +urai#(Mochiere. @uval(. /aşi! Dachin. D! . $spasa "alacio. '! .naliza transgeneraţională "n -erapia Unificării# $ nouă abordare experienţială a familiei $d! '"$6. 6! . nr! &G(&0. +!+! . +!+!.itrofan. 4aradoxe et Contre%paradoxe $':. Cucureşti! Liebrich. )i ertaţie . /!. .auss. C!)! . Tilber. .d!ance in Namil* &nter!ention 12. :!. l(aide * a un secret dans le placard $d! :leurus.aster. "rata. 7icţionar al metodelor calitati!e "n ştiinţele umane şi sociale "olirom.enogrammes et entretien familial. /!. 6evista de "sihoterapie $#perienţială.&88&-.7ifferenciation of the Nather(s 8ole in the &nfanc* 4eriod# . $! . 1001-. -ratat de psihologie clinică şi psihopatologie $ditura @rei. 8elaţii capcană "n familia toxicomanului. M! . '(irrationel dans le couple et la famille $':. Ouelle ps*chanal*se pour domain P $d! \rOs.&88B-.&88G-! '(intergeneraţionnel 2tudes 'tudia Eniversitatis Cabeş(ColPai.!.1001-. Cucureşti! . Cucureşti! . D! .itrofan.10G0. Metodologia ştiinţelor socio%umane "olirom.100G-.1009-. LJ7armattan. E'+! "otsch>a(Lang. . Cette famille :ui !it en nous $d! 6obert Laffont.&889-. "aris! . C!)! .&88&-. 6! .oles. "aris! 'chQt enberger.!. Til>ha. 'e deuil d(amour Les Nditions universitaires. $':. C! .&88B-.!.! .enograma ca suport de analiză "n -erapia Unificării.ucchielli. C!)! . . /! . $d! LJ7armattan. M!.ontrevil.cHoldric>. +!. Cucureşti! 29 . /aşi! . Constellations familiales: guerir le transgenerationel Le 'ouffle dJ?r. -erapia Unificării .10G0-. /!. . Cuschini.1001-. . H! . nr! &&.itrofan.&881-. $d! '"$6. Umbra ca !ehicul transgeneraţional 6evista de "sihoterapie $#perienţială. "aris Deuburger.&889-.1008-. Clu*(Dapoca! Lebovici. +! +! . "aPot! 'chQt enberger. 6!. "aris! . /aşi! .Ee mes aEeuxF La . "aris! 6and. :! .itrofan. "aris! .an ano.10BG-. Cucureşti! . +! . 5cenariile narcisice ale parentalităţii $:H. 'oialitatea de cuplu# 8iscuri "n cuplurile cu partener toxicoman 6evista de psihoterapie e#perienţială.rborele ?ieţii 2lemente de psihopatologia bebeluşului $:H.&88K-.&881-.&88&-.&881-. )oren. "aris! . ?indecarea arborelui genealogic. "aris! 6ialland. M!(C! . în 'ociologie et antropologie! "E:. . '!. C!)! .itrofan.10G8-. "aris! 'toica. Coscolo.&881-.Laplanche.! . 'e m*the familial $d! $':.1001-. +!+!. . "aris! Dachin. @! . H! . C!)! .. . C! . $d! 7arisma. 'toica.&888. 6ohmer. $d! '"$6. /!.1009-.&889-. -erapii de familie $d! '"$6. Cucureşti! Lascu("op.eridienne. "aris! "edersen. 4s*chologie de '(espace Casterman.1000-.&882-.100G-.

'a th)orie des s*stJmes $d! )unod. Sous la direction de Gérard Mével. "aris! Zon CertalanffP. "aris! [at laWic>.1000-. '! . /n "ress \dition. +! .100K-. 'e ps*chisme G l()preu!e des generations HClini:ue du fant@me=.100&-. <! 6obert . . '!. '! .&88K-! 5tudiul de caz# "olirom. C! . "aris. Dachin. D!.10G8-. /aşi! Tuili. "! .&88B-. "aris! @isseron. D!. 6and. -ra!ail du fant@me au sein de l(inconscient et la clini:ue ps*chosomati:ue. &ch . 7achet. Cucureşti! 4in. C!. 'e langage du changement 'euil. Craconnier. 'e di!an familiale# 6evues de therapies familiale psPchanaliti_ue. +os secrets de famille $d! 6amsaP. translated bP +rthur C! Mohnston pe WWW! ' ondiforum!Wor>! @isseron. "aris! [idlocher. $d! )unod. "aris! @isseron.1021-. )!. 'a honte la ps*chanal*se d(un lien social $d! )unod.1000-. L! . Anne Loncan et Françoise Brossier. Le deracinement.nal*se.' ondi. L! . "! .!. nr! &. p! K8(B1! WWW! [i>ipNdia anneschut enberger!com! WWW! [i>ipNdia "sPchogenealogP!com! 2K . @oro>.&88G-. Dachin. 4sihanaliză şi psihoterapii $d! @rei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful