You are on page 1of 18

Reieit din dorina de a menine vie o amintire a unei experiene de via (participarea la faza naional a olimpiadei de limba i literatura

romn), lucrarea Raluci Iordan reprezint materializarea interesului pentru literatur al unei tinere ambiioase i talentate. Autoarea ne ofer nc o lucrare n care propune o abordare a unui fenomen cultural, a unei ideolo!ii literare. Realizeaz astfel, o prezentare a perioadei paoptiste, insistnd pe elementele care definesc specificul naional n viziunea criticilor ". #linescu i $aul #ornea i contureaz profilul spiritual al romnilor. %urprinde cadrul social&politic, climatul cultural al epocii paoptiste, evideniind rolul publicaiilor i al promotorilor culturii romne, I. '. Rdulescu, ". (ariiu, "). Asac)i, "). *azr, att n domeniul literaturii, ct i al lin!visticii. + atenie deosebit acord rolului pe care l&a avut ,. -o!lniceanu n epoc prin impunerea spiritului critic, prin promovarea ori!inalitii care constituie aspecte eseniale ale articolului pro!ram .Introducie la /acia literar0. 1u este trecut cu vederea eclectismul curentelor literare n epoc, romantismul coexistnd cu realismul i clasicismul. $entru evidenierea trsturilor romantismului, autoarea apeleaz la periodizarea realizat de 2ir!il 1emoianu, la .sc)ia morfolo!ic0 propus de 3d!ar $apu precum i la observaiile criticilor /. $opovici i 1. ,anolescu, iar temele i motivele predilecte ale romantismului le identific n operele lui 2. #rlova, A. ,ureanu i I. '. Rdulescu. Referirea la operele lui Alecu Russo, iniiator al poemului n proz, Ion ")ica, reprezentant al scrierilor memorialistice, 1. (lcescu, ntemeietorul istorio!rafiei naionale, "r. Alexandrescu, precursor al meditaiei eminesciene, #. 1e!ruzzi, creatorul nuvelei istorice, ntre!ete tabloul reprezentanilor paoptismului. + remarc interesant o reprezint susinerea idealului epocii sub masca poeziilor de factur istoric i a descrierilor care implicau valori social&politice. 1uvela istoric .Alexandru *puneanul0 a lui #. 1e!ruzzi este supus unei analize naratolo!ice, prota!onistul fiind trecut prin filtru psi)analitic, realizndu&se totodat o ncadrare tipolo!ic a persona4elor nuvelei. 5ormele )ibride ale civilizaiei romneti sunt surprinse n creaia dramatic .#)iria n provincie0 i n povestirea .(alta&Alb0, opere ale lui 2. Alecsandri care ofer un tablou contrastant al coexistenei civilizaiei orientale i occidentale. Autoarea are n vedere i conceptul de .balcanism0 pe care l definete prin prisma criticilor ,aria 6odorova i ,ircea ,ut)u. *ucrarea sintetizeaz aspectele eseniale ale culturii n epoca paoptist, subliniaz ideolo!ia scriitorilor, precum i rolul literaturii n aceast perioad, contextualiznd literatura romn n plan universal. $rof. +ana&"abriela A!ac)e 3stetica, literatura, tiina se succed verti!inos n actul crerii unui profil spiritual relativ, dar !enerator de serii infinite de semnficaii. 6ocmai acest relativism i ofer cercettorului materialul brut pentru cldirea ineditului i a sublimului, care sunt apoi utilizate de ctre artist. #oncluziile dobndite astfel sunt permanent condiionate de spiritul exacerbat al creatorului i mai ales de capacitate de sintetizare a acestuia, de selectare a unicului din atotputernicia mimesis&ului, fapt ce transform n final acest spirit relativ ntr&un spirit flexibil cci, de fapt, demersul teoreticianului

const n 7cunoaterea sintetic a literaturii0 (Rene 8elle9). *iteratura romn a cunoscut pe parcursul evoluiei sale att perioade de armonizare pro!resiv, ct i static, ceea ce a influenat ma4or propulsarea acesteia n cadrul literaturii universale. *iteratura paoptist continu practic literatura iluminist clasic din epoca de tranziie, sporindu& i sub imboldul ideolo!iei bur!)eze democrat&revoluionare, spiritul militant ca literatur romantic pro!resist. $erioda se caracterizeaz printr&o puternic micare publicistic, urmnd modernizarea societii i aportul de scrieri ori!inale adus de clasa intelectual, transformnd manifestrile iluministe ntr&un sistem de concepii social&politice i cultural&estetice bine conturat. /evine realizabil ideea de inte!rare a literaturii romne n universalitate prin valorificarea specificului naional, a surselor tematice i de exprimare pe care le ofer folclorul i istoria naional. #onceptul de specific naional este direct relaionat cu fenomenul consolidrii naiunilor, cu nevoia de le!itimare instrinsec a unei naii, ce&i caut resorturile !enerative de identitate, dar i de re!sire a unui loc ntr&un cadru extins, n care s se recunoasc valoarea aportului su cultural. "eor!e #linescu nc)eie .Istoria literaturii romne0 cu un capitol numit . %pecificul naional0, n cadrul cruia alctuiete portretul spiritual romn, inventariind tipurile literaturii noastre. :n perspectiva sa, literatura reine o serie de structuri depozitare de mentaliti, i atitudini naionale, care reunite, dau natere codului nostru cultural. $rofilul spiritual romnesc nsumeaz civilizaie pastoral, nelepciune strvec)e, spiritualitate, fatalism ener!etic, scepticism, rbdare, sociabilitate. $aul #ornea consacr idee de re!sire a specificului naional prin intermediului romantismului din perioada paoptist; .:n fapt, paoptismul e un romantism de tip . risor!imental0, structurat n funcie de imperativele unui moment dramatic al luptei de eliberare naional, cu accente luministe i preromantice n etapa preliminariilor, ele!iace, mesianice i sociale n etapa cristalizrii depline (<=>?&<=@?), decepioniste, criticiste i realiste n etapa de epi!onism i destrmare (<=@?&<=A?.)0 $aoptismul este i o ideolo!ie literar niciodat sintetizat ntr&un pro!ram particular, dar supus unor atribute exterioare; mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, desc)idere spre +ccident i lupt pentru impunerea unei contiie fizice i patriotice, contiina pioneratului ntr&o variatate de clase culturale, o retoric a entuziasmuui i a trezirii la aciune. $ortretul unic a !eneraiei paoptiste, portret ce ndeplinete rolul de referent de mai mult de un secol i 4umtate i aparine poetului naional ,i)ai 3minescu, cel care surprinde n sti)uri ima!inea luminoas a trecutului, n poezia .3pi!onii0. 'eliade Rdulescu este descris ca un profet ce i realizeaz materialul .biblicelor0B .din visuri i din basme seculare0. (olliac este cel care .cnt ioba!ul i&a lui lanuri de aram0. #rlova este preuit pentru spiritul revoluionar c)emnd otirea la lupt pentru eliberare, iar Alexandrescu .vr4ete umbre dintr&alt secolilor plan0 . 3ste evocat trecutul istoric prin opera lui 1e!ruzzi, iar veselul Alecsandri0 este cel care a cules creaii populare, a evocat fapte eroice, fiind definit ca . re!e al poeziei0. Intenia sublim i admiraia poetului pentru !eneraia paoptist este su!erat de versurile ; .2oi credeai n scrisul vostru (B)CDi de aceea spusa voastr era sfnt i frumoas, #ci de mini era !ndit, cci din inimi era scoas0, fiind creat un memorabil portret colectiv. 3poca paoptist marc)eaz nceputul literaturii moderne. %criitori paoptiti i&au desvrit educaia n +ccident, mai ales n 5rana, devenind promotorii rematerii naionale att prin mesa4ul creaiilor literare, ct i prin implicarea activ n viaa politic. 6otui, paotismul este prima ideolo!ie literar romn, dar el izvorete din micarea politic i cultural ce are in centru,

Revoluia de la <=>=. +biectivele acestei micri sunt politico&sociale; modernizarea societii romneti, emanciparea naional, independena politic, unirea provinciilor romneti. :n contextul revoluionar se va dezvolta presa, care reflexie a idealurilor i mentalitilor intelectualitii. Astfel, n . "azeta (ucovinei0, ,i)ai -o!lniceanu public . /orinele partidei naionale0, un adevrat pro!ram al tineretului revoluionar din ,oldova. :n zbuciumul socio& politic, sunt consacrate publicaii cu caracter polemic& ziarul, .$runcul romn0, publicaie politic i literar cu nsemnul societii bucuretene, redactor fiind #.A. Rosetti i 3.8inter)elder. Alte publicaii ce publicau aceiai ideolo!ie sunt; ./acia literar0, . $ropirea0, .Ar)iva romneasc, .,a!azin istoric pentru /acia0, ."azeta de 6ransilvania0 ce au cristalizat mentalitatea revoluionar n poporul romn. #limatul cultural este creat din prima !eneraie de promotori ai culturii literare romne; Ion 'eliade Rdulescu editeaz la (ucureti . #urierul Romnesc0, urmat de suplimentul . #urierul de ambe sexe0, ")eor!)e Asac)i editeaz la Iai .Albina Romneasc. ce are un supliment literar i cultural&. Aluta romneasc0 iar "eor!e (ariiu editeaz la (raov ."azeta de 6ransilvania0, ce are un supliment socio&literar E . 5oaie pentru minte, inim i literatur0. Aceste prime publicaii n limba romn, mpreun cu revistele urmtoare cu existen efemer, consecina interzicerii lor de cenzur au o dubl funcie; educativ, prin completarea instruciei oferite de un nvmnt n faza incipient i cultural, prin promovarea literaturii sub form de traduceri i creaii ori!inale. :n cadrul primei etape de efervescen creatoare, rolul de ndrumtor al fenomenului cultural&literar, i revine lui Ion 'eliade&Rdulescu, prin articolele din ziarul . #urierul romnesc0. 3ste o faz entuziasm a romantismului paoptist, cnd disctincia dintre opera ori!inal i prelucrarea unui model strin aproape nu se fcea ;0 1u e vreme de critic, copii, e vreme de scris, s scriei ct vei putea i cum vei putea0 ('eliade Rdulescu). 5uncia de membru fondator al %ocietii Academice Romne a lui 'eliade, explic importana contribuiei acestuia n crearea limbii literare i adoptarea oficial a alfabetului latin. /e asemenea, 'eliade a contribuit i la formarea primei promoii de profesori romni de la #ole!iul . %fntul %ava . din (ucureti. . Di pentru ce crile unei limbi sunt identice cu literatura eiF $entru cuvntul cel mai natural din toate, pentru c numai literele sau alfabetul putur traduce cuvntul sau raiunea uman i a o comunica aa de fidelG ideo!rafia i )iero!lifele nu ar fi fost n stare de a nfiina o literatur. .(Ion 'eliade Rdulescu .*iteratur&$olitic0). 7"ramatica romaneasca0, publicata la %ibiu, este cea mai importanta lucrare a lui 'eliade din domeniul lin!vistic. %unt pormovate;imbo!atirea limbii cu neolo!isme din limbile romanice, adaptate la normele fonetice si morfolo!ice ale limbii romane si infiintare unei academii care sa elaboreze dictionare bilin!ve, dar si un dictionar al limbii care sa faciliteze traducerea in limba nationala a operelor fundamentale din literatura universala. /e fapt, !ramatica lui 'eliade a pre!atit spiritele in vederea formarii unei limbi literare unice, in a carei elaborare 'eliade a avut un rol fundamental, iar elo!iul 7binecuvantat fie acela ce a cultivat limba romana0 se potriveste perfect lui 'eliade, c)iar daca a fost formulat profetic de el insusi in articolul 7Aproposito de (iblioteca universal0, consacrat !randiosului sau proiect de traduceri, !andit ca mi4loc de imbo!atire si rafinare a limbii. $aul #ornea considera personalitatea lui 'eliade ca fiind tumultoasa si contradictorie, de o extrema flexibilitate a spiritului, care se identifica prin susceptibilitate si paradox, fiind un spirit tutelar si constructive. 'eliade pune bazele unei societati de consacrare a teatrului si a muzicii&75ilarmonica0& si initiaza,dupa modelul lui 7$ant)eon universe0 al lui Aimee ,artin, o

7(iblioteca universala0, ce cuprinde capodoperele literaturii, filozofiei, stiintelor umane si naturale. 'eliade este de fapt un traducator prodi!ios a lui (oileau, *amartine, (Hron, /ante, 6asso, ,oliere si 2oltaire. Incercarile creatoare ale lui 'eliade sunt reflecatate de epopeile 7,i)aida0 si 7Anatolida0, cea din urma fiind inspirata de 7$aradisul pierdut0al lui ,ilton. 5iind ostracizat din viata publica dupa <=>=, 'eliade scrie 73c)ilibrul intre antiteze0,cu insolita combinatie de 7eruditie prapastioasa si umor0($aul #ornea), caci autorul anunta bazele unui sistem filozofic trinitar, cuprinzand pa!ini sclipitoare de memorialistica, unde altereaza induiosarea si sarcasmul, tirada profetica si invectiva triviala, fiind un scriitor controversat, imposibil de influentat in propriile mentalitati. Alturi de 'eliade, un rol determinant l&a avut ")ero!)e Asac)i, n calitate de ndrumtor oficial al nvmntului din ,oldova, elabornd pro!rame colare i manuale. $aul #ornea il prezint pe Asac)i precum un clasicist ce se )rnete din lectura anticilor, fiind devotat unui .idealism moral indefectibil, ca i noiunii Iinc9elmann&iene de frumos0. #lasicismul lui Asac)i, blamat de noul climat de opinie, descoper n poezie orizontul interioritii i al sentimentului emancipat de despotismul raiunii. Autorul de poezie renun la 'oratiu i $etrarca, n favoarea lui "raH i ,ic9ieIicz, devenind adeptul meditaiei i al ele!iei. 5ormaia sa primar supravieuiete totui i nu se metamorfozeaz in curent preromantic sau romantic. /e aceea, opera artistic a lui Asac)i presupune mbinarea unor intenii novatoare )ibride din punct de vedere literar. "eor!e (ariiu, ndrumtorul cultural al 6ransilvaniei, este principalul formator de opinie al Ardealului. 6ributar ideolo!iei iluministe, (ariiu va milita contient pentru nfptuirea unor reforme lar!i, menite s creeze un context oportun pentru restructurarea socio&politic. %tudiile i articolele scriitorului vdesc orientri spre critica literar, fiind preocupat de problemele de prozodie (.Jn discurs asupra versificaiei noastre0). Are contiina necesitii criticii i a cunoaterii profunde a fenomenului estetic, dar iniial adopt o poziie de tolerare a pseudovalorilor doar din motive tactice, compromisul fiind temporar, deoarece 6ransilvania nu avea o tradiie literar dezvoltat, lucru mpotriva cruia va milita prin ziarul su ."azeta de 6ransilvania0. Jn alt ziar ce i&a pus amprenta asupra dezvoltrii literaturii este .$oporul suveran0 al lui /imitrie (olintineanu, sciitor care a fost exilat la $aris, deoarece colaborase la publicaiile editate de revoluionarii romni, plednd pentru unire i pentru un re!im politic democratic. ")eor!)e *azr este cel care se impune n dezvolatarea nvmantului romnesc, care este tutelat de principiul ec)ilibrului, n concepia acestuia. #oncepia lui *azr reiese tocami din .#uvant compus de profesorul *azr, nvtorul i directorul scoalelor romneti din (ucureti0, unde apare ideea ca .dezvolatarea ciclic e prezidat de le!i umane, economice (/. $opovici). A doua !eneraie de paoptiti, tutelat de idealurile unitii i ori!inalitii literare survenite din istoria naional, este condus de ,i)ail -o!lniceanu, care impune spiritul critic. Istoric i literat, om politic i mare orator, -o!lniceanu este unul dintre principalii exponeni ai perioadei paoptiste. +pera sa literar, spre deosebire de cea istoric, are adeseori caracter accidental. #a pa!inaie este mult mai restrns, dar tot ceea ce o!lindete trdeaz suficiente posibiliti de artist. +pera .Iluzii pierdute E Jn inti amor0 redimensioneaz experienele literare ale lui -o!lnicenu, care mbin observaia direct cu motive autobio!rafice, crend impresia c tot ceea ce comunic nu raspunde exi!enelor artei epice. 3ste prezentat populaia etero!en a Iaului, care ofer o multitudine de contraste; oameni bo!ai i oameni sraci, lustru occidental i fond semioriental. $aul #ornea subliniaz faptul c proza lui -o!lniceanu 7aduce o de!a4are de

foiletonist parizian, o verv a persiflrii i autopersiflrii vdind !ust bun i desvrit control de sine nsui0. 3ste peremptoriu faptul c n romantismul lui -o!lnicanu, mare admirator al lui (alzac, componenta realist o depete pe cea sentimental. /up publicarea lucrrilor sale istorice la (erlin, -o!lniceanu se decide pentru literatur, ca sin!urul mod de exprimare indirect, sub domnia cenzurii. Revista 7/acia literar0, pe care o ntemeiaz n <=>?, i materializeaz inteniile, interzicandu&i n introducerea pro!ramatic politica, pentru a 7se indeletnici numai cu literatura naionala0. /e fapt, revista literar are o forma cultural i politic, prin care se deosebete de celelalte periodice, care adpostesc doar ocazional literatur. :nsui titlul manifest o poziie naional, al crei el marturisit, norocos formulat, este 7realizaia dorinii ca romnii s aib o limba i o literatura comun pentru toi0. :n articolul pro!ram al revistei E 7Introducie la /acia literar0, ,i)ail -o!alniceanu subliniaz clar ideile care vor sta la baza orientrii literaturii; combaterea imitaieie i a traducerilor mediocre, necesitatea crerii unei literaturi naionale prin stimularea scrierilor ori!inale, aspirate din istoria patriei, din frumuseile ei, din pitorescul obiceiurilor populare, realizarea unei limbi unitare n cele trei provincii romne. Aprand ideea de ori!inalitate n literatur, mentorul creatiei paoptiste dezvolt n acelai timp i spiritul critic, exercitnd n acest fel o influen )otrtoare asupra fizionomiei culturii romneti de la mi4locul secolului al KIK&lea; 7critica noastr va fi neprtinitoareG von critica cartea, iar nu persoana0. /ei tutelat n aparen de o ideolo!ie exclusivist, aceasta un trebuie interpretat precum o blamare a politicii de asimilare a culturii europene. :ntr&un numr ulterior al 7/aciei literare0, -o!alniceanu accentueaz faptul c erau criticate abuzurile, nu principiul nsui, fiind mpotriva imitrii servile a +ccidentului i nu mpotriva prelurii bunurilor culturale autenticeG se urmrea ca mprumuturile s fie cernute prin spiritul naional. :ndreptnd atenia ctre mediul local format din totalitatea aspectelor particulare i revelatorii ale realitii romneti, revista propune perspectiva unei literaturi ntemeiate pe observaie, cultivnd 7adevarul i naturalul0 E ndrumare ce se impune ca un imperativ cate!oric ntr&un climat de 7vo! ad4ectival i declamaie ieftin0, n terminolo!ia lui $aul #ornea. #onstituirea deplin a romantismului paoptist a fost marcat de pro!ramul teoretic 7Introducie0, care reprezint manifestul literar al romantismului romnesc. $rimii scriitori moderni se afirm n cadrul curentului naional&popular al 7/aciei literare0. Astfel, alturi de traduceri se poate vorbi despre apariia unei literatura ori!inale, scriitorii paoptiti semnnd opere epice, lirice, dramatice. %unt valorificate n creaiile literare principii fundamentale, dup criteriul crora se msoar de fapt maturitatea unei culturi. *upta pentru autonomia esteticului deriv din ironizarea 7dorului imitaiei0, acea 7mnie prime4dioas0, care omoar n noi du)ul naional0, iar direcia ctre care trebuie s se ndrepte literatura romn este cea a studierii istoriei, a naturii, a frumuseilor patriei pentru a se forma o literatura national, crescut din realiti romneti. $ledoaria nu este att pentru localism, cat pentru or!anicism, de unde se evideniaz idealul eliberrii i al unitii naionale, cci 7literatura este expresia vieii unei naii0 (Alecu Russo). $rin preconizarea unei literaturi etnice, articolul&pro!ram st la ori!inea curentelor literare tradiionalisteG prin dezideratul unei limbi literare comune, revista formuleaz un principiu neatacabil din punct de vedere filolo!ic; fr ndoial, unitatea de limb i literatur constituie un pas inainte ctre unitatea politic a naiunii. +mul public i ncepe activitatea ca reformator literar, asteptnd momentul pentru aciunea politic. Revista 7/acia literar0, n care i&au publicat primele creaii 1e!ruzzi i Alecsandri, nu a putut fi tiprit dect pe durata primelor trei numere, deoarece a fost interzis de cenzur. Ideea romantic

a inspiraiei din trecutul istoric, precum i promovarea spiritului critic i a unui nou !ust estetic, vor subzista n pa!inile revistelor 7Ar)iva romneasc0 i 7$ropirea0, ambele avndu&l ca principal animator pe -o!lniceanu, un om un numai al vorbei, ci i al faptei, al marilor fapte, 7un mesianic pozitiv0, n pre!nanta definiie a lui #linescu. 7/acia literar0 rmne prin 7Introducie0, prin sumarul i spiritul pa!inlor, una dintre contribuiile semnificative ale lui -o!lniceanu la articularea i dezvoltarea pe teren literar a specificului naional, a contiinei de sine a romnilor. *iteratura paoptist este, prin excelen, romantic. 3lementele clasice totui nu pot fi separate de cele romantice. 3le coexist, .fr explozii0, ca n alte literaturi apusene, tutelate de manifestul romantismului european E .$refa0 la drama .#romIell0, de 2ictor 'u!o. "ri!ore Alexandrescu, 2asile Alecsandri, /imitrie (olintineanu, Andrei ,ureanu sunt i clasici i romantici deopotriv. Afirmaia c n operele lor se ntlnesc i tendine preromantice i realiste deruteaz, n sensul c preromanticii sunt, n esen tot romantici, iar realismul se ntlnete n toate creaiile, c)iar i in cele cu substrat mitolo!ic. Reprezentanii preromantismului; 2asile #rlova, Ion 'eliade& Rdulescu, poeii 2creti sintetizeaz primele elemente romantice care se asimileaz n literatura epocii, tocmai pentru c se inte!reaz unei tradiii i exprim un mod familiar de trire a sentimentelor su!erate, conturndu&se idila pastoral. Anacreon i %ap)o fiind o treapt spre recuperarea tririi naturale a iubirii, a liricii ca expresie direct a sentimentului (.Istoria literaturii romne. %tudii0). + alt modalitate de ptrundere a sensibilitii preromantice n poezia epocii este descoperirea reversului dureros al iubirii, suferina din dra!oste, pe care .neoanacreonticii o sc)ematizeaz n cliee formale, petrarc)ismul acestor poeii i mpin!e ns spre depirea acestui cadru n!ust0 (,. An!)elescu), adu!nd idilei elemente de contrast, antinomia dureroas dintre speran i nesi!uran, ima!inea iubitei care devine amintire, iar cadrul bucolic convenional tinde s se identifice cu peisa4ul natural. #riticul 2ir!il 1emoianu realizeaz, n studiul .6)e 6amin! of Romanticism0 (.:mblnzirea romantismului0), o periodizare n care se distin! dou etape ale romantismului; 'i!) Romanticism (Romantismul nalt), caracterizat prin radicalism ideolo!ic, vizionarism, sim cosmic, inte!rarea di)otomiilor spirituale, misticism, ultimul reprezentat al acestei etape fiind ,i)ai 3minescu i romantismul (iedermeier, care preia metaforic numele unui persona4 simbolizandu&l n sens ne!ativ pe micul bur!)ez al timpului, etapa fiind caracteristic perioadei paoptiste. Acest ultim tip de romantism este o variant simplist a Romantismului :nalt, fiind impur, eclectic i predispus la orice compromis stilistic sau simbioz tematic. 3ste asociat perioadei <=L?&<=@? i pentru a identifica fenomenul )ibridrii estetice, fiind alctuit dintr&un con!lomerat de forme i motive precum intimism, idilism, 2alori morale i domestice, militantism, conservatorism, ironie i temperare. 2asile Alecsandri poate fi considerat exemplul tipic. +rientarea e plin de semnificaii i denot faptul c romanticii romni sunt deopotriv sensibili la vocile interioare i la profetismul revoluionar, c .afinitile i apropie de lirismul confesiv, de interpretarea mitic a istoriei, de mesianismul naional i umanitar0 ($aul #ornea). 3d!ar $apu n studiul .3xistena romantic0 alctuiete .o sc)i morfolo!ic a romantismului0, prezentnd trsturile curentului n comparaie cu cele ale clasicismului, prin noul tip de relaie a omului cu natura i prin diferite ipostaze (vis, ma!ie, mit, istorie), care determin exacerbarea sensibilitii, a ima!inaiei, a intuiiei, a puterilor vizionare. #oncluzia este c romantismul reprezint prima ncercare de .emancipare deplin i absolut a tuturor funciunilor psi)ice0 ale omului. /e asemenea, criticul observ c dublul aspect al romantismului, cel depresiv i cel

mesianic, despre care vorbete /. $opovici, se manifest doar n cadrul culturilor sud&estice, deci i n literatura noastr. :n .Istoria critic a literaturii romne0, 1icolae ,anolescu arat c romantismul romnesc poate fi datat ntre #rlova i 3minescu. %c)imbarea care se produce la nceputului secolului al KIK&lea conduce treptat la nlocuirea paradi!mei 'i!) Romanticism cu (iedermeier Romanticism, ce const n refluxul eului inte!rator al personalitii !eniale, n stare s dizolve n ea nsi realitatea i s depeasc incompatibilitile dintre subiect i obiectG s cultive valorile i moravurile pentru adevrul lor intrinsec, emipiric i obiectiv, ca exteriorizri ale sufletului. .Refluxul acestui eu ( n care nu numai poeii, dar i filosofii, ca 'e!el i %c)ellin!, au vazut nsui spiritul obiectiv al lumii) a antrenat mai ntai o brusc obiectivare a realitii, a non& eului; ceea ce nainte avea sens doar ntruct ddea coninut eului suprem capt acum o independen relativ.0 (1icolae ,anolescu). $aoptismul literar s&a manifestat ntr&o 4uxtapunere de curente literare, direcii estetice i stiluri, coexistand elementele iluministe cu cele de neoclasicism, umanism, realism, mesianism utopic si national, toate in formele romantismului, ce incepuse de4a a se afirma ca un curent literar modern, in descendena celui francez. #ea mai important trstur a literaturii paoptiste este mbinarea, adesea n aceeai oper, a esteticii romantice cu principiiile clasice. "eor!e #linescu surprindea acest fenomen sub denumirea de .romantism clasic0, pentru ca n literatura roman cele dou curente s&au influenat reciproc, admiraia pentru Antic)itate mbinndu&se cu ima!inaia, ri!oarea compoziional cu descoperirea infinitului spaio&temporal, evaziunea n trecut cu interesul pentru tradiii i folclor. $reocuparile scriitorilor paoptisti pentru istoria naionala, pentru limba si imbo!atirea ei, pentru educarea poporului sunt de atitudine romantic, dar se vor altoi pe dimensiuni clasice indiscutabile, innd de ri!oare, limpezime, norm. Aadar, romantismul nu constituie sin!ura caracteristica fundamentala a perioadei pasoptiste, in limitele acesteia se remarc i existenta altor metode de creatie. Astfel, n sanul epocii se depisteaz i elementele realiste, ntrucat reflectarea problemelor sociale i satirizarea viciilor rnduielii feudale, erau trsturi eseniale, promovate de scriitorii perioadei, dei curentul realist se va constitui in literatura romana abia n a doua 4umatate a secolului al KIK&lea. %criitorii romantici sunt cei care au avansat adesea pe un teren viran, sunt cei care au nceput s edifice, n diverse domenii ale culturii i literaturiiG sunt, dup cum i&a denumit $aul #ornea cu plasticitate, 7oamenii nceputului de drum0. Jrmrind crearea unor opere ale cror persona4e s fie animate de nalte idealuri eroice i principii morale ferme, scriitorii paoptiti au fost preocupai de crearea unor eroi ce se apropiau de perfeciune, nutrind profunde sentimente patriotice, fiind le!ai indisolubil de soarta statului, nzestrai cu o multitudine de virtui ceteneti i capabili de fapte eroice. %peciile clasice E fabula, satira, epistola, imnul, oda, poemul eroic, comedia E coexist cu cele romantice; meditaia, ele!ia, poemul filozofic, nuvela istoric i fantastic, drama, uneori n opera aceluiai autor sau c)iar ntr&un sin!ur text. :n domeniul lar!, complex al literaturii se difereniaz dou tipuri fundamentale de limba4; poezia i proza. $oezia traverseaz o etap de resemantizare radical i de dilatare extrem a sensurilor termenului. $ornind de la termenul !recesc .poiesis0 adoptat de Aristotel pentru a defini actul creaiei, scriitorii perioadei romantice a4un! s identifice poezia cu orice act creator, c)iar i cu cel divin. $rimul poet romn modern este 2asile #rlova, ale crui poezii anun, prin sensibilitate, prin not meditativ i eroic, !eneraia de la <=>=. Artistul surprinde o parte din temele predilecte ale

romantismului paoptist raporturile cu divinitatea, introspecia ele!iac, !lorificarea armatei. :n .Ruinurile 6r!ovitei0, evoc n ,manier preromantic trecutul eroic n opoziie cu prezentul lipsit de !lorie i inau!ureaz motivul ruinelor, ca vesti!ii ale slavei strmoilor; .+, ziduri ntristateM C +, monument slvitM0. 6ema preromantica a ruinelor, cu motivele melancoliei, evocarii istoriei si, implicit, a scur!erii timpului, in literatura romana este convertita treptat in noi intelesuri pe care aceasta le capata in conditiile unei atmosfere de avant revolutionar, de optimism politic !eneral. ,elancolia fireasca pe care o trezesc orice vesti!ii ale trecutului devine un element secundar, care cedeaza prim&planul sentimentului mandriei de a fi urmasii unor atat de !loriosi strabuni. Romantismul european de tip depresiv, strabatut de nostal!ie pentru un trecut ireversibil, apare doar ca o etapa in drumul creator al unor scriitori romani, depasita fiind odata cu maturizarea lor literara. Asadar, motivul ruinelor in poezia paoptista se situeaza pe linia unui lirism de tip meditativ, dar combativ. $oeziile erotice (7$storul ntristat0, 7:nserarea0) au o not ele!iac n maniera poeziei pastorale, versurile poetului avnd o muzicalitate exterioar i o ritmic interioar constituite ntr&o confesiune sincer, de o real spontaneitate a diciunii. #rlova este aadar un virtuos al poeziei deoarece scurta sa oper se orc)estreaz variat, fiecare dintre poemele lui meritnd consideraii analitice. 2eacul actual i recunoate valoarea estetic i nsemntatea istoric, poetul fiind un vestitor al redeteptrii naionale. Andrei ,ureanu este autorul unui volum de poezii, avnd accente revoluionare n acord cu idelaurile epocii. /in lirica sa patriotic, poezia 7Jn rsunet0 a devenit imn naional nc din <=>=. Retorismul versurilor ample, cu exclamaii i invocaii, exprim direct idelaurile revoluiei democrate, de emancipare naional; independena politic, libertatea, unirea provinciilor romneti; 7#u braele&narmate, cu focul vostru&n vine, C 2ia&n libertate, ori moarteM, stri! toi0. /enumit ulterior 7/eteapt&te romne0, poezia a dinuit prin vi!oarea patriotismului, prin tonul puternic mobilizator al c)emrii la lupt. 5i!ura i activitatea lui Andrei ,ureanu care, sub nfiarea unui poet romantic, devine erou al unor poeme eminesciene din tineree, au inspirat indubitabil unele accente de critic social n poezia lui 3minescu, care mprtete aceeai ideolo!ie paoptist ca i ,ureanu, militnd mpotriva actelor de corupie ale vremii. Alecsandri este 7printe i cap al poeziei nationale, bazate pe studiul celei poporaneG este ceea ce mitropolitul /osoftei e in privinta muzei reli!ioase, (eldiman in a epopeii, #onac)i in a lirei anacreontice, (olliac in a versurilor antice, (olintineanu in a tablourilor cavaleresti, /onici in a fabulei0. ((. $. 'asdeu, 7,icarea literelor in Iai0). *iteratura cunate o intima sudare, intr&o indestructibila unitate, a elementelor istorice cu cele mai folclorice si cu cea mai inalta arta moderna, niciodata nu aparuse mai limpede si mai puternica constiinta ca din sanul poporului izvorasc toate; virtutile, biruintele si insasi arta. 6emperament solar prin excelen, pre!rin neobosit prin rile calde ale 3uropei, 2asile Alecsandri detest 7cumplita iarn0, pe care totui o descrie pre!nant, nu n frumuseea pudrat n alb a peisa4elor proiectate in ima!ini efi!ii, cat mai ales n manifestrile ei sti)iale. Astfel procedeaz autorul n ."erul0, .,ezul iernei0, .Iarna0 sau n pastelul .2iscolul0. In tot ce proiecteaza, scrie sau concepe, Alecsandri apare ca un innoitor. Aceasta calitate, impletita cu seductia personalitatii sale, despre care vorbesc toate marturiile contemporane, ii asi!ura pana departe o re!alitate poetica necontestata. /ar c)iar mai tarziu, cand valorile culturii si literaturii romanesti se imbo!atisera simtitor, ori!inalitatea si pioneratul lui au fost proclamate in continuare, din perspectiva mai lucida a posteritatii, de spirite erudite ca 6. ,aiorescu, 'asdeu sau Ior!a si de urmasii sai in poezie, incepand cu 3minescu si continuand cu "o!a. %intaxa poetica si incarcatura

poetica de duiosie, sa!alnicie, umor sau tristete superficiala unor inimi ce raspundeau in acelasi timbru sentimental, ca versul de c)emare al poetului, lansat in marile momente de incordare ale istoriei, !aseau in constiinta contemporanilor sai identitati de aspiratie si imbolduri de atatea ori necesare. %criitorul cel mai caracteristic pentru evolutia culturii romane in prima 4umatate a secolului al KIK&lea este Ion 'eliade&Radulescu. In poezia epica, 'eliade a incercat balada fantastica 7%buratorul0, epopeea eroica 7,i)aida0 si epopeea cosmo!onica 7Anatolida sau +mul si forele0. (alada 7%buratorul0, se caracterizeaza deopotriva prin intele!erea psi)olo!iei persona4ului, prin nazuinta de a reda atmosfera de lunatism in care se consuma faptele si prin stapanirea te)nica a intre!ului material. ,omentul initial aduce marturia incarcata de framantare sufleteasca a tinerei fete, a carei sete de iubire se consuma orb, fara obiective externe. %&a remarcat ca n 7%buratorul0 se resimte influenta poeziei safice si pentru cine are in vedere violenta pasiunii tinerei fete apare cu totul 4ustificata. #u exceptia primei strofe, toata partea a doua a baladei desfasoara descrierea unui cadru din natura. $este versurile lui 'eliade pluteste nelinistea patrunsa de fiorii tra!ismului ce imbraca poezia in intre!ul ei. %e resimte in finalul partii a doua o senzatie de impacare, dar aceasta, prin atmosfera ei de incantatie si lunatism face trecerea la momentul fantastic al baladei, vibreaza oarecum tristetea resemnata a celui din urma impacari, a marii impacari. 5inalul pluteste in fantastic si, prin notele pe care se desfasoara, se lea!a puternic de mitolo!ia populara. Jn modest precursor a lui 3minescu, se arata 'eliade in momentul in care il infatiseaza pe %burator desprinzandu&se din polul 1ord si ratacind ca un ful!er printre stele. /rumul pe care il face el aduce aceeasi viziune pe care avea sa o aduca 3minescu in 7*uceafarul0 sau *ermontov in 7/emonul0. In conciziunea lor, versurile n care este surprins %buratorul in ipostaza de calator prin spatiu, fapt ce califica minunat vederea scriitorului, limitata la straturile de suprafata, acelea pe care le exploata le!enda si in formele ei populare. $oetul nu supune materialul popular niciunei prelucrari interioare, nu&i confera nicio semnificatie care sa il inalte la !eneralitate sau simbolG arta lui se consuma in redarea 4usta, ca ton si cuprins ideolo!ic, a le!endeiG balada lui pare astfel un fel de foto!rafie ideo!rafica in campul careia cad, alaturi de elemente poetice, si aspecte lipsite de orice elevatie artistica. 2aloarea baladei ce apare atat de relativizata prin comparatie, aduce totusi si alte insusiri reale. #ea dintai este conciziunea de ansamblu si economia interna a materialului. /e la domeniul interior al analizei sferelor sufletesti la evadarea in natura si in cele din urma la patrunderea in le!enda, poetul ne face sa parcur!em intr&o !radatie fireasca natura umana si supranaturalul. "ri!ore Alexandrescu a creat dou re!istre estetice, aparent distincte, dar, n fond, exprimnd contradiciile contiinei sale, ireductibile i !reu de conciliat. Astfel, n meditaii tonul liric este ele!iac i melancolic, in timp ce n epistole i fabule se sc)imb tonalitatea, accentele satirice fiind mult mai pronunate.. +pera izvoraste dintr&o inteli!enta supla, cldit pe 7forma mentis0 puternic spiritualizat a autorului, capabila pe de o parte sa manuiasca ironia in forme ascutite, iar pe de alta parte sa sublinieze ener!ic ideea pro!resista. /intre modelele pe care Alexandrescu le&a urmat, de o atentie particulara ar trebui sa se bucure *a 5ontaine. Intr&adevar, fabulistul roman ramane dator marelui poet francez prin anumite elemente de te)nica artistica. $entru cine priveste de aproape fabula lui "ri!ore Alexandrescu in lumina

acestor date, dependenta ei, ca te)nica a !enului, de fabula lui *a 5ontaine este evidenta. Aluzia satirica este insa tocmai o caracteristica a !enului, a carui inflorire este conditionata in !eneral de re!imurile severe de despotism si de interzicerea cuvantului liber. *a 5ontaine este insa prezent si in dispozitia dramatica a materialului si, intr&o oarecare masura, in arta naratiunii. 5abula poetului se )raneste din viata sociala si politica locala, vizeaza situatii, in primul rand situatii politice, caracteristice starilor de lucruri de la noi din acea vreme. Jna dintre calitatile naratiunii lui Alexandrescu este concentrarea, o calitate care il deosebeste de 'eliade, care&si disperseaza povestirea in di!resiuni. Alexandrescu recur!e si el la unele di!resiuni, in aparentaG dar privite de aproape, ele au o functie bine precizata si dovedesc o puternica intuitie artistica. *a fel, dramatismul actiunii rezulta in parte din caracterele puternice ale persona4elor, fapt evident in fabule ca 7/reptatea leului0 sau 7#inele si celul0. %atira subsumata elementului de fabula se manifesta in trasaturi fu!are, dar puterniceG vulpea moare oftand cu re!retul curcanilor care ramaneau vii. 7%atir du)ului meul0, poezie ce a avut ca punct de plecare satira a IK&a 7A mon espirit0, a lui (oileau, surprinde valorificarea unui procedeu literar, dialo!ul cu sine nsui, dedublarea eului, scindarea sa n dou entiti, din care una o contempl pe cealalt cu ironie i sarcasm. /e fapt, poezia pune n lumin un accent mai !rav, cu contur !eneric, anume condiia artistului ntr&o societate n!ust, lipsit de perspectiv, cu principii mercantile i lipsit de desc)idere spre valori artistice autenticeG membrii aristocraiei se dedic snobismului i altor preocupri mondene derizorii. /escrierea morvurilor, a viciilor epocii e realizat cu verv de comedio!raf, ntr&un desen n!roat pan la caricatur uneori, alteori trasat n liniile subiri ale ironiei. "ri!ore Alexandrescu a fost socotit vreme indelun!ata drept un precursor al meditatiei eminesciene. %i prin anumite trasaturi ale operei sale, el povesteste intr&adevar pe marele cantaret al 1irvanei. In poezia 7Jmbra lui ,ircea. *a #ozia0, n versuri lun!i de <N&<@ silabe, poetul surprinde vizual i eufonic ima!inea mnstirii n amur!. $erfeciunea strofei E refren anticipeaz muzicalitatea simbolitilor romni. " #linescu suine ideea c poetul de la <=>= 7este nainte de Alexandru ,acedons9i, dintre aceia care au contribuit la apropeiera poeziei de muzic0. Realizarea perfect a armoniei imitative face din acest poem una dintre capodoperele lirice ale epocii. /ecapentacasilabul, folosit ulterior de ,i)ai 3minescu n 7,emento mori0, are amplitudinea i cadena solemn necesar liricii meditative. :ntoarcerea !radual n trecut, re nsufleind atmosfera de 3v ,ediu romnesc pe firul evocrii artistice, este un alt procedeu specific liricii romantice. Autorul i ndeamn pe cititori s contemple 7mreaa fantom0, a crei plastic vizual este dublat de sonoritatea !lasului voievodal. 3vocarea trecutului !lorios, ntruc)ipat de fi!ura lui ,ircea cel (trn, un prototip al conductorului de altdat, exprim idealul de libertate naional. 3xprimarea retoric sub forma maximelor, care instituie o 4udecat moral cu valoare !eneralizatoare 72eacurile ce&n!)it neamuri al tu nume l&au )rnit0 su!ereaz faptul ca timpul care fu!e inexorabil amplific fi!ura domnitoruluil. Jltimele dou strofe marc)eaz revenirea la solemnitatea tabloului iniial nocturn, umbra evocat reintr n mormntul su, lsnd n urm amintirea unui moment istoric pilduitor. 6urnurile mnstirii #ozia sunt uriae siluete fantomatice, ce evoc prozaic spiritul meliorist al poetului, care nutrete un viitor diferit, unde nu se vor mai re!si atrocitile trecutului, crendu&se intr&un timp universal, marcat de spar!erea 7cadenat0 a valurilor +ltului de zidurile mndre ale lcaului bisericesc. (olintineanu ramane si azi un poet remarcabil, a crui oper de izolare da o colectie surprinzatoare de instantanee poetice. 3l este intaiul versificator roman cu intuitia valorii acustice a cuvantului,

care cauta cuvantul dincolo de mar!inile lui nationale si face din vers o sin!ura arie. (olintineanu e auditiv si mecanic si asta duce mai aproape de poezia moderna. 3l are un foentism studiat care traduce ideea poetica direct, fara asociatii. 2estitele versuri 0Jn orolo!iu suna noaptea 4umatateC In castel in poarta oare cine bate0 sunt, daca aun!am nedreapta deriziune cu care au fost sti!matizate, foarte bune versuri. %incoparea cuvantului 0orolo!ii0 spre a suna mai rotacizant, terminatiile nutronomice 7tate&bate0, intrebarea obosita ce indica asteptarea unui element tulburator dau randurilor o cadenta de masinarie care vine din fanatismul psi)ic, nu din ritmica exterioara a sti)urilor. In afara de simtul acustic, (olintineanu poseda plastica dinamica, insusirea de a stran!e intr&o linie rasucita toata virtutea unei miscari. $oetul #ezar (olliac debuteaz cu un volum de 7,editaii0, dup modelul romanticului francez *amartine. Jlterior creaia sa se orienteaz spre lirica social cu puternice accente mesianice. Importante sunt i articolele sale de teorie literar 7#tre scriitorii notri0, 7$oezia0, prin care se afiliaz la doctrina romantismului european. In proza paoptist naraia alterneaza cu descrierea de peisa4, dupa modelul clasic, constituind unul din aspectele specifice ale receptarii naturii in cadrul romantismului pasoptist. /e altfel, raportarea concomitenta la cele doua elemente, peisa4ul si istoria, indisolubil le!ate unul de altul, devine caracteristica pentru o buna parte din lucrarile in proza ale scriitorilor pasoptisti, in special pentru proza de calatorie. %pre exemplu, di!resiunile, comentariile asupra diverselor persona4e si situatii istorice, cu numeroasele citate si indicarea stiintifica a sursei, ocupa un loc deosebit in notele de calatorie ale lui /. (olintineanu, dar frecventa referintelor istorice incluse sau asociate descrierilor de natura nu surprinde, intr&o perioada ca aceea a pasoptistilor, caci dincolo de valorile intrinseci ale peisa4ului, ale sentimentelor asociate acestuia, descrierea naturii melea!urilor natale implica unele valori social&patriotice, usor depistabile, expresie a insasi an!a4arii autorilor lor sub semnul marilor evenimente ale epocii. 3 vorba de .un stil al participarii la istorie, o forma exemplara a patriotismului0. ($. #ornea, ,.Oamfir E 7"andirea romaneasca in epoca pasoptista0). Al. Russo inau!ureaza in literatura romana poemul in proza E 7#ntarea Romniei0. Acesta se adreseaza !eneratiei sale, pentru a atra!e atentia asupra melea!urilor patriei, asociand frumusetile naturii marturiilor unei istorii stravec)i. Asupra paternitatii operei au existat pareri contrare. 71u voi insista asupra indelun!atei discutii in le!atura cu paternitatea operei; unii cercetatori au atribuit&o lui (alcescu, altii lui Russo.0 (/. $opovici, 7Romantismul romnesc0). In totalul ei, 7#ntarea Romniei0 este o modulare lirica a istoriei poporului roman; tablouri dramatice, luminoase si intunecoase se succed cu rapiditate in fata noastra. ,arele ideal al poetului este libertatea care asi!ura o functionare normala a societatii, a societatii care cunoaste clase, dar cu interese armonizate. Russo are si aici, ca in intrea!a opera, o viziune idilica a trecutului; in intrea!a societate nu intalneai decat mielusei nevinovati, in mi4locul carora nu s&a ratacit niciun lup. *ibertatea este asi!urata de le!eG dar le!ea decade si libertatea poate dispareaG apar clasele sociale cu interese anta!onice, rapitor si rapit, uliu si prada +pera lui Russo resimte influente multiple; *amennais, ,ic9ieIicz si (iblia, care se !asea de altfel la baza operelor celor doi scriitori amintiti. 1umai in urma unei indelun!ate suferinte se a4un!e la rascumparare, la purificare, spunea Russo, formuland astfel o conceptie apropiata lui ,ic9ieIicz, aceea a mesianismului natiei. Ion ")ica rmne cel mai valoros reprezentant al scrierilor memorialistice din eopc. :n P %crisori catre 2asile Alecsandri Q sunt prezenatate ntr&un stil familiar amintiri, anecdote, dialo!uri, ntr&o atmosfer pitoreasc, adevrate tablouri care surprind etero!enitatea societii romneti de la

mi4locul secolului al KIK&lea. Istoric erudit, 1icolae (lcescu este alturi de ,i)ail -o!lniceanu ntemeietorul istorio!rafiei naionale moderne, fiind influenat de istoricii romantici francezi (R. ,ic)elet). +pera sa capital, 7Romnii supt ,i)ai&2oievod 2iteazul0, mbin documentarea ri!uroas a istoricului cu expresia nflcrat, ceea ce confer valoare literar textului. #onstantin 1e!ruzzi este recunoscut n mod unanim precum creatorul nuvelei istorice, care asi!ur autorului su perenitatea. 1icolae ,anolescu n studiul . Istoria critic a literaturii romne0 afirm c .1e!ruzzi a respirat n atmosfera romantic nainte de a scrie el nsui literatur0. 1e!ruzzi a creat capodopera !enului istoric romnesc, ridicndu&se peste stilul cronicresc, pe care nu l adopt reinnd numai atmosfera scrisului ar)aic. %ursele de ispiraie ale nuvelei sunt . *etopieul 6rii ,oldovei0, prile scrise de "ri!ore Jrec)e i ,iron #ostin. /e la Jrec)e, 1e!ruzzi preia capitolele aferente domniei lui Alexandru *puneanul, persona4ul eponim al nuvelei , respectnd n !eneral adevrul istoric, excepie fcnd cteva inadvertene. /e la ,iron #ostin preia scena uciderii lui (atite&2eveli din domnia lui Alexandru Ilie, pe care o adapteaz uciderii lui ,ooc. Incon!ruena creat prin reprezentarea boierilor %tancioc, %troici i ,ooc n timpul celei de&a doua domnii a lui *puneanu este creat n mod voit de autor care, utiliznd licena istoric creioneaz persona4ele cu scopul de a amplifica trsturile ne!ative ale domnitorului. 6ema operei o constituie evocarea domniei secunde a lui *puneanu, creandu&se un episod polivalent de ev mediu romnesc. Acestei teme i este circumscris tema de factur romantic a destinului unui tiran, urmrind evoluia de la or!oliu i cruzime la sin!uratate i teroare n faa morii. Rema operei relev structurarea acesteia n patru capitole, te)nica fiind cea a punerii n adncime (. ,ise 3n Ab me0). #elor patru capitole le corespund mottouri ce subliniaz tipolo!ia conflictului amplifict mereuG . /ac voi nu m vrei, eu v vreu0B fixeaz intri!a aciunii reliefnd conflictul politic ntre boieri si 2od, .Ai s dai seama, doamnM0, cuvintele adresate Ruxandei, soia lui *puneanu de ctre vduva unui boier ucis din ordinele domnitorului, tranfer conflictul n zona moral. Al treilea motto; . capul lui ,ooc vrem . reprezint stri!tul mulimii rzvrtie, expresie a conflictului social, iar ultimul motto E . /e m voi scula, pre muli am s popesc i eu .B surprinde starea vindicativ n care se afl domnitorul, dar i setea de putere, la fel de apri! ca i n capitolul iniial, n ciuda neputinei fizice i a temerilor dinaintea divinitii, fapt ce surprinde conflictul interior, psi)olo!ic. 1araiunea este de formul clasic, )eterodie!etic, tipul de combinaie a secvenelor narative fiind cel de nlnuire&adiiune. 6enta pronunat retoric a discursului auctorial !enereaz i o atitudine romantic de implicare subientiv, evidente prin comentariile explicative sau aunticipative, (. ca s tra! inimile norodului0), prin denotaie sau epitete calificative i metafora din final ( . denat, cuvntare0), (. pat de sn!e n istoria ,oldovei0 ). .Alexandru *puneanul0 este o nuvel clasic prin simetrie, ec)ilibrul celor patru tablouri, si!nalectica acestui numr fiind n acord cu doctrina clasicist, su!ernd solidul, totalitatea, universalitatea, fora, matricea ori!inar, (dup ./icionar de simboluri0 de Rean #)evalier i Alain ")eerbrant ). 3lemente clasiciste sunt i moto&urile reprezentnd paratextul !enerator de ec)ilibru compoziional, sentimentele nobile cu care sunt nzestrate persona4ele i, nu n ultimul rnd, este o

nuvel lasic prin valoare sa literar, fiind o scriere .care ar fi putut sta alturi de . 'amlet0 dac ar fi avut presti!iul unei limbi internaionale0 ( "eor!e #linescu). 1uvela poate fi considerat realist, deoarece aspectele prezentate sunt verosibile, iar scenele sunt veridice, stilul este sobru i impersonal, obiectivitatea fiind unul dintre imperativele enunate de -o!lniceanu n . Introducie la /acia *iterar0, , n prezentarea faptelor naratorul; . tinde s a4un! la impersonalitatea camerei foto!rafice . ( 1orman 5riedman&.$oint of vieI in fiction0) surprinznd amnunte, recreand viaa. Jn alt aspect realist este faptul c naratorul ominiscient, omniprezent relateaz n poziie extradie!etic n perspectiv )eterodie!etic. Aautorul i motiveaz . realist opera0 ((oris 6omasevs9i), ncercnd s dovedeasc veredicitatea, autenticitatea scenelor create. 1uvela poate fi considerat realist i deoarece eroul se afl sub semnul timpului, prin caracterul scenic de concizie i prin motto&uri, precum anticipri ale aciunii. #)iar dac prin modul de structurare, nuvela se ncadreaz ntr&o estetic a identitii, ( I.,. *otman E .*ecii de poetic structural0) fiind o nuvel clasic, autorul depete clieele epocii, utiliznd elemente de modernitate, astfel nct nuvela se inte!reaz i n estetica opoziiei& romantismul. Astfel, nuvela este o creaie romantic, prin nsuirile excepionale cu care este nzestrat persona4ul principal, fiind prezentat npre4urri excepionale cum ar fi scena alctuirii piramidei din cele >A de capete ale boierilor ucii din ordinul domnitorului sau scena morii acestuia. %imptomatic pentru viziunea de ansamblu a prozei romantice, este constatarea c limita paroxist a suferinei constituie momentul saltului din realitatea fenomenal m cmpul de atracie al )alucinantei realiti suprapuse. 1aturaleea ima!inilor morii st la temelia autentitii descrierii scenei. $ersona4ul titular este un persona4 . rotund0, n conformitate cu clasificarea lui 5orester, deoarece persona4ul devine memorabil prin !esturi, replici i fapte. #linescu l caracterizeaz pe *puneanu precum . damnat0, .romantic0, ce .sufer de melancolie san!viniar colorat cu mizantropie0. $ersona4 romantic, *puneanu este un exponent al complexitii de tendine romantice, un persona4 ne!ativ, dei docrina romantic impune tendina spre idealizare. . $si)analiznd . portretul persona4ului, se remarc pendularea perpetu a lui *puneanu ntre simplitatea unui destin i complexitatea sistemului su existenial din punct de vedere psi)olo!ic. %pirit impar, e!al, persona4ul penduleaz ntre sublim i !rotesc, ntre excepional i deluzoriu, fiind un persona4 antropocentric. *puneanu devine un .e/miur!0, un !enerator al maleficului, fiind incapabil s Ei exteriorizeze ntr&un mod pozitiv sentimentele sau contiia !uvernat de monomania puterii, metamorfozat n monoideismul tiraniei. .Alexandrul *puneanul0 este ima!inea efi!ie a drzeniei, a or!oliului, a despotismului, subiect abordat de ctre 1e!ruzzi n urma ndemnului de materializare a istoriei naionale n scrieri auto)tone, cu scopul de a anticipa un viitor luminos, creat prin depirea feudalismului i a constrn!erilor exercitate asupra modului de a raiona al poporului romn. #onsiderata o capodopera a lui #. 1e!ruzzi si a nuvelei pasoptiste, ea se inscrie prin tematica si compozitie in sfera lar!a a romantismului si ilustreaza pro!ramul curentului national&popular de la /acia literara. "eor!e #alinescu considera epoca aparitiei nuvelei Alexandru *apusneanul momentul intemeierii prozei, iar $aul #ornea o situeaza intre luminism si romantism. ,i)ai Oamfir apreciaza valoarea nuvelei in raport cu literatura predecesorilor, considerand ca meritul deosebit al lui 1e!ruzzi este tocmai acela de a fi dus la desavarsire unele virtuti latente existente

in scene sau fapte relatate de "r. Jrec)e si ,iron #ostin. Intele!erea psi)olo!iei persona4ului si a contextului istoric facuta cu detasare si cu o deosebita arta a reconstructiei confera nuvelei istorice Alexandru *apusneanul statutul de capodopera a !enului. Actiunea nuvelei se desfasoara in secolul al K2I&lea. Intors in a doua domnie insotit de .septe mii de spa)ii si de vro trei mii oaste de strasura0, *apusneanul este intampinat aproape de 6ecuci de o solie. 3pisodul pune in evidenta conflictul dintre domn si marea boierime care isi asuma vointa multimii. /omnitorul este insa inflexibil si manifesta o vointa extraordinara; ./aca voi nu ma vreti, eu va vreu, raspunde *apusneanul, a caror oc)i scanteira ca un ful!er, si ori fara voia voastra0. Retorismul tipic recuzitei romantice si analo!ia desfasurata in sfera !randiosului releva nu numai o personalitate ener!ica, ci si un fin observator al psi)olo!iei interlocutorilor; .%a ma& ntorcF ,ai de!raba va intoarce /unarea cursul indarat. AM 1u ma vrea taraF 1u ma vreti voi, cum intale!F0. 3xprimandu&si neincrederea in boierii veniti sa&l intoarca din drum, *apusneanul recur!e la o extrem de concisa filosofie pentru a clarifica raporturile dintre el si soli, fixand dominanta caracterolo!ie a fiecaruia dintre ei. 6ipolo!ia persona4elor se concretizeaz astfel; *apusneanul E domnitorul maladiv, tiran cu o imensa vointa, caruia, nimic nu i se poate opune, 2everita E opozantul direct si sincer, %pancioc E adversarul lipsit de experienta, credul, fara discernamant, ,otoc E vornicul tradator si intri!ant, obedientul lacom de averi si las. $rocedeul de constructie a conflictului este antiteza romantica, persona4ele care apar fiind elemente de contrast cu functie revelatorie a complexitatii caracterolo!ice a lui Alexandru *apusneanul. /ramatur!ia din perioada paoptist este reprezentata de 2asile Alecsandri, prin 7Ior!u de la %ada!ura0, scriitorul ironizand tendinta de a imita +ccidentul, prin ciclul 7#)iritelor0, in care micul provincial este satirizat intr&o maniera ce&< precede pe #ara!iale, sau prin 7/espot&2oda0, o drama istorica. Alecsandri este primul nostru scriitor complet, cu o opera demna de a subzista trecerii timpului, in toate compartimentele ei; poezie, teatru si proza. *a!unele lirismului sau se intind pe spatii respectabile si in stare de a profila inte!ral o sensibilitate artistica, cosmoidala dramatic, cum este ./espot&2oda0, care surprinde irumperea unui persona4 romantic autentic, in peisa4ul oriental& occidental al culturii noastre, ce poate fi ncadrat succint n fenomenul de balcanism literar. (Ion 1e!oiescu E 7Istoria literaturii romne0). ,aria 6odorova, discutnd termenul de balcanism, vorbete de o stereotipizare care .creat i importat din +ccident a fost complet asimilat0 (.(alcanii si balcanismul0) de mentalitatea vestic, pentru ca apoi s se extind i asupra mentalitii sud&est europene. 1oiunea este utilizat ca incluznd comportamente i atitudini colective, dincolo de istoria i specificul etnosocial al fiecrei naiuni. ,ai multe elemente au contribuit la structurarea i perpetuarea acestui clieu lin!vistic i mental. #onstantele rilor ce sunt incluse spaiului balcanic ar porni, printre altele, de la oralitatea structural, de esen rural a culturilor sud&est europene. 6odorova caracterizeaz romnii ca suferind de un narcisism cultural, n sensul c se repet n mod obsesiv ideea ori!inii noastre romane ca popor, a ori!inii latine a limbii. ,ircea ,ut)u, n .(alcanismul literar romnesc0, identific omul balcanic cu ideea de diversitate etnic. +mul balcanic, sau .)omo duplex0, motenitor al modelului bizantin i otoman, n!lobeaz trsturi atitudinale de tipul; 0scepticism funciar, adaptabilitate cteodat absolut, )azul de necaz, tolerana, versatilitate, comportament amoral, coabitarea strilor contrastante0. /escoperit i inventat de ctre cltori i diplomai, mai cu seam atunci cnd se disputa, ntre puterile europene

ale veacului al KIK&lea, 0c)estiunea oriental0, balcanismul acumuleaz numai n sec. al KK&lea o mulime de cliee ce provoac, n !eneral, iritare, n loc s ndemne la introspecie. #ontaminri reciproce !revate de aceeai ne ntele!ere fundamental (de la bizantinism la balcanism i invers), delimitri insuficiente (balcanitateCbalcanism) pe fondul perpeturii decala4elor economice i de mentalitate ntre est i vest, la care se adau! prelucrrile din ima!inarul mai ales literar, saturat de senzaional i pitoresc pe latura decorativ, menin conceptul ntr&o zon a contestarii de plano. 3xist un smbur dur al balcanismului care trebuie descoperit i analizat Q (Al. /uu, 7Ideea de 3uropa i evoluiaB0). #itm aceste consideraii recente deoarece ele se altur unui veritabil corpus de studii menite s depeiorativizeze conceptul, i aceasta n cteva contextualiti absolut necesare, dac ar fi s amintim doar problema Pmentalitii balcaniceQ, balcanii ca alteritate n discursul occidental, raportul dintre Psolidariti or!aniceQ i Psolidariti or!anizateQ. +poziiile dintre civilizaia romneasc i cea occidental sunt ilustrate n creaia dramatic 7#)iria n provinie0, din ciclul 7#)irielor0 al lui Alecsandri. 7#)irita este o contesa dS3scarba!nas si dupa cum s&a dovedit o ,adame An!ot, persona!iu popular in teatrul bulevardier de la inceputul veacului KIK. 3a e o coc)eta batrana si totdeodata o bun mam, o bur!)eza cu dor de parvenire, dar si o inteli!enta desc)isa pentru ideea de pro!res, o bon4urista in fine. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri, de moldoveneasc !recizant si 4ar!on francoromn, de tabieturi patriar)ale si de inovatii de lux occidental, da un tablou inedit, incantator pentru oc)iul de azi. 2eselia nebuna a cupletelor, invartirea in dant a persona!iilor, bufoneria enorma, dar nu triviala, dau nastere unei placute emotii ar)eolo!ice.0 ("eor!e #linescu. #ompendiu). 6ema operei, fiind o comedie de moravuri, o constituie critica institutiilor si moravurilor societatii parazitare feudale. 6extul valorifica sursele comicului i surprinde critica arivismului micilor boieri rurali, ce ilustreaz potenialitatea culturii romne de a se ridica la nivelul culturii occidentale, fapt euat in cazul persona4ului #)iria care dispune de un temperament )istrionic, 4ucnd un rol ce nu i se potrivete si care surprinde, in realitate, lacunele personalitii sale lipsit de emancipare. Ideea parvenitismului este reliefat de aciunile #)iriei ce au ca scop incadrarea sa n clasa social monden. Astfel, #)iria nva ec)itaie, dei nu este atras de aceast activitate elitist, pe care o practic totui pentru a fi la mod, ca i fumatul, i petrece nopile la baluri, nva franuzete pentru a defila cu o serie de obiceiuri nalte, tipic occidentale. #)iria poate fi socotita o caricaturizare a tendintelor exa!erat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si !reoiul (rzoi incarneaza conservatorismul in vec)i tabieturi. "ulita, fiul #)iritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteli!ent, dup modelul pe care mama sa i l&a insuflat. /incolo de filiaiile pe care comparatistul #)arles /rou)et le&a !sit cu persona4e feminine din comedia francez, #)iria rmne un persona4 auto)ton, tipic. $rin aceast 7preioas ridicol0, 2. Alecsandri satirizeaz imitarea modei occidentale, fr asimilarea culturii corespunztoare, adic realizeaz expresia comic a 7formelor fr fond0 nainte de formularea teoriei maioresciene. #omedia are desi!ur substrat moralizator. 5olosind ironia, rsul este comptimitor i capt valene tra!ice, apropiindu&l pe Alecsandri de #ara!iale i pe ambii de ,oliere. #)iria are o fire adaptabil mondenului, fiind caracterizat de confort excesiv, ilustrnd ncntarea tipic feminist ce survine dintr&o vestimentaie tot mai ex)ibiionist, semn al snobismului, care nlnuit de pervertirea valorilor umane constituie ima!inea unei aruncri oarbe ntr&o mocirl instinctual.

#)iria nu este totui o fiin primitiv, ci ea tinde ctre o form de civilizaie, voiete cu tot dinadinsul s se situeze ntr&un punct convenabil oricrui dialo! cu marea aristocraie. $ersona4ul nu poate evolua ctre piscurile furtunoase ale dramei pentru c este lipsit de posibilitatea descifrrii lucrurilor n esena lor. .1u poate s descopere crudele adevruri n nlnuirile lor dialectice. $e de alt parte, poziia ei social i creeaz un voit climat al iluziei. %i acest climat constituie nsi esena comicului n teatrul lui Alecsandri0 ("eor!e %orescu E .%criitori romni0). #omedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. #)irita este tipul arivistului, (arzoi este tipul ispravnicului abuziv, *eonas i *ulua, cuplul romantic, sunt tinerii cinstii, reprezentani ai ideilor noi, pro!resiste. 5armecul comediei este creat prin confruntarea persona4elor, reprezentante ale mentalitilor re!resive i ale obscurantismului, pe de o parte, dar i de clasa persona4elor cu o viziune mai ampl, de tip occidental. $e de alta parte farmecul rezid si prin contrastul permanent dintre aparen i esen i prin cupletele introduse (deseori sub forma cantecului comic), care marc)eaz trecerea de la o scen la alta. #omicul rezult din contradicia dintre c)ipul real i masc, din prezentarea unor situaii neprevzute i folosirea neolo!ismelor. /ecalcurile frazeolo!ice realizate de #)iria constau n traducerea mot a mot a unor expresii romneti care n limba francez nu exist, ceea ce dovedete incultura persona4ului, dar devine i o surs a comicului de limba4; .il a man!e une terrible trnt0, .boire une ci!are0. 6eatrul lui Alecsandri este un teatru de moravuri i asemenea unui cara!ialian cuprinde numeroase persona4e, unele desprinse parc din dramatur!ia antic, precum tipul stupidului, servitorul, tipul femeii uuratice, parazitul. $rincipala modalitate de caracterizare a persona4elor din .#)iria n provincie0 o constituie comicul. #omicul de caracter se desvrete prin crearea topilo!iilor persona4elor, comicul de situaie se fundamenteaz pe cele dou planuri ale aciunii; prezentarea ambiiilor de ascensiune social, in conformitate cu obiceiurile occidentale neadecvate civilizaiei romneti, fiind trasformate n zona aut)oton n parvenitism i situaia cuplului *eona E *ulua, reprezentanii unei mentaliti reformate, pro!resiste. #)irita, deoarece se plictisise in provincie, )otaraste sa plece la $aris; 7+fM # nu mai pot tri n ara astaM0B In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun, fapt ce dovedete cosmopolitismul can!renos impre!ant n comportamentul ridicol al femeii, care i asum practic iluzia c poate face parte din lumea emncipat de la $aris. ,ircea ,ut)u surprinde ipostaza parvenitului, o alt etap n istoria ar)etipului sud&estic, n sfera cruia se ncadreaz i persona4ele czute n derizoriul moralei. $ersona4ul devine produsul procesului de rapid i forat modernizare. .(ine individualizat psi)olo!ic, localizat etnic, parvenitul depete, !eo!rafic vorbind, a!re!atul balcanic, el face parte dintr&un cadru mai lar! E omul sud&est european.0 ((alcanismul literar romnesc, volumul III; .(alcanitate i (alcanism0). Acest ar)etip nu epuizeaz conceptul de .)omo duplex0, ci doar l exemplific prin frecven i culoare local. Alctuit n !eneral din stri contrastante, modelul reliefat este definitoriu pentru o di)otomie a balcanismului E parodic i de evocare. 5inalul comediei este moralizator ca i cel al fabulelor; *eona; .ApoiB nu tii c lumea&i un teatru plin de comedieniF0, fiind creat o anticipare secvenial a viziunii lui ,i)ai 3minescu din ."loss0, o utilizare individualizat a te)nicii palimpsestului, ce pune n scen diverse scriituri n interiorul textului, cu scopul de a !enera traseul fra!mentar al #)iriei, care preia )Hbris&ul persona4elor din tra!ediile !receti n sens peiorativ, fcnd din or!oliu o trastur ne!ativ.

"eor!e #linescu, n .Istoria literaturii romne de la ori!ini pn n prezent0 definete specificul naional ca pe un .dat con!enital0, care nu se capt cu vremea i nici nu se poate pierde. ."arania ori!inalitii noastre fundamentale, spune #linescu, st n factorul etnic0, ceea ce persona4ele comediei nu au luat la cunotin, fapt ce a !enerat situarea pe un loc inferior a civilizaiei romneti fa de cultura occidental. 7(alta Alba0 este 7o fiziolo!ie colectiva si sociala0, alaturi de 7(orsec si Iasii in <=>>0, care ilustreaz raportul dintre +rient i +ccident i efectele acestuia asupra civilizaiei romneti. 2asile Alecsandri foloseste pretextul francezului care viziteaza baile de la (alta Alba sau motivul 7strainului0, surprinzand exoticul, notand !rotescul, facand observatii critice . Relatarea la persoana intai asi!ura autenticitatea naratiunii, viziunea in conformitate cu realitatea. #alatorul francez este persona4&narator, deoarece prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie. $ersona4ul contempla realitatea si se !ndete la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati, sesizeaza opozitia intre 7natura0 si 7civilizatie0. Intre viziunea persona4ului si atitudinea critica a naratorului este o stransa le!atura. $ersona4ul se confunda cu naratorul, uneori 7se ascunde7 dupa el, inre!istreaza multe senzatii, unele i se par neverosimile, oscileaza intre ima!inile socante si estetism; 0/in vreme in vreme insa zaream cate o fiinta ratacita pe acele campii fara mar!ini sau cate o adunatura de bordeie coperite cu stu)0. 3picul se manifesta in comentariu. /etaliile contureaza un realism evocator, o reprezentare concreta a realitatii, persona4ul&narator este ca o o!linda in care se reflecta omenirea si societatea romaneasca vazuta prin constiinta moderna a calatorului francez dornic sa a4un!a la (alta Alba, facatoare de minuni si laudata de prietenii sai. Inca de la primele contacte cu 2ala)ia, persona4ul inre!istreaza pitorescul si contrastele cu umor amar uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie buna .03c)ipa4ul 7 cu care trebuie sa calatoreasca era o cutie pe patru roti; 0Ramasei incremenit la o asa priveliste 7. /escrierea este completata, ca intr&o explicatie care se impune de la sine; 0trasura aceasta primitive0. #a o prelun!ire in spatiu a carutei este ima!inea dezolanta a satului, alcatuit din bordeie, cu o forma bizara, printre care observa cumpanele fantanilor 7ca niste !aturi de cucoare uriese0. 2izualul alterneaza cu auditivul, urletul cainilor este amestecat cu ciocanitul berzelor, asa incat calatorul se crede intr&o alta lume in care 7amestecul de umbra si de lumina da lucrurilor o privire fantastica 7 sub lumina lunii. Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie, ci e monstruoasa, absurda. Abandonat in timpul noptii, in mi4locul satului, francezul a pornit in cautarea unui adapost. 6otul da impresia unui primitivism a!resiv, verbele la !erunziu su!erand ceva repetabil, ceva obsedant. 1aratorul prefera amanuntul semnificativ, in sensul de metafore ale vietii. Realitatea devine emotie pura, observatiile sunt obiective si critice, opera admonesteaza societatea . %inteza intre +ccident si +rient, tabloul civilizatiei romane, asa cum o vede un francez la (alta Alba, e )aotic, ilustreaza dualismul vietii; 0caruta postii si intamplarile neplacute ce intampinam pe drum si in satul de la (alta Alba ma fac a ma intoarce iar la ideea mea de inainte B.ca ma !asesc intr&o tara salbatica. Inc)ipuiti&va dar ce revelatie s&a facut in creerii mei cand a doua zi dimineata am vazut o multime de caleste europinesti pline de fi!ure europinesti0. 1otatiile atra! atentia cititorului, sporesc efectele de pitoresc. +c)iul naratorului&povestitor a inre!istrat un tablou panoramic,lar!. #eea ce consemneaza nu este lipsit de malitie. $este tot domneste improvizatia, parca vantul ar putea preface totul in ruine . +bservatiile cu caracter critic sunt disimulate, privind stadiul de inapoiere al 2ala)iei, comparative

cu alte tari ale 3uropei. /escrierea este in manierea romanticilor, care urmaresc sa ne instruiasca despre epoca, nu este o descriere de dra!ul plasticitatii sau functionalitatii, nu are valoare epica, ci documentara. 3ste ima!inea 7unui carnaval tranzitoriu care este ,oldova epocii0. $ersona4ul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti, pe care a incercat sa le patrunda, sa faca o impacare intre realitatea obiectiva si intele!erea sa. Il frapeaza tot ce vede. 6extul este punctat de comentarii !lumete si doar simuleaza disperarea . Aa cum o su!ereaz i 2asile Alecsandri, n (alta Alb, amestecul ciudat i piTtoresc oferit de civilizaia romneasc provoca uiTmire. 3ste adevrat c romnii au receptat influenTe att de diverse de&a lun!ul timpului, nct ne putem ntreba care este, n fond, specificul naio&nal al culturii i civilizaiei romneti. /up unii, acesta ine exclusiv de fondul auto)ton (substratul antic, ortodoxismul, civilizaia rural i folclorul), iar dup alii acesta este tocmai rezultatul feluriteTlor mbinri ale influenelor strine cu acest filon auto)ton. Indiferent cum ne plasm fa de acesTte poziii, nu putem s nu acceptm evidena c 4ocul contrariilor i al etero!enitii este prezent n ntrea!a noastr cultur i c desc)iderea spre asiTmilarea unor modele foarte diferite, vzut adesea ca reflex al unui complex de inferioritate, vdete dorina de apropiere fa de .ceilali0, altfel dect noi, dorina de a fi n dialo! cu acetia 7:nclinm a crede astzi c Alecsandri nu aparine nici tipului romantic, nici tipului clasicG el este mai curnd un tip auto)ton, de simire idilic i !raioas, de lirism senin i uor, de o anume contemplaritate etnic, ncadrat n limitele temperamentale ale scriitorului i ntre condiiile fizice i sufleteti0 ($ompiliu #onstantinescu) ale peisa4ului romnesc. (alcanismul a devenit c)iar pentru reprezentanii intelectualului i ranului romn o cate!orie inferioar, demna mai de!rab s fie combtut i, dup putin, anulat. 1u exist ns lucru, n aceast lume, care, cercetat cu iubire, s nu dezvluie n adncimea lui laturi cu adevrat preioase. (6udor 2ianu). $asoptismul revolutionar nu nea!a mostenirea iluminismului, ci doar situeaza pe o treapta superioara lupta pentru emancipare nationala si dreptate sociala. 3i nu au facut decat sa amplifice si sa intre!easca, sa contureze si sa finalizeze principiile unei ideolo!ii sub semnul careia a luptat si a creat prima !eneratie de pasoptisti. %e manifesta, in ansamblu, doua tendinte de ordin cultural si literar; desc)iderea spre cultura si literatura lumii, alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatii romnesti. ,ultitudinea de tendinte si curente in faza de statornicire a literaturii romane moderne dovedeste stradania scriitorilor de la <=>= de a incetateni diverse !enuri si specii literare, de a ridica nivelul literaturii nationale la scara valorilor literaturii universale. %&a produs, numai intr&o 4umatate de secol, miracolul trecerii de la incercarile modeste si dispersate ale catorva boieri luminati la o veritabila literatura, situata sincron fata de 3uropa, posedand toate !enurile si capabila sa furnizeze modele.