You are on page 1of 14

Programarea MUCN

COMANDA NUMERICA A MASINILOR UNELTE


COMANDA NUMERICA O NECESITATE TEHNOLOGICA Comanda numeric reprezint o treapt superioar a nivelului de control a mainilor i utilajelor. Controlul unei maini-unelte sau utilaj implic domenii cum ar fi tipul de acionare, modul de control i limitarea micrilor pe axe, modul de control al vitezelor (principal i de avans), modul de selectare i utilizare a unor faciliti asociate procesului de lucru (dispozitive de prindere, scule) etc.. ntre un nivel de control complet manual i unul complet automat pot fi enumerate urmtoarele etape: * nivelul zero, nt!lnit la primele maini pentru ac"iere, controlate exclusiv manual# * nivelul unu, asociat mainilor acionate cu ajutorul roii "idraulice$motor cu ardere intern $ motor electric prevzut cu comand de tipul %pornit$oprit&# * nivelul doi include majoritatea mainilor-unelte convenionale caracterizate prin posi'ilitatea sincronizrii micrii sculei cu a piesei. (in punctul de vedere al controlului micrilor, decisiv este performana operatorului uman# * nivelul trei este specific mainilor care opereaz n cadrul unor cicluri fixe de micri presta'ilite, 'azate pe sisteme de comand prin came,copiere "idraulic i electric, comand secvenial de tipul matrice cu fie,tam'uri cu 'ile etc.. * nivelul patru include sistemele de prelucrare care asi)ur msurarea dimensiunilor piesei n timpul procesului# * nivelul cinci cuprinde )ama lar) a comenzii numerice *pariia comenzii numerice a fost impus de necesitatea perfecionrii te"nolo)iei, n prima faz, din ramurile industriale )eneratoare de dezvoltri te"nolo)ice cum ar fi industria aerospaial, naval etc.. *ceste cerine au impus dezvoltarea unui pro)ram de cercetare amplu, finalizat cu realizarea n +,-, a primei maini-unelte .C. *pariia comenzii numerice marc"eaz o etap nou n dezvoltarea sistemului de control al mainilorunelte. nainte de apariia comenzii numerice, automatizrii i era asociat noiunea de productivitate. (up apariia acesteia noiunea de automatizare implic alturi de productivitatea i alte trei idei directoare: precizie, rapiditate i suplee /012, ,34. *r merita amintite c!teva tipuri de 05C. : o )eneraie este cunoscut i su' denumirea de % generaia benzii perforate&.. 6ste caracteristic faptul c mainile-unelte sunt proiectate special, n concordan cu cerinele impuse de ec"ipamentul numeric, constituind mpreun cu ec"ipamentul de comand, un ansam'lu numeric de prelucrare. 7artea de pro)ramare era facuta pe calculatoare, iar rezultatul dupa prelucrarea datelor (cotele piesei) , pro)ramul de lucru al masinii, era stocat pe o 'anda perforata. 0asina era dotata cu cititor de 'anda perforata si ec"ipament electric de transmisie automatizata a pro)ramului la motoarele de pe axele de prelucrare ale masinii. (esi)ur, exista un panou de comanda de unde se puteau introduce pro)ramele mai simple pentru masina. 1 alta )eneraie este cunoscut su' denumirea de sisteme CNC (Computerized Numeric Control ! 8e 'azeaz pe inte)rarea pe scar lar) a calculatorului n procesul de control. 9nte)rarea calculatorului n sistemul de comand al mainii-unelte face posi'il implementarea unor faciliti n comanda numeric, practic )reu de ima)inat cu c!teva decenii n urm. 6xtinderea sistemelor CNC se poate realiza i prin dotarea acestora cu alte pro)rame de 'az, cum ar fi cele pentru di"#no$tic"re" %i loc"liz"re" de&ec'iunilor mainii-unelte i a erorilor ce inter(in n timpul lucrului. 7ro)ramarea 0asinilor 5nelte cu Comanda .umerica utiliz!nd 8tandul :;; 6<6C=21. srl >9=*<? are ca scop pre)tirea elevilor si familiarizarea lor cu pro)ramarea 981-@*.5C in acord cu documentaia te"nica propusa. (ocumentaia se )sete pe internet la adresa : +

Programarea MUCN http://www.electron.it/pdf/catalogue/LEAFLET%20B55%20( ! %20T"A#!#!$ %20%A &#!E'(.pdf (intre cele mai cunoscute ec"ipamente C.C sunt : 8inumeriA, al firmei 8iemens , Bermania @*.5C, Caponia *lcatel, @ranta 0iAromat, Bermania CARACTERISTICI ALE UNEI MASINI UNELTE CNC *num)rul de "*e *purt)torul de pro#r"m *memori" pentru +nm"#"zin"re" pro#r"melor *modul de introducere " pro#r"melor *po$i,ilit)'ile de "d"pt"re pentru le#)tur" cu o memorie e*tern) *precizi" o,'inut" Ca avantaje ale folosirii 0*89.9<12 5.6<=6 C.C putem meniona : 8e poate m'unti or)anizarea produciei trec!ndu-se n final la conducerea automat a ntre)ului proces de producie. 9n cazul n care forma piesei poate fi exprimat prin ecuaii matematice de exemplu profilul unei palete, se poate renuna total la desene i se poate deduce direct profilul din funcia numeric. 7osi'ilitatea re)lrii n timp minim a unui numr oarecare de maini-unelte identice, prelucr!nd aceeai pies. Ca dezavantaje Costul ridicat al ec"ipamentului de comand numerica (de ;-+D ori mai ridicat ) dec!t al unei maini unelte o'inuite. *si)urarea existenei unui personal specializat pentru conceperea i ela'orarea pro)ramelor i pentru intervenii ur)ente n cazul defectrii aparatului de comand numeric. 7entru unificarea i uurarea intersc"im'a'ilitii datelor de pro)ramare numeric s-a alctuit i acceptat sistemul ISO-R ./0 pentru standardizarea axelor de coordonate i a micrilor la 05C.. 9n comanda numeric s-a introdus noiunea de ax ca fiind o deplasare liniar . <a toate mainile unelte cu comand numeric: "*" 1 coincide cu axa ar'orelui principal, "*" 2 reprezint axa principal de micare n planul n care se realizeaz poziionarea piesei fa de scul, "*" 3 de micare e perpendicular pe "*ele 2 $i 1, form!nd cu acestea un triedru Ca exemplu avem : 8=*.(5<59 0*89.99 in ta'elul alturat

Programarea MUCN

*xele de coordonate se sta'ilesc dup anumite re)uli, astfel : A*" 1 e$te p"r"lel) cu "*" "r,orelui princip"l "l m"%inii ! *stfel, la o main de )urit sau de frezat, ar'orele principal antreneaz scula, n timp ce la un strun), axa F coincide cu axa piesei. (ac maina nu are ar'ore principal, axa F se ale)e perpendicular pe suprafaa de aezare a piesei. 8ensul pozitiv al axei F corespunde deplasrii prin care se mrete distanta dintre pies i scula. A*" 2 e$te +n #ener"l4 orizont"l) %i p"r"lel) cu $upr"&"'" de "%ez"re " pie$ei! 6a este axa principal de deplasare n planul n care se face poziionarea piesei fa de scul. *xa ? se ale)e astfel nc!t s formeze mpreun cu celelalte un sistem orto)onal drept, care se poate determina i cu re)ula m!inii drepte din fizic.

5ro#r"m"re" m"%inilor cu com"nd) numeric) 5n pro)ram pies pentru o main cu comand numeric este o list de comenzi i de date transmise ec"ipamentului de comand numeric al mainii.<im'ajul folosit este standardizat (ISO - Intern"tion"l St"nd"rd Or#"ni$"tion sau 69* - 6lectronic 9ndustries *ssociation). 7ro)ramul se compune dintr-un pro)ram principal i eventual un numr de su'pro)rame. @iecare unitate de pro)ram se compune din 'locuri sau fraze. 5n 'loc se compune dintr-o adres i o valoare numeric. 6xemple: 6077 N07 cuv!nt N87 N!!! N!!! 'loc sau fraz N077 G70 2-08!9 3:9!/;8 <:7 M. N!!! N!!! N;87 M8= M;7 - cuv!nt care definete o dimensiune: 2-08!9 - cuv!nt care definete o funcie pre)titoare: G70 - cuv!nt care definete o funcie auxiliar: M. .umerotarea liniilor se face folosind adresa N i este de o'icei facultativ dar util dac sunt semnalate erori. G

Programarea MUCN @unciile pot fi mod"le sau nemod"le. Cele nemodale sunt active doar n cadrul 'locului n care sunt definite. Cele modale sunt active ncep!nd de la 'locul n care au fost definite i p!n la o funcie de anulare. 6xemplu : N087 G7 2077 3;/9 N0;7 G0 1-/ <;9 @uncia G0 (deplasare cu avans de lucru) anuleaz funcia G7 (deplasare cu avans rapid). 2 i 3 sunt modale, deci deplasarea pe aza F se realizeaz n punctul (0774 ;/94 -/ !

EXEMPLU SI LINK-URI

*vem in ima)inile alaturate 6C2*.5< masinii C.C cu o LINIE E P!"#!$M pentru reperul H#$N$%CI$I 8i alturat &I%IE!UL 'E(' rezultat in urma prelucrarii datelor de catre un pro#r"m de c"lcul (sau fisierul scris$editat de catre te"nicianul pro)ramator C.C) pentru reperul J @lansa cu )it 7nE; (n+DDJ 9n ima)inea alaturata este ocumentatia de lucru de la firma 6<6C=21. srl >9=*<? "ttp:$$KKK.electron.it$ "ttp:$$KKK.electron.it$mec"atronics$++--';;-real-size-cnc-production-sLstems "ttp:$$KKK.electron.it$pdf$catalo)ue$<6*@<6=MED:;;MED(C.CMED=2*9.9.BMED0*CN9.68).pdf "ttp:$$KKK.lLnxmotion.com$ima)es$data$rios+DO".pdf 7entru scrierea unui pro)ram C.C se are la 'az desenul de execuie al piesei i fia te"nolo)ic sau planul de operaii, conform crora se introduc n pro)ramul piesei, ( n fraza de nceput i la sc"im'area sculei i a parametrilor de lucru) urmtoarele adrese seta'ile: N > nr. frazei -

Programarea MUCN T > scula S > turaia M > funcii suplimentare H > funcii auxiliare G > funcii de deplasare ( ex: G 7 > avans rapid scul G =/ > avans liniar G =9 > avans pe rotaii, etc.) Comenzi de pozi'ion"re 8e realizeaz cu funciile: G 7= > poziionare exact ncetinire G 0> > deplasare dup axa oz G 0. > deplasare dup axa oL G 0= > deplasare dup axa ox G 9/!!!!!G 9> > deplasare de nul (ori)ine) G 9; > anuleaz deplasarea de nul G :7 > poziionare exact ncetinire G >/ > atin)ere punct de referin G =7 > coordonate a'solute G =0 > coordonate relative G =8 > re)larea poziiei, etc. Comenzi de prelucr"re lini"r)4 comenzi de contur"re 8e realizeaz cu funciile: G 70 - interpolare ( prelucrare) liniar G 78 - 9nterpolare circular- contur arc de cerc dreapta G 7; - 9nterpolare circular > contur arc de cerc st!n)a G 7/ - oprire n fraza respectiv Comenzi "u*ili"re M 77 > 8top pro)ramat ( se poate nltura panul, repo)rameaz) M 70 > stop opional M 78 > sf!ritul pro)ramului principal, cu ntoarcere la nceputul pro)ramului M 7; - rotire ar'ore principal, n sensul acelor de ceasornic M 7/ > rotire ar'ore principal n sens invers acelor de ceasornic M 79 > oprire ar'ore principal M 7: > sc"im'are scul M 0> > sf!rit su'pro)ram M ;7 - sf!rit pro)ram 7e fiecare main cu comand numeric, ori)inile i punctele de referin sunt definite. 1ri)inea piesei reprezint ori)inea definit pentru pro)ramarea piesei. 0aina afieaz distana real a punctului unde ea se )sete . ;

Programarea MUCN (eoarece scula se uzeaza in procesul te"nolo)ic de asc"iere E(I%'$ P"%I)ILI'$'E$ introducerii C"!EC'IIL"! E %CUL$ care asi)ura compensarea uzurii sculei (functiile () 0asina se retra)e la sfirsit de ciclu pe LIMI'$'"!II E C$P$' CU!%$ 0asina porneste (la inceput de ciclu) pina la un 75.C= (6 26@629.=* definit de pro)ramator$ utilizatorul masinii, declarat in pro)ram si realizat prin atin)ere (cu masina adusa in 01( 0*.5*< de catre operatorul masinii) 76.=25 8C29626* 721B2*06<12 =26:596 =9.5= C1.= (6 876C9@9C*=99<6 9.8C2986 9. C*2=6* 0*89.99 E2EM5LU SI GRA<ICA AUTOCAD 9n continuare este prezentat un E*emplu de flansa cu )it pentru prelucrare pe strun) frontal 8@-DD 7ro)ramul GEN<LS</?!5AS scrie automat pro)ramul 89606.8 pentru strun)ul cu comanda numerica 8@-DD, prin intermediul fisierului text AUTO?R!t*t (rezultatul prelucrarii datelor) (atele de intrare ale pro)ramului sint C"'ELE &L$N%EI (din standardul 8=*8) 7ro)ramul, desenul de executie al piesei -<LAuto@r!d@# si mediul de pro)ramare TURBOPascal se )asesc pe pa)ina WIKI(se pot descarca) : "ttp:$$motoareautoctie.KiAispaces.com$C*(

si in *.6P6. 9n de$enul "l"tur"t cotele sint !$ I$LE+ 7entru pro)ram se cer introduse I$ME'!E, deci cotele inscrise in desenul alaturat, tre'uie du'late. 8e prelucreaza cu primul cutit exteriorul (@iEED)si fata de etansare, dupa care in P!IN E!E$ a doua ,in universalul strungului- se prelucreaza spatele flansei, conturul )itului flansei (conturare).

CONTROLUL MISCARII PE AXELE X ! " ALE MUCN


CONTROLUL MISCARII 5E A2ELE 24341 ALE MUCN Controlul miscarii pe axele masinii unelte cu comanda numerica se face electronic cu ajutorul senzorilor, traductoarelor si ec"ipamentului electronic (inclusiv microcontrolere) 9n continuare este prezentata modalitatea de control a axelor 05C., citeva tipuri de traductoare, si modul de numarare$ contorizare a HpasilorI facuti pe o axa cu ajutorul unui microcontroler.

Programarea MUCN Inter&"'"re" tr"ductorilor %i $enzorilor! 2olul senzorului este de a transforma o mrime fizic de intrare (ener)ie), provenit din mediu, ntr-o mrime electric de ieire, mrime ce poate fi msurat, prelucrat i afiat. n diferite discipline, pe l!n) noiunea de %senzor&, se utilizeaz noiunea de %traductor&. 5n traductor este un dispozitiv elementar, capa'il ntr-un anumit domeniu de msurare, s converteasc o mrime fizic de intrare ntr-o mrime electric de ieire. =raductorul n sine nu conine elemente de procesare, scopul lui este doar realizarea conversiei. 5n senzor este un dispozitiv 'azat pe un traductor, capa'il s converteasc o mrime neelectric ntr-o mrime electric i s o proceseze n concordan cu un al)oritm dat, cu scopul de a furniza o ieire uor interfaa'il cu un sistem de calcul. 7rincipala diferen fa de noiunea de traductor const n natura neelementar a senzorului prin faptul c el este capa'il s posede i alte funcii pe l!n) cea de conversie de ener)ie ntr-un sistem mecatronic, senzorii i traductorii permit modulului de procesare o'inerea de informaii despre proces i mediu. @r aceste dispozitive, sistemul nu poate funciona. (e multe ori, calitatea sistemului mecatronic este n cea mai mare parte dependent de calitatea sistemului de senzori i traductoare. .atura semnalului de ieire determin dac dispozitivul este: analo): c!nd semnalul de ieire este continuu i depinde liniar sau neliniar de mrimea fizic de intrare# di)ital: c!nd, pentru o mrime fizic de intrare continu semnalul de ieire poate lua un numr discret de valori. 7rincipalele caracteristici statice sunt: lini"rit"te"A se definete ca %msura& n care le)tura ntre mrimea fizic de intrare i semnalul electric de ieire poate fi exprimat printr-o funcie liniar# precizi"A se definete ca tolerana cu care o mrime poate fi repetat (adic %a'ilitatea& dispozitivului de a da aceeai valoare de ieire pentru aceeai valoare de intrare)# rezolu'i": se definete ca minimul variaiei semnalului de ieire, produs ca urmare a variaiei continue a unui semnal fizic de intrare. Trad#ctoare se$%or& de po%&'&e s& Se$%or& &$cre(e$tal& 8enzorii di)itali de poziie ofer la ieire unul sau mai multe trenuri de impulsuri dreptun)"iulare de tensiune. (e o'icei senzorii di)itali sunt preferai celor analo)ici datorit preciziei mai mari i a insensi'ilitii la z)omote i pertur'aii.8enzorii di)itali sunt incrementali sau a'solui, fiecare exist!nd n dou variante constructive: liniar, respectiv rotativ. n principiu, un senzor di)ital ofer la ieire un numr de impulsuri dreptun)"iulare pentru fiecare unitate de deplasare parcurs de elementul mo'il. 0rimea msurat nu poate fi determinat la un moment dat (nu este o poziie). Contoriz!nd ns impulsurile de ieire ale senzorului, ntr-un anumit interval de timp, se o'ine un numr pe 'aza cruia se calculeaz deplasarea efectuat de elementul mo'il n intervalul de timp respectiv. n concluzie, senzorii di)itali incrementali permit msurarea unor deplasri relative. 7rocedeul de sesizare al incrementelor poate fi ma)netic sau optic. 7rocedeul optic este cel mai rsp!ndit datorit relativei simpliti constructive i a unor faciliti de prelucrare a semnalelor. (iscul sau ri)la contine o retea optic de zone active, alternate cu interstiii de aceeasi lime. Fonele active se distin) de interstiii, fie prin transparen (procedeu de msurare de tip diascopic), fie prin puterea de reflecie (procedeu de masurare episcopic). Citirea este realizat de un cap (palpator) cu o )ril de urmrire (scanare) prevazut cu ferestre n dreptul fiecrei piste. 8enzori incrementali Q

Programarea MUCN (iscul incremental conine o reea de zone active intercalate cu interstiii, toate de aceeai lime. <umina emis de o surs de lumin (<6() poate s treac sau nu spre detectorul de lumin (o fotodiod), funcie de poziia un)"iular a discului. 8emnalul )enerat este amplificat i transmis su' form de impulsuri spre dispozitivul de calcul (microcontroler).

8enzorii optici incrementali pot )enera impulsuri pe: #$ ca$al : in acest caz nu este posi'il determinarea sensului de rotaie do#) ca$ale : semnalele sunt decalate cu p$E unul fa de cellalt fiind posi'il astfel determinarea sensului de rotaie i in plus multiplicarea cu E sau - a numrului de impulsuri o'inute tre& ca$ale : permite )enerarea unui impuls la o rotaie complet. (eci microcontrolerul poate face corecia necesar dac se pierd impulsuri i ine evidena numrului de rotaii complete. ACELEASI SISTEME DE CONTROL ALE MISCARII 5E A2E SINT UTILI1ATE SI IN CA1UL MISCARII ROBOTILOR INDUSTRIALI! BIBLIOGRA<IE

"ttp:$$KKK.lLnxmotion.com$p--+,-rios-ssc-GE-arm-control-softKare.aspx "ttp:$$KKK.lLnxmotion.com$ima)es$data$rios+DO".pdf "ttp:$$KKK.leadKell.ro$ "ttp:$$KKK.tvet.ro$*nexe$-.*nexe$*uxR7"are$ "ttp:$$motoareautoctie.KiAispaces.com$C*( "ttp:$$KKK.electron.it$ "ttp:$$KKK.scritu'e.com$te"nica-mecanica$9nductosinul-liniar;+EE+.p"p "ttp:$$KKK.miAroe.com$app$Ke'root$forum$ "ttp:$$facultate.re)ielive.ro$doKnload--QGQD."tml

Programarea MUCN

0!8 Notiuni #ener"le de$pre CAM $i com"nd" numeric" A! Com"nd" numeric"A


Conceptul de comanda numerica a fost realizat la 9nstitutul de te"nolo)ie din 0assac"usetts (09=) in anul +,;+ pentru o'iective ale in)ineriei de proces. S.umericS inseamna ca intrarile datelor de comanda iau forma unor numere. *cestea sunt reprezentate in cod 'inar si pot fi procesate direct de controler. .umerele tre'uie introduse, pentru a descrie )eometria piesei (date ale traiectoriei) si specificatii te"nolo)ice le)ate de scule si de viteze de lucru (declaratii de mofdificare) su' forma numerica in fiecare caz. *ceasta descriere prin cifre este caracterizata de un prefix literar de adresa ((9. OO DE;, 981 (7 O,3G$G si 981 O-O) 1rice comanda la care datele traiectoriei sunt introduse intr-o forma numerica se considera a fi comanda numerica, indiferent de dispozitivul de intrare sau de sistemul de stocare a datelor.

B! 5ro#r"mere"A
7ro)ramarea piesei reprezinta )enerarea informatiilor de comanda referitoare la piesa pentru comanda numerica. (atele traiectoriei si declaratiile de modificare tre'uie introduse intr-un dispozitiv de stocare de date intr-o ordine presta'ilita. 5n dispozitiv de stocare de date poate fi 'anda perforata sau poate fi un dispozitiv ma)neric . 7ro)ramele pot fi )enerate on-line, cum ar fi prin intermediul operatorului direct la masina sau offline, ca parte a fazei de planificare operationala. (escrierile pieselor in forma desenelor de executie sau date C*( servesc ca date de iesire pentru )enerarea pro)ramului, acolo unde se foloseste unul din lim'ajele de pro)ramare complexe ale in)ineriei de proces, cum ar fi 6P*7=. 0odelul creat de pro)rame C*( sau 0C*( serveste directiile C*0$C*6, furnizand Sentitatea matematico-)eometricaS pe care se fac determinari ale comportamentelor la solicitari si pe care se fundamenteaza comenzile numerice pentru masinile di)itale de prelucrare mecanica (frezare, strunjire, electroeroziune, laser, jet de apa). Cel mai frecvent a'revierea CAM se refera la activitatea de )enerare a comenzilor numerice pentru masinile automate de prelucrare prin asc"iere$electroeroziune pe 'aza modelului di)ital G(, insa nu se limiteaza la aceasta (c"iar si masinile de 'rodat comandate printr-o interfata di)itala la un calculator specializat constituie un exemplu ce se poate incadra aici) 5ro#r"m"re" A7ro)ramarea piesei reprezinta )enerarea informatiilor de comanda referitoare la piesa pentru comanda numerica.

C"te(" pro#r"me reprezent"ti(e A


HCperMill (1pen 0ind 8oftKare =ec"nolo)ies Bm'N) - )enerarea pro)ramelor de prelucrare numerica pentru masinile automate cu comanda numerica in E-- axe# se instaleaza peste mediul *utoC*( (*utodesA) Sur&CAM (8urfKare) - )enereaza comenzi pentru masini-unelte cu comenzi numerice in E-; axe 5o@erMill ((elcam 9nternational) - componenta C*0 a unei pac"et independent C*($C*0 MAGMA (0a)ma81@= Bm'N) - se ocupa cu simularea proceselor de turnare a metalelor Ed#e-CAM (7at"=race) - independent sau instalat pe *utoC*( , pro)ramul )enereaza secventele de prelucrare prin asc"ere$electroeroziune pentru masinile cu comenzi numerice in E-; axe de prelucrare . C-MOLD (*C tec"nolo)L)- simularea proceselor de formare in matrite a maselor plastice ES5RITDMS ((.7. =ec"nolo)L)- solutie inte)rata in 0icro8tation 0odeler capa'ila de frezare in E axe si -$; pozitii, strunjire si electroeroziune in E-- axe. Euclid M"cEini$t , 8trim (0atra (atavision) - componente C*0 inte)rate in familia C*($C*0$C*6$7(0 6uclid Tuantum 5roD5roce$$, 7ro$Castin), 7ro$0@B, 7ro$0lo(esi)n, 7ro$.C-C"ecA, 7ro$.Cpost, 7ro$8"eet0etal# (7=C) - componenedin 7ro$6n)ineer responsa'ile de pre)atirea si initierea fa'ricatiei prototipului proiectat . ,

Programarea MUCN CATIA <at"e 0ac"inin) pro)rammer ( pentru pro)ramarea strun)urilor automate deservind industriile de utilaj mecanic, automo'ile, avioane)# C*=9* 8urface 0ac"inin) 7ro)rammer # C*=9* 0ulti*xis 0ac"inin) 7ro)rammer # C*=9* 0old U (ie 0ac"inin) *ssistant- mem're ale familiei C*=9*$C*(*0 ((assault 8Lstemes)

C! Notiuni #ener"le de$pre m"$inile cu com"nd" numeric"


*xele si miscarile 05C. : 1 masina unealta cu comanda numerica este alcatuita din masina unealta propriu-zisa si ec"ipamentul de comanda numerica (C.C) . (in aceasta cauza , 05C. sunt fa'ricate in cola'orare, de mai multe firme, unele realizand partea clasica, altele fiind specializate in partea de comanda numerica. 6c"ipamentele C.C ale masinilor unelte se prezinta intr-o )ama foarte lar)a, fiind concepute dupa principiul comenzilor numerice de pozitionare sau de conturare. . 6c"ipamentele C.C se folosesc, in principal, la urmatoarele cate)orii de masini-unelte : / masini de frezat / masini de )aurit / strun)uri /masini de rectificat / masini de electroeroziune cu fir / centre de stantat cu comanda numerica . <a acestea se adau)a centrele de prelucrare si unele masini neconventionale, cum ar fi masinile de prelucrat prin eroziune electrica si c"imica, masini de injectat mase plastice si masini de prelucrare cu plasma. (in punctul de vedere al te"nolo)ului pro)ramator sunt importante urmatoarele caracteristici ale ec"ipamentului C.C : - numarul de axe - purtatorul de pro)ram - memoria pentru inma)azinarea pro)ramelor - modul de introducere a pro)ramelor - posi'ilitatile de adaptare pentru le)atura cu o memorie externa - precizia o'tinuta 1rice masina unealta executa miscari in raport cu niste axe specifice fiecareia. 8ta'ilirea corecta a axelor este foarte importanta in cazul 05C., deoarece pro)ramul tine cont de aceste axe. 9n comanda numerica s-a introdus notiunea de a*a ca fiind o deplasare liniara sau o rotatie . *ceste miscari sunt executate de or)anele mo'ile ale masinii unelte cu comanda numerica . 7entru a identifica axele unei 05C., acestora li se atri'uie o anumita sim'olizare precizata in recomandarea 981 2- 3-+$+,O3 sau in 8=*8 3,DE - Q+ . =eoretic exista cazul )eneral, cu G axe de translatie (P,?,F) si G axe de rotatie (*, :,C) in jurul primelor G. 8e spune ca avem in acest caz o masina in O axe. (aca tot ansam'lul este montat pe un suport care la randul lui poate executa miscari, putem vor'i de masini in Q, 3 sau , axe . *ceste masini sunt de o mare complexitate si se proiecteaza de o'icei pentru un scop foarte precis . 0asinile care se intalnesc in practica au de o'icei E-; axe, cele mai multe avand E sau G axe. Cele mai cunoscute ec"ipamente C.C sunt : - 8inumeriA, al firmei 8iemens , Bermania - @*.5C, Caponia - *lcatel, @ranta -0iAromat, Bermania *xele pentru miscarile rectilinii formeaza un sistem de coordonate orto)onal drept care verifica re)ula mainii drepte. *xele de coordonate se atri'uie diferitelor )"idaje dupa anumite re)uli, dupa cum urmeaz: *xa 1 este paralela cu axa ar'orelui principal al masinii . *stfel, la o masina de )aurit sau de frezat, +D

Programarea MUCN ar'orele principal antreneaza scula, in timp ce la un strun), axa F coincide cu axa piesei. (aca masina nu are ar'ore principal, axa F se ale)e perpendicular pe suprafata de asezare a piesei. 8ensul pozitiv al axei F corespunde deplasarii prin care se mareste distanta dintre piesa si scula. *xa 2 este in )eneral, orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei. 6a este axa principala de deplasare in planul in care se face pozitionarea piesei fata de scula. *xa 3 se ale)e astfel incat sa formeze impreuna cu celelalte un sistem orto)onal drept, care se poate determina si cu re)ula mainii drepre din fizica. 0iscarile de rotatie se noteaza astfel : - * - rotatie in jurul axei P - : - rotatie in jurul axeL ? - C - rotatie in jurul axei F 1'tinerea miscarilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei . 7rin deplasare se intele)e atat translatia cat si rotatia . *stfel, deplasarea sculei pe axa 4P corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -P. *cest lucru produce de multe ori confuzie in randul pro)ramatorilor 05C. si al operatorilor de la masina. 8e )reseste la sta'ilirea sensului de parcurs. 7entru a sta'ili corect sensurile de deplasare pe directia axelor se va respecta urmatoarea re)ula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fi*a iar miscarile sunt e*ecutate de scula+ 9n )eneral nu toate axele unei 05C. sunt comandate numeric. @recvent se contraleaza doua sau trei axe.9n cadrul centrelor de prelucrare si a unor masini de frezat complexe, numarul axelor controlate poate ajun)e pana la O ( G translatii si G rotatii) . (aca axele P, ?, F sunt comandate simultan, spunem ca avem o 05C. in G axe. (aca insa avem control pe toate cele G axe, dar numai E pot fi comandate simultan, cea dea treia ramanand fixa, se spune ca avem o masina in E.; axe (doua axe si jumatate) .

D! 5ro#r"mul $i com"nd" numeric"A


Si$teme de re&erint" 1rice miscare executata de 05C. se raporteaza la un sistem de referinta orto)onal drept. 1ri)inea sistemului este punctul in care PVD, ?VD, FVD respectiv *VD, :VD, CVD. *le)erea ori)inii este ar'itrara, atat pentru axele de translatie cat si pentru axele de rotatie. 1ri)inea sistemului de referinta asociat masinii unelte poarta denumirea de punct zero al masinii sau nulul masinii . 7e 05C., punctul zero al masinii reprezinta un punct fix si 'ine sta'ilit in spatiu, odata cu montarea traductoarelor si testarea masinii, adica a tuturor re)lajelor in re)im de comanda numerica. @ata de acest punct se pozitioneaza piesa de prelucrat pe masina. 0asina in sine, axele de coordonate si punctul zero sunt de fapt un sistem ri)id din punct de vedere )eometric, cu un sistem de axe 'ine sta'ilit. 1rice piesa pe care o vom prelucra tre'uie mai intai pozitionata fata de sitemul de coordonate ri)id al masinii (1mPm?mFm) sau sistem a'solut si apoi identificat punctul de unde incepe prelucrarea ( punctul de start) . 7ro)ramul se scrie insa, fata de un sistem de referinta al piesei (1pPp?pFp) numit si sistem relativ, care se ale)e de pro)ramator. *cest sistem este le)at de sistemul a'solut al 05C. printrun vector de pozitie. *ceasta operatiune se numeste pozitionarea piesei . 7ro)ramatorul va tre'ui sa indice pe fisa te"nolo)ica unde a ales sistemul d referinta si unde este punctul de start . 7ozitionarea piesei are ca efect transformarea coordonatelor piesei din sistemul (1pPp?pFp) in sistemul (1mPm?mFm) printr-o translatie efectuata automat de 05C.. 9n practica pro)ramarii, primul pas care tre'uie facut este ale)erea sistemului relativ al piesei (1pPp?pFp). *cest sistem se ale)e in asa fel incat exprimarea deplasarilor sculei sa se faca cat mai comod dupa desenul piesei. 5n alt criteriu ar fi posi'ilitatile de pozitionare a semifa'ricatului pe masa masinii. .u exista re)uli precise pentru ale)erea acestui sistem. Cel mai 'un ajutor in acest sens este experienta pro)ramatorului . ++

Programarea MUCN 7entru piesele spatiale tre'uie sa se sta'ileasca cu atentie si planul FVD. *ceasta ale)ere este foarte importanta deoarece in planele paralele cu planul PD? au loc deplasarile de pozitionare ale sculei, iar o )reseala de pro)ramare poate duce la atin)erea accidentala a piesei de catre scula. Ca o masura de prevedere este indicat ca planul FVD sa se alea)a pe o suprafata plana cu altitudinea cea mai mare ( in cazul in care ar'orele principal este vertical)

E! Lim,"Ful comenzii numerice A


7ro)ramele 05C. sunt formate dintr-o succesiune de coduri care definesc fazele de prelucrare ale unei piese. 5n pro)ram este alcatuit in principal din fraze care sunt scise intr-o suucesiune lo)ica. @iecare fraza se compune din mai multe cuvinte .C. 5n cuvant este compus dintr-o adresa urmata de un )rup de cifre. *dresa defineste memoria sau circuitul de executie din unitatea de comanda in care tre'uie sa ajun)a comanda iar )rupul de cifre defineste comanda. 9n cadrul frazelor fiecare comanda se transmite codificat printr-o succesiune de caractere . 5n carcter reprezinta de fapt o com'inatie de )auri de pe un rand al 'enzii perforate sau o com'inatie de 'iti in cazul suportilor ma)netici. =otalitatea caracterelor utilizate in pro)ramarea 05C. alcatuiesc codul de pro)ramare. *tat in cazul 'enzilor perforate cat si al memoriilor ma)netice, frazele sunt separate prin niste caractere speciale (<@, C2). *ranjarea cuvintelor in fraza defineste un format care asi)ura intersc"im'a'ilitatea 'enzilor suport-pro)ram pentru diferite sisteme de comanda numerica. 9n principiu, cuvintele pot fi codificate pe 'anda in orice ordine, dar considerente de ordin practic si lo)ic impun o anumita ordine, cum ar fi : N- numarul 'locului ( frazei) # G - functii pre)atitoare # 24341- adrese )eometrice <4S4T - adrese te"nolo)ice M- funcii auxiliare 9nformatiile pe care le contine un pro)ram provenite din desenul piesei si fisa te"nolo)ica se pot clasifica in informatii )eometrice, te"nolo)ice si auxiliare.

<! In&orm"tii #eometrice A


9nformatiile )eometrice transmit 05C. date referitoare la directia si sensul de deplasare, precum si marimea acestor deplasari. =oate ec"ipamentele au posi'ilitatea de deplasare in coordonate a'solute sau relative. 1rice deplasare relativa dupa o anumita directie, este pozitiva daca miscarea se face in sensul pozitiv al axei respective si ne)ativa daca se face in sens contrar. 8tructura cuvintelor prin care se transmit informatii )eometrice cuprinde o adresa, prin care se defineste axa dupa care are loc deplasarea, urmata de un )rup de cifre reprezentand coordonata unui punct. 8emnul coordonatei se plaseaza imediat dupa adresa, prin el se precizeaza sensul de deplasare pe axa respectiva. 6xista si o serie de ec"ipamente numerice la care semnul S4S nu este o'li)atoriu de specificat. <a astfel de ec"ipamente lipsa oricarui semn de dupa adresa va fi interpretata ca fiind semnul S4S.9n scriere formala, pentru un anumit ec"ipament, un format cu cuvinte de adresa se poate indica ((9. OODE;) astfel : N87 G78 2-8/;!>9 3G;8!79 IG8/9!>7 H-0:!79 </7 S/97 T78 M; in care : .ED - numarul frazei, BDE - adresa pentru tipul traiectoriei ( aici arc de cerc) P,?- punctul de la capatul arcului, 9,C- centrul arcului de cerc, @-D- avansul , 8-;D- turatia, =DE- numarul de ordine al sculei, 0DG- pornirea ar'orelui principal.7e ec"ipamentele moderne se pot pro)rama, in afara de coordonate, si alte informatii )eometrice referitoare la compensarea lun)imii si a diametrelor sculelor. Cu aceste informatii se pot ScorectaS din exteriorul pro)ramelor, coordonatele de pe 'anda perforata (ma)netica) in functie de lun)imea sau diametrul sculei. *cest lucru este foarte important deoarece permie scrierea pro)ramelor fara a cunoaste lun)imea si diametrul sculei. *m'ele corectii se introduc de pe consola +E

Programarea MUCN ec"ipamentului de comanda numerica printr-o adresa specifica, urmata de un )rup de cifre care reprezinta valoarea corectiei. ANE2E
Funcii ISO pentru strunguri cu comand numeric

*#$c'&& + COD

G77 G70 G78 G7; G7/ G7= G;; G/7 G/0 G/8 G9; G9/ G9= G.7 G.0 G./ G=7 G=0 G=/ G=9 G=: G=>
COD

M77 M70 M7; M7/ M: M. M= M/7-/9


Alte ,#$c'&&:

Semni&ic"'ie 9nterpolare liniar, deplasare cu avans rapid 9nterpolare liniar, deplasare cu avans de lucru 9nterpolare circular, deplasare cu avans de lucru, sens orar 9nterpolare circular, deplasare cu avans de lucru, sens antiorar =emporizare, mrimea indicat su' adresa @ 1prire precis la sf!rit de 'loc Ciclu de filetare cu pas constant *nularea coreciei de raz a sculei Corecie de raz a sculei, scula plasat pe st!n)a traiectoriei Corecie de raz a sculei, scula plasat pe dreapta traiectoriei 9nvalidarea decalrii de ori)ine *ctivare decalare de ori)ine (ecalare de ori)ine pro)ramat *nularea unui ciclu de prelucrare Ciclu fix de 'ur)"iere Ciclu fix de filetare 7ro)ramare a'solut, dimensiuni fa de ori)inea pro)ramului 7ro)ramare relativ, dimensiuni fa de punctul iniial Witeza de avans n mm$min. Witeza de avans n mm$rotaie Witez de ac"iere constant, n m$min. =uraia 'roei n rot.$min. *#$c'&& M Semni&ic"'ie 1prire pro)ramat 1prire opional pro)ramat 2otaie 'ro n sens orar 2otaie 'ro n sens antiorar *pel sc"im'are scul 7ornire lic"id de ac"iere 1prire lic"id de ac"iere =repte de turaie

+G

Programarea MUCN

COD

D T S < 24 1

Semnificaie - apel corecie scul - apel scul - adres pentru pro)ramarea vitezei ( n rot$min) - adresa pentru pro)ramarea vitezei de avans ( n mm$min) - adrese )eometrice

6xemplu de pro)ram

$AddRegPart 1 ET1 M6 G0 240 180 G1 150 F250 S1000 M4 M8 244 152 G0 180 230 G1 160 234 162 ET2 M6 G0 228 180 G1 159 238 149 245 250 145 254 147 ET17 M6 G0 20 180 G81 160 R78 G0 2100 1200 M30

+-