Gândire pozitivă - Elena Muşat Acest text a circulat prin intermediul poştei electronice.

Consider că merită să fie accesibil şi celor care nu au acces la internet şi de aceea îl vom reproduce în paginile revistei noastre cu toată umilinţa şi recunoştinţa faţă de cel care i-a dat viaţă mai întâi. O MINUNE ÎN 16 ZILE !e"nici şi exerciţii de gândire po#itivă inspirate de la $fântul Munte

Cum puteţi avea o zi per e!tă" %iua are patru &înc"eieturi'. (ncărcarea energetică şi invocarea bunei sorţi are un efect mai puternic atunci când sunt practicate la aceste &înc"eieturi') sau sc"imbări de lumini. #!$im%ări&e de &umini" dimineaţa amia#a seara mie#ul nopţii

&*oloseşte bine răsăritul şi asfinţitul) oprindu-te atunci din orice lucru şi lăsînd mintea în stare de mare curăţenie câteva minute.' %iua perfectă o vei croi cu gândul) dimineaţa. +epetă mental de trei ori, &%iua aceasta este un dar de la -umne#eu) să o primesc ca atare'. -imineaţa) la sculare) ridică-te din pat lent) dar ferm. Evită gesturile bruşte pentru a obişnui inima cu ritmul diurn. $pală-te până la brâu) dar cu apă puţină. .urifică limba. -upă spălare) fă următorul exerciţiu, &Ținând mâinile împreunate) cu palmele ca pentru rugăciune) expiră lung) purificator/ inspiră apoi în voie) desfăcând larg mâinile şi simţind că te umpli cu lumină albă - lumina C"ristică'. $ă începi aceste exerciţii numai într-o #i de sărbătoare. Cu faţa spre răsărit) spune mental) de două ori, &Este o #i bună'. 0orocul are forma gândului. Ziua 'ntâi Învaţă (ă te treze)ti* 'nvaţă (ă mănân!i+ %iua perfectă se spri1ină pe doi piloni, gândul po#itiv/ mâncarea potrivită 2cu lucrul tău3. +egula este, &învaţă să te tre#eşti) învaţă să mănânci'. -imineaţa) după purificarea limbii) bea un pa"ar cu apă, apa nu trebuie să fie rece) ci la temperatura camerei. 0iciodată de la frigider4 .oţi pune) în pa"arul cu apă) o linguriţă de miere.

5a tre#ire să-ţi spui, &Este o #i fastă'4 *iecare #i are un simbol şi un stăpîn care-ţi sunt releuri spre tărie. $ărbătorile sunt repere ale salvării. Astă#i este #iua puterii tale în lume. 6i asupra lumii. Când desc"i#i oc"ii) atrage binele şi creea#ă împre1urări favorabile ţie. .reci#ea#ă-ţi scopul) şi scopul va veni singur spre tine. -ar ai gri1ă să-l formule#i precis) cu oc"ii desc"işi şi cu mintea senină. 5a mâncare) evită două greşeli şi anume, abundenţa şi întunecimea "ranei. $ă nu mănânci niciodată peste trebuinţele corpului. 0u mânca între mese. Ziua a doua Gânde)te-te !ă pâinea e(te mai mu&t de!'t pâine+ Corelea#ă mâncarea cu o atitudine mentală po#itivă. .rofită de momentul mesei) când corpul este ascultător şi a1ută-l să trăiască mai sus de nivelul biologic. Când ai întâlniri importante) dacă vrei să învingi) mănâncă foarte puţin. -acă ai şedinţe sau treburi pe la parlament sau primărie) dimineaţa nu te îmbuiba cu prea multă mâncare. Cantitatea de mâncare pentru o masă aprecia#-o astfel, &maxim cît ar intra în şoseta piciorului tău) pînă la gle#nă'. !ot ce depăşeşte această măsură) strică la supleţea minţii. !e aşe#i la masă pentru a lua micul de1un. Corpul tău este stabil. Alungi gri1ile) preocupările. !e linişteşti. 0u citeşti #iarele. (nainte de a începe mâncatul îţi spui mental , &.âinea este mai mult decît pâine'. +epetă de trei ori) adică timp de douăspre#ece secunde) cu oc"ii desc"işi) dar privind lăuntric. !răieşte intens şi liniştit conţinutul următoarei fra#e, &0u căuta sensurile) ci doar trăirea - o stare de recunoştinţă'. Mai gândeşte-te că pâinea nu este aliment) ci medicament. Aşa se face trecerea de la mâncat ca act biologic la actul conştient şi spiritual. Această conştienti#are te predispune la mobilitatea mentală de care ai nevoie în această #i. Asocierea între un act biologic şi o gândire divină conduce la &eu"aristie'. $altul de la grosier la subtil) de la simţuri la spirit. Ziua a treia #pune menta&" ,-m doar trei tre%uinţe.+ 7 #i prielnică pentru reducerea trebuinţelor4 7mul scindat are 8998 de trebuinţe şi trăieşte în

