TOXICOMANIA

• Definiţie: consum patologic cronic sau periodic, impulsiv, care modifică starea afectivă sau de conştiinţă • Dependenţa: se caracterizează prin tendinţa de creştere progresivă a dozelor de substanţă şi prin imposibilitatea de a opri, chiar şi pentru câteva zile, consumul fără ca aceasta să NU determine apariţia sevrajului
1

TOXICOMANIA
• Sevrajul – stare de rău subiectiv, intens, în care pacientul caută să obţină prin orice mijloace drogul, însoţită de o perturbare biologică neurovegetativă şi dismetabolică de amploare, iar uneori de moarte Principalele droguri: 1) alcool 2) derivaţii de opiu (morfina, heroina) 3) cocaina 4) cannabis (haşis, marihuana) 5) tranchilizante (barbiturice,meprobamat,benzodiazepine) 6) psihodisleptice = halucinogene (mescalina, psilocibina, lsd, ectasy) 7) amfetamine 8) inhalanţi
2

CRAVING SAU APETENŢA
• Nevoia imperioasă pentru produsul respectiv şi şi căutarea compulsivă a acestuia este un fenomen care joacă un rol important în apariţia dependenţei • Definiţia OMS = dorinţa de a experimenta din nou efectele unei substanţe anterior consumate • Crave (engl) = a dori ceva cu ardoare implicând solicitare insistentă - “sete” de drog • Comportamentul devine expresia acestei trăiri, condensându-se – în pofida oricaror riscuri şi neajunsuri spre procurarea drogului • Aparţine fenomenului de dependenţă
3

DEPENDENŢA
• Reprezintă tulburarea comportamentului definită prin dorinţa puternică, compulsivă de a utiliza o sustanţă psihoactivă • Dificultate de a opri prizele • Comportament de căutare al substanţelor cu invadarea progresivă a întregii existenţe de către acest fenomen. • Dependenţa fizică, caracterizată prin apariţia sevrajului include:
– efectele somatice ale utilizătii repetate a substanţelor respective – în acest context intervin alţi doi termeni: toleranţa şi sevrajul

• Dependenţa psihică = craving şi căutarea compulsivă a substanţei = nevoia de a menţine şi regăsi senzaţia de plăcere, de bine, satisfacţia, stimularea pe care o aduce consumatorilor dar şi de a evita senzaţia de rău psihic 4 care apare în lipsa consumului

Adicţia – “Addiction”
• noţiune descriptivă • defineşte comportamente • un câmp: cel al comportamentelor caracterizate de acte repetate în care predomină dependenţa faţă de o situaţie sau un obiect material care este căutat şi consumat cu aviditate • în comportamentul adictiv persoanele deviază toate celelalte centre de interes, cu incapacitatea de a alege să nu realizeze gestul adictiv, care nu constituie, de altfel, o experienţă agreabilă (PEELE) • într-o manieră mai largă, sfera sa de aplicare nu poate fi limitată numai la alcoolism sau toxicomanie facand de asemenea, parte din aceasta: bulimia, toxicofilia, jocul patologic (gambling), autoagresiunea, comportamente sexuale • termenul de comportament adictiv corespunde extensiei termenului care desemeaza toxicomanii cu alte comportamente pe care FENICHEL (1945) i-a numit “toxicomanii fără drog”

5

REGIUNILE CREIERULUI AFECTATE DE UNELE DROGURI

Alcool

Canabis

Cocaina si amfetamina

Nicotina

Opiacee

6

O PERSPECTIVĂ DINAMICĂ ÎN ADICŢIE
• Actele adictive pot fi descrise (PEDINIELLI, BERTAGNE, MILLE 1987) ca plecând de la un model “experienţa primară a satisfacţiei” (FREUD, 1900) care instituie un model originar al raporturilor dintre corp şi dorinţă • Comportamentul adictiv realizează un “surogat” al experienţei primare a satisfacţiei • Diferenţele comportamentale subsumate sub termenul de comportament adictiv sunt situate într-o patologie ce evocă axa narcisistă mai degrabă decât într-un registru oedipian
7

REGELE ALCOOL SI PRIMUL SAU MINISTRU GRAVURA 1820

8

ALCOOLISMUL – DEFINIŢIE
• Este o boală primară, cronică. • Manifestările şi dezvoltarea ei sunt influenţate de factori:
» Genetici » Psihosociali » De mediu

• Adesea progresivă şi fatală. • Se caracterizează prin:
» Scăderea controlului asupra băutului » Interesul pentru alcool » Consumul de alcool în ciuda consecinţelor adverse » Distorsiuni în gândire – NEGAREA

• Simptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice.
9

EPIDEMIOLOGIA ALCOOLISMULUI
• Problemele legate de alcool încep de obicei la vârsta de 16-30 ani. • Prevalenţa abuzului/consumului de alcool – 13,6% în populaţia generală • Probleme medicale induse de alcool – 7,4% • Doar 22% dintre aceştia apelează la servicii de specialitate. Adresabilitatea acestor pacienţi se împarte în mod egal între medici generalişti şi medici psihiatri. • 53% dintre persoanele cu alcoolism au o boală psihică în relaţie de comorbiditate. • 25% dintre pacienţii unui spital general şi 20% din pacienţii policlinicilor au diverse tulburări legate de alcool.
10

COMPLICAŢII ALE ALCOOLISMULUI
COMPLICAŢII MEDICALE
–Gastrită –Pnumonie –Insuficienţă hepatică –Ulcer –Pancreatită –Hematom subdural –Cardiomiopatie –Anemie –Neuropatie periferică –Sdr. Alcoolic fetal –Psihoza Korsakoff –Demenţă alcoolică –Creşterea riscului apariţiei cancerului de limbă, laringe, esofag, stomac, ficat, pancreas

ALTE COMPLICAŢII
– Creşterea criminalităţii globale (violuri, molestarea copiilor, tentative de crimă, crime) – Creşterea numărului de accidente rutiere – Creşte numărul tentativelor de suicid – (o rată a suicidului de 60-120 de ori mai mare cu un risc suicidar de 2%3,4% în timpul vieţii)

11

PREDISPOZIŢIE ŞI FACTORI DE RISC ÎN ALCOOLISM
• Interacţiune complexă între: VUNERABILITATE, FAMILIE, MEDIU, CULTURĂ • FACTORII GENETICI influenţează în mare măsură prevalenţa alcoolismului. • FACTORII EREDITARI au influenţă prin transmiterea unor deficienţe în: serotonină, endorfine, prostaglandine • Nu s-au găsit dovezi pentru existenţa unui anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru alcoolism. Există însă, tulburări de personalitate (borderline, antisocială) care se asociază cu alcoolismul. • Se asociază cu: TULBURĂRILE DE SOMATIZARE, ANXIETATEA, DEPRESIA • (2/3 din alcoolici au cel puţin un episod depresiv major în timpul vieţii) • Un consum îndelungat poate preceda apariţia ATACURILOR DE PANICĂ sau a TULBURĂRII ANXIOASE GENERALIZATE şi poate urma după un istoric de AGORAFOBIE şi FOBIE 12 SOCIALĂ

CIRCUMSTANŢE PATOLOGICE INDUSE DE ALCOOL • • • • • INTOXICAŢIA ALCOOLICĂ SEVRAJUL NECOMPLICAT SEVRAJUL COMPLICAT CU CONVULSII DELIRIUM TREMENS TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE ALCOOL • TULBURAREA AMNEZICĂ PERSISTENTĂ INDUSĂ DE ALCOOL • BOLI NEUROLOGICE • BOLI HEPATICE 13

INTOXICAŢIA ALCOOLICĂ
• Variază de la ebrietatea uşoară la insuficienţa respiratorie, comă şi moarte. • În efectele fiziologice sunt implicaţi:  acidul aminobutiric (GABA) în transmisia activă, receptorii pentru N metil-Daspartat (NMDA) şi mesageri secunzi. • ALCOOLUL
– Activează canalele ionice GABA – Inhibă canalele ionice NMDA – Potenţează canalele ionice de 5HT3

• Se combină cu substanţe endogene şi exogene precum dopamina şi cocaina, rezultând metaboliţii toxici. • Organismul poate metaboliza 100 mg/Kgc/oră • Cei care nu au dezvoltat toleranţă la alcool dezvoltă la:
• • • • 0,03 mg% - disforie 0,05 mg% - incoordonare motorie 0,1 mg% - ataxie 0,4 mg% - anestezie, comă, moarte

14

DELIRIUM TREMENS
• Se caracterizează prin confuzie, dezorientare, întunecarea conştienţei, tulburări de percepţie. Sunt frecvent întâlnite ideile delirante, halucinaţiile terifiante, vii (ex. micropsii, zoopsii), agitaţie, insomnii, febră, hiperactivitate neurovegetativă • Simptomele apar la 2-3 zile după încetarea unui consum important de acool, cu intensitate maximă în ziua 4-5. • La consumatorii cronici de alcool există un pattern repetitiv de Delirium Tremens de-a lungul vieţii. • Netratat, durează aproximativ 4-5 săptămâni • Cu tratament adecvat, simptomele se ameliorează după 3 zile.
15

TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE ALCOOL
• Halucinaţii auditive marcate pentru cel puţin 1 săptămână, care apar puţin după reducerea sau sistarea consumului abuziv de alcool. • Persoana răspunde la aceste halucinaţii prin teamă, anxietate, agitaţie. • Diagnosticul pozitiv se bazeavă pe istoricul de consum recent de alcool în doze mari şi absenţa schizofreniei sau a maniei
16

MARIN PREDA (1927-1980)
• • Romancier talentat, Preda se naste în judetul Teleorman, la Silistea-Gumesti E functionar la Institutul de Statistica, face corectura la Timpul, unde debuteaza în 1942 cu schita Pârlitu. Încurajat, publica apoi proza si e remarcat de Eugen Lovinescu la cenaclul Sburatorul. În 1948, debut editorial: Întâlnirea din pamânturi. Prima sa capodopera este Morometii (vol. I- 1955; vol. II-1967), carte care a fost apoi ecranizata. A mai scris romanele: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Delirul, precum si a doua capodopera Cel mai iubit dintre pamânteni (1980), dupa care a fost gasit mort, în camera sa de creatie de la Palatul Mogosoaia. S-a stins, în mod suspect, la 16 mai 1980, lasând o dâra de legende asupra disparitiei sale pamântesti.
17


Maurice Utrillo (1883-1955)
• Pictor francez • A fost initiatorul Art terapiei in alcoolism, a reusit sa isi depaseasca adictia • A devenit catre sfarsitul vietii extrem de religios si a dus o batalie necrutatoare impotriva alcoolismului • A fost decorat cu legiunea de onoare
18

Henri de Toulouse-Lautrec 1864-1901
• Post Impresionist de geniu dezvolta un alcoolism cronic grav pe fondul unei disendocrinii severe • Isi petrece ultimii trei ani intr-un ospiciu • Spre deosebire de cazul lui Utrillo - alcoolul a fost mai puternic decat resursele psihologice ale lui Lautrec.
19

TRATAMENTUL ÎN ALCOOLISM
• Tratamentul implică în egală măsură pacientul şi personalul medical şi cuprinde câteva etape:
– – – – – Educaţia Motivarea pacientului să accepte planul terapeutic Încurajarea personalului să lucreze cu pacientul Sugerarea tratamentului farmacologic Integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în schema generală de tratament – Facilitarea transferului în alte secţii pentru tratament specific
20

DERIVAŢII DE OPIU
• Opiacee – morfină, heroină, codeină -- sintetice – petidine, metadonă  morfina - folosinţă medicală - analgezic  heroina - administrată pentru efectul euforizant - diferite căi de administrare, cel mai frecvent i.v. • Iniţial: - senzaţie de căldură, emoţie, înfiorare asemănătoare sau superioară senzaţiei de orgasm, ceea ce constituie de altfel motivaţia iniţială • Dependenţă apare rapid – pe măsură ce se instalează toleranţa. • La scurt timp apar: 1. disforie 2. efecte somatice – deprimare respiratorie -- constipaţie severă; -- scăderea apetitului; -- treptat - scăderea libidoului, ceea ce conduce la creşterea dozelor
21

Joplin, Janis (1943-1970)

22

Presley, Elvis (1935-1977)

23

HENDRIX, JIMI (1942-1970)

24

Bob Marley (1945-1984)

25

Michael Hutchence (1960-1997) INXS

26

Kurt Cobain (1967-1994)

27

SEVRAJUL LA OPIACEE
Lipsa drogului determină apariţia fenomenelor de sevraj: • la 6-8-10 ore de la ultima doză:
– – – – –
– – – – – –

nelinişte insomnie dureri musculare şi articulare rinoree, lăcrimare, transpiraţii, căscat greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale
piloerecţie („curcan rece”) – foarte neplăcut midriaza tahicardie HTA dereglarea homeostaziei termice, îmbujorare mişcări involuntare
28

• după 36 ore:

SEVRAJUL LA OPIACEE
• Mortalitate crescută – de 15 ori mai mare faţă de populaţia generală • Morbiditate crescută:
– de la injecţii- infecţii, hepatite, endocardite, TBC, SIDA – supradozaj: insuficienţă respiratorie – depresie- suicid frecvent
29

COCAINA
• frecvent aspirată nazal – motiv pentru care apariţia intoxicaţiei este rapidă (minute) conducând dependenţă puternică • Consumul produce:
a) fenomene euforice – de difererenţiat de manie b) fenomene confuzionale – de diferenţiat de tulburările psihotice c) stări asemănătoare atacului de panică, atunci când există supraadăugate palpitaţii şi hiperventilaţie

• Fenomenele de sevraj sunt mai importante:
– midriaza – tremor – senzaţie de reptaţie

• într-o fază tardivă:
– ameţeli – convulsii – aritmii – fibrilaţie ventriculară- stop cardiac

30

HARTILE ACTIVITATII CEREBRALE IN INTOXICATIA CU COCAINA

31

ADRIAN MUTU
Data Nasterii: 1/8/1979 Locul Nasterii: Calinesti Nationalitate: Romania Inaltime: 180 cm Greutate: 74 Postul pe care joaca: Atacant
Cariera
96-98 Arges Dacia Pitesti 98-00 Dinamo Bucuresti 99-00 Inter Milan Jocuri=51, Goluri=14 Jocuri=41, Goluri=29 Jocuri=14, Goluri=2

00-02 Hellas Verona
02-03 Parma AC 03-04 Chelsea Londra

Jocuri=62, Goluri=17
Jocuri=36, Goluri=22 Jocuri=31, Goluri=10

32

DIEGO ARMANDO MARADONA nascut in 30 octombrie 1960
• Cel mai mare fotbalist al secolului

33

HALUCINOGENE
• • • • • LSD – dietilamina acidului lisergic Psihocibina Fenciclidina Mescalina MDMA „ecstasy”/metilen-dioximetamfetamina

• Consumul produce halucinaţii, iluzii, stări emoţionale secundare intense • Consumul de Fenciclidina mai ales – conduce la comportament violent, mioclonii, ataxie

34

DERIVAŢII DE CANABIS (haşiş, marihuana)
• Intoxicaţia cu canabis (haşiş, marihuana-drog social, populaţia studenţească U.S.A)
• senzaţii de bine, relaxare, linişte • consumul poate produce:
- fenomene de excitaţie euforică - de diferenţiat de manie urmate de stare confuzională, cu apatie - de diferenţiat de - stări confuzionale - stări crepusculare- fugi - stări depresive sau disforice, care se pot agrava- de diferenţiat de episoade psihotice
35

BARBITURICE
Sindrom toxicomanic complet • Intoxicaţia cu barbiturice: • Simptome somatice:
– – – – – – – – – – inapetenţă; scădere ponderală; paloare; dermatoze (prurit, exanteme rubeoliforme, scarlatiniforme) alergii de aspect reumatoid; insuficienţă hepatică iritabilitate, irascibilitate, labilitate afectivă scăderea posibilităţii adaptative scăderea randamentului profesional dizarmonie caracterială
36

• Simptome psihice:

Marilyn Monroe (1926 – 1962)

37

TRANCHILIZANTE
• Meprobamat • Benzodiazepine- de anxiolitice • Abstinenţa conduce la:
– – – – – – – ameţeli tremurături slăbiciune insomnie hipersensitivitate insomnii iritabilitate

• Nu trebuie administrate o perioadă mai mare de 3 luni • Dacă este necesară menţinerea tratamentului anxiolitic, preparatul va fi înlocuit
38

FACTORI IMPLICAŢI ÎN CONSUMUL DE DROGURI
• DIZARMONII ALE STRUCTURII PERSONALITĂŢII - PASIV – DEPENDENTĂ - BORDERLINE - DISOCIALĂ • INSUFICIENŢA CONTROLULUI VIEŢII PULSIONALE • LIPSA CAPACITĂŢII VOLITIVE - ABULIE • STĂRI AFECTIVE PARTICULARE - ANXIETATE - DEPRESIE - HIPEREMOTIVITATE - TIMIDITATE
39

FACTORI IMPLICAŢI ÎN CONSUMUL DE DROGURI
• STĂRILE DE DECEPŢIE ŞI NEMULŢUMIRE - MONOTONIA VIEŢII - LIPSA SCĂRII VALORICE • OBIŞNUINŢA SOCIALĂ • INFLUENŢA GRUPULUI DE PRIETENI • INFLUENŢE SOCIALE NOCIVE (MODELE CULTURALE) • VAGABONDAJUL • INCAPACITATEA DE INSERŢIE ÎN GRUP • INSERŢIA ÎN GRUPURI ANOMICE
40

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN ANAMNEZA UNUI PACIENT CU CONSUM DE SUBSTANŢE

• • • •

Acuze principale Istoricul bolii actuale Semne şi simptome prezente Simptome pentru toate substanţele psihoactive • Data la care a început consumul, folosirea regulată, perioade de consum maxim, cea mai lungă perioadă fără consum, cantităţi folosite, frecvenţă, modul de administrare, circumstanţe de folosire,reacţii
41

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN ANAMNEZA UNUI PACIENT CU CONSUM DE SUBSTANŢE
• Antecedente medicale, medicaţie, statut HIV • Istoric de tratament împotriva abuzului de substanţe, răspuns la tratament • Istoric familial (incluzând folosirea de substanţe) • Antecedente psihiatrice • Antecedente penale • Istoricul personal • Istoricul relaţiilor
42

PROBLEME ÎN CONSULTAREA PACIENŢILOR CU ABUZ DE MEDICAMENTE SAU ALCOOL

• În suspiciunea pentru abuzul de droguri, de câte ori este posibil, obţineţi nivelurile toxice urinare

• Cunoaşterea principiilor generale de detoxifiere
• Ajustarea procesului de dezintoxicaţie la pacienţii cu boli somatice
43

PROBLEME ÎN CONSULTAREA PACIENŢILOR CU ABUZ DE MEDICAMENTE SAU ALCOOL

• În tratamentul polidependenţei, prima detoxifiere este faţă de sedative • Recunoaşterea interacţiunilor medicamentoase • Recunoaştere unei psihopatologii majore, a bolilor metabolice şi neurologice, precum şi a intoxicaţiei vs. sevraj
44

TULBURARILE PSIHICE PRODUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANŢE
• • • • • • • • • Intoxicaţii şi Sevraj Delirium Tulburări psihotice Tulburări de dispoziţie Tulburări anxioase Sindrom amnestic Tulburare demenţială Disfuncţii sexuale Tulburări de somn
45

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful