P. 1
Somnul Si Calitatea Vietii Cuplului 45

Somnul Si Calitatea Vietii Cuplului 45

|Views: 6|Likes:
Published by marianghinea2006
zzz
zzz

More info:

Published by: marianghinea2006 on Dec 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2013

pdf

text

original

SOMNUL

ŞI CALITATEA VIEŢII DE CUPLU

1

18 octombrie 2005
DE TREI ORI MAI MULT SEX DECAT RUGACIUNE

Nemtii sunt oameni foarte pragmatici. In decursul vietii lor • germanii fac sex timp de sase saptamani. • in schimb, ei dedica activitatilor religioase doar doua saptamani din existenta lor. • un german obisnuit are orgasm timp de 16 ore intr-o viata, • mult mai putin decat cele sase luni petrecute in ambuteiajele de pe strazi • sau cele noua luni "dedicate" spalatului si calcatului. • TOTUSI, CEA MAI IMPORTANTA PERIOADA A VIETII NEAMTUL SI-O PETRECE DORMIND. Somnul ii ocupa, in medie, 24 de ani si patru luni din viata. Durata de viata luata in calcul a fost cea oficiala.

Autor: Adrian Morosanu

2

Posibilele funcţii ale somnului
• Comportament de protecţie • Conservarea energiei

• Refacerea cerebrală
• Homeostatică • Imbunătăţirea funcţiei imune şi reglării

temperaturii • Metabolizarea hipnotoxinelor (C von Economo)

3

Ce-i mai dulce decât dulce, Şi pe talger nu se duce?

Somnul este rezultatul a două mari mecanisme independente:

– ritmul circadian şi – evoluţia homeostatică spre somn

Somnul este important în restaurarea funcţionării fizice şi mintale. Somnul poate fi descris cantitativ-calitativ, subiectivobiectiv.

4

Patternul somnului normal la adulţi

• •

Patternurile somnului sunt studiate cu ajutorul electroencefalogramei, electrooculografiei, şi electromiografiei. În timpul somnului, mişcarea rapidă a ochiului poate fi diferenţiată de mişcarea mai puţin rapidă. În timpul mişcării rapide procesele homeostatice normale precum controlul temperaturii şi respiraţiei, sunt întrerupte, rezultând o activitate intensă a creierului, tonus muscular scăzut, respiraţie neregulată, ritm crescut al bătăilor inimii şi vise intense. Se consideră că ritmul alert al ochiului în timpul somnului contribuie la odihna psihologică şi starea de bine pe termen lung, putând chiar îmbunătăţi memoria.

5

Stadiile somnului
Cu ajutorul polisomnografului, EEG, EMG, EOG au fost stabilite 4 stadii ale somnului

6

IMAGINI ELECTROENCEFALOGRAFICE ALE STADIILOR SOMNULUI

7

Caracteristici fiziologice ale diferitelor faze de somn
EEG Treaz Stadiul 1 Stadiul 2 β,α Unele θ θ, vârfuri EMG Foarte înalt Înalt Mediu EOG Rapid Lent Rar

Stadiul 3
Stadiul 4

Moderat δ
Multe δ

Scăzut
Scăzut

Rar
Rar Rapid

Somnul REM Unde rapide Absent ( θ, α )

8

Stadiile somnului
Stadiul 1

Este definit ca somn uşor sau un stadiu tranziţional între a fi treaz şi adormire, care durează de obicei între 5 şi 10 minute. Apariţia somnului poate fi determinată pe EEG prin încetarea activităţii alfa, caracterizată prin dispariţia undelor cu o frecvenţă de 8-13 Hz prezente în timpul stării de trezie odihnitoare, cu ochii închişi. Apare în loc o activitate predominant slab voltată, incluzând activitate teta (3-7 Hz) , pe o durată de peste 50% de interval de timp-epocă, dar fără fusuri sau complexe K văzute în stadiul 2.

9

Stadiile somnului
Stadiul 2
• Este un stadiu mai profund al somnului în care

imagini şi gânduri fragmentare trec prin minte. EEG prezintă apariţia fusurilor de somn sau complexele K caracteristice pentru stadiul 2. Aproximativ 40-50% din somnul nopţii se desfăşoara în acest stadiu.
• Somnul paradoxal sau al mişcărilor rapide de

globi oculari este caracterizat prin activitate EEG slab voltată, cu frecvenţe mixate. În timpul acestui somn există o activitate marcată a creierului, cu vise vii.
10

Stadiile somnului
Stadiul 3 şi 4

Se referă la somnul profund, delta sau al undelor lente. În timp ce în stadiul 3 mai puţin de 50%, dar mai mult de 20% din undele trasate constau în activitate delta 0,5-2 Hz, stadiul 4 necesită mai mult de 50% de activitate delta pentru a fi prezent. Somnul cu unde lente este cel mai profund, cu pragul cel mai mare de trezire. Somnul paradoxal sau al mişcărilor rapide de globi oculari este caracterizat prin activitate EEG slab voltată, cu frecvenţe mixate. În timpul acestui somn există o activitate marcată a creierului, cu vise vii.

11

Diferenţa dintre somnul cu unde lente şi cel paradoxal
30 25 20

MINUTE

15 10 5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ORE DE SOMN

REM non REM

12

Arhitectura normală a somnului- progresia stadiilor somnului în timpul nopţii
 Constă în “cicluri de somn”, fiecare

desfăşurându-se pe o perioadă de 90-120 minute. Somnul la adulţi durează aproximativ 8 ore.

 Global somnul cu mişcări rapide ale golilor

oculari cuprinde 20-25% din timpul normal de somn, iar somnul fără aceste mişcări cuprinde 75-80% din timp (Keenan SA, 1999; Hirshkowitz M, 2004).

13

Caracteristicile somnului REM
EEG EOG EMG Consum de energie Cardiovascular Respiraţia SNV Alte fenomene Desincronizată, amplitudine scăzută Mişcări rapide ale ochilor, vizualizarea puternică a unor visuri Absentă; paralizie efectivă a muşchilor scheletali Creşterea metabolismului şi consumului de oxigen al creierului, creşterea temperaturii cerebrale Presiune sanguină variabilă, puls variabil, creşte fluxul sangvin către creier Scade ritmul, variaţii respiratorii, descreşte chemosensibilitatea Creşte tonusul simpatic, descreştere relativă a tonusului parasimpatic Erecţie peniană la bărbat, creşterea fluxului sangvin în regiunea vaginală la femeie
14

Caracteristicile arhitecturii somnului (7,30 ore)

15

Posibilele funcţii ale somnului REM
• Consolidarea memoriei şi procesarea

materialelor nou-învăţate • Stimularea creierului • Rezolvarea problemelor şi conflictelor din timpul zilei • Activarea reţelelor neurale legate de instincte (Jouvet M, 1960)

16

Ciclurile somnului
(Keyano College, 1995)

17

Schimbari in continutul si durata somnului in raport cu varsta

Timpul in ore
Copil 0-1 ani 13-16

Stadiul 1-2 Stadiul 3-4 % %
10-30 30-40

REM %
40-50

Copil
Adult Varstnic

8-12
6-9 5-8

40-60
45-60 50-80

20-30
15-25 5-15

20-30
15-25 15-25

18

Mecanismele care reglează somnul: 1.ritmul circadian.

• Îşi are originea în nucleul suprachiasmatic

al hipotalamusului anterior – ceasul biologic.
• Este reglat de lumină – tendinţa este de a

dormi la întuneric, scăderea temperaturii corpului, hormoni – cortisol, prolactina, hormoni de creştere, TSH, melatonina.

19

Factori care influenţează ritmul circadian

20

Durata somnului în diferite momente ale zilei (Shapiro et al., 1997)

21

Mecanismele care reglează somnul: 2.evoluţia homeostatică spre somn

Este determinat de cantitatea anterioară de somn şi de stare de trezire. Reducerea sau creşterea timpului de somn poate altera această homeostazie. Deprivarea de somn duce la creşterea nivelului de cortisol, a activităţii tiroidiene, a turnoverului de catecolamine şi la creşterea iritabilităţii, scăderea atenţiei, abilităţilor cognitive, a performanţelor. Apar riscuri comparabile cu cele determinate de ingestia de alcool Efectele clinice ale fragmentării somnului versus deprivarea de somn: se pierd fazele de somn cu mişcări rapide şi cel cu unde lente. (Bonnet MH, Arand DL, 2003)
22

• •

Mecanismele care reglează somnul: 3.Balanţa sistemului nervos autonom-somnul

Este favorizat de scăderea activităţii simpaticului şi creşterea activităţii parasimpaticului. Activarea simpatică apare în anxietate, consum de cafea, alcool, nicotină, în perioade de stres ceea ce duce la creşterea cortisolului şi a hormonilor adrecorticotropi. Acestea prelungesc starea de trezie, inhibă somnul de restaurare cu unde lente.

Trezirile spontane sunt asociate cu creşteri ale nivelului de hormoni adrenocorticotropi.
23

Tulburările de somn
• 9-12% din populaţia SUA are insomnie,

0,5-5% de hipersomnie (Roehrs T, 2000)
• Când este cronică insomnia duce la

tulburări medicale şi psihiatrice cu un enorm impact social, alterări în sistemul imun, consum crescut de medicamente, înrăutăţirea prognosticului tulburărilor existente. (Savard J, Laroche L, Simard S, 2003)

24

– Tulburările cronice de somn au fost

legate de
• boala coronariană, • depresie, • bolile respiratorii cronice • nocturie !!! • alte cauze

25

Cauzele insomniei la bărbaţii peste 50 de ani

6% 8%

3%

13%

nocturia necunoscute altele anxietatea teama

70%

26

Nocturia

Nocturia a fost definită de Societatea Internaţională de Continenţă (ICS) ca fiind “plângerea pacientului conform căreia acesta se trezeşte de cel puţin o dată pe noapte [Van Kerrebroeck P şi colaboratorii - 2002]. Deşi o trezire nocturnă este deseori considerată ca intrând în limitele normalului (în special la cei vârstnici), poate deveni neplăcută. Totuşi, 2 treziri nocturne sunt privite ca fiind problematice. 9 până la 14 la sută din populaţia adultă masculină este nevoită să se trezească de cel puţin 2 ori pe noapte cu preponderenţă crescând de la 3.4% la bărbaţii sub 30 de ani până la 32.4 % la cei de 60 şi peste 60 de ani (Schtazl G şi colaboratorii, 2000).

27

Calitatea vieţii şi nocturia
• Efectul negativ considerabil ce îl are asupra

vieţii de zi cu zi este cauzat şi de faptul că nocturia induce fragmentarea somnului şi poate conduce la oboseală; • Nocturia este considerată a fi una din cele mai răspândite cauze ce provoacă tulburări de somn la cei vârstnici (Middelkoop HAM, Neven AC, Springer CP, 1996). • Somnul defectuos, la rândul său, poate induce oboseală excesivă în timpul zilei (Roehrs T, 2002; Wesensten NJ, Balkin TJ, 1996).

28

Consecinţele fragmentării somnului şi deprivării de somn prin nocturie
PE TERMEN SCURT PE TERMEN LUNG

Creşterea somnolenţei zilnice/Reducerea vigilităţii
Reducerea energiei Reducerea performanţelor psihomotorii

Depresie
Creşterea susceptibilităţii pentru boli somatice Creşterea riscului de boli cardiace

Tulburări cognitive (scăderea Creşterea riscului pentru atenţiei, tulburări de accidente sau căzături cu memorie) fracturi (accidente casnice) Sentiment de neputinţă Instituţionalizare/Moarte

29

Impactul nocturiei asupra somnului

Nocturnia este cea mai importantă cauză în tulburările somnului la persoanele în vârstă (Middelkoop HAM, 1996). Mai mult, tulburarea crescută a somnului precum treziri frecvente şi somn defectuos este asociată cu gravitatea nocturiei. Impactul nocturiei şi/sau somnului tulburat asupra energiei din timpul zilei, concentrării, performanţei şi stării generale de sănătate. Somnul deficitar duce la energie scăzută în timpul zilei ce interferează cu starea de dispoziţie, performanţa şi concentrarea din activităţile zilnice. Aceasta nu are numai consecinţe personale şi familiale, dar şi sociale întrucât conduce la o productivitate redusă la locul de muncă.
30

Evoluţia somnolenţei pe 24 de ore

Prezentarea actuală

31

Evoluţia orară a accidentelor în raport cu ora producerii (Mitler et al., 1988)

32

Consecinţe pe termen lung ale nocturiei
• •

Nocturia şi privarea somnului poate conduce la depresii. Există dovezi evidente care indică faptul că somnul este esenţial pentru funcţionarea optimă a endocrinelor, sistemului imunitar şi metabolism. Toleranţa defectuoasă a glucozei şi activitatea crescută a sistemului nervos simpatic ci niveluri crescute de catecolamine, urmate de lipsa somnului, pare să crească şansele de dezvoltare a diabetului de tip 2 şi a bolilor cardiovasculare (angina pectorală, infarct miocardic). Mortalitatea este de asemenea crescută la bătrânii cu deficienţe de somn.
33

Concluzii

Nocturia este cea mai frecventă cauză a tulburărilor de somn la persoanele în vârstă. Preponderenţa pauzelor nocturne frecvente ce conduc la odihna deficitară, starea de oboseală din timpul zilei şi înrăutaţirea stării generale de sănătate este legată de nocturia. Originea nocturiei este deseori multifactorială ,dar adenomul de prostată este o cauză majoră a micţionărilor nocturne la bătrâni. Tratamentul pentru adenomul de prostată pare că reduce nocturnia, deşi nu există dovezi care să ateste faptul că ar îmbunătăţi şi calitatea somnului. Totuşi, tratamentul poluriei nocturne, care reduce de asemenea nocturia, creşte şi numărul orelor de somn netulburat, dând astfel şanse ca şi tratamentul pentru adenomul de prostată să îmbunătăţească somnul pe viitor!
34

Concluzii

O calitate bună a somnului duce la restaurarea funcţionării fizice şi psihice, la o bună calitate a vieţii şi la sănătate. Cantitatea de somn cu unde lente este legată de repausul fizic, sistemul imun, de funcţia restaurativă a somnului. Trezirile din acest somn sunt urmate de confuzie. O buna igienă a somnului constă în: reducerea zgomotului, luminii şi temperaturii excesive, a exerciţiilor fizice dificile cu 3-4 ore înainte, evitarea cafelei, nicotinei, alcoolului sau ingerării de alimente înaintea somnului, tratarea afecţiunilor care conduc la tulburări de somn.
35

• Impactul tratamentului pentru simptomele

tractului urinar inferior al obstrucţiei prostatice benigne au efect nu doar asupra nocturiei, somnului ci şi asupra calităţii vieţii în general

36

Importanţa somnului pentru om

Deşi există variaţii inter-individuale considerabile în ceea ce priveşte cantitatea de somn necesară, de obicei oamenii au nevoie de aproximativ 8 ore de somn. Asta înseamnă că petrecem în jur de o treime din viaţa noastră dormind. Totuşi, somnul nu este o stare pasivă de inconştienţă. Este un proces dinamic al creierului care este rezultatul a două mecanisme independente: ritmul circadian şi inducerea homeostatică a somnului. Este de o importanţă vitală pentru buna funcţionare a omului, fiind necesară pentru recuperarea energiei fizice, funcţionării mintale, nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen lung (lipsa somnului poate duce la depresii şi schimbări în sistemul endocrin şi imunitar).
37

Raportul dintre somnul REM si non REM la diferite vârste

38

Somnul normal la vârstnici

Apare un declin al timpului total de somn, al eficienţei somnului, scade somnul cu mişcări rapide, scade somnul cu unde lente până la zero la cei foarte vârstnici. Această scădere a somnului cu unde lente este cea mai izbitoare schimbare legată de somn la vârstnici împreună cu creşterea numărului de adormiri scurte în timpul zilei. Frecvenţa trezirilor creşte, după trezire creşte dificultatea de a adormi şi de aceea apare o cantitate semnificativă de perioadă de trezie noaptea. Mai mult aceste treziri nocturne nu apar în asociere cu mişcările rapide de ochi, ca la adulţii tineri

Aceste neregularităţi conduc la interferări cu procesele cognitive şi performanţele din timpul zilei.

39

Hipnograma somnului de noapte

Somnul REM este indicat de ingroşările liniilor
40

Timpul in ore
16 14 12 10 8 6 4 2 0 Copil 0-1 ani Copil Adult Varstnic Timpul in ore

41

3.Arhitectura normală a somnuluiprogresia stadiilor somnului în timpul nopţii.
 Cercetările au indicat că somnul fără

mişcări rapide este legat de procesul homeostatic, contribuind la odihna fizică şi la refacerea sistemului imun, iar somnul cu mişcări rapide poate contribui la starea de bine emoţională pe termen lung şi la păstrarea memoriei.  Studii recente au arătat că apare o îmbunătăţire a învăţării peste noapte, care este corelată cu ambele tipuri de somn.

42

– Au drept consecinţă:
• o calitate globală a vieţii scăzută (Schennk CH,

Mahowald MW, Sack RL, 2003)
• creşterea mortalităţii în raport cu vârstnici

sănătoşi (Dew MA, Hoch CC, Buysse DJ, 2003)
• creşterea numărului de accidente
• scăderea randamentului intelectual

43

Calitatea vieţii şi nocturia

Nocturia poate fi cauzată de:
– ingerarea excesivă de lichide (în special alcool şi băuturi ce

conţin cofeină) – capacitate redusă a vezicii [exemplu: pacienţii cu adenoame benigne ale prostatei – sau o combinaţie a acestora (Abrams P, 2005)

Printre urologi este demult cunoscută ideea conform căreia nocturia este una dintre cele mai neplăcute simptome la pacienţii care suferă de adenom de prostată (Peters TJ, Donovan JL, Abrams P, 1997), nu numai pentru pacienţi dar şi pentru partenerii lor. De aceea, nu este deloc surprinzător că nocturia afectează de asemenea activităţile de zi cu zi ale pacientului şi calitatea vieţii sale. Recent, mai multă atenţie este acordată faptului că nocturia nu este doar o problemă urologică.
44

Impactul îmbătrânirii asupra somnului
Deşi vârstnicii petrec mai mult timp în pat, timpul total de somn scade: aceasta se numeşte eficienţă scăzută a somnului. Deseori este asociată cu moţăiala din timpul zilei. În plus, ei nu se trezesc de preferinţă în timpul mişcării rapide a ochiului (cum fac cei mai tineri). La cei bătrâni există o scădere a etapelor 3 şi 4 (somnul adânc) a mişcării lente a ochiului, putând chiar absenta cu desăvârşire.

45

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->