continuă agitare şi stres. !abloul real al trebuinţelor umane este în numar de :;. 7mul perfect ec"ilibrat are 8< trebuinţe. 7mul optimi#at are doar =. (n afară de acestea) mai sunt două categorii, înţeleptul şi bogatul. Ei au doar trei trebuinţe. >ar eliberatul are #ero trebuinţe. -imineaţa) la răsărit) stai pe scaun/ coloana trebuie să fie dreaptă) mîinile pe genunc"i cu palmele orientate) fie în sus) fie în 1os - cum te simţi mai comod. *erm şi destins. 7c"ii desc"işi) dar privind lăuntric. $pune mental, &Am doar trei trebuinţe'. +epetă aceasta de şase ori. ?ate la uşa subconştientului şi ţi se va întredesc"ide doi milimetri. +espiră profund) expirând mai lung decît ai inspirat) apoi repetă iarăşi de şase ori, &Am doar trei trebuinţe'. Apoi rămâi douăspre#ece secunde cu mintea complet liberă) transparentă. $pun douăspre#ece secunde pentru că este o unitate temporară tainică. 0u-i nevoie să te uiţi la ceas. .oate fi şi mai mult dar să nu fie mai puţin de atât. 5a sfârşit respiră lung - va re#ulta o linişte bună. 0u te preocupa ce nume au aceste trei trebuinţe) dimineaţa şi ori de câte ori constaţi asaltul miilor de trebuinţe care vor să-ţi clatine puterea4 Ziua a patra -uto!ontro&u& e/pre(iei eţei !a depă)ire a $ipnozei (pontane+ &5umea este o oglindă şi-ţi restituie c"ipul pe care i-l arăţi') #icea un înţelept. -acă îi arăţi c"ip posomorât) îţi restituie eşecuri) dacă îi arăţi c"ip senin) îţi restituie seninătate şi reali#are. 5a ieşirea din casă) coborârea în stradă) controlea#ă-ţi expresia feţei. $ă nu aibă nici o urmă de față de înmormântare. 7ricâte gri1i şi preocupări ai între pereţii casei) pe stradă descreţeşte-ţi fruntea şi construieşte-ţi un c"ip senin) destins. C"ipul tău programea#ă lumea cu nuanţe afective. !u eşti un programator inconştient al lumii. Mereu funcţionea#ă între tine şi alţii o "ipno#ă spontană) neştiută) dar puternică. 7amenii se sugestionea#ă tacit prin c"ip) atitudine) culori) aşteptări. Aminteşte-ţi a#i) de două ori) exerciţiul #ilei/ când te vei afla între oameni) să-ţi controle#i atent seninătatea feţei. -estindere şi seninătate. $ă-ţi spui, &C"ipul meu senin îmbunătăţeşte aura corpului meu şi a celor pe lângă care trec'. @n om îmbunătăţit are efect po#itiv) prin simpla lui pre#enţă) asupra a 899 de oameni. .e stradă) în metrou) în tramvai) la birou) toţi vor primi de la tine) fără să ştie) un program po#itiv. !u însuţi vei resimţi po#itiv reflexia acestui program) căci lumea este o oglindă. Ziua a !in!ea

Nu te enerva !ă doi )i !u doi a! patru+ >ată un test pentru a verifica starea nervilor unui om. (ntreabă-l cît fac doi şi cu doi. @n nevrotic îţi va răspunde, &-oi şi cu doi fac patru) dar c"estia asta mă enervea#ă teribil'. Aşadar) nu te enerva că doi şi cu doi fac patru) nu te enerva că lumea este cum este) că strâmbul este prea strâmb. 0u fi mânios. Mânia este mare consumatoare de energie. .ăstrea#ă-ţi calmul şi vei rămâne puternic într-o lume neisprăvită încă) într-o ţară care trece prin experienţa 1unglei. Miercurea este considerată cea mai bună #i a săptămânii) şi asta pentru că este #iua obstacolelor. (n tradiţia noastră) $fânta Miercuri este cea care pune obstacole pentru a-ţi stimula du"ul tre#iei) şi tot ea ridică obstacoleleA Ceea ce ţi se pare o înfrângere) nu-i decît o faţă a asce#ei. >ar cele obţinute fără asce#ă se sting repede. 0u te mânia că există obstacole. Mânia &perforea#ă' şi strică acel înveliş nevă#ut) acea compunere de câmpuri de energii care prote1ea#ă corpul tău. Există boli grave din mânie şi există vindecări miraculoase prin &isi"ia' 2practica liniştii lăuntrice3. 0u te mânia pe ?alcani şi pe balcanici) ci desc"ide oc"ii. 0u există duşmani) ci doar victime ale propriei lor di#armonii. -acă înţelegi aceasta) mintea îţi va inspira soluţii optime în orice situaţie. Ziua a )a(ea 0rei (o&uții pentru !om%aterea (tre(u&ui+ Motivul stresului este lăuntric) nu exterior. $tresul nu este o înfrângere obiectivă ci o autoînfrângere. 5a serviciu) te stresea#ă ritmul muncii şi lipsa de timp. Bapone#ii) care lucrea#ă CD de ore pe săptămână) nu sunt deloc stresaţi. ?alcanicii lucrea#ă EE de ore pe săptămână) dar adesea se plâng de stres. Combaţi stresul anulând sau di#olvând două conflicte, conflictul cu Munca şi conflictul cu !impul. Munca te stresea#ă când o faci în silă. .ractica optimi#ării ne îndeamnă să privim munca ca pe o slu1ire a semenului. Asta este foarte greu într-un sistem degradat şi corupt. E greu să-l slu1eşti pe cel care te 1efuieşte. -ar dacă reuşeşti asta) vei diminua nu 1aful ci

nevro#a. Conflictul cu !impul este în realitate un conflict cu tine însuţi. >mpresia de lipsă de timp provine întotdeauna din lipsa de bucurie şi eficienţă. Făseşte mulţumirea şi astfel vei găsi timpul. .rimul pas, $topea#ă gândirea negativă - dacă nu definitiv) măcar un minut la fiecare douăspre#ece minute. Al doilea pas, Educă-ţi gândirea po#itivă/ sc"imbă-l pe &imposibil' cu &posibil'. Căci reuşita este o părere transformată în deci#ie. CumG -upă fiecare două ore de lucru) te opreşti două minute şi :9 de secunde) rămânând în acest scurt interval de timp într-o stabilitate perfectă) cu coloana vertebrală dreaptă) cu mintea fără gânduri. Capacitatea de răspuns la factorii de stres creşte şi poţi re#olva astfel c"iar şi singurul stres dramatic, cel de nesolicitare. Ziua a )aptea 1e(piraţia &uminată A#i te a1uţi de respiraţie ca să faci trecerea de la biologic la spiritual) să faci trecerea de la rudimentar la îmbunătăţit) căci tot ce este rudimentar este şi vulnerabil. +espiraţia se numește &luminată' când te concentre#i pe actul respirator şi-l însoţeşti cu sugestii po#itive. 7 numim luminată ca s-o deosebim de cea biologică/ inspirăm lumină. Eşti în picioare) în faţa ferestrei) cu oc"ii desc"işi. Expiri lung) apăsînd palmele una peste alta unite în dreptul bărbiei. Accentue#i presiunea între palme. Continui să expiri &storcând' abdomenul) apăsând bărbia spre gât) aplecând capul în 1os. +ămâi fără aer în piept cinci secunde. Cardiacii să nu forţe#e) ceilalţi să stea aşa minim cinci secunde. (n acest timp) mintea se concentrea#ă pe ideea de purificare a celor trei #one solicitate, abdomen) gât) frunte. $unt cele trei locuri - funcţii răspun#ătoare de soartă, metabolism) vorbire) gîndire. Apoi inspiră liber) spunând, &>nspir lumină albă'. (n practica optimi#ării) &lumina albă' înseamnă lumină încărcată cu cele trei atribute dumne#eieşti 2credinţă) năde1de) dragoste3. Când spui &>nspir lumină albă') spontan te umpli cu cele şase calităţi divine - mai precis le reactuali#e#i în propria ta făptură) iei cunoştinţă de ele. Mintea cunoaşte astfel extindere şi calitate. -imineaţa) să faci şase respiraţii luminate. 5ucrea#ă încet) fără să forţe#i. Expiraţia este mult mai lungă decît inspiraţia. 5a urmă) după cele şase respiraţii luminate) înc"ide oc"ii) lasă mâinile pe lângă corp şi rămâi destins şi detaşat) fără gânduri) două minute) ascultând sen#aţiile din trup)

ascultând tăcerea lăuntrică. Această &ascultare' a tăcerii este c"iar relaţia ta imediată şi personală cu El - -umne#eu !atăl) -umne#eu al -ragostei şi al 5uminii - iar în planul psi"ic exerciţiul aduce o necesară stare de tre#ire şi vitalitate. Ziua a opta Cite)te ver(etu& 2* p(a&mu& 32 din 4i%&ie+ Există două categorii de oameni, unii care ratea#ă #iua de duminică/ alţii care se mâ"nesc pentru că nu au cu cine s-o rate#e. $îmbăta şi duminica) cei singuri simt dureros şi disperat singurătatea. Acumularea nemulţumirii se transformă direct în simptom de angoasă. .entru cei singuri) sărbătoarea trebuie redescoperită) pentru însănătoşirea omului. .entru aceasta unii se duc în casa împărătească la liturg"ie. Alţii ştiu că şi urcarea pe munte este o rugăciune. Alţii descoperă a#i &lecţia divină'. Este un pas spre meditaţie. Citirea unui text sacru) contopindu-te cu înţelesurile lui) se numeşte &lecţia divină'. Ca exerciţiu de iluminare) se practică patru ore pe #i. -acă în alte #ile citeşti 1umătate de verset din ?iblie) duminica să te deci#i să citeşti un verset întreg4. Hersetul : din .salmul D: Citeşte-l contopindu-te cu conţinutul său) repetă-l şi vei vedea că el conţine secretul vindecării şi al ascensiunii tale. 6i nu uita, eşti un om cult în măsura în care ai înţeles litera ?ibliei şi eşti un om eliberat în măsura în care ai înţeles spiritul ei. -upă &lecţia divină' sunt sigur că vei fi inspirat despre cum să câştigi duminica) de atâtea ori pierdută. Hei şti ce să faci cu #iua vieţii tale. Hei şti că fericirea care se întemeia#ă pe un obiect exterior este fragilă şi atunci vei căuta unde trebuie. Ziua a noua 5o(tu& 'mpărăte(!

Mâine "otărăşti să posteşti. Iii post ca să-ţi întăreşti sănătatea sau ca să vindeci pe altul/ să te purifici de toxine sau să pregăteşti terenul minţii clarvă#ătoare. Căci postul este profilaxie şi spiritualitate. Este şi ofrandă) a1utor. (n >ndia) în statul Jerala) femeile postesc o #i pe săptămână) ca -umne#eu să dea viaţă lungă bărbaţilor lor. 6i cum ofranda te sporeşte pe tine) ele postesc pentru longevitatea bărbaţilor) iar efectul este că ele trăiesc mult mai mult decât bărbaţii. .ostul împărătesc este când mănânci o dată pe #i) seara după apusul soarelui. !oamna) masa #ilei de post împărătesc să fie la ora 8<.99. +upi postul printr-o mâncare uşoară şi &luminată') de pildă pâine cu legume ca să nu strici ce ai clădit o #i întreagă. Mâncarea &luminată' înseamnă acel &tablou' alimentar stabilit după criteriul reflexului ereditar/ observă ce au mâncat oamenii locului timp de :9 de generaţii) apoi fă o medie. Asadar) pentru spaţiul românesc) pe primul loc stau cerealele şi produsele cerealiere. .âinea repre#intă ;KL din alimentaţie. @rmea#ă legumele) ulei de floarea soarelui) fructe şi miere. -e abia apoi vin alte produse) în proporţii mici. .osteşte numai cu un însoţitor sau doi dar niciodată singur. Evită în post orice supărare , o mânie de numai cinci minute îl anulea#ă. Ziua a ze!ea 5o(tirea nu 'n(eamnă 'n ometare Când începe unul din posturile mari de peste an) să vă gândiţi la exemplul lui >oan de la $i"la. >oan a fost un om cu studii) dar a vă#ut că şcolile nu dau soluţia trăitului şi a ales calea liniştii. .rin calea liniştii lăuntrice 2numită şi isihia3) el a dobîndit puteri miraculoase) între care citirea perfectă a gândurilor şi căldura vitală permanentă. (ntr-o #i de iarnă) în .ostul Crăciunului) el a fost întrebat dacă nu îi este frig desculţ şi de#brăcat. >oan a răspuns, &Eu sunt cetăţeanul Munţilor Carpaţi şi -omnul are gri1ă de mine. 0u simt frigul) nici arşiţa) nici foamea) nici setea) nici altă nevoinţă pământească'. Acest om 2a cărui viaţă o ştim din .atericul român 3 a obţinut aceste daruri prin post şi rugăciune) cele două &aripi' ale vieţii sporite. >oan a lăsat un mesa1 în privinţa vieţii alimentare, el observă că fiecare etapă a evoluţiei spirituale este însoţită şi determinată de o îmbunătăţire a regimului alimentar) dinspre întunecat spre lumină) dinspre cru#imea lăcomiei spre inteligenţa şi smerenia meselor simple şi uşoare. -uceţi astfel postul) gândindu-vă că postirea nu înseamnă înfometare) ci regândirea "ranei) şi o atitudine sufletească îmbunătăţită. .ostul nu-i slu1ire) ci prile1 de corectare a unor obiceiuri alimentare greşite.

6i învăţarea meditaţiei) şi sentimentul de recunoştinţă) amintirea că pâinea este simbolul timpului divin, astfel te programe#i) la masă) cu atribute divine) iar mâncarea devine prile1 de trecere de la biologic la spiritual. 6i postul de cuvinte) făptuit prin evitarea asprimii şi prin păstrarea tăcerii. Mănâncă atât cât să nu-ţi refu#e pofta de meditaţie. -acă după masă ai poftă de meditaţie) ai mâncat adevărat. Ziua a un(preze!ea O (o&uţie 'mpotriva (u erinţei de a trăi Există ;E de remedii împotriva suferinţei. &5uarea de cunoştinţă' este primul remediu) adică conştienti#area. 6i dacă începi să-l practici corect) consecvent şi continuu vei fi scutit de celelalte ;: de remedii. &5uarea de cunoştinţă' este mutarea atenţiei de la gri1ile tale spre corpul tău) de la gri1ile mari şi însemnate la neînsemnatul corp. Fri1ile sunt expresia ego-ului. Corpul este exprimarea vibraţiei universale. 2&Materia este un ritm) substanţa este o frecvenţă'3. 5uarea de cunoştinţă se practică astfel, - !e aşe#i ferm şi stabil pe un scaun 2sau mai bine pe un taburet) dar niciodată pe un fotoliu3) căci coloana vertebrală trebuie să fie dreaptă) fără efort) iar genunc"ii să fie ceva mai 1os de osul iliac) sau cel mult la acelasi nivel - niciodată genunc"ii să nu fie mai sus decît nivelul ba#inului. - Mâinile împreunate în poală) cu stânga peste dreapta) pentru că stânga antrenea#ă) prin legare) emisfera din dreapta, emisfera cerebrală a tăcerii) a rugăciunii) a înţelegerii &psi'. - Capul trebuie să fie drept) oc"ii desc"işi) dar lăsaţi oblic în 1os) privind ca şi lăuntric. (n po#iţia aceasta) rămâi nemişcat cel puţin două minute şi trei#eci de secunde. (n acest timp) te concentre#i pe ordinea corpului tau) adică fixe#i mental) rând pe rând) coloana pe care o ţii dreaptă şi părţile corpului) pă#ind stabilitatea lor. Alte două minute şi trei#eci de secunde te concentre#i pe fluxul respiraţiei) devii martor al respiraţiei tale. (ncă două minute şi trei#eci de secunde păstre#i mintea pură) fără nici un gând. Apoi pendule#i uşor bustul de cîteva ori) spre stânga şi spre dreapta) după care te ridici şi faci câţiva paşi prin cameră. Acest exercitiu) atît de simplu) are putere de liniştire şi de încărcare energetică) activând pulsul vieţii.

Ziua a două(preze!ea Iniţierea 'n terapia iertării Exerciţiul iertării se practică la apusul soarelui. *oloseşte energia finalului de #i pentru cel mai important exerciţiu al optimi#ării tale. 0u te culca niciodată apăsat de neiertare. $ă nu rămână în mintea ta) peste noapte) cel neiertat. !ot ce rămîne neiertat în tine se transformă în program negativ şi produce) în viitor) rău. Adversitatea este o impuritate) n-o păstra în tine) di#olv-o. Aşadar) ierţi pentru tine) nu pentru altul. >erţi ca să di#olvi un focar patogen. ?oala este o informaţie despre încătuşare. Când ierţi un adversar) te elibere#i de el - tu rupi lanţul 2cea mai dură legatură este între victimă şi călău3. >erţi ca să programe#i mintea serii cu sănătate. Mânia îţi sparge aura corpului) iertarea o face strălucitoare. Eşti în picioare) cu faţa spre fereastră. -esc"ide braţele) larg. Măcar o dată pe #i desc"ide braţele. $pune în gînd, &$unt desc"is şi receptiv la bogăţia lumii'. Concentrea#ă-te pe ideea că tu prote1e#i şi "răneşti) cu energia ta) spaţiul din 1ur, oraşul tău) apoi +omânia) Europa) planetaA Expiră lung. 5a expiraţie expul#e#i din mental că &tu eşti tu'. 5a inspiraţie te umpli de mulţumire şi încredere în tine. Apoi rămâi fără gânduri) cu sentimentul că prote1e#i. Cea mai bună iertare este să faci binele. $ă trimiţi un gând bun către ei. !u eşti ei. +epetă fra#a, &$unt uşor) sunt tot mai uşor'. Ca şi cum) iertând) te despovăre#i de o greutate. &Mă elibere# iertând) mă de#leg) sunt uşor'. $ă foloseşti bine asfinţitul. >ertând) tu ar#i negativitatea din trupul tău actual şi din soartă. Adevărata iertare este să faci un dar celui iertat. Este o ofrandă. ?raţele şi trupul tău fac simbolul unei cruci) iar crucea e paradigma cosmosului/ pentru om este îmbrăţişare) "rănire) prote1area semenilor. -ăruieşte ca să ierţi. Evocă mental pe cel iertat şi dăruieşte-i gândul însănătoşirii) al unei bune sorţi. 0u-i un dar simbolic) e c"iar real/ gândul construieşte) partricipă la ar"itectura vibratoare a semenului tău şi) mai departe) a lumii. Fândul iertării aduce armonie) iar tu vei locui într-o lume armonioasă. Fândul e mai puternic decît fapta. Ziua a trei(preze!ea E)e!u& e(te o ormă a neră%dării .ostirea prile1uieşte o încărcare energetică şi o purificare. Mintea dobândeşte claritate perfectă)

trupul - supleţe) tonusul psi"ic urcă) aura e strălucitoare. Cei care au viaţă de cuplu vor evita actul sexual în timpul postului. @n act sexual anulea#ă re#ultatele unui post de D8 de #ile. -e aceea) cei care nu au putut să se abţină de la a avea contact sexual în post) sunt îndemnaţi ca) după sărbători) să repete D8 de #ile de postire. .ostul nu-i prile1 de interdicţii) nici de mortificare) ci un prile1 de deşteptare la minte) de observare că omul) în general) este tentat să acumule#e greşeli şi eşecuri. Ce este eşeculG Eşecul este o forţă a nerăbdării noastre. .ostul este un exerciţiu de răbdare) c"emând în a1utor fie instinctul de conservare) fie pe -umne#eu. -ealtfel) între -umne#eu şi instinctul de conservare este o continuitate perfectă 2exprimată şi prin atributul &Atotţiitorul') conferit $upremului3. (n ce priveşte instinctul sexual) să ai gri1ă de două prescripţii, moderaţie şi curăţenie. .e acestea să le ţii şi după ce trece postul. Căci postul nu-i un accident calendaristic limitat acum la E9 de #ile) ci este o şcoală a sc"imbării inimii şi un antrenament spiritual. -e aceea nu-l vei resimţi ca pe o constrângere) ci ca pe o actuali#are a soluţiilor de soartă bună. %iua a paispre#ecea Ora !one/iuni&or a(tra&e Adevărata ieşire din singurătate este trăirea) timp de o clipă) a condiţiei de &neuron' din creierul speţei) al planetei. Când o spui) pare un lucru ingenios. -ar când o trăieşti) este o reducere la #ero a ego-ului) este o trăire a saA şi eşti parte a oceanului care e speţa umană. 7mul este mai puternic dacă percepe amploarea conexiunilor sale pe pământ şi-n eter) a legăturilor sale cu energetismul teluric si cosmic. Cunoscând conexiunile tale intime) fluide) cu ceilalţi oameni şi cu toată speţa) diminuea#ă complexele psi"ice) diminuea#ă impulsul de a-şi sfâşia semenul) diminuea#ă frica de tine şi de alţii) frica latentă care-ţi consumă energia. Cum se face astaG Mai înainte am indicat un exerciţiu de &luare de cunoştinţă'. -acă prelungeşti timpul exerciţiului) vor apărea efecte noi şi însemnate. Anterior) durata exerciţiului a fost de circa = minute. *ă exerci țiul seara. *erm şi agreabil) timp de 8K minute) mutând atenţia de la gri1ile importante) la corpul &neimportant' 2ştiind că gri1ile sunt expresia ego-ului) iar corpul este expresia atracţiei universale 3. 0u prelungi exerciţiul peste 8K minute decât dacă ai îndrumător. (n general) după 89 minute apare sen#aţia de vastitate) de dilatare plăcută a corpului şi pierderea sen#aţiei de greutate fi#ică. 7bservă starea aceasta) dar nu te ataşa de ea/ păstrea#ă tre#ia şi controlul perfect al sc"emei corporale.

Căci poate să apară sen#aţia de dedublare) de &ieşire în astral'. 0u te lăsa atras pe panta asta. @n maestru #icea, &-acă practicantul o ia spre cer) trage-l de picioare în 1os'. !u faci experienţa extinderii conştiinţei nu pentru a ieşi din corp în univers) ci pentru a reali#a că trupul este c"iar locul unde universul devine fiinţa ta. 6i astfel te întăreşti. Experimentele &ieşirii' în astral sunt uşoare) amăgitoare şi ţin de copilăria e#oterică a omenirii. !u alege să faci experienţa tre#iei perfecte) aducând pe pământ cele câştigate în vă#du". Ziua a !in(preze!ea 6ia&o7 !u (u%!on)tientu& de(pre vinde!are )i (oartă %ună 7 #i perfectă depinde de seara perfecta, o #i bună se cunoaşte de cu searaA Mintea serii este leneşă şi profundă) mai primitoare de sugestii decât mintea dimineţii. (naintea somnului) trei sau cinci minute înainte de a adormi) mintea omului se află în starea &alfa') în mod natural. Adică activitatea electrică a creierului îşi încetineşte ritmul) are un ritm de circa < 8D cicli pe secundă, ritmul &alfa'. $tarea alfa este propice pentru autoprogramare po#itivă. (n această stare) sugestia pătrunde mai uşor în inconştient. >ar dacă a pătruns acolo) ea devine acţiune. Hiitorul are forma minţii tale. &Mintea produce mereu modele ale viitorului') constată psi"iatrul 5eMN. -acă îi dai minţii o fra#ă anume elaborată şi o convingere) mintea produce din ele viitor) produce #iua de mâine) produce situaţii favorabile ţie. Controlea#ă acest proces de modelare prin cuvinte. Hiitorul ascultă de stări şi propo#iţii. Când ai o maladie) să repeţi) în starea de somnolenţă) pînă adormi 2circa : - K minute3 fra#a, &Mă simt din ce în ce mai bineA pe #i ce treceA şi din toate punctele de vedere' 2metoda E. Cuoe3. +epetă rar) calm) pînă adormi. *ă acest lucru şapte seri la rînd) iar pentru fixarea re#ultatului) încă şapte O şapte seri la rînd. Adormi cu această fra#ă în minte) căci această fra#ă a vindecat mii de persoane. 0u pronunţa numele bolii) căci subconştientul nu ştie termeni medicali) nu ştie nici măcar ce înseamnă &gripă'. El preia numai sugestia însănătoşirii. 6i o împlineşte cu mare preci#ie. El este un factor de restabilire a condiţiei naturale a fiinţei) un mediator al bunei sorţi. %iua a şaispre#ecea Comportamentu& de reu)ită $eara) la culcare) să nu rememore#i niciodată momente neplăcute ale #ilei înc"eiate. 0u &rumega Pgânduri rele. 5a culcare) frânele raţionale sunt slăbite şi atunci) subconştientul primeşte mai uşor sugestiile şi impresiile puternice. &+umegarea' unui eşec al #ilei devine astfel un program pentru un nou eşec. -acă prelungeşti o mâ"nire) te programe#i cu încă o mâ"nire. $topea#ă această tendinţă) aminteşte-ţi că eşecul este doar o faţă a nerăbdării şi a orgoliului tău.

$topea#ă) seara) orice emoţie negativă) dând minţii o sugestie de întărire. $topea#ă imaginaţia sau obsesia cu privire la o întâlnire viitoare. >ată cum se procedea#ă, dacă a doua #i trebuie să dai un răspuns important) dacă se cere să iei o "otărâre capitală) e bine să nu te frămânţi cum vei re#olva. Ci doar detaşat de orice gri1ă) să rosteşti cu calm, &>au deci#ii bune'. *ără să te gândeşti care deci#ie anume. (ntăreşte doar mintea cu încredere în sine) prin propo#iţia, &>au deci#ii bune'. +epet-o mai multe seri la rînd. -eci#iile care vor urma cu siguranţă vor fi inspirate) în acord cu trebuinţele reale ale fiinţei tale. -acă vrei să îmbunătăţeşti o trăsătură de personalitate 2voinţa) eficienţa) stăpînire de sine) claritate mentală 3) formulea#ă sugestii simple) scurte) directe) totdeauna la timpul pre#ent. $ubconştientul nu cunoaşte alte timpuri. .ăstrea#ă o singură sugestie) o singura fra#ă - program - şi nu o sc"imba D8 de #ile. Ca program universal de recuperare a condiţiei naturale puternice) repetă propo#iţia, &$unt calm) sunt cu desăvârşire calm'. *ă acest exerciţiu D8 de seri la rând) ca re#ultatul obţinut să se fixe#e şi să devină o ac"i#iţie permanentă. .e aceeaşi cale poţi introduce în inconştient un program privind scopurile tale imediate sau sugestii privind dinamica fiinţei şi contextul evoluţiei tale) sugestii precum, &Eu iau deci#ii bune') &Am claritate mentală') &Am stăpînire de sine'. .entru o sugestie) programul este elaborat cu atenţie la indicativ pre#ent 2inconştientul nu cunoaşte alt timp sau mod verbal3) şi ţinând cont de logica paradoxală a psi"icului abisal. Astfel) pentru a contracara o afecţiune contagioasă) elabore#i un program care să corecte#e mentalitatea &statistică' a omului, contagiunea este consecinţa unei mentalităţi statistice. $unt două căi de a avea acces la inconştient. @na din exterior) de programare în alfa. Alta din interior) lăsând inconştientul să se rostească singur, prin suspendarea temporară a activităţii corticale şi prin crearea stării de linişte. -ar asta este o experienţă) nu se poate povesti. #u7e(tii pra!ti!e Gândirea pozitivă )i !omportamentu& de reu)ită .arabola fraţilor păcătoşi. -oi fraţi au făptuit aceeaşi greşeală) că#ând pradă instinctelor. &?iruiţi de pofta curviei') #ice .atericul roman. Ei au primit) apoi) aceeaşi pedeapsă de îndreptare , un an de reclu#iune. Au fost înc"işi în celule diferite. Au primit mâncare cât să trăiască) pâine şi apă) amândoi întocmai. -upă un an) fraţii au fost eliberaţi. @nul din ei arăta &galben la faţă şi uscat ca c"ipul mortului') iar celălalt era vesel şi rumen la faţă

&ca şi cum ar fi fost la o mare desfătare'. Ei au fost întrebaţi cum au petrecut anul reclu#iunii) căci to ți voiau să afle de ce arătau diferit4 Cel care a ieşit slab şi gălbe1it a răspuns că a rumegat gânduri amare) nu-i ieşea din minte că a greşit) îl c"inuia culpa) îl obseda trecutul) îl c"inuia frica. Este un ca# de &gândire negativă'. Cel care a ieşit cu c"ipul rumen şi luminos a spus că în toată perioada reclu#iunii i-a mulţumit lui -umne#eu că i-a arătat lumina salvării. 0u s-a gîndit nici la eşecul lui) nici că este păcătos) nici la ceţurile trecutului. A trăit orice gând apăsător prin repetarea rugăciunii minţii în inimă 2 oratio mentis3. A stopat orice amintire traumati#antă. A stat mereu cu mintea îndreptată spre divinitate şi) de aici) au re#ultat puterea şi regenerarea. Cine aprofundea#ă sensul acestei întâmplări are c"eia gândirii po#itive.

#!$im%area i&tru&ui a e!tiv Există persoane care au tendinţa să selecte#e din viaţă emoţii negative) văd viaţa în negru. Ele au pierdut memoria binelui. Au numai memoria căderii. +ăul de care îţi tot aduci aminte este un rău triplat. Aceste persoane spun mereu, &Am numai g"inioane) am numai neca#uri. !ot ce-i rău pe lume mi se întâmplă numai mie. Altora le merge bine) deşi nu merită. Eu merit şi nu am nimic. Mi se scârbeşte de viaţă'. Aşa spun aceste persoane. Beluirea este un mod de a fura energie de la altul. Cei care o folosesc) practică un fel de vampirism energetic) adesea inconştient) fură energie) dar nu ca să se întărească) ci ca să o risipească. (n acest ca#) este necesară &sc"imbarea filtrelor negative') mutaţia gândului de la minus la plus) de la negativ la po#itiv. $c"imbarea atitudinii mentale. Aşa începe purificarea de negativitate. Cum să cauţi partea bună a contextelor taleG .rin gândirea po#itivă, nu afirma că răul există) ci afirmă că tu eşti tare în faţa răului. Fândirea po#itivă nu spune că lumea este perfectă) ci spune că putem fi tari în faţa imperfecţiunii lumii. 8 1e7u&i pentru 'ntărirea 7ândirii pozitive 1+ (nlocuieşte semnul minus cu semnul plus. (nlocuieşte-l pe &nu pot' prin &pot'. 5a sfârşitul #ilei) în loc să spui &sunt obosit') spune, &trupul meu are nevoie naturală de refacere şi simte bucuria acestei refaceri'. (n loc de &sunt sfârşit') spune, &urmea#ă un nou început'. 3+ Evită în faţa altora propo#iţii care conţin programări negative. 0u-i întîmpina pe prieteni cu vorbe negative) de tipul, &Hai) ce rău arăţi') ci distinge) la oricine) trăsătura lui po#itivă) motivul sau aspectul în care acela ar putea excela. .e acela sublinia#ă-l. 2+ (ntăreşte-ţi energetismul) căci gândirea negativă şi depresia ţin de un deficit energetic.

Agresivitatea) ţine şi ea de un deficit energetic) ca şi nesiguranţa şi spaima de eşec. 7rice întărire a energetismului sporeşte po#itivitatea gândirii. 6i orice po#itivare a gândirii sporeşte energetismul. Este ceea ce numim cerc vicios 2şi el re#ultă din A purificarea cercului vicios3. 9+ +idică pragul de toleranţă la frustare. Aceasta presupune un antrenament sau o terapie contra &mal-sevra1'-ului 2termen provenit din limba france#ă) avînd sensul de rău-înţărcat3. $e pare că ma1oritatea oamenilor au fost &rău înţărcaţi' de mame/ de aici provin carenţele de adaptare la real. :+ Controlea#ă-ţi cele 8999 de trebuinţe şi încearcă să le restrîngi. Cere mult de la viaţă) ştiind să te mulţumesti cu cât vine şi continuând să ceri mult de la viaţă. 6+ Evită comparaţiile care îţi stârnesc invidia. Evită comparaţiile 2cu semeni mai mult sau mai putin iluştri) cu semeni care sunt) mai mult sau mai putin) vedete3 care te deran1ea#ă) care te deprimă. *ă numai acele comparaţii din care să ve#i clar avanta1ele tale pe lumea asta. ;+ (nlocuieşte cuvîntul &superior' 2care întreţine rivalitate) stratificări) trufie) slavă deşartă3 prin cuvântul &autentic'. <+ (ntăreşte-ţi psi"ologia de învingător sau mentalitatea de învingător. Mulţumire fermă) stabilitate emoţională) linişte lăuntrică) stăruinţă. 0u te mâ"ni că poţi pierde bătălii de etapă, cea finală contea#ă. Aminteşte-ţi aforismul acesta, &+euşita în viaţă este o părere. -ar o părere transformată în "otărâre'. Mai aminteşte-ţi şi aforismul următor, &7rice câştig este un -A+) orice pierdere este o restituire'. 8+ *ormulea#ă-ţi o ţintă de etapă 2po#itivă şi pragmatică3) dar o ţintă de existenţă 2pontifical înaltă3, reali#area personalităţii) împlinirea spirituală. !reptat) dă prioritate ţintei de existenţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful