You are on page 1of 35

Tema 6: Operaiuni bancare active

1. Noiunea i caracteristica creditului 2. Contractul de credit bancar 3. Categoriile de credite 4. orme speciale de creditare bancar! "leasing# $actoring $or$eiting% &1& Creditul bancar reprezinta orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite,precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani Articolul 32. Legea IF Acordarea de credite (1) oate operatiunile de credit si garantie ale bancilor trebuie consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar termenele stabilite si toate conditiile tranzactiilor respecti!e. (2) La acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa dea do!ada de credibilitate in ceea ce pri!este rambursarea acestora la scadenta. In acest scop, bancile cer solicitantilor garantarea creditelor in conditiile stabilite prin regulamentele lor de creditare. "rin contractul de imprumut ## Art $%& o parte (imprumutator) se obliga sa dea in proprietate celeilalte parti (imprumutatul) bani sau alte bunuri 'ungibile, iar aceasta se obliga sa restituie banii in aceeasi suma sau bunuri de acelasi gen, calitate si cantitate la e(pirarea ermenului pentru care i)au 'ost date. #ontractul de imprumut este gratuit daca legea sau contractul nu pre!ede alt'el. In baza contractului de imprumut, partile pot pre!edea si plata unei dobinzi, care trebuie sa se a'le intr)o relatie rezonabila cu rata de re'inantare a *ancii +ationale a ,oldo!ei. (-) In cazul in care imprumutatul nu plateste dobinda in termen, imprumutatorul poate cere restituirea imediata a imprumutului si a dobinzii a'erente. Imprumutatul trebuie sa restituie imprumutul in termenul si in modul stabilit in contract. .aca nu au 'ost stabilite dobinzi, el are dreptul sa restituie imprumutul si pina la e(pirarea termenului. (2) Imprumutatul trebuie sa restituie bunuri de calitatea si in cantitatea bunurilor primite si nimic mai mult, chiar daca preturile au crescut ori au scazut. (3) In cazul in care a imprumutat o suma de bani, imprumutatul are obligatia de a restitui suma nominala primita 'ara a tine cont de !ariatiile !alorii numerarului. (-) .aca in contractul de imprumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici termenul de prea!iz, imprumutul trebuie restituit in decursul a 3/ de zile de la data la care imprumutatul a primit cererea de restituire. Articolul $&2. 0'ectele nerestituirii imprumutului (1) In cazul in care imprumutatul nu restituie in termen imprumutul, imprumutatorul poate cere pentru intreaga suma datorata o dobinda in marimea pre!azuta la art.%11 daca legea sau contractul nu pre!ede alt'el. (2) .aca in contract este pre!azuta restituirea imprumutului in rate si imprumutatul nu restituie in modul stabilit nici cel putin o rata, imprumutatorul poate cere restituirea imediata a intregului imprumut si a dobinzii a'erente. 1

(3) In cazul in care nu poate restitui bunul, imprumutatul trebuie sa plateasca !aloarea acestuia calculata in 'unctie de locul si timpul e(ecutarii obligatiei. Articolul $&3. 0'ectele nerespectarii obligatiilor de garantare a e(ecutarii In cazul in care imprumutatul nu)si respecta obligatiile pri!ind garantarea restituirii bunului, imprumutatorul poate cere restituirea lui imediata si a dobinzii a'erente. Articolul $&-. 2aspunderea imprumutatorului pentru !iciile bunului Imprumutatorul poarta raspundere pentru !iciile bunului in con'ormitate cu regulile de raspundere a comodantului. &2&

Contractul de credit bancar


3 data cu adoptarea noului #od #i!il s)a inclus si de'initia contractului de credit bancar. Ast'el prin art.123% prin 'contract de credit bancar# o banca "creditor% se obliga sa puna la dispo(iti uneu personae "debitor% o suma de bani "credit%# iar debitorul se obliga sa restituie suma primita si sa plateasca dobanda si alte sume a$erente preva(ute de contract). otodata 'ata de contractul de credit bancar se aplica si pre!ederile re'eritoare la contractul de imprumut in masura in care regulile re'eritoare la contractul de credit nu pre!ad alt'el sau din esenta contracrului de credit bancar nu reese contrariul. "rin aplicarea acestor reguli contractului de credit se determina un sir de asemanari. Atat contractul de credit cat si contractul de credit bancar sunt contracte sinalagmatice si reale, ambele pot 'i cu titlul oneros, 'orma contractelor este scrisa s.a. *nc+eierea contractului Asa dar contractul de credit bancar se incheie in scris, prin cererea de creditare depusa de clientul bancii comerciale, care trebuie sa corespunda con'orm cerintelor 2egulamentului cu pri!ire la acti!itatea de creditare a bancilor comerciale ce opereaza in 2,. "entru acti!itatea de creditare bancile sunt obligate sa creze comitete (directii) speciale de creditare compuse dintrun numar impar de membrii, dar nu mai putin de 3 persoane, de competenta careai tine e(aminarea si aprobarea cererii de creditare si acordarea creditului, deoarece clientul care solicita acordarea uni credit este obligat sa prezinte un set de documente care sunt necesare incheierii contractului de credit pentru a 'i determinate sol!abilitatea clientului. 4uma ma(ima a unui creditcare poate 'i acordata 'ara aprobarea de catre comitetul de credit la ni!elul 'ilialelor sau altor structuri ale bancii este determinarta de pre!ederile politicii de creditare generale a bancii. #redetile mari se acorda con'or cerinteleor 2egulamentului nr.35/1 6cu pri!ire la creditele mari7. ,ubiectii 2eiisind din de'initia contractului de credit bancar la contractarea acestuia participa doua parti8 creditorul si debitorul. .in insusi denumirea contractului este clar ca in calitate de creditor poate 'i doar o banca comerciala, iar in calitate de debitor pot 'i orice personae 'izice si juridice. otodata legislatii bancara 'ace speci'icare a credite9lor acordate unor categorii de personae cum ar 'i, creditele acordate persoanelor a''iliate ale bancii sau creditele acordate angajatilor bancii comerciale s.a. . 2especti!e relatii de creditare pot a!ea o multitudine de subiectii 'ie creditori 'ie debitori. In primul caz mai multi creditori isi !or mari e'orturile pentru a 'ace 'ata cerintelor sporite a mijloacelor 'inanciare de unui debitor important (de obicei proiecte in!estitutionale). #reditele acordate de mai multi creditori se mai numesc credite consortiale sau in consortiu. 4peci'icul acestor contracte este reglementat in 2egulamentul cu pri!ire la acordarea de catre bancile comerciale a creditelor in consortiu. Creditul de consortiu se per$ectea(a printr&un accord de credit cu banca coordonatoare "banca care organi(ea(a consortiul bancar si isi asuma rolul de gestionare a creditului din partea celorlalte 2

banci participante% si bancile participante la creditul de consortiu si contractile intre debitor si $iecare banca participanta la creditul de consortiu. In ceea ce pri!este multitudinea de subiecti ca debitori a contractului de credit nu sunt care!a reglementari speciale in legislatie pri!ind acordarea creditelor unui consortiu de debitori. .easeminea o 'orma speci'ica de incherea contractului de credit este si creditul care poate 'i acordat prin punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza in rate in 'unctie de necessitate. In literature de specialitate unii autori considera ca e(istenta in contractul de credit bancar si a altor subiecti in a'ara de creditor si debitor cum ar 'i persoana terta care garantea rambursarea credetului cum este 'idejusorul, care este justi'icat prin 'atul ca aceste contracte sunt in relatii de contract principal)accesoriu. Continutul contractului #ontinutul contractului de credit bancar are un sens dublu8 totalitatea clauzelor contractuale si totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor la contract Asa dar creditorul are dreptul: ) de a cere rambursarea creditului la scadenta, adica con'orm termenului pre!azut in contractul de credit ) dreptul de a cere plata pretului contractului care constituie dein dobanda pre!azut de catre parti in contract care poate 'i 'i(a sau 'lotanta. In cazul in care sa con!enit asupra unei dobanzi 'lotante , marimea acersteia trebuie sa 'ie modi'icata prin acordul partilor. #reditorul nu poate unilateral sa modi'ice marimea dobanzii decat in cazurile strict pre!azute de lege sau de controct. In cazul in care contractul pre!ede dreptul bancii de a modi'ica in mod unilateral marimea donbanzii, aceasta se !a e'ectua in 'unctie de rata de re'inantare a *ancii nationale, de rata de in'latie si de e!olutie a pietii, tinandu)se cont de regulile echitatii. #reditorul il !a anunta in scris pe debitor despre modi'icarea marimii dobanzii cu cel putin 1/ zile inainte de modi'icare. ,arimea noua a dobanzii se !a aplica la soldul, e(istent la data modi'icarii al creditului. .easemenea in a'ara de dobanda, partile pot con!eni asupra unui comision pentru ser!iciile prestate in legatura cu utilizarea creditului, aceasta se e(plica prin acordarea asistentei juridice sua economice in rationalizarea 'olosirii creditului s.a. . ) dreptul de a cere garantii de rambursare a mijloacelor creditului: adica partile pot con!eni asupra constituirii garantii reale (gaj), personale ('idejusiunea) sau a unor alte garantii uzuale in practica bancara. In situatia in care garantia nu acopera suma creditului sau este insu'icienta, creditorul este in drept sa ceara constituirea unor garantii suplimentare, in caz de re'uz a debitorului creditorul are dreptul sa reduca suma credetuluim proportional reducerii carantiei sau sa rezilieze contractul. ) dreptul bancii de a re'uza e(ecutarea obligatiei de apune mijloacele creditului la dispozitia debitorului, daca dupa incheierea contractului8 au aparut circumstante care indica cu certitudine incapacitatea !iitoare a debitorului de a ramburasa creditul: debitorul sau tertul incalca obligatia de a acorda garantii de rambursare a creditului pe care si)au asumata)o: creditorul deaseminea are dreptul de a re'uza eliberarea banilor in cazul in care creditul esrte acordat prin transe, daca se constata ca debitorul nu respecta pre!ederile contractului. .ebitorul este obligat sa restituie creditul la scadenta pre!azuta in contract, sa plateasca plata contractuala dobanda si comosioanele bancare, precum si obligatia de a o'eri garantii de rambursare a mijloacelor creditului. .in momentul semnarii contractului debitorul este in drept sa ceara punerea la dispozitia sa a mijloacelor creditutului. .easeminea debitorul este in drept sa re'use creditul partial sau total, insa, el trebuie sa plateasca creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului care se numeste comision pentru neutilizarea creditului care de obicei este o suma procentuala pre!azuta in contract. "entru un ast'el de re'uz debitorul este obligat sa noti'ice creditorul intr)un termen rezonamil pana la momentul e(ecutarii obligatiei ce constituie obiectul contractului, care deaseminea poate 'i pre!azuta de contract. -e(ilierea #reditorul poate rezilia contractul si cere restituirea creditului si a sumelor a'erente daca8 a) debitorul a de!enit insol!abil: 3

b) debitorul nu a o'erit garantiile cerute sau a redus 'ara acordul creditorului garantiile o'erite: c) debitorul nu plateste dobanda in termenul stabilit: d) debitorul nu a e(ecutat obligatia de restituire a cel putin 2 transe ale creditului, atunci cand este pre!azut restitiurea prin transe a creditului: e) e(ista alte cazuri pre!azute de lege sau contract. 2ezilierea contractului suspenda imediat utilizarea creditului, insa creditorul !a acorda debitorului un termen de cel putin 1; zile pentru restituirea sumelor utilizate si a sumelor a'erente. 2ezilierea contractului de catre debitor poate 'i e'ectuata in orice moment in cazul contractului de credit care pre!ede plata unei dobanzi 'luctuante, insa cu conditia ca acesta sa noti'ice creditorul in termen de & zile de la primirea noti'icarii despre modi'icarea dobanzii. .ebitorul poate rezilia si contractul in care s)a con!enit asupra unei dobanzi 'i(e pentru un anumit termen daca obligatia de plata a dobanzii inceteaza inaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului si nu se con!ine asupra unei alte dobinzi. ermenul de prea!iz este de 1; zile. In situatia unor plati restante la creditul acordat debitorul are dreptul ca creditorul sa acorde debitorului un termen de 1; zile pentru plata sumei restante. -aspunderea partilor .aca denitorul nu !a e(ecuta la scadenta obligatia de restituire a creditului, precum si a obligatiilor de plata a dobanzii si a altor sume a'erente, creditorul are dreptul sa pretinda plata unor penalitati de intarziere in modul si in marimea pre!azuta de lege sau contract. In cazul in care in contract nu !a 'i pre!azuta penalitate pentru intarziere de catre debitor a platilor datorate pentru suma datorata se incaseaza o dobanda cu ;< mai mare decat rata dobanzii pre!azute in contract. .aca a realizat contractul de creditare pentru ca debitorul se a'la in intarziere cu rambursarea sumelor datorate , creditorul are dreptul la o dobanda echi!alenta cu rata legala a dobanzii. 2aspunderea creditorului apare atunci cand banca nu isi e(ecuta obligatiile sale de acordare a creditului, debitorul poate pretinde plata unor penalitati de intarziere in modul si in marimea pre!azuta de lege sau contract. &4& este o intelegere dintre doua persoane prin care 'inan=atorul (locatorul) , care este o companie specializata de leasing sau o banca, cump>ra anumite bunuri (utilaj tehnic) din ?ns>rcinarea utilizatorului (locatarul) si o transmite acestuia m 'olosin=a pentru un anumit termen contra unei ta(e de chirie. Acesta este un contract comple(, care con=ine elemente a mai multor contracte si anume8 @ contract de mandat ) insarcinarea data 'inan=atorului de c>tre utilizator de procura un anumit utilaj: @ contract de !anzare)cumparare ) 'inatatorul cumpara de a producator mar'a necesara: @ contract de chirie (locatiune) ) 'mantatorul (locatorul) transmite bunul in arenda utilizatorului (locatarul) #ontinutul contractului de leasing presupune totalitatea de conditii contractuale cere stabilesc drepturile si obligatiile ce le apartin participantilor . "rincipalele conditii ale acestui contract sint8 @ identi'icarea partilor) cine inchee contractul @ obiectul contractului ) produsul sau utilajul dat in chirie, cu toate caracteristicile cantitati!e , calitati!e si tehnice: @ termenul de leasing @ ta(a de chirie care se caleuleaza m asa mod, ca pana la s'arsitul termenului de chirie sa '?e acoperite la 1/) 1;< din costul bunului: @ pretul real al utilajului: @ cheltuieli de instalare (de 'mantare) daca con!in partile: @ rata (1<) bancar care constituie rata dobinzii de credit pe termen dat @ comision pentru 'inantator. -

Contractul de leasing

In contractul de leasing 'inantatorul are urmatorele obligatiuni: @ sa procure utilajul con'orm indicatorii utilizatomlui, uneori utilizatorul alege singur produsul @ sa instaleze utilajul daca este pre!azut de contract @ sa e'ectueze reparatia si deser!irea tehnica @sa per'ectioneze (instruiasca) specialistii care !or lucra la acest utilaj. Fiantatorului are dreptul8 @ are dreptul sa ceara ta(a de chirie @ sa supra!egheze si sa controleze procesul de e(ploatare a utilajului @ sa ceara des'acerea contractului inainte de termen daca utilizatorul incalea conditiile de contract8 nu achita ta(a8 situatia 'inanciara a utilizatorului pune m pericol compania de leasing. 3bligatiile utilizatorului8

@ sa e(ploateze utilajul in stricta con'ormitate cu destinatia lui si pre!ederile contractul: @ sa achite ta(a de chirie la timp: @ sa asigure utilajul, daca)i pre!azut de contract. @ nu are dreptul sa dee utilajul in gaj 'ara consimtamintul 'inantatorului , .repturile utilizatorului: @ sa mainteze pretentii si sa ceara despagubiri pentru calitatea utilajului direct producatorului raspunderea pentru incalearea conditiilor de contract au ambele parti. La s'arsitul termenului de chirie utilizatorul are urmatoarele optiuni8 @ sa prelungeasca termenul de arenda, @ sa achite di'erenta de pret si sa)1 procure (in proprietate), @ sa des'aca contracul si sa intoarca utilajul 'mantatorului . #ontractul de leasing este reglementat de8 #on!entia A+I.2AA pri!ind arenda 'inanciara interna=ionala (leasing) de la 3tta!aB$$ Legea 2.,. cu pri!ire la lesingul din 1;./2.1% (,onitor -1);/ din2;./&.1%.) #ategorii de leasing8 1. 'inanciar ) de o banca comerciala: 2. producator ) de e(ploatare ) este practicat nemijlocit de producatorii m>r'urilor : 3. leas)bac9 ) cand utilizatorul are ne!oie de mijloace 'inanciare si !inde utilajul sau 'inantatorului si tot atunci il ia in arenda. CONT-.CT/0 12 02.,*N3 1. +otiunea si particularitatile contractului de leasing. 4ediul materiei este #odul #i!il (art.123)13/), Legea cu pri!ire la Leasing din 1;./2.1% ,.3.-1);/. In conditiile crizei 'inanciare echiparea intreprinderilor cu echipament nou a ridicat probleme deosebite. 4chimbarea echipamentului este determinate nu numai de natura 'izica acelerata ci si de cea morala. In scopul solutionarii acestor probleme a aparut o tehnica originala de asigurare cu echipament C leasingul C con'orm careia orice intreprindere poate 'olosi echipamentul cel mai modern 'ara a 'i ne!oita sa achite costul integral la momentul incheerii contractului. In 2, relatiile de leasing au aparut dupa anii 1/, dar au primit o consacrare legala o data cu adoptarea Legii cu pri!ire la leasing. In conditiile trecerii la economia de piata care impune inoirea echipamentelor si a masinelor in!echite leasingul se do!edeste a 'i o alternati!a a!antajaoasa pentru obtinerea unor utilajecostisitoare necesitatii e(tinderii si modernizarii productiei. Intrade!ar achizitionarea de echipament necesita un mare e''ort iar obtinerea unor credite bancare prezinta di'icultati in sensul asigurarii rambursarii creditului si a dobanzil:or ridicate.2ecurgerea la leasing prezinta a!antaje pentru ambele parti implicate in operatiunea de leasing. "entru locator leasingul este o 'orma de in!estire a mijloacelor banesti disponibele. Locatorul in!estind mijloacele banesti suporta un risc minim in comparatie cu operatiunea de credit, deoarece are ca a!antaje a rambursarii mijloacelor in!estite echipamentul procurat. otodata locatorul importator beni'iciaza de inlesniri pri!ind plata ta(elor !amale, precum si inlesniri 'iscale. "entru locatar leasingul constituie o modalitate de asigurare cu echipament necesar. Leasingul permite 'inantarea integrala a unei in!estitii cu mijloace e(terne , ast'el in cat locatarul nu este ne!oit sa recurga la 'onduri proprii sau imprumutate. #hiar daca locatarul dispune de anumite 'onduri proprii incierea unui #L permite utilizarea acestora in alte scopuri. Leasingul include aspecte economice, 'inanciare si juridice. In sensul economic leasingul este acti!itatea de intreprinzator de in!estire a unor mijloace temporar disponibele sau imprumutate. .in pre!ederile legale leasingul in sens economic este o acti!itate 'inantare, aspectul esential 'ind cel 'inanciar si unul translati! de posesie si 'olosinta. Locatorul presteaza locatarului ser!icii 'inanciare procurand echipament in proprietate pentru al transmite in 'olosinta locatarului, restituindu)se totodata nmijloacele in!estite din contul platilor periodice. .in punct de !edere economic leasingul poate 'i cali'icat si ca un credit commercial deoarece partile nu opereaza cu banici cu bunuiri, echipamente. Anii autori considera ca L este o operatiune mai comple(a, care cuprinde nu numai elemente ale acti!itatii de in!estire ci si elemente ale unei acti!itati de creditare si arenda. .in cele e(puse se considera ca L indeplineste 2 'unctii8 a) 'inanciara C deoarece este o 'orma de in!estire a mijloacelor banesti, locatarul apeland la L din moti!e economice8 b) producti!e C deoarece este cea mai progresi!a metoda de asigurare cu tehnica materiala a procesului de productie. %

Asa dar, con'orm art. 123 #.#. 6prin contractul de leasing, o parte C creditorul 'inanciar (locatorul) C se obliga sa dobandeasca in proprietate sau sa produca bunul mobil speci'icat de in contract sau sa)l dea in posesie sau 'olosinta, pentru o perioada determinate in contract, celeilalte parti (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (rede!enta). 2eeisind din de'initie deducem ca #L este un contract consensual, oneros, bilateral..upa natura sa #L este un contract comple( deoarece include elemente ale altor contracte. Intrade!ar operatiunea de leasing include mai multe aspecte8 de !anzare)cumparare pentru care se achizitioneaza bunul solicitat8 de mandat pentru care se determina elementele !anzarii: de inchiriere deoarece se implica si 'inantarea. 2. 2lementele contractului 4ubiecti ai contractului sunt8 locatorul, locatarul si 'urnizorul. #on'or legislatie in !igoare in calitate de locator pot 'i atat persoanele 'izice cat si juridice care practica acti!itatea de antreprenoriat si care procura cu drept de proprietate echipament de la un anumit !anzator pentru al da in chirie. In calitate de locator pot aparea8 ) institutiile bancare in statutul carora este permis aceasta: ) compania 'inanciara de leasing creata pentru e'ectuarea operatiunilor de leasing: ) companiile leasing specializate care in a'ara de 'inantarea operatiunilor de leasing asigura si intregul comple( de ser!icii ne'inanciare pentru intrtinerea si reparatia echipamentului, 'urnizarea de in'ormatii pri!ind e(ploatarea echipamentului: ) orice 'irma pentru care leasingul nu este o acti!itate de baza dar nu este interzisa de statut. 0(ista societati de leasing integrate care sunt constituite de producator si societati de leasing intermediare care presteaza ser!icii de mijlocire partilor contra unui comision. Lacatarul este persoan 'izica sau juridical care practica acti!itatea de intreprinzator sia care primeste in posesie si 'olosinta temporara in baza #L echipamentul comandat la alegerea sa, de la !anzatorul indicat de el. Danzatorul este intreprinderea producatoare ori o alta persoana 'izica sau juridical, antreprenor care !inde locatorului in proprietate echipament pentru ca acesta sa)l dea in posesie si 'olosinta temporara unui tert. 3biect a contractului pot 'i mijloace de transport, comple(e tehnologice si echipamente care potri!it clasi'icatiei date se raporta la 'ondurile 'i(e cu e(ceptia celor e(cluse din circuitul ci!il. 3biectul #L are anumite particularitati8 trebuie sa 'ie 'olosit doar in scop de productie si nu pentru consum personal: obiect a contractului trebuie sa 'ie bunuri determinabile si neconsumtibile: obiectul in toate cazurile trebuie sa 'ie identi'icat. #ontractul de leasing trebuie sa 'ie incheiat in 'orma scrisa, eoarece contractul intra in !igoare din data semnarii. #L a bunurilor imobiliare incheiat pe un termen mai mare de 3 ani trebuie inregistrat in 2egistrul bunurilior imobiliare. ermenul contractului se stabileste de parti si corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului sau este apro(imati! acestui termen. 4ocietatile de leasing impart !iata echipamentului in 2 perioade8 o perioada primara egala cu !iata economica a echipamentului, adica inter!alul de timp in care se apreciaza ca echipamentul nu risca sa su'ere o uzura morala si o perioada secundara echi!alenta cu inter!alul de timp care dureaza de la terminarea !ietii economice pana la s'arsitul !ietii tehnice. An element essential al #L este pretul C platile de leasing (chiria). "latile componente ale chiriei sunt8 ) suma care se recupereaza integral sau partial !aloarea achipamentului la momentul achizitionarii: ) suma platita locatorului pentru achitarea creditului la o rata a dobanzii 'i(a sau lotante cu care acesta a achizitionat echipamentul: ) comisionul platit locatorului: ) suma platita pentru asigurarea echipamentului cu conditia ca asigurarea a 'ost 'acuta de locator: ) alte cheltuieli e''ectuate de locator pre!azute in #L (de intrtinere a echipamentului). #hiria poate 'i stabilita in e(presie baneasca, sub 'orma de mar'a sau 'orma mi(ta. 0a poate 'i stabilita sub 'orma de 8 plati periodice uni'orme pe intreaga durata a contractului sau plati descrescatoare cum ar 'i prima perioada chiria este mare deoarece suma credetului per'ectat de locator este mare si respecti!e si dobanda este mai mare. 3 data cu rambursarea creditului se micsoreaza si dobanda ceea ce conditioneaza si descresterea chiriei.

&

.easeminea por 'i pre!azute si asa numitele plati periodice care se e(plica ca initial se achita cote mici, care repetat se maresc, o data cu cresterea intensi'icarii !alori'icarii echipamentului si largirii !olumuli de productie. 3.Clasi$icarea C0 In literature de specialitate #L a primit mai multe clasi'icare dintre care se mentioneaza8 a) potri!it platilor achitate societatilor de leasing distingem8 leasing 'inanciar si lesing operational. Leasingul operational presupune ca in termenul contractului locatorul primeste numai o parte din costul echipamentului . 0chipamentul se transmite locatarului pe un termen mai mic decat termenul de amortizare. In cadrul leasingului operational nu se asigura compesarea tuturor cheltuililor suportate de locator in legatura cu procurarea si intretinerea echipamentului. Locatorul isi asigura de obicei riscurile uzurii morale si obligatiile de intretinere si reparatie a echipamentului. .upa incetarea contractului echipamentul se restituie locatorului. Leasingul 'inanciar ppresupune ca in perioada contractului se recupereaza locatorului costul echipamentului alte cheltuieli si se asigura obtinerea unui bene'iciu. In acest contract termenul contractului coincide cu termenul de amortizare. In cadrul leasingului 'inanciar este implicat si !anzatorul care de regula este ales de locator. La e(pirare termenului contractului locatarul de regula rascumpara echipamentul la !aloarea reziduala. 3 alta clasi'icare este in 'unctie de sediul participantilor la ast'el de raporturi sia a!em8 leasing intern si e(tern. In primul caz leasingul se realizeaza prin incheierea contractului intre producatorul echipamentului si locatar, 'inantarea echipamentului asigurandu)se de catre producator, iar in al doilea caz este realizat de catre societatile specializate de leasing care preiau 'unctia de 'inantare. Leasingul se mai clasi'ica dupa tipul de ser!iciu distingim8 leasing brut si leasing net. In leasingul brut locatorul se obliga sa intretina achipamentul sa)l asigure sa achite impozite si alte plati obligatorii a'erente bunului, sa e'ectuieze reparatii, sa instruiasaca personalul locatorului. In leasingul net aceste obligatii apartin locatarului. Locatorul prestand ser!icii pur 'inanciare. Alta clasi'icare este dupa tipul de 'inantare a contractului care include leasingul cu auto'inantarea locatorului. In acest caz locatorul dispune de intreaga suma necesara cumpararii echipamentului. Leasingul multiplicati!e care se e(plica in leasingul 'inanciar in care locatorul impreuna cu o parte din banii necesari preocuparii echipamentului sau chiar toata suma 'olosind contract de leasing ca garantie pentru rambursarea creditului. In 'unctie de tehnicile de realizare distingem leasingul8 1. lea9 C bac9 (!inde si reinchiriaza) cuprinde operatiunea in care proprietarul unui echipament a!and di'icultati 'inanciare !inde echipamentul unei societati de leasing si se inchiriaza. 4copul acestei operatiuni este de a trans'orma 'ondurile 'i(e in 'onduri circulante. 2. lease C time C sharing. In acest caz un bun este inchiriat in acelasi timp la mai multi locatari care 'olosesc bunul in anumite perioade de timp, pina a a!ea obligatia de plata a chiriei pentru timpul in care nu il utilizeaza. Aceasta operatiune permite locatarului sa acopere necesitatile platind o chirie mai mica decat cea normala. In conditiile de amortizare a!em8 a) leasing cu amortizare deplina a echipamentului b) leasing cu amortizare partiala a echipamentului .upa obiectul contractului distingem8 a) leasing de bunuri mobile b) leasing de bunuri immobile 4. 4revedeile obligatorii ale contractului de leasing #ontractul de leasing trebuie sa includa clauza cu pri!ire la8 1. partile contractante cu indicarea atributelor de identi'icare 2. denumirea si destinatia echipamentului, caracteristica lui, termenul de 'urnizare 3. locul de a'lare la locatar a echipamentului. Aceasta clauza se impune cu scopul ca locatorul sa aiba posibilitatea sa !eri'ice starea echipamentului si conditiile de e(ploatare. Locul acestuia are importanta si pentru asigurator, deoarece daca se schimba locul echipamentului asiguratorul este in drept sa re'use plata sumei asigurate totodata, schimbarea 'reg!enta a locului amplasarii a echipamentului duce la cresterea primei de asigurare. -. partea care are dreptul de a allege echipamentul si !anzatorul. $

obligatiile partilor pri!ind transportarea, receptia, pastrarea, montarea si e(ploatarea echipamentului partea care !a suporta riscul distrugerii, peirii sau deteriorarii accidentale a echipamentului termenul contractuluEi ce corespunde cu termenul de amortizare sau este apro(imati! lui cuantumul chiriei pentru intreaga perioada a leasingului, ordinea, modul, 'orma, termenul, platile ei, sanctiunea pentru neachitare sau achitarea intarziata 1. posibilitatea de cesiune catre un tert a dreptului de 'olosinta a echipamentului 1/. obligatiile si conditiile de asigurare 11. modul de 'olosire a echipamentului la e(pirarea termenului contractului 12. conditiile de modi'icare si realizare a contractului 13. raspunderea partilor pentru nee(ecutarea sau e(ecutarea necorespunzatoare a obligatiilor #on'orm legislatiei in !igoare contractul de !anzarte)cumparare de echipament pe langa clauzele pre!azute de lege pentru acest tip de contract trebuie sa contina pre!ederi ca8 a) locatorul achizitioneaza echipamentul pentru al da in chirie si echipamentul urmeaza sa 'ie 'urnizat direct locatarului: b) locatorul este in!estit cu dreptul de a cumpara ce iz!oraste din contractul de !anzare)cumparare incheiat intre locatar si !anzator. 5. 1returile si obligatiile partilor .repturile si obligatiile participantilor la operatiunile de leasing sunt pre!azute in Legea cu pri!ire la leasing si #odul #i!il dupa cum urmeaza. Locatorul are urmatoarel drepturi8 ) sa aleaga !anzatorul si echipamentul daca este imputernicit de locatar ) sa 'oloseasca echipamentul in calitate de gaj, daca nu se pre!ede alt'el in contract In cazul in care locatarul incalca substantial clauzele contractuale are dreptul sa ceara achitarea integrala inaite de termen a chiriei. Locatorul este obligat8 ) sa nu inter!ina in alegera echipamentului si a !anzarii pe care il 'ace locatarul ) sa nu opereze modi'icari in contractul de !anzare)cumparare 'ara acordul locatarului ) sa dea locatarului in posesie si 'olosinta temporara echipamentul ) sa incheie din insarcinarea locatarului contractul de !anzare)cumparare de echipament ) locatorul trebuie sa coordoneze cu 'urnizorul caracteristicile tehnico C economice a echipamentului prescris de locatar, termenul si locul 'urnizarii ) sa achite costul echipamentului si sa incredinteze locatarului e(ecutarea obligatiei sale receptionarea echipamentului, 'ormularea cerintelor ce iz!orasc din acest contract ) la e(pirarea termenului contractului de leasing sa primeasca echipamentul daca locatarul nu mani'esta o alta optiune ) sa asigure echipamentul, sa il intretina si repare daca contractul nu pre!ede alt'el ) sa)l garanteze pe locatar impotri!a e!ictiunii Locatarul are dreptul8 ) sa aleaga independent echipamentul si !anzatorul lui sau sa incredinteze locatorului aceasta alegere ) sa 'urnizeze !anzatorului de echipament cerinte ce iz!orasc din contractul de !anzare)cumparare ) sa re'use receptionarea echipamentului ce nu corespunde conditiilor pre!azute in contractul de leasing ) sa suspende achitarea chiriei a locatorului pana la inlaturarea incalcarilor contractuale ) sa stabileasca independent e(ecutantul lucrarilor de reparatie si altor ser!icii de intretinere a echipamentului , incheind in acest sens un contract de deser!ire ) sa e(ecute inainte de termen obligatia achitarii chiriei si sa rascumpere echipamentul daca contractul nu pre!ede alt 'el ) la independenta acti!itatii economice si la apararea drepturilor asupra echipamentului ca un !eritabil proprietar #on'orm Legii cu pri!ire la leasing daca locatarul e(ecuta contractul de leasing locatorul sau un tert nu poate pretinde la echipament, deoarece acest drept la e(pirarea termenului contractului apartine cu proritate locatarului, precum si dreptul de proprietate asupara productiei obtinute daca contractul nu pre!ede alt'el. Locatarul este obligat8 ) sa nu modi'ice contractul de !anzare)cumparare ) sa nu gajeze echipamentul, sa)l subinchirieze sau sa)l instraineze unui tert 1

;. %. &. $.

) sa prezinte locatorului in'ormatii cu pri!ire la echipament si la !anzatorul lui ) sa receptioneze echipamentul 2eceptionarea echipamentului se per'ecteaza in actul de receptie care con'irma integritatea echipamentului si con'ormarea lui indiciilor tehnico)economici, pre!azuti in contractul de !anzare)cumparare. #ontractul de receptie se semneaza de catre parti numai dupa e(aminarea echipamentului. In cazul depistarii a necorespunderii echipamentului con'orm cerintelor contractului acestea se receptioneaza in actul de receptie, locatarul in acest caz trebuie sa)l noto'ice pe locator si sa dea indicatii cu pri!ire la inlaturarea neajunsurilor depistate. ) sa in'ormeze locatorul despre corespunderea echipamentului clauzelor din contractul de !anzare)cumparare ) pe durata contractului de leasing sa asigure integritatea echipamentului, mentinerea in stare de 'unctionare si 'olosirea con'orm destinatiei ) sa suporte toate cheltuielile legate de reparatia, montarea, e(ploatarea, intretinerea, deser!irea tehnica, reparatia si asigurarea echipamentului daca contractul nu pre!ede alt'el ) sa achite chiria, obligatia de plata a chiriei apare din momentul 'urnizarii echipamentului, ori dupa montarea, punerea in 'unctiune si atingerii puterii lui calculate , ori dupa optinerea primului !enit din 'abricarea productiei sau prestarea ser!iciilor. .aca #L nu pre!ede alt'el, suma anuala totala se imparte pe 12 luni egale 'iecare urmanad a 'i achitate in prima decada a lunii. La e( pirarea contractului este obligat sa restituie locatorului echipamentul daca nu este pre!azut dreptul de rascumparare de catre el.

Contract de $actoring este un contract in baza c>ruia aderentul , care este 'urnizorul sau
!Fnz>torul de m>r'uri transmite in proprietate (!inde) 'actorului care este o banca sau o companie de 'actoring, drepturile sale de crean=a ('acturile) cFtre debitor (cump>r>tor) iar banca isi asuma obliga=ia de a procura (ai pl>ti bani pe ele) aceste 'acturi (crean=e), suportind toate riscurile la ?ncasarea lor. DFnz>torul !inde mar'a cump>r>torului si ia 'acturile, care do!edesc datoria cumparatorului 'ata de el si le !inde 'actorului )minus un anumit <. .in suma indicata in 'acturi. .up> aceasta compania de 'actoring de!ine creditor 'ata de cump>r>tor si in termenul stabilit se duce si ?ncaseaz> suma. Factoringul se reglemeteaz> de #odul #i!il Art 121/) 1211 Gi #on!en=ia A+I.2AA de la 3ta!a pri!ind 'actoringul interna=ional 11$$ #odul ci!il pre!ede c> contractul de 'actoring se incheie in scris. rancmiterea creantelor trebuie sa 'ie ?nso=it> de noti'icarea debitorului. Hn contract se indic> marimea, !olumul, domeniul si caracteristicile creantelor care 'ac obiectul contractului, precum si suma care urmeaza sa 'ie platita 'actorului, elementele pentru determinarea sumei de plata. Fata de contractul de 'actoring se aplica pre!ederile re'eritoare la cesiunea de creanta in masura in care nu pre!ede alt'el. Ambele parti se obliga sa)si o'ere in'ormatiile necesare, pentru ca derularea contractului sa se e'ectueze cu respectarea intereselor 'iecarei parti. Aderentul raspunde pentru e(istenta creantelor, precum si pentru indeplinirea obligatiilor contractuale 'ata de debitor. .repturile si garantiile aderentului 'ata de debitor trec asupra 'actorului o data cu incheierea trans'erului creantei asupra 'actorului, in masura in care 'aptul acesta este pre!azut in contractul de 'actoring. .aca debitorul a platit 'actorului, iar acesta a platit aderentului, debitorul !a a!ea dreptul sa ceara repararea prejudiciului numai 'ata de aderent in cazul in care acesta nu)si indeplineste obligatiile con'orm clauzelor contractuale . Factoringul poate 'i 8 )desc+is c6nd contractul pre!ede obligatia de a in'orma debitorul despre trans'erul creantei, acoperit c6nd debitorul nu a 'ost instiintat despre trans'erul creantei, 1/

Contractul de $or$aiting este o 'orma de creditare interna=ionala care consta dmtr)un contract care pesupune obliga=ia unei b>nci sau companii de 'or'aiting sa procure (sa sconteze) cambiile rezultate dm li!rarea de mFr'iiri sau prestarea de ser!icii pe care le detine bene'iciarul acestora. *anca sconteaza cambiile platindu)i suma acestora minus dobinda de scont, totodat> compania de 'or'aiting re'iiza in mod e(pres de la dreptul de regres impotri!a bene'iciarului. .e obicei, se primesc la 'or'etare cambii ale unor trasi (clien=i) si a!alisti cu cu o bonitate sporita (clien=i de prima mana). Factoringul este un contract prin care o parte numit aderent trans'era in proprietate o anumita categorie a creantei reale unei alte personae numita 'actor care in schimnul unui comision se obliga sa achite aderentului !aloarea lor subrogandu)se in dreptul acestuia 'ata de detinatorii creantelor cedate si pe care urmeaza sa le incaseze. Factoringul pe plan international e reglementat de con!ntia A+I.23I cu pri!ire la Factoring din 11$$ de la 3tta!a. La operatiunea de Factoring participa 3 persoane8 aderentul care este !anzator: 'actorul care este cesionar ale creantelor si care este cumparatorul mar'ii sau bene'iciarul ser!iciului. .aca operatia de 'actoring se e'ectuiaza pe plan international inter!ine si al 3 element C 'actorul la import, adica 'actorul din alta tara, adca 'actorul care a recedat creantele !andute de aderent. #ontractul de F. este un contract sinalagmatic, oneros si consensual si cu e(ecutare succesi!a. #ontractul de F. este ub contract de adeziune deoarece pentru optinerea credetului aderentul accepta clauzele inpuse de 'actor mai ales in ceea ce pri!este alegerea clientilor. #ontractul este a'ectat de o calauza de e(clusi!itate in pri!inta tuturor creantelor aderentului sau sau cel putin a creantelor de pe o anumita piata si nu se poate retine la o singura creanta. 0l este o tehnica particulara de creditare a aderentului pe termen scurt, adca pe 1 an. Factorul in baza #F e obligat sa plateasca aderentului toate 'acturile pe care le)a aprobat in prealabil neacceptand 'acturile acelor cleienti care pe plan commercial prezinta prea putina garantie. "lata creantelor se e'ectuiaza la data prezentarii acestora. .e regula creantele se prezinta la anumite inter!ale de timp con!enite cu un borderou in care sunt inscrise toate 'acturile din perioada considerate cu toate garantiile lor si documentelor justi'icatoare. 4e prezinta si declaratia aderntului ca transmite 'actorului in proprietate creantele respecti!e care reprezinta pretul prestatiilor 'urnizateacceptate de clienti si ca plata acestora trebuie sa se 'aca 'actorului. "entru a plati pe aderent 'actorul ii deschide un cont current in care pre!ede un credit pentru 'iecare client agreat. Aderentul este obligat sa plateasca comisionul con!enit precum si sa inscrie pe 'actura mentiunea adresata debitoruluin de a plati direct 'actorului. Aceasta mentiune de subrogare este obligatoriu. Aderentul este obligat sa garanteze 'actorului e(istenta creantei si sa noti'ice debitorului e(istenta subrogatiei si indatorirea acestuia de a plati 'actorului.

3arantia bancara
3aramtia bancara este un anga7ament scris# asumat de o banca sau de o alta institutie $inanciara "garant%# la cererea unei alte personae "ordonator%# de a plati creditorului ordonatorului "bene$eciarului% o suma de bani in ba(a cererii scrise a bene$iciarului. Iarantia bancara asigura indeplinirea obligatiilor ordonatorului 'ata de beni'iciar. 3rdonatorul este obligat sa plateasca garantului remuneratia cu!enita. Asa dar cum se !ede mai sus, obligatia 'ata de bene'iciar, constituita prin garantie bancara, este independenta de datoria principala pentru garantarea careia a 'ost constituita, chiar daca garantia 'ace re'erire la aceasta. "ana acuma in multe iz!oare se a'irma ca garantia bancara este o obligatiune cu caracter accesoriu 'ata de obligatia de baza, intru asigurarea careia a 'ost emisa. otusi ultemele e!olutii ale reglementarilor nationale (#od #i!il) si mai ales de drept international uni'orm in materii de garantii bancare denota tendinta spre depasirea acestei limitari . Aceasta este ilustrat in notiunea de garantie o'erita de 2egulile Ani'orme pri!ind Iarantiile la #erere si de #on!entia A+#I 2AL pri!ind garantiile independente si sscrisorile de credit stand C bE 8 ambele se bazeaza pe conceptual garantiei de obligatie independenta a garantului de a plati la prima cerere a beni'iciarului. "entru stabilirea continutului concret al garantiei bancare este necesar sa 'ie cunoscute normele legale si uzantele bancare si comerciale din tara bene'iciarului care a pretins garantia.. .eaceea garantia !a 'i 11

semnata de banca si aprobata de client. otodata clientul !a semna un act de consemtamant prin care !a autoriza banca sa)I debiteze contul in suma corespunzatoare cuantumului garantiei in situatia in care partenerul sau !a 'ace uz de aceasta garantie. La redactarea te(tului garantie bancare banca se !a stradui sa apere interesele clientului in limitele impuse de pretentiile partenerului sau commercial si de normele legal aplicabile in tara acestuia. 3bligatoriu garantia !a mentiona cuantumul ma(im (in care se !or include toate sumele datorate cu titlu in baza contractului commercial), durata !alabelitatii garantiei si in ce 'orma se poate 'ace uz de garantie. *anca solicitata se emita garantia !a putea emite ea insusi garantia (garantie directa) sau !a putea sa insarcineze cu emiterea garantiei o alta banca corespondenta (garantie indirecta). #ea de a doua modalitate este mai des utilizata , 'iind mai a!atajoasa pentru bene'iciarul garantiei. .eci dupa cum reese mai sus contractul de garantie bancara are anumite trasaturi distincte8 a) este un contract consensual, deoarece pentru !alidarea lui este essential acordul de !ointa a partilor asupra clauzelor de baza a contractului, ne'iind solicitata e(ecutarea unor 'ormalitati suplimentare sau remiterea unor bunuri: b) este un contract unilateral, deoarece numai o parte contractanta isi asuma onbligatia de plata con'orm garantiei C banca garant: c) este un contract oneros, precum orice prestatie de credit a bancii: d) este un contract subsidiar deoarece insoteste prestatia principala garantata. #ontinutul contractului de garantie bancara poate 'i analizat in doua aspecte8 a) totalitatea elementelor contractului: b) totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor contractante. 4artile contractante In cazul garantiei bancare, e(ista trei parti implicate8 3rdonatorul garantiei. 0ste partea la solicitarea caruia banca emite garantia si totodata partea care este tinuta sa e(ecute obligatia principala garantata. In a'ara de ordonator in unel cazuri mai apare si intermediarul care din partea ordonatorului emite instructiunile respecti!e ale bancii garante. *ene'iciarul garantiei. 0ste partea in 'a!oarea cereia este emisa garantia, si care poate sa o !alori'ice, adica sa pretinda de la garant plata, in conditiile indicate in contract. *anca garanta. 0ste emite banca care emite garantia, adaugandu)si obligatia secundara de plata, la obligatia primara a ordonatorului garantiei. In a'ara de sol!abilitatea bancii, la alegerea bancii garante un 'actor insemnat este capacitatea acesteia de a emite garantia. .eci, emiterea unei garantii bancare implica 3 raporturi juridice distincte8 ) raport juridic de baza intre ordonatorul garantiei si bene'iciarul ei, ca rezultat al contractului commercial ce da nastere la obligatia garantata: ) raportul juridic de mandat intre ordonatorul garantiei si banca, prin care primul imputerniceste banca de a emite o garantie in 'a!oarea bene'iciarului pentru securitatea e(ecutarii obligatiunii garantate. 3rdonatorul poate 'i ata debitorul cat si creditorul in contractul commercial de baza: ) 2aportul juridic rezultat din garantia bancara, intre bene'iciarul garantiei si banca. In acest raport parte responsabila este banca, 'ata de care beni'eciarul nu are nici o obligatie decat cele decurgand din in'ormatiile pentru !alori'icarea garantiei. 0(istenta in cadrul e(ecutarii garantiei a trei raporturi distincte, implica si e(istenta a trei inscrisuri care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la ele8 ordinul de deschidere a garantiei: contractul de garantie bancara: insusi garantia bancara, emisa de catre banca bene'iciarului. Obiectul garantiei 3biectul garantiei este natura obligatiei contractuale garantate C aceasta poate 'i, practice orice obligatie asumata prin contractul de baza. 3biectul identi'icat nemijlocit in te(tul contractului de garantie bancara, sau prin re'erinta la contractul de baza. 8aloarea garantiei Daloarea garantiei este suma de bani, pe care banca garanta este tinuta sa o plateasca bene'iciarului. Anii autori indica ca !aloarea garantiei trebuie sa 'ie 'i(a si nu determinabila, uneori se perminte si stabilirea in te(tul contractului a modalitatii de stabilire a !alorii garantiei, !aloarea garantiei, si moneda in care aceasta !aloare este e(primata, termenul de !alabilitate a garantiei, conditii de e'ectuare a platilor con'orm garantiei, conditiile de minimalizare a cuantumului platilor con'orm garantiei. .reptul asupra garantiei nu este transmisibel daca garantia nu pre!ede alt'el, deaseminea garantia este si ire!ocabila daca contractul nu pre!ede alt'el. Iarantia intra in !igoare din momentul eliberariiei, daca in contract nu se pre!ede alt 'el. #ontractul poate pre!ede o data anume de intrare in !igoare a garantiei, sau intrarea in !igoare a garantiei la sur!enirea unor e!inimentesau prezentarea un documente speci'icate. 12

.aca a sur!enit cazul garantat, bene'iciarul trebuie saCsi reclame in scris drepturile si sa ane(eze documentele do!editoare cu!enite.*ene'iciarul trebuie sa indice in ce consta neindeplinirea obligatiei de catre ordonator. #ontractul trebuie sa pre!ada un termen su'uicient acordat garantului pentru !eri'icarea documentelor prezentate si pentru luare deciziei cu pri!ire la e(ecutarea sau re'uzul e(ecutarii ordinului (cererii) de plata La primirea reclamatiei din partea bene'iciarului, garantul trebuie sa)l noti'ice de indata pe ordonator. In cazul in care bene'iciarul si)a reclamat drepturile, garantul este obligat sa !eri'ice in timp util si cu grija cu!enita daca sunt intrunite conditiile necesare pentru a plati. 0l este oblicat indeosebi sa !eri'ice temeinic documentele do!editoare ale cazului garantat. Iarantul re'uza satis'acerea pretentiilor ce decurg din garantia bancara daca nu s)a produs cazul garantat, daca documentele prezentate nu corespund celor pre!azute ori daca sunt prezentate dupa e(pirarea termenului stabilitE in garantie. In cazul in care re'uza satis'acerea pretentiilor ce decurg din garantie, garantul este obligat sa)l instiinteze de indata pe bene'iciar. .aca garantul a'la inmainte de satis'acerea pretentiilor ben'iciarului ca datoria principala asigurata prin garantie a 'ost deja achitata ari s)a stins din alte moti!e, ori este ne!alabila, trebuie sa anunte de indata bene'iciarul si ordonatorul. .aca ordonatorul repeta dupa instiintare dispozitia de plata, garantul este obligat sa plateasca. 3bligatiile garantului 'ata de bene'iciar se limiteaza la plata sumei garantate. .aca garantia nu pre!ede alt'el, raspunderea garantului 'ata de beni'iciar pentru nee(ecutarea obligatiei ce rezulta din garantie nu se limiteaza la suma garantata. 3rdonatorul este obligat sa restituie garantului suma platita in baza garantiei bancare. .reptul la restituire e(ista doar in masura inb care garantul putea considera necesare platile 'acute bene'iciarului in raport cu acordul incheiat cu ordonatorul. 3bligatia garantului 'ata de bene'iciar se stinge8 a) prin plata sumei garantate: b) prin e(pirarea termenului de garantie: c) prin renuntarea bene'iciarului: d) prin cin'irmarea scrisa a garantului ca bene'iciarul a renuntat. Iarantul trebuie sa)l instiinteze de indata pe ordonator despre stingerea garantiei. Asa dar recurgerea la e(ecutarea garantiei reprezinta o situatie de e(ceptie in practia raporturilor commercial bancare internationale, deoarece de regula prestatiile se e(ecuta correct si garantia se stinge la data e(pirarii !alabilitatii ei 'ara sa 'i 'ost utilizata. In situatia in care bene'iciarul garantiei considera ca partenerul sau nu si)a e(ecutatobligatiile contractuale, se adreseaza in scris bancii, cerandu)I plata garantiei. *anca !a plati daca cererea este correct 'ormulata con'orm pre!ederilor garantiei si inainte de e(pirarea !alabilitatii. .aca plata s)a e'ectuat de catre banca corespondenta, din tara bene'iciarului, aceasta !a recupera suma de la banca garanta care, la randul ei, !a debita contul clientului pe baza autorizarii prealabile acordate la emiterea garantiei.

Contractul de $or$aiting
#ontractul de 'or'aiting este mijlocul de mobilizare a credetelor pe termen scurt si mediu concretizat intr)o operatiune de scont de titluri de credit in special de cambii emise pe baza unui e(poert. 0l este o 'orma noua de transmitere a titlurilor de credit originare din operatiunile de import)e(port. In scopul indeplinirii operatiunii de 'or'eiting au 'ost initiate institutii specializate. .e regula operatiunile de 'or'eiting sunt practicate de !anzatorii de credite prin contracte internationale, deoarece prin aceasta cale ei isi pot incasa inaintea scadentei contra!aloarea mar'urilor e(portate. Institutiile bancare specializate in operatiuni de 'or'etare platesc pentru titlurile de credit cumparate o suma mai mica decat cea care se plateste in cazul scontarii obisnuite.4uma respecti!e se stabileste in raport cu durata creditului, cu moneda in care sunt e(primate cambiile, precum si in 'unctie de bonitatea debitorului si a tarii sale, de masura in care cambia este a!alidata sau garantata, de !alitatea a!alistului sau garantului. For'etarea 'aciliteaza trans'ormarea !anzarilor de credit in !anzari chesi. For'etarea are si un deza!antaj care consta in costul ridicat ale acestei 'orme de 'inantare, dar care se e(plica prin asumarea riscurilor de catre institutia de 'or'eiting. In practica internationala sunt aplicate urmatoarel regului care gu!erneaza operatii de 'or'eiting sub aspectul asumarii riscului8 1.asumarea riscului debitorului 4e cere ca debitorul sa 'ie de prim rang iar datoria lui trebuie sa 'ie acoperita de un a!alist sau de o banca garantata din tara debitorului. 13

2.asigurarea impotri!a riscului trans'erarii In acest sens 'or'etarului ii re!ine obligatia sa determine daca tara debitorului este in masura sa)si indeplineasca angajamentele !iitoare si sa aiba la dispozitia sa !alorile sale necesare. 3.asigurarea impotri!a riscului !alutei "entru pre!enirea acestui risc institutiile 'inanciare specializate achizitioneaza numai titluri de credit in !alutele ce le o'era posibilitatea de re'inantare. 4e pre'era ca !aluta sa 'ie dolar, euro sau 'ranc el!etian.

9odul de acordare a creditelor de c!tre b!ncile comerciale $uncionarilor s!i


*anca comercial> poate acorda credite 'unc=ionarilor s>i ?n limitele8 ) administratorilor b>ncii creditele se acord> ?n condi=iile pre!>zute de regulamentul cu pri!ire la acordurile ?ncheiate ) celorla=i 'unc=ionari ai b>ncii li se pot acorda dou> categorii de credite: 1. pentru necesit>=i personale primordiale ?n limita ma(im> de 1/ salarii tari'are la data acord>rii creditului Gi se acord> pe o perioada de 2 ani 2. pentru in!esti=ii imobiliare ?n limita ma(im> de 1// salarii tari'are la data acord>rii creditului. Aceste credite pot 'i acordate pe o perioad> de 2/ ani. La acordarea unui ast'el de credit unei personae aparte banca trebuie s> =in> cont de !echimea ?n munc> ?n sistemul bancar Gi nemijlocit la banca respecti!>, importan=a subdi!iziunii ?n care lucreaz> Gi aportul lui la realizarea obiecti!ilor b>ncii. ,>rimea dobFnzii pentru creditele acordate se stabileGte con'orm regulamentului intern al b>ncii aprobat de consiliul b>ncii. .atoria total> la creditele acordate 'unc=ionariulor b>ncii nu trebuie s> depaGeasc> 1/< din capitalul normati!e total. *anca duce o e!iden=> aparte a creditelor acordate 'unc=ionarilor s>i cu indicarea sumelor Gi termenile ramburs>rii.

9odul de acordare a creditelor de c!tre b!nci persoanelor a$$iliate b!ncii


"ersoane a''iliate ale unii b>nci con'orm Legii IF se consider> persoana8 ) care e(ercit> controlul asupra persoanei: ) care se a'l> sub controlul persoanei: ) care se a'l>, ?mpreun> cu persoana, sub controlul uneJi alte personae: ) care este membru al consiliului, al organului e(ecuti! Gi al comisiei de cenzuri a persoanei: ) care, con'orm legisla=iei ci!ile, este legat> de persoana 'izic> C membrul al consiliului, al organului e(ecuti!, al comisiei de cenzuri al persoanei C printr)un raport de rudenie de gradul ?ntFi Gi doi, precum Gi so=ii: ) a c>rei a'iliere este determinat> de *anca +a=ional> prin actele sale normati!e, care trebuie s> corespund> principiilor general acceptate pentru o supra!eghere e'icient>. "lus la cele descries regulamentul pri!ind ?ncheierea acordurilor cu persoanele a''iliate b>ncilor comerciale, inclusi!e eliberarea creditelor se mai consider> a''iliate ac=ionarii mari care, direct sau indirect de=in sau controleaz> 1/ Gi mai multe procente din capitalul ac=ionar al b>ncii. Acordurile ?ncheiate de banc> trebuie s> re'lecte interesele b>ncii. "ersoanele a''iliate poart> r>spundere 'a=> de banc> dac> interesul lor personal este mai presus de interesul b>ncii. *anca poate acorda credite persoanelor a''iliate ?n aceleaGi condi=ii ca Gi altor ?mprumuta=i Gi s> nu ceart> dobFnd> Gi comisioane mai mici dec>t pricepe ?n condi=ii similare la creditarea acestor personae. *anca este obligat> s> ?nainteze aceleaGi condi=ii de rambursare a creditului, condi=ii achit>rii creditului, prezentarea in'orma=iei complete a un'orma=iei 'inanciare Gi a in'orma=iei re'eritoare la utilizarea creditului. La creditarea persoanelor a''iliate b>ncii Gi sau a unui grup de personae care acti!iaz> ?n comun cu persoana a'iliat> b>ncii nu trebuie s> dep>Geasc> 2/< din capitalul normati!e total al b>ncii. Hn grupul de personae care ac=ioneaz> ?n comun cu persoana a'iliat> se consider>8 agen=ii economici ?n care persoana a'iliat> de=ine sau controleaz> direct sau indirect 1/ Gi mai multe < din capitalul acestor agen=i, indi''erent de 'orma organizatorico)juridic>, Gi5sau lucreaz> ?n calitate de administrator Gi5sau este sucursal>: persoanele juridice , care se a'l> sub acelaGi control cu persoana a'iliat> b>ncii: persoana 'izica sau juridic> 'a=> de care persoana a'iliat> a emis o garan=iei. 3rice accord cu o persoan> a'iliat> trebuie s> 'ie aprobat cu !otul majoritar al membrilor consiliului b>ncii, iar persoana a'iliat> trebuie s> se ab=in> de la !otare. *anca duce o e!iden=> a persoanelor a''iliate Gi a acordurilor ?ncheiate cu persoanele a''iliate prin reginstre aparte. ermenul de p>strare a ?nregistr>rilor ?n aceste register este de minimum ; ani de la data dispari=iei a'ilierii Gi5sau stingerii a'ilierii. *ancile comerciale trebuie s> prezinte *+, raportul cu pri!ire la creditele acordate persoanelor a''iliate b>ncii ?n perioada de o lun>. 1-

Ordinea acord!rii creditelor 6n valut! str!in!


*>ncile comerciale au dreptul s> acorde credite ?n !alut> str>in>, daca aceasta este pre!>zut de licen=ele, eliberate de *+ Gi ?n corespundere cu normele de creditare, stabilite de *+,. *ancile pot acorda credite doar ?n !alute liber con!ertibele8 dolar, euro, lir> sterlin> G.a. .reptsurs> de creditare ?n !alut> se consider> mijloacele ?n !lut> liber con!ertibel> a'late ?n contul de corresponden=> +34 23 ale b>ncii deschise la alte b>nci din 2, Gi str>in>tate. *>ncile pot acorda credite ?n !alut> str>in> urm>torilor reziden=i ai 2, 8 a) personae juridice Gi personae 'izice care des'>Goar> acti!itate de antreprenoriat C ?n scopul achit>rii cu nereziden=ii, b) b>nci C ?n scopul des'>Gur>rii acti!it>=ilor 'inanciare: c) personae juridice, inclusi!e b>nci, precum Gi personae 'izice, care des'>Goara acti! antrepr C ?n scopurile speci'icate ?n proiectele de creditare, pre!>zute ?n acordurile de creditare ?ncheiate ?ntre Iu!ernul 2, sau b>ncile rezidente Gi institu=iile 'inanciare interna=ionale. 0ste interzis> acordarea de credite ?n !alut> str>in> persoanelor 'izice, care nu des'>Goar> acti!itate de antreprenoriat. Hmprumuta=ii sunt obliga=i s> 'oloseasc> creditele acordate e(clusi! ?n scopurile pre!>zute ?n contractile de credit. .ac> creditele ?n !alut> str>in> sunt destinate pentru achitarea cu al=i reziden=i ai 2,, ?mprumuta=ii sunt obliga=i s> le utilizeze la destina=ie numai ?n lei moldo!eneGti dup> !Fnzarea sumei respecti!e a creditului pe pia=> !alutar>.

Creditarea de import : e;port


.intre categoriile de credite pri!ate in acti!itatea comerciala a agen=ilor economici creditul 'urnizor si creditul cump>r>tor sunt cel mai 'rec!ent ?ntFlnite. #reditul 'urnizor este un credit comercial care se acorda de !Fnz>tor cump>r>torului str>in pe un termen mediu de 2); ani sau pe un termen mai lung de ;)1/ ani. #ea mai mare parte a 'urnizorilor care creeaz> 'acilita=i de plata cump>r>torilor nu dispun e resurse su'iciente pentru a aGtepta e(pirarea perioadei de credit, de aceea ei 'inan=eaz> creditele pe care le)au acordat, ?mprumutFndu)se de la b>nci comerciale. *>ncile comerciale pot re'inanta aceste credite de la institu=iile 'inanciare de speciale de re'inan=are a creditelor de e(port. *>ncile subordoneaz> 'inan=area creditelor 'urnizor de asigurarea li!r>rilor la o institu=ie specializata in asigurarea creditelor de e(port care sa acopere in ?ntregime riscurile comerciale si necomerciale. "oli=a de asigurare emisa in 'a!oarea 'urnizorului si cedata de acesta institu=iei de credit, care 'inan=eaz> creditul ser!eGte drept garan=ie pentru credit iar durata !alabilit>=ii sale este determinata de aceea a creditului. #reditul 'urnizor este acordat in toate cazurile de e(portator cump>r>torului)importator sub 'orma unor li!r>ri de m>r'uri. #reditul cump>r>tor are aspectul unui credit bancar deoarece el este acordat de o banca din tara e(portatorului direct importatorului str>in sau b>ncii acestuia pentru ca importatorul sa poat> pl>ti mar'a la li!rare in condi=ii de plata ches. Finan=area tranzac=iilor interna=ionale pe calea creditului cump>r>tor prezint> urm>toarele a!antaje. 0(portatorul ?ncaseaz> contra!aloarea marii la li!rarea acesteia iar obliga=ia ramburs>rii creditului re!ine in e(clusi!itate importatorului. "lata '>cFndu)se ?n condi=ii ches 'urnizorul nu poate include in pre= costuri suplimentare ceia ce asigura pentru cump>r>tor o stabilitate a pre=ului tranzac=iei. #reditul cump>r>tor nu acoper> in ?ntregime pre=ul de !Fnzare a m>r'ii ceea ce determina ca o propor=ie de ;)1;< din pre= sa 'ie suportata de importator sub 'orma de a!ans, pe care sa)l acorde pana la ultima li!rare. A!ansul este pl>tit de importator din 'onduri proprii sau dintr)un credit sau dintr)un credit ob=inut de pe pia=a na=ional>. Asigurarea creditului cump>r>tor este obligatorie pentru 'iecare credit in parte. In asigurarea creditelor interna=ionale asigur>tor este o institu=ie specializata in asigur>ri, iar asigurat poate 'i 'irma e(portatoare sau banca comerciala care 'inan=eaz> e(portul respecti!. "entru stimularea e(porturilor na=ionale statele au ?n'iin=at institu=ii de asigurare care au ca obiect specializat asigurarea creditelor de e(port. In Fran=a e(ista compania 'ranceza pentru creditul de e(port care este o societate mi(ta cu capital de stat si pri!at, constituita in 112$. In Anglia este departamentul pentru garan=ia creditelor de e(port din 11-1 si 'ace parte din ,inisterul #omer=ului. In Iermania este societatea de asigur>ri K4termens7 si este o ?ntreprindere pri!at> care acti!eaz> din contul statului.

1;

Asigurarea nu e(clude garan=ia bancar>. 0(ist> societ>=ii de asigurare care contracteaz> asigurarea creditului numai cu condi=ia e(isten=ei prealabile a garan=iei bancare. Iradul de acoperire a creditului acordat prin asigurare este de $/< . .i'eren=a r>mas> r>mFne pe seama creditorului. .cordarea de c!tre b!ncile comerciale a creditelor de consoriu *>ncile comerciale ?Gi pot asocia resursele creditare Gi acorda credite de consor=iu ?ntreprinderilor Gi proiectelor de propor=ii mari, ce necesit> cheltuieli mari. "ersoana care doreGte s> ob=in> un credit ?n sum> mare determin> independent banca, care s> ?Gi asume responsabilitatea organiz>rii consor=iului bancar Gi realizarea 'unc=iilor de conducere ?n e'ectuarea a'acerii de credit .e regul> se alege ca principal> banca mai mare, Gi ?ndeosebi banca ?n care este deschis contul curent al debitorului. *anca coordonatoare e'ectueaz> analiza e'icien=ei acord>rii creditului de consor=iu Gi la adoptarea unei decizii poziti!e selecteaz> b>ncile poten=iali participan=i la creditul de consor=iu. +um>rul b>ncilor participante la consor=iul bancar este nelimitat Gi depinde de m>rimea creditului care urmeaz> s> 'ie acordat, capacitatea b>ncilor Gi cointeresarea lor ?n a'aceri. *anca coordonatoare e(ercit> 'unc=ii de leg>tur> ?ntre debitor Gi b>ncile participante care constau ?n organizarea tratati!elor re'eritor la condi=iile a'acerii de credit: elaborarea, acordarea Gi per'ectarea creditului: e'ectuarea controlului re'eritor la starea 'inanciar> a debitorului Gi gestionarea acti!it>=ii creditare comune G. a. . "entru ob=inerea creditului, debitorul prezint> b>ncii coordonatoare urm>toarele documente8 cererea pentru ob=inerea creditului, ?n care indic> datele re'eritor la caracterul acti!it>=ii, scopul unui ast'el de credit Gi starea 'inanciar>: in'orma=ia la asigurarea ramburs>rii creditului: caietul de sarcini al programului creditar: statutul juridic, alte documente dup> necesitate. #reditul de consor=iu se per'ecteaz> printr)un Acord de credit ?ntre banca coordonatoare Gi b>ncile participante la acest credit Gi contractele de credit ?ntre debitor Gi 'iecare dintre participan=ii la creditul de consor=iu. Anele capitole Gi puncte ale contractului de credit se elaboreaz> de c>tre debitor cu banca coordonatoare Gi b>ncile participante ?n procesul negocierilor. #ontractul de credit pentru creditul de consor=iu trebuie s> con=in> neap>rat urm>toarele date8 data ?ncheierii contractului: suma total> a creditului acordat, inclusi! pentru 'iecare banc> participant> la creditul acordat: condi=iile de acordare a creditului: cota procentual>, modul Gi termenele calcul>rii Gi achit>rii dobFnzilor, aplicarea sanc=iunilor pentru neachitare la termen a dobFnzilor: termenele achit>rii creditului Gi sanc=iunile aplicate pentru neachitarea creditului ?n termen: condi=iile achit>rii ?nainte de termen: achitarea la cerere atunci cFnd la acordarea creditului sau prezentat in'orma=ii ne!eridice, ?nr>ut>=irii st>rii 'inanciare G.a. ,:mopdalitatea e'ectu>rii controlului de c>tre b>ncile participante la creditul de consor=iu asupra utiliz>rii e'iciente a creditului con'orm destina=iei acordate. Daloarea creditului pentru debitor se determin> reieGind din cota procentual> Gi di!erse ser!icii cu plat>. #ostul ser!iciilor cu plat> se achit> de c>tre debitor b>ncii coordonatoare ca compensa=ie pentru organizarea a'acerii, 'ormarea consor=iului, participarea la elaborarea documenta=iei a'acerii de credit. #ondi=iile contractelor de credite per'ectate de b>ncile participante Gi debitor nu trebuie s> contra!in> condi=iilor pre!>zute ?n contractul de credit pentru creditul ?n consor=iu.

Tema <:Caracteristica generala a operatiunilor passive


1epunerile bancare
3peratiunile passi!e ale bancii constau in atragerea resursilor banesti de la personae 'izice si juridice. 4copul atragerii acestor resurse este constituirea disponibilitatii necesare pentru e'ectuarea operatiunilor acti!e de acordare a credetilor. 4ursa creditului la operatiune acti!a o constituie depozitele adica, rezultatele operatiunilor passi!e. #ontractul de deposit bancar ester un accord in baza caruia o persoana 'izica sau juridical remite o suma de bani sau alte bunuri mobile de !aloare spre pastrare unei banci iar aceasta se obliga sa le restituie la cerere in conditiile con!enite. #aracteristica contractelor de depozite este 'acptul ca sunt purtatoare de dobanda. 0le pot 'i8 a) deposit de numerar daca au ca obiect o suma de bani b) deposit de titluri atunci cand obiectul lui il 'ormeaza titlurile de credit sau alte titluri de !aloare c) deposit la !edere sau la termen d) deposit de economii si de bunuri de !aloare. 1%

"entru depozitul bancar ce are ca obiect o suma de bani banca acorda deponentului o suma de bani sub 'orma de dobanda care !ariaza in raport cu natura depozitului si cu durata lui. .reptul de a deschide cont de deposit au atat persoanele 'izice cat si juridice. "entru a deschide cont de deposit persoana 'izica se adreseaza cu o cerere presedintrlui bancii. ,odelul de cerere se intocmeste de banca si sunt sub 'ormulare tipizate. 4e indica in cerere numele solicitantului in'ormatia cu pri!ire la domicilu, datele pasaportuluisi tele'onul, se indica suma care urmeaza sa 'ie depusa in cont. .eschiderea contului are loc in baza cerereiisi a contractului de deposit. #ontractul este intocmit de banca si este un contract de adeziune.In contract sunt stipulate clauzele8 ) de identi'icare a partilor contractante ) suma care !a 'i depusa in cont ) termenul pentru care se incheie contractul ) marimea dobanzii pe care o acorda banca si modalitatea de plata ) conditiile rezilierii contractului si e'ectele acestuia ) conditiile prelungirii contractuElui de deposit ) alte clause In baza contractului de deposit la termen deponentul se obliga 'ata de banca de a lasa in contul de deposit suma depozitului pe durata de timp con!enitade la 3)12 luni, iar banca se obliga sa plateasca deponentului dobanda si sa restituie suma depusa la e(pirarea termenuluim contractului. In contractul de deposit la termen este stipulata o clauza prin care se permite rezilierea anticipata a contractului . In acest caz depozitul pe termen se trans'orma in deposit la !edere cu dobanda speci'ica acestuia din urma.4unt cazuri cand in #. pe termen este stipulat e(pres ca deponentul nu are dreptul sa solicite rezilierea anticipata a contractului. In asemenea situatie daca deponentul are ne!oie de bani banca ii poate acorda un credit, iar depozitul poate constitui o garantie a rambursarii creditului. An st'el de caz o dat a cu adoptarea #odului #i!il este interzisa deoarece legiuitorul a stabilitE ca indi''erent de tipul depozitului, banca este obligata sa restituie, la prima cerere a deponentului, integral sau partial suma depusa respectand un teremen de prea!iz con'orm acordului peartilor sau uzantilor bancare. .easemenea orice clauza contrara in de'a!oarea deponentului este nula. 0(ista depozite la termen cu posibilitatea depunerii ulterioare a sumelor banestiin acest cont, la suma depusa poate 'i platita dobanda lunara sau trimestrial, iar dobanzel9e neridicate in acest termen se adauga la suma depozitului pentru care se calculeazadobanda in continuare. *anca nu poate unilateral modi'ica dobanda decat in cazurile pre!azute de lege sau contract, cu conditia respectarii unui prea!iz de 1; zile .reptul de dispune de deposit il are doar deponentul, insa el poate elibera o procura altei personae sa dispuna de acest cont, dar procura necesita autentiu'icare notariala. 3 !arietate a contractului este si depozitul la !edere. In baza #. la !edere banca este obligata sa restituie sumele primite in deposit imediat ce sunt solicitate insa respectandu)se termenul de prea!iz con!enit. In cazul depozitului la !edere deponentul bene'iciaza de o dobanda redusa. .epozitul cu titluri constituie o !arietate a contractului de deposit bancarin baza caruia clientul transmite bancii titluri de !aloare iar banca se obliga sa le pastreze si sa le restituie la cererea deponentului."entru depozitul bancar ce are ca obiect titluri de !aloare banca percepe de la deponent un comision. .epozitul de economii este deasemminea o !arietate a contractului de deposit si este practicat de bancile comerciale cu scopul de a orienta un anumit mijloc de plasament a banilor.

Capitalul si re(ervele obligatorii ale bancilor comerciale


#apitalul social al bancilor comerciale constituite ca societati pe actiuni determina !aloarea minima a acti!elor nete ale societatii, care asigura interesele patrimoniale ale creditorilor si actionarilor. #apitalul social se constituie din !aloarea aporturilor primite in contul achitarii actiunilor plasate, daca acesta a 'ost stabilitE. .aca !aloarea aporturilor e''ectuate in contul platii actiunilor depaseste !aloarea nominala a actiunilor plasate, aceasta depasire constituie capitalul suplimentar al bancii, care poate 'i utilizat numai pentru intregirea, inclusi!e majorarea, capitalului social al societatii. Daloarea actiunilor autorizate spre plasare, insa neplasate, nu sa include in capitalul social. #on'orm legii institutiilor 'inanciare suma minima pe care bancile trebuie sa o mentina in calitate de capital reglementat si suma minima care trebuie sa 'ie subscrisa si depusa in capitalul bancii se stabilesc de *anca +ationala. Actiunile se achita integral numai cu mijloace banesti proprii. In temeiul 2egulamentului cu pri!ire la su'icienta capitalului ponderat la risc bancile comerciale sunt obligate sa mentina capitalul minim necesar (social) in marime de 32 milioane lei. In dependenta de 1&

categoria autorizatiei, bancile trebuie sa detina si sa mentina urmatorul ni!el de capital8 bancile cu autorizatia de de categoria A trebuie sa detina si sa mentina marimea capitalului de gradul I de la cuantumul capitalului minim necesar (32 mil. lei): bancile cu autorizatia de categoria * trebuie sa detina si sa mentina cuantumul dublu al capitalului minim necesar (%- mil. lei): bancile cu autorizatia de categoria # trebuie sa detina si sa mentina cuantumul triplu al capitalului minim necesar. #apitalul normati!e total include capitalul de gradul intai si capitalul de gradul doi. In calcolul capitalului normati!e total se include actiunile bancii a'late in circulatie. #apitalul de gradul I este componenta de baza a capitalului normati!e total, care include suma totala a 8 actiunilor ordinare, actiunile pre'erintiale cu di!idente ne'i(ate si actiuni pre'erentiale cu de!idente 'i(ate necumulati!e emise cu termen nelimitat, surplus de capital optinut de la comercializarea actiunilor peste !aloarea nominala, pro'itul nedestribuit si rezer!ele obtinute sau majorate ca rezultat al distribuirii pro'itului. #apitalul de gradul II este componenta suplimentara a capitalului normati!e total care include 8 actiunile pre'erentiale cumulati!e si partial cumulati!e cu scadenta ne'i(ata, surplusul de capital atribuit actiunilor pre'erentiale cumulati!e si partial cumulati!e, datoriile subordonate cu scadenta 'i(ata. #apitalul minim necesar reprezinta suma minima a capitalului de gradul I stabilita de *anca +ationala pe care banca trebuie sa o detina si sa o mentina, pentru a e'ectua acti!itati 'inanciare, des'asurate in con'ormitate cu art.2% din Legea institutiilor 'inanciare. 3rice banca care nu dispune de capitalul minim necesar sau distribuirea capitalului !a conduce la micsorarea marimii capitalului in'erior marimii capitalului minim necesar si5sau coe'icientului minim al su'icientei capitalului ponderat la risc, la ni!elurile speci'icate nu !a e'ectua plata di!identelor sau orice alte distribuiri de capital.

-e(ervele obligatorii
#on'orm Legii cu pri!ire la *anca +ationala a ,oldo!ei *anca +ationala stabileste bancilor comerciale cerintele mentinerii rezer!elor obligatorii 'ata de depozite si alte passi!e similare, speci'icate in acest scop. Aceste reser!e se mentin prin retinerea banilor in numerar in casa sau in conturile de correspondent ale bancilor sau in conturi speciale ale institutiilor 'inanciare la *anca +ationala. *anca +ationala stabileste aceleasi rate de reser!e obligatorii pentru passi!e de acelasi 'el si determina modul lor de calcul. #erintelele 'ata de mentinerea rezer!elor obligatorii si de majorare a lor intra in !igoare in termende cel putin 1/ zile de la noti'icarea bancilor comerciale. *anca +ationala plateste dobanda la cota din rezer!ele obligatorii ce depaseste ;< din pasi!ele in baza carora se calculeaza aceste reser!e sau la o cota mai mare stabilita prin 2egulamentul *ancii nationale. "lata pentru mentinerea rezer!elor obligatorii se e'ectuiaza lunar aplicand rata medie calculata reiesind din rata 20"3 de cumparare pe termende doua luni a hartiilor de !aloare de stat si rata la credetele pe termen lung, stabilite pentru aceasta perioada. *ancile comerciale 'ormeaza si mentin rezer!ele obligatorii in moneda nationala a 2, de la mijloacele atrase in lei moldo!enesti si !aluta liber con!ertibela. 2ecalcularea sumei !alutei liber con!ertibela in lei moldo!enesti se e'ectuiaza zilnic con'orm cursului o'icial al *+,. In scopul dirijarii masei monetare in circulatie si mentinerii lichiditatii bancilor, norma rezer!elor obligatorii se stabileste in marime de 12 la suta de la suma mijloacelor atrase de catre *anca +ationala a ,oldo!ei. "entru bancile cre mentin rezer!ele obligatorii in contul correspondent 6Loro7se admite pe parcursul zilei e'ectuarea operatiunilor, care !or micsora rezer!ele obligatorii in lei moldo!enesti la 'inele acestei zile mai jos decat norma stabilita. In acest caz, pana la 'inele perioadei de mentinere banca trebuie sa completeze rezer!ele obligatorii pentru a asigura ni!elul stabilitE al rezer!elor medii in lei moldo!enesti pe perioada de urmarire. "entru mentinerea rezer!elor obligatorii sunt stabilite perioadele8 ) perioada de urmarire 1 C 1;: 1% C 3/531: ) perioada de mentinere respecti!e % C 2/ 8 21 C ; a lunii urmatoare. Fiecare banca intocmeste raportul pri!ind marimea mijloacelor atrase in lei si DL# supuse perioadei gestionare. 2aportul se prezinta la *anca +ationala si trebuie sa pre!ada calcolul rezer!arii mijloacelor banesti de la soldurile medii ale conturilor din clasa 63bligatiuni7 indicandu)se separate sumele in lei si sumele in !aluta con!ertibela. 4oldul mediu al 'iecarui cont se calculeaza prin sumarea soldurilor al acestui cont din bilanturile zilnice a perioadei de urmarire, cu di!izarea ulterioara a sumei obtinute la numarul zilelor lucratoare pentru aceeasi perioada. In cazul nerespectarii de catre bancile comerciale a cerintelor stabilite pri!ind rezer!ele obligatorii, *anca nationala aplica o amenda la o rata egala cu rata de baza pe zi la data de'icientei plus /,2< inmultita 1$

cu di'icienta pentru toata perioada cat dureaza ea. Amenda se incaseaza in bugetul statului prin deducerea incontestabila din contul bancii comerciale deschis la *anca +ationala. La calcularea amenzei se aplica rata 20"3 de cumparare pe termen de 2 luni a hartiilor de !aloare de stat.

4rospectul de emisiune a actiunilor# ac+i(itionarea si instrainarea lor


"articularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor comerciale si modul de autorizare a lor de catre *anca +ationala se e'ectuiaza in corespundere cu Legile 6cu pri!ire la piata !alorilor mobiliare7, 6pri!ind societatile pe actiuni7, 6cupri!ire la *anca +ationala a ,oldo!ei7, 6institutiilor 'inanciare7, precum si con'orm intructiunii pri!ind particularitatile emisiuniloe de actiuni si obligatiuni ale bancilor comerciale si modul de autorizare a lor de catre *+,. "rocedura emisiunii de actiuni este urmata de 2 etape8 prima etapa este momentul 'ondarii bancii, iar a 2 etapa este caracterizata prin emisiunea suplimentara. In prima etapa cand are loc constituirea bancii comerciale procedura de emisiune a actiunilor include urmatoarele etape8 a) adoptarea de catre 'ondatori a deciziei pri!ind numarul si clasele actiunilor autorizate spre plasare si a celor plasate intre 'ondatori: b) aprobarea preliminara de catre b*anca +ationala a cererii pri!ind eliberarea autorizatiei de a des'asura acti!itati 'inanciare: c) deschiderea unui cont temporar la *+ pentru acumularea mijloacelor banesti: d) intocmirea listei primelor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul temporar: e) inregistrarea de stat a bancii la #amera Inregistrarii de 4tat: ') eliberarea de catre *+, a autorizatiei de des'asurare a acti!itatilor 'inanciare: g) autorizarea de catre *+ a emisiunii e''ectuate: h) inregistrarea de stat a actiunilor la #omisia +ationala a Dalorilor ,obiliare la prezentarea demersului *+ : i) trans'erarea mijloacelor banesti, a'late la contul temporar deschis la *+ in contul L323 al bancii pentru trecerea lor la capitalul social, care se 'ace in baza certi'icatului #omisiei +ationale: j) includerea subscriitorilor care au achitat integral actiunile in registrul detinatorilor de !alori mobiliare si eliberarea acestora a certi'icatelor de actiuni in cazul in care emisiunea actiunilor a 'ost e'ectuata in 'orma materializata sau a e(traselor din registru in cazul emisiunii nematerializate. "entru autorizarea emisiunii banca, in termen de 1; zile din ziua inregistrarii bancii prezinta la *+ documentele8 cererea de inregistrare a emisiunii con'orm 'ormularului stabilitE de #omisia +ationala: documentele de constituire autenti'icate notarial: copia certi'icatului de inregistrare a intreprinderii: specimenele certi'icatelor de actiuni in 3 e(emplare pentru bancile care e'ectuiaza emisiunea actiunilor in 'orma materializata: lista 'ondatorilor bancii, care include numele 'ondatorilor, numarul actiunilor achizitionate de ei, cu indicarea sumelor depuse in contul achitarii lor, copia contractuluim pri!ind tinerea rtegistrului actionarilor inchiat cu un registrator independent, e(trasul din contul temporar deschis la *+, , copia dispozitiei de plata pri!ind achitarea ta(ei unice pentru inregistrarea de stat a actiunilor, precum si alte documente pe care *+, le considera necesare. *anca +ationala e(amineaza documentele prezentate de banca comerciala in termen de 1/ zile si le prezinta #omisiei +ationale pentru inregistrarea de stat a actiunilor. 0misiunea !alorilor mobiliare poate 'i e'ectuata prin intermediul o'ertei publice sau 'ara o'erta publica (emisiune inchisa). *anca emitenta este obligata sa incheeie plasamentul !alorilor mobiliare emise la e(pirarea unui an de la data adoptarii hotararii pri!ind emisiunea de actiuni, in cazul in care con'orm legii sau hotararii prospectului de emisiune nu este pre!azut un termen mai mic. "rocedura de emisiune suplimentara a actiunilor prin subscrieire include etapele8 a% adoptarea de catre organul imputernicit al bancii emitente (#onsiliul bancii sau adunarea generala a actionarilor) a hotararii pri!ind emisiunea suplimentara a actiunii: b% publicarea a!izului pri!ind e!enimentele: c% in caz de necessitate inregistrarea la #omisia +ationala a actiunilor autorizate spre plasare: d% pregatirea si aprobarea de catre banca a prospectului o'ertei publice a actiunilor: e% per'ectarea de catre emitent si registratorul independent a contractului de tinere a registrului actionarilor: $% inregistrarea clasei de actiuni la *ursa de Dalori: g% autorizarea o'ertei publice de catre *+, ce include a!izarea prospectuluim o'ertei publice la *+ si primirea autorizatiei o'ertei publice: 11

+% in'ormarea *+ despre luarea hotararii pri!ind emisiunea actiunilor pentrubancile care !or e'ectua plasarea indi!iduala a actiunilor: i% inregistrarea la #omisia +ationala a prospectului o'ertei publice a actiunilor: 7% deschiderea contului temporar la *+, =% 'ormularea blanchetelor certi'icatelor de actiuni pentru bancile care emit actiuni in 'orma materializata: l% dez!aluirea in'ormatiei ce se contine in prospectul o'ertei publice: m% primirea de catre subscriitori care !or detine o cota substantiala din capitalul bancii a permesiunii scrise a *+,: n% plasarea emisiunii suplimentare: o% aprobarea darii de seama de catre banca emitenta pri!ind rezultatele emisiunii: p% autorizarea de catre *+, a emisiunii e''ectuate: >% inregistrarea darii de seama a rezultatel9or emisiunii la #omisia +ationala r% inregistrarea la #amera Inregistrarii de stat a modi'icarilor la statut ca urmare a emisiunii: s% inchiderea contului temporar cu trans'erarea mijloacelor banesti la contul L323: t% includerea subscriitorilor in registrul detinatorilor de !alori mobiliare si eliberarea de certi'icate de actiuni sau a e(trasului din registru. "ana la aprobarea darii de sema pri!ind totalurile emisiunii de actiuni, banca emitenta este obligata sa !eri'ice pro!enenta aporturilor banesti ale subscriitorilor in !ederea achitarii actiunilor numai cu mijloace banesti proprii, precum si sa asigure respectarea dispozitiilor legii cu pri!ire la pre!enirea si combaterea spalarii banilor Atunci cand procedura de emisiune a actiunilor este distribuita doar intre actionarii bancii, adica nu se 'ace prin o'erta publica, se respecta urmatoarele8 adoptarea de catre organul imputernicit al bancii emitente a hotararii pri!ind emisiunea suplimentara de actiuni: distribuirea 'ara plata a actiunilor emisiunii suplimentare intre actionari, in corespundere cu clasele si proportional numarului de actiuni care le detin: autorizarea de catre *+ a emisiunii e''ectuate: inregistrarea la #+ a rezultatelor emisiunii: inregistrarea a modi'icarilor la statut ca urmare a emisunii: includerea actionarilor in registru actionarilor cu eliberarea certi'icatelor sau e(trasului din registru. Asa dar pentru inregistrarea actiunilor autorizate spre plasare , modi'icarea !olumului inregistrat, caracteristicilor actiunilor autorizate spre plasare banca prezinta *+ cererea in 2 e(emplare, procesul) !erbal al adunarii generale a actionarilor care a adoptat hotararea pri!ind numarul si clasele actiunilor autorizate spre plasare, semnat de presedintele, secretarul adunarii generale si autenti'icat de comisia de cenzori. *anca +ationala e(amineaza documentele in cauza in termen de ; zile si le prezinta #omisie +ationale spre inregistrare. In cazul prospectului de emisiune prin o'erta publica banca emitenta este obligata dupa cum sa spus mai sus sa obtina autorizarea bancii nationale prin depunerea unei cererii cu ane(area documentelor cerute de aceasta. .ocumentele pentru autorizarea o'ertei publice se prezinta nu mai tarziu de % luni din momentul adoptarii de catre banca emitenta a hotararii pri!ind e'ectuarea emisiunii. *+ e(amineaza documentele prezentate pentru autorizarea o'ertei publice in termen de 2/ de zile din data prezentarii documentelor necesare. "entru inregistrarea o'ertei publice de actiuni *+ prezinta #+ autorizarea o'ertei publice cu ane(area documentelor respecti!e. "lasarea actiunilor emisiunii suplimentare cu e'ectuarea o'ertei publice incepe numai dupa inregistrarea ei la #+ si nu mai de!reme decat peste 2 saptamani dupa asigurarea pentru toti in!estitorii potentiali a accesului la in'ormatia cuprinsa in prospectul de emisiune. .upa ce a a!ut loc emisiunea de actiuni, banca este obligata sa obtina autorizatia *+ a emisiunii e''ectuate care include in eliberarea a unui a!iz al *+,, prezentat #+. "entru obtinerea acestui a!iz banca comerciala prezinte toate documentele necesare ca rezultat al emisiunii de actiuni8 darea de seama a rezultatului emisiunii: e(trasul din contul tempor : copia dispozitiei de plata pri!ind achitartea actiunilor: procesul)!erbal al organului bancii pri!ind aprobarea darii de seama a emisiunii: lista subscriitorilor de actiuni s.a documente cerute de *+, Aceste documente se prezinta in termen de 1; zile din momentul inchiderii emisiunii de actiuni si e(aminarea lor de catre *+, daca acestea corespund cerintelor legislatiei se e'ectuiaza in termen de 1; zile, si in lipsa incalcarilor *+ prezinta #+ pentru inregistrarea rezultatelor emisiunii documentele respecti!e precum si a!izul *+. 0!identa actiunilor de catre bancile comerciale se tine de catre *+ in registrul actiunilor bancii.

Tema <: Operaiuni de decont!ri


1. 9ecanismul decontarilor interbancare 2/

2. 3. 4. 5. 6. ?.

Ordinul de plat! .c+itarile prin cec. Cambia si biletul la ordin. .creditivul documentar. *ncasoul documentar Cardul bancar

&1& .econtarile interbancare sint un sistem de realizare si reglare a platilor 'ara numerar con'orm obligatiunilor aparute in urma a'acerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci. 2egimul juridic al decon>rilor interbancare ?n 2, se reglementeaz> de 8 )2egulamentul pri!ind decont>rile interbancare pe teritoriul 2, aprobat de *+, la /;./;.111; @ : 12//3)31 0!identa decontarilor interbancare in *anca +ationala se e'ectueaza in con'ormitate cu "lanul de conturi al e!identei contabile a *ancii +ationale a ,oldo!ei din 2& iunie 111; Hn p 1)1/ din 2egulament este e(pus principiul de 'unc=ionare a sistemului de decont>ri interbancare Gi anume8 aceste decont>ri se e'ectiuiaz> prin intermediul *+, , toate opera=iunile 'iind ?nregistrate ?n contul K+ostro7 al b>ncii comerciale deschis Gi gestionat de *+, . acest sistem este analogic cu 4istema clearingului interbancar. Iar nemijlocit ?ntre b>nci se utilizeaz> sistema contuirlor de corespondent. .econt>rile interbancare pot 'i e'ectuate prin doua modalit>=i principale8 ,istema clearingului bancar care presupune ?ncheierea unor acorduri atit bilaterale cit si multilaterale intre b>nci de *anca central>, care au scopul de a ordona sistema de plati intre agentii economici. In aceste acorduri se stipuleaz> tipul de instrumente de plata acrediti! , incasou, cambii, etc), , pentru ce ser!icii sau tipuri de contracte, modul de acoperire asigurarea soldului negati! etc. Acest sistein presupune deschiderea centrului de clearing pe l>ng> *+, (prin b>ncile centrale) care urmeaz> sa e'ectueze compensa=iile reciproce care rezulta din trans'erul pla=ilor interbancare . ,istema conturilor de corespondent & presupune ?ncheierea unui acord de cont de corespondent dintre doua banci comerciale din aceiaGi =ar> sau din tari di'erite, care pre!ede deschiderea ?n alt> banca a unui cont special de corespondent ) Mcontul nostroM ?n !aluta straina, si a unui cont de corespondent al b>ncii str>ine m banca noastr> Mcontul loroM in lei. Atunci cind ?ntreprinderea din 2, doreGte prin banca noastr> s> trans'ere o suma de bani partenerului str>in care are cont in banca de peste hotare , banca din 2, crediteaz> Mcontul loroM al b>ncii str>ine din banca noastra si da o dispozitie de a debita Mcontul nostroM din banca straina m !aluta necesara trans'erind)o pe contul 'irmei str>ine. &2& 3rdinul de plata (dispozi=ie de plata) este dispozi=ia data de o persoana (ordonator) unei banci (banca ordonatoare) de a plati o anumita suma in 'a!oarea unei alte persoane (bene'iciar) pentru stingerea unei obliga=ii banesti a ordonatorului 'ata de bene'iciar. #odul ci!il (Art 12;%)12;$) aduce reglement>rile 3" ?n concordan=> cu practicile interna=ionale. 3rdinul de plata poate 'i8 - simplu# c?nd incasarea sumei nu este condi=ionata de prezentarea !reunui document pri!ind scopul platii, - documentar# in cazul in care ?ncasarea sumei este condi=ionata de prezentarea de catre bene'iciar a unor do ordonator. *anca ordonatoare e(ecuta ordinul de plata prin trans'erul sumei indicate din contul ordonatorului in contul bene'iciarului in aceeaGi sau in o alta banca (banca pl>titoare). *anca !a e(ecuta ordinul de plata in termenul stabilit prin lege, acordul pFrtilor sau practicile bancare. 3rdonatorul poate re!oca sau modi'ica ordinul de plata atit timp cit banca nu l)a e(ecutat. 3rdinul de plata cuprinde8 a) numele, adresa si num>rul contului bancar al ordonatorului: b) numele, adresa si num>rul contului bancar al bene'iciarului: c) denumirea, codul si adresa b>ncii ordonatoare: 21

d) ordinul de plata: e) suma in ci're si litere: ') moti!ul e'ectuarii platii: g) indica=ia documentelor care trebuie prezentate de bene'iciar (la 3" documentar): h) data emiterii: i) semn>tura ordonatorului: &3& Cecul este un titlu de !aloare si un instrument de plata supus unor condi=ii de 'orma pl>tibila la !edere si care reprezint> un ordin necondi=ionat al tr>g>torului (emitent) dat trasului (banca pl>titoare) de a asigura plata unei sume de bani bene'iciarului acestui cec. #on'orm codului ci!il nou (Art 12;1) cecul este un titlu negociabil ce reprezint> o crean=a scrisa, cuprinzind ordinul necondi=ionat dat de emitent ( tr>g>tor ) c>tre pl>titor (tras) de a plati la !edere o anumita suma bene'iciarului de cec, sau la ordinul acestei persoane. .erularea cecului intern se reglementeaz> prin8 #odul ci!il (nou) art.12;1)12$2: ) 2egulamentul cu pri!ire la decont>rile prin !irament ( 2; iulie 111% 2.,.). .econt>rile interna=ionale se reglementeaz> de MLegea uni'icata a ceculuiM adoptata prin #on!en=ia de la Iene!a B1131: Fiind un titlu de !aloare si un instrument de plata supus unor condi=ii de 'orma cecul trebuie sa aib> urm>toarele rechizite 8 @ denumirea de cec: @ ordinul simplu si necondi=ionat de a plati o suma de bani determinata ( platiti suma de NN O @ numele b>ncii trase (banca pl>titoare): @ domiciliul pl>tii (locul platii) adresa b>ncii): @ data si locul emiterii: @ semn>tura tr>g>torului.: 3rice mentiune in cec re'eritoare la accept, la dobinda sau la e(onerarea tr>g>torului de raspundere pentru e'ectuarea platii se considera nescrise. #ecul trebuie sa 'ie acoperit adic> emitentul cecului trebuie a aiba mijloace de unde plati cecul, alt'el daca se elibereaz> inten=ionat un cec 'ara acoperire ( nu)s bani pe cont), in unele tari este pre!>zuta si r>spunderea penala. #ecul este platibil la !edere, adica atunci cind doreste bene'iciarul. ermeni de incasare a cecului con'orm Legii uni'icate a cecului este de8 ) $ zile in interiorul unei tari) )2/ zile in tari di'erite: )&/ zile pe continente di'erite. Art. 12&1 al.2 #.#. 2, presupune c> termenul de prezentare a cecului pentru e'ectuarea platii este de $ zile. ermenul incepe sa curga din momentul emiterii cecului. .aca bene'iciarul nu se prezint> sa ?ncaseze cecul, el pierde dreptul de regres 'ata de tr>g>tor. 2e!ocarea cecului este !alabila doar dupa e(pirarea termenului de prezentare pentru plata. .aca cecul nu este re!ocat, trasul poate e'ectua plata si dupa e(pirarea termenului de prezentare pentru plata. #ecurile pot 'i de mai multe 'eluri Art. 12%38 @ ) cecuri la purtator )nu este indicat numele bene'iciarului cecului , si incasarea o poate 'ace persoana care detine cecul. 0l poate 'i transmis (!indut, donat) liber oricarei persoane: @ & cecuri la ordin ) bene'iciarul este indicat pe cec si il poate transmite altei persoane prin andosament sau gir, @ cecuri nominative ) contin numele bene'iciamlui , si pot 'i transmise (?nstr>inate) numai prin cesiunea de creanta e'ectuata notarial. #ecul la ordin este transmis prin gir Art. 12%-. Iirantul r>spunde pentru plata cecului.#ecul nominati! poate 'i transmis printr)o cesiune simpl> (prin notar). #ecul partial sau integral, poate 'i garantat prin aval (garant), adic> o persoana sau o banca solida poate garanta achitarea cecului prin semnatura pusa pe cec (!erso) sau pe alonja, M 0l se e(prima prin mentiunile ca a!al ) suma O , semnaturaM 22

A!alistul r>spunde solidar ca si toate persoanele obligate prin cec. #ind plateste cecul, a!alistul dobindeste drepturile care decurg din cec 'ata de cel pentru care a garantat, precum si 'ata de cei care, con'orm cecului, sint obligati 'ata de persoana in a carei 'a!oare este a!alizat cecul Hn sistemul bancar interna=ional sint cunoscute mai multe !arietati de cecuri8 ) cecuri barate, cecuri de calatorie, cecuri platibile in cont etc. In cazul re'uzului de achitare a cecului, bene'iciarul poate e(ercita dreptul de ac=iune impotri!a tr>g>torului, girantului si celorlal=i obliga=i (Art 12&- ## ) daca cecul prezentat in termen legal nu este platit si re'uzul de plata este probat prin 8 - un protest notarial despre neplata direct pe cec, - printr)o declaratie despre neplat> '>cut> de tras "rotestul sau orice alt act similar trebuie intocmit inainte de e(pirarea termenului de prezentarespre plat> a cecului. in a doua zi lucratoare dup> e(pirarea termenului de prezentarea itularul cecului trebuie sa noti'ice girantul si tr>g>torul cecului despre re'uzul de plata in decursul a - zile lucratoare dupa ziua protestului. Fiecare girant la 'el a!izeaz>, in termen de 2 zile lucratoare, girantul precedent (de la care a primit cecul), a!alistul respecti! despre re'uzul pl>=ii. oate persoanele obligate prin cec sint debitori solidari ?m 'a=a bene'iciarului (Art. 12&& ## ). Ac=iunea ini=iata ?mpotri!a unei din persoanele obligate con'orm cecului nu constituie obstacol pentru ini=ierea ac=iunii contra celorlalti debitori solidari. itularul cecului poate cere persoanei ?mpotri!a c>reia este intentata ac=iunea judiciara achitarea8 - suma indicata in cec: - chetuielile legate de protest: - dobinda medie bancara ( %< ) pentru perioada neachitarii cecului. #on!en=ia interna=ional> ?n materie de cec , Gi legisla=iile interne ale altor state pre!>d o procedur> simpli'icat> de incasare a cecului ?n caz de neplat> Gi anume . "rotestul ?mpreun> cu cecul nepl>tit se depune la judec>torie Gi printr)o ?nchiere ( care nu poate 'i atacat>) judec>torul in!esteGte cecul protestat cu titlu e;ecutoriu care)i permite bene'iciarului de a se adresa in ordine de regres 'ata de obliga=ii prin cec cu cerinta de al achita. Hn 2, #odul ci!il p?n> c?nd pe!ede numai ?naintarea ac=iunii ?n judecat> cu aceleaGi drepturi ale bene'iciarului . Fiecare persoana care a achitat acete sume poate in ordine de regres sa ceara de alta persoana obligata prin cec restituire tuturor cheltuielilor. &4& Cambia este un angajament neconditionat supus unei reguli de 'orma , prin care trasul se obliga la insarcinarea trag>torului sa achite o suma de bani la scadenta bene'iciarului cambiei. #irculatia cambiei in cometul interrna=ional este reglementata de8 Legea uni'icata a cambiei , adoptata prin #on!entia de la Iene!a ! 113/: iar ?n 2, se reglementeaz> de Legea cambiei a 2.,. + 1 iulie 13, #odul #!il (Art. 12&1.) Gi 2egulamentul cu pri!ire la decont>rile prin !irament ( 2; iulie 111% 2.,.). Cambia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: @ denumirea de McambieM, Mbill o' e(changeM @ ordinul simplu si neconditionat de a plati o suma de bani: @ numele trasului (platitor): @ scadenta (temenul de plata): @ domiciliul platii (locul platii): @ numele bene'iciarului) cel carui sau la ordinul carui trebuie 'acuta plata : @ data si locul emiterii: @ semnatura tr?gatorului (emitentul). ,cadenta& termenul cind trebuie onorata plata cambiei. 0a se indica in te(tul cambiei si poate 'i8 @ la !edere ) plata se 'ace la prezentare cambiei in orice moment cind doreste bene'iciarul8 ) la un anumit termen dupF data emiterii (platiti la % luni de la emitere): )la un anumit termen de la !edere ( platiti dupF 3 luni din momentul acceptarii) )la o data precisa (platiti la Imartie 111$). 23

"rologarea cambiei ) posibilitatea de prelungire a scadentei cambiei prin acordul partilor. #ambii sint de 3 'eluri. @ cambii la purtator )nu este indicat numele bene'iciarului, si incasarea o poate 'ace persoana care detine cambia. 0a poate 'i transmisa (!indut, donat) liber oricarei persoane: @ cambii la ordin ) bene'iciarul cambiei este indicat si el poate transmite cambia altei persoane prin andosament sau gir. Andosamentul (girul) este modalitate de instraina un titlu de !aloare negociabil prin inscrierea si con'irmarea inscrierii prin semnatura detinatorului cambiei (girant) a acestui 'apt pe partea dorsala(pe dos) a documentului. @ cambii nominative ) contin numele bene'iciarului , si pot 'i trasnsmise (instrainate) numai prin cesiunea de creanta e'ectuata notarial. .cceptarea cambiei ) este o procedura prin care bene'iciarul cambei se prezinta la tras pentru ca acesta sa recunoasca datoria (accept). 4e 'oloseste 'ormula MacceptatM urmata de semnatura trasului pusa pe 'ata cambiei. rasul care a acceptat cambia de!ine debitor principal, putind 'i obligat la e(ecutarea silita .aca trasul re'nza sa accepte cambia, bene'?ciarului are posibilitate de a 'ace un Mprotest de neacceptare ;; la notar apoi sa intenteaza o procedura de regres impotri!a girantilor, tr>g>torului, a!alistilor care au semnat cambia , acestea 'iind obligati sa)i achite bene'iciarului suma din cambie si cheltuielile a'erente. oti girantii, a!alistii si tr>g>torul poarta raspundere solidara in bata bene'iciarului. "ersoana care a achitat cambia neaceptta are dreptul sa ceara restituirea tuturor cheltuielilor e'ectuate . .valul sau cautiunea cambiala este un mecanism de asigurarea a obligatiunilor asumate prin cambie. "rin a!al o persoana terta ) Ma!alistM ) se obliga sa plateasca total sau partial suma de bani indicata m cambie , la scadenta , solidar cu debitorul principal (tr>g>tor sau girant). Fiecare debitor din cambie poate a!ea un a!alist care !a 'i obligat sa achite suma din cambie daca trasul nu !a plati la scadenta. ,contarea cambiei este opera=iunea prin care bene'iciarul acesteia dotrind sa primeasca suma indicata in cambie inainte de scadenta, se adreseaza la o banca sau o companie de 'actorin' cu rugamintea , ca aceasta sa o cumpere (sconteze). .aca banca are incredere in bene'iciar sau persoanele nominalizate in cambie ea sconteaza cambia platind)ui bene'iciarului suma din cambie minus o dobinda de scont, care este caleulata in dependenta de termenul de plata (scadenta) si dobinda medie bancara de creditare. .upF aceasta banca singura se prezinta la scadenta pentru a incasa banii de la bene'iciar. -escontaea ) opera=iunea prin care banca comerciala !inde (sconteaza) cambia deja scontata *ancii #entrale incasind suma indicata minus o dobinda de rescont. 4lata cambiei se 'ace la scadenta de catre tras. In cazul re'uzului de a plati cambia acceptata, bene'iciarul 'ace un Mprotest de neplataM la notar, care permite posesorului cambiei de intenta o actiune cambiala directa 'ata de tras si o actiune de regres impotri!a girantilor si tr>g>torului. Incasarea banilor se 'ace prin investirea cambiei protestate cu titlu e;ecutoriu la judecata care da posibilitate de a urmari bunurile debitorului si al obliga sa plateasca8 )suma indicata in cambie: )cheltuielile de protest: ) dobinda bancara pentru periuada de neplata: "ersoana care a achitat acasta suma poate inainta actiunea de regres 'ata de celelate persoane obligate prin cambie, restituindu)si cheltuielile. Ailetul la ordin ) este o cambie simpla. 0l este un titlu care cuprinde obligatia asumata de emitent (tr>g>tor) de a plati in calitate de debitor la scadenta o suma de bani determinata Aici apar numai doua persoane8 emitentul(tras) )care se obliga 'ata de bene'?ciar de a plati banii. Forma ,drepturile si obligatiile partilor precum si a!alul, girul,scontarea etc. sint aplicate sint asemeni cu cambia , cu deosebirea, ca biletu la ordin este emis de tras , si nu necesita acceptare. oate procedurile actiunii cambiale se atribuie la biletul la ordin. &5& .creditiv documentar (letter o' credit)) o modalitate de plata, ce reprezinta un angajament al bancii de a plati din ordinul clientului (importator) in condi=iile stipulate ?n cererea de acrediti! o suma de bani bene'iciarului, care trebuie sa prezinte un set de documente determinate. In 2, in calittate de act normati! se utilizeaza M2egulamentul cu pri!ire la decontarile prin !irament;; din 2; iulie 111% aprobat de *+,, #odul #i!il (Art12$/)12$-). 2-

4ub egida #amerei de #omer= de la "aris in 1113 au 'ost elaborate M2eguli si uzante uni'orme pri!ind acrediti!ele documentare M ultima editie ) publicatia ;//, care este utilizat deja de b>ncile din 2, pentru deser!irea acrediti!elor. #odul ci!il al 2, de'ineGte acrediti!ul documentar 7ca un aranjament, oricum ar 'i denumit sau descris, prin care o banca (banca emitenta), ac=ionFnd la cererea clientului sau (ordonatorului) si con'orm instruc=iunilor acestuia sau in nume propriu, e'ectueaz> o plata c>tre un ter= (bene'iciar) ori la ordinul acestuia sau accepta si pl>teGte cambii trase de c>tre bene'iciar, sau autorizeaz> o alta banca sa e'ectueze o ast'el de plata ori sa accepte si sa pl>teasc> asemenea cambii7. .e'ini=ia dat> este mai complet> Gi re'lect> majoritatea elementelor Gi 'unc=iilor A.. Acrediti!ul documentar este un contract separat de actul juridic care sta la baza lui. oate pFrtile implicate (b>ncile mai ales) opereaz> cu documente si nu cu bunuri, ser!icii sau alte presta=ii la care documentele pot sa se re'ere. 0tapele derul>rii pla=ii prin acrediti!e documentare8 l. Intre cump>r>tor si !?nz>tor se ?ncheie un contract de !inzare)cumparare unde se speci'ica ca plata se !a e'ectua prin acrediti! documentar. 2. #ump>r>torul (importatorul) da ordin (cerere de acrediti!) b>ncii sale ca sa deschid> un acrediti! de o anumita suma , la anumite condi=ii pe numele !?nz>torului. 3. *anca cump>r>torului (emitenta) deschide un acrediti! pe numele !?nz>torului m banca acestuia (la dinsul m tara). -. *anca !Fnz>torului (a!izatoare ) il a!izeaz> pe acesta despre 'aptul ca pe numele lui a 'ost deschis un acrediti!. ;. D?nz>torul se prezint> la banca sa si !eri'ica condi=iile acrediti!ului cu condi=iile contractului si daca sint ?ntocmai accepta acrediti!ul. %. Acceptind acrediti!ul !?nz>torul li!reaua mar'a la transportator con'orm termenilor si condi=iilor din contract, a!ind ca con'irmare documentele de transport. &. #u aceste documente de transport (...........................) !?nz>torul se prezint> la banca pentru a incasa pre=ul m>r'ii. $. *anca pl>titoare e(amineaz> toate documentele si daca acestea sunt m regula achita plata in dependenta de condi=ia de plata stabilita ( la !edere, termen, acceptarea..). 1.Achitand suma indicata banca !izatorului remite documentele b>ncii cump>r>torului si debiteaz> contul corespondent al acesteia. 1/."rimind documentele banca cump>r>torului le controleaz> si le transmite cump>r>torului, debitindui suma indicata din cont lui. 11 primind documentele !Fnz>torul se prezint> la transportator de unde i)si primeGte m>r'urile. Acrediti!ul poate 'i utilizabil (pl>tit)prin 8 )plata la !edere, )plata la un termen )acceptarea de cambii Acrediti!ele documentare sunt de mai multe tipuri8 ) acrediti!e re!ocabile (care pot 'i rechemate de pl>titor) si ire!ocabile Acrediti!ul trebuie sa indice clar daca este re!ocabil. In caz contrar, acrediti!ul este considerat ire!ocabil (art 12$1): ) acrediti!e con'irmate ,), se con'irma de o banca ter=a Gi constituie un angajament 'erm al bancii con'ormatoare, ad>ugat la cel al b>ncii emitente, ca o garan=ie suplimentar> de plata (art 12$3): ) acrediti!e trans'erabile ) care la solicitare bene'iciarului pot 'i trans'erate par=ial sau integral pe contul altor persoane: ) acrediti!e re?nnoibil (re!ol!ing) ) se 'olosesc la li!rarea m>r'urilor m transe si acrediti!ul se deschide pentru intreaga suma , dar se plateste in rate propor=ional cu !olumul mar'ii li!rate, automat reinoinduse(completinduse) pentru urmatoarea transa dup> 'iecare plata. Acrediti!ul documentar ) se considera cea mai sigura modalitate de plata utilizata in comer=ul interna=ionalal, deoarece )!inzatoml este sigur ca mar'a nu !a nimeri la cumparator 'ara ca acesta sa achite pretul ei, iar atunci cind !?nz>torul li!rind mar'a in con'ormitate cu pe!ederile contractului, !a prezenta la banca documentele necesare m regula ,banca este obligata sa platesca indi'erent de alte circumstan=e. 2;

) cump>r>torul este con!ins ca banca !a achita pre=ul m>r'ii numai dup> ce !a controla documentele prezentate, care do!edesc li!rarea m>r'urilor in con'ormitate cu condi=iile contractului. &6& *ncasoul documentar este o modalitate de plata , care consta dintr)o ?ns>rcinare data unei b>nci spre a se incasa o anumita suma de bani pentru anumite ser!icii prestate sau m>r'uri li!rate contra unor documente determinate. .erularea incasoul documentar in comer=ul interna=ional este reglementata de M2eguli uni'orme pri!ind incasourile documentare;; aprobate de c>tre #amera Interna=ionala de #omer= de la "aris. Altima edi=ie din 111; se numeGte M"ublica=ia ;22M .eosebirea dintre acrediti!ul documentar si incaso 8 ) acrediti!ul documentar este deschis de cel care pl> teGte (pl>titor): iar incasoul documentar este deschis de cel care primeGte banii *ene'iciar. Incasoul documentar este un contract separat de tranzactia c are sta la baza lui. 0tapele de derulare a incasoului documentar8 l. ?ncheierea unui contract de !Fnzare)cump>rare intre pFrtile contractante unde se speci'ica achitarea pl>tii prin incaso documentar: 2.!anzatorul li!reaz> mar'a la transportator si ia la mina documentele de transport semnate de transportator, care con'irma ca m>r'urile sunt li!rate m con'ormitate cu pre!ederile contractului: 3.Danzatorul se prezint>B la banca sa si da o dispozi=ie (cerere) de ?ncasare care trebuie sa con=in> ........... si depune documentele de transport ('actura comerciala, conosamentul maritim sau scrisoarea de tr>sura, certi'icatul de analiza, certi'icatul de origine si de calitate , pac9ing list, polita de asigurarea etc.): -.*anca !Fnz>torului e(pediaz> b>ncii cump>r>torului documentele de transport si dispozi=ia ?ncasare: ;.*anca cump>r>torului il a!izeaz> pe cump>r>tor despre sosirea documentelor: %.cumparatorul !ine la banca controleaz> documentele, si daca acestea sunt in ordine accepta dispozi=ia de ?ncasare adic> achita plata . &.Achitand plata cump>r>torul i)si ia documentele si se duce la transportator unde isi primeste mar'a : $.*anca cump>r>torului trans'era suma achitata b>ncii !Fnz>torului pe contul corespondent: 1.primind banii pe cont, banca !Fnz>torului crediteaz> (trans'era pe) contul cump>r>torului #ererea de incasare trebuie sa contina in'ormatii cu pri!ire la8 a) emitent si tras b) banca de la care s)a primit incasoul si banca prezentatoare : c) suma si !aluta incasoului: d) documentele ane(ate si numarul de e(emplare pentru 'iecare document: e) termenele si conditiile de e'ectuare a platii si acceptarii: ') cheltuielile care trebuie suportate: g) metoda de plata si 'orma a!izului de plata: instructiunile in caz de neplata, de neacceptare *ancile nu isi asuma nici o obligatie ori responsabilitate pentru autenticitatea documentelor primite. "lata poate 'i e'ectuata prin acceptarea unei cambii. &?& Cardul bancar este un instrument de plata emis de o banca (emitent) care permite titularului cardului sa retraga bani in numerar, sa e'ectueze trans'er de sume banesti in limitele disponibilului din contul sau in banca emitenta ori din contul liniei de credit acordata de aceasta. .e=in>torului cardului bancar poate e'ectua plati pentru bunurile si ser!iciile prestate de intreprinderile comerciale care, in baza contractelor incheiate cu emitentul, accepta sa 'ie platite prin card. Intreprinderea comerciala isi restituie banii pentru presta=iile e'ectuate titularului cardului prin cesiunea catre emitent a creantelor 'ata de titularul cardului. 2%

"la=ile prin card bancar se reglementeaz> de codul #i!il, Gi in special de reglementarile pri!ind ordinul de plata, contul curent bancar, creditul in cont curent, de alte acte bancare.

Tema < Operaiuni de decont!ri $!r! numerar


1. Noiunea i caracteristica general! a decont!rilor 6n practica internaional! .econtarea reprezint> opera=iuni de plat> Gi ?ncas>rilor '>r> numerar prin intermediul conturilor bancare, ca urmare a rolului b>ncilor comerciale Gi creditului ?n economia modern>. .econtarea de=ine ponderea principal> ?n sistemul pl>=ilor. .econt>rile au loc prin !irament. Diramentul bancar este tehnica 'inanciar)contabil>, speci'ic> utilizat> pentru trans'erul scriptic al unei sume determinate dintr)un cont al unui titular de cont numit ordonator ?n contul unui altui subiect de drept numit bene'iciarul opera=iunii. 3rdinul de !irament dat de titularul contului este un mandat prin care clientul ?mputerniceGte banca s> debiteze din contul s>u o anumit> sum> de bani Gi s> crediteze cu suma respecti!> un alt cont. Acest ordin se prezint> pe un 'ormular special eliberat de c>tre banc> sau sub 'orma unui titlu negociabil la ordin sau la purt>tor. *>ncii c>ruia i se adreseaz> ordinul de !irament ?i re!in obliga=iile unui mandatar. *anca bene'iciarului de !irament este obligat> s> primeasc> 'ondurile !irate Gi s> ?l in'ormeze pe bene'iciar printr) un a!iz de credit indicFnd)ui numele ordonatorului. .ac> bene'iciarul nu protesteaz> ?ntr)un termen scurt se prezum> c> el a acceptat 'ondurile !irate. "lata se consider> e'ectuat> pe data ?nscrierii ?n contul ordonatorului Gi se opereaz> la data ieGirii din contul acestuia. 0'ectuarea opera=iunilor de !irament nu presupune ?n mod necesar aceeaGi banc>. Hn comer=ul interna=ional o asemenea situa=ie nu poate 'i ?ntFlnit>. 3rdinul de plat> este un instrument de plat> concretizat ?n dispozi=ia dat> de titularul unui cont bancar b>ncii la care este deschis acest cont ca aceasta s> achite din disponibilul de contului respecti! o anumit> sum>. 3rdinul de plat> cuprinde men=iunile8 ) numele ordonatorului ) suma de plat> ) modul de acoperire a acestei sume ) numele Gi num>rul contului bene'iciarului 3rdinul de plat> poate 'i8 simplu, adic> necondi=ionat: documentar, adic> condi=ionat: letic ) telegra'ic, tele( Gi tele'onic. .econtarea poate 'i intern> sau interna=ional>. Intern> are ca obiect pl>=i '>r> numerar e'ectuate pe teritoriul na=ional al unui stat, iar decontarea interna=ional> are ca obiect pl>=i '>r> numerar ?ntre partenerii de a'aceri din =>ri di'erite. ,ecanismul decont>rilor interna=ionale se e'ectueaz> cu particiaprea a - subiec=i8 1. importatorul care este ordonator 2. banca importatorului 3. banca e(portatorului -. e(portatorul care este bene'iciarul pl>=ii 0'ectuarea decont>rilor interna=ionale implic> un anumit risc pentru b>ncile participante la opera=iune. "entru compensarea acestui risc b>ncile percep comisioane Gi dobFnzi m>rimea c>rora di'er> ?n 'unc=ie de gra!itatea riscului asumat precum Gi de gra!itatea perioadei pentru care acestea Gi)au asumat angajamentul de a e'ectua opera=iunea.

Cecul
a% Noiunea i reglementarea 7uridic! #ecul este un titlu de credit ce cuprinde un ordin tras asupra unei b>nci de c>tre o persoan> numit> tr>g>tor care a!Fnd 'onduri la acea banc> ?i ordon> s> pl>teasc> o sum> de bani altei persoane numit> bene'iciar. Institu=ia care emite cecul este o persoan> juridic> Gi poart> numele de tras. 0a acti!eaz> din numele altei persoane 'izice sau juridice numit> tr>g>tor sau ordonator. "lata cecului se 'ace de tras direct sau prin coresponden=ii s>i. "lata se e'ectueaz> pe baza depozitului ?n numerar constituit ?n porto'oliul trasului de c>tre tr>g>tor sau pe baza creditului pe care trasul ?l acord> ?n condi=ii determinate. 2&

#ecul se aseam>n> mult cu cambia, ?n asemenea dou> tipuri se deosebesc prin aceea c> 8 1. cecul poate 'i tras numai asupra unei b>nci 2. cecul este pl>tit tot timpul numai la !edere 3. emiterea cecului implic> obligatoriu e(isten=a la tras a unei pro!iziuni sau acoperiri, adic> 'onduri necesare pentru a e'ectua plata cecului la scaden=>. "e plan interna=ional #ecul este reglementat de #on!en=ia cu pri!ire la legea uni'orm> asupra cecului Gi de #on!en=ia pri!ind reglementarea unor con'licte de legi ?n materie de cec din 1131, Iene!a. b% Coninutul i elementele eseniale 0lementele esen=iale ale cecului sunt8 ) denumirea de cec cuprins> ?n te(t Gi e(primat> ?n care este redactat titlul ) ordinul necondi=ionat de a pl>ti o sum> de bani ) denumirea b>ncii care trebuie s> pl>teasc> ) indicarea locului unde !a 'ie e'ectuat> plata ) indicarea datei Gi locului ?n care a 'ost emis cecul ) semn>tura tr>g>torului #ecul este emis sub 'orma unui 'ormular tipizat unde sunt reimprimate8 numele Gi adresa tr>g>torului titular de cont: denumirea b>ncii tr>g>torului, a sucursalei sau 'ilialei Gi tele'onul acesteia: denumirea cec Gi ordinul de plat>: bararea Gi clauza Knetrans'erabil prin gir7 sau Ktrans'erabil prin gir7 numai ?n 'a!oarea unei b>nci. r>g>torul completeaz> men=iunile pri!ind suma de plat> ?n ci're Gi litere, locul Gi data emiterii, semn>tura sa ologra'> Gi numele bene'iciarului. 0ste posibil ca numele bene'iciarului s> lipseasc>, cecul 'iind emis ?n alb. #ecul este posibil doar la !edere, iar orice scaden=> indicat> pe el este considerat> ca nescris>. #ecul nu poate 'i acceptat. ,en=iunea de neacceptare trecut> pe cec se consider> nescris>. .ac> suma de plat> este scris> ?n ci're Gi litere, iar ?n caz de neconcordan=> se ia ?n !edere suma ?n litere. .ac> suma este scris> de mai multe ori ?n caz de neconcordan=> se ia ?n considerare suma cea mai mic>. .ac> locul pl>=ii nu este ar>tat pe cec acesta se consider> a 'i locul indicat lFng> numele trasului. .ac> nici acest loc nu este indicat cecul este pl>tibil la locul unde banca tras ?Gi are sediul s>u principal. .ac> sunt ar>tare mai multe locuri de plat> cecul este pl>tibil la primul loc de plat> indicat. .ata cecului trebuie s> 'ie ar>tat> indicFndu)se ziua, luna, anul Gi locul emiterii. #ecul '>r> dat> se consider> pFn> la prima dat> contrarie ca 'iind anterior termenului de prezentare. #ecul poate 'i post datat. Hn acest mod se prelungeGte e(isten=a cecului care !a r>mFne mai mult timp ?n circula=ie Gi !a 'i pl>tit peste termenele pre!>zute de lege. c% 9ecanismul decont!rilor prin cec 0miterea cecului se bazeaz> pe o acoperire care reprezint> o sum> de bani a'lat> ?ntr)un num>r de cont bancar Gi pe con!en=ie ?ntre banc> Gi tr>g>tor. Acoperirea cecului trebuie s> ?ndeplineasc> condi=iile8 ) s> 'ie constituit> ?nainte de emiterea cecului ) s> constituie o !aloare cel pu=in egal> cu cea a cecului ) s> 'ie disponibil> sub un dublu aspect ) s> 'ie lichid> Gi e(igibil> ?n raportul dintre client Gi banc> Gi s> nu 'ie impedimente pentru e'ectuarea pl>=ii cecului ) s> 'ie ire!ocabil> ?n sensul c> tr>g>torul este obligat s> men=in> acoperirea la purt>torului cecului pFn> la ?ncasarea sau prescrip=ia cecului. r>g>torul nu poate s> atrag> acoperirea nici s> blocheze contul, cu e(cep=ia celor pre!>zute de lege. 0miterea unui cec '>r> acoperire sau '>r> e(isten=a prealabil> ?ntre tr>g>tor Gi tras constituie in'rac=iune. ,odul de transmitere a cecului di'er> cu natura acestuia. Iirul cecului este semn>tura pe cec pFn> care proprietarul cecului dispune plata sumei pre!>zute ?n document unei anumite persoane Gi la o anumit> dat>. Iirul trebuie s> 'ie necondi=ionat. 0l trebuie s> se 'ac> pentru ?ntreaga sum> inclus> pe cec. Iirul par=ial este nul. Iirul este scris pe cec sau pe o ane(> a acestuia Gi trebuie s> 'ie semnat de girant. Iirul transmite toate drepturile ce rezult> din cec. "osesorul unui cec girat ?n alb are posibilit>=ile8 ) s>)l completeze cu numele s>u ori cu numele altei persoane ) s> gireze cecul din nou ?n alb sau unei anumite persoane ) s> predea cecul altei persoane '>r> s>)l gireze Gi '>r> s>)l completeze. Iirantul r>spunde de plat> dac> nu e(ist> clauz> contrarie. 0l poate interzice un nou gir dac> doreGte s> nu)Gi asume r>spunderea de plat> ?n raport cu persoanele c>rora cecul le)a 'ost ulterior girat. #ecul 2$

pierdut din orice moti! nu poate 'i re!endicat de la posesorul care ?Gi justi'ic> dreptul, cu e(cep=ia situa=iei ?n care acest posesor la dobFndit cu rea credin=> sau a s>!FrGit o greGeal> gra!> ?n dobFndirea lui. Iarantarea cecului prin a!alul cecului poate 'i dat> de o ter=> persoan>. A!alul se d> pe cec sau pe o ane(> Gi se semneaz> de a!alist. A!alul trebuie s> men=ioneze persoana pentru care este dat. Hn lipsa acestei men=iuni se consider> dat pentru tr>g>tor. d%8ariet!ile cecului .up> modul de identi'icare a bene'iciarului se disting urm>toarele 'eluri de cec8 ) cec nominati! ) cec la ordin ) cec la purt>tor #ecurile sunt considerate nominati!e atunci cFnd ?n te(tul lor este indicat numele bene'iciarului, iar cecul este pl>tit numai acestuia. #ecurile !or 'i la ordin atunci cFnd ?n te(tul lor e men=ionat numele bene'iciarului Gi clauza Kla ordin7. #hiar dac> aceast> clauz> lipseGte cecurile se prezum> a 'i la ordin. #ecurile !or 'i considerate la purt>tor atunci cFnd ?n te(tul ?nscrisului este men=iunea e(pres> Kla purt>tor7, sau cFnd nu se completeaz> nimic la comportamentul cu pri!ire la bene'iciarul pl>=ii. .up> modul de ?ncasare8 ) cecul nebarat ) cecul barat ) cecul certi'icat ) cecul ce c>l>torie ) cecul circulator #ecul nebarat poate 'i pl>tit ?n numerar sau ?n cont '>r> nici o restric=ie, potri!it solicit>rii bene'iciarului. Acestea se mai numesc cecuri albe sau deschise. #ecul barat are un semn de demarcare speci'ic8 pe 'a=a titlului se con=in 2 linii paralele care pot 'i ?nscrise de tr>g>tor sau de tras. #ecurile barate sunt utilizate numai pentru plata dintr)un cont bancar ?n altul, neputFnd 'i pl>tite ?n numerar. #ecul certi'icat este un cec obiGnuit, barat sau nebarat, achitat la prezentare, dar pe corpul c>ruia este pus> semn>tura de certi'icare a trasului. *anca tras> la care se a'l> contul tr>g>torului, certi'icFnd ?n prealabil e(isten=a unui disponibil su'icient pentru e'ectuarea pl>=ii, suma certi'icat> putFnd 'i sau nu blocat>. #ecurile de c>l>torie la aspectul lor e(terior seam>n> mai mult cu o bancnot>. #ecul turistic are !aloare 'i(>, imprimat> pe el o dat> cu tip>rirea lui. Aceste cecuri sunt emise de b>nci Gi !Fndute clien=ilor lor pentru a ?nlocui banii lichizi ?n e'ectuarea cheltuielilor de c>l>torie. #ecul circular este un titlu la ordin. 0l se emite de o banc> autorizat> sau de o alt> institu=ie de credit pentru sumele pe care le au la dispozi=ie de la emitentul titlului, la data semn>rii acestuia. #ecul circular este pl>tit la orice loc ar>tat de emitent. "osesorul legitim decade din dreptul de regres dac> nu prezint> cecul circular la plat> ?ntr)un termen de 3/ zile de la data emiterii. Ac=iunea ?mpotri!a emitentului se prescrie dup> scurgerea a 3 ani de zile de la data emiterii. e% 2$ectele nepl!ii cecului #ecul este pl>tit la !edere. "rezentarea cecului la un o'iciu de compensa=ii echi!aleaz> cu prezentarea la plata lui. ermenele de prezentare la plat> sunt di'erite ?n raport cu pozi=ia geogra'ic> a locului de emitere 'a=> de cel de plat>, cum ar 'i8 cecul emis Gi pl>tit ?n aceeaGi =ar> se prezint> la plat> ?n termen de $ zile: cecul emis ?ntr)o =ar> Gi pl>tibil ?n alta se prezint> la plat> ?ntr)un termen de 2/ zile, dac> locul emiterii Gi locul pl>=ii se a'l> ?n aceeaGi parte a lumii (continent) sau &/ de zile dac> locul emiterii Gi locul pl>=ii sa a'l> ?n di'erite par=i ale lumii. Hn general, termenul de prezentare la plat> nu poate dep>Gi % luni, ?n unele cazuri plata cecurilor peste aceste termine putFndu)se 'ace cu acordul prealabil al tr>g>torului. Iirantul r>spunde de plat> dac> ?n cec nu s)a stipulat ast'el. Iiratorul poate ?nainta o ac=iune recuperatore 'a=> de girant. #u cFt mai multe giruri sunt pe cec, cu atFt e mai mare siguran=a cecului. Iarantul poate interzice andosarea ulterioar> a cecului, ?n acest caz el nu !a purta r>spundere 'a=> de giran=i c>rora cecul le)a 'ost andosat dup> acesta. Hn situa=ia ?n care trasul nu pl>teGte cecul prezentat ?n termen util posesorul titlului poate e(ercita dreptul de regres ?mpotri!a giran=ilor tr>g>torului Gi a!alizatorilor. 2e'uzul de plat> poate 'i contestat prin8 ) ?ntocmirea unui protest ) printr)o declara=ie a trasului scris> Gi dat> pe cec 21

printr)o declara=ie contestatoare a o'iciului de compensare ca cecul a 'ost prezentat, dar nu a 'ost pl>tit. "rotestul trebuie adresat ?nainte de e(pirarea termenului de prezentare. Hn caz de re'uz de plat> de=in>torul trebuie s>i pun> la curent pe girant Gi tr>g>tor ?n termen de - zile lucr>toare ce urmeaz> dup> ziua ?ntocmirii protestului. Fiecare girant la rFndul s>u e obligat ca timp de 2 zile lucr>toare care urmeaz> dup> primirea sesiz>rii s> comunice girantului s>u in'orma=ia primit> cu pri!ire la neplat>, cu indicarea numelui Gi a adreselor persoanelor ce au emis in'orma=iile anterioare. AGa se !a proceda pFn> ce in'orma=ia nu !a 'i adus> la cunoGtin=> tr>g>torului . ermenele ?ncep s> curg> din momentul !ehicula=ii in'orma=iei. 4e ?nGtiin=eaz> a!alizatorul de persoana pentru care a garantat. In'orma=ia se poate 'ace sub orice 'orm> , inclusi! Gi prin simpla ?napoiere a cecului. "ersoana care nu l)a in'ormat pe contragentul s>u nu pierde dreptul ce decurge din cec, dar !a 'i responsabil pentru prejudiciul ce ar putea 'i adus din cauza neglijen=ei sale, m>rimea prejudiciului neputFnd totuGi s> dep>Geasc> m>rimea sumei cecului. .o!ada nerespect>rii termenului !a 'i '>cut> de persoana care in!oc> aceast> circumstan=> 'iind un litigiu cu de=in>torul cecului. otuGi obliga=ii din raportul de cec sunt r>spunz>tori ?n mod solidar 'a=> de de=in>torul lui. .e=in>torul poate ?nainta ac=iune 'a=> de to=i sau 'iec>rui ?n parte. .e=in>torul poate ?nainta ac=iune de regres atFt ?n suma cecului cFt Gi cheltuielile pentru protest Gi a altor cheltuieli suportate. "ersoana care a '>cut plata poate cere acelaGi lucru de la ceilal=i obliga=i ?n ordine de regres. "l>titorul are dreptul s> cear> o chitan=> care ar con'irma plata. Fiecare girant care a pl>tit cecul poate s>)Gi Gtearg> girul Gi cele ce urmeaz> dup> el.

Cambia
a% Noiunea i reglementarea 7uridic! Ini=ial cambia a cunoscut reglement>ri juridice pe plan na=ional al statelor. 3 dat> cu interna=ionalizarea rela=iilor comer=ului ?n !ederea e!it>rii con'lictului de norme comerciale ale mai multor state, a ap>rut necesitatea unei codi'ic>ri a reglement>rilor ?n materia cambiei. "rima uni'icare a a!ut loc la #on'erin=a de la Paga, care a a!ut loc ?n 111/, ?n cadrul c>reia au 'ost elaborate dou> acte de drept uni'orm cum sunt8 ) regulamentul uni'orm asupra cambiei Gi biletului la ordin: ) #on!en=ia asupra uni'ic>rii dreptului relati! la cambie Gi biletul la ordin Aceste dou> acte totuGi nu a a!ut e'ectul scontat Gi ca urmare la & iunie 113/ sub egida Ligii +a=iunilor au 'ost elaborate #on!en=iile de la Iene!a ?n materie cambial>, constituind iz!orul principal de drept material uni'orm ?n domeniul cambiei8 ) #on!en=ia cuprinzFnd legea uni'orm> asupra cambiei Gi biletului la ordin ) #on!en=ia pri!ind reglementarea unor con'licte de lege ?n materie de cambie Gi bilet la ordin ) #on!en=ia relati!> la dreptul de timbru ?n materie de cambie Gi bilet la ordin #u toate c> aceste acte au 'ost adoptate Gi majoritatea =>rilor au aderat la ele, totuGi nu a 'ost posibil> uni'icarea complet> a reglement>rilor ?n materie, care ca urmare a de'initi!>rii acestor discrepan=e la /& octombrie 11$$ adunarea general> a 3.+.A. a adoptat o nou> #on!en=ie cu pri!ire la cambia interna=ional> Gi biletul interna=ional la ordin, care a intrat ?n !igoare dup> un an de la adoptare. Hn republica ,oldo!a un ast'el de regim de decontare este reglementat prin Legea cu pri!ire la cambie, precum Gi de compartimentul codului #i!il K#ontracte Gi opera=iuni bancare7. Ast'el, ?n art.1 al legii cambia este un titlu de credit care reprezint> o crean=> scris>, ?ntocmit> con'orm pre!ederilor legii, ce o'er> posesorului acesteia dreptul cert Gi e(igibil de acere la scaden=a crean=ei de la debitor, iar ?n caz de neonorare a acestei cereri Gi de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicat>. Hn literatura de specialitate sunt ?ntFlnite mai multe de'ini=ii8 .up> .emitrescu Kcambia este un ?nscris solemn prin care o persoan> se oblig> a pl>ti sau 'ace s> se pl>teasc> unei alte persoane o sum> de bani la data Gi locul indicat ?n ea7. Ion ,aco!ei de'ineGte Kcambia c> este ?nscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoan> tr>g>tor unei alte persoane tras de a pl>ti unui bene'iciar la scaden=> Gi la locul stabilit o sum> de bani determinat>7. "entru a produce e'ectele dorite, cambia trebuie s> ?ntruneasc> c>te!a carecteristici speci'ice8 1. ea este un ?nscris solemn, adic> este materializat> ?n 'orm> reglementat> de lege 2. cambia este un titlu complet, care se do!edeGti nemijlocit prin con=inutul cambie 3. 'ermitatea obliga=iei cambiale, adic> este o obliga=ie sinest>t>toare Gi nu poate 'i a'ectat> de alte obliga=ii. 3/

-. cambia este un titlu la ordin,deoarece chiar daca nu este inscriptionat> clauza la ordin ea se consider> subFn=eleas>. ;. obliga=iile cambiale sunt abstracte, adic> apari=ia lor este generat> de o cauz> ini=ial> (e(. contr. !Fnzare) cump>rare). %. ordinul de plat> din cambie este necondi=ionat8 condi=ionarea obliga=iilor cambiale prin ?nscrierea unor clauze ?n acest sens duce la nulitatea cambiei &. obiectul cambiei este plata unei sume de bani determinat> $. obliga=iile cambiale sunt pl>tite la scaden=> 1. cambia este un titlu e(ecutoriu, care se e(plic> prin dreptul creditorului de a Gi realiza dreptul cambial este de a adresa un protest Gi s> in!esteasc> titlul cu 'ormul> e(ecutorie. #ambia atFt pe plan intern cFt Gi interna=ional are 'unc=ia ca instrument de plat>, instrument de credit sau instrument de garan=ie bancar>. #a instrument de credit este cea mai important> 'unc=ie Gi se e(plic> prin 'aptul c> are loc un e'ect de amFnare a unei pl>=i prin amFnarea e(ecut>rii cambiei pe o dat> ulterioar> numit> scaden=>. #a instrument de plat> rezid> din 'unc=ia instrumentului de credit. Aceasta se realizeaz> prin predarea cambiei de tr>g>tor bene'iciarului. La rFndul s>u bene'iciarul poate s>)Gi procure suma ?n numerar prin !inderea cambiei G. a. . Func=ia de instrument de garan=ie a pl>=ii se datoreaz> in!estirii cambiei cu titlu e(ecutoriu ?n caz de neplat>, care asigur> o e(ecutare per'ect> a obliga=iilor clientului unei b>nci. b% Coninutul cambiei #ambia trebuie s)> con=in> anumite elemente obligatorii. #ambia poate 'i un ?nscris sub semn>tur> pri!at> sau un act autenti'icat. Hnscrisul se redacteaz> ?n limba aleas> de p>r=i, putFndu)se utiliza orice mijloace gra'ice. #el mai des se utilizeaz> 'ormularele tip. #on'orm legisla=iei ?n !igoare precum Gi a legii uni'orme cambia trebuie s> con=in> urm>toarele elemente esen=iale8 a) titlul de cambie trecut ?n te(tul ?nscrisului: b) ordinul necondi=ionat de a pl>ti o sum> determinat> e(primat> ?ntr)o anumit> moned>: c) numele persoanei care urmeaz> s> e'ectueze plata (trasul): d) scaden=a: e) domiciliul pl>=ii: ') numele persoanei c>reia sau la ordinul c>reia trebuie '>cut> plata (bene'iciarul): g) data Gi locul emiterii: h) semn>tura emitentului (tr>g>torului). .enumirea de cambie se ?nscrie ?n te(tul titlului de credit ?n limba 'olosit> la redactare. .up> p>rerea unor autori, nu !a 'i nul> cambia ?n care denumirea de cambie a 'ost e(primat> ?ntr)o limb> di'erit> de cea ?n care a 'ost e(primat> con=inutul ei. Legisla=ia nu spune nici un cu!Fnt despre !alabilitatea unei ast'el de trate. Legisla=ia cambial> admite 'olosirea oric>rei limbi la redactarea cambiei, ne'iind obligatoriu ca cambia s> 'ie scris> ?n limba =>rii ?n c>reia 'ost emis>. .enumirea de cambie se speci'ic> ?n te(tul ?nscrisului pentru ca semnatarii ei s>)Gi dea seama de la bun ?nceput de natura, e'ectele Gi ?ntinderea obliga=iilor speciale ce Gi le asum> printr)un asemenea act. ,andatul sau ordinul de a pl>ti o sum> de bani trebuie s> 'ie pur Gi simplu '>r> nici un 'el de rezer!e sau condi=ii. 3rdinul necondi=ionat de plat> determin> caracterul abstract Gi autonom al acestui titlu de credit. +u se admite ca mandatul de a pl>ti s> se re'ere la o plat> ?n cont sau la o opera=iune de !irament. 4uma trebuie s> 'ie precizat> Gi s> arate atFt cuantumul ei, cFt Gi moneda pl>=ii. 4uma !a 'i ?nscris> atFt ?n litere cFt Gi ?n ci're. .ac> suma de plat> este scris> de mai multe ori, 'ie ?n ci're, 'ie ?n litere, ?n caz de di!ergen=e debitorul este obligat s> pl>teasc> suma cea mai mic>. #on'orm legii daca cambia este pl>tibil> Kla !edere7 sau Kla anumit termen de la !edere7, ?n cuprinsul ei tr>g>torul poate stipula o clauz> prin care se stabileGte o rat> a dobFnzii, calcularea '>cFndu)se de la data emiterii pFn> la data pl>=ii. +umele persoanei care trebuie s> pl>teasc> Gi domiciliul ei trebuie indicate ast'el ?ncFt s> 'ie posibil> identi'icarea, pentru a nu 'i periclitat> !alabilitatea cambiei. rasul se desemneaz> prin indicarea numelui patronimic Gi domiciliul sau denumirii de 'irm> Gi sediul. "oate 'i indicat un singur tras sau mai mul=i. Hn cazul desemn>rii mai multor traGi, indicarea nu trebuie s> 'ie alternati!>, ci to=i se !or angaja ?n mod cumulati!, adic> ei !or r>spunde solidar. 4caden=a ei este data cFnd trebuie pl>tit> !aloarea cambiei. 4unt trei condi=ii care trebuiesc respectate la indicarea scaden=ei8 scaden=a trebuie s> 'ie unic>, cert> Gi posibil>. Anicitatea ?nseamn> inadmisibilitatea scaden=ilor succesi!e, neadmiterea scaden=ei pentru pl>=i ?n rate. #ertitudinea ?nseamn> inadmisibilitatea pl>=ii condi=ionat> de un care!a e!eniment, a c>rei date este necunoscut> 'erm. #Fnd se 31

spune c> scaden=a trebuie s> 'ie posibil> se are ?n !edere c> ea nu trebuie s> 'ie la !reo dat> ca re nu e(ist> ?n calendar. #on'orm pre!ederilor ?n !igoare cambia poate 'i tras>8 ) la !edere: ) la un termen de la !edere: ) la un termen de la data emiterii: ) la o zi 'i(>. 4caden=a la !edere se indic> de obicei prin cu!intele 6la prezentare7, 6la cerere7, 6la !edere7 sau 6oricFnd7. 4caden=a la un anumit termen de la !edere se calculeaz> de la data accept>rii cambiei de c>tre tras, sau la data emiterii actului de protest pentru re'uzul de acceptare. Legea cambiei pre!ede reguli speci'ice de calculare a termenului cum ar 'i8 dac> scaden=a este 'i(at> pe zile, ea !a 'i ultima zi a termenului, zilele calculFndu)se '>r> a se =ine seama de ziua emiterii Gi de ziua prezent>rii la plat>: dac> scaden=a este 'i(at> pe luni, ea !a 'i considerat> data corespondent> a lunii cFnd trebuie e'ectuat> plata: ?n lipsa date corespunz>toare scaden=a este ultima zi a acestei luni G.a. . 4caden=a la un anumit termen de la datat emiterii are ca punct de re'erin=> ziua ?n care a 'ost emis> cambia. #alculul ?ncepe din ziua urm>toare emiterii cambiei, iar scaden=a este ultima zi a termenului ast'el calculat. 4caden=ele la termen sunt cele care con=in ziua, luna Gi anul scaden=ei. An alt element al cambiei este locul pl>=ii care se indic> de obicei sub numele trasului, deGi aceasta nu este o regul> strict>. .ac> ?n cambie nu este indicat locul pl>=ii, el !a 'i considerat domiciliul trasului. Hn cazul ?n care sunt men=ionate mai multe locuri, cambia poate 'i prezentat> la oricare dintre ele la alegerea bene'iciarului. #ambia totodat>, nu este lo!it> de nulitate dac> locul pl>=ii nu este indicat, aceast> e(cep=ie 'iind unele din pu=inele e(cep=ii admise. "lata cambiei se poate 'ace Gi la domiciliul unui ter= sau ?n orice alt loc. #ambia care con=ine o ast'el de clauz> se numeGte domiciliat>. Legea cambiei reglementeaz> acest moment dup> cum urmeaz> 6trata poate 'i pl>tit> la locul unde se a'l> banca ter=ului sau ?n locul unde se a'l> banca trasului ori ?n alt loc stabilit de comun acordM. +umele bene'iciarului este Gi el element esen=ial, ca urmare a 'aptului c> legisla=ia stabileGte c> o cambie poate 'i numai la ordin Gi nicidecum la purt>tor. *ene'iciarul sau primitorul sumei cambiale se desemneaz> prin indicarea numelui, care trebuie '>cut> ?n mod precis Gi complet cu men=iunea 6la ordin7, care se presupune dac> lipseGte. Hn calitate de bene'iciar pot 'i indicate mai multe persoane. 0l se desemneaz> cumulati! sau alternati!. Atunci cFnd desemnarea este cumulati!>, drepturile care rezult> din cambie se e(cit> ?mpreun> de to=i bene'iciarii, iar cFnd este alternati!>, de oricare din ei. +umele, prenumele Gi domiciliul bene'iciarului pot 'i ?nscrise ?n orice parte a documentului, de regul> ?n partea dreapt> dup> ordinul necondi=ionat de plat>. .ata Gi locul emiterii se ?nsemneaz> pe 'a=a titlului, Gi pre!ede ziua, luna, Gi anul emiterii. .ata emiterii trebuie s> 'ie unic>, cert>, Gi opozabil> tuturor. "Fn> la proba contrarie, data se presupune a 'i ade!>rat> sau real>. Locul emiterii se men=ioneaz> ?mpreun> cu data. Hn cazul ?n care este absent locul emiterii cambiei se consider> localitatea care 'igureaz> lFng> semn>tura tr>g>torului. 4emn>tura tr>g>torului se trece sub te(t ?n partea de jos a titlului. 4emn>tura trebuie s> 'ie manuscris> Gi s> cuprind>, ?n cazul persoanei juridice, Gi denumirea complet> a 'irmei al>turi de semn>tura persoanelor autorizate. Hn literatura de specialitate se prezumeaz> c> semn>tura tr>g>torului este unica modalitate de mani'estare a !oin=ei de a crea titlul de credit care reprezint> asigurarea garan=iei e(ecut>rii obliga=iilor rezultate din rela=iile comerciale. 4anc=iunea nerespect>rii 'ormei cambiale este determinat> de lege8 titlul ?n care lipseGte una din condi=iile enumerate nu are !aloarea unei trate. Hn urma acestui 'apt cambia nu mai produce e'ectele unui titlul de credit. Legea uni'orm> stipuleaz> trei cazuri de derogarea de la 'orma legal> stabilit> pentru cambie, care nu atrag nulitatea ei8 ) trata '>r> indicarea scaden=ei este socotit> pl>tit> la !edre ) ?n lipsa indic>rii locul pl>=ii !a 'i considerat locul indicat lFng> numele trasului care !a 'i domiciliul pl>=ii ) ?n lipsa locului emiterii acesta !a 'i considerat locul ar>tat lFng> numele tr>g>torului. a% 9ecanismul decont!rilor prin cambie 3rdinul de plat> emis de c>tre tr>g>tor nu creeaz> obliga=ii cambiale pentru tras. Hn raportul cambial trasul are o pozi=iei special>, deoarece el nu este parte la acest raport pFn> cFnd n)a acceptat ordinul de plat>. Acest angajament, men=ionat ?n scris pe cambie de c>tre tras precum c> acesta !a 'ace plata la 32

scaden=>, se numeGte acceptare. .oar dup> acceptare trasul de!ine debitor cambial. ,ai e(act, trasul de!ine obligat direct, principal Gi solidar. Hn rela=ia cambial> sunt implicate 3 persoane8 tr>g>torul, trasul, bene'iciarul. 2ela=ia principal> este ?ntre tr>g>tor Gi bene'iciar, deoarece tr>g>torul emi=Fnd o cambie ?n 'a!oarea bene'iciarului, recunoaGte ast'el o obliga=ie pe care o are 'a=> de acesta, inclus> ?n angajamentul c> ?nscrisul !a 'i onorat la termen. 0mi=Fnd cambia, tr>g>torul ?n acelaGi timp se oblig> s> determine pe tras s> pl>teasc> suma ?nscris>. .in momentul emiterii cambiei ?ncepe circula=ia ei. #ambia se transmite prin8 ) simpl> tradi=iune ) gir (andosare) ) cesiune ) subrogare legal> ) succesiune #ambia se transmite prin simpla tradi=iune (?nmFnare) de c>tre tr>g>tor bene'iciarului, aceasta 'iind Gi o obliga=ie a emitentului, deoarece '>r> ?n'>=iGarea ei material> c>tre debitorul cambial bene'iciarul nu)Gi !a putea realiza drepturile. Iirul (andosarea) reprezint> o opera=iune prin care cambia circul> de la un bene'iciar la altul. Hn literatura de specialitate a cest mecanism este ?ntFlnit sub di'erite de'ini=ii cum ar 'i8 6transmiterea cambiei din mFn> ?n mFn>7: 6un ordin de plat> pe care)l d> bene'iciarul trasului sau tr>g>torului de a pl>ti unui nou bene'iciar o sum> de bani determinat>7: 6girul este men=iunea, '>cut> pe cambie, prin mijlocul c>reia se transmite proprietatea cambiei ?mpreun> cu toate drepturile Gi garan=iile ce decurg din ea7. "ersoanele ?ntre care se 'ace aceast> transmitere au di'erite denumiri8 persoana care transmite cambia se numeGte girant sau andosator, iar persoana c>reia se transmite cambia se numeGte girator sau noul bene'iciar. 3rice trat>, chiar dac> este e(pres tras> la ordin, poate 'i transmis> prin gir. #on'orm Legii Ani'orme girul se men=ioneaz> pe titlu, iar de obicei pe spatele lui Gi de aceea se mai numeGte andosare. .ac> sunt mai multe giruri ele se pot scrie pe o prelungire numit> alonj>, care este ad>ugat> la cambie, printr)o metod> ce e(clude denumirea ei. "rima ?nscriere trebuie s> se 'ac> prin trans'erul pe ambele documente, ?n aGa 'el ca ?nso=irea s> ?nceap> la cambie Gi s> se termine pe alonj>. Iirul cuprinde un ordin de plat> care se e(prim> printr)o anumit> 'ormul>8 6pl>ti=i la ordinulQ7, 6pl>ti=i lui7. 3rdinul de plat> se semneaz> Gi se legi'ereaz> prin Gtampila girantului. Iirantul este obligat s> indice data cFnd a 'ost scris girul. Iirul trebuie s> 'ie pur Gi simplu, adic> necondi=ionat. 3rice condi=ie de restrFngere a lui se consider> ca nescris>, girul par=ial este nul, deoarece crean=a cambial> este indi!izibil>. Iirul trebuie s> 'ie ?ntotdeauna urmat de transmiterea e'ecti!> a cambiei c>tre noul titular. Iirul poate 'i re!ocat, dar numai pFn> la transmiterea c>tre girator. Iirul are dou> 'unc=ii de baz>8 1) este o modalitate speci'ic> de transmitere a cambiei (e'ectul translati! al girului): 2) este mijlocul de legitimare a posesiunii titlului Gi a garan=iei pentru plata Gi acceptarea cambiei. Hn literatura de specialitate este ?ntFlnit> argumentarea cum c> num>rul mare al girurilor duce la creGterea siguran=ei titlului Gi aceasta se bazeaz> prin 'aptul c> 'iecare girant se oblig> ?n mod solidar 'a=> de ultimul purt>tor. Aceasta ne do!edeGte Gi practica bancar>: care pentru scontarea cambiilor b>ncile cer un anumit num>r de giruri. Hn 'unc=ie de e'ectul pe care)l produc, girurile pot 'i normale Gi anormale. Iirul plin sau complet este acela care indic> numele noului bene'iciar. #on'orm Legii cambiei dac> tr>g>torul a ?nscris ?n trat> cu!intele 6la ordin7, sau un alt echi!alent, documentul poate 'i transmis numai persoanei ar>tate ?n el. ransmiterea de mai departe a tratei poate 'i e'ectuat> prin desemnarea deplin> a datelor girantului Gi a geratorului (gir normal). Iirul ?n alb nu pre!ede numele giratorului. Hn 'orm> simpli'icat>, girul ?n alb poate con=ine doar semn>tura girantului, care trebuie s> 'ie e'ectuat> pe !ersoul cambiei sau alonjei. Acest gir d> posibilitatea transmiterii cambiei prin simpla ?nmFnare, ca Gi orice titlu la purt>tor. #on'orm dreptului cambial, posesorul unei cambii girate ?n alb poate s> completeze cu propriul s>u nume sau cu numele unei alte persoane: s> gireze cambia din nou, ?n alb sau ?n ordinul oric>rei altei persoane: s> predea cambia unei ter=e persoane '>r> s> completeze girul ?n alb Gi '>r> s> o gireze. .eci, ?n cazul girurilor ?n alb posesorul poate prezenta cambia spre plat> '>r> a completa girul. Iirul prin procur>, ca gir anormal, este girul prin care se d> un mandat unei persoane s> ?ncaseze !aloarea cambiei pentru posesorul legitim al titlului. Iiratorul are calitatea de reprezentant, e(ercitFnd drepturile cambiale ?n numele girantului, ?ns> el nu de!ine proprietar al cambiei, deoarece poate transmite cambia numai prin gir 6prin procur>7, care are semni'ica=ia unei substituiri. 33

3 alt> 'orm> a girului anormal este girul ?n garan=iei ce constituie un gaj pentru garantarea unei alte crean=e. Hn acest sens se 'ace men=iunea 6?n garan=ie7, 6!aloare ?n gaj7 G. a. Gi se depune documentul ?n gaj. Acest gir acord> giratorului toate drepturile, 'iind dat ?n garantarea unei alte crean=e a girantului, care de!ine ast'el debitor. Iirul nu la ordin (gir de cesiune) implic> transmiterea cambiei mai departe prin gir. Iirul trans'er> bene'iciarului toate drepturile cambiei, dar girantul ?Gi asum> responsabilitatea numai 'a=> de girator, nu Gi 'a=> de ceilal=i posesori succesi!i. d% .valul# acceptarea# transmiterea i scontul cambiei #ambia 'iind un instrument de credit Gi de plat> destul de sigur, care o'er> ma(imum de garan=ii prin 'orma sa riguroas>, prin succesiunea ne?ntrerupt> a girurilor, siguran=a pl>=ii creGte sim=itor atunci cFnd cambia mai este Gi a!alizat>. #a e(eplu este a!alul unei b>nci comerciale cu o sol!abilitate mare este o garan=ie puternic> pentru bene'iciar. #on'orm reglement>rilor ?n !igoare a!alul se consider> obliga=ia cambial> prin care se garanteaz> plata titlului ?n ?ntregime sau ?n parte. A!alul este o cau=iune cambial>. 0l nu este o men=iune obligatorie ?n cambie, ne'iind impus de lege, trata poate circula Gi '>r> el. "ersoana care garanteaz> plata titlului se numeGte ) a!alizator, iar obligatul garantat C a!alizat. A!alul se scrie pe cambie prin 'ormula Kpentru a!al7, K?n obliga=ie solidar>7, K?n locul debitorului cambial7 dupa care se semneaz> de a!alizator, indicFndu)se suma garantat>, precum Gi a!alizatul cu toate datele lui. .easemenea simpla semn>tur> pe cambie a unei persoane, cu e(cep=ia tr>g>torului Gi a trasului, se consider> a!al. A!alul se poate scrie Gi pe o prelungire a cambiei numit> alonj>. A!alizatorul trebuie s> indice persoana pentru care se angajeaz>, ?n caz contrar a!alul se consider> dat pentru tr>g>tor. 4uma garantat> poate 'i mai mic> decFt !aloarea cambiei (a!al par=ial). A!alul poate 'i dat de o persoan> ter=>, de unul dintre semnatarii ei sau chiar de trasul care nu a acceptat cambia, deoarece ?n acest caz el nu este debitor cambial. 0'ectul a!alului const> ?n obligarea a!alizatorului la plat> ?n acelaG mod ca Gi a debitorului pentru care a garantat, Gi ?n ordine solidar> cu acesta. .eseori a!alul se d> de c>tre b>nci ?n schimbul accept>rii cambiei. ransmiterea cambiei se 'ace prin simpl> tradi=iune, gir, cesiune, subrogare legal>, succesiune (!ezi ?ntrebarea de mai sus). Angajamentul men=ionat ?n scris de c>tre tras precum c> acesta !a 'ace plata la scaden=>, se numeGte acceptare. .eci, cambia trebuie s> 'i prezentat> spre acceptare pFn> la scaden=a ei. Acceptantul trebuie s> accepte trata sau s> comunice despre imposibilitate de a accepta, ?n timp de 3 zile lucr>toare din momentul prezent>rii tratei. Hn general, acceptarea trebuie s> 'ie necondi=ionat>, dar se poate deroga de la acest principiu, ?n sensul c> trasul, poate restrFnge acceptarea, adic> poate accepta o sum> mai mic> decFt cea propus>. Acceptarea trebuie s> 'ie datat>, adic> trasul trebuie s> indice cFnd s)a '>cut acceptarea cambiei. Acceptarea poate 'i '>cut> ?n urm>toarele 'eluri8 ) acceptarea complet> se 'ace de c>tre tras '>r> nici o rezer!>: ) acceptarea restrFns> este acea acceptare cFnd trasul accept> cambia pentru o sum> mai mic> sau cFnd o accept> la o scaden=> mai ?ndep>rtat>: ) acceptarea ?n alb cuprinde numai data Gi semn>tura trasului: ) aceptarea ?n plin este acea ?n care se ?nscrie men=iunea Kaccept pentru suma ... lei7 ) acceptarea de complezen=> este acceptarea, dat> aproape ?n toate cazurile din considerente de prietenie ale trasului 'a=> de tr>g>tor. ) acceptarea condi=ionat> are loc atunci cFnd trasul se oblig> s> pl>teasc> cambiei numai ?n cazul ?ndeplinirii unei contrapresta=ii. ) acceptul prin inter!en=ie are loc atunci cFnd o persoan> str>in> de cambie accept> unul din obliga=ii cambiale. ) acceptarea recomandatarului. 2ecomandatarul este o persoan>, indicat> ?n cambie, care trebuie s> o accepte sau s> o pl>teasc> ?n cazul ?n care cel obligat nu Gi)a =inut angajamentul. 4contarea cambiilor este o opera=iune de o importan=> enorm> pentru comercian=i. .atorit> ei se pot mobiliza e'ectele de comer= care se trans'orm> ?n mijloace lichide necesare produc=iei Gi circula=iei bunurilor. ,contarea este o operaiune bancar> speci'ic> economiei de pia=>, care const> ?n girarea c>tre o banc> comercial> (girator) a unei cambii de c>tre bene'iciarul ei (girant) ?naintea scaden=ei ei. "rin aceast> opera=iune banca de!ine proprietatea e'ectelor scontate. 4contFnd cambii, posesorul ei ob=ine !aloarea nominal> a tratei minus dobFnda scontul sau ta(a scontului pentru suma pl>tit>, calculat> din momentul scont>rii pFn> la data scaden=ei, la care se adaug> Gi anumite cheltuieli legate de ?ncasarea cambiei la scaden=>. a(a scontului este de 'apt pre=ul creditului acordat. 4contul este ?n acelaGi timp Gi o opera=iune de cump>rare de e'ecte Gi o opera=iune de ?mprumut garantat cu e'ecte, ?ntrucFt banca are ?ncredere ?n 3-

clientul ei ca)i !a pl>ti suma a!ansat> contra e'ectului girat ?n cazul cFnd principalul obligat nu ar pl>ti e'ectul la scaden=>.

3;